INTRODUCERE

Motivaia acestui suport de curs?!

Obinerea unei certificri cu competene recunoscute pe plan na ional i european.
Rezolvarea unei cerine legislative.
Pregtirea teoretic a cursanilor se face in localitatea de reziden a acestora sau n loca ii cat mai
accesobile acestora.
Prezentare:
Pentru realizarea unor sisteme eficiente de paz i protec ie, este necesar s avem o n elegere i
cunotine profunde a standardelor de pregtire, a cadrului legal care reglementeaz aceste activit i i a
tehnicii utilizate.
Scopul programului de pregtire profesional n profesia de Agent de securitate este acela de a oferi
cunotine i o pregtire rezonabil a participanilor n activitatea de paz, de monitorizare a sistemelor de
detecie i alarmare efracie, supraveghere video, control/admitere acces, securitate perimetral a
sistemelor/instalaiilor de semnalizare, alarmare i alertare n caz de incediu precum i a
sistemelor/instalaiilor de stingere a incendiilor.
Aceste cunotine sunt completate cu metodologia unui sistem de securitate care con ine proceduri de
lucru, metode de analiz a riscurilor, tehnici de comunicare utilizate dar i cele mai noi tendin e n
activitatea de paz (securitate), utilizate pe plan mondial.Cursul are o durat de 360 de ore, 60 ore
pregtire teoretic i 300 ore pregtire practic, care se finalizeaz cu examen de verificare a
cunotinelordobndite susinut n faa unei comisii numit de ctre Comisia de Autorizare a Furnizorilor
de Formare Profesional a Adulilor din cadrul Ageniei Judeene pentru Presta ii Sociale.
Cursanii care vor absolvi examenul vor primi un Certificat de absolvire eliberat de Ministerul Muncii,
Familiei i Proteciei i Proteciei Sociale i Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului
pentru ocupaia de agent paz i ordine.
nc un argument !
Trecerea de sistemele de paz i de alarm tradiionale la structuri integrate de securitate a fost un pas,
uneori dificil, att pentru clieni, consultani de securitate ct i pentru tehnicienii i integratorii de sisteme
de securitate.
Cu toii am descoperit c schimbrile, att de rapide, n via a cotidian pot fi uneori intimidante i
descurajatoare!Nici o problem!Noi mergem nainte! MPREUN.
COMPETENE CARE VOR FI DOBNDITE LA FINALUL CURSULUI
1.Aplicarea prevederilor legale specifice activitii agentului de securitate.
2.Utilizarea mijloacelor din dotarea individual i a echipamentelor de securitate

3.ndeplinirea consemnelor i rezolvarea incidentelor de securitate.

4.Completarea documentelor specifice serviciului de securitate privat.
5.Aplicarea normelor de sntate i securitate n munc.
6.Respectarea normelor de protecia mediului.
7.Comunicarea i meninerea relaiilor de munc n echip.
NSCRIEREA LA CURS;

Completarea cererii de nscriere;

Completarea contractului de formare profesional;
Copie CI/BI;
Copie a dovezii de absolvire a cursurilor gimnaziale sau postliceale;
Adeverin medical (medicul de familie) din care s rezulte c persoana este apt/ din punct de
vedere medical pentru profesia de Agent de paz i ordine;
Dovada plii cursului.

Precizri :
Cursul se adreseaz persoanelor fr cunotine sau cu cuno tin e medii n domeniul pazei.
Scopul acestu curs este acumularea de cuno tine teoretice i realizarea de aplica ii practice n vederea
dezvoltrii abilitilor de lucru pe baz de suport i activit i de curs Premium (identifacrea rapid i de
calitate superioar a cunotinelor n domeniu , comunicare, adaptarea la acestea i dezvoltarea unei
comunicri eficace pentru obinerea unor rezultate pozitive ).
La curs interactivitatea este asigurat prin intermediul dezbaterilor, exerci iilor practice, etc.unde
cursantul este notat, primete rspunsuri sau ntrebri suplimentare de la formatori, instructori sau de la
colegi.Accesul la cursuri este nelimitat n perioada de desf urare, iar cursantul le poate accesa n orice zi
a sptmnii i dup orele 16,00.
Absena de la curs n trei zile consecutiv, atrage ndeprtarea participantului din program.
Activiti Curs
Expunerile, dezbaterile, activitile practice constau vor fi axate pe marginea temelor din Planul tematic.
Interveniile la curs vor fi notate de ctre formator iar notele apar in Catalog.
Formatorii au dreptul de a terge parial sau total frp notificare anumite interven ii pe care le consider
inadecvate.
Suport i consiliere
Pe toat durata activitilor de la cursuri putei cere ajutorul formatorului pentru a va explica n detaliu
unele noiuni, pentru a rezolva tema final i prentru pregtirea testului final.

Formatorii i conducerea furnizorului pot fi contacta i la cursuri oricnd prin intermediul aplica iei
speciale de dialog cursant- formator.
La finalul fiecrui curs, se va efectua o recapitulare a ntregii tematici parcurse,
Evaluarea final
Evaluarea final const n completarea unui test gril cu 50 ntrebri care au fiecare 3 sau 4 variante
unice de rspuns.Sublinem c la fiecare ntrebare exist doar un singur rspuns corect.
Testul are o pondere de 20 25 %din media de absolvire.Timpul maxim de susinere a testului este de o
or.
Media maxim de absolvire : se calculeaz punctajul de la seminarii, de la evaluarii intermediare i de la
evaluarea final (conform meniunilor din Catalog ).
CONSTITUIA ROMNIEI ( extras )
Constituia Romniei este legea fundamental a statului romn care reglementeaz, printre altele,
principiile generale de organizare a statului, drepturile, libert ile i ndatoririle fundamentale ale
cetenilor i autoritile publice fundamentale.Actuala Constitu ie a Romniei a fost adoptat n edin a
Adunrii Constituante din 21 noiembrie 1991 i a intrat n vigoare n urma aprobrii ei prin referendumul
naional din 8 decembrie 1991.Constituia a fost revizuit n anul 2003 prin adoptarea Legii de revizuire a
Constituiei Romniei, aprobat prin referendumul na ional din 18-19 octombrie 2003, lege intrat n
vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicrii n Monitorul Oficial al Romniei.
Principii generale
Statul romn
Articolul 1
(1) Romnia este stat naional, suveran i independent, unitar i indivizibil.
(2) Forma de guvernmnt a statului romn este republica.
(3) Romnia este stat de drept, democratic i social, n care demintatea omului, drepturile i
libertile cetenilor, libera dezvoltare a personalit ii umane, dreptatea i pluralismul politic
reprezint valori supreme, n spiritul tradiiilor deomcratice ale poporului romn i idealurilor
Revoluiei din decembrie 1989 i sunt garantate,
(4) Statul se organizaeaz potrivit principului separa iei i echilibrului puterilor legislativ,
executiv i judectoreasc- n cadrul democra iei constituionale.
(5) n Romnia, respectarea Constituiei, a supremaiei i a legilor este obligatorie.
Suveranitatea
Articolul 2
(1) Suveranitatea naional aparine poporului romn, care o exercit prin organele sale
reprezentative, constituie prin alegeri libere, periodice i corecte, precum i prin referndum.
(2) Nici un grup i nici o persoan nu pot exercita suveranitatea n nume propriu.

Teritoriul
Articolul 3
(1) Teritoriul Romniei este inalienabil.
(2) Frontiere rii sunt consfinite prin lege organic, cu respectarea principiilor i a celorlalte norme
genral admise ale dreptului interanaional.
(3) Teritoriul este prganizat, sub aspect administrativ, n comune, ora e i jude e.n condi iile legii,
unele orae sunt declarate municipii.
(4) Pe teritoriul statului romn nu pot fi strmutate sau colonizate popula ii strine.
Unitatea poporului i egalitatea ntre ceteni
Articolul 4
(1) Statul are ca fundament unitatea poporului romn i solidaritatea cet enilor si.
(2) Romnia este patria comun i indivizibil a tuturor cet enilor si, far deosebire de ras, de
naionalitate, de origine etnic, de limb, de sex, de opinie, de apartenen politic, de avere sau
de origine social.
Cetenia
Articolul 5
(1) Cetenia romn se dobndete, se pstreaz sau se pierde n condi iile prevzute de legea
organic.
(2) Cetenia romn nu poate fi retras aceluia care a dobndit-o prin na tere.
Dreptul la identitate
Articolul 6
(1) Statul recunoate i garanteaz persoanelor apar innd minorit ilor na ionale dreptul la pstrarea,
la dezvoltarea i la exprimarea identitii lor etnice, culturale, lingvistice i religioase.
(2) Msurile de protecie luate de stat pentru pstrarea, dezvoltarea i exprimarea identit ii
persoanelor aparinnd minoritilor naionale trebuie sa fie conforme cu principiile de egalitate i
de nediscriminare n raport cu ceilali ceteni romni.
Sindicatele, patronatele i asociaile profesionale
Articolul 9
Sindicatele, patronatele i asociaile profesionale se constituie i desf oar activitatea potrivit
statutelor lor, n condiiile legii.Ele contribuie la aprarea drepturilor i la promovarea interesolr
profesionale, economice i sociale ale membrilor lor.
Relaii internaionale
Articolul 10

Romnia ntreine i dezvolt relaii panice cu toate statele i, n acest cadru, rela ii de bun vecintate,
ntemeiate pe principiile i pe celalalte norme general admise ale dreptului interna ional.
CAPITOLUL I
Dispoziii comune
Universalitatea
Articolul 15
(1) Cetenii beneficiaz de drepturile i de libert ile consacrate prin Constitu ie i prin alte legi i au
obligaiile prevzute de acestea.
(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraven ionale mai favorabile.
Egalitatea n drepturi
Articolul 16
(1) Cetenii sunt egali n faa legii i a autoritilor publice, fr privilegii i fr discriminari.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Funciile i demnitile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, n condi iile legii, de
persoanele care au cetenia romn i domiciliul n ar.Statul romn garanteaz egealitatea de
anse ntre femei i brbai pentru ocuparea acestor func ii i demnit i.
(4) n condille aderri Romniei la Uniunea European, cetenii Uniunii care ndeplinesc cerin ele
legii organice au dreptul de a alege i de a fi ale i n autorit ile administra iei publice locale.
Accesul liber la justiie
Articolul 21
(1) Orice persoan se poate adresa justiiei pentru aprarea drepturilor, a libert ii i a interesolr sale
legitime.
(2) Nici o lege nu poate ngrdi exercitarea acestui drept.
(3) Prile au dreptul la un proces echitabil i la soluionarea cauzelor ntr-un termen rezonabil.
(4) Jurisdiciile speciale administrative sunt facultative i gratuite.
CAPITOLUL II
Drepturile i libertile fundamentale
Dreptul la via i la integritate fizic i psihic
Articolul 22
(1) Dreptul la via, precum i dreptul la intergitate fizic i psihic ale persoanei sunt garantate.
(2) Nimeni nu poate fi supus, torturii i nici unui fel de pedeaps sau de tratament inuman ori
degradant.
(3) Pedeapsa cu moartea este interizs.
Libertatea individual

Articolul 23
(1) Libertatea individual i sigurana persoanei sunt inviolabile.
(2) Percheziionarea, reinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai n cazurile i cu
procedura prevzut de lege.
(3) Reinerea nu poate depii 24 de ore.
(4) Arestarea preventiv se dispune de judector i numai n cursul procesului penal.
(5) n cursul urmririi penale arestarea preventiv se poate dispune pentru cel mult 30 zile i se poate
prelungi cu cte cel mult 30 de zile, fr ca durata total s dep easc un termen rezonabil i nu
mai mult de 180 de zile.
(6) n faza de judecat instana este obligat, n condiiile legii, s verifice periodic i nu mai trziu
de 60 de zile, legalitatea i temeinicia arestrii preventive i s dispun, de ndat, punerea n
libertate a inculpatului, dac temeiurile care au determinat arestarea preventiv au ncetat sau
dac instana constat c nu exist temeiuri noi care s justifice men inerea privrii de libertate.
(7) ncherea instanei privind msura arestrii preventive sunt supuse cailor de atac prevzute de lege.
(8) Celui reinut sau arestat i se aduc de ndat la cunotin, n limba pe care o n elege, motivele
reinerii sau ale arestrii, iar invinuirea, n cel mai scurt termen; nvinuirea se aduce la cuno tin
numai n prezena unui avocat, ales sau numit din oficiu.
(9) Punerea n libertate a celui reinut sau arestat este obligatorie, dac motivele acestor msuri au
diprut, precum i n alte situaii prevzute de lege.
(10)
Persoana arestat preventiv are dreptul s cear punerea sa n libertate provizorie, sub
control judiciar sau pe cauiune.
(11)Pn la rmnerea definitiv a hotrriijudectoreti de condamnare, persoana este considerat
nevinovat.
(12)
Nici o pedeaps nu poate fi stabilit sau aplicat dect n condi iile i n temeiul legii.
(13)
Sanciunea privativ de libertate nu poate fi dect de natur penal.
Dreptul la aprare
Articolul 24
(1) Dreptul la aprare este garantat.
(2) n tot cursul procesului, prile au dreptul s fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.
Libera circulaie
Articolul 25
(1) Dreptul la liber circulaie, n ar i n strintate, este garantat.Legea stabile te condi iile
exercitrii acestuo drept.
(2) Fiecrui cetean i este asigurat dreptul de a- i stabilii domicilul sau re edin a n orice localitate
din ar, de a emigra precum i de a reveni n ar.

Viaa intim, familial i privat

Articolul 26
(1) Autoritile publice respect i ocrotesc viaa intim, familial i privat.

(2) Persoana fizic are dreptul s dispun de ea nsi, dac nu ncalc drepturile i libert ile altotra,
ordinea public sau bunele moravuri.
Inviolabilitatea domicilului
Articolul 27
(1) Domicilul i reedina sunt inviolabile.Nimeni nu poate ptrunde sau rmne n domiciliu ori n
reedina unei persoane fr nvoirea acesteia.
(2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege pentru urmtoarele situa ii:
a) Executarea unui mandat de arestare sau a unei hotrri judectore ti;
b) nlturarea unei primejdii privind viaa, integritatea fizic sau bunurile unei persoane;
c) Aprarea securitii naionale sau ordinii publice;
d) Prevenirea rspndirii unei epidemii.
(3) Percheziia se dispune de judector i se afectueaz n condi iile i formele prevzute de lege.
(4) Percheziiile n timpul nopii sunt interzise, n afar de cazul infrac iunilor flagrante.
Libertatea contiinei
Articolul 29
(1) Libertatea gdirii i a opiniilor, precum i libertatea credin elor religioase nu pot fi ngrdite sub
nici o form.Nimeni nu poate fii constrns s adopte o opinie ori s adere la o credin religioas,
contrare convinferilor sale.
(2) Libertatea contiinei este garantat; ea trebuie sa se manifeste n spirit de toleran i de respect
reciproc.
(3) Cultele religioase sunt libere i se organizeaz potrivit statutelor proprii, n condi iile legii.
(4) n relaiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau ac iuni de nvrajbire
religioas.
(5) Cultele religioase sunt autonome fa de stat i se bucur de sprijinul acestuia, inclusiv prin
nlesnirea asistenei religioase n armat, n spitale, n penitenciare, n azile i n orfelinate.
(6) Prinii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propiilor convingeri, educa ia copiilor minori a
cror rspundere le revine.
Libertatea de exprimare
Articolul 30
(1) Libertatea de exprimare a gndurilor, a opiniilor sau a credinelor i libertatea crea iilor de orice
fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin mijloace de comunicare n public,
sunt inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este interzis.
(3) Libertatea presei implic i libertatea de a nfiin a publica ii.
(4) Nici o publicaie nu poate fi suprimat.
(5) Legea poate impune mijloacele de comunicare n mas obliga ia de a face public sursa finan rii.
(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, via a particular a persoanei i
nici dreptul la propria imagine.

(7) Sunt interzise de lege defimarea rii i a naiunii, ndemnul la rzboi de agresiune, la ur
naional,rasial, de clas sau religioas, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la
violen public, precum i manifestrile obscene, contrare bunelor moravuri.
(8) Rspunderea civil pentru informaia sau pentru crea ia adus la cuno tin public revine
editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestrii artistice, propietarul
mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televizune, n condi iile legii.Delictele de
pres se stabilesc prin lege.
Dreptul la informaie
Articolul 31
(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informa ie de interes public nu poate fi ngrdit.
(2) Autoritile publice, potrivit competenelor ce revin, cunt obligate s asigure informarea corect a
cetenilor asupra treburilor publice i asupra problemelor de interes personal.
(3) Dreptul la informaie nu trebuie s prejudicieze msurile de protec ie a tinerilor sau securitatea
naional.
(4) Mijloacele de informare n mas, publice de radio i televiziune sunt autonome.Ele trebuie s
garanteze grupurilor sociale i politice importante exercitarea dreptului la anten.Organizarea
acestor servicii i controlul parlamentar asupra activit ii lor se reglemeteaz prin lege organic.
Dreptul la nvtur
Articolul 32
(1) Dreptul la nvtur este asigurat prin nvmntul general obligatoriu, prin nv mntul liceal
i prin cel profesional, prin nvmntul superior, precum i prin alte forme de instruc ie i de
perfecionare.
(2) nvmtul de toate gradele se desfoar n limba romn.n condoiile legii, nv mntul se
poate desfura i ntr-o limb de circulaie internaional.
(3) Dreptul persoanelor aparinnd minoritilor naionale de a nv a limba lor matern i dreptul de
a putea fi instruite n aceast limb sunt garantate;modalit ile de exercitare a acestor drepturi se
stabilesc prin lege.
(4) nvmtul de stat este gratuit, potrivit legii.Statul acord burse sociale de studii copiilor i
tinerilor i tinerilor provenii din din familii defavorizate i celor institu ionaliza i, n condi iile
legii.
(5) nvmntul de toate gradele se defsoar n unit i de stat , particulare i confesionale, n
condiiile legii.
(6) Autonomia universitar este garantat.
(7) Statul asigur libertatea nvmntului religios, potrivit cerinelor specifice fiecrui cult.n
colile de stat, nvmntul religios este organizat i garantat prin lege.
Accesul la cultur
Articolul 33
(1) Accesul la cultur este garantat, n condi iile legii.
(2) Libertatea persoanei de a-i dezvolta spiritualitatea i de a accede la volrile culturii na ionale i
universale nu poate fii ngrdit.

(3) Statul trebuie s asigure pstrarea identitii spirituale, sprijinirea culturii na ionale, stimularea
artelor, protejarea i conservarea mo tenirii culturale, dezvoltarea creativit ii contemporane,
promovarea valorile culturale i artistice ale Romniei n lume.
Dreptul la ocrotirea sntii
Articolul 34
(1) Dreptul la ocrotirea sntii este garantat.
(2) Statul este obligat s ia msuri pentru asigurarea igienei i a snt ii publice.
(3) Organizarea asistenei medicale i a sistemului de asigurri sociale pentru boal, accidente,
maternitate i recuperare, controlul exercitrii profesiilor medicale i a activit ilor paramedicale,
precum i alte msuri de protecie a sntii fizice i mentale a persoanei se stabilesc potrivit
legii.
Dreptul la mediu sntos
Articolul 35
(1) Statul recunoate dreptul oricrei persoane la un mediu nconjurtor sntos i echilibrat ecologic.
(2) Statul asigur cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept.
(3) Persoanele fizice i juridice au ndatorirea de a proteja i a ameliora mediul nconjurtor.
Dreptul de vot
Articolul 36
(1) Cetenii au drept de vot de la vrsta de 18 ani, mplinii pn n ziua alegerilor inclusiv.
(2) Nu au drept de vot debilii sau alienaii mintal, pui sub interdicie i nici persoanele condamnate,
prin hotrre judectoreasc definitiv, la pierderea drepturilor electorale.
Munca i protecia social a muncii
Articolul 41
(1) Dreptul la munc nu poate fii ngrdit.Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupa iei, precum i a
locului de munc este liber.
(2) Durata normal a zilei de lucru este, n medie, de cel mult 8 ore.
Propietatea
Articolul 136
(1) Propietatea este public sau privat
(2) Propietatea public este garantat i ocrotit prin lege i apar ine statului sau unit ilor
administrativ-teritoriale.
(3) Bogiile de interes public ale subsolului, spaiu aerian, apele cu poten ial energetic valorificabil,
de interes naional, plajele marea teritorial, resursele naturale ale zonei economice i ale
platoului continental, precum i alte bunuri stabilite de legea organic, fac obiectul exclusiv al
propietii publice.

(4) Bunurile propietate public sunt inalienabile.n condiiile legii organice, ele pot fi date n
administrare regiilor autonome ori instituiile publice sau pot fi concesionate ori nchiriate;de
asemenea, ele pot fi date n folosin gratuit instituiilor de utilitate public.
(5) Propietatea privat este inviolabil, n condi iile legii organice.

CODUL PENAL AL ROMNIEI 2015 (extras)

LEGEA PENAL I LIMITELE DE APLICARE
Capitolul I
DISPOZIII PRELIMINARE
Art 1
Scopul legii penale
Legea penal apr, mpotriva infraciunilor, Romnia, suveranitatea, independen a, unitatea i
indivizibilitatea statului, persoana, drepturile i libertile acesteia, propietatea, precum i ntreaga ordine
de drept.
Seciunea II
Aplicarea legii penale n timp
Art 10
Activitatea legii penale
Legea pebal se aplic infraciunilor svr ite n timpul ct ea se afl n vigoare.
INFRACIUNEA
Capitolul I
DISPOZIII GENERALE
Art 17
Trsturile eseniale ale infraciunii
Infraciune este fapta care prezint pericol social,svr it cu vinov ie i prevzut de legea penal.
Infraciunea este singurul temei al rspunderii penale.
Art.18
Pericolul social al faptei

Fapt care prezint pericol social n nelesul legii penale este orice ac iune sau inac iune prin care se
aduce atingerea uneia dintre valorile artate n art.1 i pentru sanc ionarea creia este necesar aplicarea
unei pedepse.
Art 181
Fapt care nu prezint pericolul social al unei infrac iuni
Nu constituie infraciune fapta prevzut de legea penal, dac prin atingerea minim adus uneia din
valorile aprate de lege i prin coninutul ei concret, fiind lipsit n mod vdit de importan , nu prezint
gradul de pericol social al unei infraciuni.La stabilirea n concret a gradului de pericol social se ine
seama de mosul i mijloacele de svrire a faptei , de scopul urmrit , de mprjurarrile n care fapta a
fost comis, de urmarea produs sau care s-ar fii putut produce, precum i de persoana i conduita
fptuitorului, dac este cunoscut.n cazul faptelor prevzute n prezentul articol, procurorul sau instan a
poate aplica una dintre sanciunile cu caracter administrativ prevzute la articolul 91.
Art 19
Vinovia
Vinovie exist cnd fapta care preint pericol social este svr it cu inten ie sau din culp.
1.Fapta este svrit cu intenie cnd infractorul:
a) prevede rezultatul faptei sale, urmrind producerea lui prin svr irea acelei fapte;
b) prevedere rezultatul faptei sale, dei nu-l urmre te, accept posibilitatea producerii lui.
2.Fapta este svrit din cupl cnd infractorul:
a) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accept, socotind fr temei c el nu se va produce;
b) nu prevede rezultatul faptei sale, dei trebuia i putea sa-l prevad.Fapta constnd ntr-o inac iune
constituie infraciune fie c este svrit cu inten ie, fie din culp, afar de cazul cnd legea sanc ioneaz
numai svrirea ei cu intenie.
Art.191
Condiiile rspunderii penale a persoanelor juridice.
Persoanele juridice, cu excepia statului, a autorit ilor publice care dsf oar o activitate ce nu poate face
obicetul domeniului privat, rspund penal pentru infrac iunile svr ite n realizarea obiectului de
activitate sau n interesul ori n numele persoanei juridice, dac fapta a fost svr it cu forma de
vinovtie prevzut de legea penal.Rspunderea penal a persoanei juridice nu exclude rspunderea
penal a persoanei fizice care a contribuit, n orice mod, la svr irea acelea i infrac iuni.
Capitolul II
TENTATIVA

Art. 20
Coninutul tentativei
Tentativa const n puterea n executare a hotrrii de a svr i infrac iunea, executare care a fost ns
ntrerupt sau nu i-a produs efectul.Exsit tentativ i n cazul n care consumarea infrac iunii nu a fost
posibil datorit insuficienei sau defectuazit ii mijloacelor folosite, ori datorit mprejurrii c n timpul
cnd s-au svrit actele de executare, obiectul lipsea de la locul unde fptuitorul credea c se afl.Nu
exist tentativ atunci cnd imposibilitatea de consumare a infrac iunii este datorit modului cum a fost
conceput executarea.
PARTICIPAIA
Art 23
Participanii
Particpanii sunt persoanele care contribuie la svr irea unei fapte prevzute de legea penal n calitate
de autori, instigatori sau complici.
Art 24
Autorul
Autor este persoana care svrete n mod nemijlocit fapta prevzut de legea penal.
Art 26
Complicele
Complice este persoana care, cu intenie, nlesne te sau ajut n orice mod la svr irea unei fapte
prevzute de legea penal.Este de asemenea complice persoana care promite, nainte sau n timpul
svririi faptei, c va tinui bunurile provenite din aceasta sau c va favoriza pe fptuitor, chiar dac
dup svrirea faptei prmisiunea nu este ndeplinit.
CAUZELE CARE NLTUR CARACTERUL PENAL AL FAPTEI
Art 44
Legitima aprare
Nu constituie infraciune fapta prevzut de legea penal, svr it n stare de legitim aprare.Este n
stare de legitim aprare acela care svr e te fapta pentru a nltura un atac material, direct, imdiat i
injust, ndreptat mpotriva sa, a altuia sau mpotriva unui interes ob tesc i care pune n pericol grav
persoana sau drepturile celui atacat ori interesul ob tesc.
Se prezum c este n legitim aprare i acela care svr e te fapta pentru a respinge ptrunderea fr
drept a unei persoane prin violen, viclenie, efrac ie sau prin alte asemenea mijloace, ntr-o locuin ,
ncpere, dependin sau loc imprejmuit ori delimitat prin semne de marcare.Este de asemnea n legitim

aprare i acela care din cauza tulburrii sau a dep it limitele unei aprri propor ionale cu gravitatea
pericolului i cu mprejurrile n care s-a produs atacul.
Codul penal actualizat prin:
Art 45
Starea de necesitate
Nu constituie infraciune fapta prevzut de legea penal,svr it n stare de necesitate.Este n stare de
necesitate acela care svrete fapta pentru a salva de la un pericol iminent i care nu poate fi mlturat
altfel, viaa, integritatea corporal sau snatatea sa, a altuia sau un bun important al su ori al altuia sau un
interes obtesc.Nu este n stare de necesitate persoana care n momentul cnd a svr it fapta i-a dat
seama c pricinuiete urmri vdit mai grave dect cele care s-ar fi putut produce dac pericolul nu era
nlturat.
Art 46
Constrngerea fizic i constrngerea moral
Nu constituie infraciune fapta prevzut de legea penal, svr it din cauza unei constrngeri fizice
creia fptuitorul nu i-a putut rezista.De asemenea, nu constituie infrac iune fapta prevzut de legea
penal, svrit din cauza unei constrngeri morale, exercitat prin amenin are cu un pericol grav pentu
persoana fptuitorului ori a altuia i care nu poate fi nlturat n alt mod.
Art 47
Cazul fortuit
Nu constituie infraciune fapta prevzut de legea penal, al crei rezultat este consecin a unei mprejurri
care nu putea fi prevzut.
Art 48
Iresponsabilitatea
Nu constituie infraciune fapta prevzut de legea penal, dac fptuitorul, n momentul svr irii faptei,
fie din cauza alienaiei mintale, fie din alte cauze, nu putea s- i dea seama de ac iunile sau inac iunile
sale, ori nu putea fi stpn pe ele.
Art 49
Beia
Nu constituie infraciune fapta prevzut de legea penal, dac fptuitorul, n momentul svr irii faptei,
se gsea, datorit unor mprejurri independente de voin a sa, n stare de be ie complet produs de alcool
sau de alte substane.Starea de beie voluntar complet produs de alcool sau de alte substan e nu
nltur caracterul penal al faptei.Ea poate constitui, dup caz, o circumstan atenuant sau agravant.
Art 50

Minoritatea fptuitorului
Nu constituie infraciune fapta prevzut de legea penal, svr it de un minor care la data comiterii
acesteia nu ndeplinea condiiile legale pentru a rspunde penal.
Art 51
Eroarea de fapt
Nu constituie infraciune fapta prevzut de legea penal, cnd fptuitorul, n momentul svr irii
acesteia, nu cunotea existena unei stri, situa ii sau mprejurri de care depinde caracterul penal al
faptei.Nu constituie o circumnstan agravant mprejurarea pe care infractorul nu a cunoscut-o n
momentul svririi infraciunii.Dispoziiile alin.1 i 2 se aplic i faptelor svr ite din culp pe care
legea penal le pedepsete, numai daca necunoa terea strii, situa iei sau mprejurrii respective nu este
ea nsi rezultatul culpei.
Nerecunoaterea sau cunoaterea greit a legii penale nu nltur caracterul penal al faptei.
INFRACIUNI CONTRA VIEII, INTEGRITII CORPORALE I SNTII
Seciunea I
Art.174
Omorul
Uciderea unei persoane se pedepsete cu nchisoare de la 10 la 20 de ani i interzicerea unor drepturi.
Tentativa se pedepsete.
Art. 175
Omorul calificat
Omorul svrit n vreuna din urmtoarele mprejurri:
a) cu premeditare;
b) din interes material;
c) asupra soului sau unei rude apropiate;
d) profitnd de starea de neputin a victimei de a se apra;
e) prin mijloace ce pun n pericol viaa mai multor persoane;
f) n legtur cu ndeplinirea ndatoririlor de serviciu sau publice ale victimei;
g) pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la urmrire sau arestare, ori de la executarea unei
pedepse;

h) pentru a nlesni sau a ascunde svrirea altei infraciuni;

i) n public,
se pedepsete cu nchisoare de la 15 la 25 de ani i interzicerea unor drepturi.
Tentativa se pedepsete.
Art. 176
Omorul deosebit de grav
Omorul svrit n vreuna din urmtoarele mprejurri:
a) prin cruzimi;
b) asupra a dou sau mai multor persoane;
c) de ctre o persoan care a mai svrit un omor;
d) pentru a svri sau a ascunde svrirea unei tlhrii sau piraterii;
e) asupra unei femei gravide;
f) asupra unui magistrat, poliist, jandarm ori asupra unui militar, n timpul sau n legtur cu ndeplinirea
ndatoririlor de serviciu sau publice ale acestora,
g) de ctre un judector sau procuror, poliist, jandarm sau militar, n timpul sau n legtur cu
ndeplinirea ndatoririlor de serviciu sau publice ale acestora, se pedepsete cu deteniune pe via sau cu
nchisoare de la 15 la 25 de ani i interzicerea unor drepturi.
Tentativa se pedepsete.
Art. 177
Pruncuciderea
Uciderea copilului nou-nscut, svrit imediat dup natere de ctre mama aflat ntr-o stare de
tulburare pricinuit de natere, se pedepsete cu nchisoare de la 2 la 7 ani.
Art. 178
Uciderea din culp
Uciderea din culp a unei persoane se pedepsete cu nchisoare de la unu la 5 ani.
Uciderea din culp ca urmare a nerespectrii dispoziiilor legale ori a msurilor de prevedere pentru
exerciiul unei profesii sau meserii, ori pentru efectuarea unei anume activiti, se pedepsete cu
nchisoare de la 2 la 7 ani.

Cnd uciderea din culp a unei persoane este svrit de un conductor de vehicul cu traciune mecanic,
avnd n snge o mbibaie alcoolic ce depete limita legal sau care se afl n stare de ebrietate,
pedeapsa este nchisoarea de la 5 la 15 ani.
Cu aceeai pedeaps se sancioneaz fapta svrit din culp, de orice alt persoan n exerciiul
profesiei sau meseriei i care se afl n stare de ebrietate.
Dac prin fapta svrit s-a cauzat moartea a dou sau mai multor persoane, la maximul pedepselor
prevzute n alineatele precedente se poate aduga un spor pn la 3 ani.
Art 179
Determinarea sau nlesnirea sinuciderii
Fapta de a determina sau de a nlesni sinuciderea unei persoane, dac sinuciderea sau ncercarea de
sinucidere a avut loc, se pedepsete cu nchisoare de la 2 la 7 ani.
Cnd fapta prevzut n alineatul precedent s-a svrit fa de un minor sau fa de o persoan care nu
era n stare s-i dea seama de fapta sa, ori nu putea fi stpn pe actele sale, pedeapsa este nchisoarea de
la 3 la 10 ani.
Seciunea II
Lovirea i vtmarea integritii corporale sau a sntii
Art. 180
Lovirea sau alte violene
Lovirea sau orice acte de violen cauzatoare de suferine fizice se pedepsesc cu nchisoare de la o lun la
3 luni sau cu amend.
Faptele prevzute la alin. 1 svrite asupra membrilor familiei se pedepsesc cu nchisoare de la 6 luni la
un an sau cu amend.
Lovirea sau actele de violen care au pricinuit o vtmare ce necesit pentru vindecare ngrijiri medicale
de cel mult 20 de zile se pedepsesc cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend.
Faptele prevzute la alin. 2 svrite asupra membrilor familiei se pedepsesc cu nchisoare de la unu la 2
ani sau cu amend.
Aciunea penal se pune n micare la plngerea prealabil a persoanei vtmate. n cazul faptelor
prevzute la alin. 11 i 21 aciunea penal se pune n micare i din oficiu.
mpcarea prilor nltur rspunderea penal, producndu-i efectele i n cazul n care aciunea penal
a fost pus n micare din oficiu.
Art. 181

Vtmarea corporal
Fapta prin care s-a pricinuit integritii corporale sau sntii o vtmare care necesit pentru vindecare
ngrijiri medicale de cel mult 60 de zile se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani.
Fapta prevzut la alin. 1 svrit asupra membrilor familiei se pedepsete cu nchisoare de la unu la 5
ani.
Aciunea penal se pune n micare la plngerea prealabil a persoanei vtmate. n cazul faptelor
prevzute la alin. 11 aciunea penal se pune n micare i din oficiu.
mpcarea prilor nltur rspunderea penal, producndu-i efectele i n cazul n care aciunea penal
a fost pus n micare din oficiu.
Art. 183
Lovirile sau vtmrile cauzatoare de moarte
Dac vreuna dintre faptele prevzute n art. 180-182 a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este
nchisoarea de la 5 la 15 ani.
Art. 184
Vtmarea corporal din culp
Fapta prevzut la art. 180 alin. 2 i 21, care a pricinuit o vtmare ce necesit pentru vindecare ngrijiri
medicale mai mari de 10 zile, precum i cea prevzut la art. 181, svrite din culp, se pedepsesc cu
nchisoare de la o lun la 3 luni sau cu amend.
Dac fapta a avut vreuna din urmrile prevzute la art. 182 alin. 1 sau 2, pedeapsa este nchisoarea de la 3
luni la 2 ani sau amenda.
Cnd svrirea faptei prevzute n alin. 1 este urmarea nerespectrii dispoziiilor legale sau a msurilor
de prevedere pentru exerciiul unei profesii sau meserii, ori pentru ndeplinirea unei anume activiti,
pedeapsa este nchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda.
Fapta prevzut n alin. 2 dac este urmarea nerespectrii dispoziiilor legale sau a msurilor de prevedere
artate n alineatul precedent se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani.
Dac faptele prevzute la alin. 3 i 4 sunt svrite de ctre o persoan care se afl n stare de ebrietate,
pedeapsa este nchisoarea de la unu la 3 ani, n cazul alin. 3, i nchisoarea de la unu la 5 ani, n cazul alin.
4.
Pentru faptele prevzute n alin. 1 i 3, aciunea penal se pune n micare la plngerea prealabil a
persoanei vtmate. mpcarea prilor nltur rspunderea penal.
Pentru faptele prevzute la alin. 2 i 4, mpcarea prilor nltur rspunderea penal.

INFRACIUNI CONTRA LIBERTII PERSOANEI

Art. 189
Lipsirea de libertate n mod ilegal
Lipsirea de libertate a unei persoane n mod ilegal se pedepsete cu nchisoare de la 3 la 10 ani.
n cazul n care fapta este svrit prin simularea de caliti oficiale, prin rpire, de o persoan narmat,
de dou sau mai multe persoane mpreun sau dac n schimbul eliberrii se cere un folos material sau
orice alt avantaj, precum i n cazul n care victima este minor sau este supus unor suferine ori
sntatea sau viaa i este pus n pericol, pedeapsa este nchisoarea de la 7 la 15 ani.
Cu pedeapsa nchisorii de la 7 la 15 ani se sancioneaz i lipsirea de libertate a unei persoane svrit n
scopul de a o obliga la practicarea prostituiei.
Dac pentru eliberarea persoanei se cere, n orice mod, ca statul, o persoan juridic, o organizaie
internaional interguvernamental sau un grup de persoane s ndeplineasc sau s nu ndeplineasc un
anumit act, pedeapsa este nchisoarea de la 7 la 18 ani.
Dac faptele prevzute la alin. 1-4 se svresc de ctre o persoan care face parte dintr-un grup
organizat, pedeapsa este nchisoarea de la 5 la 15 ani, n cazul alin. 1, nchisoarea de la 7 la 18 ani, n
cazul alin. 2 i 3, nchisoarea de la 10 la 20 de ani, n cazul alin. 4.
Dac fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este nchisoarea de la 15 la 25 de
ani.
Tentativa faptelor prevzute la alin. 1-4 se pedepsete.
Constituie tentativ i producerea sau procurarea mijloacelor, a instrumentelor sau luarea de msuri n
vederea comiterii faptei prevzute la alin. 4.
Art. 190
Sclavia
Punerea sau inerea unei persoane n stare de sclavie, precum i traficul de sclavi, se pedepsesc cu
nchisoare de la 3 la 10 ani i interzicerea unor drepturi.
Tentativa se pedepsete.
Art. 191
Supunerea la munc forat sau obligatorie
Fapta de a supune o persoan, n alte cazuri dect cele prevzute de dispoziiile legale, la prestarea unei
munci contra voinei sale sau la o munc obligatorie, se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani.
Art. 192

Violarea de domiciliu
Ptrunderea fr drept, n orice mod, ntr-o locuin, ncpere, dependin sau loc mprejmuit innd de
acestea, fr consimmntul persoanei care le folosete, sau refuzul de a le prsi la cererea acesteia, se
pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 4 ani.
n cazul n care fapta se svrete de o persoan narmat, de dou sau mai multe persoane mpreun, n
timpul nopii sau prin folosire de caliti mincinoase, pedeapsa este nchisoarea de la 3 la 10 ani.
Pentru fapta prevzut n alin. 1, aciunea penal se pune n micare la plngerea prealabil a persoanei
vtmate. mpcarea prilor nltur rspunderea penal.
Art. 193
Ameninarea
Fapta de a amenina o persoan cu svrirea unei infraciuni sau a unei fapte pgubitoare ndreptate
mpotriva ei, a soului ori a unei rude apropiate, dac este de natur s o alarmeze, se pedepsete cu
nchisoare de la 3 luni la un an sau cu amend, fr ca pedeapsa aplicat s poat depi sanciunea
prevzut de lege pentru infraciunea care a format obiectul ameninrii.
Aciunea penal se pune n micare la plngerea prealabil a persoanei vtmate.
mpcarea prilor nltur rspunderea penal.
Art. 194
antajul
Constrngerea unei persoane, prin violen sau ameninare, s dea, s fac, s nu fac sau s sufere ceva,
dac fapta este comis spre a dobndi n mod injust un folos, pentru sine sau pentru altul, se pedepsete cu
nchisoare de la 6 luni la 5 ani.
Cnd constrngerea const n ameninarea cu darea n vileag a unei fapte reale sau imaginare,
compromitoare pentru persoana ameninat, pentru soul acesteia sau pentru o rud apropiat, pedeapsa
este nchisoarea de la 2 la 7 ani.
Art. 195
Violarea secretului corespondenei
Deschiderea unei corespondene adresate altuia ori interceptarea unei convorbiri sau comunicri efectuate
prin telefon, telegraf sau prin alte mijloace de transmitere la distan, fr drept, se pedepsete cu
nchisoare de la 6 luni la 3 ani.
Cu aceeai pedeaps se sancioneaz sustragerea, distrugerea sau reinerea unei corespondene, precum i
divulgarea coninutului unei corespondene, chiar atunci cnd a fost trimis deschis sau a fost deschis
din greeal, ori divulgarea coninutului unei convorbiri sau comunicri interceptate, chiar n cazul n care
fptuitorul a luat cunotin de acesta din greeal sau din ntmplare.

Dac faptele prevzute la alin. 1 i 2 au fost svrite de un funcionar care are obligaia legal de a
respecta secretul profesional i confidenialitatea informaiilor la care are acces, pedeapsa este nchisoarea
de la 2 la 5 ani i interzicerea unor drepturi.
Aciunea penal se pune n micare la plngerea prealabil a persoanei vtmate.
mpcarea prilor nltur rspunderea penal.
Art. 196
Divulgarea secretului profesional
Divulgarea, fr drept, a unor date, de ctre acela cruia i-au fost ncredinate, sau de care a luat
cunotin n virtutea profesiei ori funciei, dac fapta este de natur a aduce prejudicii unei persoane, se
pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amend.
Aciunea penal se pune n micare la plngerea prealabil a persoanei vtmate.
mpcarea prilor nltur rspunderea penal.
INFRACIUNI CONREA PATRIMONIULUI
Art 228
Furtul
Art. 228 - Furtul
(1) Luarea unui bun mobil din posesia sau detenia altuia, fr consimmntul acestuia, n scopul de a i-l
nsui pe nedrept, se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amend.
(2) Fapta constituie furt i dac bunul aparine n ntregime sau n parte fptuitorului, dar n momentul
svririi acel bun se gsea n posesia sau detenia legitim a altei persoane.
(3) Se consider bunuri mobile i nscrisurile, energia electric, precum i orice alt fel de energie care are
valoare economic.
Art. 229 - Furtul calificat
(1) Furtul svrit n urmtoarele mprejurri:
a) ntr-un mijloc de transport n comun;
b) n timpul nopii;
c) de o persoan mascat, deghizat sau travestit;
d) prin efracie, escaladare sau prin folosirea fr drept a unei chei adevrate ori a unei chei
mincinoase;
e) prin scoaterea din funciune a sistemului de alarm ori de supraveghere, se pedepsete cu
nchisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Dac furtul a fost svrit n urmtoarele mprejurri:
a) asupra unui bun care face parte din patrimoniul cultural;
b) prin violare de domiciliu sau sediu profesional;

c) de o persoan avnd asupra sa o arm, pedeapsa este nchisoarea de la 2 la 7 ani.

(3) Furtul privind urmtoarele categorii de bunuri:
a)iei, gazolin, condensat, etan lichid, benzin, motorin, alte produse petroliere sau gaze naturale
din conducte, depozite, cisterne ori vagoane-cistern;
b) componente ale sistemelor de irigaii;
c) componente ale reelelor electrice;
d) un dispozitiv ori un sistem de semnalizare, alarmare ori alertare n caz de incendiu sau alte situaii
de urgen public;
e) un mijloc de transport sau orice alt mijloc de intervenie la incendiu, la accidente de cale ferat,
rutiere, navale sau aeriene ori n caz de dezastru;
f) instalaii de siguran i dirijare a traficului feroviar, rutier, naval, aerian i componente ale
acestora, precum i componente ale mijloacelor de transport aferente;
g) bunuri prin nsuirea crora se pune n pericol sigurana traficului i a persoanelor pe drumurile
publice;
h) cabluri, linii, echipamente i instalaii de telecomunicaii, radiocomunicaii, precum i
componente de comunicaii, se pedepsete cu nchisoarea de la 3 la 10 ani.
Art. 211
Tlhria
Furtul svrit prin ntrebuinare de violene sau ameninri ori prin punerea victimei n stare de
incontien sau neputin de a se apra, precum i furtul urmat de ntrebuinarea unor astfel de mijloace
pentru pstrarea bunului furat sau pentru nlturarea urmelor infraciunii ori pentru ca fptuitorul s-i
asigure scparea, se pedepsete cu nchisoare de la 3 la 18 ani.
Tlhria svrit n urmtoarele mprejurri:
a) de o persoan mascat, deghizat sau travestit;
b) n timpul nopii;
c) ntr-un loc public sau ntr-un mijloc de transport, se pedepsete cu nchisoare de la 5 la 20 de ani.
Pedeapsa este nchisoarea de la 7 la 20 de ani, dac tlhria a fost svrit:
a) de dou sau mai multe persoane mpreun;
b) de o persoan avnd asupra sa o arm, o substan narcotic ori paralizant;
c) ntr-o locuin sau n dependine ale acesteia;
d) n timpul unei calamiti;
e) a avut vreuna din urmrile artate n art. 182.
Tlhria care a produs consecine deosebit de grave sau a avut ca urmare moartea victimei se pedepsete
cu nchisoare de la 15 la 25 de ani i interzicerea unor drepturi.

Art. 212
Pirateria
Jefuirea prin acte de violen svrite n scopuri personale, de echipajul sau pasagerii unei nave
mpotriva persoanelor sau bunurilor care se gsesc pe acea nav ori mpotriva altei nave, dac navele se
afl n marea liber sau ntr-un loc care nu este supus jurisdiciei nici unui stat, se pedepsete cu
nchisoare de la 3 la 18 ani.
Dac pirateria a avut vreuna dintre urmrile artate n art. 182, pedeapsa este nchisoarea de la 5 la 20 de
ani.
Pirateria care a produs consecine deosebit de grave sau a avut ca urmare moartea victimei se pedepsete
cu nchisoare de la 15 la 25 de ani i interzicerea unor drepturi.
Dispoziiile alineatelor precedente se aplic n mod corespunztor i cnd infraciunea de piraterie s-a
comis pe o aeronav sau ntre aeronave i nave.
Art. 213
Abuzul de ncredere
nsuirea unui bun mobil al altuia, deinut cu orice titlu, sau dispunerea de acest bun pe nedrept ori refuzul
de a-l restitui, se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la 4 ani sau cu amend.
Dac bunul este proprietate privat, cu excepia cazului cnd acesta este n ntregime sau n parte al
statului, aciunea penal se pune n micare la plngerea prealabil a persoanei vtmate. mpcarea
prilor nltur rspunderea penal.
Art. 214
Gestiunea frauduloas
Pricinuirea de pagube unei persoane, cu rea-credin, cu ocazia administrrii sau conservrii bunurilor
acesteia, de ctre cel care are ori trebuie s aib grija administrrii sau conservrii acelor bunuri, se
pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani.
Gestiunea frauduloas svrit n scopul de a dobndi un folos material se pedepsete cu nchisoare de la
3 la 10 ani, dac fapta nu constituie o infraciune mai grav.
Dac bunul este proprietate privat, cu excepia cazului cnd acesta este n ntregime sau n parte
proprietatea statului, aciunea penal pentru fapta prevzut n alin. 1 se pune n micare la plngerea
prealabil a persoanei vtmate.
Art. 215
nelciunea

Inducerea n eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevrat a unei fapte mincinoase sau ca
mincinoas a unei fapte adevrate, n scopul de a obine pentru sine sau pentru altul un folos material
injust i dac s-a pricinuit o pagub, se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 12 ani.
nelciunea svrit prin folosire de nume sau caliti mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se
pedepsete cu nchisoare de la 3 la 15 ani. Dac mijlocul fraudulos constituie prin el nsui o infraciune,
se aplic regulile privind concursul de infraciuni.
Inducerea sau meninerea n eroare a unei persoane cu prilejul ncheierii sau executrii unui contract,
svrit n aa fel nct, fr aceast eroare, cel nelat nu ar fi ncheiat sau executat contractul n
condiiile stipulate, se sancioneaz cu pedeapsa prevzut n alineatele precedente, dup distinciile acolo
artate.
Emiterea unui cec asupra unei instituii de credit sau unei persoane, tiind c pentru valorificarea lui nu
exist provizia sau acoperirea necesar, precum i fapta de a retrage, dup emitere, provizia, n totul sau
n parte, ori de a interzice trasului de a plti nainte de expirarea termenului de prezentare, n scopul artat
n alin. 1, dac s-a pricinuit o pagub posesorului cecului, se sancioneaz cu pedeapsa prevzut n alin.
2.
nelciunea care a avut consecine deosebit de grave se pedepsete cu nchisoare de la 10 la 20 de ani i
interzicerea unor drepturi.

Art. 2151
Delapidarea
nsuirea, folosirea sau traficarea, de ctre un funcionar, n interesul su ori pentru altul, de bani, valori
sau alte bunuri pe care le gestioneaz sau le administreaz, se pedepsesc cu nchisoare de la unu la 15 ani.
n cazul n care delapidarea a avut consecine deosebit de grave, pedeapsa este nchisoarea de la 10 la 20
de ani i interzicerea unor drepturi.
Art. 216
nsuirea bunului gsit
Fapta de a nu preda n termen de 10 zile un bun gsit autoritilor sau celui care l-a pierdut, sau de a
dispune de acel bun ca de al su, se pedepsete cu nchisoare de la o lun la 3 luni sau cu amend.
Cu aceeai pedeaps se sancioneaz i nsuirea pe nedrept a unui bun mobil ce aparine altuia, ajuns din
eroare n posesia fptuitorului.
Art. 217
Distrugerea

Distrugerea, degradarea ori aducerea n stare de nentrebuinare a unui bun aparinnd altuia sau
mpiedicarea lurii msurilor de conservare ori de salvare a unui astfel de bun, precum i nlturarea
msurilor luate, se pedepsesc cu nchisoare de la o lun la 3 ani sau cu amend.
n cazul n care bunul are deosebit valoare artistic, tiinific, istoric, arhivistic sau o alt asemenea
valoare, pedeapsa este nchisoarea de la unu la 10 ani.
Distrugerea, degradarea sau aducerea n stare de nentrebuinare a unei conducte petroliere sau de gaze, a
unui cablu de nalt tensiune, a echipamentelor i instalaiilor de telecomunicaii sau pentru difuzarea
programelor de radio i televiziune ori a sistemelor de alimentare cu ap i a conductelor magistrale de
alimentare cu ap, se pedepsesc cu nchisoare de la unu la 10 ani.
Dac distrugerea, degradarea sau aducerea n stare de nentrebuinare se svrete prin incendiere,
explozie ori prin orice alt asemenea mijloc i dac rezult pericol public, pedeapsa este nchisoarea de la 3
la 15 ani.
Dispoziiile prevzute n alin. 2, 3 i 4 se aplic chiar dac bunul aparine fptuitorului.
Dac bunul este proprietate privat, cu excepia cazului cnd acesta este n ntregime sau n parte al
statului, aciunea penal pentru fapta prevzut n alin. 1 se pune n micare la plngerea prealabil a
persoanei vtmate. mpcarea prilor nltur rspunderea penal.
Art. 218
Distrugerea calificat
Dac faptele prevzute n art. 217 au avut consecine deosebit de grave, pedeapsa este nchisoarea de la
10 la 20 de ani i interzicerea unor drepturi, iar dac au avut ca urmare un dezastru, pedeapsa este
deteniunea pe via sau nchisoarea de la 15 la 25 de ani i interzicerea unor drepturi.
Dezastrul const n distrugerea sau degradarea unor mijloace de transport n comun, de mrfuri sau
persoane, ori a unor instalaii sau lucrri i care a avut ca urmare moartea sau vtmarea grav a
integritii corporale ori sntii mai multor persoane.
Art. 219
Distrugerea din culp
Distrugerea, degradarea ori aducerea n stare de nentrebuinare, din culp, a unui bun, chiar dac acesta
aparine fptuitorului, n cazul n care fapta este svrit prin incendiere, explozie sau prin orice alt
asemenea mijloc i dac rezult pericol public, se pedepsesc cu nchisoare de la o lun la 2 ani sau cu
amend.
Cu aceeai pedeaps se sancioneaz distrugerea ori degradarea din culp a unei conducte petroliere sau
de gaze, a unei reele electrice, a echipamentelor i instalaiilor de telecomunicaii sau pentru difuzarea
programelor de radio i televiziune ori a sistemelor de alimentare cu ap i a conductelor magistrale de
alimentare cu ap, dac a avut ca urmare aducerea n stare de nentrebuinare a acestora.

Distrugerea, degradarea sau aducerea n stare de nentrebuinare, din culp, a unui bun, chiar dac acesta
aparine fptuitorului, n cazul n care a avut consecine deosebit de grave, se pedepsesc cu nchisoare de
la unu la 6 ani, iar dac a avut ca urmare un dezastru, pedeapsa este nchisoarea de la 3 la 12 ani.
Cnd dezastrul ori consecinele deosebit de grave s-au produs ca urmare a prsirii postului sau a
svririi oricrei alte fapte de ctre personalul de conducere al unui mijloc de transport n comun ori de
ctre personalul care asigur direct securitatea unor asemenea transporturi, pedeapsa este nchisoarea de la
5 la 15 ani.

INFRACIUNI CARE ADUC ATINGERE UNOR ACTIVITI DE INTERS PUBLIC SAU ALTOR
ACTIVITI REGLEMENTATE DE LEGE
Capitolul I
INFRACIUNI DE SERVICIU SAU N LEGTUR CU SERVICIUL
Art. 246
Abuzul n serviciu contra intereselor persoanelor
Fapta funcionarului public, care, n exerciiul atribuiilor sale de serviciu, cu tiin, nu ndeplinete un
act ori l ndeplinete n mod defectuos i prin aceasta cauzeaz o vtmare intereselor legale ale unei
persoane se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani.
Art. 247
Abuzul n serviciu prin ngrdirea unor drepturi
ngrdirea, de ctre un funcionar public, a folosinei sau a exerciiului drepturilor unei persoane ori
crearea pentru aceasta a unei situaii de inferioritate pe temei de ras, naionalitate, etnie, limb, religie,
gen, orientare sexual, opinie, apartenen politic, convingeri, avere, origine social, vrst, dizabilitate,
boal cronic necontagioas sau infecie HIV/SIDA, se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani.
Art. 248
Abuzul n serviciu contra intereselor publice
Fapta funcionarului public, care, n exerciiul atribuiilor sale de serviciu, cu tiin, nu ndeplinete un
act ori l ndeplinete n mod defectuos i prin aceasta cauzeaz o tulburare nsemnat bunului mers al
unui organ sau al unei instituii de stat ori al unei alte uniti din cele la care se refer art. 145 sau o
pagub patrimoniului acesteia se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani.
Art. 249
Neglijena n serviciu
nclcarea din culp, de ctre un funcionar public, a unei ndatoriri de serviciu, prin nendeplinirea
acesteia sau prin ndeplinirea ei defectuoas, dac s-a cauzat o tulburare nsemnat bunului mers al unui

organ sau al unei instituii de stat ori al unei alte uniti din cele la care se refer art. 145 sau o pagub
patrimoniului acesteia ori o vtmare important intereselor legale ale unei persoane, se pedepsete cu
nchisoare de la o lun la 2 ani sau cu amend.
Fapta prevzut n alin. 1, dac a avut consecine deosebit de grave, se pedepsete cu nchisoare de la 2 la
10 ani.
Art. 250
Purtarea abuziv
ntrebuinarea de expresii jignitoare fa de o persoan, de ctre un funcionar public n exerciiul
atribuiilor de serviciu, se pedepsete cu nchisoare de la o lun la un an sau cu amend.
Ameninarea svrit de ctre un funcionar public, n condiiile alin. 1, se pedepsete cu nchisoare de la
6 luni la 2 ani sau cu amend.
Art. 254
Luarea de mit
Fapta funcionarului care, direct sau indirect, pretinde ori primete bani sau alte foloase care nu i se cuvin
ori accept promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, n scopul de a ndeplini, a nu ndeplini
ori a ntrzia ndeplinirea unui act privitor la ndatoririle sale de serviciu sau n scopul de a face un act
contrar acestor ndatoriri, se pedepsete cu nchisoare de la 3 la 12 ani i interzicerea unor drepturi.
Fapta prevzut n alin. 1, dac a fost svrit de un funcionar cu atribuii de control, se pedepsete cu
nchisoare de la 3 la 15 ani i interzicerea unor drepturi.
Banii, valorile sau orice alte bunuri care au fcut obiectul lurii de mit se confisc, iar dac acestea nu se
gsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor n bani.
Art. 255
Darea de mit
Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, n modurile i scopurile artate n art. 254, se
pedepsesc cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani.
Fapta prevzut n alineatul precedent nu constituie infraciune atunci cnd mituitorul a fost constrns
prin orice mijloace de ctre cel care a luat mita.
Mituitorul nu se pedepsete dac denun autoritii fapta mai nainte ca organul de urmrire s fi fost
sesizat pentru acea infraciune.
Dispoziiile art. 254 alin. 3 se aplic n mod corespunztor, chiar dac oferta nu a fost urmat de
acceptare.
Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care Ie-a dat n cazurile artate n alin. 2 i 3.

Art. 257
Traficul de influen
Primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau
indirect, pentru sine ori pentru altul, svrit de ctre o persoan care are influen sau las s se cread
c are influen asupra unui funcionar pentru a-l determina s fac ori s nu fac un act ce intr n
atribuiile sale de serviciu, se pedepsete cu nchisoare de la 2 la 10 ani.
Dispoziiile art. 256 alin. 2 se aplic n mod corespunztor.
Lege nr. 333/2003 din 08/07/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia
persoanelor
- O.U.G. nr. 16/2005
- Legea nr. 9/2007.
- Legea nr. 40/2010 publicata n MOF nr. 153 din 09/03/2010.
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. - (1) Paza si protectia sunt activitati desfasurate prin forte si mijloace specifice, n scopul asigurarii
sigurantei obiectivelor, bunurilor si valorilor mpotriva oricaror actiuni ilicite care lezeaza dreptul de
proprietate, existenta materiala a acestora, precum si a protejarii persoanelor mpotriva oricaror acte ostile
care le pot periclita viata, integritatea fizica sau sanatatea.
(2) Paza si protectia se realizeaza prin forte si mijloace militare sau civile, de catre institutiile specializate
ale autoritatilor administratiei publice, sau n regim privat, de catre proprietarii sau detinatorii
obiectivelor, bunurilor sau valorilor, precum si de catre societatile specializate de paza si protectie.
Art. 2. - (1) Ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale,
regiile autonome, companiile si societatile nationale, institutele nationale de cercetare-dezvoltare,
societatile comerciale, indiferent de natura capitalului social, cat si alte organizatii care detin bunuri ori
valori cu orice titlu, denumite n prezenta lege unitati, sunt obligate sa asigure paza acestora.
(2) Persoanele fizice pot apela pentru protectia personala la serviciile unor societati specializate de paza si
protectie, n conditiile prezentei legi.
Art. 3. - (1) n functie de importanta, specificul si valoarea bunurilor pe care le detin, conducatorii
unitatilor prevazute la art. 2 alin. (1), cu sprijinul de specialitate al politiei, pentru sistemele civile de
paza, sau al jandarmeriei, pentru cele militare, stabilesc modalitati concrete de organizare si de executare
a pazei, dupa caz, cu efective de jandarmi, paza cu gardieni publici, paza proprie sau paza prin societati
specializate.

(2) Unitatile grupate pe un anumit spatiu pot organiza, cu avizul politiei, paza n comun cu gardieni
publici, paza proprie sau prin societatile specializate de paza. Conducatorii acestor unitati stabilesc forma
de paza, obligatiile si raspunderile fiecarui beneficiar, inclusiv cele privind ntocmirea planului de paza.
(3) La unitatile unde nu este posibila realizarea unui sistem de paza organizat, conducatorii acestora sunt
obligati sa execute mprejmuiri, grilaje, obloane, ncuietori sigure, iluminat de securitate, sisteme de
alarma sau alte asemenea mijloace necesare asigurarii pazei si integritatii bunurilor.
(4) Protectia demnitarilor romani si a celor straini pe timpul sederii n Romania, a familiilor acestora,
paza sediilor de lucru si a resedintelor acestora se asigura de Serviciul de Protectie si Paza, conform
atributiilor prevazute n legea speciala de organizare si functionare a acestuia.
(5) Protectia magistratilor, a politistilor si jandarmilor, precum si a membrilor de familie ai acestora, n
cazurile n care viata, integritatea corporala sau avutul acestor persoane sunt supuse unor amenintari, se
asigura de Ministerul de Interne*), potrivit legii.
*) Conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 64/2003, publicata n Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr.
464 din 29 iunie 2003, noua denumire a ministerului este Ministerul Administratiei si Internelor.
Art. 4. - Raspunderea pentru luarea masurilor de asigurare a pazei bunurilor si valorilor detinute cu orice
titlu revine conducatorilor unitatilor prevazute la art. 2 alin. (1).
Art. 5. - (1) Paza se organizeaza si se efectueaza potrivit planului de paza, ntocmit de unitatea ale carei
bunuri sau valori se pazesc, cu avizul de specialitate al politiei. Acest aviz este obligatoriu pentru fiecare
caz de modificare a planului de paza.
(2) Pentru unitatile la care paza se asigura cu efective de jandarmi, avizul politiei nu este obligatoriu.
(3) Prin planul de paza se stabilesc n principal: caracteristicile obiectivului pazit, n zona respectiva,
numarul de posturi si amplasarea acestora, necesarul de personal pentru paza, amenajarile, instalatiile si
mijloacele tehnice de paza si de alarmare, consemnul posturilor, legatura si cooperarea cu alte organe cu
atributii de paza a obiectivelor, bunurilor, valorilor si persoanelor si modul de actiune n diferite situatii.
De asemenea, vor fi prevazute si regulile de acces, potrivit dispozitiilor conducatorului unitatii, precum si
documentele specifice serviciului de paza.
(4) n cazul unitatilor n care paza se asigura cu efective ale jandarmeriei, ale societatilor specializate de
paza si protectie, ale gardienilor publici sau combinat, ntocmirea planului de paza se face de catre
conducatorii unitatilor beneficiare mpreuna cu comandantii/sefii acestor efective.
(5) Documentele specifice necesare executarii si evidentei serviciului de paza, cu exceptia celui executat
cu efective de jandarmi, si modelele acestora se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
CAPITOLUL II
Formele de paza
SECTIUNEA 1

Paza cu efective de jandarmi

Art. 6. - (1) Paza obiectivelor de importanta deosebita pentru apararea tarii, activitatea statului, economie,
stiinta, cultura si arta, ale unor institutii din domeniul financiar-bancar, a localurilor misiunilor
diplomatice sau ale unor agentii si reprezentante economice straine, a sediilor unor organizatii
internationale, precum si a transporturilor valorilor deosebite sau speciale se asigura cu efective de
jandarmi.
(2) Paza cu efective de jandarmi se poate asigura si la sediile unor organisme internationale care
desfasoara activitati pe teritoriul tarii, la cererea expresa a acestora, adresata Guvernului Romaniei.
(3) Unitatile bugetare si sediile misiunilor diplomatice, precum si unitatile de interes strategic care detin
instalatii ori obiective de o deosebita importanta nationala, beneficiare de paza cu efective de jandarmi,
care sunt exceptate de la plata, se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
(4) Obiectivele de importanta deosebita care nu sunt asigurate cu paza militara n timp de pace si se iau n
paza, la mobilizare, de catre Jandarmeria Romana se stabilesc, din timp de pace, prin hotarare a
Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si se aproba, la declararea mobilizarii, prin hotarare a Guvernului.
(5) Obiectivele si valorile prevazute la alin. (1) si (2), precum si personalul, mijloacele materiale si
financiare necesare asigurarii pazei cu efective de jandarmi se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
(6) La solicitarea persoanelor fizice sau juridice, n situatii care nu sufera amanare, la propunerea
comandantului Jandarmeriei Romane, ministrul de interne poate aproba asigurarea temporara a pazei cu
efective de jandarmi a unor obiective, bunuri, valori si transporturi speciale, altele decat cele prevazute la
alin. (1) si (2).
(7) Prin situatii care nu sufera amanare se ntelege starile de fapt caracterizate prin tensiuni interne, acte
de dezordine si tulburarea grava a ordinii publice, dezastre, furturi frecvente din proprietatea publica sau
privata, care impun luarea de ndata sub paza cu efective de jandarmi a unor obiective, amplasamente,
suprafete de teren, altele decat cele prevazute la alin. (1) si (2), precum si situatiile n care organele de stat
cu atributii n domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale, n caz de pericol iminent, solicita
expres aceasta interventie.
(8) Paza cu efective de jandarmi, aprobata n conditiile alin. (6), se ridica dupa ncetarea situatiei
deosebite care a impus instituirea acesteia.
(9) Ridicarea pazei cu efective de jandarmi se realizeaza, de regula, prin hotarare a Guvernului, n
cazurile prevazute la alin. (1) si (2), respectiv prin ordin al ministrului de interne, la propunerea
comandantului Jandarmeriei Romane, n toate situatiile n care beneficiarii pazei, indiferent de
modalitatea prin care a fost instituita aceasta, nu respecta obligatiile prevazute de lege sau cele
contractuale, refuza ncheierea ori reactualizarea contractului.
(10) Ridicarea pazei de la obiectivele asigurate cu efective de jandarmi se poate face n termen de 60 de
zile de la atentionarea n scris a conducatorilor acestora, prin ordin al ministrului de interne, la propunerea
comandantului
Jandarmeriei Romane.

(11) n situatia n care unitatile carora li s-a prevazut prin acte normative asigurarea pazei cu efective de
jandarmi si schimba, si restrang sau si nceteaza activitatea ori renunta la aceasta forma de paza, prin
hotarare a Guvernului de ridicare a pazei, se vor stabili si modalitatile de redistribuire a efectivelor
disponibilizate si a alocatiilor bugetare aprobate n acest sens.
(12) Instalarea pazei se va face numai dupa asigurarea de catre beneficiarul serviciului de paza a
conditiilor stabilite prin contractul ncheiat cu unitatea de jandarmi si prin planul de paza ntocmit.
Art. 7. - (1) Unitatile care beneficiaza de paza cu efective de jandarmi ncheie contracte de prestari de
servicii cu unitatile de jandarmi, la nivelul esalonului care are organ financiar propriu.
(2) Serviciul de paza cu efective de jandarmi se efectueaza contra cost, pe baza tarifelor stabilite de
Ministerul de Interne, potrivit legii.
(3) Serviciul de paza se poate efectua si n conditiile n care, n contrapartida, beneficiarul prestarilor de
servicii ofera, la randul sau, bunuri sau servicii, daca acestea sunt necesare Jandarmeriei Romane.
(4) Conditiile efectuarii serviciului de paza, conform alin. (3), se stabilesc prin hotarare a Guvernului, n
termen de 60 de zile de la data intrarii n vigoare a prezentei legi.
(5) Veniturile realizate din paza si prestarea altor servicii, organizate si executate, potrivit legii, de
unitatile de jandarmi se retin integral de catre acestea ca venituri extrabugetare cu titlu permanent, care
vor fi utilizate pentru acoperirea unor cheltuieli curente si de capital.
Art. 8. - (1) Paza cu efective de jandarmi se organizeaza si se executa potrivit planului de paza, cu
respectarea prevederilor art. 5.
(2) Efectivele de jandarmi care asigura paza la obiective cu grad sporit de dificultate vor beneficia de
aceleasi sporuri pentru conditii periculoase, vatamatoare sau grele de munca, dupa caz, ca si personalul
din obiectivul respectiv.
Art. 9. - n unitatile unde, concomitent cu paza asigurata cu efective de jandarmi, functioneaza si paza
proprie, cu gardieni publici sau prin societati specializate de paza si protectie, acestea se vor integra, din
punct de vedere operativ, n sistemul unic de paza realizat si condus de catre jandarmerie.
SECTIUNEA a 2-a
Paza cu gardieni publici si paza proprie
Art. 10. - Paza bunurilor si a valorilor detinute de persoane fizice sau juridice se poate asigura, n
conditiile legii, si prin Corpul gardienilor publici, conform Legii nr. 26/1993 privind nfiintarea,
organizarea si functionarea Corpului gardienilor publici.
Art. 11. - Paza proprie se organizeaza n raport cu natura obiectivelor, a bunurilor si valorilor ce urmeaza
a fi pazite, cu amplasarea, ntinderea si vulnerabilitatea pe care le prezinta unele unitati si locuri din
incinta acestora, cu numarul de schimburi n care se desfasoara activitatea, punctele de acces si cu alte
criterii specifice.
Art. 12. - (1) Paza proprie se realizeaza cu personal calificat, angajat al unitatii beneficiare, conform legii.

(2) n functie de numarul personalului de paza, conducerea unitatii va numi un sef de serviciu sau un
mputernicit care sa asigure selectia, ncadrarea, echiparea, dotarea cu armament si mijloace de protectie,
precum si pentru instruirea, planificarea si controlul acestuia.
(3) La unitatile unde numarul posturilor de paza este de peste 20, structura de conducere necesara este
formata din seful serviciului de paza si seful de tura.

(4) La celelalte unitati unde numarul de paznici este sub 20, activitatile specifice de paza se ndeplinesc
de catre un mputernicit al conducerii unitatii.
(5) Seful serviciului de paza sau mputernicitul cu paza se subordoneaza direct conducerii unitatii si
stabileste mpreuna cu aceasta masurile cele mai eficiente de paza.
Art. 13. - (1) Personalul de paza proprie se compune din paznici, portari, controlori de acces sau alte
persoane stabilite de conducerea unitatii, din persoanele desemnate sa asigure instruirea, controlul si
coordonarea activitatii de paza. Se asimileaza personalului de paza si persoanele care cumuleaza
atributiile de paza cu alte atributii de serviciu.
(2) Personalul din paza proprie se doteaza cu uniforme, echipament de protectie si nsemne distinctive, pe
care le poarta pe timpul executarii serviciului.
Art. 14. - (1) Cu avizul politiei, personalul din paza proprie a unitatilor poate fi dotat cu arme de foc,
bastoane din cauciuc sau tip tomfe, sprayuri lacrimogene si alte mijloace, n raport cu importanta
obiectivelor, a bunurilor si valorilor pazite.
(2) La unitatile unde functioneaza paza proprie si paza cu efective de jandarmi, dotarea cu arme de foc,
avizarea, instruirea si controlul personalului de paza se efectueaza de catre unitatea de jandarmi care
coordoneaza sistemul unic de paza.
SECTIUNEA a 3-a
Paza n mediul rural
Art. 15. - Unitatile situate pe teritoriul localitatilor rurale si organizeaza paza conform prevederilor
prezentei legi.
Art. 16. - Persoanele fizice sau juridice care detin, cu orice titlu, terenuri agricole si pot organiza, n
asociere sau individual, paza de camp, prin una dintre formele de paza prevazute de lege.
Art. 17. - Paza cailor ferate, a padurilor, a terenurilor forestiere, a fondurilor de vanatoare si de pescuit, a
conductelor pentru transportul hidrocarburilor si al produselor petroliere, a sistemelor de irigatii, a
retelelor telefonice si de transport al energiei electrice se asigura de catre operatorii economici de profil,
n formele prevazute de lege.
Art. 18. - (1) n localitatile rurale se organizeaza paza comunala.

(2) Primarul este obligat sa ia masuri pentru a asigura paza bunurilor publice si ale cetatenilor si raspunde
pentru ntocmirea planului de paza a comunei.
(3) ntocmirea planului de paza, instruirea si controlul personalului de paza din localitatile rurale se
efectueaza de catre organele locale de politie sau de structurile implicate n activitatea de paza.
(4) Modalitatile de efectuare a pazei n mediul rural se stabilesc prin hotarare a consiliului local, dupa
consultarea prealabila a locuitorilor, n formele prevazute de lege.
(5) Plata serviciilor de paza n mediul rural, precum si procurarea de echipamente de protectie, nsemne si
mijloace de aparare sau utilitare, necesare bunei executari a serviciului de paza, se asigura din bugetul
local. Pentru plata serviciilor de paza, consiliile locale pot institui taxe speciale, conform legii.
(6) Abrogat.
(7) Abrogat.
(8) Abrogat.
(9) Abrogat.
(10) Abrogat.
Art. 19. - Abrogat.
SECTIUNEA a 4-a
Paza si protectia prin societati specializate
Art. 20. - (1) Societatile specializate de paza si protectie sunt societati comerciale private care se
constituie si functioneaza potrivit legislatiei comerciale si prevederilor prezentei legi, avand ca obiect de
activitate paza obiectivelor, bunurilor sau valorilor, paza transporturilor de bunuri si valori, n conditii de
maxima siguranta a acestora, precum si protectia persoanelor.
(2) Societatile specializate de paza si protectie functioneaza n baza licentei eliberate de Inspectoratul
General al Politiei Romane, cu avizul prealabil al Serviciului Roman de Informatii, pentru cel putin unul
dintre obiectele de activitate prevazute la alin. (4), care poate fi rennoita la fiecare 3 ani. Retragerea
avizului prealabil al Serviciului Roman de Informatii poate constitui temei pentru anularea licentei de
functionare.
(3) Pentru obtinerea licentei de functionare este necesara ntrunirea urmatoarelor conditii:
a) prezentarea regulamentului de organizare si functionare a societatii;
b) prezentarea listei cu mijloacele materiale, tehnice, de transport, de comunicatii, cu mijloacele audiovideo, aparatura de recunoastere si identificare, sistemele de alarma mpotriva efractiei, sistemele de
cronometrare si numarare, cu centrele de supraveghere si dispeceratele, tehnica de calcul si softul utilizat,
cu armamentul si alte mijloace tehnice care vor face parte din dotarea societatii, n functie de obiectul de
activitate;

c) prezentarea dovezilor de nregistrare cu denumirea societatii si a nsemnelor distinctive nregistrate la

Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci;
d) prezentarea notificarii prin care se ncunostinteaza consiliul judetean sau, dupa caz, Consiliul General
al
Municipiului Bucuresti despre faptul ca societatea va avea sediul social n zona de responsabilitate a
acestora;
e) prezentarea dovezii de achitare a taxei pentru obtinerea licentei de functionare;
f) prezentarea atestatului profesional pentru persoanele care executa activitati de paza si protectie.
(4) Societatile specializate de paza si protectie pot avea unul sau mai multe dintre urmatoarele obiecte de
activitate:
a) servicii de paza a obiectivelor, bunurilor si valorilor, precum si servicii de consultanta n domeniu;
b) servicii de paza a transporturilor de bunuri si valori, precum si servicii de consultanta n domeniu;
c) servicii de protectie personala specializata, denumita garda de corp, si servicii de consultanta n
domeniu.
(5) Prin servicii de paza se ntelege:
a) paza proprietatii mpotriva accesului neautorizat sau a ocuparii abuzive;
b) paza proprietatii mpotriva furturilor, a distrugerilor, incendiilor, precum si a altor actiuni producatoare
de pagube materiale;
c) detectarea substantelor, armelor, explozibililor sau a materialelor de orice natura care pot provoca o
paguba;
d) paza proprietatii intelectuale;
e) paza mediului nconjurator;
f) furnizarea catre autoritatile competente a informatiilor legate de incidentele aparute n timpul activitatii
de paza.
(6) Prin servicii de paza a transporturilor de bunuri si valori se ntelege:
a) organizarea si asigurarea pazei transportului terestru, pe apa sau aerian al unor bunuri de importanta
deosebita, valori sau al oricarui alt obiect pe care beneficiarul serviciului l denumeste astfel;
b) organizarea si asigurarea pazei transportului unor date si informatii, indiferent de suportul pe care
acestea se afla si de modalitatea aleasa pentru transmitere;
c) organizarea si asigurarea, potrivit legislatiei n vigoare, a protejarii mijloacelor de comunicatii;

d) organizarea si asigurarea transportului pentru persoanele care solicita sa fie transportate n conditii de
maxima siguranta;
e) furnizarea catre autoritatile competente a datelor despre incidentele aparute n timpul activitatii de
transport.
(7) Prin serviciu de protectie specializata a persoanei - garda de corp - se ntelege:
a) protejarea vietii si integritatii corporale a persoanei aflate sub protectie;
b) protejarea persoanei aflate sub protectie mpotriva hartuirii, pedepsita de lege;
c) protejarea persoanei aflate sub protectie n timpul transportului;
d) furnizarea catre autoritatile competente a informatiilor legate de incidentele aparute n timpul activitatii
de protectie.
(8) Prin serviciu de consultanta se ntelege:
a) asistenta cu privire la activitatile care fac obiectul prevederilor alin. (5)-(7);
b) ntocmirea de analize, evaluari si rapoarte asupra riscurilor la adresa securitatii persoanei, proprietatii
sau mediului.
(9) Conducatorul societatii specializate de paza si protectie trebuie sa obtina avizul inspectoratului de
politie judetean sau al Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti, dupa caz, n a carei raza
teritoriala si are sediul societatea respectiva.
(10) Unitatea de politie competenta poate acorda avizul persoanei prevazute la alin. (9), care are cetatenie
romana sau cetatenia unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene ori ale Spatiului Economic
European, a mplinit varsta de 21 de ani, poseda pregatire corespunzatoare atributiilor ce i revin, este
cunoscuta ca avand o buna conduita cetateneasca si nu a suferit condamnari pentru infractiuni savarsite cu
intentie.
Art. 21. - (1) Personalului din societatile specializate de paza si protectie i este interzis sa culeaga date si
informatii.
(2) n situatia n care intra n posesia unor date si informatii care vizeaza siguranta nationala, personalul
mentionat la alin. (1) are obligatia sa informeze, de ndata, autoritatile competente cu atributii n domeniul
sigurantei nationale.
Art. 22. - (1) Conducatorii societatilor specializate de paza si protectie sunt obligati sa asigure respectarea
prevederilor legale si a regulamentelor proprii n organizarea si functionarea acestei forme de paza, n
angajarea, pregatirea si controlul personalului, portul uniformei si al nsemnelor distinctive, precum si n
dotarea cu mijloace de interventie si aparare individuala, conform legii.
(2) Plata serviciilor de paza si protectie prestate de catre societatile specializate se face pe baza
contractelor ncheiate cu beneficiarii.

(3) Societatile specializate de paza si protectie au obligatia de a pastra evidenta contractelor n registre
speciale.
(4) Societatile specializate de paza si protectie nu pot adopta nsemne, uniforme, legitimatii, accesorii de
echipament sau denumiri identice, asemanatoare sau de natura sa conduca la confuzii ntre acestea,
precum si cu cele ale autoritatilor publice ori ale organismelor internationale la care Romania este parte.
(5) Modelul echipamentului personalului de paza si protectie se stabileste prin hotarare a Guvernului si se
inscriptioneaza cu denumirea si sigla societatii, aprobate cu ocazia acordarii licentei. Pe autovehiculele
din dotarea societatilor specializate se inscriptioneaza numai denumirea, sigla, obiectul de activitate
pentru care s-a emis licenta de catre politie si numerele de telefon ale societatii. Montarea si folosirea de
mijloace de semnalizare luminoasa sau acustica pe autovehiculele societatilor de paza si protectie sunt
interzise.
(6) Societatile specializate de paza si protectie se pot asocia cu societati sau firme straine de profil, cu
respectarea prevederilor legii.
SECTIUNEA a 5-a
Garda de corp
Art. 23. - (1) Garda de corp se asigura de catre societatile specializate de paza si protectie care au primit
licenta n acest scop, numai prin personal special atestat.
(2) Persoanele fizice pot angaja garda de corp numai pe baza de contract ncheiat cu societatile
specializate de paza si protectie prevazute la alin. (1).
Art. 24. - Personalul care executa serviciul de garda de corp este obligat ca n activitatile desfasurate sa
respecte legile n vigoare si sa nu lezeze n vreun fel drepturile si libertatile cetatenilor.
CAPITOLUL III
Paza transporturilor bunurilor si valorilor, precum i a transporturilor cu caracter special
Art. 25. - (1) Paza transporturilor bunurilor si valorilor, constand n sume de bani, titluri de credite, cecuri
sau alte nscrisuri de valoare, metale si pietre pretioase, se asigura cu mijloace de transport anume
destinate si se realizeaza, dupa caz, cu jandarmi, personal propriu sau al unei societati specializate de paza
si protectie, narmati cu arme de foc, n condi iile legii.
(2) Paza transporturilor produselor cu caracter special, care constau n: arme,
munitii, tehnica de lupta, materii explozive, stupefiante, substante toxice, materiale
nucleare sau alte materii radioactive ori alte materii sau substante periculoase, se
efectueaza cu mijloace de transport anume destinate si se asigura cu efective de
jandarmi, cu exceptia celor organizate si executate cu efective ale Ministerului
Apararii Nationale.

(3) Paza transporturilor bunurilor si valorilor sau a produselor cu caracter special,

aflate n tranzit pe teritoriul Romaniei, pe calea ferata ori rutiera, se asigura cu
efective de jandarmi.
Art. 26. - (1) Paza transporturilor de bunuri si valori sau a celor cu caracter special
se organizeaza si se executa potrivit prevederilor planului de paza, ntocmit de
unitatea ale carei bunuri sau valori se transporta mpreuna cu unitatea prestatoare,
cu avizul politiei, care este obligatoriu si n cazul modificarii acestuia. Acest aviz nu
este necesar n cazul unitatilor la care paza transportului se asigura cu efective de
jandarmi sau cu cele apartinand unor institutii cu atributii n domeniul apararii si
sigurantei nationale.
(2) Prin planul de paza se stabilesc n principal: bunurile si valorile de transportat,
conditiile de mediu adecvate naturii bunurilor si valorilor care se transporta, situatia
operativa, durata transportului, mijloacele de transport folosite, variantele de
transport, dispozitivul de paza, consemnul general si particular pentru personalul
implicat, dotarea cu mijloace tehnice si de autoaparare, modul de actiune n diferite
situatii, potrivit reglementarilor legale n vigoare.
(3) De regula, transporturile de bunuri sau valori ori transporturile produselor cu
caracter special se efectueaza pe timp de zi.
(4) Indiferent de natura transportului, paza acestuia se va asigura de cel putin o
persoana narmata, n cadrul localitatii, si de minimum doua, n afara acesteia.
(5) Efectivele necesare pazei transporturilor bunurilor si valorilor, precum si a celor
speciale, prevazute la art. 25, se stabilesc de comun acord, de catre conducatorul
unitatii care asigura efectivele de paza si cel al unitatii beneficiare, prin planul de
paza si prin contract.
(6) Pentru efectivele care asigura paza transporturilor bunurilor si valorilor, inclusiv
a celor cu caracter special prevazute la art. 25 alin. (2), beneficiarii vor asigura,
dupa caz, conditii corespunzatoare pentru executarea serviciului, astfel:
a) compartiment de serviciu sau vagoane tip corp de garda, pentru transportul pe
calea ferata;
b) autovehicule blindate, semiblindate sau special amenajate, pentru transportul
valorilor sau produselor speciale, precum si pentru echipajele care asigura paza
acestora;
c) compartimente special amenajate sau rezervate, pentru transporturi navale sau
aeriene.
(7) Bunurile si valorile prevazute la art. 25 se asigura la o societate de asigurari de
catre beneficiarul contractului de transport ori de catre transportator, dupa caz,
potrivit ntelegerii dintre parti.

Art. 27. - (1) Mijloacele auto destinate transportului bunurilor si valorilor sau celui cu
caracter special, prevazute la art. 25, se doteaza cu dispozitive tehnice de paza,
alarmare, monitorizare, localizare si supraveghere, destinate sa asigure securitatea
persoanelor nsotitoare, a bunurilor, a valorilor si produselor speciale transportate,
si se echipeaza cu tehnica de comunicatii radio pe frecventele aprobate conform
legii.
(2) n cazul transporturilor bunurilor si valorilor constand n valori stiintifice, tehnice,
de cultura si arta sau al celor cu caracter special prevazute la art. 25 alin. (2),
conducatorul unitatii asigura cel putin un echipaj de nsotire pentru paza si protectia
bunurilor sau a valorilor respective.
(3) Transportatorii de bunuri sau valori au obligatia monitorizarii permanente a
derularii transporturilor si sesizarii de urgenta a politiei n caz de pericol.
(4) Cerintele minime pe care trebuie sa le ndeplineasca mijloacele de transport
prevazute la art. 25 alin. (1) si (2), pentru protectia personalului nsotitor si a
valorilor transportate, se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a
prezentei legi.
CAPITOLUL IV
Sisteme tehnice de protectie si de alarmare mpotriva efractiei
SECTIUNEA 1
Mijloace de protectie si de alarmare mpotriva efractiei
Art. 28. - (1) Conducatorii unitatilor care detin bunuri, valori, suporturi de stocare a
documentelor, a datelor si informatiilor cu caracter secret de stat sunt obligati sa
asigure paza, mijloacele mecano-fizice de protectie si sistemele de alarmare
mpotriva efractiei n locurile de pastrare, depozitare si manipulare a acestora,
precum si n locurile unde se desfasoara activitati care au un asemenea caracter.
(2) Proiectele sistemelor de alarmare se avizeaza de Directia Generala de Politie a
Municipiului Bucuresti ori de inspectoratul de politie judetean pe raza caruia se afla
obiectivul, sub aspectul respectarii cerintelor minime de securitate mpotriva
efractiei.
(3) Elementele de protectie mecano-fizice ncorporate imobilelor destinate pastrarii,
depozitarii si manipularii bunurilor si valorilor de orice fel trebuie sa fie rezistente la
efractie, corespunzator gradului de siguranta impus de caracteristicile obiectivului
pazit, n conformitate cu cerintele tehnice stabilite prin normele metodologice de
aplicare a prezentei legi.

(4) n sensul prezentei legi, prin elemente de protectie mecano-fizice se ntelege:

ziduri, plase, blindaje, case de fier, seifuri, dulapuri metalice, geamuri si folie de
protectie, grilaje, usi si ncuietori.
(5) n sensul prezentei legi, prin sistem de alarmare mpotriva efractiei se ntelege
ansamblul de echipamente electronice care poate fi compus din centrala de
comanda si semnalizare optica si acustica, detectoare, butoane si pedale de panica,
control de acces si televiziune cu circuit nchis cu posibilitati de nregistrare si
stocare a imaginilor si datelor, corespunzator gradului de siguranta impus de
caracteristicile obiectivului pazit.
(6) Instalarea, modificarea, inclusiv punerea n functiune a sistemelor de alarmare
mpotriva efractiei se avizeaza si se controleaza potrivit prevederilor alin. (2).
(7) Proiectele sistemelor de alarmare mpotriva efractiei se ntocmesc n mod obligatoriu pentru
obiectivele care sunt supuse avizarii politiei, iar elaborarea acestora se face cu respectarea cerintelor
tehnice minime stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
Art. 29. - Abrogat.
Art. 30. - n proiectele de executie a constructiilor destinate producerii, pastrarii sau detinerii unor bunuri
ori valori importante sau a lucrarilor de modernizare, modificare si transformare a acestora trebuie sa se
prevada construirea sau introducerea mijloacelor de protectie mecano-fizice si instalarea sistemelor
tehnice de paza si alarmare mpotriva efractiei.
Art. 31. - Abrogat.
Art. 32. - Beneficiarii, conducatorii si personalul societatilor specializate n domeniul sistemelor de
alarmare si al mijloacelor de protectie mecano-fizice sunt obligati sa pastreze confidentialitatea
informatiilor referitoare la sistemele instalate sau avute n ntretinere.
Art. 33. - Clasificarea sistemelor de alarmare mpotriva efractiei se face n raport cu importanta bunurilor
si a valorilor ce urmeaza a fi aparate si cu categoria de importanta a constructiei de catre societatile de
asigurare.
SECTIUNEA a 2-a
Licentierea societatilor specializate n sisteme de alarmare mpotriva efractiei
Art. 34. - (1) Persoanele fizice sau juridice pot desfasura activitati de proiectare, instalare, modificare sau
ntretinere a componentelor sau sistemelor de alarmare mpotriva efractiei, numai pe baza licentei
eliberate de Inspectoratul General al Politiei Romane, prelungita la fiecare 3 ani, si cu avizul prealabil al
Serviciului Roman de Informatii, eliberat n termen de 30 de zile.
(2) Persoanele fizice sau juridice prevazute la alin. (1) sunt obligate ca, n termen de 15 zile, sa comunice
n scris unitatii de politie competente orice modificare intervenita n structura si organizarea activitatii
pentru care a fost eliberata licenta.

(3) Conducatorii persoanelor juridice, personalul tehnic al acestora si persoanele fizice care desfasoara
activitatile prevazute la alin. (1) se avizeaza de inspectoratele de politie judetene sau de Directia Generala
de Politie a Municipiului Bucuresti pe raza carora/careia societatea si are sediul, respectiv persoana
fizica, domiciliul.
(4) Persoanele licentiate sau autorizate ntr-unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale
Spatiului Economic European pot desfasura activitatile prevazute la alin. (1) si (3) dupa notificarea
Inspectoratului General al Politiei Romane.
Art. 35. - (1) Societatilor specializate n domeniul sistemelor de alarmare le sunt interzise culegerea de
informatii, nregistrarile audio sau video care excedeaza obiectului de activitate pentru care li s-a acordat
licenta, precum si instalarea de echipamente disimulate care sa le permita executarea acestor activitati.
(2) Conducatorii societatilor specializate n proiectarea, producerea, instalarea si ntretinerea sistemelor de
alarmare mpotriva efractiei sunt obligati sa asigure respectarea prevederilor legale si a regulamentelor
proprii de organizare si functionare, aprobate cu ocazia acordarii licentei.
(3) Societatile specializate n domeniul sistemelor de alarmare se pot asocia cu societati sau firme de
profil straine, cu respectarea dispozitiilor prezentei legi.
SECTIUNEA a 3-a
Dispeceratele de monitorizare a sistemelor de alarmare
Art. 36. - (1) Unitatile de jandarmi, Corpul gardienilor publici, societatile specializate de paza si protectie,
precum si cele din domeniul sistemelor de alarmare mpotriva efractiei pot nfiinta dispecerate de zona
care sa monitorizeze si sa transmita alarmele de la sistemele electronice conectate la echipajele de
interventie.
(2) nfiintarea dispeceratelor de zona, potrivit alin. (1), se face numai dupa avizarea regulamentului de
organizare si functionare de catre Inspectoratul General al Politiei Romane. Fac exceptie unitatile de
jandarmi, pentru dispeceratele proprii.
(3) Plata serviciilor de monitorizare prin dispecerat a sistemului de alarmare local se face pe baza
contractelor ncheiate cu beneficiarii acestora.
(4) Interventia echipajelor mobile n cazul receptarii semnalelor de alarma de la abonatii conectati se va
realiza cu personal calificat din cadrul jandarmeriei, al corpurilor gardienilor publici ori al societatilor
specializate de paza si protectie.
(5) n situatiile n care interventia este confirmata si fortele proprii sunt depasite de amploarea
evenimentelor, prin dispecerat se anunta unitatea de politie competenta, n vederea prinderii infractorilor
si a cercetarii locului faptei. n celelalte cazuri, dupa prinderea infractorilor, acestia vor fi predati de
ndata unitatilor de politie competente teritorial.
(6) Mentionarea n planul de paza a faptului ca obiectivul este asigurat prin conectarea sistemului de
alarma la un dispecerat de monitorizare si transmitere a semnalelor de alarma este obligatorie.

CAPITOLUL V
Selectia, atestarea, angajarea, pregatirea si dotarea personalului de paza si garda de corp
SECTIUNEA 1
Selectia si angajarea personalului de paza si garda de corp
Art. 37. - Raspunderea pentru selectia, angajarea, nivelul pregatirii, echiparea si
dotarea personalului de paza si garda de corp revine angajatorului.
Art. 39. - Persoana care urmeaza sa ndeplineasca atributii de paza sau protectie trebuie sa ndeplineasca
cumulative urmatoarele conditii:
a) sa fie cetatean roman sau cetatean al unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene ori ale Spatiului
Economic European si sa aiba varsta de cel putin 18 ani;
b) sa fie apt medical pentru exercitarea functiei;
c) sa nu aiba antecedente penale pentru infractiuni savarsite cu intentie;
d) sa fie atestat profesional, potrivit prevederilor prezentei legi.
Art. 40. - (1) Angajarea personalului cu atributii de paza sau garda de corp se face pe baza atestatului
eliberat n conditiile prevazute la art. 41 si a certificatului de cazier judiciar.
(2) Conducatorii unitatilor prevazute la art. 2 alin. (1), care detin secrete de stat sau care desfasoara
activitati de interes strategic, sunt obligati sa solicite si avizul Serviciului Roman de Informatii, pentru
personalul angajat n vederea executarii serviciului de paza.
(3) Conducatorii unitatilor prevazute la art. 2 alin. (1) pot angaja pe durata determinata persoanele care
ndeplinesc conditiile prevazute la art. 39 lit. a)-c), dar nu mai mult de 3 luni si doar la prima angajare, cu
scopul de a asigura perioada necesara pentru finalizarea procedurilor de angajare si de obtinere a
atestatului profesional.
SECTIUNEA a 2-a
Atestarea si pregatirea personalului de paza si garda de corp
Art. 41. - (1) Atestarea personalului pentru executarea activitatilor de paza a obiectivelor, bunurilor,
valorilor si de garda de corp se face de catre Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti sau,
dupa caz, de inspectoratul de politie judetean n raza caruia persoana si are domiciliul sau resedinta, dupa
absolvirea cursurilor de calificare profesionala de baza si promovarea examenului, pe baza documentelor
care atesta ndeplinirea conditiilor prevazute la art. 39 lit. a)-c).
(2) Atestatul eliberat potrivit alin. (1) acorda dreptul persoanei detinatoare de a practica ocupatia de baza
n domeniul reglementat de prezenta lege.

(3) Ocupatiile care fac obiectul activitatilor de paza, tipul de formare profesionala necesar pentru
practicarea acestor ocupatii si modelul atestatului se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a
prezentei legi.
(4) Pentru cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene sau ale Spatiului Economic European, atestatul
se poate elibera pe baza documentelor doveditoare, eliberate de autoritatile competente din statul de
origine sau de provenienta, persoanelor care cunosc limba romana, scris si vorbit.
(5) Sunt exceptate de la obligatia obtinerii certificatului de absolvire a cursului de calificare profesionala
persoanele care detin un certificat de competente profesionale, dobandit potrivit legii, si care fac dovada
ca au avut calitatea de politist sau cadru militar ori au avut, pentru o perioada de cel putin un an, calitatea
de soldat sau gradat voluntar.
Art. 411. - (1) Formarea profesionala a personalului pentru executarea activitatilor de paza a obiectivelor,
bunurilor, valorilor si de garda de corp se realizeaza prin furnizori de formare profesionala din sectorul
public sau privat, autorizati n conditiile legii.
(2) Furnizorul de formare profesionala are obligatia de a aproba nscrierea la cursurile de calificare
profesionala doar a persoanelor care fac dovada ndeplinirii conditiilor prevazute la art. 39 lit. a)-c).
(3) Examenul de absolvire a cursurilor de calificare profesionala se sustine n fata unei comisii constituite
potrivit dispozitiilor art. 29 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 129/2000 privind formarea
profesionala a adultilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Din comisie trebuie sa faca
parte si un reprezentant al Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti sau, dupa caz, al
inspectoratului de politie judetean n raza caruia furnizorul de formare profesionala si are sediul.
(4) Tematica programelor de formare profesionala se stabileste prin normele metodologice de aplicare a
prezentei legi.
SECTIUNEA a 3-a
Dotarea personalului de paza
Art. 42. - Angajatorii sunt obligati sa doteze personalul de paza si garda de corp cu uniforma, nsemne
distinctive si, dupa caz, echipament de protectie, pe care acesta le poarta numai n timpul executarii
serviciului.
Art. 43. - Personalul de paza sau garda de corp are obligatia de a purta n timpul serviciului un ecuson de
identificare cu numele si prenumele, precum si cu denumirea unitatii la care este angajat.
Art. 44. - (1) Uniforma si nsemnele se stabilesc de catre angajator. Aceasta va fi inscriptionata numai cu
denumirea si sigla societatii angajatoare.
(2) Este interzis societatilor private de paza sa adopte nsemne, uniforme, accesorii sau denumiri similare
ori asemanatoare cu cele ale autoritatilor publice. Societatilor private de paza li se interzice si folosirea de
cagule, masti pentru protectia fetei si catuse metalice.

Art. 45. - (1) n raport cu importanta si natura obiectivelor, bunurilor si valorilor pazite, cu avizul politiei
sau al jandarmeriei, dupa caz, personalul de paza sau garda de corp poate fi dotat cu arme de foc, bastoane
de cauciuc sau tomfe, pulverizatoare iritant-lacrimogene de capacitate mica si alte mijloace de aparare,
autorizate prin lege.
(2) Dotarea cu arme de foc a personalului de paza sau garda de corp se face numai dupa avizarea, dupa
caz, de catre politie sau jandarmerie a planului de paza/protectie a obiectivului/persoanei ori a
transportului de bunuri si valori special sau a produselor cu caracter special.
Art. 46. - (1) Armamentul si munitia se asigura prin nchiriere, contra cost, de catre unitatea de politie sau
jandarmi competenta teritorial.
(2) Cel putin semestrial, sub supravegherea unitatilor de politie sau jandarmi competente teritorial, se
vor organiza trageri de antrenament cu personalul de paza si garda de corp dotat cu arme de foc.
(3) Contravaloarea munitiei consumate se suporta de angajator.
CAPITOLUL VI
Atributiile personalului de paza si garda de corp
SECTIUNEA 1
Atributiile personalului de paza
Art. 47. - Personalul de paza este obligat sa cunoasca si sa respecte ndatoririle ce-i revin, fiind direct
raspunzator pentru paza si integritatea obiectivelor, bunurilor si valorilor ncredintate.
Art. 48. - n timpul serviciului, personalul de paza este obligat:
a) sa cunoasca locurile si punctele vulnerabile din perimetrul obiectivului, pentru a preveni producerea
oricaror fapte de natura sa aduca prejudicii unitatilor pazite;
b) sa pazeasca obiectivul, bunurile si valorile nominalizate n planul de paza si sa asigure integritatea
acestora;
c) sa permita accesul n obiectiv numai n conformitate cu reglementarile legale si cu dispozitiile interne;
d) sa opreasca si sa legitimeze persoanele despre care exista date sau indicii ca au savarsit infractiuni sau
alte fapte ilicite n obiectivul pazit, pe cele care ncalca normele interne stabilite prin regulamentele
proprii, iar n cazul infractiunilor flagrante, sa opreasca si sa predea politiei pe faptuitor, bunurile sau
valorile care fac obiectul infractiunii sau al altor fapte ilicite, luand masuri pentru conservarea ori paza
lor, ntocmind totodata un proces-verbal pentru luarea acestor masuri;
e) sa ncunostinteze de ndata seful sau ierarhic si conducerea unitatii beneficiare despre producerea
oricarui eveniment n timpul executarii serviciului si despre masurile luate;
f) n caz de avarii produse la instalatii, conducte sau rezervoare de apa, combustibili ori de substante
chimice, la

retelele electrice sau telefonice si n orice alte mprejurari care sunt de natura sa produca pagube, sa aduca
de ndata la
cunostinta celor n drept asemenea evenimente si sa ia primele masuri pentru limitarea consecintelor
evenimentului;
g) n caz de incendii, sa ia imediat masuri de stingere si de salvare a persoanelor, a bunurilor si a valorilor,
sa sesizeze pompierii si sa anunte conducerea unitatii si politia;
h) sa ia primele masuri pentru salvarea persoanelor si de evacuare a bunurilor si a valorilor n caz de
dezastre;
i) sa sesizeze politia n legatura cu orice fapta de natura a prejudicia patrimoniul unitatii si sa-si dea
concursul pentru ndeplinirea misiunilor ce revin politiei pentru prinderea infractorilor;
j) sa pastreze secretul de stat si cel de serviciu, daca, prin natura atributiilor, are acces la asemenea date si
informatii;
k) sa poarte numai n timpul serviciului mijloacele de aparare, de protectie si armamentul cu care este
dotat si sa faca uz de arma numai n cazurile si n conditiile prevazute de lege;
l) sa poarte uniforma si nsemnele distinctive numai n timpul serviciului, cu exceptia locurilor de munca
unde se impune o alta tinuta;
m) sa nu se prezinte la serviciu sub influenta bauturilor alcoolice si nici sa nu consume astfel de bauturi n
timpul serviciului;
n) sa nu absenteze fara motive temeinice si fara sa anunte n prealabil conducerea unitatii despre aceasta;
o) sa execute ntocmai dispozitiile sefilor ierarhici, cu exceptia celor vadit nelegale, si sa fie respectuos n
raporturile de serviciu;
p) sa execute, n raport de specificul obiectivului, bunurile sau valorile pazite, precum si orice alte sarcini
care i-au fost ncredintate, potrivit planului de paza;
q) sa respecte consemnul general si particular al postului.
Art. 49. - Seful formatiei de paza, pe langa obligatiile prevazute la art. 48, are si urmatoarele atributii:
a) sa organizeze, sa conduca si sa controleze activitatea de paza, precum si modul de executare a
serviciului de catre personalul din subordine;
b) sa informeze de ndata conducerea unitatii si politia despre evenimentele produse pe timpul activitatii
de paza si sa tina evidenta acestora;
c) sa propuna conducerii unitatii masuri pentru perfectionarea activitatii de paza;
d) sa tina evidenta armamentului si a munitiei din dotarea personalului de paza, sa asigure pastrarea,
ntretinerea, depozitarea si folosirea acestora, potrivit legii;

e) sa execute programul de pregatire profesionala specifica a personalului de paza din subordine.

SECTIUNEA a 2-a
Atributiile garzii de corp
Art. 50. - (1) n timpul serviciului, personalul care executa garda de corp are, pe langa obligatiile
prevazute la art. 48 lit. d) si j)-o), si urmatoarele obligatii specifice:
a) sa apere persoana careia i asigura garda de corp mpotriva unor atacuri care pun n pericol viata,
integritatea corporala, sanatatea sau bunurile acesteia;
b) sa ia primele masuri pentru salvarea persoanei beneficiare de garda de corp, cand aceasta a fost ranita;
c) sa nu execute, la cererea beneficiarului de garda de corp, activitati care depasesc limita atributiilor sale
legale;
d) sa anunte unitatea de politie de ndata ce intra n posesia unor date sau informatii despre iminenta
pregatire sau savarsire a unor infractiuni;
e) sa opreasca si sa imobilizeze, n functie de posibilitati, persoanele care au savarsit fapte de natura a
pune n pericol viata, integritatea corporala, sanatatea sau bunurile persoanei careia i asigura protectia si
sa le predea de ndata la cea mai apropiata unitate de politie, fara a-si abandona atributiile de garda de
corp;
f) sa participe, la cererea autoritatilor statului, la ndeplinirea misiunilor ce revin acestora pentru prinderea
infractorilor, fara a ncalca obligatiile fata de persoana pe care o are n paza;
g) sa coopereze cu autoritatile statului care au atributii n domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei
nationale.
(2) Personalului prevazut la alin. (1) i este interzis portul armamentului n sediile institutiilor publice.
Art. 51. - Modul de actiune al personalului care executa serviciul de garda de corp se stabileste prin
planul de protective ntocmit de societatea specializata de paza, avizat de unitatea de politie competenta
teritorial.
CAPITOLUL VII
Obligatiile conducatorilor de unitati
Art. 52. - Conducatorii unitatilor prevazute la art. 2 alin. (1), n care functioneaza sisteme de paza, au
urmatoarele obligatii:
a) raspund de organizarea si functionarea pazei unitatilor, bunurilor si valorilor pe care le detin, cu orice
titlu;
b) analizeaza temeinic nevoile stricte de paza si stabilesc efectivele necesare, n raport cu natura,
importanta, marimea si vulnerabilitatea unitatilor respective, cu specificul productiei si cu locul de

dispunere a acestora; n obiectivele n care paza se executa cu efective de jandarmi, analiza si stabilirea
masurilor se realizeaza mpreuna cu comandantul unitatii de jandarmi care a aprobat planul de paza;
c) asigura, pentru executarea serviciului de paza, selectionarea persoanelor cu profil moral corespunzator,
cu aptitudini fizice si profesionale necesare acestei activitati;
d) iau masuri de instruire specifica a personalului de paza si controleaza modul n care acesta si executa
atributiile de serviciu;
e) asigura executarea amenajarilor si a instalatiilor necesare desfasurarii serviciului de paza, precum si
introducerea, ntretinerea si mentinerea n stare de functionare a sistemelor tehnice de legatura, de paza si
de alarma mpotriva efractiei;
f) asigura echiparea personalului de paza cu uniforma si nsemne distinctive, n conditiile legii;
g) asigura corp de garda sau ncapere de serviciu pentru efectivele de jandarmi, gardieni publici ori cele
ale societatilor specializate destinate serviciului de paza si fondurile necesare pentru acoperirea
cheltuielilor de functionare a acestuia;
h) ncheie contracte de prestari de servicii n domeniul pazei, garzii de corp, pentru instalarea sistemelor
de alarma mpotriva efractiei, numai cu societatile sau persoanele ori prin corpurile gardienilor publici
carora li s-a acordat licenta, dupa caz, de catre Inspectoratul General al Politiei Romane;
i) asigura spatiile si amenajarile necesare pastrarii n deplina siguranta a armamentului si a munitiei
destinate serviciului de paza;
j) stabilesc reguli privind accesul si circulatia n interiorul obiectivului pazit;
k) stabilesc responsabilitati pentru sefii compartimentelor de munca, n ceea ce priveste paza si siguranta
utilajelor si instalatiilor.
Art. 53. - ndeplinirea obligatiilor prevazute la art. 52 se realizeaza, dupa caz, cu sprijinul de specialitate
al unitatilor de politie sau jandarmi competente teritorial.
CAPITOLUL VIII
Obligatiile Ministerului de Interne
Art. 54. - Ministerul de Interne asigura, prin structurile de specialitate, coordonarea, ndrumarea si
controlul activitatilor de paza si protectie pe teritoriul Romaniei.
Art. 55. - n scopul asigurarii pazei si a sigurantei obiectivelor, bunurilor si valorilor, Politiei Romane i
revin urmatoarele atributii principale:
a) avizeaza planurile de paza ale unitatilor la care paza nu este asigurata cu efective de jandarmi si
stabileste, dupa caz, necesitatea dotarii personalului implicat cu armament si munitie aferenta, n
conditiile existentei documentelor care atesta dreptul de proprietate sau, dupa caz, dreptul de folosinta
asupra obiectivului;

b) acorda sprijin de specialitate n organizarea pazei la aceste unitati n pregatirea personalului de paza si
urmareste executarea ntocmai a masurilor stabilite prin planul de paza;
c) elibereaza licente de functionare societatilor specializate de paza si emite avizul pentru conducatorii
acestora, n conditiile legii;
d) elibereaza atestate pentru ncadrarea personalului de paza sau retrage atestatul acordat, cand nu mai
sunt ndeplinite conditiile legale care au stat la baza eliberarii acestuia;
e) Abrogat;
f) avizeaza, dupa caz, planurile tematice de pregatire a personalului de paza si garda de corp;
g) Abrogat;
h) avizeaza proiectele sistemelor tehnice de alarmare contra efractiei, propuse a se instala n unitatile
prevazute la art. 2 alin. (1);
i) ndruma si supravegheaza, dupa caz, executarea sedintelor de tragere cu armamentul din dotare al
personalului de paza si garda de corp;
j) acorda asistenta n organizarea activitatii de paza si garda de corp si asigura, n mod gratuit,
armamentul necesar n vederea dotarii personalului institutiilor publice autorizate prin lege de nfiintare,
organizare si functionare sa detina si sa foloseasca arme de foc si munitii, cu exceptia celor din sistemul
de aparare, ordine publica si siguranta nationala;
k) asigura, prin nchiriere, contra cost, n limita disponibilului, armamentul necesar dotarii personalului de
paza pentru celelalte unitati;
l) controleaza modul n care se respecta dispozitiile legale cu privire la paza obiectivelor, a bunurilor si a
valorilor, precum si a celor privind garda de corp si stabileste masurile ce urmeaza sa fie luate;
m) avizeaza regulamentele de organizare si functionare a dispeceratelor de zona care monitorizeaza
sisteme de alarma;
n) elibereaza licente de functionare societatilor specializate n activitati de proiectare, producere, instalare
si ntretinere a sistemelor de alarma mpotriva efractiei sau a componentelor acestora si de monitorizare a
alarmelor n obiective sau retrage licenta acestora, n conditiile legii;
o) avizeaza conducatorii si personalul tehnic al societatilor specializate sau retrage acest aviz cand nu mai
sunt ndeplinite conditiile prevazute de lege;
p) avizeaza personalul de paza si garda de corp pentru portarma;
q) controleaza si ndruma activitatea societatilor specializate;
r) tine evidenta licentelor, atestatelor si a avizelor acordate, precum si a celor retrase si furnizeaza, la
cererea beneficiarilor serviciilor de paza si protectie, date n acest sens.

Art. 56. - n scopul asigurarii pazei si sigurantei obiectivelor, bunurilor si valorilor, Jandarmeriei Romane
i revin urmatoarele atributii principale:
a) asigura paza cu efective de jandarmi a obiectivelor, bunurilor si valorilor, precum si a transportului
produselor cu caracter special, stabilite prin hotarare a Guvernului sau, dupa caz, prin ordin al ministrului
administratiei si internelor, n conditiile prezentei legi;
b) avizeaza planurile de paza la unitatile la care paza este asigurata cu efective de jandarmi si stabileste,
dupa caz, necesitatea dotarii personalului implicat cu armament si munitie aferenta;
c) acorda sprijin de specialitate n organizarea pazei obiectivelor, bunurilor si valorilor n pregatirea
personalului de paza, asigura n mod gratuit armamentul necesar, n vederea dotarii personalului de paza,
si urmareste executarea ntocmai a masurilor stabilite prin planul de paza a institutiilor publice autorizate;
d) asigura, prin nchiriere, contra cost, n limita disponibilului, armamentul necesar dotarii personalului de
paza pentru celelalte unitati;
e) organizeaza cursuri de calificare, n conditiile legii;
f) ndruma si supravegheaza, dupa caz, executarea sedintelor de tragere cu armamentul din dotare al
personalului de paza numai pentru unitatile unde functioneaza paza mixta cu jandarmi.
CAPITOLUL IX
Raspunderi si sanctiuni
Art. 57. - Nerespectarea dispozitiilor prezentei legi atrage, dupa caz, raspunderea civila, materiala,
disciplinara, contraventionala sau penala.
Art. 58. - Desfasurarea de activitati de paza sau protectie, de proiectare, producere, instalare si ntretinere
a sistemelor de alarma mpotriva efractiei sau a componentelor acestora fara atestat sau fara licenta de
functionare prevazuta de lege constituie infractiune si se pedepseste cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani.
Art. 59. - Implicarea conducatorilor unitatilor cu paza proprie, ai societatilor specializate de paza si
protectie, a personalului propriu n: desfasurarea de actiuni de forta, executari silite, recuperari de debite,
conflicte de munca ori de opunere la desfasurarea actiunilor de restabilire a ordinii de drept de catre
autoritatile publice competente, precum si nerespectarea dispozitiilor art. 21 se pedepsesc cu nchisoare de
la 2 la 7 ani, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.
Art. 60. - Constituie contraventii la prezenta lege urmatoarele fapte:
a) neluarea masurilor de organizare si functionare a pazei, prevazute la art. 3 alin. (1) si (3), art. 5 alin.
(1), art. 17 alin.
(1) si la art. 18 alin. (2) si (3);
b) neluarea masurilor prevazute la art. 25 si la art. 27 alin. (1)-(3);

c) nentocmirea planului de paza, conform art. 5 alin. (3), sau a celui de transport de bunuri ori valori,
conform art. 26 alin. (1), si nendeplinirea sarcinilor prevazute n acestea ori a masurilor stabilite de
unitatea de jandarmi;
d) ncadrarea sau mentinerea n functie a personalului de paza de orice fel, cu ncalcarea dispozitiilor art.
20 alin. (10), art. 22 alin. (1) si (4) si ale art. 39;
e) ncalcarea de catre personalul de paza ori garda de corp a obligatiilor prevazute la art. 48-51;
f) nendeplinirea de catre conducatorii unitatilor a obligatiilor prevazute la art. 52;
g) nerespectarea prevederilor art. 24, art. 34 alin.
(2), art. 40, art. 411 alin. (2) si art. 42;
h) instalarea de sisteme tehnice de alarma mpotriva efractiei sau de componente ale acestora, cu
ncalcarea prevederilor art. 28 alin. (6) si (7), precum si nerespectarea prevederilor art. 30;
i) refuzul de a asigura accesul reprezentantilor autoritatilor publice aflati n exercitiul functiunii, al
personalului politiei sau al jandarmeriei, special desemnat pentru exercitarea atributiilor legale de control,
pentru luarea masurilor de prevenire n obiectivele pazite sau asistate prin mijloace tehnice antiefractie si
n organizarea activitatii de garda de corp;
j) depasirea limitelor obiectului de activitate al societatii specializate sau al corpurilor gardienilor publici;
k) refuzul de a furniza datele, informatiile sau documentele solicitate de catre reprezentantii autoritatilor
publice competente, potrivit legii, aflati n exercitiul functiunii;
l) executarea, n fapt, a atributiilor de organizare si functionare a activitatii societatilor specializate de
catre personae care au suferit condamnari pentru infractiuni savarsite cu intentie;
m) nerespectarea conditiilor care au stat la baza eliberarii licentei de functionare.
Art. 61. - (1) Contraventiile prevazute la art. 60 se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei, contraventiile prevazute la lit. g)-m);
b) cu amenda de la 2.000 lei la 5.000 lei, contraventiile prevazute la lit. a)-d) si f);
c) cu amenda de la 100 lei la 300 lei, contraventia prevazuta la lit. e).
(2) Sanctiunea amenzii poate fi aplicata si persoanei juridice.
Art. 62. - (1) Licenta de functionare se anuleaza n urmatoarele cazuri:
a) la savarsirea uneia dintre contraventiile prevazute la art. 60 lit. i)-k), daca faptuitorul are calitatea de
conducator al societatii care are ca obiect de activitate paza si/sau protectia, precum si a contraventiilor
prevazute la art. 60 lit. l) si m);
b) la repetarea, n interval de un an, a faptelor care atrag masura suspendarii;

c) la savarsirea uneia dintre infractiunile prevazute la art. 59;

d) la savarsirea de catre conducatorii societatilor specializate de paza si protectie, ai celor licentiate n
domeniul sistemelor de alarmare mpotriva efractiei ori al componentelor acestora sau al celor de
monitorizare a sistemelor de alarmare a unor infractiuni n legatura cu activitatea acestor societati.
(2) Anularea licentei de functionare se dispune de catre Inspectoratul General al Politiei Romane sau,
dupa caz, de catre instanta de judecata si se comunica oficiului registrului comertului pe raza caruia
functioneaza societatea specializata de paza si protectie, n termen de 10 zile de la data ramanerii
definitive a procesului-verbal de contraventie sau a hotararii judecatoresti prin care s-a respins plangerea
mpotriva procesului-verbal de contraventie.
(3) n cazurile prevazute la alin. (1) lit. c) si d), anularea licentei se dispune dupa ramanerea definitiva a
hotararii judecatoresti de condamnare a faptuitorului.
(4) n cazurile prevazute la alin. (1) lit. a)-d), anularea licentei se dispune n baza actului de constatare
motivat, ntocmit de agentul constatator din cadrul inspectoratului judetean de politie sau al Directiei
Generale de Politie a Municipiului Bucuresti, pe raza careia si are sediul societatea sanctionata, si se
comunica Inspectoratului General al Politiei Romane si societatii respective.
(5) Dupa anularea licentei de functionare, conducatorul societatii specializate de paza este obligat sa
rezilieze contractele ncheiate cu beneficiarii, n termen de 10 zile de la comunicarea n scris a acestei
masuri.
(6) Masura anularii licentei de functionare poate fi atacata n justitie, potrivit legii, de catre societatea
sanctionata, iar pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti nu se aplica prevederile alin. (5),
referitoare la rezilierea contractelor cu beneficiarii.
(7) La nivelul Inspectoratului General al Politiei Romane se organizeaza evidenta informatizata a tuturor
societatilor care au primit licenta de functionare n domeniul pazei, garzii de corp, instalarii sistemelor de
alarmare mpotriva efractiei si monitorizarii acestor sisteme.
Art. 63. - (1) Masura retragerii atestatului personalului de paza sau garzii de corp revine Directiei
Generale de Politie a Municipiului Bucuresti sau, dupa caz, inspectoratului de politie judetean n raza
caruia persoana si are domiciliul ori resedinta si se ia n mod obligatoriu n urmatoarele situatii:
a) persoana a savarsit o infractiune n legatura cu serviciul sau o infractiune cu intentie;
b) persoana a fost sanctionata contraventional de cel putin doua ori n 6 luni pentru ncalcarea
dispozitiilor art. 48-50 sau a normelor de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice;
c) persoana si-a pierdut aptitudinile fizice necesare n vederea ndeplinirii functiei de paznic sau garda de
corp ori a fost declarata iresponsabila, potrivit legii.
(2) Masura retragerii atestatului se propune de agentul constatator sau de angajatorul care a sesizat ca
personalul de paza sau garda de corp se afla n vreuna dintre situatiile prevazute la alin. (1) si se dispune
de catre unitatea din care face parte agentul constatator, comunicandu-se acest lucru de ndata
angajatorului si persoanei sanctionate.

(3) Persoana careia i s-a retras atestatul poate contesta aceasta masura n justitie, n conditiile legii.
(31) Cererea de reprimire a atestatului se poate face dupa un an de la luarea masurii, cu exceptia situatiei
n care instanta de judecata constata nevinovatia persoanei.
(4) La nivelul Inspectoratului General al Politiei Romane va fi organizata o evidenta informatizata a
tuturor persoanelor care au fost atestate pentru serviciul de paza, precum si a celor carora le-au fost
retrase atestatele de catre unitatile competente ale Ministerului de Interne.
Art. 64. - Savarsirea ntr-un interval de 3 luni a cel putin doua dintre contraventiile prevazute la art. 60 lit.
g) si h) atrage suspendarea, pe o perioada de la o luna la 3 luni, a dreptului societatii sanctionate de a
ncheia noi contracte si de a angaja personal.
Art. 65. - Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute n prezenta lege se fac de catre
politisti, jandarmi, precum si de catre primari sau mputerniciti ai acestora, conform competentelor ce le
revin, potrivit legii.
Art. 66. - Contraventiilor prevazute la art. 60 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.
180/2002, cu modificarile ulterioare.
Art. 67. - mpotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii se poate
face plangere, n termen de 15 zile de la comunicare, la judecatoria n a carei raza teritoriala s-a savarsit
contraventia.
CAPITOLUL X
Dispozitii finale
Art. 68. - (1) Paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si persoanelor, precum si a transporturilor cu caracter
special apartinand structurilor si institutiilor din domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale
se asigura n conformitate cu reglementarile stabilite n cadrul acestora.
(2) Serviciul de Protectie si Paza coordoneaza actiunea tuturor fortelor de paza si protectie de la unitatile
care beneficiaza de paza proprie, n care demnitarii din competenta sa si desfasoara activitatea permanent
sau temporar.
Art. 69. - Normele metodologice de aplicare a prezentei legi se aproba prin hotarare a Guvernului.
Art. 70. - Societatile specializate de paza si protectie si cele care desfasoara activitati de proiectare,
producere, instalare si ntretinere a sistemelor de alarmare mpotriva efractiei, nfiintate pana la data
intrarii n vigoare a prezentei legi, precum si dispeceratele de monitorizare a sistemelor de alarmare,
nfiintate pana la aceeasi data, sunt obligate ca, pana la data de 10 septembrie 2005, sa obtina licentele si
avizele de functionare, completandu-si, dupa caz, regulamentele de organizare si functionare cu
activitatile prevazute de lege.

Art. 71. - Personalul de paza care nu a urmat cursurile de calificare n conditiile prevazute la cap. V si
care este ncadrat n una dintre formele de paza prevazute la sectiunile 2-5 ale cap. II va fi supus atestarii
n conditiile prezentei legi, n termen de un an de la data intrarii n vigoare a acesteia.
Art. 72. - (1) Prezenta lege intra n vigoare la 90 de zile de la data publicarii ei n Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I.
(2) La aceeasi data, Legea nr. 18/1996 privind paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor si valorilor,
publicata n Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 75 din 11 aprilie 1996, cu modificarile si
completarile ulterioare, si Hotararea Guvernului nr. 523/1997 privind asigurarea pazei obiectivelor,
bunurilor si valorilor cu efective de jandarmi, publicata n Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 249
din 23 septembrie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare
se abroga.
Aceasta lege a fost adoptata de Senat n sedinta din 23 iunie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin.
(1) si ale art. 77 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
PRESEDINTELE SENATULUI, DORU IOAN TARACILA
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor n sedinta din 24 iunie 2003, cu respectarea
prevederilor art. 74 alin. (1) si ale art. 77 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR, VIOREL HREBENCIUC
Bucuresti, 8 iulie 2003.
Nr. 333
Hotrrea Guvernului nr. 301/2012
Normele metodologice de aplicare a Legii nr.333/2003 privind securitatea obiectivelor, bunurilor,
valorilor i protecia persoanelor
n M.Of. nr.335 din 17 mai 2012 a fost publicat Hotrrea Guvernului nr.301/2012 pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.333/2003 privind securitatea obiectivelor, bunurilor,
valorilor i protecia persoanelor.
Din cuprins:
ART.1
Se aprob Normele metodologice de aplicare a Legii nr.333/2003 privind securitatea obiectivelor,
bunurilor, valorilor i protecia persoanelor, cu modificrile i completrile ulterioare, denumite n
continuare norme metodologice, prevzute n anexa n care face parte integrant din prezenta hotrre.
ART.2
(1) Adoptarea msurilor de securitate a obicetivelor, bunurilor i valorilor prevzute de lege, se
realizeaz pe baza unei analize de risc la securitatea fizic.

(2) Eliberarea analizei de risc la securitate fizic se face potrivit instruc iunilor emise de ministrul
administraiei i internelor, care se publica n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.
ART.3
Constituie contravenie nclcarea prevederilor din normele metodologice, dup cum urmeaz:
1.nerespectarea msurilor minimale de securitate prevzute la art.2 alin.(2) din anexa;
2.nclcarea prevederilor art.2 alin.(3) din anexa referitoare la efectuarea analizei de risc la securitate
fizic;
3.nendeplinerea de ctre conductorii unitilor a obliga iei prevzute la art.4 alin.(2) din anexa;
4.nedepunerea planului de sceuritate la organele de poli ie competente, conform art.5 alin.(3) din anexa;
5.nerespectarea dispoziiilor art.10 alin.(2) din anexa;
6.nclcarea dispoziiilor art.20 alin.(5) din anexa privind adoptarea nsemnelor, uniformelor,
legitimaiilor sau accesoriilor de echpament;
7.nerespectarea de ctre conductorii societ ilor specializate de securitate i protec ie a dispozi iilor
art.31 din anexa;
8.nerespectarea obligaiei de nfiinare a registrului special de eviden a a contractelor de pretri servicii,
conform art.32 din anexa;
9.neconsemnarea n registru special de eviden a contractelor de prestri servicii, conform art.32 din
anexa;
10.nendeplinirea obligaiei de asigurare a pregtirii continue prevzute la art.44 alin.(4) din anexa;
11.nerespectarea de ctre personalul de securitate i garda de corp a dispozi iilor art.50 alin.(3) din anexa;
12.nerespecatrea de ctre personalul de securitate i garda de corp a obliga iilor prevzuteb al art.52 alin.
(3) din anexa;
13.nerespecatrea prevederilor art.52 alin.(4) si art.53 alin.(2) din anexa;
14.nerespecatrea dispoziiilor art.57 alin.(1)lit.a) din anexa;
15.nerespectarea dispoziiilor art.57 alin.(1)lit.b) din anexa;
16.nerespectarea dispoziiilor art.57 alin.(1)lit.(c) din anexa;
17.neluarea msurilor prevzute la art.66 alin.(3) din anexa;
18.nerespecatrea obligaiei prevzute la art.67 alin.(3) i art.85 alin.(1) din anexa;
19.nerespectarea obligaiei prevzute la art.67 alin.(2) din anexa;

20.nerespectarea obligaiei prevzute la art.67 alin.(4) din anexa;

21.nerespecatrea dispoziiilor referitoare la proiectarea i modificarea sistemelor de alarm mpotriva
efraciei prevzut la art.70 din anexa;
22.nerespectarea de ctre persoana care a ncetat raporturile de munc cu o societate specializat n
domeniul sistemelor de alarmare mpotriva efraciei a dispozi iilor art.85 alin.(2) din anexa;
23.nerespectarea de catre societile specializate n sisteme de alarmare a obliga iilor prvzute la art.86
din anexa;
24.nerespectarea dispoziiilor art.90 alin.(1) i (2) din anexa;
25.nerepectarea dispoziiilor art.92 din anexa referitoare la preluarea semnalelor de la sistemele conectate;
26.neluarea msurilor prevzute la art.94 din anexa;
27.nerespecatrea obligaiei privind asigurarea timpilor de inetrven ie, conform art.97 din anexa ;
28.nerespectarea prevederilor art.99 alin.(4) din anexa.
ART.4
(1)
a)
b)
c)

Contraveniile prevzute la art.3 se sancioneaz dup cum urmeaz:

Cu amend de la 100 lei la 300 lei, cele prvzute la pct.11, 12 i 19;
Cu amend de la 2000 lei la 5000 lei, cele prevzute la pct.11, 12, i 19;
Cu amend de la 5000 lei la 10000lei, cele prevzute la pct.1, 5, 7, 8, 9, 10, 18, 21, 22, 23, 26, 27
i 28;
d) Cu amend de la 10000 lei la 20000 lei, cele prevzute la pct.15;
e) Cu amend de la 20000 lei la 50000 lei, cele prevzute la pct.14.
(2) Snaciunile prvzute la alin.(1) pot fi aplicate i persoanei juridice, dup caz.
ART.5
Constatarea contraveniilor i aplicarea sanc iunilor contraven ionale se fac de ctre poli i ti, jandarmi,
precum i de ctre primari sau mputernicii ai acestora, conform competen elor care le revin potrivit legii.
ART 6
(1) Contravenientul poate achita, pe loc sau n termen de cel mult 48 de ore de la data ncheierii
procesului verbal, dup caz, de la data comunicrii acestuia, jumatate din minimul amenzii
prevzute la art.4, agentul constatator fcnd men iune despre aceasta posibilitate n procesul
verbal de constatare i sancionare a contraven iei.
(2) Contraveniilor prevzute la art.3 le sunt aplicabile dispozi iile Ordonan ei Guvernului nr.2/2001
privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari i completri prin Legea
nr.108/2002, cu modificrile i completrile ulterioare.
ART.7

(1) n termen de 18 luni de la data intrrii n vigoare a prezentei hotrri, modul de func ionare a
unitilor prevzute la art.2 alin.(1) din Legea nr.333/2003, cu modificrile i completrile
ulterioare, a scoietilor specializate de securitate i protec ie i a celor care desf oar activit i
de proiectare, producere, instalare i specializate de securitate i ntre inere a sistemelor de
alarmare mpotriva efraciei, liceniate pn la data intrrii n vigoare a prezentei hotrri, precum
i a dispeceratelor de monotorizare a sistemelor de alarmare, nfiin ate pn la acea i dat, trebuie
s fie potrivit cerinelor stabilite n normele metodologice aprobate prin prezenta hotrre.
(2) Licenele de funcionare, avizul inspectoratului de poliie judeean sau al Direc iei Genrale de
Poliie a Municipului Bucureti pentru conductorul societ ii specializate n sisteme n siteme de
alrmare mpotriva efraciei, atestatele profesionale prevzute la art.41 din Legea nr.333/2003, cu
modifcrile i completrile ulterioare, precum i avizele pentru proiectele sistemelor de alarmare,
acordate pn la data intrrii n vigoare a prezentei hotrri, rmn valabile dac ndeplinesc
condiiile prvzute de normele metodologice aprobate prin prezenta hotrre.
ART.8
(1) Prezenta hotrre intr n vigoare la 30 de zile de la data publicrii n Monitorul Oficial al
Romniei, Partea I, cu excepia prevederilor art.2 alin.(2), care intr n vigoare la data publicrii.
(2) Instruciunile privind elaborarea analizei de risc la securitate fizic se emit n termen de 30 zile de
la data intrrii n vigoare a art.2 alin.(2).
(3) La data intrrii n vigoare a prenetei hotrri, Hotrrea Guvernului nr.1.010/2004 pentru
aprobarea normelor, metodologice i a documentelor prevzute la art.69 din Legea nr.333/2003
privind securitatea obiectivelor, bunurilor, valorilor i protecia persoanelor, publicat n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.722 din 10 august 2004, cu modificrile ulterioare, se
abrog.
ANEXA 1
NORME METODOLOGICE
De aplicare a Legii nr.333/2003 privind securtitatea obiectivelor, bunurilor, valorilor i protec ia
persoanelor, republicat 2014
Capitolul I - Dispozitii generale
Art. 1
(1) Paza si protectia sunt activitati desfasurate prin forte si mijloace specifice, in scopul asigurarii
sigurantei obiectivelor, bunurilor si valorilor impotriva oricaror actiuni ilicite care lezeaza dreptul de
proprietate, existenta materiala a acestora, precum si a protejarii persoanelor impotriva oricaror acte ostile
care le pot periclita viata, integritatea fizica sau sanatatea.
(2) Paza si protectia se realizeaza prin forte si mijloace militare sau civile, de catre institutiile specializate
ale autoritatilor administratiei publice, sau in regim privat, de catre proprietarii sau detinatorii
obiectivelor, bunurilor sau valorilor, precum si de catre societatile specializate de paza si protectie.
Art. 2
(1) Ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale, regiile

autonome, companiile si societatile nationale, institutele nationale de cercetare-dezvoltare, societatile

reglementate de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, indiferent de
natura capitalului social, precum si alte organizatii care detin bunuri ori valori cu orice titlu, denumite in
prezenta lege unitati, sunt obligate sa asigure paza acestora.
(2) Persoanele fizice pot apela pentru protectia personala la serviciile unor societati specializate de paza si
protectie, in conditiile prezentei legi.
Art. 3
(1) In functie de importanta, specificul si valoarea bunurilor pe care le detin, conducatorii unitatilor
prevazute la art. 2 alin. (1), cu sprijinul de specialitate al politiei, pentru sistemele civile de paza, sau al
jandarmeriei, pentru cele militare, stabilesc modalitati concrete de organizare si de executare a pazei,
dupa caz, cu efective de jandarmi, paza cu politisti locali, paza proprie sau paza prin societati specializate.
(2) Unitatile grupate pe un anumit spatiu pot organiza, cu avizul politiei, paza in comun cu politisti locali,
paza proprie sau prin societatile specializate de paza. Conducatorii acestor unitati stabilesc forma de paza,
obligatiile si raspunderile fiecarui beneficiar, inclusiv cele privind intocmirea planului de paza.
(3) La unitatile unde nu este posibila realizarea unui sistem de paza organizat, conducatorii acestora sunt
obligati sa execute imprejmuiri, grilaje, obloane, incuietori sigure, iluminat de securitate, sisteme de
alarma sau alte asemenea mijloace necesare asigurarii pazei si integritatii bunurilor.
(4) Protectia demnitarilor romani si a celor straini pe timpul sederii in Romania, a familiilor acestora,
paza sediilor de lucru si a resedintelor acestora se asigura de Serviciul de Protectie si Paza, conform
atributiilor prevazute in legea speciala de organizare si functionare a acestuia.
(5) Protectia magistratilor, a politistilor si jandarmilor, precum si a membrilor de familie ai acestora, in
cazurile in care viata, integritatea corporala sau avutul acestor persoane sunt supuse unor amenintari, se
asigura de Ministerul Afacerilor Interne, potrivit legii.
Art. 4
Raspunderea pentru luarea masurilor de asigurare a pazei bunurilor si valorilor detinute cu orice titlu
revine conducatorilor unitatilor prevazute la art. 2 alin. (1).
Art. 5
(1) Paza se organizeaza si se efectueaza potrivit planului de paza, intocmit de unitatea ale carei bunuri sau
valori se pazesc, cu avizul de specialitate al politiei. Acest aviz este obligatoriu pentru fiecare caz de
modificare a planului de paza.
(2) Pentru unitatile la care paza se asigura cu efective de jandarmi, avizul politiei nu este obligatoriu.
(3) Prin planul de paza se stabilesc in principal: caracteristicile obiectivului pazit, in zona respectiva,
numarul de posturi si amplasarea acestora, necesarul de personal pentru paza, amenajarile, instalatiile si
mijloacele tehnice de paza si de alarmare, consemnul posturilor, legatura si cooperarea cu alte organe cu
atributii de paza a obiectivelor, bunurilor, valorilor si persoanelor si modul de actiune in diferite situatii.
De asemenea, vor fi prevazute si regulile de acces, potrivit dispozitiilor conducatorului unitatii, precum si
documentele specifice serviciului de paza.
(4) In cazul unitatilor in care paza se asigura cu efective ale jandarmeriei, ale societatilor specializate de
paza si protectie, ale politistilor locali sau combinat, intocmirea planului de paza se face de catre
conducatorii unitatilor beneficiare impreuna cu comandantii/sefii acestor efective.

(5) Documentele specifice necesare executarii si evidentei serviciului de paza, cu exceptia celui executat
cu efective de jandarmi, si modelele acestora se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
Capitolul II - Formele de paza
Sectiunea 1 - Paza cu efective de jandarmi
Art. 6
(1) Paza obiectivelor de importanta deosebita pentru apararea tarii, activitatea statului, economie, stiinta,
cultura si arta, ale unor institutii din domeniul financiar-bancar, a localurilor misiunilor diplomatice sau
ale unor agentii si reprezentante economice straine, a sediilor unor organizatii internationale, precum si a
transporturilor valorilor deosebite sau speciale se asigura cu efective de jandarmi.
(2) Paza cu efective de jandarmi se poate asigura si la sediile unor organisme internationale care
desfasoara activitati pe teritoriul tarii, la cererea expresa a acestora, adresata Guvernului Romaniei.
(3) Unitatile bugetare si sediile misiunilor diplomatice, recum si unitatile de interes strategic care detin
instalatii ori obiective de o deosebita importanta nationala, beneficiare de paza cu efective de jandarmi,
care sunt exceptate de la plata, se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
(4) Obiectivele de importanta deosebita care nu sunt asigurate cu paza militara in timp de pace si se iau in
paza, la mobilizare, de catre Jandarmeria Romana se stabilesc, din timp de pace, prin hotarare a
Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si se aproba, la declararea mobilizarii, prin hotarare a Guvernului.
(5) Obiectivele si valorile prevazute la alin. (1) si (2), precum si personalul, mijloacele materiale si
financiare necesare asigurarii pazei cu efective de jandarmi se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
(6) La solicitarea persoanelor fizice sau juridice, in situatii care nu sufera amanare, la propunerea
comandantului Jandarmeriei Romane, ministrul afacerilor interne poate aproba asigurarea temporara a
pazei cu efective de jandarmi a unor obiective, bunuri, valori si transporturi speciale, altele decat cele
prevazute la alin. (1) si (2).
(7) Prin situatii care nu sufera amanare se intelege starile de fapt caracterizate prin tensiuni interne, acte
de dezordine si tulburarea grava a ordinii publice, dezastre, furturi frecvente din proprietatea publica sau
privata, care impun luarea de indata sub paza cu efective de jandarmi a unor obiective, amplasamente,
suprafete de teren, altele decat cele prevazute la alin. (1) si (2), precum si situatiile in care organele de stat
cu atributii in domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale, in caz de pericol iminent, solicita
expres aceasta interventie.
(8) Paza cu efective de jandarmi, aprobata in conditiile alin. (6), se ridica dupa incetarea situatiei
deosebite care a impus instituirea acesteia.
(9) Ridicarea pazei cu efective de jandarmi se realizeaza, de regula, prin hotarare a Guvernului, in
cazurile prevazute la alin. (1) si (2), respectiv prin ordin al ministrului afacerilor interne, la propunerea
comandantului Jandarmeriei Romane, in toate situatiile in care beneficiarii pazei, indiferent de
modalitatea prin care a fost instituita aceasta, nu respecta obligatiile prevazute de lege sau cele
contractuale, refuza incheierea ori reactualizarea contractului.
(10) Ridicarea pazei de la obiectivele asigurate cu efective de jandarmi se poate face in termen de 60 de
zile de la atentionarea in scris a conducatorilor acestora, prin ordin al ministrului afacerilor interne, la
propunerea comandantului Jandarmeriei Romane.
(11) In situatia in care unitatile carora li s-a prevazut prin acte normative asigurarea pazei cu efective de
jandarmi isi schimba, isi restrang sau isi inceteaza activitatea ori renunta la aceasta forma de paza, prin
hotarare a Guvernului de ridicare a pazei, se vor stabili si modalitatile de redistribuire a efectivelor
disponibilizate si a alocatiilor bugetare aprobate in acest sens.
(12) Instalarea pazei se va face numai dupa asigurarea de catre beneficiarul serviciului de paza a
conditiilor stabilite prin contractul incheiat cu unitatea de jandarmi si prin planul de paza intocmit.

Art. 7
(1) Unitatile care beneficiaza de paza cu efective de jandarmi incheie contracte de prestari de servicii cu
unitatile de jandarmi, la nivelul esalonului care are organ financiar propriu.
(2) Serviciul de paza cu efective de jandarmi se efectueaza contra cost, pe baza tarifelor stabilite de
Ministerul Afacerilor Interne, potrivit legii.
(3) Serviciul de paza se poate efectua si in conditiile in care, in contrapartida, beneficiarul restarilor de
servicii ofera, la randul sau, bunuri sau servicii, daca acestea sunt necesare Jandarmeriei Romane.
(4) Conditiile efectuarii serviciului de paza, conform alin. (3), se stabilesc prin hotarare a Guvernului, in
termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(5) Veniturile realizate din paza si prestarea altor servicii, organizate si executate, potrivit legii, de
unitatile de jandarmi se retin integral de catre acestea ca venituri extrabugetare cu titlu permanent, care
vor fi utilizate pentru acoperirea unor cheltuieli curente si de capital.
Art. 8
(1) Paza cu efective de jandarmi se organizeaza si se executa potrivit planului de paza, cu respectarea
prevederilor art. 5.
(2) Efectivele de jandarmi care asigura paza la obiective cu grad sporit de dificultate vor beneficia de
aceleasi sporuri pentru conditii periculoase, vatamatoare sau grele de munca, dupa caz, ca si personalul
din obiectivul respectiv.
Art. 9
In unitatile unde, concomitent cu paza asigurata cu efective de jandarmi, functioneaza si paza proprie, cu
politisti locali sau prin societati specializate de paza si protectie, acestea se vor integra, din punct de
vedere operativ, in sistemul unic de paza realizat si condus de catre jandarmerie.
Sectiunea 2 - Paza cu politisti locali si paza proprie
Art. 10
Paza bunurilor si a valorilor detinute de persoane fizice sau juridice se poate asigura, in conditiile legii, si
prin Corpul gardienilor publici*), conform Legii nr. 26/1993 privind infiintarea, organizarea si
functionarea Corpului gardienilor publici**).
-------*) Corpul gardienilor publici, reglementat prin Legea nr. 26/1993, s-a reorganizat succesiv in Politia
Comunitara prin Legea nr. 371/2004 privind infiintarea, organizarea si functionarea Politiei Comunitare,
iar aceasta in politia locala prin Legea politiei locale nr. 155/2010, cu modificarile ulterioare.
**) Aceasta lege a fost abrogata prin Legea nr. 371/2004 privind infiintarea, organizarea si functionarea
Politiei Comunitare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 878 din 27 septembrie 2004,
cu modificarile si completarile ulterioare. Legea nr. 371/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, a
fost abrogata cu exceptia art. 20 si 21 referitaore la serviciile publice destinate asigurarii pazei
obiectivelor de interes judetean, prin Legea politiei locale nr. 155/2010, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 488 din 15 iulie 2010, cu modificarile ulterioare.
Art. 11
Paza proprie se organizeaza in raport cu natura obiectivelor, a bunurilor si valorilor ce urmeaza a fi pazite,
cu amplasarea, intinderea si vulnerabilitatea pe care le prezinta unele unitati si locuri din incinta acestora,
cu numarul de schimburi in care se desfasoara activitatea, punctele de acces si cu alte criterii specifice.
Art. 12
(1) Paza proprie se realizeaza cu personal calificat, angajat al unitatii beneficiare, conform legii.
(2) In fucntie de numarul personalului de paza, conducerea unitatii va numi un sef de serviciu sau un

imputernicit care sa asigure selectia, incadrarea, echiparea, dotarea cu armament si mijloace de protectie,
precum si pentru instruirea, planificarea si controlul acestuia.
(3) La unitatile unde numarul posturilor de paza este de peste 20, structura de conducere necesara este
formata din seful serviciului de paza si seful de tura.
(4) La celelalte unitati unde numarul de paznici este sub 20, activitatile specifice de paza se indeplinesc
de catre un imputernicit al conducerii unitatii.
(5) Seful serviciului de paza sau imputernicitul cu paza se subordoneaza direct conducerii unitatii si
stabileste impreuna cu aceasta masurile cele mai eficiente de paza.
Art. 13
(1) Personalul de paza proprie se compune din paznici, portari, controlori de acces sau alte persoane
stabilite de conducerea unitatii, din persoanele desemnate sa asigure instruirea, controlul si coordonarea
activitatii de paza. Se asimileaza personalului de paza si persoanele care cumuleaza atributiile de paza cu
alte atributii de serviciu.
(2) Personalul din paza proprie se doteaza cu uniforme, echipament de protectie si insemne distinctive, pe
care le poarta pe timpul executarii serviciului.
Art. 14
(1) Cu avizul politiei, personalul din paza proprie a unitatilor poate fi dotat cu arme de foc, bastoane din
cauciuc sau tip tomfe, sprayuri lacrimogene si alte mijloace, in raport cu importanta obiectivelor, a
bunurilor si valorilor pazite.
(2) La unitatile unde functioneaza paza proprie si paza cu efective de jandarmi, dotarea cu arme de foc,
avizarea, instruirea si controlul personalului de paza se efectueaza de catre unitatea de jandarmi care
coordoneaza sistemul unic de paza.
Sectiunea 3 - Paza in mediul rural
Art. 15
Unitatile situate pe teritoriul localitatilor rurale isi organizeaza paza conform prevederilor prezentei legi.
Art. 16
Persoanele fizice sau juridice care detin, cu orice titlu, terenuri agricole isi pot organiza, in asociere sau
individual, paza de camp, prin una dintre formele de paza prevazute de lege.
Art. 17
Paza cailor ferate, a padurilor, a terenurilor forestiere, a fondurilor de vanatoare si de pescuit, a
conductelor pentru transportul hidrocarburilor si al produselor petroliere, a sistemelor de irigatii, a
retelelor telefonice si de transport al energiei electrice se asigura de catre operatorii economici de profil,
in formele prevazute de lege.
Art. 18
(1) In localitatile rurale se organizeaza paza comunala.
(2) Primarul este obligat sa ia masuri pentru a asigura paza bunurilor publice si ale cetatenilor si raspunde
pentru intocmirea planului de paza a comunei.
(3) Intocmirea planului de paza, instruirea si controlul personalului de paza din localitatile rurale se
efectueaza de catre organele locale de politie sau de structurile implicate in activitatea de paza.
(4) Modalitatile de efectuare a pazei in mediul rural se stabilesc prin hotarare a consiliului local, dupa
consultarea prealabila a locuitorilor, in formele prevazute de lege.
(5) Plata serviciilor de paza in mediul rural, precum si procurarea de echipamente de protectie, insemne si

mijloace de aparare sau utilitare, necesare bunei executari a serviciului de paza, se asigura din bugetul
local. Pentru plata serviciilor de paza, consiliile locale pot institui taxe speciale, conform legii.
Sectiunea 4 - Paza si protectia prin societati specializate
Art. 19
(1) Societatile specializate de paza si protectie sunt societati reglementate de Legea nr. 31/1990,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, private care se constituie si functioneaza potrivit
legislatiei comerciale si prevederilor prezentei legi, avand ca obiect de activitate paza obiectivelor,
bunurilor sau valorilor, paza transporturilor de bunuri si valori, in conditii de maxima siguranta a acestora,
precum si protectia persoanelor.
(2) Societatile specializate de paza si protectie functioneaza in baza licentei eliberate de Inspectoratul
General al Politiei Romane, cu avizul prealabil al Serviciului Roman de Informatii, pentru cel putin unul
dintre obiectele de activitate prevazute la alin. (4), care poate fi reinnoita la fiecare 3 ani. Retragerea
avizului prealabil al Serviciului Roman de Informatii poate constitui temei pentru anularea licentei de
functionare.
(3) Pentru obtinerea licentei de functionare este necesara intrunirea urmatoarelor conditii:
a) prezentarea regulamentului de organizare si functionare a societatii;
b) prezentarea listei cu mijloacele materiale, tehnice, de transport, de comunicatii, cu mijloacele
audiovideo, aparatura de recunoastere si identificare, sistemele de alarma impotriva efractiei, sistemele de
cronometrare si numarare, cu centrele de supraveghere si dispeceratele, tehnica de calcul si softul utilizat,
cu armamentul si alte mijloace tehnice care vor face parte din dotarea societatii, in functie de obiectul de
activitate;
c) prezentarea dovezilor de inregistrare cu denumirea societatii si a insemnelor distinctive inregistrate la
Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci;
d) prezentarea notificarii prin care se incunostinteaza consiliul judetean sau, dupa caz, Consiliul General
al Municipiului Bucuresti despre faptul ca societatea va avea sediul social in zona de responsabilitate a
acestora;
e) prezentarea dovezii de achitare a taxei pentru obtinerea licentei de functionare;
f) prezentarea atestatului profesional pentru persoanele care executa activitati de paza si protectie.
(4) Societatile specializate de paza si protectie pot avea unul sau mai multe dintre urmatoarele obiecte de
activitate:
a) servicii de paza a obiectivelor, bunurilor si valorilor, precum si servicii de consultanta in domeniu;
b) servicii de paza a transporturilor de bunuri si valori, precum si servicii de consultanta in domeniu;
c) servicii de protectie personala specializata, denumita garda de corp, si servicii de consultanta in
domeniu.
(5) Prin servicii de paza se intelege:
a) paza proprietatii impotriva accesului neautorizat sau a ocuparii abuzive;
b) paza proprietatii impotriva furturilor, a distrugerilor, incendiilor, precum si a altor actiuni producatoare
de pagube materiale;
c) detectarea substantelor, armelor, explozibililor sau a materialelor de orice natura care pot provoca o
paguba;
d) paza proprietatii intelectuale;
e) paza mediului inconjurator;
f) furnizarea catre autoritatile competente a informatiilor legate de incidentele aparute in timpul activitatii
de paza.
(6) Prin servicii de paza a transporturilor de bunuri si valori se intelege:
a) organizarea si asigurarea pazei transportului terestru, pe apa sau aerian al unor bunuri de importanta
deosebita, valori sau al oricarui alt obiect pe care beneficiarul serviciului il denumeste astfel;
b) organizarea si asigurarea pazei transportului unor date si informatii, indiferent de suportul pe care

acestea se afla si de modalitatea aleasa pentru transmitere;

c) organizarea si asigurarea, potrivit legislatiei in vigoare, a protejarii mijloacelor de comunicatii;
d) organizarea si asigurarea transportului pentru persoanele care solicita sa fie transportate in conditii de
maxima siguranta;
e) furnizarea catre autoritatile competente a datelor despre incidentele aparute in timpul activitatii de
transport.
(7) Prin serviciu de protectie specializata a persoanei - garda de corp - se intelege:
a) protejarea vietii si integritatii corporale a persoanei aflate sub protectie;
b) protejarea persoanei aflate sub protectie impotriva hartuirii, pedepsita de lege;
c) protejarea persoanei aflate sub protectie in timpul transportului;
d) furnizarea catre autoritatile competente a informatiilor legate de incidentele aparute in timpul activitatii
de protectie.
(8) Prin serviciu de consultanta se intelege:
a) asistenta cu privire la activitatile care fac obiectul prevederilor alin. (5)-(7);
b) intocmirea de analize, evaluari si rapoarte asupra riscurilor la adresa securitatii persoanei, proprietatii
sau mediului.
(9) Conducatorul societatii specializate de paza si protectie trebuie sa obtina avizul inspectoratului de
politie judetean sau al Directiei Generale de Politie a Municipilui Bucuresti, dupa caz, in a carei raza
teritoriala isi are sediul societatea respectiva.
(10) Unitatea de politie competenta poate acorda avizul persoanei prevazute la alin. (9), care are cetatenie
romana sau cetatenia unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene ori ale Spatiului Economic
European, a implinit varsta de 21 de ani, poseda pregatire corespunzatoare atributiilor ce ii revin, este
cunoscuta ca avand o buna conduita cetateneasca si nu a suferit condamnari pentru infractiuni savarsite cu
intentie.
Art. 20
(1) Personalului din societatile specializate de paza si protectie ii este interzis sa culeaga date si
informatii.
(2) In situatia in care intra in posesia unor date si informatii care vizeaza siguranta nationala, personalul
mentionat la alin. (1) are obligatia sa informeze, de indata, autoritatile competente cu atributii in domeniul
sigurantei nationale.
Art. 21
(1) Conducatorii societatilor specializate de paza si protectie sunt obligati sa asigure respectarea
prevederilor legale si a regulamentelor proprii in organizarea si functionarea acestei forme de paza, in
angajarea, pregatirea si controlul personalului, portul uniformei si al insemnelor distinctive, precum si in
dotarea cu mijloace de interventie si aparare individuala, conform legii.
(2) Plata serviciilor de paza si protectie prestate de catre societatile specializate se face pe baza
contractelor incheiate cu beneficiarii.
(3) Societatile specializate de paza si protectie au obligatia de a pastra evidenta contractelor in registre
speciale.
(4) Societatile specializate de paza si protectie nu pot adopta insemne, uniforme, legitimatii, accesorii de
echipament sau denumiri identice, asemanatoare sau de natura sa conduca la confuzii intre acestea,
precum si cu cele ale autoritatilor publice ori ale organismelor internationale la care Romania este parte.
(5) Modelul echipamentului personalului de paza si protectie se stabileste prin hotarare a Guvernului si se
inscriptioneaza cu denumirea si sigla societatii, aprobate cu ocazia acordarii licentei. Pe autovehiculele
din dotarea societatilor specializate se inscriptioneaza numai denumirea, sigla, obiectul de activitate
pentru care s-a emis licenta de catre politie si numerele de telefon ale societatii. Montarea si folosirea de
mijloace de semnalizare luminoasa sau acustica pe autovehiculele societatilor de paza si protectie sunt
interzise.

(6) Societatile specializate de paza si protectie se pot asocia cu societati sau firme straine de profil, cu
respectarea prevederilor legii.
Sectiunea 5 - Garda de corp

Art. 22
(1) Garda de corp se asigura de catre societatile specializate de paza si protectie care au primit licenta in
acest scop, numai prin personal special atestat.
(2) Persoanele fizice pot angaja garda de corp numai pe baza de contract incheiat cu societatile
specializate de paza si protectie prevazute la alin. (1).
Art. 23
Personalul care executa serviciul de garda de corp este obligat ca in activitatile desfasurate sa respecte
legile in vigoare si sa nu lezeze in vreun fel drepturile si liberttile cetatenilor.
Capitolul III - Paza transporturilor bunurilor si valorilor, precum si a transporturilor cu caracter special
Art. 24
(1) Paza transporturilor bunurilor si valorilor, constand in sume de bani, titluri de credite, cecuri sau alte
inscrisuri de valoare, metale si pietre pretioase, se asigura cu mijloace de transport anume destinate si se
realizeaza, dupa caz, cu jandarmi, personal propriu sau al unei societati specializate de paza si protectie,
inarmati cu arme de foc, in conditiile legii.
(2) Paza transporturilor produselor cu caracter special, care constau in: arme, munitii, tehnica de lupta,
materii explozive, stupefiante, substante toxice, materiale nucleare sau alte materii radioactive ori alte
materii sau substante periculoase, se efectueaza cu mijloace de transport anume destinate si se asigura cu
efective de jandarmi, cu exceptia celor organizate si executate cu efective ale Ministerului Apararii
Nationale.
(3) Paza transporturilor bunurilor si valorilor sau a produselor cu caracter special, aflate in tranzit pe
teritoriul Romaniei, pe calea ferata ori rutiera, se asigura cu efective de jandarmi.
Art. 25
(1) Paza transporturilor de bunuri si valori sau a celor cu caracter special se organizeaza si se executa
potrivit prevederilor planului de paza, intocmit de unitatea ale carei bunuri sau valori se transporta
impreuna cu unitatea prestatoare, cu avizul politiei, care este obligatoriu si in cazul modificarii acestuia.
Acest aviz nu este necesar in cazul unitatilor la care paza transportului se asigura cu efective de jandarmi
sau cu cele apartinand unor institutii cu atributii in domeniul apararii si sigurantei nationale.
(2) Prin planul de paza se stabilesc in principal: bunurile si valorile de transportat, conditiile de mediu
adecvate naturii bunurilor si valorilor care se transporta, situatia operativa, durata transportului,
mijloacele de transport folosite, variantele de transport, dispozitivul de paza, consemnul general si
particular pentru personalul implicat, dotarea cu mijloace tehnice si de autoaparare, modul de actiune in
diferite situatii, potrivit reglementarilor legale in vigoare.
(3) De regula, transporturile de bunuri sau valori ori transporturile produselor cu caracter special se
efectueaza pe timp de zi.
(4) Indiferent de natura transportului, paza acestuia se va asigura de cel putin o persoana inarmata, in
cadrul localitatii, si de minimum doua, in afara acesteia.
(5) Efectivele necesare pazei transporturilor bunurilor si valorilor, precum si a celor speciale, prevazute
la art. 24, se stabilesc de comun acord, de catre conducatorul unitatii care asigura efectivele de paza si cel

al unitatii beneficiare, prin planul de paza si prin contract.

(6) Pentru efectivele care asigura paza transporturilor bunurilor si valorilor, inclusiv a celor cu caracter
special prevazute la art. 24 alin. (2), beneficiarii vor asigura, dupa caz, conditii corespunzatoare pentru
executarea serviciului, astfel:
a) compartiment de serviciu sau vagoane tip corp de garda, pentru transportul pe calea ferata;
b) autovehicule blindate, semiblindate sau special amenajate, pentru transportul valorilor sau produselor
speciale, precum si pentru echipajele care asigura paza acestora;
c) compartimente special amenajate sau rezervate, pentru transporturi navale sau aeriene.
(7) Bunurile si valorile prevazte la art. 24 se asigura la o societate de asigurari de catre beneficiarul
contractului de transport ori de catre transportator, dupa caz, potrivit intelegerii dintre parti.
Art. 26
(1) Mijloacele auto destinate transportului bunurilor si valorilor sau celui cu caracter special, prevazute
la art. 24, se doteaza cu dispozitive tehnice de paza, alarmare, monitorizare, localizare si supraveghere,
destinate sa asigure securitatea persoanelor insotitoare, a bunurilor, a valorilor si produselor speciale
transportate, si se echipeaza cu tehnica de comunicatii radio pe frecventele aprobate conform legii.
(2) In cazul transporturilor bunurilor si valorilor constand in valori stiintifice, tehnice, de cultura si arta
sau al celor cu caracter special prevazute la art. 24 alin. (2), conducatorul unitatii asigura cel putin un
echipaj de insotire pentru paza si protectia bunurilor sau a valorilor respective.
(3) Transportatorii de bunuri sau valori au obligatia monitorizarii permanente a derularii transporturilor si
sesizarii de urgenta a politiei in caz de pericol.
(4) Cerintele minime pe care trebuie sa le indeplineasca mijloacele de transport prevazute la art. 24 alin.
(1) si (2), pentru protectia personalului insotitor si a valorilor transportate, se stabilesc prin normele
metodologice de aplicare a prezentei legi.
Capitolul IV - Sisteme tehnice de protectie si de alarmare impotriva efractiei
Sectiunea 1 - Mijloace de protectie si de alarmare impotriva efractiei
Art. 27
(1) Conducatorii unitatilor care detin bunuri, valori, suporturi de stocare a documentelor, a datelor si
informatiilor cu caracter secret de stat sunt obligati sa asigure paza, mijloacele mecano-fizice de protectie
si sistemele de alarmare impotriva efractiei in locurile de pastrare, depozitare si manipulare a acestora,
precum si in locurile unde se desfasoara activitati care au un asemenea caracter.
(2) Proiectele sistemelor de alarmare se avizeaza de Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti
ori de inspectoratul de politie judetean pe raza caruia se afla obiectivul, sub aspectul respectarii cerintelor
minime de securitate impotriva efractiei.
(3) Elementele de protectie mecano-fizice incorporate imobilelor destinate pastrarii, depozitarii si
manipularii bunurilor si valorilor de orice fel trebuie sa fie rezistente la efractie, corespunzator gradului
de siguranta impus de caracteristicile obiectivului pazit, in conformitate cu cerintele tehnice stabilite prin
normele metodologice de aplicare a prez entei legi.
(4) In sensul prezentei legi, prin elemente de protectie mecano-fizice se intelege: ziduri, plase, blindaje,
case de fier, seifuri, dulapuri metalice, geamuri si folie de protectie, grilaje, usi si incuietori.
(5) In sensul prezentei legi, prin sistem de alarmare impotriva efractiei se intelege ansamblul de
echipamente electronice care poate fi compus din centrala de comanda si semnalizare optica si acustica,
detectoare, butoane si pedale de panica, control de acces si televiziune cu circuit inchis cu posibilitati de
inregistrare si stocare a imaginilor si datelor, corespunzator gradului de siguranta impus de caracteristicile
obiectivului pazit.

(6) Instalarea, modificarea, inclusiv punerea in functiune a sistemelor de alarmare impotriva efractiei se
avizeaza si se controleaza potrivit prevederilor alin. (2).
(7) Proiectele sistemelor de alarmare impotriva efractiei se intocmesc in mod obligatoriu pentru
obiectivele care sunt supuse avizarii politiei, iar elaborarea acestora se face cu respectarea cerintelor
tehnice minime stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
Art. 28
In proiectele de executie a constructiilor destinate producerii, pastrarii sau detinerii unor bunuri ori valori
importante sau a lucrarilor de modernizare, modificare si transformare a acestora trebuie sa se prevada
construirea sau introducerea mijloacelor de protectie mecano-fizice si instalarea sistemelor tehnice de
paza si alarmare impotriva efractiei.
Art. 29
Beneficiarii, conducatorii si personalul societatilor specializate in domeniul sistemelor de alarmare si al
mijloacelor de protectie mecano-fizice sunt obligati sa pastreze confidentialitatea informtiilor referitoare
la sistemele instalate sau avute in intretinere.
Art. 30
Clasificarea sistemelor de alarmare impotriva efractiei se face in raport cu importanta bunurilor si a
valorilor ce urmeaza a fi aparate si cu categoria de importanta a constructiei de catre societatile de
asigurare.
Sectiunea 2 - Licentierea societatilor specializate in sisteme de alarmare impotriva efractiei
Art. 31
(1) Persoanele fizice sau juridice pot desfasura activitati de proiectare, instalare, modificare sau intretinere
a componentelor sau sistemelor de alarmare impotriva efractiei, numai pe baza licentei eliberate de
Inspectoratul General al Politiei Romane, prelungita la fiecare 3 ani, si cu avizul prealabil al Serviciului
Roman de Informatii, eliberat in termen de 30 de zile.
(2) Persoanele fizice sau juridice prevazute la alin. (1) sunt obligate ca, in termen de 15 zile, sa comunice
in scris unitatii de politie competente orice modificare intervenita in structura si organizarea activitatii
pentru care a fost eliberata licenta.
(3) Conducatorii persoanelor juridice, personalul tehnic al acestora si persoanele fizice care desfasoara
activitatile prevazute la alin. (1) se avizeaza de inspectoratele de politie judetene sau de Directia Generala
de Politie a Municipiului Bucuresti pe raza carora/careia societatea isi are sediul, respectiv persoana
fizica, domiciliul.
(4) Persoanele licentiate sau autorizate intr-unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale
Spatiului Economic European pot desfasura activitatile prevazute la alin. (1) si (3) dupa notificarea
Inspectoratului General al Politiei Romane.
Art. 32
(1) Societatilor specializate in domeniul sistemelor de alarmare le sunt interzise culegerea de informatii,
inregistrarile audio sau video care excedeaza obiectului de activitate pentru care li s-a acordat licenta,
precum si instalarea de echipamente disimulate care sa le permita executarea acestor activitati.
(2) Conducatorii societatilor specializate in proiectarea, producerea, instalarea si intretinerea sistemelor de
alarmare impotriva efractiei sunt obligati sa asigure respectarea prevederilor legale si a regulamentelor
proprii de organizare si fucntionare, aprobate cu ocazia acordarii licentei.
(3) Societatile specializate in domeniul sistemelor de alarmare se pot asocia cu societati sau firme de
profil straine, cu respectarea dispozitiilor prezentei legi.

Sectiunea 3 - Dispeceratele de monitorizare a sistemelor de alarmare

Art. 33
(1) Unitatile de jandarmi, politistii locali, societatile specializate de paza si protectie, precum si cele din
domeniul sistemelor de alarmare impotriva efractiei pot infiinta dispecerate de zona care sa monitorizeze
si sa transmita alarmele de la sistemele electronice conectate la echipajele de interventie.
(2) Infiintarea dispeceratelor de zona, potrivit alin. (1), se face numai dupa avizarea regulamentului de
organizare si functionare de catre Inspectoratul General al Politiei Romane. Fac exceptie unitatile de
jandarmi, pentru dispeceratele proprii.
(3) Plata serviciilor de monitorizare prin dispecerat a sistemului de alarmare local se face pe baza
contractelor incheiate cu beneficiarii acestora.
(4) Interventia echipajelor mobile in cazul receptarii semnalelor de alarma de la abonatii conectati se va
realiza cu personal calificat din cadrul jandarmeriei, al politistilor locali ori al societatilor specializate de
paza si protectie.
(5) In situatiile in care interventia este confirmata si fortele proprii sunt depasite de amploarea
evenimentelor, prin dispecerat se anunta unitatea de politie competenta, in vederea prinderii infractorilor
si a cercetarii locului faptei. In celelalte cazuri, dupa prinderea infractorilor, acestia vor fi predati de
indata unitatilor de politie competente teritorial.
(6) Mentionarea in planul de paza a faptului ca obiectivul este asigurat prin conectarea sistemului de
alarma la un dispecerat de monitorizare si transmitere a semnalelor de alarma este obligatorie.
Capitolul V - Selectia, atestarea, angajarea, pregatirea si dotarea personalului de paza si garda de corp
Sectiunea 1 - Selectia si angajarea personalului de paza si garda de corp
Art. 34
Raspunderea pentru selectia, angajarea, nivelul pregatirii, echiparea si dotarea personalului de paza si
garda de corp revine angajatorului.
Art. 35
Personalul cu atributii de paza se compune din: agenti de paza, portari, controlori de acces,
supraveghetori, insotitori de valori sau alte persoane stabilite de conducerea unitatii ori desemnate sa
asigure instruirea, controlul si coordonarea activitatii de paza.
Art. 36
Persoana care urmeaza sa indeplineasca atributii de paza sau protectie trebuie sa indeplineasca cumulativ
urmatoarele conditii:
a) sa fie cetatean roman sau cetatean al unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene ori ale Spatiului
Economic European si sa aiba varsta de cel putin 18 ani;
b) sa fie apt medical pentru exercitarea functiei;
c) sa nu aiba antecedente penale pentru infractiuni savarsite cu intentie;
d) sa fie atestat profesional, potrivit prevederilor prezentei legi.
Art. 37
(1) Angajarea personalului cu atributii de paza sau garda de corp se face pe baza atestatului eliberat in
conditiile prevazute la art. 38 si a certificatului de cazier judiciar.
(2) Conducatorii unitatilor prevazute la art. 2 alin. (1), care detin secrete de stat sau care desfasoara

activitati de interes strategic, sunt obligati sa solicite si avizul Serviciului Roman de Informatii, pentru
personalul angajat in vederea executarii serviciului de paza.
(3) Conducatorii unitatilor prevazute la art. 2 alin. (1) pot angaja pe durata determinata persoanele care
indeplinesc conditiile prevazute la art. 36 lit. a)-c), dar nu mai mult de 3 luni si doar la prima angajare, cu
scopul de a asigura perioada necesara pentru finalizarea procedurilor de angajare si de obtinere a
atestatului profesioanl.
Sectiunea 2 - Atestarea si pregatirea personalului de paza si garda de corp
Art. 38
(1) Atestarea personalului pentru executarea activitatilor de paza a obiectivelor, bunurilor, valorilor si de
garda de corp se face de catre Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti sau, dupa caz, de
inspectoratul de politie judetean in raza caruia persoana isi are domiciliul sau resedinta, dupa absolvirea
cursurilor de calificare profesionala de baza si promovarea examenului, pe baza documentelor care atesta
indeplinirea conditiilor prevazute la art. 36 lit. a)-c).
(2) Atestatul eliberat potrivit alin. (1) acorda dreptul persoanei detinatoare de a practica ocupatia de baza
in domeniul reglementat de prezenta lege.
(3) Ocupatiile care fac obiectul activitatilor de paza, tipul de formare profesionala necesar pentru
practicarea acestor ocupatii si modelul atestatului se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a
prezentei legi.
(4) Pentru cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene sau ale Spatiului Economic European, atestatul
se poate elibera pe baza documentelor doveditoare, eliberate de autoritatile competente din statul de
origine sau de provenienta, persoanelor care cunosc limba romana, scris si vorbit.
(5) Sunt exceptate de la obligatia obtinerii certificatului de absolvire a cursului de calificare profesionala
persoanele care detin un certificat de competente profesionale, dobandit potrivit legii, si care fac dovada
ca au avut calitatea de politist sau cadru militar ori au avut, pentru o perioada de cel putin un an, calitatea
de soldat sau gradat voluntar.
Art. 39
(1) Formarea profesionala a personalului pentru executarea activitatilor de paza a obiectivelor, bunurilor,
valorilor si de garda de corp se realizeaza prin furnizori de formare profesionala din sectorul public sau
privat, autorizati in conditiile legii.
(2) Furnizorul de formare profesionala are obligatia de a aproba inscrierea la cursurile de calificare
profesionala doar a persoanelor care fac dovada indeplinirii conditiilor prevazute la art. 36 lit. a)-c).
(3) Examenul de absolvire a cursurilor de calificare profesionala se sustine in fata unei comisii constituite
potrivit dispozitiilor art. 42 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 129/2000 privind formarea
profesionala a adultilor, republicata. Din comisie trebuie sa faca parte si un reprezentant al Directiei
Generale de Politie a Municipiului Bucuresti sau, dupa caz, al inspectoratului de politie judetean in raza
caruia furnizorul de formare profesionala isi are sediul.
(4) Tematica programelor de formare profesionala se stabileste prin normele metodologice de aplicare a
prezentei legi.
Sectiunea 3 - Dotarea personalului de paza
Art. 40
Angajatorii sunt obligati sa doteze personalul de paza si garda de corp cu uniforma, insemne distinctive
si, dupa caz, echipament de protectie, pe care acesta le poarta numai in timpul executarii serviciului.
Art. 41

Personalul de paza sau garda de corp are obligatia de a purta in timpul serviciului un ecuson de
identificare cu numele si prenumele, precum si cu denumirea unitatii la care este angajat.
Art. 42
(1) Uniforma si insemnele se stabilesc de catre angajator. Aceasta va fi inscriptionata numai cu denumirea
si sigla societatii angajatoare.
(2) Este interzis societatilor private de paza sa adopte insemne, uniforme, accesorii sau denumiri similare
ori asemanatoare cu cele ale autoritatilor publice. Societatilor private de paza li se interzice si folosirea de
cagule, masti pentru protectia fetei si catuse metalice.
Art. 43
(1) In raport cu importanta si natura obiectivelor, bunurilor si valorilor pazite, cu avizul politiei sau al
jandarmeriei, dupa caz, personalul de paza sau garda de corp poate fi dotat cu arme de foc, bastoane de
cauciuc sau tomfe, pulverizatoare iritant-lacrimogene de capacitate mica si alte mijloace de aparare,
autorizate prin lege.
(2) Dotarea cu arme de foc a personalului de paza sau garda de corp se face numai dupa avizarea, dupa
caz, de catre politie sau jandarmerie a planului de paza/protectie a obiectivului/persoanei ori a
transportului de bunuri si valori speciale sau a produselor cu caracter special.
Art. 44
(1) Armamentul si munitia se asigura prin inchiriere, contra cost, de catre unitatea de politie sau jandarmi
competenta teritorial.
(2) Cel putin semestrial, sub supravegherea unitatilor de politie sau jandarmi competente teritorial, se vor
organiza trageri de antrenament cu personalul de paza si garda de corp dotat cu arme de foc.
(3) Contravaloarea munitiei consumate se suporta de angajator.
Capitolul VI - Atributiile personalului de paza si garda de corp
Sectiunea 1 - Atributiile personalului de paza
Art. 45
Personalul de paza este obligat sa cunoasca si sa respecte indatoririle ce-i revin, fiind direct raspunzator
pentru paza si integritatea obiectivelor, bunurilor si valorilor incredintate.
Art. 46
In timpul serviciului, personalul de paza este obliat:
a) sa cunoasca locurile si punctele vulnerabile din perimetrul obiectivului, pentru a preveni producerea
oricaror fapte de natura sa aduca prejudicii unitatilor pazite;
b) sa pazeasca obiectivul, bunurile si valorile nominalizate in planul de paza si sa asigure integritatea
acestora;
c) sa permita accesul in obiectiv numai in conformitate cu reglementarile legale si cu dispozitiile interne;
d) sa opreasca si sa legitimeze persoanele despre care exista date sau indicii ca au savarsit infractiuni ori
alte fapte ilicite in obiectivul pazit, pe cele care incalca normele interne stabilite prin regulamentele
proprii, iar in cazul infractiunilor flagrante, sa prinda si sa prezinte politiei pe faptuitor, sa opreasca si sa
predea politiei bunurile ori valorile care fac obiectul infractiunii sau al altor fapte ilicite, luand masuri
pentru conservarea ori paza lor, intocmind totodata un proces-verbal pentru luarea acestor masuri.
Procesul-verbal astfel intocmit constituie act de sesizare a organelor de urmarire penala;
e) sa incunostinteze de indata seful sau ierarhic si conducerea unitatii beneficiare despre producerea

oricarui eveniment in timpul executarii serviciului si despre masurile luate;

f) in caz de avarii produse la instalatii, conducte sau rezervoare de apa, combustibili ori de substante
chimice, la retelele electrice sau telefonice si in orice alte imprejurari care sunt de natura sa produca
pagube, sa aduca de indata la cunostinta celor in drept asemenea evenimente si sa ia primele masuri
pentru limitarea consecintelor evenimentului;
g) in caz de incendii, sa ia imediat masuri de stingere si de salvare a persoanelor, a bunurilor si a valorilor,
sa sesizeze pompierii si sa anunte conducerea unitatii si politia;
h) sa ia primele masuri pentru salvarea persoanelor si de evacuare a bunurilor si a valorilor in caz de
dezastre;
i) sa sesizeze politia in legatura cu orice fapta de natura a prejudicia patrimoniul unitatii si sa-si dea
concursul ori de cate ori este solicitat de catre organele de urmarire penala sau de organele de politie;
j) sa pastreze secretul de stat si cel de serviciu, daca, prin natura atributiilor, are acces la asemenea date si
informatii;
k) sa poarte numai in timpul serviciului mijloacele de aparare, de protectie si armamentul cu care este
dotat si sa faca uz de arma numai in cazurile si in conditiile prevazute de lege;
l) sa poarte uniforma si insemnele distinctive numai in timpul serviciului, cu exceptia locurilor de munca
unde se impune o alta tinuta;
m) sa nu se prezinte la serviciu sub influenta bauturilor alcoolice si nici sa nu consume astfel de bauturi in
timpul serviciului;
n) sa nu absenteze fara motive temeinice si fara sa anunte in prealabil conducerea unitatii despre aceasta;
o) sa execute intocmai dispozitiile sefilor ierarhici, cu exceptia celor vadit nelegale, si sa fie respectuos in
raporturile de serviciu;
p) sa execute, in raport de specificul obiectivului, bunurile sau valorile pazite, precum si orice alte sarcini
care i-au fost incredintate, potrivit planului de paza;
q) sa respecte consemnul general si particular al postului.
Art. 47
Seful formatiei de paza, pe langa obligatiile prevazute la art. 46, are si urmatoarele atributii:
a) sa organizeze, sa conduca si sa controleze activitatea de paza, precum si modul de executare a
serviciului de catre personalul din subordine;
b) sa informeze de indata conducerea unitatii si politia despre evenimentele produse pe timpul activitatii
de paza si sa tina evidenta acestora;
c) sa propuna conducerii unitatii masuri pentru perfectionarea activitatii de paza;
d) sa tina evidenta armamentului si a munitiei din dotarea personalului de paza, sa asigure pastrarea,
intretinerea, depozitarea si folosirea acestora, potrivit legii;
e) sa execute programul de pregatire profesionala specifica a personalului de paza din subordine.
Sectiunea 2 - Atributiile garzii de corp
Art. 48
(1) In timpul serviciului, personalul care executa garda de corp are, pe langa obligatiile prevazute la art.
46 lit. d) si j) -o), si urmatoarele obligatii specifice:
a) sa apere persoana careia ii asigura garda de corp impotriva unor atacuri care pun in pericol viata,
integritatea corporala, sanatatea sau bunurile acesteia;
b) sa ia primele masuri pentru salvarea persoanei beneficiare de garda de corp, cand aceasta a fost ranita;
c) sa nu execute, la cererea beneficiarului de garda de corp, activitati care depasesc limita atributiilor sale
legale;
d) sa anunte unitatea de politie de indata ce intra in posesia unor date sau informatii despre iminenta
pregatire sau savarsire a unor infractiuni;
e) sa opreasca si sa imobilizeze, in functie de posibilitati, persoanele care au savarsit fapte de natura a

pune in pericol viata, integritatea corporala, sanatatea sau bunurile persoanei careia ii asigura protectia si
sa sesizeze de indata cea mai apropiata unitate de politie;
f) sa participe, la cererea autoritatilor statului, la indeplinirea misiunilor ce revin acestora pentru prinderea
infractorilor, fara a incalca obligatiile fata de persoana pe care o are in paza;
g) sa coopereze cu autoritatile statului care au atributii in domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei
nationale.
(2) Personalului prevazut la alin. (1) ii este interzis portul armamentului in sediile institutiilor publice.
Art. 49
Modul de actiune al personalului care executa serviciul de garda de corp se stabileste prin planul de
protectie intocmit de societatea specializata de paza, avizat de unitatea de politie competenta teritorial.
Capitolul VII - Obligatiile conducatorilor de unitati
Art. 50
Conducatorii unitatilor prevazute la art. 2 alin. (1), in care functioneaza sisteme de paza, au urmatoarele
obligatii:
a) raspund de organizarea si functionarea pazei unitatilor, bunurilor si valorilor pe care le detin, cu orice
titlu;
b) analizeaza temeinic nevoile stricte de paza si stabilesc efectivele necesare, in raport cu natura,
importanta, marimea si vulnerabilitatea unitatilor respective, cu specificul productiei si cu locul de
dispunere a acestora; in obiectivele in care paza se executa cu efective de jandarmi, analiza si stabilirea
masurilor se realizeaza impreuna cu comandantul unitatii de jandarmi care a aprobat planul de paza;
c) asigura, pentru executarea serviciului de paza, selectionarea persoanelor cu profil moral corespunzator,
cu aptitudini fizice si profesionale necesare acestei activitati;
d) iau masuri de instruire specifica a personalului de paza si controleaza modul in care acesta isi executa
atributiile de serviciu;
e) asigura executarea amenajarilor si a instalatiilor necesare desfasurarii serviciului de paza, precum si
introducerea, intretinerea si mentinerea in stare de functionare a sistemelor tehnice de legatura, de paza si
de alarma impotriva efractiei;
f) asigura echiparea personalului de paza cu uniforma si insemne distinctive, in conditiile legii;
g) asigura corp de garda sau incapere de serviciu pentru efectivele de jandarmi, politisti locali ori cele ale
societatilor specializate destinate serviciului de paza si fondurile necesare pentru acoperirea cheltuielilor
de functionare a acestuia;
h) incheie contracte de prestari de servicii in domeniul pazei, garzii de corp, pentru instalarea sistemelor
de alarma impotriva efractiei, numai cu societatile sau persoanele ori prin politia locala carora li s-a
acordat licenta, dupa caz, de catre Inspectoratul General al Politiei Romane;
i) asigura spatiile si amenajarile necesare pastrarii in deplina siguranta a armamentului si a munitiei
destinate serviciului de paza;
j) stabilesc reguli privind accesul si circulatia in interiorul obiectivului pazit;
k) stabilesc responsabilitati pentru sefii compartimentelor de munca, in ceea ce priveste paza si siguranta
utilajelor si instalatiilor.
Art. 51
Indeplinirea obligatiilor prevazute la art. 50 se realizeaza, dupa caz, cu sprijinul de specialitate al
unitatilor de politie sau jandarmi competente teritorial.
Capitolul VIII - Obligatiile Ministerului Afacerilor Interne

Art. 52
Ministerul afacerilor Interne asigura, prin structurile de specialitate, coordonarea, indrumarea si controlul
activitatilor de paza si protectie pe teritoriul Romaniei.
Art. 53
In scopul asigurarii pazei si a sigurantei obiectivelor, bunurilor si valorilor, Politiei Romane ii revin
urmatoarele atributii principale:
a) avizeaza planurile de paza ale unitatilor la care paza nu este asigurata cu efective de jandarmi si
stabileste, dupa caz, necesitatea dotarii personalului implicat cu armament si munitie aferenta, in
conditiile existentei documentelor care atesta dreptul de proprietate sau, dupa caz, dreptul de folosinta
asupra obiectivului;
b) acorda sprijin de specialitate in organizarea pazei la aceste unitati in pregatirea personalului de paza si
urmareste executarea intocmai a masurilor stabilite prin planul de paza;
c) elibereaza licente de functionare societatilor specializate de paza si emite avizul pentru conducatorii
acestora, in conditiile legii;
d) elibereaza atestate pentru incadrarea personalului de paza sau retrage atestatul acordat, cand nu mai
sunt indeplinite conditiile legale care au stat la baza eliberarii acestuia;
e) avizeaza, dupa caz, planurile tematice de pregatire a personalului de paza si garda de corp;
f) avizeaza proiectele sistemelor tehnice de alarmare contra efractiei, propuse a se instala in unitatile
prevazute la art. 2 alin. (1);
g) indruma si supravegheaza, dupa caz, executarea sedintelor de tragere cu armamentul din dotare al
personalului de paza si garda de corp;
h) acorda asistenta in organizarea activitatii de paza si garda de corp si asigura, in mod gratuit,
armamentul necesar in vederea dotarii personalului institutiilor publice autorizate prin lege de infiintare,
organizare si functionare sa detina si sa foloseasca arme de foc si munitii, cu exceptia celor din sistemul
de aparare, ordine publica si siguranta nationala;
i) asigura, prin inchiriere, contra cost, in limita disponibilului, armamentul necesar dotarii personalului de
paza pentru celelalte unitati;
j) controleaza modul in care se respecta dispozitiile legale cu privire la paza obiectivelor, a bunurilor si a
valorilor, precum si a celor privind garda de corp si stabileste masurile ce urmeaza sa fie luate;
k) avizeaza regulamentele de organizare si functionare a dispeceratelor de zona care monitorizeaza
sisteme de alarma;
l) elibereaza licente de functionare societatilor specializate in activitati de proiectare, producere, instalare
si intretinere a sistemelor de alarma impotriva efractiei sau a componentelor acestora si de monitorizare a
alarmelor in obiective sau retrage licenta acestora, in conditiile legii;
m) avizeaza conducatorii si personalul tehnic al societatilor specializate sau retrage acest aviz cand nu
mai sunt indeplinite conditiile prevazute de lege;
n) avizeaza personalul de paza si garda de corp pentru portarma;
o) controleaza si indruma activitatea societatilor specializate;
p) tine evidenta licentelor, atestatelor si a avizelor acordate, precum si a celor retrase si furnizeaza, la
cererea beneficiarilor serviciilor de paza si protectie, date in acest sens.
Art. 54
In scopul asigurarii pazei si sigurantei obiectivelor, bunurilor si valorilor, Jandarmeriei Romane ii revin
urmatoarele atributii principale:
a) asigura paza cu efective de jandarmi a obiectivelor, bunurilor si valorilor, precum si a transportului
produselor cu caracter special, stabilite prin hotarare a Guvernului sau, dupa caz, prin ordin al ministrului
afacerilor interne, in conditiile prezentei legi;
b) avizeaza planurile de paza la unitatile la care paza este asigurata cu efective de jandarmi si stabileste,

dupa caz, necesitatea dotarii personalului implicat cu armament si munitie aferenta;

c) acorda sprijin de specialitate in organizarea pazei obiectivelor, bunurilor si valorilor in pregatirea
personalului de paza, asigura in mod gratuit armamentul necesar in vederea dotarii personalului de paza si
urmareste executarea intocmai a masurilor stabilite prin planul de paza a institutiilor publice autorizate;
d) asigura, prin inchiriere, contra cost, in limita disponibilului, armamentul necesar dotarii personalului de
paza pentru celelalte unitati;
e) organizeaza cursuri de calificare, in conditiile legii;
f) indruma si supravegheaza, dupa caz, executarea sedintelor de tragere cu armamentul din dotare al
personalului de paza numai pentru unitatile unde functioneaza paza mixta cu jandarmi.
Capitolul IX - Raspunderi si sanctiuni
Art. 55
Nerespectarea dispozitiilor prezentei legi atrage, dupa caz, raspunderea civila, materiala, disciplinara,
contraventionala sau penala.
Art. 56
Desfasurarea in scop comercial de activitati de paza sau protectie, de proiectare, producere, instalare si
intretinere a sistemelor de alarma impotriva efractiei sau a componentelor acestora fara atestat ori fara
licenta de functionare prevazuta de lege constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la
3 ani sau cu amenda.
Art. 57
Implicarea conducatorilor unitatilor cu paza proprie sau a personalului societatilor specializate de paza si
protectie in desfasurarea de actiuni de forta, executari silite, recuperari de debite, conflicte de munca ori
de opunere la desfasurarea actiunilor de restabilire a ordinii de drept de catre autoritatile publice
competente, precum si nerespectarea dispozitiilor art. 20 se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani
sau cu amenda, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.
Art. 58
Constituie contraventii la prezenta lege urmatoarele fapte:
a) neluarea masurilor de organizare si functionare a pazei, prevazute la art. 3 alin. (1) si (3), art. 5 alin.
(1), art. 17 si la art. 18 alin. (2) si (3);
b) neluarea masurilor prevazute la art. 24 si la art. 26 alin. (1)-(3);
c) neintocmirea planului de paza, conform art. 5 alin. (3), sau a celui de transport de bunuri ori valori,
conform art. 25 alin. (1), si neindeplinirea sarcinilor prevazute in acestea ori a masurilor stabilite de
unitatea de jandarmi;
d) incadrarea sau mentinerea in functie a personalului de paza de orice fel, cu incalcarea dispozitiilor art.
19 alin. (10), art. 21 alin. (1) si (4) si ale art. 36;
e) incalcarea de catre personalul de paza ori garda de corp a obligatiilor prevazute la art. 46-49;
f) neindeplinirea de catre conducatorii unitatilor a obligatiilor prevazute la art. 50;
g) nerespectarea prevederilor art. 23, art. 31 alin. (2), art. 37, art. 39 alin. (2) si art. 40;
h) instalarea de sisteme tehnice de alarma impotriva efractiei sau de componente ale acestora, cu
incalcarea prevederilor art. 27 alin. (6) si (7), precum si nerespectarea prevederilor art. 28;
i) refuzul de a asigura accesul reprezentantilor autoritatilor publice aflati in exercitiul functiunii, al
personalului politiei sau al jandarmeriei, special desemnat pentru exercitarea atributiilor legale de control,
pentru luarea masurilor de prevenire in obiectivele pazite sau asistate prin mijloace tehnice antiefractie si
in organizarea activitatii de garda de corp;
j) depasirea limitelor obiectului de activitate al societatii specializate sau al politistilor locali;

k) refuzul de a furniza datele, informatiile sau documentele solicitate de catre reprezentantii autoritatilor
publice competente, potrivit legii, aflati in exercitiul functiunii;
l) executarea, in fapt, a atributiilor de organizare si functionare a activitatii societatilor specializate de
catre persoane care au suferit condamnari pentru infractiuni savarsite cu intentie;
m) nerespectarea conditiilor care au stat la baza eliberarii licentei de functionare.
Art. 59
(1) Contraventiile prevazute la art. 58 se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei, contraventiile prevazute la lit. g)-m);
b) cu amenda de la 2.000 lei la 5.000 lei, contraventiile prevazute la lit. a)-d) si f);
c) cu amenda de la 100 lei la 300 lei, contraventia prevazuta la lit. e).
(2) Sanctiunea amenzii poate fi aplicata si persoanei juridice.
Art. 60
(1) Licenta de functionare se anuleaza in urmatoarele cazuri:
a) la savarsirea uneia dintre contraventiile prevazute la art. 58 lit. i)-k), daca faptuitorul are calitatea de
conducator al societatii care are ca obiect de activitate paza si/sau protectia, precum si a contraventiilor
prevazute la art. 58 lit. l) si m);
b) la repetarea, in interval de un an, a faptelor care atrag masura suspendarii;
c) la savarsirea uneia dintre infractiunile prevazute la art. 57;
d) la savarsirea de catre conducatorii societatilor specializate de paza si protectie, ai celor licentiate in
domeniul sistemelor de alarmare impotriva efractiei ori al componentelor acestora sau al celor de
monitorizare a sistemelor de alarmare a unor infractiuni in legatura cu activitatea acestor societati.
(2) Anularea licentei de functionare se dispune de catre Inspectoratul General al Politiei Romane sau,
dupa caz, de catre instanta de judecata si se comunica oficiului registrului comertului pe raza caruia
functioneaza societatea specializata de paza si protectie, in termen de 10 zile de la data ramanerii
definitive a procesului-verbal de contraventie sau a hotararii judecatoresti prin care s-a respins plangerea
impotriva procesului-verbal de contraventie.
(3) In cazurile prevazute la alin. (1) lit. c) si d), anularea licentei se dispune dupa ramanerea definitiva a
hotararii judecatoresti de condamnare a faptuitorului.
(4) In cazurile prevazute la alin. (1) lit. a)-d), anularea licentei se dispune in baza actului de constatare
motivat, intocmit de agentul constatator din cadrul inspectoratului judetean de politie sau al Directiei
Generale de Politie a Municipiului Bucuresti, pe raza careia isi are sediul societatea sanctionata, si se
comunica Inspectoratului General al Politiei Romane si societatii respective.
(5) Dupa anularea licentei de functionare, conducatorul societatii specializate de paza este obligat sa
rezilieze contractele incheiate cu beneficiarii, in termen de 10 zile de la comunicarea in scris a acestei
masuri.
(6) Masura anularii licentei de functionare poate fi atacata in justitie, potrivit legii, de catre societatea
sanctionata, iar pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti nu se aplica prevederile alin. (5),
referitoare la rezilierea contractelor cu beneficiarii.
(7) La nivelul Inspectoratului General al Politiei Romane se organizeza evidenta informatizata a tuturor
societatilor care au primit licenta de functionare in domeniul pazei, garzii de corp, instalarii sistemelor de
alarmare impotriva efractiei si monitorizarii acestor sisteme.
Art. 61
(1) Masura retragerii atestatului personalului de paza sau garzii de corp revine Directiei Generale de
Politie a Municipiului Bucuresti sau, dupa caz, inspectoratului de politie judetean in raza caruia persoana
isi are domiciliul ori resedinta si se ia in mod obligatoriu in urmatoarele situatii:
a) persoana a savarsit o infractiune in legatura cu serviciul sau o infractiune cu intentie;
b) persoana a fost sanctionata contraventional de cel putin doua ori in 6 luni pentru incalcarea
dispozitiilor art. 46-48 sau a normelor de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice;

c) persoana si-a pierdut aptitudinile fizice necesare in vederea indeplinirii functiei de paznic sau garda de
corp ori a fost declarata iresponsabila, potrivit legii.
(2) Masura retragerii atestatului se propune de agentul constatator sau de angajatorul care a sesizat ca
personalul de paza sau garda de corp se afla in vreuna dintre situatiile prevazute la alin. (1) si se dispune
de catre unitatea din care face parte agentul constatator, comunicandu-se acest lucru de indata
angajatorului si persoanei sanctionate.
(3) Persoana careia i s-a retras atestatul poate contesta aceasta masura in justitie, in conditiile legii.
(4) Cererea de reprimire a atestatului se poate face dupa un an de la luarea masurii, cu exceptia situatiei in
care instanta de judecata constata nevinovatia persoanei.
(5) La nivelul Inspectoratului General al Politiei Romane va fi organizata o evidenta informatizata a
tuturor persoanelor care au fost atestate pentru serviciul de paza, precum si a celor carora le-au fost
retrase atestatele de catre unitatile competente ale Ministerului Afacerilor Interne.
Art. 62
Savarsirea intr-un interval de 3 luni a cel putin doua dintre contraventiile prevazute la art. 58 lit.
g) si h) atrage suspendarea, pe o perioada de la o luna la 3 luni, a dreptului societatii sanctionate de a
incheia noi contracte si de a angaja personal.
Art. 63
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute in prezenta lege se fac de catre politisti,
jandarmi, precum si de catre primari sau imputerniciti ai acestora, conform competentelor ce le revin,
potrivit legii.
Art. 64
Contraventiilor prevazute la art. 58 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.
180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 65
Impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii se poate face
plangere, in termen de 15 zile de la comunicare, la judecatoria in a carei raza teritoriala s-a savarsit
contraventia.
Capitolul X - Dispozitii finale

Art. 66
(1) Paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si persoanelor, precum si a transporturilor cu caracter special
apartinand structurilor si institutiilor din domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale se
asigura in conformitate cu reglementarile stabilite in cadrul acestora.
(2) Serviciul de Protectie si Paza coordoneaza actiunea tuturor fortelor de paza si protectie de la unitatile
care beneficiaza de paza proprie, in care demnitarii din competenta sa isi desfasoara activitatea permanent
sau temporar.
Art. 67
Normele metodologice de aplicare a prezentei legi se aproba prin hotarare a Guvernului*).
---------*) A se vedea Hotararea Guvernului nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 335 din 17 mai 2012, cu modificarile ulterioare.
Art. 68
Societatile specializate de paza si protectie si cele care desfasoara activitati de proiectare, producere,
instalare si intretinere a sistemelor de alarmare impotriva efractiei, infiintate pana la data intrarii in
vigoare a prezentei legi, precum si dispeceratele de monitorizare a sistemelor de alarmare, infiintate pana
la aceeasi data, sunt obligate ca, pana la data de 10 septembrie 2005, sa obtina licentele si avizele de
functionare, completandu-si, dupa caz, regulamentele de organizare si functionare cu activitatile
prevazute de lege.
Art. 69
Personalul de paza care nu a urmat cursurile de calificare in conditiile prevazute la cap. V si care este
incadrat in una dintre formele de paza prevazute la sectiunile 2-5 ale cap. II va fi supus atestarii in
conditiile prezentei legi, in termen de un an de la data intrarii in vigoare a acesteia.
Art. 70
(1) Prezenta lege intra in vigoare la 90 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I.
(2) La aceeasi data, Legea nr. 18/1996 privind paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor si valorilor,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 75 din 11 aprilie 1996, cu modificarile si
completarile ulterioare, si Hotararea Guvernului nr. 523/1997 privind asigurarea pazei obiectivelor,
bunurilor si valorilor cu efective de jandarmi, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 249
din 23 septembrie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare
se abroga.
LEGEA nr.319 din 14 iulie 2006 privind securitatea i sntatea n munc
Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 646 din 26 iulie 2006
Capitolul I
Dispoziii generale
Art. 1. - (1) Prezenta lege are ca scop instituirea de masuri privind promovarea imbunatatirii securitatii si
sanatatii in munca a lucratorilor.
(2) Prezenta lege stabileste principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protectia
sanatatii si securitatea lucratorilor, eliminarea factorilor de risc si accidentare, informarea, consultarea,
participarea echilibrata potrivit legii, instruirea lucratorilor si a reprezentantilor lor, precum si directiile
generale pentru implementarea acestor principii.
Art. 2. - Conventiile internationale si contractele bilaterale incheiate de persoane juridice romane cu
parteneri straini, in vederea efectuarii de lucrari cu personal roman pe teritoriul altor tari, vor cuprinde
clauze privind securitatea si sanatatea in munca.

Capitolu II
Domeniul de aplicare
Art. 3. - (1) Prezenta lege se aplica in toate sectoarele de activitate, atat publice, cat si private.
(2) Prevederile prezentei legi se aplica angajatorilor, lucratorilor si reprezentantilor lucratorilor.
Art. 4. - (1) Fac exceptie de la prevederile Art. 3 alin. (1) cazurile in care particularitatile inerente ale
anumitor activitati specifice din serviciile publice, cum ar fi fortele armate sau politia, precum si cazurile
de dezastre, inundatii si pentru realizarea masurilor de protectie civila, vin in contradictie cu prezenta
lege.
(2) In cazurile prevazute la alin. (1) trebuie sa se asigure securitatea si sanatatea lucratorilor, tinandu-se
seama de principiile stabilite prin prezenta lege.
Art. 5. - In sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatorul inteles:
a) lucrator - persoana angajata de catre un angajator, potrivit legii, inclusiv studentii, elevii in perioada
efectuarii stagiului de practica, precum si ucenicii si alti participanti la procesul de munca, cu exceptia
persoanelor care presteaza activitati casnice;
b) angajator - persoana fizica sau juridica ce se afla in raporturi de munca ori de serviciu cu lucratorul
respectiv si care are responsabilitatea intreprinderii si/sau unitatii;
c) alti participanti la procesul de munca - persoane aflate in intreprindere si/sau unitate, cu permisiunea
angajatorului, in perioada de verificare prealabila a aptitudinilor profesionale in vederea angajarii,
persoane care presteaza activitati in folosul comunitatii sau activitati in regim de voluntariat, precum si
someri pe durata participarii la o forma de pregatire profesionala si persoane care nu au contract
individual de munca incheiat in forma scrisa si pentru care se poate face dovada prevederilor contractuale
si a prestatiilor efectuate prin orice alt mijloc de proba;
d) reprezentant al lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor persoana aleasa, selectata sau desemnata de lucratori, in conformitate cu prevederile legale, sa ii
reprezinte pe acestia in ceea ce priveste problemele referitoare la protectia securitatii si sanatatii
lucratorilor in munca;
e) prevenire - ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori prevazute in toate etapele procesului de munca,
in scopul evitarii sau diminuarii riscurilor profesionale;
f) eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vatamari ale organismului, produs in timpul
procesului de munca ori in indeplinirea indatoririlor de serviciu, situatia de persoana data disparuta sau
accidentul de traseu ori de circulatie, in conditiile in care au fost implicate persoane angajate, incidentul
periculos, precum si cazul susceptibil de boala profesionala sau legata de profesiune;

g) accident de munca - vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care
au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca
incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;
h) boala profesionala - afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii,
cauzata de agenti nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munca, precum si de
suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, in procesul de munca;
i) echipament de munca - orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosita in munca;
j) echipament individual de protectie - orice echipament destinat a fi purtat sau manuit de un lucrator
pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa ii puna in pericol securitatea si
sanatatea la locul de munca, precum si orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a indeplini acest
obiectiv;
k) loc de munca - locul destinat sa cuprinda posturi de lucru, situat in cladirile intreprinderii si/sau
unitatii, inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii si/sau unitatii la care lucratorul are acces in cadrul
desfasurarii activitatii;
l) pericol grav si iminent de accidentare - situatia concreta, reala si actuala careia ii lipseste doar prilejul
declansator pentru a produce un accident in orice moment;
m) stagiu de practica - instruirea cu caracter aplicativ, specifica meseriei sau specialitatii in care se
pregatesc elevii, studentii, ucenicii, precum si somerii in perioada de reconversie profesionala;
n) securitate si sanatate in munca - ansamblul de activitati institutionalizate avand ca scop asigurarea celor
mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii fizice si psihice,
sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de munca;
o) incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic,
emisiile majore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea unei activitati sau a unui echipament de munca
sau/si din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucratorii, dar ar fi fost posibil
sa aiba asemenea urmari si/sau a cauzat ori ar fi fost posibil sa produca pagube materiale;
p) servicii externe - persoane juridice sau fizice din afara intreprinderii/unitatii, abilitate sa presteze
servicii de protectie si prevenire in domeniul securitatii si sanatatii in munca, conform legii;
q) accident usor - eveniment care are drept consecinta leziuni superficiale care necesita numai acordarea
primelor ingrijiri medicale si a antrenat incapacitate de munca cu o durata mai mica de 3 zile;
r) boala legata de profesiune - boala cu determinare multifactoriala, la care unii factori determinanti sunt
de natura profesionala.
Capitolul III

Obligaiile angajaiilor
Seciunea I
Obligaiile generale ale angajaiilor
Art. 6. - (1) Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor in toate aspectele
legate de munca.
(2) In cazul in care un angajator apeleaza la servicii externe, acesta nu este exonerat de responsabilitatile
sale in acest domeniu.
(3) Obligatiile lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca nu aduc atingere principiului
responsabilitatii angajatorului.
Art. 7. - (1) In cadrul responsabilitatilor sale, angajatorul are obligatia sa ia masurile necesare pentru:
a) asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor;
b) prevenirea riscurilor profesionale;
c) informarea si instruirea lucratorilor;
d) asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securitatii si sanatatii in munca.
(2) Angajatorul are obligatia sa urmareasca adaptarea masurilor prevazute la alin. (1), tinand seama de
modificarea conditiilor, si pentru imbunatatirea situatiilor existente.
(3) Angajatorul are obligatia sa implementeze masurile prevazute la alin. (1) si (2) pe baza urmatoarelor
principii generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursa;
d) adaptarea muncii la om, in special in ceea ce priveste proiectarea posturilor de munca, alegerea
echipamentelor de munca, a metodelor de munca si de productie, in vederea reducerii monotoniei muncii,
a muncii cu ritm predeterminat si a diminuarii efectelor acestora asupra sanatatii;
e) adaptarea la progresul tehnic;
f) inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai putin periculos;

g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprinda tehnologiile, organizarea muncii,
conditiile de munca, relatiile sociale si influenta factorilor din mediul de munca;
h) adoptarea, in mod prioritar, a masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie individuala;
i) furnizarea de instructiuni corespunzatoare lucratorilor.
(4) Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, tinand seama de natura activitatilor din
intreprindere si/sau unitate, angajatorul are obligatia:
a) sa evalueze riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de
munca, a substantelor sau preparatelor chimice utilizate si la amenajarea locurilor de munca;
b) ca, ulterior evaluarii prevazute la lit. a) si daca este necesar, masurile de prevenire, precum si metodele
de lucru si de productie aplicate de catre angajator sa asigure imbunatatirea nivelului securitatii si al
protectiei sanatatii lucratorilor si sa fie integrate in ansamblul activitatilor intreprinderii si/sau unitatii
respective si la toate nivelurile ierarhice;
c) sa ia in considerare capacitatile lucratorului in ceea ce priveste securitatea si sanatatea in munca, atunci
cand ii incredinteaza sarcini;
d) sa asigure ca planificarea si introducerea de noi tehnologii sa faca obiectul consultarilor cu lucratorii
si/sau reprezentantii acestora in ceea ce priveste consecintele asupra securitatii si sanatatii lucratorilor,
determinate de alegerea echipamentelor, de conditiile si mediul de munca;
e) sa ia masurile corespunzatoare pentru ca, in zonele cu risc ridicat si specific, accesul sa fie permis
numai lucratorilor care au primit si si-au insusit instructiunile adecvate.
(5) Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, atunci cand in acelasi loc de munca isi
desfasoara activitatea lucratori din mai multe intreprinderi si/sau unitati, angajatorii acestora au
urmatoarele obligatii:
a) sa coopereze in vederea implementarii prevederilor privind securitatea, sanatatea si igiena in munca,
luand in considerare natura activitatilor;
b) sa isi coordoneze actiunile in vederea protectiei lucratorilor si prevenirii riscurilor profesionale, luand
in considerare natura activitatilor;
c) sa se informeze reciproc despre riscurile profesionale;
d) sa informeze lucratorii si/sau reprezentantii acestora despre riscurile profesionale.
(6) Masurile privind securitatea, sanatatea si igiena in munca nu trebuie sa comporte in nicio situatie
obligatii financiare pentru lucratori.

Seciunea II
Servicii de prevenire i protecie
Art. 8. - (1) Fara a aduce atingere obligatiilor prevazute la Art. 6 si 7, angajatorul desemneaza unul sau
mai multi lucratori pentru a se ocupa de activitatile de protectie si de activitatile de prevenire a riscurilor
profesionale din intreprindere si/sau unitate, denumiti in continuare lucratori desemnati.
(2) Lucratorii desemnati nu trebuie sa fie prejudiciati ca urmare a activitatii lor de protectie si a celei de
prevenire a riscurilor profesionale.
(3) Lucratorii desemnati trebuie sa dispuna de timpul necesar pentru a-si putea indeplini obligatiile ce le
revin prin prezenta lege.
(4) Daca in intreprindere si/sau unitate nu se pot organiza activitatile de prevenire si cele de protectie din
lipsa personalului competent, angajatorul trebuie sa recurga la servicii externe.
(5) In cazul in care angajatorul apeleaza la serviciile externe prevazute la alin. (4), acestea trebuie sa fie
informate de catre angajator asupra factorilor cunoscuti ca au efecte sau sunt susceptibili de a avea efecte
asupra securitatii si sanatatii lucratorilor si trebuie sa aiba acces la informatiile prevazute la Art. 16 alin.
(2).
(6) Lucratorii desemnati trebuie sa aiba, in principal, atributii privind securitatea si sanatatea in munca si,
cel mult, atributii complementare.
Art. 9. - (1) In toate cazurile, pentru a se ocupa de organizarea activitatilor de prevenire si a celor de
protectie, tinand seama de marimea intreprinderii si/sau unitatii si/sau de riscurile la care sunt expusi
lucratorii, precum si de distributia acestora in cadrul intreprinderii si/sau unitatii, se impune ca:
a) lucratorii desemnati sa aiba capacitatea necesara si sa dispuna de mijloacele adecvate;
b) serviciile externe sa aiba aptitudinile necesare si sa dispuna de mijloace personale si profesionale
adecvate;
c) lucratorii desemnati si serviciile externe sa fie in numar suficient.
(2) Prevenirea riscurilor, precum si protectia sanatatii si securitatea lucratorilor trebuie sa fie asigurate de
unul sau mai multi lucratori, de un serviciu ori de servicii distincte din interiorul sau din exteriorul
intreprinderii si/sau unitatii.
(3) Lucratorul/lucratorii si/sau serviciul/serviciile prevazute la alin. (2) trebuie sa colaboreze intre ei ori
de cate ori este necesar. (4) In cazul microintreprinderilor si al intreprinderilor mici, in care se desfasoara
activitati fara riscuri deosebite, angajatorul isi poate asuma atributiile din domeniul securitatii si sanatatii
in munca pentru realizarea masurilor prevazute de prezenta lege, daca are capacitatea necesara in
domeniu.

(5) Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei stabileste prin norme metodologice de aplicare a
prevederilor prezentei legi capacitatile si aptitudinile necesare, precum si numarul considerat suficient,
prevazute la alin. (1) si (4).
Seciunea III
Primul ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucratorilor, pericol grav si imminent
Art. 10. - (1) Angajatorul are urmatoarele obligatii:
a) sa ia masurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor,
adaptate naturii activitatilor si marimii intreprinderii si/sau unitatii, tinand seama de alte persoane
prezente;
b) sa stabileasca legaturile necesare cu serviciile specializate, indeosebi in ceea ce priveste primul ajutor,
serviciul medical de urgenta, salvare si pompieri.
(2) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1), angajatorul trebuie sa desemneze lucratorii care aplica masurile
de prim ajutor, de stingere a incendiilor si de evacuare a lucratorilor.
(3) Numarul lucratorilor mentionati la alin. (2), instruirea lor si echipamentul pus la dispozitia acestora
trebuie sa fie adecvate marimii si/sau riscurilor specifice intreprinderii si/sau unitatii.
Art. 11. - (1) Angajatorul are urmatoarele obligatii:
a) sa informeze, cat mai curand posibil, toti lucratorii care sunt sau pot fi expusi unui pericol grav si
iminent despre riscurile implicate de acest pericol, precum si despre masurile luate ori care trebuie sa fie
luate pentru protectia lor;
b) sa ia masuri si sa furnize instructiuni pentru a da lucratorilor posibilitatea sa opreasca lucrul si/sau sa
paraseasca imediat locul de munca si sa se indrepte spre o zona sigura, in caz de pericol grav si iminent;
c) sa nu impuna lucratorilor reluarea lucrului in situatia in care inca exista un pericol grav si iminent, in
afara cazurilor exceptionale si pentru motive justificate.
(2) Lucratorii care, in cazul unui pericol grav si iminent, parasesc locul de munca si/sau o zona
periculoasa nu trebuie sa fie prejudiciati si trebuie sa fie protejati impotriva oricaror consecinte negative si
nejustificate pentru acestia.
(3) Angajatorul trebuie sa se asigure ca, in cazul unui pericol grav si iminent pentru propria securitate sau
a altor persoane, atunci cand seful ierarhic imediat superior nu poate fi contactat, toti lucratorii sunt apti
sa aplice masurile corespunzatoare, in conformitate cu cunostintele lor si cu mijloacele tehnice de care
dispun, pentru a evita consecintele unui astfel de pericol.

(4) Lucratorii nu trebuie sa fie prejudiciati pentru cazurile prevazute la alin. (3), cu exceptia situatiilor in
care acestia actioneaza imprudent sau dau dovada de neglijenta grava.
SECTIUNEA a 4-a
Alte obligatii ale angajatorilor
Art. 12. - (1) Angajatorul are urmatoarele obligatii:
a) sa realizeze si sa fie in posesia unei evaluari a riscurilor pentru securitatea si sanatatea in munca,
inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice;
b) sa decida asupra masurilor de protectie care trebuie luate si, dupa caz, asupra echipamentului de
protectie care trebuie utilizat;
c) sa tina evidenta accidentelor de munca ce au ca urmare o incapacitate de munca mai mare de 3 zile de
lucru, a accidentelor usoare, a bolilor profesionale, a incidentelor periculoase, precum si a accidentelor de
munca, astfel cum sunt definite la Art. 5 lit. g);
d) sa elaboreze pentru autoritatile competente si in conformitate cu reglementarile legale rapoarte privind
accidentele de munca suferite de lucratorii sai.
(2) Prin ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei, in functie de natura activitatilor si de
marimea intreprinderilor, se vor stabili obligatiile ce revin diferitelor categorii de intreprinderi cu privire
la intocmirea documentelor prevazute la alin. (1).
Art. 13. - In vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca si pentru prevenirea
accidentelor de munca si a bolilor profesionale, angajatorii au urmatoarele obligatii:
a) sa adopte, din faza de cercetare, proiectare si executie a constructiilor, a echipamentelor de munca,
precum si de elaborare a tehnologiilor de fabricatie, solutii conforme prevederilor legale in vigoare
privind securitatea si sanatatea in munca, prin a caror aplicare sa fie eliminate sau diminuate riscurile de
accidentare si de imbolnavire profesionala a lucratorilor;
b) sa intocmeasca un plan de prevenire si protectie compus din masuri tehnice, sanitare, organizatorice si
de alta natura, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care sa il aplice corespunzator conditiilor de munca
specifice unitatii;
c) sa obtina autorizatia de functionare din punctul de vedere al securitatii si sanatatii in munca, inainte de
inceperea oricarei activitati, conform prevederilor legale;
d) sa stabileasca pentru lucratori, prin fisa postului, atributiile si raspunderile ce le revin in domeniul
securitatii si sanatatii in munca, corespunzator functiilor exercitate;

e) sa elaboreze instructiuni proprii, in spiritul prezentei legi, pentru completarea si/sau aplicarea
reglementarilor de securitate si sanatate in munca, tinand seama de particularitatile activitatilor si ale
locurilor de munca aflate in responsabilitatea lor;
f) sa asigure si sa controleze cunoasterea si aplicarea de catre toti lucratorii a masurilor prevazute in
planul de prevenire si de protectie stabilit, precum si a prevederilor legale in domeniul securitatii si
sanatatii in munca, prin lucratorii desemnati, prin propria competenta sau prin servicii externe;
g) sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii si instruirii lucratorilor, cum ar fi afise,
pliante, filme si diafilme cu privire la securitatea si sanatatea in munca;
h) sa asigure informarea fiecarei persoane, anterior angajarii in munca, asupra riscurilor la care aceasta
este expusa la locul de munca, precum si asupra masurilor de prevenire si de protectie necesare;
i) sa ia masuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica;
j) sa angajeze numai persoane care, in urma examenului medical si, dupa caz, a testarii psihologice a
aptitudinilor, corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute si sa asigure controlul medical
periodic si, dupa caz, controlul psihologic periodic, ulterior angajarii;
k) sa tina evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute la Art. 7 alin. (4) lit. e);
l) sa asigure functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de protectie, a aparaturii de
masura si control, precum si a instalatiilor de captare, retinere si neutralizare a substantelor nocive
degajate in desfasurarea proceselor tehnologice;
m) sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de inspectorii de munca in timpul controlului sau
al efectuarii cercetarii evenimentelor;
n) sa asigure realizarea masurilor dispuse de inspectorii de munca cu prilejul vizitelor de control si al
cercetarii evenimentelor;
o) sa desemneze, la solicitarea inspectorului de munca, lucratorii care sa participe la efectuarea
controlului sau la cercetarea evenimentelor;
p) sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv, in afara de
cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata accidentatilor si a
altor persoane;
q) sa asigure echipamente de munca fara pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor;
r) sa asigure echipamente individuale de protectie;
s) sa acorde obligatoriu echipament individual de protectie nou, in cazul degradarii sau al pierderii
calitatilor de protectie.

Art. 14. - Alimentatia de protectie se acorda in mod obligatoriu si gratuit de catre angajatori persoanelor
care lucreaza in conditii de munca ce impun acest lucru si se stabileste prin contractul colectiv de munca
si/sau contractul individual de munca.
Art. 15. - (1) Materialele igienico-sanitare se acorda in mod obligatoriu si gratuit de catre angajatori.
(2) Categoriile de materiale igienico-sanitare, precum si locurile de munca ce impun acordarea acestora se
stabilesc prin contractul colectiv de munca si/sau contractul individual de munca.
SECTIUNEA a 5-a
Informarea lucratorilor
Art. 16. - (1) Tinand seama de marimea intreprinderii si/sau a unitatii, angajatorul trebuie sa ia masuri
corespunzatoare, astfel incat lucratorii si/sau reprezentantii acestora sa primeasca, in conformitate cu
prevederile legale, toate informatiile necesare privind:
a) riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si
protectie atat la nivelul intreprinderii si/sau unitatii, in general, cat si la nivelul fiecarui post de lucru
si/sau fiecarei functii;
b) masurile luate in conformitate cu prevederile Art. 10 alin. (2) si (3).
(2) Angajatorul trebuie sa ia masuri corespunzatoare astfel incat angajatorii lucratorilor din orice
intreprindere si/sau unitate exterioara, care desfasoara activitati in intreprinderea si/sau in unitatea sa, sa
primeasca informatii adecvate privind aspectele la care s-a facut referire la alin. (1), care privesc acesti
lucratori. Art. 17. - Angajatorul trebuie sa ia masuri corespunzatoare pentru ca lucratorii desemnati sau
reprezentantii lucratorilor, cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor, in
vederea indeplinirii atributiilor si in conformitate cu prevederile prezentei legi, sa aiba acces la:
a) evaluarea riscurilor si masurile de protectie, prevazute la Art. 12 alin. (1) lit. a) si b);
b) evidenta si rapoartele prevazute la Art. 12 alin. (1) lit. c) si d);
c) informatii privind masurile din domeniul securitatii si sanatatii in munca, precum si informatii
provenind de la institutiile de control si autoritatile competente in domeniu.
SECTIUNEA a 6-a
Consultarea si participarea lucratorilor
Art. 18. - (1) Angajatorii consulta lucratorii si/sau reprezentantii lor si permit participarea acestora la
discutarea tuturor problemelor referitoare la securitatea si sanatatea in munca.
(2) Aplicarea prevederilor alin. (1) implica:
a) consultarea lucratorilor;

b) dreptul lucratorilor si/sau reprezentantilor lor sa faca propuneri;

c) participarea echilibrata.
(3) Lucratorii si/sau reprezentantii lucratorilor definiti la Art. 5 lit. d) iau parte in mod echilibrat sau sunt
consultati in prealabil si in timp util de catre angajator cu privire la:
a) orice masura care ar afecta semnificativ securitatea si sanatatea in munca;
b) desemnarea lucratorilor la care s-a facut referire la Art. 8 alin. (1) si la Art. 10 alin. (2), precum si cu
privire la activitatile la care s-a facut referire la Art. 8 alin. (1);
c) informatiile la care s-a facut referire in Art. 12 alin. (1), Art. 16 si 17;
d) recurgerea, dupa caz, la servicii externe, conform Art. 8 alin. (4);
e) organizarea si planificarea instruirii prevazute la Art. 20 si 21.
(4) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor au
dreptul sa solicite angajatorului sa ia masuri corespunzatoare si sa prezinte propuneri in acest sens, in
scopul diminuarii riscurilor pentru lucratori si/sau al eliminarii surselor de pericol.
(5) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor sau
lucratorii nu pot fi prejudiciati din cauza activitatilor la care s-a facut referire in alin. (1)-(3).
(6) Angajatorul trebuie sa acorde reprezentantilor lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul
securitatii si sanatatii lucratorilor un timp adecvat, fara diminuarea drepturilor salariale, si sa le furnizeze
mijloacele necesare pentru a-si putea exercita drepturile si atributiile care decurg din prezenta lege.
(7) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor si/sau
lucratorii au dreptul sa apeleze la autoritatile competente, in cazul in care considera ca masurile adoptate
si mijloacele utilizate de catre angajator nu sunt suficiente pentru asigurarea securitatii si sanatatii in
munca.
(8) Reprezentantilor lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor
trebuie sa li se acorde posibilitatea de a-si prezenta observatiile inspectorilor de munca si inspectorilor
sanitari, in timpul vizitelor de control.
Art. 19. - In vederea realizarii prevederilor Art. 16, 17 si ale Art. 18 alin. (1), la nivelul angajatorului se
infiinteaza, se organizeaza si functioneaza comitete de securitate si sanatate in munca.
SECTIUNEA a 7-a
Instruirea lucratorilor

Art. 20. - (1) Angajatorul trebuie sa asigure conditii pentru ca fiecare lucrator sa primeasca o instruire
suficienta si adecvata in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in special sub forma de informatii si
instructiuni de lucru, specifice locului de munca si postului sau:
a) la angajare;
b) la schimbarea locului de munca sau la transfer;
c) la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului existent;
d) la introducerea oricarei noi tehnologii sau proceduri de lucru;
e) la executarea unor lucrari speciale.
(2) Instruirea prevazuta la alin. (1) trebuie sa fie:
a) adaptata evolutiei riscurilor sau aparitiei unor noi riscuri;
b) periodica si ori de cate ori este necesar.
(3) Angajatorul se va asigura ca lucratorii din intreprinderi si/sau unitati din exterior, care desfasoara
activitati in intreprinderea si/sau unitatea proprie, au primit instructiuni adecvate referitoare la riscurile
legate de securitate si sanatate in munca, pe durata desfasurarii activitatilor.
(4) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca au
dreptul la instruire corespunzatoare.
Art. 21. - (1) Instruirea prevazuta la Art. 20 alin. (1), (2) si (4) nu poate fi realizata pe cheltuiala
lucratorilor si/sau a reprezentantilor acestora.
(2) Instruirea prevazuta la Art. 20 alin. (1) si (2) trebuie sa se realizeze in timpul programului de lucru.
(3) Instruirea prevazuta la Art. 20 alin. (4) trebuie sa se efectueze in timpul programului de lucru, fie in
interiorul, fie in afara intreprinderii si/sau unitatii.
CAPITOLUL IV
Obligatiile lucratorilor
Art. 22. - Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si instruirea
sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu expuna la pericol de
accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de
actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.
Art. 23. - (1) In mod deosebit, in scopul realizarii obiectivelor prevazute la Art. 22, lucratorii au
urmatoarele obligatii:

a) sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de transport si

alte mijloace de productie;
b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il inapoieze sau sa
il puna la locul destinat pentru pastrare;
c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a
dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice si
cladirilor, si sa utilizeze corect aceste dispozitive;
d) sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre care au
motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice
deficienta a sistemelor de protectie;
e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele suferite de
propria persoana;
f) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar, pentru a face
posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari,
pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor;
g) sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, pentru a permite
angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru
securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate;
h) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in munca si
masurile de aplicare a acestora;
i) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.
(2) Obligatiile prevazute la alin. (1) se aplica, dupa caz, si celorlalti participanti la procesul de munca,
potrivit activitatilor pe care acestia le desfasoara.
CAPITOLUL V
Supravegherea sanatatii
Art. 24. - Masurile prin care se asigura supravegherea corespunzatoare a sanatatii lucratorilor in functie
de riscurile privind securitatea si sanatatea in munca se stabilesc potrivit reglementarilor legale.
Art. 25. - (1) Masurile prevazute la Art. 24 vor fi stabilite astfel incat fiecare lucrator sa poata beneficia
de supravegherea sanatatii la intervale regulate.
(2) Supravegherea sanatatii lucratorilor este asigurata prin medicii de medicina a muncii.

CAPITOLUL VI
Comunicarea, cercetarea, inregistrarea si raportarea evenimentelor
SECTIUNEA 1
Evenimente
Art. 26. - Orice eveniment, asa cum este definit la Art. 5 lit. f), va fi comunicat de indata angajatorului, de
catre conducatorul locului de munca sau de orice alta persoana care are cunostinta despre producerea
acestuia.
Art. 27. - (1) Angajatorul are obligatia sa comunice evenimentele, de indata, dupa cum urmeaza:
a) inspectoratelor teritoriale de munca, toate evenimentele asa cum sunt definite la Art. 5 lit. f);
b) asiguratorului, potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli
profesionale, cu modificarile si completarile ulterioare, evenimentele urmate de incapacitate temporara de
munca, invaliditate sau deces, la confirmarea acestora;
c) organelor de urmarire penala, dupa caz.
(2) Orice medic, inclusiv medicul de medicina a muncii aflat intr-o relatie contractuala cu angajatorul,
conform prevederilor legale, va semnala obligatoriu suspiciunea de boala profesionala sau legata de
profesiune, depistata cu prilejul prestatiilor medicale.
(3) Semnalarea prevazuta la alin. (2) se efectueaza catre autoritatea de sanatate publica teritoriala sau a
municipiului Bucuresti, de indata, la constatarea cazului.
Art. 28. - In cazul accidentelor de circulatie produse pe drumurile publice, in care printre victime sunt si
persoane aflate in indeplinirea unor sarcini de serviciu, organele de politie rutiera competente vor trimite
institutiilor si/sau persoanelor fizice/juridice prevazute la Art. 29 alin. (1) lit. a) si b), in termen de 5 zile
de la data solicitarii, un exemplar al procesului-verbal de cercetare la fata locului.
Art. 29. - (1) Cercetarea evenimentelor este obligatorie si se efectueaza dupa cum urmeaza:
a) de catre angajator, in cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca;
b) de catre inspectoratele teritoriale de munca, in cazul evenimentelor care au produs invaliditate evidenta
sau confirmata, deces, accidente colective, incidente periculoase, in cazul evenimentelor care au produs
incapacitate temporara de munca lucratorilor la angajatorii persoane fizice, precum si in situatiile cu
persoane date disparute;
c) de catre Inspectia Muncii, in cazul accidentelor colective, generate de unele evenimente deosebite,
precum avariile sau exploziile;

d) de catre autoritatile de sanatate publica teritoriale, respectiv a municipiului Bucuresti, in cazul

suspiciunilor de boala profesionala si a bolilor legate de profesiune.
(2) Rezultatul cercetarii evenimentului se va consemna intr-un proces-verbal.
(3) In caz de deces al persoanei accidentate ca urmare a unui eveniment, institutia medico-legala
competenta este obligata sa inainteze inspectoratului teritorial de munca, in termen de 7 zile de la data
decesului, o copie a raportului de constatare medico-legala.
SECTIUNEA a 2-a
Accidente de munca
Art. 30. - (1) In sensul prevederilor Art. 5 lit. g), este, de asemenea, accident de munca:
a) accidentul suferit de persoane aflate in vizita in intreprindere si/sau unitate, cu permisiunea
angajatorului;
b) accidentul suferit de persoanele care indeplinesc sarcini de stat sau de interes public, inclusiv in cadrul
unor activitati culturale, sportive, in tara sau in afara granitelor tarii, in timpul si din cauza indeplinirii
acestor sarcini;
c) accidentul survenit in cadrul activitatilor culturalsportive organizate, in timpul si din cauza indeplinirii
acestor activitati;
d) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie initiativa pentru
salvarea de vieti omenesti;
e) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie initiativa pentru
prevenirea ori inlaturarea unui pericol care ameninta avutul public si privat;
f) accidentul cauzat de activitati care nu au legatura cu procesul muncii, daca se produce la sediul
persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, in calitate de angajator, ori in alt loc de munca organizat
de acestia, in timpul programului de munca, si nu se datoreaza culpei exclusive a accidentatului;
g) accidentul de traseu, daca deplasarea s-a facut in timpul si pe traseul normal de la domiciliul
lucratorului la locul de munca organizat de angajator si invers;
h) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la
locul de munca sau de la un loc de munca la altul, pentru indeplinirea unei sarcini de munca; i) accidentul
suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la care este
incadrata victima, ori de la orice alt loc de munca organizat de acestea, la o alta persoana juridica sau
fizica, pentru indeplinirea sarcinilor de munca, pe durata normala de deplasare;
j) accidentul suferit inainte sau dupa incetarea lucrului, daca victima prelua sau preda uneltele de lucru,
locul de munca, utilajul ori materialele, daca schimba imbracamintea personala, echipamentul individual

de protectie sau orice alt echipament pus la dispozitie de angajator, daca se afla in baie ori in spalator sau
daca se deplasa de la locul de munca la iesirea din intreprindere sau unitate si invers;
k) accidentul suferit in timpul pauzelor regulamentare, daca acesta a avut loc in locuri organizate de
angajator, precum si in timpul si pe traseul normal spre si de la aceste locuri;
l) accidentul suferit de lucratori ai angajatorilor romani sau de persoane fizice romane, delegati pentru
indeplinirea indatoririlor de serviciu in afara granitelor tarii, pe durata si traseul prevazute in documentul
de deplasare;
m) accidentul suferit de personalul roman care efectueaza lucrari si servicii pe teritoriul altor tari, in baza
unor contracte, conventii sau in alte conditii prevazute de lege, incheiate de persoane juridice romane cu
parteneri straini, in timpul si din cauza indeplinirii indatoririlor de serviciu;
n) accidentul suferit de cei care urmeaza cursuri de calificare, recalificare sau perfectionare a pregatirii
profesionale, in timpul si din cauza efectuarii activitatilor aferente stagiului de practica;
o) accidentul determinat de fenomene sau calamitati naturale, cum ar fi furtuna, viscol, cutremur,
inundatie, alunecari de teren, trasnet (electrocutare), daca victima se afla in timpul procesului de munca
sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu;
p) disparitia unei persoane, in conditiile unui accident de munca si in imprejurari care indreptatesc
presupunerea decesului acesteia;
q) accidentul suferit de o persoana aflata in indeplinirea atributiilor de serviciu, ca urmare a unei
agresiuni.
(2) In situatiile mentionate la alin. (1) lit. g), h), i) si l), deplasarea trebuie sa se faca fara abateri
nejustificate de la traseul normal si, de asemenea, transportul sa se faca in conditiile prevazute de
reglementarile de securitate si sanatate in munca sau de circulatie in vigoare.
Art. 31. - Accidentele de munca se clasifica, in raport cu urmarile produse si cu numarul persoanelor
accidentate, in:
a) accidente care produc incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice;
b) accidente care produc invaliditate;
c) accidente mortale;
d) accidente colective, cand sunt accidentate cel putin 3 persoane in acelasi timp si din aceeasi cauza.
Art. 32. - (1) Inregistrarea accidentului de munca se face pe baza procesului-verbal de cercetare.

(2) Accidentul de munca inregistrat de angajator se raporteaza de catre acesta la inspectoratul teritorial de
munca, precum si la asigurator, potrivit legii.
SECTIUNEA a 3-a
Bolile profesionale
Art. 33. - In sensul prevederilor Art. 5 lit. h), afectiunile suferite de elevi si studenti in timpul efectuarii
instruirii practice sunt, de asemenea, boli profesionale.
Art. 34. - (1) Declararea bolilor profesionale este obligatorie si se face de catre medicii din cadrul
autoritatilor de sanatate publica teritoriale si a municipiului Bucuresti.
(2) Cercetarea cauzelor imbolnavirilor profesionale, in vederea confirmarii sau infirmarii lor, precum si
stabilirea de masuri pentru prevenirea altor imbolnaviri se fac de catre specialistii autoritatilor de sanatate
publica teritoriale, in colaborare cu inspectorii din inspectoratele teritoriale de munca.
(3) Declararea bolilor profesionale se face pe baza procesului-verbal de cercetare.
(4) Bolile profesionale nou-declarate se raporteaza lunar de catre autoritatea de sanatate publica teritoriala
si a municipiului Bucuresti la Centrul national de coordonare metodologica si informare privind bolile
profesionale din cadrul Institutului de Sanatate Publica Bucuresti, la Centrul de Calcul si Statistica
Sanitara Bucuresti, precum si la structurile teritoriale ale asiguratorului stabilit conform legii.
(5) Intoxicatia acuta profesionala se declara, se cerceteaza si se inregistreaza atat ca boala profesionala,
cat si ca accident de munca.
CAPITOLUL VII
Grupuri sensibile la riscuri
Art. 35. - Grupurile sensibile la riscuri specifice, cum ar fi: femeile gravide, lehuzele sau femeile care
alapteaza, tinerii, precum si persoanele cu dizabilitati, trebuie protejate impotriva pericolelor care le
afecteaza in mod specific.
Art. 36. - Angajatorii au obligatia sa amenajeze locurile de munca tinand seama de prezenta grupurilor
sensibile la riscuri specifice.
CAPITOLUL VIII
Infractiuni
Art. 37. - (1) Neluarea vreuneia dintre masurile legale de securitate si sanatate in munca de catre persoana
care avea indatorirea de a lua aceste masuri, daca se creeaza un pericol grav si iminent de producere a
unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala, constituie infractiune si se pedepseste cu
inchisoare de la un an la 2 ani sau cu amenda.
(2) Daca fapta prevazuta la alin. (1) a produs consecinte deosebite, pedeapsa este inchisoarea de la un an
la 3 ani sau amenda.

(3) Fapta prevazuta la alin. (1) savarsita din culpa se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu
amenda, iar fapta prevazuta la alin. (2) savarsita din culpa se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an
sau cu amenda.
Art. 38. - (1) Nerespectarea de catre orice persoana a obligatiilor si a masurilor stabilite cu privire la
securitatea si sanatatea in munca, daca prin aceasta se creeaza un pericol grav si iminent de producere a
unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala, constituie infractiune si se pedepseste cu
inchisoare de la un an la 2 ani sau cu amenda.
(2) Daca fapta prevazuta in alin. (1) a produs consecinte deosebite, pedeapsa este inchisoarea de la un an
la 3 ani sau amenda.
(3) Daca nerespectarea consta in repunerea in functiune a instalatiilor, masinilor si utilajelor, anterior
eliminarii tuturor deficientelor pentru care s-a luat masura opririi lor, pedeapsa este inchisoarea de la un
an la 2 ani sau amenda.
(4) Faptele prevazute la alin. (1) si (3) savarsite din culpa se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la un an
sau cu amenda, iar fapta prevazuta la alin. (2) savarsita din culpa se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni
la un an sau cu amenda.
CAPITOLUL IX
Contraventii
Art. 39. - (1) Constituie contraventii faptele savarsite de angajatorii aflati in una dintre situatiile prevazute
de prezenta lege.
(2) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei incalcarea
dispozitiilor Art. 13 lit. b), c), p) si r).
(3) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 lei la 10.000 lei incalcarea
dispozitiilor Art. 13 lit. n).
(4) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 4.000 lei la 8.000 lei incalcarea
dispozitiilor Art. 12 alin. (1) lit. a) si b), Art. 13 lit. a), d)-f), h)-m) si o), Art. 20, Art. 29 alin. (1) lit. a) si
ale Art. 32 alin. (2).
(5) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 3.500 lei la 7.000 lei incalcarea
dispozitiilor Art. 7 alin. (4)-(6), Art. 8, Art. 11 alin. (1) si (3), Art. 13 lit. q) si s) si ale Art. 27 alin. (1) lit.
a) si b).
(6) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 lei la 6.000 lei urmatoarele fapte:
a) incalcarea dispozitiilor Art. 9 alin. (1), ale Art. 10 si 16;
b) incalcarea dispozitiilor Art. 14, 15 si ale Art. 34 alin. (1).

(7) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 2.500 lei la 5.000 lei incalcarea
dispozitiilor Art. 11 alin. (2) si (4), ale Art. 17, 19 si 21.
(8) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 lei la 4.000 lei urmatoarele fapte:
a) incalcarea dispozitiilor Art. 12 alin. (1) lit. c) si d), Art. 13 lit. g), Art. 18 alin. (5) si (6) si ale Art. 36;
b) incalcarea dispozitiilor Art. 34 alin. (5).
(9) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei nerespectarea
reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind: a) fabricarea, transportul, depozitarea,
manipularea sau utilizarea substantelor ori preparatelor chimice periculoase si a deseurilor rezultate;
b) prevenirea prezentei peste limitele maxime admise a agentilor chimici, fizici sau biologici, precum si
suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului uman;
c) darea in exploatare sau repunerea in functiune, partiala ori totala, a constructiilor, echipamentelor de
munca noi sau reparate, precum si pentru aplicarea proceselor tehnologice;
d) intocmirea si respectarea documentatiilor tehnice pentru executarea lucrarilor care necesita masuri
speciale de siguranta;
e) folosirea surselor de foc deschis si fumatul la locurile de munca unde acestea sunt interzise;
f) prevenirea accidentelor prin electrocutare la executarea, exploatarea, intretinerea si repararea
instalatiilor si a echipamentelor electrice, precum si pentru prevenirea efectelor electricitatii statice si ale
descarcarilor atmosferice;
g) asigurarea si folosirea instalatiilor electrice de constructie adecvate la locurile de munca unde exista
pericole de incendiu sau de explozie;
h) asigurarea celei de-a doua surse de alimentare cu energie electrica a echipamentelor de munca;
i) transportul, manipularea si depozitarea echipamentelor de munca, materialelor si produselor;
j) delimitarea, ingradirea si semnalizarea zonelor periculoase;
k) semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca;
l) asigurarea exploatarii fara pericole a recipientelor-butelii cu gaze comprimate sau lichefiate, a
instalatiilor mecanice sub presiune si a celor de ridicat, a conductelor prin care circula fluide sub presiune
si a altor asemenea echipamente de munca;
m) utilizarea, intretinerea, revizia si repararea periodica a echipamentelor de munca;

n) asigurarea, marcarea si intretinerea cailor de acces si de circulatie;

o) asigurarea iluminatului de siguranta;
p) organizarea activitatii de pastrare, intretinere si denocivizare a echipamentului individual de protectie;
q) intocmirea documentelor de urmarire a parametrilor functionali ai echipamentelor de munca si a
rapoartelor de serviciu pentru instalatiile cu regim special de exploatare;
r) aplicarea metodelor de exploatare miniera, executia, exploatarea si intretinerea lucrarilor miniere,
realizarea si functionarea sistemului de aeraj, corespunzator clasificarii minelor din punctul de vedere al
emanatiilor de gaze;
s) amenajarea locurilor de munca pentru lucrul la inaltime, in spatii inchise si in conditii de izolare.
Art. 40. - Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei neprezentarea
de catre serviciile externe a raportului semestrial de activitate.
Art. 41. - Sanctiunile contraventionale prevazute la Art. 39 alin. (2)-(9) si la Art. 40 se aplica
angajatorilor.
Art. 42. - (1) Constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor prevazute la Art. 39 alin. (2)-(9) si la Art.
40 se fac de catre inspectorii de munca.
(2) Constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor prevazute la Art. 39 alin. (6) lit. b) si alin. (8) lit. b)
se fac si de catre inspectorii sanitari din cadrul Ministerului Sanatatii Publice si al unitatilor subordonate.
(3) In caz de constatare a unei situatii care se incadreaza in prevederile Art. 37 si 38, inspectorii prevazuti
la alin. (1) si (2) vor sesiza de indata organele de urmarire penala competente, potrivit legii.
Art. 43. - (1) Prevederile Art. 39 alin. (2)-(9) si ale Art. 40 se completeaza cu dispozitiile Ordonantei
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin
Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Contravenientul poate achita pe loc sau in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii
procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia jumatate din minimul amenzii prevazute
de lege, corespunzator faptei pentru care a fost sanctionat, inspectorul de munca facand mentiune despre
aceasta posibilitate in procesul-verbal.
Art. 44. - Angajatorii raspund patrimonial, potrivit legii civile, pentru prejudiciile cauzate victimelor
accidentelor de munca sau bolilor profesionale, in masura in care daunele nu sunt acoperite integral prin
prestatiile asigurarilor sociale de stat.
CAPITOLUL X
Autoritati competente si institutii cu atributii in domeniu

Art. 45. - (1) Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei este autoritatea competenta in domeniul
securitatii si sanatatii in munca.
(2) Principalele atributii ale Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei in acest domeniu sunt
urmatoarele:
a) elaboreaza politica si strategia nationala in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in colaborare cu
Ministerul Sanatatii Publice si prin consultarea cu alte institutii cu atributii in domeniu; b) elaboreaza
proiecte de acte normative in vederea implementarii unitare a strategiei nationale si a acquis-ului
comunitar din domeniu;
c) avizeaza reglementarile cu implicatii in domeniu initiate de alte institutii, potrivit legii, si participa,
dupa caz, la elaborarea unor astfel de reglementari;
d) monitorizeaza aplicarea legislatiei pe baza datelor, a informatiilor si a propunerilor transmise de
institutiile aflate in subordine sau coordonare, precum si ale celor cu care colaboreaza in desfasurarea
activitatii;
e) abiliteaza persoane juridice si fizice pentru a presta servicii de protectie si prevenire in domeniul
securitatii si sanatatii in munca, denumite in prezenta lege servicii externe, la care se face referire la Art. 8
alin. (4);
f) recunoaste, desemneaza, notifica si supravegheaza laboratoare de incercari, precum si organisme din
domeniul sau de competenta, in conditiile legii;
g) coordoneaza, in colaborare cu Ministerul Educatiei si Cercetarii, elaborarea programelor de cercetare
de interes national in domeniul securitatii si sanatatii in munca;
h) organizeaza, impreuna cu Ministerul Educatiei si Cercetarii, activitatea de pregatire generala si/sau de
specialitate in domeniul securitatii si sanatatii in munca pentru institutiile de invatamant;
i) desfasoara activitati de informare-documentare, potrivit legii;
j) avizeaza materiale de informare si instruire, cum ar fi suporturi de curs, brosuri, pliante, afise elaborate
de alte persoane juridice sau fizice, in sensul asigurarii concordantei mesajelor pe care acestea le contin
cu prevederile legislatiei in vigoare;
k) reprezinta statul in relatiile internationale din domeniul sau de competenta.
Art. 46. - (1) Ministerul Sanatatii Publice, ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, este
autoritatea centrala in domeniul asistentei de sanatate publica.
(2) Ministerul Sanatatii Publice indeplineste, in principal, urmatoarele atributii in domeniul sanatatii
lucratorilor la locul de munca:

a) coordoneaza activitatea de medicina a muncii la nivel national;

b) elaboreaza sau avizeaza reglementari pentru protectia sanatatii in relatie cu mediul de munca, pentru
promovarea sanatatii la locul de munca, precum si pentru medicina muncii;
c) supravegheaza starea de sanatate a lucratorilor;
d) asigura formarea si perfectionarea profesionala in domeniul medicinei muncii;
e) coordoneaza activitatea de cercetare, declarare, inregistrare si evidenta a bolilor profesionale si a celor
legate de profesiune;
f) autorizeaza/avizeaza si controleaza calitatea serviciilor medicale acordate lucratorilor la locul de
munca;
g) colaboreaza cu alte institutii implicate in activitati cu impact asupra sanatatii lucratorilor;
h) indeplineste si alte atributii, conform competentelor sale in domeniu, reglementate prin legi speciale.
Art. 47. - (1) Inspectia Muncii reprezinta autoritatea competenta in ceea ce priveste controlul aplicarii
legislatiei referitoare la securitatea si sanatatea in munca.
(2) Institutia prevazuta la alin. (1) controleaza modul in care se aplica legislatia nationala din domeniul
securitatii si sanatatii in munca la toate persoanele fizice si juridice din sectoarele prevazute la Art. 3 alin.
(1), cu exceptia celor prevazute la Art. 50 alin. (1) si (2), si are, in principal, urmatoarele atributii:
a) controleaza realizarea programelor de prevenire a riscurilor profesionale;
b) solicita masuratori si determinari, examineaza probe de produse si de materiale in unitati si in afara
acestora, pentru clarificarea unor evenimente sau situatii de pericol;
c) dispune sistarea activitatii sau scoaterea din functiune a echipamentelor de munca, in cazul in care
constata o stare de pericol grav si iminent de accidentare sau de imbolnavire profesionala si sesizeaza,
dupa caz, organele de urmarire penala;
d) cerceteaza evenimentele conform competentelor, avizeaza cercetarea, stabileste sau confirma caracterul
accidentelor;
e) coordoneaza, in colaborare cu Institutul National de Statistica si cu celelalte institutii implicate, dupa
caz, sistemul de raportare si evidenta a accidentelor de munca si a incidentelor, iar, in colaborare cu
Ministerul Sanatatii Publice, sistemul de raportare a bolilor profesionale sau legate de profesie;
f) analizeaza activitatea serviciilor externe prevazute la Art. 8 alin. (4) si propune retragerea abilitarii,
dupa caz;

g) raporteaza Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei situatiile deosebite care necesita
imbunatatirea reglementarilor din domeniul securitatii si sanatatii in munca;
h) furnizeaza informatii celor interesati despre cele mai eficace mijloace de respectare a legislatiei din
domeniul securitatii si sanatatii in munca.
Art. 48. - (1) Asiguratorul, stabilit de lege, reprezinta autoritatea competenta in domeniul asigurarii
pentru accidente de munca si boli profesionale.
(2) Institutia prevazuta la alin. (1) are atributii pentru:
a) sprijinirea activitatii de prevenire in domeniul securitatii si sanatatii in munca a angajatorilor; b)
reabilitarea medicala si, dupa caz, psihologica, precum si compensarea victimelor accidentelor de munca
si ale bolilor profesionale;
c) raportarea catre Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei a situatiilor deosebite care necesita
imbunatatirea reglementarilor din domeniul securitatii si sanatatii in munca.
Art. 49. - Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Muncii fundamenteaza stiintific
masurile de imbunatatire a activitatii de securitate si sanatate in munca si promoveaza politica stabilita
pentru acest domeniu.
Art. 50. - (1) Ministerul Apararii Nationale, structurile militare si structurile in care isi desfasoara
activitatea functionari publici cu statut special din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor,
Directia Generala a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justitiei, Serviciul Roman de Informatii,
Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Paza, Serviciul de Telecomunicatii Speciale,
precum si Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare organizeaza, coordoneaza si
controleaza activitatea de securitate si sanatate in munca din unitatile lor, prin serviciile de prevenire si
protectie create sau desemnate de catre aceste institutii, in scopul aplicarii prevederilor prezentei legi.
(2) Cercetarea, inregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a bolilor profesionale produse in
unitatile din subordinea institutiilor prevazute la alin. (1) se efectueaza de organele proprii ale acestora.
(3) Institutiile prevazute la alin. (1) pot elabora reglementari proprii pentru aplicarea prezentei legi, in
completarea celor existente la nivel national.
CAPITOLUL XI
Dispozitii finale
Art. 51. - (1) Se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Solidaritatii
Sociale si Familiei, urmatoarele acte normative:
a) normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi;
b) transpunerea directivelor specifice referitoare la securitatea si sanatatea in munca.

(2) In aplicarea prevederilor prezentei legi, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei va elabora
proiecte de acte normative necesare implementarii si/sau adaptarii situatiilor existente la cerintele
prezentei legi.
Art. 52. - (1) Activitatile de interes national in domeniul securitatii si sanatatii in munca si sursele de
acoperire a cheltuielilor necesare in vederea realizarii acestora se aproba prin hotarare a Guvernului, la
propunerea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.
(2) Activitatile de interes national privind cercetarea stiintifica in domeniul securitatii si sanatatii in
munca se finanteaza din fondurile prevazute pentru acestea, potrivit legii.
Art. 53. - (1) Prezenta lege intra in vigoare la data de 1 octombrie 2006.
(2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Legea protectiei muncii nr. 90/1996, republicata
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 47 din 29 ianuarie 2001, cu modificarile si completarile
ulterioare, Decretul Consiliului de Stat nr. 400/1981 pentru instituirea unor reguli privind exploatarea si
intretinerea instalatiilor, utilajelor si masinilor, intarirea ordinii si disciplinei in munca in unitatile cu foc
continuu sau care au instalatii cu grad ridicat de pericol in exploatare, republicat in Buletinul Oficial,
Partea I, nr. 5 din 11 ianuarie 1982, precum si orice alte dispozitii contrare.

Prezenta lege transpune Directiva Consiliului nr. 89/391/CEE privind introducerea de masuri pentru
promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca, publicata in Jurnalul
Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 183/1989.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor Art. 75 si ale Art. 76
alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.
Bucuresti, 14 iulie 2006.
Nr. 319.
LEGE nr.307 din 12 iulie 2006 privind aprarea mpotriva incediilor
Textul actului publicat in M.Of.nr.633/21 iulie 2006
CAPITOLUL I
Dispoziii generale
Art. 1. - (1) Aprarea mpotriva incendiilor reprezint ansamblul integrat de activiti specifice, msuri i
sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar i de informare public, planificate,
organizate i realizate potrivit prezentei legi, n scopul prevenirii i reducerii riscurilor de producere a
incendiilor i asigurrii interveniei operative pentru limitarea i stingerea incendiilor, n vederea

evacurii, salvrii i proteciei persoanelor periclitate, protejrii bunurilor i mediului mpotriva efectelor
situaiilor de urgen determinate de incendii.
(2) n sensul prezentei legi, termenii i expresiile referitoare la situaii de urgen, factori i tipuri de risc,
intervenie operativ i evacuare au nelesul prevzut n Ordonana de urgen a Guvernului nr.21/2004
privind Sistemul Naional de Management al Situaiilor de Urgen, aprobat cu modificri i completri
prin Legea nr. 15/2005, iar termenii i expresiile specifice aprrii mpotriva incendiilor au urmtorul
neles:
a) autorizaie de securitate la incendiu - actul administrativ emis, n baza legii, de inspectoratul pentru
situaii de urgen judeean sau al municipiului Bucureti, prin care se certific, n urma verificrilor n
teren i a documentelor privind realizarea msurilor de aprare mpotriva incendiilor, ndeplinirea cerinei
eseniale securitate la incendiu - la construcii, instalaii tehnologice i alte amenajri; autorizaia de
securitate la incendiu confer persoanelor fizice sau juridice, deintoare ale construciilor, instalaiilor i
ale altor amenajri, dreptul de a le edifica, de a le pune n funciune i de a le exploata din punctul de
vedere al ndeplinirii cerinei eseniale securitate la incendiu;
b) aviz de securitate la incendiu - actul emis, n baza legii, de inspectoratul pentru situaii de urgen
judeean sau al municipiului Bucureti, dup verificarea de conformitate cu prevederile reglementrilor
tehnice n vigoare a msurilor de aprare mpotriva incendiilor, adoptate n documentaiile tehnice de
proiectare, pentru ndeplinirea cerinei eseniale - securitate la incendiu - a construciilor, instalaiilor i
altor amenajri;
c) incendiu - ardere autontreinut, care se desfoar fr control n timp i spaiu, care produce pierderi
de viei omeneti i/sau pagube materiale i care necesit o intervenie organizat n scopul ntreruperii
procesului de ardere;
d) cauz a incendiului - suma factorilor care concur la iniierea incendiului, care const, de regul, n
sursa de aprindere, mijlocul care a produs aprinderea, primul material care s-a aprins, precum i
mprejurrile determinante care au dus la izbucnirea acestuia;
e) mijloace tehnice de aprare mpotriva incendiilor sisteme, instalaii, echipamente, utilaje, aparate,
dispozitive, accesorii, materiale, produse, substane i autospeciale destinate prevenirii, limitrii i
stingerii incendiilor;
f) operaiuni de lung durat - interveniile pentru stingerea incendiilor i eliminarea efectelor negative ale
acestora cu o durat mai mare de 4 ore;
g) organizare a interveniei n caz de incendiu ansamblul msurilor tehnico-organizatorice necesare
stabilirii forelor, responsabilitilor, sarcinilor, mijloacelor, metodelor i procedeelor ce pot fi utilizate
pentru evacuarea i salvarea persoanelor i animalelor, protecia bunurilor i vecintilor, precum i
pentru stingerea incendiilor;
h) pericol iminent de incendiu - situaia creat de cumularea factorilor care concur la iniierea
incendiului, declanarea acestuia fiind posibil n orice moment;

i) schem cu riscurile teritoriale - documentul ntocmit de inspectoratul pentru situaii de urgen judeean
sau al municipiului Bucureti, care cuprinde tipurile de riscuri specifice, precum i resursele estimate
pentru gestionare;
j) plan de analiz i acoperire a riscurilor - documentul care cuprinde riscurile poteniale dintr-o unitate
administrativ-teritorial, msurile, aciunile i resursele necesare pentru managementul riscurilor
respective;
k) prevenirea incendiilor - totalitatea aciunilor de mpiedicare a iniierii i propagrii incendiilor, de
asigurare a condiiilor pentru salvarea persoanelor i bunurilor i de asigurare a securitii echipelor de
intervenie;
l) raport de intervenie - documentul operativ de informare i analiz statistic n care se nscriu datele
eseniale constatate la locul interveniei privind amploarea i intensitatea incendiului, cauza probabil a
acestuia, efectele produse, desfurarea interveniei, forele participante i timpii operativi realizai;
m) stingere a incendiilor - totalitatea aciunilor de limitare i ntrerupere a procesului de ardere prin
utilizarea de metode, procedee i mijloace specifice;
n) utilizator - persoana fizic sau juridic ce folosete un bun, cu orice titlu, n interesul su, al altuia sau
n interes public;
o) scenariu de securitate la incendiu - documentul care descrie calitativ evoluia unui incendiu n timp,
identificnd evenimentele-cheie care l caracterizeaz i l difereniaz de alte incendii posibile ntr-o
incint.
Art. 2. - Aprarea mpotriva incendiilor constituie o activitate de interes public, naional, cu caracter
permanent, la care sunt obligate s participe, n condiiile prezentei legi, autoritile administraiei publice
centrale i locale, precum i toate persoanele fizice i juridice aflate pe teritoriul Romniei.
Art. 3. - (1) Coordonarea, controlul i acordarea asistenei tehnice de specialitate n domeniul aprrii
mpotriva incendiilor se asigur de Ministerul Administraiei i Internelor, la nivel central prin
Inspectoratul General pentru Situaii de Urgen, iar la nivel local prin inspectoratele pentru situaii de
urgen judeene i al municipiului Bucureti.
(2) Inspectoratul General pentru Situaii de Urgen, denumit n continuare Inspectoratul General,
elaboreaz strategia naional de aprare mpotriva incendiilor, care se prezint Guvernului spre aprobare
de ctre ministrul administraiei i internelor.
(3) Inspectoratele pentru situaii de urgen judeene i al municipiului Bucureti, denumite n continuare
inspectorate, i exercit atribuiile specifice n zone de competen stabilite prin hotrre a Guvernului.
(4) Managementul situaiilor de urgen determinate de incendii se asigur prin componentele Sistemului
Naional de Management al Situaiilor de Urgen.
Art. 4. - (1) Autoritile administraiei publice locale asigur aplicarea msurilor privind activitile de
aprare mpotriva incendiilor, cuprinse n planurile de analiz i acoperire a riscurilor, ce se ntocmesc la
nivelul localitii i judeului.

(2) Planurile de analiz i acoperire a riscurilor se actualizeaz anual.

(3) Metodologia de elaborare i structura-cadru a planului de analiz i acoperire a riscurilor se aprob
prin ordin al ministrului administraiei i internelor i se public n Monitorul Oficial al Romniei, Partea
I.
(4) Prefecii, primarul general al municipiului Bucureti i primarii asigur, dup caz, elaborarea
planurilor de analiz i acoperire a riscurilor la nivelul unitilor administrativteritoriale pe care le
reprezint.
Art. 5. - Persoanele fizice i juridice rspund, potrivit legii, de stabilirea i aplicarea msurilor de aprare
mpotriva incendiilor, precum i de consecinele producerii incendiilor.
CAPITOLUL II
Obligaii privind aprarea mpotriva incendiilor
SECIUNEA 1
Obligaii generale
Art. 6. - (1) Persoanele fizice i juridice sunt obligate s respecte reglementrile tehnice i dispoziiile de
aprare mpotriva incendiilor i s nu primejduiasc, prin deciziile i faptele lor, viaa, bunurile i mediul.
(2) Persoana care observ un incendiu are obligaia s anune prin orice mijloc serviciile de urgen,
primarul sau poliia i s ia msuri, dup posibilitile sale, pentru limitarea i stingerea incendiului.
(3) n cazul n care anunul de incendiu s-a fcut cu rea-credin, fr motiv ntemeiat, autorul rspunde
contravenional sau penal, potrivit legii, i suport cheltuielile ocazionate de deplasarea forelor de
intervenie.
Art. 7. - (1) n caz de incendiu, orice persoan trebuie s acorde ajutor, cnd i ct este raional posibil,
semenilor aflai n pericol sau n dificultate, din proprie iniiativ ori la solicitarea victimei, a
reprezentanilor autoritilor administraiei publice, precum i a personalului serviciilor de urgen.
(2) n cazul incendiilor produse la pduri, plantaii, culturi agricole, miriti, puni i fnee, persoanele
aflate n apropiere au obligaia s intervin imediat cu mijloacele de care dispun, pentru limitarea i
stingerea acestora.
Art. 8. - n cazurile de for major determinate de incendii, persoanele fizice i juridice care dein, cu
orice titlu, terenuri, construcii, instalaii tehnologice sau mijloace de transport au urmtoarele obligaii:
a) s permit necondiionat accesul serviciilor de urgen i al persoanelor care acord ajutor;
b) s permit necondiionat utilizarea apei, a materialelor i a mijloacelor proprii pentru operaiuni de
salvare, de stingere i de limitare a efectelor incendiilor produse la bunurile proprii ori ale altor persoane;
c) s accepte msurile stabilite de comandantul interveniei pentru degajarea terenurilor, demolarea unei
construcii sau a unei pri din construcie, tierea/dezmembrarea mijloacelor de transport, oprirea
temporar a activitilor sau evacuarea din zona periclitat i s acorde sprijin, cu fore i mijloace proprii,
pentru realizarea acestor msuri.

Art. 9. - La ncheierea oricror acte de transmitere temporar a dreptului de folosin asupra bunurilor
imobile, precum i a contractelor de antrepriz, prile sunt obligate s prevad expres n actele respective
rspunderile ce le revin n ceea ce privete aprarea mpotriva incendiilor.
Art. 10. - (1) Pentru limitarea propagrii i stingerea incendiilor, precum i pentru limitarea i nlturarea
efectelor acestora, Consiliul General al Municipiului Bucureti, consiliile locale ale sectoarelor acestuia,
consiliile judeene, consiliile locale, persoanele juridice i asociaiile familiale prevzute la art. 8 i
persoanele fizice care desfoar individual activiti economice n condiiile Legii nr. 300/2004 privind
autorizarea persoanelor fizice i a asociaiilor familiale care desfoar activiti economice n mod
independent, cu modificrile i completrile ulterioare, au obligaia s colaboreze ntre ele, contribuind cu
fore i mijloace, pe baz de reciprocitate sau pe baz contractual.
(2) Organizarea aciunilor de colaborare i procedurile necesare se stabilesc prin convenii ncheiate ntre
pri, cu avizul inspectoratelor.
Art. 11. - Deintorii i utilizatorii de construcii ori de instalaii, echipamente tehnologice de producie i
de transport au obligaia s conlucreze cu autoritile administraiei publice i cu organele de specialitate
ale acestora n organizarea, asigurarea, pregtirea i punerea n aplicare a planurilor de intervenie n caz
de incendiu.
Art. 12. - (1) Autoritile administraiei publice centrale i celelalte organe centrale de specialitate,
Consiliul General al Municipiului Bucureti, consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureti,
judeene sau locale, instituiile publice i operatorii economici au obligaia s angajeze cel puin un cadru
tehnic sau personal de specialitate cu atribuii n domeniul aprrii mpotriva incendiilor, atestai potrivit
metodologiei elaborate de Inspectoratul General. Ocupaiile de cadru tehnic i personal de specialitate cu
atribuii n domeniul aprrii mpotriva incendiilor sunt definite pe baza standardelor ocupaionale
aprobate conform legislaiei n vigoare.
(2) Consiliile locale i operatorii economici care desfoar activiti cu risc de incendiu i care au
obligaia prevzut la alin. (1) se stabilesc pe baza criteriilor emise de Inspectoratul General.
(3) Numirea i schimbarea din funcie a cadrului tehnic sau a personalului de specialitate cu atribuii n
domeniul aprrii mpotriva incendiilor trebuie comunicate de angajator n termen de 48 de ore de la
angajare, dup caz, la nivel central Inspectoratului General, iar la nivel local inspectoratelor.
(4) Nendeplinirea corespunztoare a atribuiilor specifice atrage schimbarea din funcie a cadrului tehnic
sau a personalului de specialitate cu atribuii n domeniul aprrii mpotriva incendiilor, situaie care
trebuie comunicat de angajator n termen de 48 de ore de la angajare, la nivel central Inspectoratului
General, iar la nivel local inspectoratelor, dup caz.
(5) Persoanele fizice i asociaiile familiale care desfoar activiti economice autorizate pe teritoriul
Romniei, precum i celelalte entiti legal constituite, neprevzute la alin. (1), ndeplinesc atribuiile pe
linia aprrii mpotriva incendiilor n nume propriu, prin titularul de drept al entitii.
SECIUNEA a 2-a
Obligaiile consiliului local i ale primarului

Art. 13. - Consiliul local are urmtoarele obligaii principale:

a) aprob planul de analiz i acoperire a riscurilor, pentru unitatea administrativ-teritorial pe care o
reprezint, stabilete resursele necesare pentru aplicarea acestuia i l transmite inspectoratului n raza
cruia funcioneaz;
b) emite hotrri, n condiiile legii, cu privire la organizarea activitii de aprare mpotriva incendiilor n
unitatea administrativ-teritorial pe care o reprezint;
c) instituie reguli i msuri specifice corelate cu nivelul i natura riscurilor locale;
d) nfiineaz, la propunerea primarului, cu avizul inspectoratului, serviciul voluntar de urgen i aprob
regulamentul de organizare i funcionare al acestuia;
e) desemneaz eful serviciului voluntar de urgen, la propunerea primarului, cu avizul inspectoratului;
f) prevede distinct, potrivit legii, din resursele financiare ale bugetului local, sumele necesare n vederea
organizrii, nzestrrii, funcionrii i ndeplinirii atribuiilor legale de ctre serviciile de urgen voluntare
nfiinate i exercit controlul folosirii acestora;
g) cuprinde anual n bugetul propriu sumele necesare pentru asigurarea bunurilor din dotarea serviciilor
de urgen voluntare, pentru cazurile de avarie, distrugere sau pentru alte evenimente, precum i pentru
asigurarea de persoane i rspundere civil a personalului cu atribuii pe linie de intervenie, pentru
cazurile de invaliditate sau de deces, produse prin accidente, catastrofe ori alte asemenea evenimente
intervenite n timpul i din cauza ndeplinirii atribuiilor specifice;
h) asigur includerea, n planurile de organizare, de dezvoltare urbanistic i de amenajare a teritoriului, a
cilor de acces pentru intervenii, a lucrrilor pentru realizarea sistemelor de anunare, alarmare, precum
i de alimentare cu ap n caz de incendiu;
i) analizeaz, semestrial i ori de cte ori este nevoie, capacitatea de aprare mpotriva incendiilor a
unitii administrativ-teritoriale pe care o reprezint i informeaz inspectoratul cu privire la msurile
stabilite pentru optimizarea acesteia;
j) asigur imobile i spaii amenajate corespunztor pentru funcionarea serviciului de urgen voluntar,
precum i mijloacele de comunicaii necesare;
k) ndeplinete orice alte atribuii prevzute de lege pentru aprarea mpotriva incendiilor.
Art. 14. - Primarul are urmtoarele obligaii principale:
a) asigur elaborarea planului de analiz i acoperire a riscurilor i aplicarea acestuia;
b) asigur respectarea criteriilor de performan pentru constituirea serviciului de urgen voluntar i
elaborarea regulamentului de organizare i funcionare al acestuia;
c) coordoneaz organizarea permanent a interveniei n caz de incendiu la nivelul unitii administrativteritoriale, asigur participarea la intervenie a serviciului voluntar de urgen cu mijloacele din dotare i
conducerea interveniei, pn la stingerea incendiului ori pn la sosirea forelor inspectoratului;

d) asigur controlul respectrii msurilor de aprare mpotriva incendiilor pe timpul adunrilor sau al
manifestrilor publice;
e) asigur controlul respectrii msurilor de aprare mpotriva incendiilor la construciile i instalaiile
tehnologice aparinnd domeniului public i privat al unitii administrativ-teritoriale, precum i la
instituiile publice;
f) dispune verificarea ndeplinirii msurilor stabilite prin avizele, autorizaiile i acordurile pe care le
emite;
g) asigur realizarea i meninerea n stare de funcionare a cilor de acces, a sistemelor de anunare,
alarmare, precum i de alimentare cu ap n caz de incendiu;
h) organizeaz i execut, prin serviciul de urgen voluntar, controlul respectrii regulilor de aprare
mpotriva incendiilor la gospodriile ceteneti; informeaz populaia cu privire la modul de comportare
i de intervenie n caz de incendiu;
i) asigur ncadrarea serviciului de urgen voluntar cu personal atestat n condiiile legii, precum i
pregtirea profesional i antrenarea acestuia;
j) asigur condiiile pentru participarea la concursuri a serviciilor de urgen voluntare i a cercurilor de
elevi Prietenii pompierilor;
k) asigur dotarea serviciilor de urgen voluntare, potrivit normelor, cu mijloace tehnice pentru aprare
mpotriva incendiilor i echipamente de protecie specifice, carburani, lubrifiani i alte mijloace necesare
susinerii operaiunilor de intervenie, inclusiv hrana i antidotul pentru participanii la interveniile de
lung durat;
l) informeaz de ndat, prin orice mijloc, inspectoratul despre izbucnirea i stingerea, cu fore i mijloace
proprii, a oricrui incendiu pe raza unitii administrativ-teritoriale, iar n termen de 3 zile lucrtoare
completeaz i trimite acestuia raportul de intervenie;
m) analizeaz anual dotarea cu mijloacele tehnice de aprare mpotriva incendiilor i asigur completarea
acesteia, conform normelor n vigoare;
n) comunic de ndat inspectoratului scoaterea i repunerea din/n funciune a oricrei autospeciale de
intervenie, precum i, n scris, dotarea cu autospeciale de intervenie noi;
o) asigur, prin mijloacele avute la dispoziie, desfurarea activitilor de informare i educaie
antiincendiu a populaiei;
p) analizeaz i soluioneaz petiiile cetenilor n problema aprrii mpotriva incendiilor;
q) ndeplinete orice alte obligaii prevzute de lege pentru aprarea mpotriva incendiilor a comunitii
locale.
SECIUNEA a 3-a
Obligaiile consiliului judeean i ale Consiliului General al Municipiului Bucureti

Art. 15. - Consiliul judeean/Consiliul General al Municipiului Bucureti are urmtoarele obligaii
principale:
a) aprob planul de analiz i acoperire a riscurilor aferent judeului sau municipiului Bucureti, dup caz,
i stabilete resursele necesare pentru aplicarea acestuia;
b) instituie reguli i dispoziii de aprare mpotriva incendiilor pentru domeniul public i privat al unitii
administrativ-teritoriale;
c) analizeaz anual capacitatea de aprare mpotriva incendiilor i hotrte msuri de optimizare a
acesteia;
d) asigur, pe baza programelor de dezvoltare, cuprinderea n planurile de amenajare a teritoriului a
sistemelor de alimentare cu ap, precum i a cilor de acces pentru intervenie n caz de incendiu;
e) prevede i aprob n bugetul propriu fondurile necesare pentru realizarea aciunilor i msurilor de
aprare mpotriva incendiilor;
f) hotrte, n condiiile legii, nfiinarea unor centre de formare i evaluare a personalului din serviciile
voluntare de urgen, cu acordul Inspectoratului General;
g) sprijin organizatoric, material i financiar organizarea i desfurarea concursurilor serviciilor de
urgen i cercurilor de elevi Prietenii pompierilor;
h) ndeplinete orice alte obligaii prevzute de lege.
SECIUNEA a 4-a
Obligaiile prefectului
Art. 16. - Prefectul are urmtoarele obligaii principale:
a) coordoneaz activitile de aprare mpotriva incendiilor din responsabilitatea autoritilor centrale din
teritoriu, conform legii;
b) aprob schema cu riscurile teritoriale din unitatea administrativ-teritorial, ntocmit de inspectorat;
c) instituie, n condiiile legii, msuri obligatorii n domeniul aprrii mpotriva incendiilor;
d) analizeaz rapoartele ntocmite de organele de specialitate i dispune msuri pentru respectarea
legalitii n domeniu;
e) ndeplinete orice alte obligaii prevzute de lege n domeniul aprrii mpotriva incendiilor.
SECIUNEA a 5-a
Obligaiile autoritilor administraiei publice centrale
Art. 17. - (1) Ministerul Administraiei i Internelor i exercit atribuiile n domeniul aprrii mpotriva
incendiilor prin Inspectoratul General i inspectorate.

(2) Inspectoratul General elaboreaz strategii, norme, reglementri tehnice i dispoziii generale privind
aprarea mpotriva incendiilor, obligatorii pe ntregul teritoriu al Romniei, care se aprob prin ordin al
ministrului administraiei i internelor i se public n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.
(3) Cheltuielile curente i de capital aferente activitii serviciilor de urgen profesionale se asigur din
bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administraiei i Internelor, precum i din alte surse prevzute
de lege.
Art. 18. - Ministerele i celelalte organe ale administraiei publice centrale au urmtoarele obligaii
principale:
a) elaboreaz, pe baza strategiei naionale de aprare mpotriva incendiilor, strategii sectoriale privind
aprarea mpotriva incendiilor n domeniul lor de competen i asigur aplicarea acestora;
b) emit/modific, cu avizul Inspectoratului General, norme i reglementri tehnice de aprare mpotriva
incendiilor, specifice domeniului lor de activitate;
c) ndrum, controleaz i analizeaz respectarea normelor i reglementrilor tehnice;
d) stabilesc, pe baza metodologiei elaborate de Inspectoratul General, metode i proceduri pentru
identificarea, evaluarea i controlul riscurilor de incendiu, specifice domeniului de competen;
e) organizeaz i gestioneaz baze de date privind, n principal, riscurile de incendiu, caracteristicile
substanelor i materialelor utilizate n domeniu, metodele adecvate de intervenie i protecie, mijloacele
existente, cadrele tehnice i evenimentele specifice;
f) stabilesc, mpreun cu Inspectoratul General, n domeniul lor de competen, temele i activitile
practicaplicative i de educaie privind aprarea mpotriva incendiilor, care se includ n programele pentru
toate formele de nvmnt, n planurile activitilor extracolare, precum i n programele de formare
continu a adulilor;
g) ndeplinesc orice alte atribuii prevzute de lege privind aprarea mpotriva incendiilor.
SECIUNEA a 6-a
Obligaiile administratorului, conductorului instituiei, utilizatorului i salariatului
Art. 19. - Administratorul sau conductorul instituiei, dup caz, are urmtoarele obligaii principale:
a) s stabileasc, prin dispoziii scrise, responsabilitile i modul de organizare pentru aprarea mpotriva
incendiilor n unitatea sa, s le actualizeze ori de cte ori apar modificri i s le aduc la cunotin
salariailor, utilizatorilor i oricror persoane interesate;
b) s asigure identificarea i evaluarea riscurilor de incendiu din unitatea sa i s asigure corelarea
msurilor de aprare mpotriva incendiilor cu natura i nivelul riscurilor;
c) s solicite i s obin avizele i autorizaiile de securitate la incendiu, prevzute de lege, i s asigure
respectarea condiiilor care au stat la baza eliberrii acestora; n cazul anulrii avizelor ori a autorizaiilor,
s dispun imediat sistarea lucrrilor de construcii sau oprirea funcionrii ori utilizrii construciilor sau
amenajrilor respective;

d) s permit, n condiiile legii, executarea controalelor i a inspeciilor de prevenire mpotriva

incendiilor, s prezinte documentele i informaiile solicitate i s nu ngreuneze sau s obstrucioneze n
niciun fel efectuarea acestora;
e) s permit alimentarea cu ap a autospecialelor de intervenie n situaii de urgen;
f) s ntocmeasc, s actualizeze permanent i s transmit inspectoratului lista cu substanele periculoase,
clasificate potrivit legii, utilizate n activitatea sa sub orice form, cu meniuni privind: proprietile
fizico-chimice, codurile de identificare, riscurile pe care le prezint pentru sntate i mediu, mijloacele
de protecie recomandate, metodele de intervenie i prim ajutor, substanele pentru stingere, neutralizare
sau decontaminare;
g) s elaboreze instruciunile de aprare mpotriva incendiilor i s stabileasc atribuiile ce revin
salariailor la locurile de munc;
h) s verifice dac salariaii cunosc i respect instruciunile necesare privind msurile de aprare
mpotriva incendiilor i s verifice respectarea acestor msuri semnalate corespunztor prin indicatoare de
avertizare de ctre persoanele din exterior care au acces n unitatea sa;
i) s asigure constituirea, conform art. 12 alin. (2), cu avizul inspectoratului, a serviciului de urgen
privat, precum i funcionarea acestuia conform reglementrilor n vigoare ori s ncheie contract cu un
alt serviciu de urgen voluntar sau privat, capabil s intervin operativ i eficace pentru stingerea
incendiilor;
j) s asigure ntocmirea i actualizarea planurilor de intervenie i condiiile pentru aplicarea acestora n
orice moment;
k) s permit, la solicitare, accesul forelor inspectoratului n unitatea sa n scop de recunoatere, instruire
sau de antrenament i s participe la exerciiile i aplicaiile tactice de intervenie organizate de acesta;
l) s asigure utilizarea, verificarea, ntreinerea i repararea mijloacelor de aprare mpotriva incendiilor
cu personal atestat, conform instruciunilor furnizate de proiectant;
m) s asigure pregtirea i antrenarea serviciului de urgen privat pentru intervenie;
n) s asigure i s pun n mod gratuit la dispoziie forelor chemate n ajutor mijloacele tehnice pentru
aprare mpotriva incendiilor i echipamentele de protecie specifice riscurilor care decurg din existena i
funcionarea unitii sale, precum i antidotul i medicamentele pentru acordarea primului ajutor;
o) s stabileasc i s transmit ctre transportatorii, distribuitorii i utilizatorii produselor sale regulile i
msurile de aprare mpotriva incendiilor, specifice acestora, corelate cu riscurile la utilizarea,
manipularea, transportul i depozitarea produselor respective;
p) s informeze de ndat, prin orice mijloc, inspectoratul despre izbucnirea i stingerea cu fore i
mijloace proprii a oricrui incendiu, iar n termen de 3 zile lucrtoare s completeze i s trimit acestuia
raportul de intervenie;

q) s utilizeze n unitatea sa numai mijloace tehnice de aprare mpotriva incendiilor, certificate conform
legii;
r) s ndeplineasc orice alte atribuii prevzute de lege privind aprarea mpotriva incendiilor.
Art. 20. - Persoanele fizice, asociaiile familiale sau persoanele juridice care dein pri din acelai imobil
trebuie s colaboreze pentru ndeplinirea obligaiilor ce le revin din prezenta lege, n vederea asigurrii
msurilor de aprare mpotriva incendiilor pentru ntregul imobil.
Art. 21. - Utilizatorul are urmtoarele obligaii principale:
a) s cunoasc i s respecte msurile de aprare mpotriva incendiilor, stabilite de administrator,
conductorul instituiei, proprietar, productor sau importator, dup caz;
b) s ntrein i s foloseasc, n scopul pentru care au fost realizate, dotrile pentru aprarea mpotriva
incendiilor, puse la dispoziie de administrator, conductorul instituiei, proprietar, productor sau
importator;
c) s respecte normele de aprare mpotriva incendiilor, specifice activitilor pe care le organizeaz sau le
desfoar;
d) s nu efectueze modificri neautorizate i fr acordul scris al proprietarului, al proiectantului iniial al
construciei, instalaiei, echipamentului, dispozitivului sau mijlocului de transport utilizat ori al unui
expert tehnic atestat potrivit legislaiei n vigoare;
e) s aduc la cunotina administratorului, conductorului instituiei sau proprietarului, dup caz, orice
defeciune tehnic ori alt situaie care constituie pericol de incendiu.
Art. 22. - Fiecare salariat are, la locul de munc, urmtoarele obligaii principale:
a) s respecte regulile i msurile de aprare mpotriva incendiilor, aduse la cunotin, sub orice form,
de administrator sau de conductorul instituiei, dup caz;
b) s utilizeze substanele periculoase, instalaiile, utilajele, mainile, aparatura i echipamentele, potrivit
instruciunilor tehnice, precum i celor date de administrator sau de conductorul instituiei, dup caz;
c) s nu efectueze manevre nepermise sau modificri neautorizate ale sistemelor i instalaiilor de aprare
mpotriva incendiilor;
d) s comunice, imediat dup constatare, conductorului locului de munc orice nclcare a normelor de
aprare mpotriva incendiilor sau a oricrei situaii stabilite de acesta ca fiind un pericol de incendiu,
precum i orice defeciune sesizat la sistemele i instalaiile de aprare mpotriva incendiilor;
e) s coopereze cu salariaii desemnai de administrator, dup caz, respectiv cu cadrul tehnic specializat,
care are atribuii n domeniul aprrii mpotriva incendiilor, n vederea realizrii msurilor de aprare
mpotriva incendiilor;
f) s acioneze, n conformitate cu procedurile stabilite la locul de munc, n cazul apariiei oricrui
pericol iminent de incendiu;

g) s furnizeze persoanelor abilitate toate datele i informaiile de care are cunotin, referitoare la
producerea incendiilor.
SECIUNEA a 7-a
Obligaiile proiectanilor i executanilor
Art. 23 - Proiectanii de construcii i amenajri, de echipamente, utilaje i instalaii sunt obligai:
a) s elaboreze scenarii de securitate la incendiu pentru categoriile de construcii, instalaii i amenajri
stabilite pe baza criteriilor emise de Inspectoratul General i s evalueze riscurile de incendiu, pe baza
metodologiei emise de Inspectoratul General i publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I;
b) s cuprind n documentaiile pe care le ntocmesc msurile de aprare mpotriva incendiilor, specifice
naturii riscurilor pe care le conin obiectele proiectate;
c) s prevad n documentaiile tehnice de proiectare, potrivit reglementrilor specifice, mijloacele
tehnice pentru aprarea mpotriva incendiilor i echipamentele de protecie specifice;
d) s includ n proiecte i s predea beneficiarilor schemele i instruciunile de funcionare a mijloacelor
de aprare mpotriva incendiilor pe care le-au prevzut n documentaii, precum i regulile necesare de
verificare i ntreinere n exploatare a acestora, ntocmite de productori;
e) s asigure asistena tehnic necesar realizrii msurilor de aprare mpotriva incendiilor, cuprinse n
documentaii, pn la punerea n funciune.
Art. 24 - Executanii lucrrilor de construcii i de montaj de echipamente i instalaii sunt obligai:
a) s realizeze integral i la timp msurile de aprare mpotriva incendiilor, cuprinse n proiecte, cu
respectarea prevederilor legale aplicabile acestora;
b) s asigure luarea msurilor de aprare mpotriva incendiilor pe timpul executrii lucrrilor, precum i la
organizrile de antier;
c) s asigure funcionarea mijloacelor de aprare mpotriva incendiilor prevzute n documentaiile de
execuie la parametrii proiectai, nainte de punerea n funciune.
Art. 25. - Proiectanilor i executanilor le sunt aplicabile, dup caz, i dispoziiile prevzute la art. 19-22.
SECIUNEA a 8-a
Obligaiile cadrelor tehnice/personalului de specialitate cu atribuii n domeniul aprrii mpotriva
incendiilor
Art. 26 - (1) Cadrele tehnice/personalul de specialitate cu atribuii n domeniul aprrii mpotriva
incendiilor, desemnate/desemnat la nivelul autoritilor administraiei publice centrale, ministerelor i
celorlalte organe centrale de specialitate, au/are urmtoarele obligaii principale:
a) elaboreaz programele de optimizare a capacitii de aprare mpotriva incendiilor n domeniul de
activitate al autoritii respective;

b) fac/face propuneri de reglementri tehnice i organizatorice a activitii de aprare mpotriva

incendiilor n domeniul specific;
c) controleaz modul de aplicare a prevederilor legale pentru aprarea mpotriva incendiilor, n cadrul
instituiei publice care i-a desemnat;
d) elaboreaz i supun/supune spre analiz ministrului de resort sau conductorului instituiei, dup caz,
raportul anual de evaluare a nivelului de aprare mpotriva incendiilor din domeniul de activitate;
e) analizeaz anual respectarea ncadrrii n criteriile de constituire a serviciilor de urgen private din
instituiile i unitile subordonate, dotarea cu mijloace de aprare mpotriva incendiilor i fac/face
propuneri de optimizare a acestora;
f) elaboreaz i nainteaz spre aprobare programe de informare i educaie specific.
(2) Formarea i evaluarea cadrelor tehnice/personalului de specialitate cu atribuii n domeniul aprrii
mpotriva incendiilor se realizeaz de unitile abilitate n condiiile legii, iar certificarea competenei
profesionale se realizeaz de Centrul Naional pentru Securitate la Incendiu i Protecie Civil autorizat la
Centrul Naional de Formare Profesional a Adulilor.
Art. 27. - (1) Cadrele tehnice/personalul de specialitate cu atribuii n domeniul aprrii mpotriva
incendiilor, din cadrul Consiliului General al Municipiului Bucureti, consiliilor locale ale sectoarelor
municipiului Bucureti, consiliilor judeene i locale, instituiilor i operatorilor economici au/are
urmtoarele obligaii principale:
a) particip la elaborarea i aplicarea concepiei de aprare mpotriva incendiilor la nivelul unitii
administrativteritoriale, instituiei sau operatorului economic;
b) controleaz aplicarea normelor de aprare mpotriva incendiilor n domeniul specific;
c) propun/propune includerea n bugetele proprii a fondurilor necesare organizrii activitii de aprare
mpotriva incendiilor, dotrii cu mijloace tehnice pentru aprarea mpotriva incendiilor i echipamente de
protecie specifice;
d) ndrum i controleaz activitatea de aprare mpotriva incendiilor i analizeaz respectarea ncadrrii
n criteriile de constituire a serviciilor de urgen voluntare sau private, dup caz, n unitile i instituiile
din care fac/face parte;
e) prezint conducerii, semestrial sau ori de cte ori situaia impune, raportul de evaluare a capacitii de
aprare mpotriva incendiilor;
f) rspund/rspunde de pregtirea serviciului de urgen voluntar sau privat, dup caz, precum i de
participarea acestuia la concursurile profesionale;
g) acord sprijin i asisten tehnic de specialitate centrelor operative pentru situaii de urgen n
ndeplinirea atribuiilor.

(2) Formarea, evaluarea i certificarea competenei profesionale a cadrelor tehnice/personalului cu

atribuii n domeniul aprrii mpotriva incendiilor, prevzute la alin. (1), se realizeaz n centre de
formare i evaluare abilitate prin lege, pe baza standardelor ocupaionale recunoscute la nivel naional.
CAPITOLUL III
Exercitarea autoritii de stat n domeniul aprrii mpotriva incendiilor
Art. 28. - (1) Exercitarea autoritii de stat n domeniul aprrii mpotriva incendiilor se realizeaz prin
activiti de reglementare, autorizare, avizare, atestare, recunoatere, desemnare, supraveghere a pieei,
control, organizarea stingerii incendiilor i tragerea la rspundere juridic a persoanelor vinovate.
(2) Controlul de stat n domeniul aprrii mpotriva incendiilor se exercit, la nivel central, prin inspecia
de prevenire i alte compartimente i uniti din structura sau subordinea Inspectoratului General,
respectiv, la nivel local, prin inspeciile de prevenire din cadrul inspectoratelor, n scopul aplicrii unitare
a prevederilor legale pe ntregul teritoriu al Romniei, potrivit competenelor.
Art. 29. - (1) n toate fazele de cercetare, proiectare, execuie i pe ntreaga lor durat de existen,
construciile i amenajrile de orice tip, echipamentele, utilajele i instalaiile tehnologice se supun unei
examinri sistematice i calificate pentru identificarea, evaluarea i controlul riscurilor de incendiu, n
condiiile prevzute de reglementrile specifice.
(2) Obligaia executrii activitilor prevzute la alin. (1) revine persoanelor care concur la proiectarea,
realizarea, exploatarea, ntreinerea, repararea, postutilizarea construciilor, echipamentelor i a
instalaiilor tehnologice, potrivit legii.
(3) Metodologia privind identificarea, evaluarea i controlul riscurilor de incendiu se elaboreaz de
Inspectoratul General, se aprob de ministrul administraiei i internelor i se public n Monitorul Oficial
al Romniei, Partea I.
Art. 30. - (1) nceperea lucrrilor de execuie la construcii i instalaii tehnologice noi, dezvoltarea,
modernizarea ori schimbarea destinaiei celor existente, precum i punerea n funciune a acestora se fac
numai dup obinerea avizului sau a autorizaiei de securitate la incendiu, dup caz.
(2) Obligaia solicitrii i obinerii avizelor i/sau a autorizaiilor prevzute la alin. (1) revine persoanei
fizice ori juridice care finaneaz i realizeaz investiii noi sau intervenii la construciile existente ori,
dup caz, beneficiarului investiiei.
(3) Avizele i autorizaiile prevzute la alin. (1) se elibereaz de inspectorate, n termen de cel mult 30 de
zile de la depunerea cererii, n condiiile prevzute de normele metodologice de avizare i autorizare
privind securitatea la incendiu.
(4) Categoriile de construcii i amenajri care se supun avizrii i/sau autorizrii privind securitatea la
incendiu se aprob prin hotrre a Guvernului.
(5) Nerespectarea cerinelor care au stat la baza eliberrii avizului sau autorizaiei de securitate la
incendiu atrage sancionarea conform legii i, dup caz, anularea avizului sau a autorizaiei de securitate
la incendiu.

(6) Anularea avizului sau autorizaiei de securitate la incendiu impune sistarea lucrrilor de construcii
sau, respectiv, oprirea funcionrii ori utilizrii construciilor sau amenajrilor respective.
(7) Msura prevzut la alin. (6) se comunic n cel mult 48 de ore, prin grija inspectoratului, la registrul
comerului, prefectului i altor instituii publice cu competene n domeniu.
(8) Litigiile generate de eliberarea i anularea avizului ori autorizaiei de securitate la incendiu se
soluioneaz potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificrile ulterioare.
(9) Normele metodologice de avizare i autorizare privind securitatea la incendiu se elaboreaz de
Inspectoratul General, se aprob de ministrul administraiei i internelor i se public n Monitorul Oficial
al Romniei, Partea I.
(10) Pentru actele privind avizele i autorizaiile de securitate la incendiu eliberate potrivit legii se percep
tarife stabilite prin ordin al ministrului administraiei i internelor.
CAPITOLUL IV
Serviciile de urgen voluntare i private
SECIUNEA 1
Dispoziii comune
Art. 31. - (1) Serviciile de urgen sunt profesioniste sau voluntare, publice ori private.
(2) Serviciile de urgen profesioniste funcioneaz n subordinea Inspectoratului General, potrivit
reglementrilor specifice.
(3) Consiliile locale au obligaia s constituie servicii de urgen voluntare, iar operatorii economici i
instituiile, care desfoar activiti cu risc de incendiu, servicii de urgen private, potrivit legii.
(4) n domeniul aprrii mpotriva incendiilor pot funciona i servicii de urgen private constituite ca
societi comerciale.
SECIUNEA a 2-a
Constituirea i atribuiile serviciilor de urgen voluntare sau private
Art. 32. - (1) Serviciile de urgen voluntare/private sunt structuri specializate, altele dect cele aparinnd
serviciilor de urgen profesioniste, organizate cu personal angajat i/sau voluntar, n scopul aprrii
vieii, avutului public i/sau a celui privat mpotriva incendiilor i a altor calamiti, n sectoarele de
competen stabilite cu avizul inspectoratelor.
(2) Serviciile de urgen voluntare/private au n structur compartiment sau specialiti pentru prevenirea
incendiilor, care pot fi i cadre tehnice specializate cu atribuii n domeniul aprrii mpotriva incendiilor,
conform art. 12 alin. (1), formaii de intervenie, salvare i prim ajutor, precum i, dup caz, ateliere de
reparaii i de ntreinere.
(3) Constituirea, ncadrarea i dotarea serviciilor de urgen voluntare/private se realizeaz pe baza
criteriilor de performan elaborate de Inspectoratul General i aprobate prin ordin al ministrului
administraiei i internelor.

(4) Organizarea i funcionarea serviciilor de urgen voluntare/private se stabilesc prin regulamente

aprobate, dup caz, de consiliile locale sau conducerile operatorilor economici i instituiilor care le-au
constituit, cu respectarea criteriilor de performan.
(5) nfiinarea, extinderea sau restrngerea activitii, precum i desfiinarea unui serviciu de urgen
voluntar/privat se fac numai cu avizul inspectoratului.
Art. 33. - Serviciile de urgen voluntare/private au urmtoarele atribuii principale:
a) desfoar activiti de informare i instruire privind cunoaterea i respectarea regulilor i a msurilor
de aprare mpotriva incendiilor;
b) verific modul de aplicare a normelor, reglementrilor tehnice i dispoziiilor care privesc aprarea
mpotriva incendiilor, n domeniul de competen;
c) asigur intervenia pentru stingerea incendiilor, salvarea, acordarea primului ajutor i protecia
persoanelor, a animalelor i a bunurilor periclitate de incendii sau n alte situaii de urgen.
Art. 34. - (1) Formarea, evaluarea i certificarea competenei profesionale a personalului serviciilor de
urgen voluntare sau private se realizeaz de centre de formare i evaluare abilitate prin lege, avizate de
Inspectoratul General.
(2) Statutul personalului din serviciile de urgen voluntare se stabilete prin hotrre a Guvernului.
Art. 35. - (1) Finanarea cheltuielilor curente i de capital aferente activitii serviciilor de urgen
voluntare se asigur din bugetele locale.
(2) Finanarea cheltuielilor curente i de capital aferente activitii serviciilor de urgen private se asigur
de operatorii economici i instituiile care le-au constituit.
Art. 36. - (1) Pe baza hotrrii consiliului local i n condiiile prevzute de lege, serviciul de urgen
voluntar poate presta, contra cost, ctre orice persoan fizic sau juridic, fr a afecta ndeplinirea
atribuiilor, unele servicii cum sunt:
a) supravegherea msurilor de aprare mpotriva incendiilor la trguri, expoziii, manifestri culturalsportive, activiti de filmare i altele asemenea;
b) transport de ap, evacuarea apei din subsolurile cldirilor sau din fntni;
c) limitarea, colectarea sau ndeprtarea unor produse poluante;
d) efectuarea de lucrri la nlime;
e) transport de ap.
(2) Costurile pentru prestrile de servicii efectuate sunt stabilite prin hotrre a consiliului local, iar
sumele ncasate se constituie ca venituri ale bugetului local.

SECIUNEA a 3-a
Drepturi, indemnizaii i despgubiri ce se acord personalului serviciilor de urgen voluntare sau
private
Art. 37. - n exercitarea atribuiilor ce i revin, personalul serviciilor de urgen voluntare sau private are
urmtoarele drepturi:
a) s solicite de la persoanele fizice i juridice date, informaii i documente necesare ndeplinirii
atribuiilor legale privind aprarea mpotriva incendiilor;
b) s stabileasc restricii ori s interzic, potrivit competenei prevzute n regulamentul de organizare i
funcionare a serviciului, utilizarea focului deschis i efectuarea unor lucrri cu substane inflamabile,
pentru a preveni producerea de incendii ori explozii;
c) s propun persoanelor n drept oprirea funcionrii sau demolarea construciei incendiate, precum i a
celor vecine ori a unei pri din acestea, n scopul limitrii propagrii incendiilor;
d) s utilizeze, n funcie de necesitate, apa, indiferent de sursa din care provine, pentru intervenii la
incendii;
e) s se deplaseze cu autospecialele din dotare la locul interveniei, pe drumuri care nu sunt deschise
circulaiei publice ori pe alte terenuri, dac cerinele de operativitate i de lucru impun aceasta;
f) s opreasc ori s limiteze traficul public n zona desfurrii operaiunilor de intervenie;
g) s intre n locuina persoanelor fizice, la solicitarea sau cu consimmntul acestora, n condiiile
prevzute de lege; n cazul cnd se impune nlturarea unui pericol iminent de incendiu asupra vieii,
integritii fizice a persoanelor sau bunurilor acestora, consimmntul nu este necesar.
Art. 38. - (1) Personalul angajat al serviciilor de urgen voluntare/private se ncadreaz n condiii de
munc similare personalului serviciilor de urgen profesioniste.
(2) Personalul serviciilor de urgen voluntare/private are obligaia s poarte uniform, echipament de
protecie i nsemne distinctive, ale cror descriere, condiii de acordare i folosire se stabilesc prin
regulament elaborat de Ministerul Administraiei i Internelor, aprobat prin hotrre a Guvernului i
publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.
(3) Consiliul local, administratorul sau conductorul instituiei asigur gratuit personalului serviciilor de
urgen voluntare/private uniforma i echipamentul de protecie adecvate misiunilor pe care le
ndeplinete, iar n cazul n care pe timpul interveniei i s-au degradat mbrcmintea ori alte bunuri
personale, l despgubete n mod corespunztor.
Art. 39. - (1) Pe timpul interveniei, personalului serviciilor de urgen voluntare/private i se asigur
antidot adecvat naturii mediului de lucru.
(2) n cazul operaiunilor de lung durat, personalului serviciilor de urgen voluntare/private i se asigur
hrana, gratuit, n echivalentul a cel puin 2.000 de calorii.

(3) Obligaia asigurrii drepturilor prevzute la alin. (1) i (2) revine consiliului local, administratorului
sau conductorului instituiei, dup caz.
Art. 40. - (1) Personalul serviciilor de urgen voluntare are dreptul la indemnizaii pentru timpul efectiv
de lucru la intervenii i la celelalte activiti prevzute n programul serviciului.
(2) Cuantumul orar al indemnizaiei prevzute la alin. (1) se stabilete i se acord de consiliul local,
difereniat pe categorii de funcii.
Art. 41. - (1) Pe timpul ct se afl la cursuri de pregtire i concursuri profesionale, organizate n afara
localitii n care funcioneaz serviciul, personalul serviciilor de urgen voluntare beneficiaz de toate
drepturile de deplasare, cazare i de diurn ca i personalul serviciilor de urgen profesioniste, care se
acord de consiliul local.
(2) Personalul serviciilor de urgen voluntare, salariai ai altor instituii publice sau operatori economici,
i pstreaz drepturile de salariu la locul de munc pentru perioada ct particip la intervenii, cursuri de
pregtire ori concursuri profesionale.
Art. 42. - Persoanele juridice care organizeaz servicii de urgen voluntare/private au obligaia s asigure
personalul, angajat sau voluntar, la o societate de asigurri pentru caz de boal profesional, accident ori
deces produs n timpul sau din cauza ndeplinirii atribuiilor ce i revin pe timpul interveniilor,
concursurilor profesionale, antrenamentelor ori altor misiuni specifice.
CAPITOLUL V
Rspunderea juridic
Art. 43. - nclcarea dispoziiilor prezentei legi atrage rspunderea disciplinar, contravenional,
material, civil sau penal, dup caz.
Art. 44. - Constituie contravenii urmtoarele fapte i se sancioneaz dup cum urmeaz:
I. cu amend de la 100 lei la 500 lei:
a) nerespectarea de ctre primar, administrator sau conductorul instituiei a obligaiilor de informare a
inspectoratului despre izbucnirea i stingerea, cu fore i mijloace proprii, a unui incendiu i de
transmitere a raportului de intervenie;
b) neasigurarea i nepunerea n mod gratuit la dispoziia forelor chemate n ajutor, de ctre administrator
sau conductorul instituiei, a mijloacelor tehnice pentru aprare mpotriva incendiilor i a echipamentelor
de protecie specifice riscurilor care decurg din existena i funcionarea unitii, precum i a antidotului i
medicamentelor pentru acordarea primului ajutor;
c) neconsemnarea de ctre persoanele fizice i juridice n actele de transmitere temporar a dreptului de
folosin, precum i de antrepriz a rspunderilor ce le revin n ceea ce privete aprarea mpotriva
incendiilor;
d) necooperarea persoanelor fizice sau juridice care dein pri din acelai imobil n vederea asigurrii
msurilor de aprare mpotriva incendiilor;

II. cu amend de la 500 lei la 1.000 lei:

a) neanunarea, prin orice mijloc, a serviciilor de urgen, a primarului sau a poliiei de ctre persoana
care observ un incendiu i, dup caz, neluarea msurilor, dup posibilitile sale, pentru limitarea i
stingerea incendiului;
b) neangajarea de ctre autoritile administraiei publice centrale i celelalte organe centrale de
specialitate, Consiliul General al Municipiului Bucureti, consiliile locale ale sectoarelor municipiului
Bucureti, consiliile judeene sau locale, instituiile publice i operatorii economici care desfoar
activiti cu risc de incendiu, prevzui la art. 12 alin. (2), a cel puin un cadru tehnic sau personal de
specialitate cu atribuii n domeniul aprrii mpotriva incendiilor;
c) nerespectarea de ctre primar, administrator sau conductorul instituiei a obligaiilor de ncadrare a
serviciului de urgen voluntar sau privat cu personal atestat n condiiile legii, de pregtire profesional i
antrenare a acestuia pentru intervenie;
d) nerespectarea de ctre primar a obligaiilor ce i revin n conformitate cu prevederile art. 14 lit. j), k) i
m)-o);
e) nerespectarea de ctre salariai a obligaiilor ce le revin potrivit prevederilor art. 22 lit. a), b), e) i f);
f) nerespectarea de ctre cadrele tehnice/personalul de specialitate cu atribuii n domeniul aprrii
mpotriva incendiilor a obligaiilor pe care le au potrivit prevederilor art. 26 alin. (1) lit. b), e), f) i ale art.
27 alin. (1) lit. c)-e);
g) nerespectarea de ctre utilizator a obligaiilor stabilite la art. 21 lit. d) i e);
III. cu amend de la 1.000 lei la 2.500 lei:
a) inaciunea persoanelor fizice i juridice aflate n apropierea incendiilor produse la pduri, plantaii,
culturi agricole, miriti, puni i fnee i care nu intervin imediat cu mijloacele de care dispun pentru
limitarea i stingerea acestora;
b) nendeplinirea de ctre Consiliul General al Municipiului Bucureti, consiliile locale ale sectoarelor
municipiului Bucureti, consiliile judeene, consiliile locale i persoanele juridice prevzute la art. 8 a
obligaiei de organizare a colaborrii prin convenii ncheiate ntre pri;
c) nerespectarea de ctre primar a obligaiilor ce i revin n conformitate cu prevederile art. 14 lit. b), d)-f)
i h);
d) nendeplinirea de ctre ministere i celelalte organe ale administraiei publice centrale de specialitate a
obligaiilor pe care le au potrivit prevederilor art. 18 lit. c)-e);
e) nendeplinirea de ctre administrator sau conductorul instituiei a obligaiilor pe care le are n
conformitate cu prevederile art. 19 lit. g), j), k) i l);
f) necunoaterea i nerespectarea de ctre utilizator a msurilor de aprare mpotriva incendiilor, stabilite
de administrator, proprietar, productor sau importator, dup caz;

g) nendeplinirea de ctre salariai a obligaiilor pe care le au potrivit dispoziiilor art. 22 lit. c), d) i g);
h) nendeplinirea de ctre proiectani a obligaiilor ce le revin n conformitate cu prevederile art. 23 lit. d)
i e);
i) nerespectarea de ctre executanii lucrrilor de construcii i de montaj de echipamente i instalaii a
dispoziiilor art. 24 lit. b) i c);
j) nendeplinirea de ctre cadrele tehnice/personalul de specialitate cu atribuii n domeniul aprrii
mpotriva incendiilor a obligaiilor pe care le au potrivit prevederilor art. 26 alin. (1) lit. a) i c) i ale art.
27 alin. (1) lit. b) i f);
IV. cu amend de la 2.500 lei la 5.000 lei:
a) nendeplinirea de ctre persoanele fizice i juridice a obligaiilor ce le revin n situaii de for major
determinate de incendii, prevzute la art. 8;
b) nendeplinirea de ctre primar a obligaiilor pe care le are potrivit dispoziiilor art. 14 lit. a), c) i g);
c) nendeplinirea de ctre ministere i celelalte organe ale administraiei publice centrale de specialitate a
obligaiilor ce le revin n conformitate cu prevederile art. 18 lit. b) i f);
d) nendeplinirea de ctre administrator a obligaiilor pe care le are n conformitate cu prevederile art. 19
lit. a), b), d)-f), i), o) i q);
e) nerespectarea de ctre persoanele fizice i juridice utilizatoare a prevederilor art. 21 lit. b) i c);
f) nendeplinirea de ctre proiectani a obligaiilor ce le revin potrivit prevederilor art. 23 lit. a)-c);
g) nerealizarea de ctre executanii lucrrilor de construcii i de montaj de echipamente i instalaii,
integral i la timp, a msurilor de aprare mpotriva incendiilor, cuprinse n proiecte, cu respectarea
condiiilor de calitate prevzute de lege;
h) nceperea lucrrilor de execuie la construcii i instalaii tehnologice noi, dezvoltarea, modernizarea
ori schimbarea destinaiei celor existente, precum i punerea n funciune a acestora fr obinerea
avizului sau a autorizaiei de securitate la incendiu, dup caz;
i) nesolicitarea i neobinerea de ctre persoanele fizice ori juridice care finaneaz i realizeaz investiii
noi sau intervenii la construciile existente ori, dup caz, de ctre beneficiarul investiiei a avizelor i/sau
autorizaiilor prevzute de prezenta lege;
j) neelaborarea de ctre ministere i celelalte organe ale administraiei publice centrale de specialitate a
strategiilor sectoriale privind aprarea mpotriva incendiilor n domeniul lor de competen i
neasigurarea aplicrii acestora;
k) efectuarea de lucrri de proiectare, montare, verificare, ntreinere, reparare a sistemelor i instalaiilor
de aprare mpotriva incendiilor, de verificare, ntreinere, reparare a mijloacelor tehnice de aprare
mpotriva incendiilor i de lucrri de ignifugare i termoprotecie de ctre persoane fizice i juridice
neatestate;

l) emiterea de rapoarte de ncercri la foc de ctre laboratoare neautorizate conform legii;

m) utilizarea i comercializarea de mijloace tehnice de aprare mpotriva incendiilor, necertificate
conform legii;
V. cu amend de la 5.000 lei la 10.000 lei:
a) nerespectarea cerinelor care au stat la baza eliberrii avizului sau a autorizaiei de securitate la
incendiu;
b) continuarea executrii lucrrilor de construcii sau funcionarea ori utilizarea
construciilor/amenajrilor respective dup anularea avizului sau a autorizaiei de securitate la incendiu.
Art. 45. - (1) Sanciunile contravenionale se aplic persoanelor fizice sau juridice, dup caz.
(2) Contravenientul poate achita n termen de cel mult 48 de ore de la data ncheierii procesului-verbal
ori, dup caz, de la data comunicrii acestuia jumtate din minimul amenzii prevzute n prezenta lege,
pentru fiecare categorie de contravenii.
(3) Contraveniile la normele de prevenire i stingere a incendiilor i sanciunile contravenionale se
stabilesc prin hotrre a Guvernului.
Art. 46. - (1) Constatarea contraveniilor i aplicarea sanciunilor prevzute la art. 45 se fac de ctre
personalul inspeciilor de prevenire a incendiilor, prevzute la art. 28 alin. (2), precum i de cel al altor
organe abilitate de lege.
(2) Primarii constat i sancioneaz contraveniile prevzute la art. 44 pct. I lit. b), pct. III lit. a) i e) i
pct. IV lit. a).
(3) Contraveniilor prevzute la art. 44 le sunt aplicabile dispoziiile Ordonanei Guvernului nr.2/2001
privind regimul juridic al contraveniilor, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 180/2001, cu
modificrile i completrile ulterioare.
CAPITOLUL VI
Dispoziii finale
Art. 47. - (1) Organizarea, conducerea, ndrumarea i controlul activitii de aprare mpotriva incendiilor
n unitile structurilor de aprare i securitate naional se realizeaz potrivit prevederilor prezentei legi,
pe baza normelor aprobate de conductorii structurilor respective, cu avizul Inspectoratului General.
(2) La unitile din structurile prevzute la alin. (1) Inspectoratul General i inspectoratele exercit
controlul asupra modului de aplicare a prevederilor legale privind aprarea mpotriva incendiilor, numai
la solicitarea comandanilor sau a efilor acestora.
(3) La sediile Parlamentului, Administraiei Prezideniale, Guvernului, precum i la alte obiective de
importan deosebit aflate n administrarea autoritilor publice centrale se pot constitui, prin hotrre a
Guvernului, subuniti profesioniste speciale de intervenie; instituiile menionate asigur gratuit
imobilele, spaiile i utilitile necesare n vederea funcionrii i desfurrii activitilor subunitilor.

Art. 48. - Intervenia pentru stingerea incendiilor i salvarea persoanelor n subteran, la operatorii
economici care produc, stocheaz sau utilizeaz substane toxice care prin contact ori inhalare pot cauza
moartea personalului, la centralele nucleare, la navele aflate n porturi i apele teritoriale romne, pe calea
ferat, aeroporturi, platforme maritime de foraj i extracie, se asigur de operatorii economici care
administreaz sectorul respectiv, cu asistena tehnic a inspectoratelor.
Art. 49. - (1) Laboratoarele de ncercri la foc se autorizeaz n condiiile legii.
(2) Regulamentul de autorizare a laboratoarelor de ncercri la foc se elaboreaz de Inspectoratul General,
se aprob prin ordin al ministrului administraiei i internelor i se public n Monitorul Oficial al
Romniei, Partea I.
Art. 50. - (1) Mijloacele tehnice pentru aprarea mpotriva incendiilor i echipamentelor de protecie
specifice se introduc pe pia i se utilizeaz conform legii.
(2) n domeniul nereglementat de Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitii produselor,
republicat, introducerea pe pia a produselor prevzute la alin. (1) se face pe baza evalurii
conformitii fa de reglementrile elaborate de Inspectoratul General.
(3) Metodologia de certificare a conformitii produselor prevzute la alin. (2) se elaboreaz de
Inspectoratul General, se aprob prin ordin al ministrului administraiei i internelor i se public n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.
Art. 51. - (1) Proiectarea, executarea, verificarea, ntreinerea i repararea sistemelor i instalaiilor de
aprare mpotriva incendiilor, efectuarea lucrrilor de termoprotecie i ignifugare, de verificare,
ntreinere i reparare a autospecialelor i a altor mijloace tehnice destinate aprrii mpotriva incendiilor
se efectueaz de ctre persoane fizice i juridice atestate.
(2) Atestarea persoanelor prevzute la alin. (1) se face pe baza metodologiei elaborate de Inspectoratul
General, aprobat de ministrul administraiei i internelor i publicat n Monitorul Oficial al Romniei,
Partea I.
Art. 52. - n localitatea unde funcioneaz servicii de urgen profesioniste, consiliul local nu are obligaia
constituirii serviciilor de urgen voluntare.
Art. 53. - Personalul serviciilor de urgen nu rspunde de pagubele inerente procesului de intervenie.
Art. 54. - (1) Personalul serviciilor de urgen profesioniste care a ndeplinit o perioad de minimum 10
ani atribuii privind aprarea mpotriva incendiilor, cruia i-au ncetat raporturile de serviciu, la cerere sau
din motive care nu-i sunt imputabile acestuia, poate primi, la cerere, brevetul de Pompier specialist,
difereniat pe categorii de personal.
(2) Modul de eliberare i drepturile conferite prin acest brevet vor fi stabilite prin regulament aprobat prin
ordin al ministrului administraiei i internelor.
Art. 55. - (1) Anual se organizeaz concursuri profesionale ale serviciilor de urgen i cercurilor de elevi
Prietenii pompierilor.

(2) Concursurile profesionale ale serviciilor de urgen se desfoar pe baza regulamentului elaborat de
Inspectoratul General, aprobat prin ordin al ministrului administraiei i internelor, care se public n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.
(3) Concursurile profesionale ale cercurilor de elevi Prietenii pompierilor se desfoar pe baza
regulamentului elaborat de Inspectoratul General, n colaborare cu autoritatea naional pentru
reglementarea activitilor de nvmnt, aprobat prin ordin al acestei autoriti i publicat n Monitorul
Oficial al Romniei, Partea I.
Art. 56. - (1) Actele normative de aplicare, subsecvente prezentei legi, se elaboreaz de autoritile
responsabile n termen de 90 de zile de la data intrrii n vigoare a acesteia.
LEGE nr.265 din 29 iunie 2006 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr 195/2005
privind protecia mediului
Parlamentul Romaniei
Lege nr. 265/2006
din 29/06/2006
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 586 din 06/07/2006
pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
Art. I. - Se aproba Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protectia
mediului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.196 din 30 decembrie 2005, cu
urmatoarele modificari si completari:
1. Articolul 1 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 1. - (1) Obiectul prezentei ordonante de urgenta il constituie un ansamblu de reglementari juridice
privind protectia mediului, obiectiv de interes public major, pe baza principiilor si elementelor strategice
care conduc la dezvoltarea durabila.
(2) Mediul reprezinta ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul,
aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice,
precum si fiintele vii, sistemele naturale in interactiune, cuprinzand elementele enumerate anterior,
inclusiv unele valori materiale si spirituale, calitatea vietii si conditiile care pot influenta bunastarea si
sanatatea omului."
2. La articolul 2, punctele 1-4, 11, 12 si partea introductiva a punctului 18 vor avea urmatorul cuprins:
"1. accident ecologic - evenimentul produs ca urmare a unor neprevazute deversari/emisii de substante
sau preparate periculoase/poluante, sub forma lichida, solida, gazoasa ori sub forma de vapori sau de
energie, rezultate din desfasurarea unor activitati antropice necontrolate/bruste, prin care se deterioreaza
ori se distrug ecosistemele naturale si antropice;
2. acte de reglementare - avizele de mediu, avizul Natura 2000, acordul de mediu, acordul de
import/export plante si/sau animale salbatice non-CITES, permisul CITES, autorizatia privind emisiile de
gaze cu efect de sera, acordul de import pentru organisme modificate genetic, autorizatia/autorizatia
integrata de mediu, autorizatia privind activitatile cu organisme modificate genetic;
3. acord de mediu - actul tehnico-juridic prin care se stabilesc conditiile de realizare a proiectului, din

punctul de vedere al impactului asupra mediului; acordul de mediu reprezinta decizia autoritatii
competente pentru protectia mediului, care da dreptul titularului de proiect sa realizeze proiectul din
punctul de vedere al protectiei mediului;
4. acordul de import pentru organisme modificate genetic - actul tehnico-juridic emis de autoritatea
competenta pentru protectia mediului, care da dreptul titularului sa realizeze activitatea de import de
organisme/microorganisme modificate genetic si stabileste conditiile in care aceasta se poate desfasura,
conform legislatiei in vigoare;
.....................................................................................................................
11. autorizatie privind activitati cu organisme modificate genetic - actul tehnico-juridic emis de
autoritatea competenta, conform dispozitiilor legale in vigoare, care reglementeaza conditiile de
introducere deliberata in mediu si/sau pe piata a organismelor modificate genetic si pentru utilizarea in
conditii de izolare a microorganismelor modificate genetic;
12. autoritate competenta pentru protectia mediului - autoritatea publica centrala pentru protectia
mediului, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului sau agentiile pentru protectia mediului, respectiv
agentiile regionale pentru protectia mediului si agentiile judetene pentru protectia mediului, Administratia
Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, precum si Garda Nationala de Mediu si structurile subordonate
acesteia;
.....................................................................................................................
18. cele mai bune tehnici disponibile - stadiul de dezvoltare cel mai avansat si eficient inregistrat in
dezvoltarea unei activitati si a modurilor de exploatare, care demonstreaza posibilitatea practica de a
constitui referinta pentru stabilirea valorilor-limita de emisie in scopul prevenirii poluarii, iar in cazul in
care acest fapt nu este posibil, pentru a reduce in ansamblu emisiile si impactul asupra mediului in
intregul sau:".
3. La articolul 2, dupa punctul 18 se introduce un nou punct, punctul 18^1, cu urmatorul cuprins:
"18^1. certificat de emisii de gaze cu efect de sera - titlul care confera dreptul de a emite o tona de
dioxid de carbon echivalent intr-o perioada definita;".
4. La articolul 2, punctul 28 va avea urmatorul cuprins:
"28. emisie - evacuarea directa ori indirecta, din surse punctuale sau difuze, de substante, vibratii,
radiatii electromagnetice si ionizante, caldura ori de zgomot in aer, apa sau sol;".
5. La articolul 2, punctul 41 se abroga.
6. La articolul 2, dupa punctul 46 se introduce un nou punct, punctul 46^1, cu urmatorul cuprins:
"46^1. autorizatie privind emisiile de gaze cu efect de sera - actul tehnico-juridic emis de autoritatea
publica competenta pentru protectia mediului pentru una sau mai multe instalatii ori pentru parti ale
instalatiei situate pe acelasi amplasament si exploatate de acelasi operator, prin care se aloca un numar de
certificate de emisii de gaze cu efect de sera;".
7. La articolul 2, punctele 50, 52 si 53 vor avea urmatorul cuprins:
"50. poluant - orice substanta, preparat sub forma solida, lichida, gazoasa sau sub forma de vapori ori de
energie, radiatie electromagnetica, ionizanta, termica, fonica sau vibratii care, introdusa in mediu,
modifica echilibrul constituentilor acestuia si al organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale;
.....................................................................................................................
52. prejudiciu - efectul cuantificabil in cost al daunelor asupra sanatatii oamenilor, bunurilor sau
mediului, provocat prin poluanti, activitati daunatoare ori dezastre;
53. proiect - executia lucrarilor de constructii sau alte instalatii ori amenajari, alte interventii asupra
cadrului natural si peisajului, inclusiv cele care implica extragerea resurselor minerale;".

8. La articolul 2, punctul 73 se abroga.

9. La articolul 3, litera a) va avea urmatorul cuprins:
"a) principiul integrarii cerintelor de mediu in celelalte politici sectoriale;".
10. La articolul 4, partea introductiva va avea urmatorul cuprins:
"Art. 4. - Modalitatile de implementare a principiilor si a elementelor strategice sunt:".
11. La articolul 5, literele b)-d) vor avea urmatorul cuprins:
"b) dreptul de asociere in organizatii pentru protectia mediului;
c) dreptul de a fi consultat in procesul de luare a deciziilor privind dezvoltarea politicii si legislatiei de
mediu, emiterea actelor de reglementare in domeniu, elaborarea planurilor si programelor;
d) dreptul de a se adresa, direct sau prin intermediul organizatiilor pentru protectia mediului,
autoritatilor administrative si/sau judecatoresti, dupa caz, in probleme de mediu, indiferent daca s-a
produs sau nu un prejudiciu;".
12. La articolul 7, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins:
"Art. 7. - (1) Coordonarea, reglementarea si implementarea in domeniul protectiei mediului revin
autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului,
agentiilor regionale si judetene pentru protectia mediului, Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta
Dunarii."
13. La articolul 7, dupa alineatul (2) se introduce alineatul (3) cu urmatorul cuprins:
"(3) Controlul respectarii masurilor de protectia mediului se realizeaza de:
a) comisari si persoane imputernicite din cadrul Garzii Nationale de Mediu, Administratiei Rezervatiei
Biosferei Delta Dunarii;
b) autoritatile administratiei publice locale, prin personalul imputernicit;
c) Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare, Ministerul Apararii Nationale si
Ministerul Administratiei si Internelor, prin personalul imputernicit, in domeniile lor de activitate,
conform atributiilor stabilite prin lege."
14. Articolul 8 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 8. - (1) Autoritatile competente pentru protectia mediului, cu exceptia Garzii Nationale de Mediu
si a structurilor subordonate acesteia, conduc procedura de reglementare si emit, dupa caz, acte de
reglementare, in conditiile legii.
(2) In derularea procedurilor de reglementare pentru proiecte sau activitati care pot avea efecte
semnificative asupra teritoriului altor state, autoritatile competente pentru protectia mediului au obligatia
sa respecte prevederile conventiilor internationale la care Romania este parte."
15. La articolul 12, alineatul (5) va avea urmatorul cuprins:
"(5) Autoritatea competenta pentru protectia mediului stabileste cu titularul activitatii programul pentru
conformare, pe baza concluziilor si recomandarilor bilantului de mediu."
16. La articolul 15, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins:
"Art. 15. - (1) Autoritatile competente pentru protectia mediului, cu exceptia Garzii Nationale de Mediu
si a structurilor subordonate acesteia, emit, revizuiesc si actualizeaza, dupa caz, actele de reglementare."
17. La articolul 20, alineatele (3) si (6) vor avea urmatorul cuprins:
"(3) Consultarea publicului este obligatorie in cazul procedurilor de emitere a actelor de reglementare,
potrivit legislatiei in vigoare. Procedura de participare a publicului la luarea deciziei este stabilita prin
acte normative specifice.
.....................................................................................................................
(6) Organizatiile neguvernamentale care promoveaza protectia mediului au drept la actiune in justitie in

probleme de mediu, avand calitate procesuala activa in litigiile care au ca obiect protectia mediului."
18. La articolul 49, alineatele (1) si (3) vor avea urmatorul cuprins:
"Art. 49. - (1) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului impreuna cu autoritatile publice
centrale si locale, dupa caz, elaboreaza reglementari tehnice privind masurile de protectie a ecosistemelor,
de conservare si utilizare durabila a componentelor diversitatii biologice.
.....................................................................................................................
(3) La proiectarea lucrarilor care pot modifica cadrul natural al unei arii naturale protejate este
obligatorie procedura de evaluare a impactului asupra acesteia, urmata de avansarea solutiilor tehnice de
mentinere a zonelor de habitat natural, de conservare a functiilor ecosistemelor si de protectie a speciilor
salbatice de flora si fauna, inclusiv a celor migratoare, cu respectarea alternativei si a conditiilor impuse
prin acordul de mediu, automonitorizarea, precum si monitorizarea de catre structurile de administrare,
pana la indeplinirea acestora."
19. La articolul 51, dupa alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4^1), cu urmatorul cuprins:
"(4^1) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului raporteaza Comisiei Europene stadiul
indeplinirii masurilor prevazute in normele Uniunii Europene privind protectia naturii."
20. La articolul 51, alineatul (5) va avea urmatorul cuprins:
"(5) Pentru administrarea parcurilor nationale, parcurilor naturale, a siturilor de interes comunitar si a
ariilor de protectie speciala avifaunistice, a caror suprafata este mai mare de 4.000 ha, precum si pentru
coordonarea si monitorizarea celorlalte categorii de arii naturale protejate se infiinteaza Agentia Nationala
pentru Arii Naturale Protejate si Conservarea Biodiversitatii, institutie publica, in subordinea autoritatii
publice centrale pentru protectia mediului, finantata din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul
de stat, care are in subordine si/sau in coordonare structuri de administrare special constituite, cu
personalitate juridica."
21. La articolul 52, alineatul (2) va avea urmatorul cuprins:
"(2) In ariile naturale protejate sunt interzise:
a) desfasurarea programelor, proiectelor si activitatilor care contravin planurilor de management sau
regulamentelor ariilor naturale protejate;
b) schimbarea destinatiei terenurilor fara aprobarea structurilor de administrare;
c) pasunatul si amplasarea de stane si locuri de tarlire fara aprobarea structurilor de administrare;
d) activitati comerciale de tip comert ambulant, fara aprobarea structurilor de administrare."
22. La articolul 52, litera d) a alineatului (3) va avea urmatorul cuprins:
"d) accesul cu mijloace motorizate care utilizeaza carburanti fosili pe suprafata ariilor naturale protejate,
in scopul practicarii de sporturi, in afara drumurilor permise accesului public si a terenurilor special
amenajate;".
23. Articolul 54 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 54. - (1) De la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana cultivarea sau testarea plantelor
superioare modificate genetic se va supune acquis-ului comunitar.
(2) De la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, in Romania se interzice cultivarea plantelor
superioare modificate genetic, altele decat cele acceptate in Uniunea Europeana.
(3) Distanta minima fata de ariile naturale protejate, in care activitatea de cultivare si/sau de testare a
plantelor superioare modificate genetic este interzisa, se stabileste prin ordin comun al conducatorilor
autoritatii publice centrale pentru protectia mediului si gospodaririi apelor si autoritatii publice centrale
pentru agricultura, paduri si dezvoltare rurala."
24. La articolul 60, alineatul (2) va avea urmatorul cuprins:

"(2) Gestionarea durabila si unitara a fondurilor obtinute in urma tranzactionarii unitatii de cantitate
atribuita, prevazuta de Protocolul de la Kyoto la Conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor
climatice, adoptat la 11 decembrie 1997, ratificat prin Legea nr. 3/2001, se realizeaza prin structuri special
constituite in cadrul Administratiei Fondului pentru Mediu."
25. Articolul 62 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 62. - Detinatorii, cu orice titlu, de terenuri pe care se gasesc perdelele si aliniamentele de protectie,
spatiile verzi, parcurile, gardurile vii sunt obligati sa le intretina pentru imbunatatirea capacitatii de
regenerare a atmosferei, protectia fonica si eoliana."
26. Articolul 65 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 65. - Protectia solului, a subsolului si a ecosistemelor terestre, prin masuri adecvate de
gospodarire, conservare, organizare si amenajare a teritoriului, este obligatorie pentru toti detinatorii, cu
orice titlu."
27. La articolul 70, literele a) si f) vor avea urmatorul cuprins:
"a) sa imbunatateasca microclimatul localitatilor, prin amenajarea si intretinerea izvoarelor si a luciilor
de apa din interiorul si din zonele limitrofe acestora, sa infrumuseteze si sa protejeze peisajul, sa mentina
curatenia stradala;
.....................................................................................................................
f) sa adopte elemente arhitecturale adecvate, sa optimizeze densitatea de locuire, concomitent cu
mentinerea, intretinerea si dezvoltarea spatiilor verzi, a parcurilor, a aliniamentelor de arbori si a
perdelelor de protectie stradala, a amenajamentelor peisagistice cu functie ecologica, estetica si recreativa,
in conformitate cu planurile de urbanism si amenajarea teritoriului;".
28. Articolul 71 va avea urmatorul cuprins:
"Art. 71. - (1) Schimbarea destinatiei terenurilor prevazute in planurile urbanistice ca spatii verzi
amenajate este interzisa.
(2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) terenurile proprietate privata, prevazute in planurile
urbanistice ca zone verzi, sau spatiile plantate neprotejate a caror destinatie poate fi schimbata numai cu
respectarea reglementarilor specifice in vigoare."
29. La articolul 74, dupa litera b) a alineatului (2) se introduce o noua litera, litera b^1), cu urmatorul
cuprins:
"b^1) un reprezentant al Agentiei Nationale pentru Ariile Naturale Protejate si Conservarea
Biodiversitatii;".
30. La articolul 74, dupa litera n) a alineatului (2) se introduce o noua litera, litera o), cu urmatorul
cuprins:
"o) un primar de municipiu resedinta de judet, nominalizat de primarii celorlalte municipii resedinta de
judet din regiunea respectiva."
31. La articolul 75, litera n) va avea urmatorul cuprins:
"n) elaboreaza si implementeaza programe si elaboreaza materiale educative privind protectia
mediului;".
32. La articolul 75, literele t) si y) vor avea urmatorul cuprins:
"t) se consulta cel putin o data pe an cu reprezentantii organizatiilor neguvernamentale si cu alti
reprezentanti ai societatii civile pentru stabilirea strategiei protectiei mediului;
.....................................................................................................................
y) propune, in situatii speciale constatate pe baza datelor obtinute din supravegherea mediului,
declararea prin hotarare a Guvernului de zone de risc inalt de poluare in anumite regiuni ale tarii si

elaboreaza, impreuna cu alte autoritati publice centrale si locale, programe speciale pentru inlaturarea
riscului survenit in aceste zone, care se aproba prin hotarare a Guvernului. Dupa eliminarea factorilor de
risc inalt de poluare, pe baza noilor date rezultate din supravegherea evolutiei starii mediului, zona
respectiva este declarata reintrata in normalitate;".
33. La articolul 75, dupa litera y) se introduce o noua litera, litera z), cu urmatorul cuprins:
"z) autorizarea laboratoarelor pentru controlul calitatii mediului."
34. La articolul 87, litera d) va avea urmatorul cuprins:
"d) aproba locatiile si suprafetele pe care urmeaza sa fie cultivate plante superioare modificate genetic,
in vederea autorizarii de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului;".
35. La articolul 90, litera d) va avea urmatorul cuprins:
"d) sa aiba personal specializat pentru protectia mediului si sa colaboreze in acest scop cu autoritatile
pentru protectia mediului;".
36. La articolul 90, litera i) se abroga.
37. La articolul 94, litera r) a alineatului (1) va avea urmatorul cuprins:
"r) asigura luarea masurilor de salubrizare a terenurilor detinute cu orice titlu, neocupate productiv sau
functional, in special a celor situate de-a lungul cailor de comunicatie rutiere, feroviare si de navigatie;".
38. La articolul 94, partea introductiva a alineatului (2) si litera b) vor avea urmatorul cuprins:
"(2) Persoanele fizice sau juridice care prospecteaza, exploreaza ori exploateaza resursele solului si
subsolului au urmatoarele obligatii:
.....................................................................................................................
b) sa anunte autoritatile pentru protectia mediului sau, dupa caz, celelalte autoritati competente, potrivit
legii, despre orice situatii accidentale care pun in pericol mediul si sa actioneze pentru refacerea acestuia."
39. La articolul 94, litera a) a alineatului (3) va avea urmatorul cuprins:
"a) sa solicite si sa obtina autorizatia din partea autoritatii publice competente pentru agricultura;".
40. La articolul 94, litera b) a alineatului (3) se abroga.
41. La articolul 94, litera a) a alineatului (4) va avea urmatorul cuprins:
"a) sa respecte prevederile planurilor de management si ale regulamentelor ariilor naturale protejate;".
42. La articolul 94, litera c) a alineatului (4) se abroga.
43. La articolul 96, partea introductiva a alineatului (1) si punctele 12 si 16 vor avea urmatorul cuprins:
"Art. 96. - (1) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 lei (RON) la 6.000 lei
(RON), pentru persoane fizice, si de la 25.000 lei (RON) la 50.000 lei (RON), pentru persoane juridice,
incalcarea urmatoarelor prevederi legale:
.....................................................................................................................
12. obligatiile autoritatilor administratiei publice locale, precum si ale persoanelor fizice si juridice,
dupa caz, de a adopta si/sau aplica masuri obligatorii cu privire la intretinerea si infrumusetarea cladirilor,
a curtilor si imprejurimilor acestora, a spatiilor verzi din curti si dintre cladiri, a arborilor si arbustilor
decorativi, in conformitate cu planurile de urbanism;
.....................................................................................................................
16. obligatia desfasurarii pe suprafata ariilor naturale protejate numai a acelor activitati conforme
prevederilor planurilor de management si regulamentelor ariilor naturale protejate;".
44. La articolul 96, punctul 17 al alineatului (1) se abroga.
45. La articolul 96 alineatul (1), dupa punctul 25 se introduc doua noi puncte, punctele 26 si 27, cu
urmatorul cuprins:
"26. obligatia persoanelor fizice de a nu deversa in apele de suprafata sau subterane ape uzate, fecaloid

menajere;
27. cultivarea fara autorizare a plantelor superioare modificate genetic."
46. La articolul 96, partea introductiva a alineatului (2) si punctul 1 vor avea urmatorul cuprins:
"(2) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei (RON) la 10.000 lei (RON),
pentru persoane fizice, si de la 30.000 lei (RON) la 60.000 lei (RON), pentru persoane juridice, incalcarea
urmatoarelor prevederi legale:
1. obligatia persoanelor fizice si juridice de solicitare si obtinere a actelor de reglementare conform
prevederilor legale, precum si a acordului de import/export si a autorizatiilor privind organismele
modificate genetic, conform prevederilor legale, in termenele stabilite de autoritate;".
47. La articolul 96, punctul 2 al alineatului (2) se abroga.
48. La articolul 96, alineatul (2), punctul 9 va avea urmatorul cuprins:
"9. obligatiile autoritatilor administratiei publice locale de a avea personal specializat pentru protectia
mediului si de a colabora in acest scop cu autoritatile pentru protectia mediului;".
49. La articolul 96, punctul 17 al alineatului (2) se abroga.
50. La articolul 96 alineatul (2), punctul 27 va avea urmatorul cuprins:
"27. obligatiile persoanelor fizice si juridice, care prospecteaza, exploreaza sau exploateaza resursele
naturale, de a remedia zonele in care solul, subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate;".
51. La articolul 96, alineatul (2), punctele 32 si 33 vor avea urmatorul cuprins:
"32. obligatia persoanelor fizice si juridice de a nu produce poluarea apelor de suprafata prin spalarea de
obiecte, produse, ambalaje, materiale;
33. obligatia persoanelor juridice de a nu deversa in apele de suprafata sau subterane ape uzate, fecaloid
menajere;".
52. La articolul 96, partea introductiva a alineatului (3) si punctele 4 si 9 vor avea urmatorul cuprins:
"(3) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 7.500 lei (RON) la 15.000 lei (RON),
pentru persoane fizice, si de la 50.000 lei (RON) la 100.000 lei (RON), pentru persoane juridice,
incalcarea urmatoarelor prevederi legale:
.....................................................................................................................
4. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a diminua, modifica sau inceta activitatile generatoare de
poluare la cererea motivata a autoritatilor pentru protectia mediului;
.....................................................................................................................
9. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a realiza in totalitate si la termen masurile impuse, in
conformitate cu actele de reglementare si prevederile legale, de persoanele imputernicite cu verificarea,
inspectia si controlul in domeniul protectiei mediului;".
53. La articolul 96 alineatul (3), dupa punctul 14 se introduce un nou punct, punctul 15, cu urmatorul
cuprins:
"15. obligatia persoanelor fizice si juridice sa nu deverseze in apele de suprafata sau subterane ape
uzate, substante petroliere sau periculoase, ape care contin substante periculoase."
54. La articolul 97, alineatele (1) si (2) vor avea urmatorul cuprins:
"Art. 97. - (1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 96 se realizeaza de:
a) comisari si persoane imputernicite din cadrul Garzii Nationale de Mediu si Administratiei Rezervatiei
Biosferei Delta Dunarii;
b) autoritatile administratiei publice locale si personalul imputernicit al acestora;
c) Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare, Ministerul Apararii Nationale si
Ministerul Administratiei si Internelor prin personalul imputernicit, in domeniile lor de activitate,

conform atributiilor stabilite prin lege.

(2) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 96 se realizeaza si de
personalul structurilor de administrare si custozii ariilor naturale protejate, numai pe teritoriul ariei
naturale protejate administrate."
55. La articolul 98, partea introductiva a alineatului (1) va avea urmatorul cuprins:
"Art. 98. - (1) Constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda
penala de la 30.000 lei (RON) la 60.000 lei (RON) urmatoarele fapte, daca au fost de natura sa puna in
pericol viata ori sanatatea umana, animala sau vegetala:".
56. La articolul 98, partea introductiva a alineatului (2) va avea urmatorul cuprins:
"(2) Constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda penala de la
50.000 lei (RON) la 100.000 lei (RON) urmatoarele fapte, daca au fost de natura sa puna in pericol viata
ori sanatatea umana, animala sau vegetala:".
57. La articolul 98, punctul 15 al alineatului (2) se abroga.
58. La articolul 102 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu urmatorul cuprins:
"(2) Pana la adoptarea noilor proceduri de reglementare din punctul de vedere al protectiei mediului,
emiterea actelor de reglementare se realizeaza conform actelor normative existente la data intrarii in
vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonante de urgenta."
59. La articolul 104, litera c) va avea urmatorul cuprins:
"c) art. 21 alin. (1) lit. d) si e) si art. 54 care intra in vigoare la 1 ianuarie 2007."
Art. II. - Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 1.196 din 30 decembrie 2005, aprobata cu modificari si completari prin prezenta lege, se va
republica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dandu-se textelor o noua numerotare.
Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76
alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.
Bucuresti, 29 iunie 2006.
Nr. 265.
TEMATICA DE PREGTIRE AGENI DE SECURITATE
Durata:360 ore din care: 60 ore activiti teoretice i 300 ore activt i practice
Modulul 1:Pregtire general juridic
Durata:9 ore
Instruire teoretic = 6 ore
Activiti practice = 3 ore
TEMA 1
Organizarea i desfurarea activitii de paz n Romnia
1. Reglemtarea juridic

n Romania, paza i protecia se realizeaz prin fore i mijloace militare sau civile, de ctre
instituiile specializate ale autoritilor administraiei publice, sau n regim privat, de ctre propietarii
sau deintorii obiectivelor, bunurilor sau valorilor, precum i de ctre socitile specialiyate de pay
i protecie.
Ministerele i celelate organe de specialitate ale administraiei publice centrale i locale, regiile
autonome, companiile i societile naionale de cercetare-dezvoltare, societile comerciale,
indiferent de natura capitalului social, precum i alte organizaii care dein bunuri ori valori cu orice
titlu, sunt obligate s asigure paza i securitatea acestora.
Paza i protecia sunt activiti desfurate prin fore i mijloace specifice n scopul
asigurrii siguranei obiectivelor, bunurilor i valorilor mpotrtiva oricror aciuni ilicite care
lezaz dreptul de propietate, existena material a acestora, precum i a protejrii persoanelor
mpotriva oricror acte ostile care le pot pericilita viaa, integitatea fiyic sau sntatea.
Activitatea de paz n Romnia este reglemetat de :

Legea nr.333-2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor i protecia persoanelor;

Hotrrea de Guvern nr.1010/2003 privind Metodologia de aplicare a Legii nr.333/2003
privind paza obiectivelor, bunurilor i valorilor i protecia persoanelor;
Legea 40/2010 pentru modificarea i completarea Legii nr.333/2003;
2. Formele de paz
Conform acestor teglemtri formele de paz sunt:
-

Paza cu efective de jandarmi;

Paza cu poliie local;
Paza proprie;
Paza i protecia prin societi specializate.

n funcie de importana, specificul i valoarea bunurilor pe care le de in, conductorii de unit i

cu sprijinul de specialitate al poliiei-pentru sistemele civile de paz, sau al jandarmeriei-pentru cele
militare, stabilesc modaliti concrete de organizare i de executare a pazei, alegnd una din formele
de paz menionate mai sus.
La unitile grupate pe un anumit spaiu se poate organiza, cu avizul poliiei, paza n comun ( cu
poliie local, paz proprie sau prin socitile specializate de paz ),conductorii acestor unit i
stabilind forma de paz, obligaiile i rspunderile fiecrui beneficiar, inclusiv cele privind ntocmirea
planului de paz.
La unitile unde nu este posibil realizarea unui sistem de paz organizat, conductorii acestora
sunt obligai s execute:mprejmuiri, grilaje, obloane, ncuietori sigure, iluminat de securitate, sisteme
de alarm sau alte asemenea mijloace necesare asigurrii pazei i integrit ii bunurilor.
Paza este obligatorie pentru toate instituiile i persoanele juridice. Paza este facultativ
( benevol ) pentru persoanele fizice.

Conductorii de uniti rspund pentru luarea msurilor de asigurare a pazei obiectivelor,

bunurilor i valorilor pe care le dein.
3. Paza transporturilor bunurilor i valorilor importante, precum i a transporturiloe cu
caracter special.
Prin bunuri i valori importante ne referim la sume de bani, titluri de credite, cecuri sau alte
nscrisuri de valoare, metale i pietre preioase.
Produsele cu caracter special pot fii urmtoarele: arme, muni ii, tehnic de lupt, materii
explozive, stupefiante, substane toxice, materiale nucleare sau alte materii radioactive ori alte materii
sau substane periculoase.
Paza transporturilor bunurilor i valorilor precum i a produselor cu caracter specia, se asigur cu
mijloace de transport anume destinate, se execut potrivit prevederilor planului de paz, de regul pe
timp de zi.
Paza transpoirturilor de bunuri i valori importante se poate asigura de ctre jandarmi, personal
propriu sau cel al unei societi specializate de paz i protec ie.
Paza transporturilor produselor cu caracter special se asigur cu efective de jandarmi, cu excep ia
celor organizate i executate cu efective ale Ministerului Aprrii Na ionale.
Paza trasporturilor bunurilor i valorilor sau a a produselor cu caracter special, aflate n tranzit pe
teritoriul Romniei, pe cale ferat ori rutier, se asigur cu efective de jandarmi.
4. Atribuiile Ministerului Administraiei i Internelor ( Poliiei )
Ministerul Administraiei i Internelor asigur, prin structurile de specialitate, coordonarea,
ndrumarea i controlul activitilor de paz i protec ie pe teritoriul Romniei.
n scopul asigurrii pazei i a siguranei obiectivelor, bunurilor i valorilor, Poli iei Romne i
revin urmtoarele atribuii principale:
-

Avizeaz planurile de paz ale unitilor la care paza nu este asigurat cu efective de
jandarmi i stabilete, dup caz necesitatea dotrii personalului implicat cu armament i
muniia aferent.
Acord sprijin de specialitate n organizarea pazei la aceste unit i n pregtirea
personalului de paz i urmrete executarea n tocmai a msurilor stabilite prin planul de
paz;
Elibereaz licene de funcionare socitilor specializate de paz i emite avizul pentru
conductorii acestora, n condiiile legii;
Elibereaz atestate pentru ncadrarea personalului de paz sau retrage atestatul acordat,
cnd nu mai sunt ndeplinite condiiile legale care au stat la baza eliberarii acestuia;
Avizeaz proiectele sistemelor tehnice de alarmare contra efrac iei, propuse a se instala n
uniti;
Avizeaz planurile tematice pentru cursurile de atestare profesional a personalui de
paz;

ndrum i supraveghez, dup caz, executarea sistemelor de tragere cu armamentul din

dotare al personalui de paz i gard de corp;
Acord asisten n organizarea activitii de paz i gard de corp i asigur, n mod
gratuit, armamentul necesar n vederea dotrii personalului institu iilor publice autorizate
prin lege de nfiinare, organizare i funcionare s dein i s foloseasc arme de foc i
muniii, cu excepia celor din sitemul de aprare, ordine public i siguran a na ional;
Asigur, prin incheierea, contra cost, n limita disponibilit ii, armamentul necesar dotrii
personalului de paz pentru celelalte uniti;
Controleaz modulul n care se respect dispozi iile legale cu privire la paza obiectivelor,
a bunurilor i valorilor, precum i a celor privind garda de corp i stabilesc msurile ce
urmez s fie luate;
Avizeaz regulamentele de organizare i funcionare a dispeceratelor de zon care
monotorizeaz sisteme de alarm;
Elibereaz licene de functionare societ ilor specializate n activit i de proiectare,
producere, instalare i intreinere a sistemelor de alarm mpotriva efrac iei sau a
componentelor acestora i de monotorizare a alarmelor din obiective, sau retrage liven a
acestora n condiiile legii;
Avizeaz conductorii i personalul tehnic al societilor specializate sau retrage acest
aviz cnd nu mai sunt ndeplinite condiiile prevzute de lege;
Avizeaz personalul de paz i garda de corp pentru port arm;
Controleaz i ndrum activitatea societilor specializate;
ine evidena licenelor, atestatelor i a avizelor acordate precum i a celor retrase i
furnizeaz a cererea befeciarilor servicii de paz i protec ie, date n acest sens.

TEMA 2
ATRIBUIILE I DREPTURILE PERSONALULUI DE PAZ
Obligaii ( Art.47 / Legea 333 ):s cunoasc i s respecte ndatoririle ce-i revin, fiin direct rspunztor
pentru paz i integritatea obiectivelor, bunurilor i valorilor incredin ate.
1. Obligaiile agentului de paz ( Art.48 / Legea 333 ) :
S cunoasc locurile i punctele vulnerabile din obiectiv.
S pzeasc obiectivul, bunurile i valorile ncredin ate;
S permit accesul n obiectiv n conformitate cu :
- Reglementrile legale;
- Dispoziii interne.
S nu permit accesul n obiectiv a persoanelor n stare de ebrietate sau cu buturi alcoolice;
S opreasc i s legitimeze persoanele despre care exist indicii c au svr iit infrac iuni;
S-i ntiineze eful ierarhic despre evenimentele din obiectiv;
n cazul de avarii n obiectiv s ia primele msuri imediat dup constatare;
n caz de incendii s ia msuri de stingere i salvare a persoanelor, bunurilor i a valorilor;
S ia msuri de salvare a persoanelor, bunurilor i valorilor n caz de dezastre;
S sesizeze Poliia n legtur cu orice fapt de natur s prejudicieze patrimoniul societ ii;
S pstreze secretul de serviciu ;
S poarte numai n timpul servicului mijloacele de aprare i protec ie i armamentul;
S nu se prezinte la serviciu sub influena alcoolului, s nu absenteze nemotivat;

 S execute n raport cu specificul obiectivului orice alte sarcini potrivit planului de paz.
Pe timpul executrii serviciului agentului de paz este interzis :
S ncredineze arma altei persoane;
S ntreprind aciuni care nu au legtur cu ndatoririle de serviciu;
S poarte discuii cu cetenii n afara celor impuse de natura servicului;
S doarm n timpul serviciului;
S prseasc postul fr aprobare.
A. Obligaiile agentului de paz la intrarea i la ieirea din serviciu :
S se prezinte la serviciu odihnit, apt pentru serviciu fiindu-i interzis s consume buturi
alcoolice nainte sau n timpul serviciului;
S se prezinte la timp pe obiectiv pentru a intra n serviciu;
S fie regulamentar i cu igiena corespunztoare;
S participe la instructajul fcut de eful de tur ( obiectiv );
S semneze n Buletinul Posturilor de luare la cunotiin a postuui n care va executa
serviciul;
S-i ridice armamentul i muniia semnnd n Registrul de predare primire a
armamentului i muniiei, tomfa i dup caz documentele i materialele necesare executrii
serviciului de paz;
S curee i s ntrein armamentul i s-l predea mpreun cu mini ia efului de tur.
B. Primirea i predarea postului de paz fix :
Se face pe baz de proces verbal, agentul care intr n serviciu verific:

Eexistena i funcionarea aparaturii de alarmare;

Dac ferestrele imobilului sunt nchise i grilajele ncuiate;
Dac gratiile de la ferestre sunt intacte;
Dac sigiliile de la ui sunt intacte;
Dac nu sunt urme de la spargeri;
Dac nu s-au uitat afar bunuri materiale;
Existena bunurilor i materialelor date n dotarea posturilor ( pe baz de opis ).
C. Luarea n primire a postului de paz mobil :

Se parcurge ntreg teritoriul zonei de responsabilitate, verificnd fiecare obiectiv n parte, se verific de
cei doi ageni ( predator primitor ):
Ferestrele imobilelor s fie nchise i fr urme de for are;
Gratiile de la ferestre ;
Grilajele metalice dac sunt ncuiate;
Perimetrul i iluminarea sa;
Dac nu au rmas n exterior bunuri ale beneficiarului;
Dac sunt afiate la vedere adresele beneficiarului;
Punctele, zonele, vulnerabile din raion sau de responsabilitate
Materialele i bunurile din dotarea postului;
Semneaz de predare primire n registrul de procese verbale.
D. Executarea servicului de paz.
Executarea serviciului de paz n post fix oblig pe agent s :

Permit ptrunderea n obiectiv numai n condiiile prevzute de lege i consemnul

particular;
- Asigure ordinea interioar, disciplina i lini tea n postul sa;
- Verifice documentele de nsoire ale obiectelor la introducerea sau scoaterea lor din
obiectiv;
- Vegheze permanent i s pzeasc postul ncredinat folosind, dup caz, procedeele de
lupt adecvate;
- Tin legtura permanent cu eful de tur.
Executarea serviciului de paz n post mobilse face de regul, prin deplasri, supravegheri, opriri,
pnde ( se dau caracteristicile fiecrei modalit i de executare a serviciului de paz n post
mobil ).
2. Obligaiile efului de tur ( formaie ) Art.49 / Legea 333 :
S organizeze, s conduc i s contoleze activitatea de paz precum i modul de executare a
Serviului de ctre personalul din subordine;
S informeze conducerea eocietii i Poliia imediat despre evenimentele privind avtivitatea de
paz i s in evidena lor;
S propun conducerii msuri de perfecionare a serviciului de paz ;
S in armamentul i muniia din dotarea personalului, s asigure pstrarea, ntre inerea,
depozitarea i folosirea acestora potrivit legii;
S execute programul de pregtire specific i profesional a personalului din subordine.
3.Obligaiile grzii de corp Art.50 / Legea 333 :
S respecte legile n vigoare i s nu lezeze drepturile i libert ile cet ene ti;
S poarte n serviciu uniforma cu nsemnele de firm, mijloacele de aprare i protec ie cu care
este dotat, inclusiv armamentul autorizat de Poliie;
S apere persoana careia ii asigur garda de corp mpotriva atacurilor care-i pun n pericol via a,
integritatea corporal, sntatea sau bunurile acestuia;
S ia primele msuri pentru salvarea persoanei beneficiare n caz c a fost rnit;
S nu execute, la cererea beneficiarului, activit i care dep esc limita atribu iilor sale legale;
S coopereze cu Poliia i s informeze Poli ia n caz c are informa ii despre un atac iminent
asupra persoanei beneficiare de gard de corp;
S se subordoneze autoritilor statului i s ajute la prinderea infractorilor, fr a- i nclca
obligaiile fa de beneficiar.
Modulul 2
Pregtire profesional specific
Durata: 301 ore
Instruire teoretic = 36 ore
Instruire practic = 265 ore
TEMA 3
Dotarea agentului de securitate.Materiale i mijloace de autoaprare din postul de paz

Dotarea agentului de securitate ;

Art.42.- Angajatorii sunt obligai s doteze personalul de securitate i garda de corp cu uniform, nsemne
distinctive i, dup caz, echipament de protecie, pe care acesta le poart numai n timpul executrii
serviciului.
Art.43.- Personalul de securitate sau garda de corp are obliga ia de a purta n timpul serviciului un ecuson
de identificare cu numele i prenumele, precum i cu denumirea unit ii la care este angajat.
Art.44.(1) Uniforma i nsemnele se stabilesc de ctre angajator.Acesta va fi inscrip ionat numai cu denumirea
i sigla societii angajatoare.
(2)Este interzis societilor private de securitate s adopte nsemne, uniforme, accesorii sau denumiri
similare ori asemntoare cu cele ale autorit ilor publice.Societ ilor private de securitate li se interzice i
folosirea de cagule, mti pentru protecia feei i ctu e metalice.
Art.45(1) n raport cu importana i natura obiectivelor, bunurilor i valorilor pzite, cu avizul poli iei sau al
jandarmeriei, dup caz, personalul de securitate sau garda de corp poate fi dotat cu arme de foc, bastoane
de cauciuc sau tomfe, pulverizatoare ititant-lacrimogene de capacitate mic i alte mijloace de aprare,
autorizate prin lege.
(2)Dotarea cu arme de foc a personalului de securitate sau garda de corp se face numai dup avizarea,
dup caz, de ctre poliie sau jandarmerie a planului de securitate/protec ie a obiectivului/ persoanei ori a
transportului de bunuri i valori speciale sau a produselor cu caracter special.
Art.46.(1) Armamentul i muniia se asigur prin nchiriere, contra cost, de ctre unitatea de poli ie sau jandarmi
competent teritorial.
(2)Cel puin semestrial, sub supravegherea unitilor de poli ie sau jandarmi competente teritorial, se vor
organiza trageri de antrenament cu personalul de securitate i garda de corp dotat cu arme de foc.
(3)Contravaloarea muniiei consumate se suport de angajator.
Art.50
(1) Angajatorii au obilgaia dotrii personalului de securitate i garda de corp cu ecusoane de
identificare, potrivit art.43 din Lege.
(2) Cu excepia situaiei n care personalul de securitate i garda de corp nu de ine atestat profesional,
fiind angajat n condiiile art.41 alin. (2), n ecusonul de identificare se men ionaeaz seria i
numarul atestatului profesional.
(3) Ecusonul se poart n partea stng superioar a uniformei, la vedere, asigurnd vizibilitatea
datelor de identificare.
(4) Modelul ecusonului de identificare este prevzut n anexa nr.6 B.

Art.51
Mijloacele de dotare pot fi folosite, n condiiile legi, n caz de legitim aparare sau stare de necesitate,
precum i pentru aprarea drepturilor i libert ilor fundamentale ale persoanelor, a avutului public i
privat i oprirea aciunilor violente ale elementelor turbulente.
Art.52
(1) Personalul de securitate i garda de corp, n exercitarea atribu iilor de serviciu, poate fii dotat cu
arme de foc, n condiiile legii, bastoane de cauciuc, sau tip tomfe, spray iritant lacrimogen,
dispozitive cu electroocuri omologate i certficate de instituii abilitate, precum i mijloace de
comunicaii.
(2) Pentru asigurarea pazei i securitii obiectivelor pzite, personalul de securitate poate fii dotat cu
animale de serviciu, respectiv cai i cini, special dresa i i antrena i, conform prevederilor
planului de securitate i protecie.
(3) Este interzis dotarea personalului de securitate sau garda de corp ori folosirea de ctre acestea a
cagulelor, mtilor pentru acoperirea feei sau a ctu elor metalice.
(4) Sunt interzise montarea sau folosirea de mijloace de semnalizare luminoas ori acustic, precum
i inscripionarea, contrar prevederilor legale, a autovehicolelor utilizate de personalul
societiilor specializate de securitate i protec ie.
Art.53
(1) Bastoanele de cauciuc sau tip tomfe pot fii folosite atunci cnd procedeele de lupt corp la corp
nu au dat rezultatele scontate ori mijloacele de atac ale agresorilor nu pot fi anhilate n alt mod.
(2) Sunt interzise dotarea personalului de securitate i garda de corp, precum i folosirea de ctre
acesta a bastoanelor confectionate din alte materiale dect cauciucul.
Art.54
Pentru mpiedicarea i oprirea aciunii persoanelor agresive care atac personalul de securitate i garda de
corp sau alte persoane pot fi folosite spray-urile lacrimogene de mica capacitate, de maximum 100 ml.
Dotarea postului de securitate;
Amenajarea i dotarea postului de paz
Postul de paz trebuie s fie amenajat i dotat cu mijloacele fixe i consumabile, documentele i
materialele prevzute n Legea 333 / 2003 i celalte reglementri n vigoare, pentru a asigura ndeplinire
de ctre agentul de paz a consemnului general i particular.
A. Amenajarea postului de paz este diferit n raport de locul, rolul i importan a lui, astfel:
a) Postul de paz dispus n porile de acces n obiective, depozite, parcuri de ma ini, pentru a
permite observarea pe cel puin trei laturi: in fa i lateral stga dreapta;
b) Posturile de paz care au rol de supraveghere la nivelul solului a unor por iuni, zone, obiective i/
sau bunuri, etc., sunt amenajate n cabine fixe din zidrie sau cabinete mobile din lemn, tabl sau
plastic;
c) Posturile de paz cu rol de supraveghere a perimetrului i bunurilor din incinta obiectivelor i a
cilor de acces din exterior ctre obiectiv, se amenajeaz n foi oare cu o nl ime de peste 3-4 m,

construite din lemn sau zidrie, cu ferestre mari, care s asigure vizibilitatea pe patru direc ii :
spre exterior, spre interior, n stnga, respectiv n dreapta, de-a lungul perimetrului.
B. Dotarea postului de paz cuprinde:
- Mijloace de iluminat fixe i/ sau mobile, n interior i exterior, pe perimetru i pe raza
tuturor suprafeelor prevzute n consemnul particular;
- Mijloace de avertizare sonor;
- Mijloace de nclzire a ncperii;
- Surse de curent electric;
- Mas cu scaun;
- Dulap cu lact pentru documente;
- Arm cu muniie aferent;
- Staie radio emisie- recepie portabil;
- Lantern;
- Fluier;
- Baston sau tomf de cauciuc;
- Ecuson pentru fiecare agent de securitate;
- Documente specifice becesare n vederea executrii serviciului- registrul buletinul
posturilor;
- Registrul de procese verbale pentru predarea- primirea serviciului;
- Registrul de procese verbale pentru predarea- primirea armamentului;
- Registru de eviden acces persoane( pentru postul control acces);
- Registru de eviden acces autovehicole ( unde este cazul )
- Registrul de eviden ci ferate uzinale;
- Registru de control;
- Registru unic de control;
- Registru de evenimente;
- Raport de constatare;
- Foaie colectiv de prezent;
- Graficul cu planificarea lunar n serviciu a agen ilor de paz;
- Uzul de arm;
- Atribuiile pe linia proteciei muncii i aprrii mpotriva incediilor
- Regulamente de ordine interioar al obiectivului;
- Instruciile de acces n obiectiv;
- Modele de legitimaii;
- Mapa cu extras din Legea 333 / 2003;
- Consemnul general i particular al postului.
Angajatorii sunt obilgai s ecipeze i s doteze personalul de paz i garda de corp cu uniform, nsemne
distinctive i dup caz, echipament de protecie, pe care acesta le poart.
TEMA 4
Mijloace tehnice de securitate folosite n serviciu
1.Asigurarea mijloacelor mecano-fizice de proceie i mijloacelor electronice- reprezint o obligaie a
conductorilor de uniti potrivit Legii 333/ 2003
Sistemele de alarm

Definiie: este un ansamblu de echpamente electronice compus din centrala de comand i semnalizare
optic i acustic, detectoare de prezen, anti oc i acustice, butone i pedale de panic,control acces i
televiziune cu circuit nchis, cu posibiliti de nregistrare i stocare a imaginilor i datelor de natur s
asigure o protecie corespunztoare obiectivelor i persoanelor.
2.Mijloace elctronice:
Beneficiarul si gestionarul mijloacelor tehnice folosite in paza trebuie sa-si realizeze un sistem de
vizualizare (pprin care obtine informatii rapid) si un sistem de administrare.
Dispeceratul instalat in obiectiv conduce accesul si miscarea atat a personalului cat si a
autovehicolelor.
Cititoarele de cartele trebuie sa contina date strict necesare unei evidente si coduruile care sa
permita deschiderea portii:
- numele si prenumele;
- fotografia;
- departamentul unde lucreaza;
- codul orar standard;
- codul temporar sau permanent;
- codul de deschidere a portii;
Se mai pot instala:
- camere video ( puncte fixe, zone exterioare, etc.)
-sisteme de senzori de miscare ( care declanseaza alarma )
- sisiteme de identificare antropometrica recunosc persoanele dupa:
- geometria mainii ;
- amprentele digitale;
- amprenta vocii;
-dinamica semnaturii;
-obisnuinta batailor in usi.
3.Dispceratul de monotorizare a alarmelor la efractie:
Este un sistem complex cu mai multe componente si dupa rolul indeplinit sunt :
A. de alrma impotriva efractiei;
B. de control acces;
C. televiziune cu circuit inchis;
D.interfonic ( de comunicare );
E. iluminare exterioara de securitate:;
F. avertizare la umiditate excesiva sau inundatie;
G. alarma de incediu.
A.Sistemul de alarma impotriva efractiei compunere:
- centrala de alrma: - sursa de alimentare;
- communicator de semnale de alrma.
- elementele de detective : - detectoare de prezenta ( de interior si exterior, cu infrarosii pasive si active,
Cu microunde, cu ultrasunete, combinate );
-

Detectoare de panica ( butoane si pedale );

B.Subsistemul de control acces-limiteaza accesul in zonele de maxima securitate, realizand si o evidenta a

accesului in zona.
C.Subsistemul de televiziune cu circuit inchis-asigura o supraveghere directa precum si o inregistrare de
imagini video pentru diferite zone sau trasee din obiectibv.
D.Subsistemul de interfonie- faciliteaza comunicarea din exterior cu personalul de paza din interior, fara a
stabili un contact direct ( realizeaza protectia personalului ).Pentru o mai mare siguranta se poat utiliza cu
maxima eficienta videointerfonul.
E.Subsistemul de iluminare exterioara de securitate - asigura iluminarea unor zone a intregului perimetru,
in special pe timp de noapte.Structura acestui system depinde de:
-

-tipul obiectivului unde se instaleaza;

Obiectul care trebuie asigurat ( valori, informatii, instalatii );
Caile de acces:
Categoria, numarul si modul de utilizare a personalului de paza.

Clasificarea dispeceratelor :
I.
II.
III.
IV.

Dup mobilitate- fixe ( n cldiri );

-. Mobile ( n maini ).
Dup mijloacele de comunicare:- radio ( comunicrile prin radio );
-. Telefonice ( comunicri prin telefon );
-. Mixte;
Dup aria de complexitate:- local ( un obiectiv puncual );
-.central ( reea de obiective ).
Dup poiziia fa de proces.

Alarmele ( categorii ):

de efracie;
de panic;
de incediu;
tehnic;
de sabotaj;
de avertizare;
fals;
descurajant.

TEMA 5
Conemne i procedee de executare a serviciului
Consemnele
Consemnul general cuprinde totalitatea ndatoririlor unui agent de paz indiferent de postul care i este
ncredinat.
Cele mai importante:

cele patru cele patru reguli de aur ;

s respecte toate reglementrile legale legate de serviciu, precum i pe
cele referitoare la armament;
s cunoasc locurile i punctele vulnerabile ale obiectivului;
s fie vigilent n serviciu;
s ia msuri pentru prevenirea incendiilor, exploziilor, inundaiilor,
verificnd sursele care le-ar putea declana;
s cunoasc modul de comunicare cu eful de tur i cu agenii de paz
din posturile limitrofe;
s sesizeze organelor n drept orice fapt care ar prejudicia obiectivul;
s pstreze secretul de serviciu;
s tie s foloseasc mijloacele de comunicare i alarmare n funcie de
situaie.

Consemnul particular cuprinde totalitatea atribuiilor specifice fiecrui post de paz:

-

denumirea postului i locul de dispunere a acestuia;

ce are n paz i protecie;
cu ce armament i muniie execut serviciu;
locul agentului de paz;
sectorul de observare, raionul de patrulare;
procedee de executare a servicului de paz;
cum se face accesul n raza postului (dac este cazul );
modul cum acioneaz dac este atacat, n cazul de incediu sau dezastre;
mijloacele prin care ine legtura cu eful de tur i ceilali ageni.

Procedee de executare a serviciului:

-

procedee de ndeplinire a consemnelor;

tehnica observrii i supravegherii postului;
tehnica deplasrii / patrulrii n raza postului sau pe un itinerar ;
modaliti de cooperare n cadrul structurii de securitate proprii i cooperarea /
colaborarea cu structurile specializate ale statului.

Agentul de securitate se subordoneaz efului de tur.El reprezint elementul de dispozitiv care execut
serviciul conform consemnului general i particular.El este integrat ntr-un sinstem i acioneaz ntr-o
concepie unitar, ce vizeaz asigurarea integritii obiectivelor, transporturilor de valori sau bunuri,
intrvenia la alarmare.Lui i se ncredineaz un post de care rspunde nemijlocit i/sau o misiune, avnd
urmtoarele obligaii:
-

s respecte cu strictee prevederile art .48, cap.IV din Legea 333 /2003
( consemnul general );
s reprezinte cu demintate, cu elegan i fermitate societatea i interesele ei,
precum i pe cele ale beneficiarilor;
s se ncadreze riguros n graficul, disciplina i ritmul programului de lucru i de
pregtire care i-au fost stabilite, la specificul activitii prestate i n colectivul de
munc din care face parte;

s manifeste consideraie , disponibilitate i n situaii limit, spirit de sacrificiu

fa de colegii de munc, s vegheze la ntrirea unitii i puritii dispozitivului
n care i desfoar activitatea;
s nu admit compromisul i s fie apt s previn comiterea actului infracional;
s cunoasc locurile i punctele vulnerabile din perimetrul obiectivului pentru a
preveni producerea oricror fapte de natur s aduc prejudiciu unitilor pzite;
s pzeazc obiectivul, bunurile i valorile primite n securitate i s asigure
integritatea acestora;
s permit accesul n obiectiv numai n conformitate cu reglementrile legale i
cu dispoziiile interne;
s efectueze controlul la intrare i la ieirea din incinta unitii a persoanelor,
mijloacelor de transport, materialelor, documentelor i altor bunuri;
s nu permit accesul n obiectivele pzite a persoanelor aflate n stare de
ebrietate;
s opreasc i s legitimeze persoanele despre care exist date sau indicii c au
svrit infraciuni sau alte fapte ilicite n obiectivul pzit, pe cele care ncalc
normele interne stabilite prin regulamente proprii, iar n cazul infraciunilor
flagrante, s opreasc i s predea poliiei pe fptuitor, bunurile sau valorile care
fac obiectul infraciunii sau altor fapte ilicite, lund msuri de conservare i
securitatea lor, ntocmind totodat un proces verbal despre luarea acestor msuri;
s ncunotiineze de ndat conducerea unitii i pe eful sau ierarhic despre
producerea orcarui eveniment n timpul executrii serviciului i despre msurile
luate;
n caz de avarii produse la instalaii, conducte sau rezervoare de ap, de
combustibil ori substane chimice, la reelele electrice sau telefonice i in orice
alte mprejurri care sunt de natur s produc pagube, s aduc de ndat la
cunotina celor n drept asemenea evenimente i s ia primele msuri imediat
dup constatare;
n caz de incediu, s ia msuri imediate de stingere a acestuia i de salvare a
persoanelor, a bunurilor i valorilor, s sesizeze pompierii i s anune
conducerea unitii i poliia;
S ia primele msuri pentru salvarea persoanelor, bunurilor i valorilor n caz de
calamiti;
Cu acordul conducerii societii, s sesizeze poliia n legtur cu orice fapt de
natur a prejudicia patrimoniul unitii i s dea concursul pentru ndeplinirea
misiunilor ce-i revine poliiei i jandrameriei pentru prinderea infractorilor;
S pstreze secretul de stat i de serviciu, dac prin natura atribuiilor are acces la
asemenea informaii;
S poarte uniforma i nsemnele distinctive numai n timpul serviciului;
S nu se prezinte la serviciu sub influena buturilor alcoolice i nici s nu
consume altfel de buturi n timpul serviciului;
S nu absenteze fr motive temenice i fr s anune, n prealabil, conducerea
societii despre aceasta;
S execute ntocmai dispoziiile efilor ierarhici i s fie respectuoi n raporturile
de serviciu;
S execute n raport cu serviciul securitatea obiectivului, bunurile sau valorile
pzite, orice alte sarcini care i-au fost ncredinate potrivit planului de securitate.

Intervenia agentilor de securitate, n timpul serviciului va fi de aa natur nct s nu depeasc limitele

legitimei aprri sau a strii de necesitate, uznd i n acest scop de toate calitile i cunotinele
teoretice, fizice, psihice i tehnice pe care le posed.
La aciuni n for nu se va recurge dect atunci cnd toate celelalte metode i procedee nu au dat rezultate
sau atunci cnd se svresc prin surprindere i pot pune n pericol grav viaa, integritatea sau securitatea
acestora.
Pe timpul executrii serviciului agentului de securitate i este interzis:
-

S ncredineze arma altei persoane;

S ntreprind aciuni care nu au legtur cu indeplinirea ndatoririlor de serviciu;
S poarte discuii cu cetenii na afar de cele impuse de natura serviciului;
S doarm sau s ncredineze securitatea postului unei alte persoane;
S prseasc postul nainte de ora stabilit prin consemn sau nainte de a fi
schimbat, atunci cnd setrviciul de securitate se execut pe mai multe schimburi.

TEMA 6
Modul de aciune al agentului de paz n diferite situaii
1.Atac asupra obiectivului
- anun eful de tur ( la rndul su acesta raporteaz atacul efului de obiectiv, ofirerului de serviciu a
societii de paz, conducerea societii de paz).;
- contacteaz factorii de decizie din obiectiv i societatea de paz i le prezint situaia pe scurt;
- anun urgent : - Organul de poliie de care aparine obiectivul,
- Salvarea, pompierii ( dup caz).
- particip la aciunea operativ a echipei de intervenie i a celorlalte fore ce intr n sprijinul
obiectivului;
- ntocmete raportul de evenimente i consemneaz aciunea desfurat n raportul de evenimente,
preciznd ora, locul, numarul atacatorilor, modul de aciune i msurile luate de personalul de paz.
2.ncercare de ptrundere frauduloas n obiectiv
- alarmez eful de tur;
- ncerc s opreasc ptrunderea, folosind tehnici de lupt i din dotare;
- coopereaz cu elemtele de spijin din obiectiv ( sau cele din echipa de intervenie );
- anun organul de Poliie de care aparine obiectivul ;
- pred organului de Poliie infractorii reinui;
- informeaz conducerea obiectivului i a societii de paz despre msurile luate;

- se menioneaz n registrul de evenimente.

3.ncercarea de sustragere de bunuri materiale i documente secrete
- anun eful de tur;
- solicit sprijin;
- contacteaz organul de Poliie de care aparine obiectivul;
- pred organului de Poliie infractorii reinui i dovezile ce constituie mobilul aciunii, ntocmind un
proces verbal de constatare a ncercrii de sustragere de bunuri materiale ( sau documente
secrete);informeaz conducerea obiectivului i a societii de paz;
- informez conducerea obiectivului i a societii de paz;
- ntocmete raportul de evenimente i consemneaz acest lucru n registrul de evenimente menionnd:
- locul de desfurare;
- datele personale ale infractorilor;
- relaia (legtura) pe care o aveau n obiectiv;
- modul de aciune al infractorilor;
- cantitatea de bunuri sau documente sustrase;
- actele folosite pentru acces
4.Incendii
Ele pot avea loc n obiectiv sau n zone apropiate, pot fi create de elemente teroriste (servind ca
diversiune ) sau pot aprea ca urmare a unor neglijene ale agenilor;
La semnalizarea unui incediu, agentul de paz:
-

Alarmeaz Pompierii prezentnd pe scurt situaia;

Alarmeaz eful de tur (care ezecut prerogativele );
Informeaz conducerea obiectivului i a scoietii de paz;
Folosete mijloacele din dotare i acionez pentru stingerea incediului, fr a nceta ins
supravegherea obiectivului;
Stpnete fenomenul de panic i trece la evacuarea rapid i ordonat a personalului obiectivului;
Face tot posibilul pentru salvarea bunurilor materiale;
Ajut Pomperii la aciunea de stingere a incediului;
Anun salvarea ( dac sunt rnii );
ntocmete raportul de eveniment n registrul de evenimente specificnd : locul, ora, natura, i
urmrile incediului.

5.Inundaii

- Ele pot fi cauzate de dezastre sau de defciuni ale sistemului de alimentare cu ap ( inclusiv de
aciuni teroriste sau de diversiune ).
Aciunele agentului de paz:
-

Alarmeaz eful de tur;

Se anun dispeceratul obiectivului pentru aducerea personalui caificat n vederea reparaiilor;
Evacueaz agajaii obiectivului n afar obiectivului ( n caz de inundaii locale ) sau spre niveluri
superiare ale imobilul ( n caz de calamitate de proprii );
Ia msuri de salvare a bunurilor obiectivului;
ntocmete raportul de eveniment i-l trece n registrul de evenimente;

6.Dezastre
Fenomen natural de amploare care poate provoca mari pagube materiale i pierderi de viei omeneti.
Cel mai frecvent fenomen: cutremurul
Aciunea agentului de paz n caz de cutremur:
-

Se adapostete ntr-un singur loc singur;

La terminarea cutremurului verific dac sunt accidentai i ia primele msuri de prim ajutor ( dup
caz);
- Rmne n paza pentru evitarea prodecrilor de furturi i stpnete fenomenul de panic organiznd
evacuarea ordonat a personalului obiectivului;
- Contacteaz dup caz:
- Popierii;
- Salvarea;
- Poliia ;
- ntocmete raportul de eveniment i-l trece n registrul de eveniment;
7.Apariia unor grupuri turbulente n apropierea obiectivului
-anun eful de tur;
- se deplaseaz la locul unde a aprut grupul de turbuleni i ncearc s rezolve situaia panic sau
folosind mijloacele din dotare ;
- anun organul de Poliie;
- pred Poliiei persoanele oprite ntocmind proces verbal de constatare la care adaug i declaraiile
persoanelor implicate n incident.
- informeaz conducerea obiectivelor i a societii de paz;
- ntocmete raportul de eveniment i-l trece n registrul de evenimente preciznd : locul, ora i aciunile
ntreprinse de personalul de paz;
8.Confilctele de munc n obiectivul pzit
n astfel de situaii agentul de paz evit folosirea forei,necrcnd aplanarea situaiilor tensionate, fiind
recomandate urmtoarele:
- Pstrarea stpnirii de sine ( calm);
- Afiarea unei atitudini de siguran fireasc;
- Manifestarea unei nalte i active vihilene n timpul sau dup manifestrile perturbatoare;
- Promptitudine i consecven n dispoziiile date sau chemarea la ordine, pentru a nu se pierde
controlul situaiei;
- Ascultarea cu atenie a tuturor persoanelor care pot sprijinii concret i pot ajuta la elucidarea sitaiei;
- Respectarea demnitii persoanelor prin imbinarea obiectivitii i intransigenei cu spiritul umanitar;

Tratarea cu foarte mult tact a persoanelor cu afeciuni psihice sau agitate;

Adoptarea unei atitudini atente i protectoare fa de femei i persoane defavorizate;
Evitarea afirmaiilor bazate pe incertitudini i fr temei legal ( afirmaii jignitoare, culpabilizri
nedrepre sau nentemeiate, insistene pe fapte minore sau nesimnificative );
Abinerea de la reacii fa de unele manifestri ironice;
Adaptarea unei inute ireproabile (controlul gestului, minile degajate, d
dialogul constructiv, convingtor care s liniteasc i s nu incite);
S evite pe ct posibil, folosirea forei;
S se evite la maximum posibil folosirea forei n cazul mulimii care pot determina riposte dintre cele
mai violente, precum i cometarii nefavorabile asupra societii de paz.

TEMA 7
Completarea documentelor specifice serviciului de securitate privat
1.Buletinul posturilor (folosit la obiective la care dispozitivul de paz are cel puin 3 posturi), cuprinde:
- Numr curent;
- Numrul i felul postului ( fix sau mobil );
- orele de executare a serviciului;
- numele i prenumele n clar a agenilor de paz;
-semntura ( la intrarea i la ieirea din post ).
2.Registrul de procese verbale pentru primirea serviciului de paz ( de regul se ntocmete ntre
efii de tur la intrarea i ieirea din serviciu).
Procesul verbal este actul n baza cruia egentul pred, respectiv primete, postul cu tot ce se afl n
el;conine i constatrile scrise ale evenimentelor care au avut loc n postul respectiv.
Cuprinde:
-

Data ntocmirii;
Numrul postului care se pred ( se ia n primire);
Numele i prenumele agentului care pred;
Numele i prenumele agentului care ia n primire;
Materiale conform opisului din registru;
Constsatri n timpul serviciului;
am predat i am primit.

3.Registrul de procese verbale pentru predarea- primirea armamentului

( de regul se completeaz de eful de tur sau obiectiv), fr tersturi sau adugiri.
Cuprinde:
-

Numr curent;
Nume i prenume agent de paz;

Semntur la rubrica am predat sau am primit;

Data, ora ( ziua, luna i anul);
Tipul armamentului;
Seria armei;
Numrul de ncrctoare;
Numrul de cartue;
Accesoriile;

4.Registrul de eviden acces persoane ( aici se trec toi vizitatorii care vin n obiectiv)
Cuprinde:
-

Numr curent;
Numele i prenumele persoanei;
Seria i numrul actului de identitate;
Unde merge;
Ora sosirii;
Ora plecrii;
Obesrvaii;

5.Registrul de eviden acces autovehicole ( care conine date referitoare la toate autovehiculele care
intr i ies din obiectiv, precizndu-se i ce transport ).
Cuprinde:
-

Numr curent;
Numr auto;
Numele i prenumele conductorului auto sau a delegatului;
Seria i numrul actului de identitate;
Ora sosirii;
Ora plecrii ;
Numrul avizului sau al facturii ( dac are marf);
Obesrvaii.

6.Registrul de eviden acces ci ferate uzinale

Este un act doveditor pentru a ine evidena materialelor care intr (ies) n (din) obiectiv.
Cuprinde:
-

Numr curent;
Ora sosirii;
Specificaia din scrisoarea de trsur;
Numrul vagonului (vagoanelor);
Existena sigiliului;
Numrul i seria scrisorii de trsur;
Capacitatea mrfii;
Observaii.

NOT:n cazul mn care marfa din vagoane nu corespunde cu ce este nscris n documentul de transport,
agentul de paz va ntocmi un proces verbal n care se specific plusul sau minusul mrfii.

7.Registrul de eviden a micrii armamentului

Se afl n permanen n camera de armament.
Cuprinde:
-

Numr curent;
Denumirea i seria armei;
Numr de cartue;
Data i ora primirii;
Numele i prenumele primitorului;
Semntura de primire;
Data i ora restituirii;
Numele i prenumele ;
Semntura persoanei care i se restituie;
Observaii

8.Registrul de control
Cuprinde constatrile fcute de reprezentanoo beneficiarului sau ai prestatorului de servicii de paz.
Se completeaznumai de cei care au funcii de conducere.Cuprinde:
-

Numr curent;
Data i ora controlului efectuat;
Numele, prenumele i funcia celui care face contolul;
Constatri;
Semntur.

9.Registrul unic de control

n el se vor scrie concluziile n urma controalelor desfurate de reprezentanii Poliiei i
Jandarmeriei.
Cuprinde:
-

Numr curent;
Data i ora controlului efectuat;
Numele, prenumele i funcia persoanei care contoleaz;
Constatri;
Semntur;

10.Registrul de evenimente
n el se trec evenimetele care au loc n obiectiv, n special cele legate de atacuri teroriste, ptrundere
frauduloas, sustragere de bunuri, incedii, inundaii, cutremur, etc.
Cuprinde:
-

Numele i prenumele celui care a constat evenimentul;

Funcia constatatorului;

Postul n care i desfoar serviciul de paz;

Data ntocmirii;
Numele i prenumele persoanelor care au fost gsite svrind fapte ilicte;
Fapta comis, bunurile recuperate i msurile care s-au luat;
Persoana sau forum care a fost sesizat;
Semntura celui care a constat evenimentul.

TEMA 8
Activitatea agentului de securitate la predarea/ primirea serviciului

MODULUL 3
NORME GENERALE DE MUNC
Durata : 50 ore
Instruire teoretic = 18 ore
Activiti practice = 32 ore
Aplicarea normelor de sntate i securitate n munc
TEMA 9
Reglermentri generale privind securitatea i sntatea n munc
-

Normele de securitate i sntate n munc;

Obligaiile generale ale angajailor i salaria ilor;
Riscuri specifice activitii de securitate;
Echipamente de protecie ;
Proceduri de urgen i evacuare.

1.Noiune
Securitatea i sntatea n munca reprezint un concept interna ional care nseamna arta i tiin de a
anticipa, recunoate, evalua i controla pericolele i riscurile ce pot aparea la locul de munc.
Securitatea lucrtorilor urmrete eliminarea/ reducerea pericolelor i a riscurilor ce pot cauza accidente
de munca sau boli profesionale.Sntatea lucrtorilor este asigur confort fizic/ psihic i social la locul de
munc.Sntatea ocupaional este definit la ora actual de ctre Organiza ia Mondial a Snta ii ca
fiind promovarea i meninerea celui mai nalt grad de bunstare fizic, mental i social a muncitorilor
de toate ocupaiile, prin prevenirea perturbrilor cauzate snt ii acestora de ctre condi iile muncii,
protejarea n munc fa de riscurile rezultate din prezen a agen ilor nocivi pentru sntatea lor, plasarea
i meninerea muncitorului ntr-o munc adecvat aptitudinilor fiziologice i psihologice.

Dreptul la via, la integritatea fizic i psihic a tuturor persoanelor, dreptul la protec ia social a muncii
precum i munca n condiii sigure i sntoase sunt drepturi fundamentale, garantate prin Constitu ia
Romniei n art.22 i art.34.
Securitatea i sntatea muncii- drept fundamental al tuturor particpan ilor la procesul de munc.
Constituia Romniei, afirmnd dreptul la protecia social, face referire i la msurile de securitate i
igien a muncii ( art.38 alin.2). Mai concret, Legea 319/2006, a securit ii i snt ii n munc( art.2 )
stabilete principii generale referitoare le prevenirea riscurilor profesionale, protec ia snt ii i
securitatea lucrtorilor, eliminarea factorilor de risc li accidentare, informarea, consultarea, particpiarea
echilibrat potrivit legii, instruirea lucrtorilor i a reprezentan ilor lor, precum i direc iile generale
pentru implementarea acestor principii, care sunt aplicabile tuturor particpan ilor la procesul de
munc i stabilesc prin lege.
LEGEA nr.319 din 14 iulie 2006 securitii n munc(extras)
M.Of. 646/ 2006
Domeniu de aplicare
Prezenta lege se aplic n toate sectoarele de activitate, att publice , ct i private.
Prevederile prezentei legi se aplic angajailor, lucrtorilor i reprezentanilor lucrtorilor.
- Sntatea i securitatea n munc ( CODUL MUNCII ) extras
Obligaiile angajatorului
(1) Angajatorul are obligaia s asigure securitatea i sntatea salariatilor n toate aspectelor legate
de munc.
(2) Dac un agajator apeleaz la persoane sau servicii exterioare, aceasta nu l exonereaz de
rspundere n acest domeniu.
(3) Obligaiile salariailor n domeniulk securitii i sntii n munc nu pot aduce atingere
responsabilitii angajatorului.
(4) Msurtorile privind securitatea i sntatea n munc nu pot s determine, n nici un caz,
obligaii financiare pentru salariai.
Reglemtri speciale
(1) Dispoziiile prezentului titlu se completez cu dispoziiile legii speciale, ale contractelor colective
de munc aplicabile, precum i cu normele i normativele de protecie a muncii.
(2) Normele i normativele de protecie a muncii pot stabilii:
Msuri genrale de protecie a muncii pentru prevenirea accidentelor de munc i a bolilor
profesionale, aplicabile tuturor angajtorilor;
Msuri de protecie a muncii, specifice pentru anumite profesii sau anumite activiti;
Msuri de protecie specifice, aplicabile anumitor categorii speciale de asigurare a securitii
i sntii n munc.
Msuri i principii
(1) n cadru propriilor responsabiliti agajatorul va lua msurile necesare pentru protejarea
securitii i sntii salariailor, inclusiv pentru activitile de prevenire a riscurilor profesionale,

de informare i pregtire, precum i pentru punerea n aplicare a organizrii proteciei muncii i

mijloacelor mecesare acesteia.
(2) La adoptarea i punerea n aplicare a msurilor prevzute la alin.(1) se va ine seama de
urmtoarelor principii genreale de prevenire:
Evasluarea riscurilor care nu pot fii evitate;
Combaterea riscurilor la surs;
Adaptarea muncii la om, n specia n ceea ce privete proiecatrea locurilor de munc i alegerea
echpamentelor i metodelor de munc i de producie, n vederea atenuarii, cu precdere, a
muncii monotone i a muncii repetetive, precum i a reducerii efectelor acestora asupra sntii;
Luarea n cosiderare a evoluiei tehnicei;
Adoptarea msurilor de protecie colectiv cu prioritate fa de msurile de protecie individual;
Obligativiatatea instruirii salariailor
(1) Angajatorul are obligaia s organizeze instruirea angajailor si n domeniul securitii i
sntii n munc.
(2) Instruirea se realizeaz periodic, prin modaliti specifice stabilite de comun acord de ctre
angajator, mpreun cu comitetul de securitate i sntate n munc i cu sindicatul su, dup caz,
cu reprezentii salariailor.
Controlul securitii i sntii n munc
(1) Pentru asigurarea securitii i sntii n munc instituia ablitat prin lege poate dispune
limitarea sau interzicerea fabricrii, comercializrii, importului ori utilizrii cu orice titlu a
substanelor i preparatelor periculoase pentru slariai.
(2) Inspectorul de munc poate, cu avizul meicului de medicin a muncii, s impun angajatorului s
solicite organismelr competente, contra cost, analize i expertive asupra unor produse, substane
sau preparate considerate a fi periculoase, pentru a cunote compoziia acestora i efectelor pe
care le-ar putea produce asupra organisumui uman.

TEMA 10
Noiuni de prim ajutor
-

Consideraii genrale;
Cauzele vurente ale rnilor;
Primul ajutor n caz de urgen;
Trus de prim ajutor;
Alte materiale necesare acordrii primului ajutor;
Msuri de precauie general.

n caz de accident n primul rnd este necesar s tim ce trebuie i ce nu trebuie fcut.Dac persoana care
acord primul ajutor nu are aceste cunotine se poate ntmpla ca, n loc s ajute, dimpotriv, s
accentueze suferina,putnd chiar provoca apariia unor complicaii care s ntrzie vindicarea.Dar nu
numai att, un ajutor incorect acordat pate aduce la pierderea defenitiv parial sau chiar total a
capacitii de munc a accidentatului.

Persoana care acord primul ajutor trebuie s dea dovada de calm i stpnire de sine.Este necesar s fie
ndeprtate persoanele care provoac panic i mpiedic astfel acordarea rapid a msurilor adecvate de
prim ajutor.Dac cel care acord ajutor nu a fost de fa la momentul producerii accidentului el trebuie s
se orienteze asupra naturii acestuia, cernd informaii fie de la perosnele din jur, fie, n msura n care
este posibil, chiar de la cel accidentat.Aceast informare este deosebit de important deoarece indic
msurile rapide care trebuie s se adreseze simptomelor principale prezentate de accidentat.
n acordarea primului ajutor este recomandabil s limitm pe ct este posibil orice manevr care
accentueaz suferina accidentatului sau bolnavului, micrilestrict necesare trebuie s fie blnde, precise
i simple.De exemplu, transportul unui accidentat trebuie organizat cu pruden i ndemnare, astfel nct
s nu zdruncine, s nu agrvaze suferina.n caz de traumatism ( lovitur, violen, cdere ) este absolut
necesar s nu se mobilizeze, regiunea traumatizat, s nu se se efectueze traciuni sau manevre asupra
ei.Nu sunt indicate nici ncercrile de a pune osul n poziia normal n cazul de fracturi.Acestea sunt
manevre dificile care necisit o pregtire special.
n condiiile practicrii crescnde a sporturilor de munte accidentul a devenit un fapt inerent, cruia
trebuie s-i dm o atenie din ce n ce mai sporit.Pentru ca intervenia s fie prompt i s poat fii
acordat un prim ajutor de calitate, anunarea unui accident trebuie s cuprind : locul, posibiliti de
acces, condiii meteo, ora la care s-a petrecut accidentul, numrul accidentailor, diagnostic prezumtiv,
dac pn la ora anunrii i-a fost acordat primul ajutor, datele celui care anun accidentul (nume i
prenume, adresa, locul de la care se face comunicarea).Odinea urgenei acordrii primului ajutor , n caz
c avem de-a face cu un grup de accidentai, este urmtoarea : cazurile de asfixie, hemoragiile,
politraumatisme i fracturi, urgene medico-chirurgicale (otrviri, abdomen acut etc. ).Avnd n vedere c
n majoritatea cazurile accidentului ne surprinde pe munte i acionm fr s avem asupra noastr
materiale tehnice de transport, este absolut necesar s cunoatem cteva din mijloacele improvizate
folosite la transportul accidentatului.Aacestea pot fi confecionate din : o coard ce se va folosi pentru
transportul n spate al accidentatului, confecionarea din coard sau cordelin mpletit a unei trgi,
confecionarea unei corzi dintr-un hanorac n care s-au introdus bee rezistente, o rani creia i s-au fcut
dou guri pentru transportul n spate al accidentatului, o crac solid ce poate fi folosit la transport prin
trre etc.
Boli de var
Vacana de var, precum i activitile din sezonul cald ne predispun la o serie de boli specifice sezonului
canicular.
Deshidratarea
Desihidratarea apare atunci cnd corpul pierde prea multe lichide.
ATENIE!Deshidratarea poare aprea la orice vrst, dar este foarte grav n cazul nou-nscuilor,
copiilor i a vrstnicilor.n cazul n care un copil sau un vrstnic prezint simptome ale deshidratrii este
bine s sunai la 112!Pierdem zilnic ap atunci cnd respirm, transpirm urinm sau facem efort fizic.Pe
lng acestea, mai exist civa factori care duc la deshidratare : diareea, vrsturile, diabetul i
arsurile.Primul semn al deshidtatrii este, desigur, starea de sete.Un aport de ap sczut poate cauza :
urin concentrat, de culoare galben nchis, gura uscat, ochi uscai, crampe musculare, ameieli stri de

vom i n momentul n care organisuml este deshidratat, acestea nu mai poate asigura necesarul de
lichid pentru ca sngele s circule, normal, iar victima poate intra n stare de oc.n caz de deshidratare
sever, se instaleaz halucinaii, iar n final, totul culmineaz cu colapsul organelor interne.Decesul este
iminent dac nu se intervine rapid.
Prevenie!

Este bine sa se consume 8-10 pahare de lichid pe zi;

Nu se recomand consumul de cafea, sucuri dulci sau alcool, inclusiv bere sau vin;
Evitarea regimurilor hiper-proteice i a celor conin mult sare;
Se roecomanda purtarea unui singur rnd de haine uoare, deschise la culoare;
n cazul efortului fizic se recomand consumarea unei cantiti mai mari de ap n timpul i dup
exerciiile fizice, oprirea acestora n cazul apariiei ameelii sau a aoboselii foarte mari i folosirea
unui echpament adecvat sportului.

Iritaii ale pielii i alunie

Vara reprezint un moment prielnic pentru concedii petrecute pe plaj, ns cei care au multe alunie pe
corp sau au pielea foarte alb trebuie sa evite soarele pe ct posibil.
Tov vara, unele persoane se confrunt cu mici erupii de culoare roie sub forma unor iritaii, la nivelul
pielii.Uneori aceste iritaii pot lua forma unor bici pline cu ap i pot cauza o senzaie de siconfort
deoarece creaz mncrimi.Cauza acestor iritaii poate fi expunerea ndelungat la soare.De asemenea,
sunt persoane care pot prezenta astfel de iritaii pur i simplu pentru ca sunt alergice la temperaturile
ridicate.
ATENIE! Rnile, btturile, arsurile, tieturile i zgrieturile se infecteaz foarte uor vara.
Conjunctivita, otita i bolile de piele
Pentru c vara este sezonul bilor la piscin sau la trand riscul de conjunctivit sau otit este ridicat.De
asemenea apele contaminatempot fi caua unor boli de piele, precum psoriazisului, dermatit, eczemele
sate infecii fungice( candida, herpes, etc ).
Avei grij cum v alegei bazinele i evitai s v udai capul dac nu suntei sigur de calitatea apei.
Infecii provocate de aerul condiionat
Din cauza temperaturilor ridicate vara, tot mai multe persoane recurg la rcoarea data de aer
condiionat.Puin lume tie ns ca, folosite necorespunztor, acestea sunt periculoase pentru
sntate.Filtrul aparatului de aer condiionat trebuie curat periodic pentru a evita depunerea bacteriilor
care pot cauza infecii, unele chiar serioase, precum penumonii, amigdalite, sinuzite,rinite etc.
n plus, nevralgiile sunt cauzate de ederea prelungit n ncperile cu are condiionat sau de trecerea
brusc de la cald la rece.Acestea se manifest prin dureri de cap i maxilo faciale, amoreli ale gtului i
braelor, iar, uneori, se pot produce pareze.

Pentru a evita nevralgiile, se recomanda s stai la o distan de 6-9 metri din locul n care este montat
aparatul de aer condiionat, iar temperatura de reglare a acestuia sa fie cu 5-6 grade Celsius mai mic
dect cea de afar.
ATENIE!Persoanele care sufer de afeciuni cardiovasculare trebuie s fie foarte atente atunci cnd intr
ntr-o camer n care funcioneaz aerul condiionat-Inima trebuie s depun un efort mai mare pentru a se
acomoda la o temperatur mai mic, aa c acestea risc stop cardiovascular.
necul
necul reprezint asfixia ( sufocarea) unei persoane datorat umplerii cu ap a cailor repiratorii. n cazul
unui pacient aproape necat, cu ct este salvat mai rapid i nceput resuscitarea cardio pulmonar, cu
att ansele sale de supravieuire cres.
ATENIE!
Salvarea unei victime aflate pe punctul de a se neca necesit mai eforturi fizice i o bun cunoaterii a
tehnicii de not.
Scoaterea victimei la mal
O persoan care nu tie s noate sau nu stpnete foarte bine tehnica notului nu ar trebui s intre n ap,
dar poate solicita ajutor calificat, sunnd la 112 sau poate ajuta la efectuarea resuscitrii cardio-repiratorii
dup aducerea victimei la mal.
n unele situaii, putei ajuta victima necului cu o vsl, un b, o frnghie sau un obiect plutitor de care
se poate aga.Dar dac victima i-a pierdut cunotina, este prea departe de mal sau nu-i mai poate
scoate capul la suprafaa apei, cineva trebuie s noate pn la ea.
ATENIE!
Salvatorul trebuie s in ntotdeauna cont c, de cele mai multe ori victima este panicat.Ea se zbate, se
aga de orice, iar salvatorul se expune i el pericolului de nec dac nu tie cum s prind victima.Se
recomad apropierea prin spatele victimei i ncercarea de linitire a acesteia.
Salvatorul ar trebui s i treac un bra pe sub brbia victimei i s ncerce s i menin capul i gtul pe
umrul su.Apoi, va aduce victima la mal, notnd fie pe spate, fie pe burt, cu o singur mn i innd
cu cealalt mn victima, cu faa deasupa apei.
ATENIE!Victimele unui nec pot avea i fractur de coloan cervical.De acea se vor mica foarte puin
i se va pstra poziia orizontal.Ideal ar fi ca victima s fie scoas din ap pe o targ rigid i s fie
meninut n poziie orizontal pn la soirea ambulanei, astfel nct s nu se agravzeye posibilile
leziuni ale coloanei.
Dac victima nu respir n momentul n care salvatorul ajunge la ea, acesta trebuie s nceap maneverele
de resuscitare chiar din ap.n timpul deplasrii ctre mal a victimei se va asigura ventilaia victimei la
fiecare 5 secunde.Compresiile toracice sunt dificil de efectuat n ap, aa c se vor efectua cnd victima
este scoas la mal.

Primul ajutor
Odat scoas la mal, victima trebuie poziionat cu faa n sus ca s i se poat evalua funciile vitale.
n care dintre situaiile de mai jos se afl victima?
VICTIMA ESTE CONTIENT I NU EXIST SUSPICIUNEA UNEI FRACTURI DE COLOAN
Poziia lateral de siguran
Aezai braul cel mai apropiat al victimei n unghi drept fa de corp, cu antebraul ndoit n sus.Trecei
cellalt bra al victimei peste torace i aezai dosul palmei pe obrazul victimei.
Ridicai apoi genunchiul opus dumneavostr i meninei talpa pe pmnt.
ntoarcerea corpului
Cu o mn prindei umrul opus dumneavoastr i cu cealalt genunchiul pacientului.ntoarcei victima
lateral ctre dumneavoastr.Asigurai-v c victima se sprijin pe ghenunchi i pe cot, rearanjai capul n
hiperextensie i ridicai brbia victimei.Sunai la 112 i reevaluai periodic starea victimei pn la sosirea
ajutorului calificat.
ATENIE!Chiar dac aparent e bine, victima trebuie totui transportat la spital, unde va fi examinat i
supravegheat de personal calificat.
VICTIMA NU ARE SEMNE VITALE( NU RESPIR )
Stabilii starea victimei
Dac victima nu are semne vitale, nseamn c a intrat n stop cardiorepirator, iar salvatorul trebuie s
nceap de urgen manevrele de resuscitare,
Executai respiraiile artificiale i compresiuni toracice externe.
Tehnica ventilaiei artificiale
nghenuncheai lng victim.Cu capul victimei n hiperextensie, meninei gura acesteia uor
ntredeschis cu o mn n timp ce cu cealalt i susineifruntea i i pensai nasul.Inspirai profund aer,
aezai etan gura pe gura vitimei i expirai timp de 2-3 secunde-n acelai timp cerificai dac toracele se
ridic n timp ce insuflai aer.
ATENIE! Fiecare insuflaie trebuie s fie suficient de puternic pentru ca toracele victimei s se
ridice.inei apoi capul n hiperextensie cu brbia victimei uor ridicat ui lsai toracele s-i revin.
Compresiunile toracice externe.
Aezai victima pe un plan dur i localizai punctul de compresiune situat n centrul toracelui, n jumtatea
inferioar a sternului .Aezai cealalt mn peste mna situat pe stern, fr ca degetele s se sprijine pe
torace.

Cu coatele ntinse i braele sprijinite perpendicular pe stern, ncepei compresiunile astfel nct s
nfundai sternul cu 4-5 cm.Compresiile i decompresiile trebuie s fie de 80-100 de compresiuni pe
minut.
Ventilaiile artificiale
Dup 30 de compresiuni se efectuaz dou ventilaii artificiale.
ATENIE!Dac dintr-un motiv sau altul, nu putei efectua ventilaiile artificiale, este vital s efectuai
mcar compresiunile toracice.
Tehnica HELP ME
-

Hiperextensia capului, pentru acces uor la cile aeriene

Eliberarea cilor respiratorii de evetualele corpuri strine care se pot afla n gura victimei;
Luxarea mandibulei.Se deschide mandibula, ct de tare ne permite, astfel, se elimin i riscul ca
limba accidentatului s acopere cile respiratorii ( s nghit limba);
Pensarea nasului (prinderea nasului ntre degete) i nceperea ventilaiilor;
Masaj cardiac extern, prin compresia toracelui

Primul ajutor n cazul arsurilor

Arsura este o leziune provocat de aciunea cldurii asupra teuturilor;o temperatur care depete 46
grade celsius este nociva pentru tesuturi.
Arsurile pot fi de diferite tipuri:
-

Arsuri termice;
Arusri chimice;
Arsuri electrice;
Arsuri prin radiaii;

Msuri de siguran Pentru ca salvatorul s nu devin el insui o victim trebuie s aib n vedere cteva
msuri de siguran:
-

Se va ntrerupe sursa agresiunii;

Se va ndeprta victima din mediu ( incediu ) sau din apropierea sursei de cldur;
Dac este vorba de msuri electrice, salvatorul trebuie s-i ia msuri de siguran suplimetare:s
nu atig victima cu minile goale ci s foloseasc materiale electroizolante;
Se va ndeprta victima dintr-o zon cu risc de explozie;
n cazul unui incediu se va ncerca evitarea inhalrii fumului, fie prin folosirea unor mti
speciale, fie prin aplecarea capului la intrarea n cldire;
Focul se stinge cu ap, stingtor CO2 sau, de la caz la caz, cu pturi, zpad, pmnt etc.
n cazul unei vicitme ale crei haine au luat foc,aceasta va fi oprit sa alerge (dei aceasta este de
obicei rfeacia victimelor), se va culcala sol i eventual se va acoperi cu o ptur.
Evaluarea arsurilor

n funcie de profunzimea leziunilor provocate, sunt 4 grade de aciuni:

Gradul I : cnd este afectat doar stratul superficial al tegumetului (epidermul);pielea este roie,
inflamat i dureroas;
Gradul II : cnd este afectat i dermul ( stratul mijlociul al pielii ); pielea este roie, inflamat,
foarte dureoas i acoperit de flictene cu coninut clar (bicue cu lichid glbui )
Gradul III : pielea alb cu cu flictenele au coninut sangovinolent i durerea este mai puin
intens, datorit distrugerii terminaiilor nervoase;
Gradul IV: cnd sunt distruse toate straturile pielii, aprnd necroza, cruste negre, esturile fiind
complet carbonizate.

Aprecierea gravitii strii victimei se face n funcie de gradul arsurii i de suprfaa corporal ars.
Aprecierea suprafeei corporale afectate se poate face cu regula lui 9, astfel:
-

Membrul superior = 9%
Membru inferior = 18% (la copil 14 % )
Trunchiul anterior sau trunchiul posterior = 18 %
Capul i gtul = 9% ( la copil 18%)
Organele genitale 1%

Sau condisernd aria palmei victimei ca reprezentnd 1% din suprafaa corporal.

De reinut!
n faa unei victime cu arsuri, trebuie acionat ca i n faa unui politraumatizat, deoarece de multe ori
aceasta poate prezenta leziuni organice mult mai grave dect leziunea de la suprafaa pielii.De
exemplu n cazul unui incendiu victimele pot prezenta pe lng arsuri cutanate i intoxicaii cu CO
sau leziuni determinate de inhalarea fumului.
De aceea, primul gest va fi evaluarea funciilor vitale (ABC) i dac e nevoie resuscitarea cardiorepiratorie i abia apoi se vor evalua arsurile.
Gravitatea arsurilor
Aprecierea prognosticului arsurilor se face tinnd cont de gradul arsurii, suprafaa corporal afectat,
leziunile asociate, vrsta i starea de sntate a victimei nainte de acest incident.
Arsuri grave, cu un prognostic rezervat, sunt arsurile :
-

De gradul III-IV cu afectarea a peste 10% din suprafaa corporal

De gradul I-III cu afectarea a 15-25% din suprafaa corporal dac survine la vrste sub 10 sau
peste 50 ani.
Arsurile care afecteaz : palmele, faa, organele genitale;
Arsurile asociate cu leziuni de inhalare a fumului i altor substane toxice;
Arsurile asociate cu alte leziuni : traumatismr, fracturi, plagi;
Arsurile survenite la nou-nscui, la vrstnici sau persoane tarate (cu afeciuni cronice cardiace,
pulmonare, diabet, etc );
Arsurile electrice.

Arsurile medii sunt arsurile:

De gradul III-IV cu afectarea a sub 10% din suprafaa corporal;

De gradul I-II, cu afectarea a 15-25% din suprafaa corporal sau 10-20% din suprafaa corporal
dac survine la vrste sub 10 sau peste 50 anii.

Arsurile uoare sunt arsurile:

-

De gradul III-IV cu afectarea a sub 2% din suprafaa corporal;

De gradul I-II, cu afectarea a sub 15% din suprafaa corporal sau sub 10% dac survine la vrste
sub 10 sau peste 50 ani.

Primul ajutor n arsurile termice

Arsura de gradul I i II
n cazul arsurilor uoare ( gradul I i II) primul ajutor se limiteaz la expunerea zonei afectate sub un jet
de ap rece ( 20 min ) dup care se panseaz cu comprese sterile.Se pot aplica eventual spray-uri speciale
pentru arsuri.
Arsura de gradul III-IV
n cazul arsurilor grave ( gradul III i IV):
-

n cazul arsurii cu flacra se va stinge cat mai rapid flacra. De preferat prin culcarea vitimei la
pmnt i acoperirea cu o ptur sau o hain; se va mpiedica victima s alerge deoarece curenii
de aer ntrein focul;
Nu se va dezbrca victima dac hainele sunt lipite de pielea ars;
Se va stropi cu ap rece ( sau cu zpad ) i se vor aplica comprese cu ap rece pe zonele lezate;
Se va transporta victima la spital ct mai rapid:
Nu se vor sparge flictenele i nnu se vor aplica creme sau alte substane pe leziuni.

Primul ajutor n arsurile chimice

n cazul arsurilor determinate de substane chimice primul ajutor consta n limitarea contactului substanei
chimice cu esuturile i diminuarea concentraiei substanei.n acest scop:
-

Se indeprteaz rapid hainele imbibate n substana rapid;

Se spal suprafaa afectat cu jet de ap timp de 20-30 minute;
Excepie face arsura cu varul nestins, n care nu se toarn niciodat ap, deoarece varul se
activeaz n prezena apei.

De reinut!
Nu este indicat s se incerce neutralizarea substanei chimice deoarece n urma reaciei de neutralizare se
elimin o mare cantitate de cldur care poate agrava leziunile.Abia dup splarea cu ap se poate
eventual ncerca aplicarea atidotului: apa bicarbonat n cazul arsurilor cu acizi sau oet n cazul arsurilor
cu baze.
Arsuri electrice

Arsurile electrice produc leziuni la locul de intrare i la cel de ieire ( marca electric )dar provoac
leziuni profunde ale organelor ( tulburri de ritm, leziuni neurologice, vasculare, musculare ) chiar i stop
cardiac.
n caz de electrocutare:
-

Se va ndeprta sau opri sursa de curent electric nainte de a atinge vitima, fie de la ntreruptor
fie ndeprtnd cablul electric cu un obiect nemetalic, din lemn, plastic, cauciuc sau folosind
mnui de cauciuc pentru autoprotecie;
Nu se va atinge victima sau sursa de curent cu minile neprotejate;
Dac victima este n stop cardio-respirator se va face masaj cardiac i respiraie artificial.

Orice victim care a suferit o electrotraum trebuie transportat i internat n spital pentru cteva zile,
indiferent de starea victimei.
Primul ajutor n caz de hemoragie
Generalitii
Sngele este un lichid care transport oxigenul i substanele nutitive la esuturi i organe i colecteaz
produii reziduali pentru a-i transporta la diverse organe care-i elimin din organism.De asemenea,
sngele este i purttorul a numeroase tipuri de celule, cu roluri foarte importante n organism.Aadar
sngele numit i lichidul vieii este indispensabil funcionrii organisumului.El se afl permanent n
miscare, circulnd printr-un sistem de vase sanguine.Cnd unul sau mai multe vase de snge sunt lezate,
sngele se scurge din sistemul vascular, fenomen numit hemoragie.
Hemoragia poate fi extern sau intern.
n funcie de volumul de snge pierdut, hemoragia se poate clasifica astfel:
-

Mic: cnd se pierde mai puin de 500 ml de snge

Medie : cnd se pierde 500 1000 ml de snge;
Mare : cnd se pierde 1000 1500 ml de snge;
Masiv : cnd se pierde peste 1500 ml se snge.

n funcie de vasul se snge lezat, hemoragia poate fi :

-

Arterial: sngele este de culoare rou aprins i curge pulsatil;

Venoas: sngele are o culoare viinie i curge lent;
Capilar: sngele se scurge egal de pe tot suprafaa plgii.

Simptome
n cazul unei hemiragii, ca urmare a scderii oxigenului n celule i esuturi, se declaneaz o reacie de
aprare a organisului : crete frecvena cardiac ( pulsul arterial se accelereaz), tegumentele i mucoasele
devin palide, pielea este acoperit de transpiraii i victima se simte ameit, slbit.Simptomele i
semnele care nsoesc o hemoragie, variaz n funcie de volumul sangvin pierdut, de viteza de pierdere a
sngelui i de starea de sntate a organisumulu nainte de hemoragie.
Hemoragia mic :

Starea general este bun;

Tensiunea arterial ( TA ) normal;
Frecvena cardiac (FC) normal.

Hemoragia medie :
-

Senzaie de slbiciune, emeeli la ridicarea n ortostatism;

Paloare tegumentar;extremiti reci;
TA sistolic se menine nc peste 100 mmHg;
FC sub 100 bti/minut.

Hemiragia mare :
-

Confuzie sau chiar pierderea contiinei;

Hipotensiune (TA sub 70 mmHG);
Puls slab, greu perceptibil.

n hemoragiile cronice, care se produc treptat, n decurs de zile-sptmni, simptomatologia poate fii
absent mult timp.n hemoragiile acute, cnd se pierde o cantitate mare de snge n timp scurt, starea de
sntate se altereaz rapid, putndu-se ajunge n scurt timp, starea de sntate se altereaz rapid, putnduse ajunge n scurt timp la oc hemoragic.
Recunoaterea hemoragiei
Hemoragia extern este uor de recunoscut : sngele se scurge nafara corpului.Uneori hemoragia se
produce n interior dar se exteriorizeaz ulterior prin ulterior prin orificii anatomice.
-

Epistaxiul:hemoragia nazal;
Hemoptizia :hemoragia din arborele respirator,cnd snge rou,aerat, spumos, este eliminat n
timpul tusei;
Hematemeza: hemoragiile din tubul digestiv superior;
Melena: hemoragie n tubul digestiv;
Rectoragia:hemoragia provenind din tubul digestiv inferior ( anus, rect )
Metroragia: hemorgaia de la niveluol uterului exteriorizat prin vagin;
Hematuria: hemoragia de la nivelul tractului urinar.

ns uneori, hemoragia poate fi intern, caz n care nu se evideniaz nici o sngerare la suprafaa
corpului, sngele acumulndu-se n interior.n acest caz apar doar semnele clinice ale pierderii de snge:
paloare, extremiti reci, ameeal, hipotensiune,tahicardie (accelerarea frecvenei cardiace ), tahipnee
(respiraii rapide ) i starea general a victimei se altereaz progresiv.
Hemoragia intern este o urgen i trebuie anunat serviciul 112; singura msur de prim ajutor n astfel
de cazuri este, aezarea victimei n poziie culcat, cu picioarele mai sus dect capul i hidratarea victimei,
dac este contient, pn la sosirea echipei medicale.
Realizarea hemostazei
Primul ajutor n cazul unei hemoragii externe, const n :

Mimitarea sngerrii :aezarea vicitimei n poziie de repaus cu segmentul sngernd n poziie

ridicat;
Oprirea sngerrii : procesul de oprire a sngerrii se numete hemostaz.

Organismul umna are capaitatea de a reliza o hemostaz spontan, prin agrefarea tromocitelor i
coagularea sngelui la locul leziunii vasculare, cu formarea unui cheag (tromb).Cnd aceste mecanism
este insuficient, este necesar relizarea hemostazei artifical.
Hemostaza artificaial se realizeaz se realizeaz mai simplu print-o compresie aplicat pe vasul sangvin
lezat, innd cont de sensul curgerii sngelui, astfel nct s se opreasc sngerarea.Aceast comnpresie
asigur o hemostaz provizorie, pn la sosorea echipei medicale sau pn la ajungerea ntr-un serviciu
medical unde se poate realiza hemostaza definitiv.Dac victima este contient va fi ncurajat s
consume lichide.
Compresia hemostatic se poate realiza :
-

Cu degetul aplicat pe vasul sangvin: compresia digital;

Cu pansament compresiv;
Cu garoul.

Pansamentul compresiv
Pansamentul compresiv este cel mai simplu mod de a realiza hemostaza; se acoper rana cu mai multe
comprese sterile sau n lipsa lor cu buci de pnz curat (batiste, haine etc.) care se comprim cu podul
palmei sau cu faa.
Condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc un pansament compresiv sunt:
-

S comprime suficient esuturile pentru a asigura hemostaza;

S fie fcut n condiii de asepsie pentru a preveni infecia;
S nu stnjeneasc circulaia de dedesubt;
S fie fcut n aa fel nct sa poat fi meninut 48 de ore.

Primul ajutor n caz de stop cardiac

Respect etapele de aciune n evacuarea funciilor vitale:
-

Cile aeriene

Trebuie meninute deschise pentru a se permite circulaia aerului ntre organism i mediul
nconjurtor.Elibereaz cile respiratorii prin ridicarea brbiei i hiperextensia capului (nclinarea spre
spate) apsnd pe frunte.Pune-i una dintre mini pe fruntea victimei.n acelai timp cu dou degete de la
mna cealalt ridic brbia victimei.Dac victima este incontient este posibil ca limba s-i cad n spate,
spre faringele posterior, blocnd astfel cile aeriene superioare.
Fcnd o hiperextensie a capului i ridicnd brbia, limba se ridic i se elibereaz cile aeriene.
Elibereaz gtul de eventualele haine strnse.ndeprteaz orice cauz de obstrucie din gur : dini rupi,
proteze dentare rupte, saliva, snge etc.

Respiraia
Meninerea respiraiei prin care ptrunde aerul n plmni i se elibereaz dioxidul de carbon.
Aplec-te deasupra victimei cu faa ctre torace i ascult respiraia la nivelul cavitii bucale a
victimei.ncearc s simi dac exist schimb de aer apropiind obrazul de nasul i gura victimei.Observ
micrile pieptului pentru a decide dac respir.ncearc s detectezi dac respir timp de 5-10 secunde.
Circulaia
Asigurarea circulaiei sngelui prin organism prin efectul de pomp al inimii.
Avaluarea circulaiei se face prin verificarea pulsului.Pulsul se poate simi cel mai bine pe artera carotid
care este situat n anul format de unul din muchii gtului i mrul lui Adam.Degetele arttor i
mijlociu localizeaz mrul lui Adam i vor aluneca lateral pe gt pn se simte pulsul n vrful
acestora.Pulsul poate fi palpat pe ambele pri ale gtului dar niciodat n acelai timp.Aceast etap
poate fi executat simultan cu verificarea respiraiei, de asemenea timp de 5-10 secunde.
O trus de prim ajutor trebuie s se regseasc n orice cas, main, punct de control acces...Aaceasta
trebuie s fie bine aprovizionat i pstrat mereu la ndemn.Este bine s avei o trus de prim ajutor i
n main sau n bagaj, atunci cnd suntei n vacan.
De asemenea, verificai constant termenele de valabilitate ale produselor i nlocuii-le pe cele expirate.
Putei achiziiona o trus de prim ajutor de la farmacii sau o putei alctuii chiar voi.Ar fi bine s includei
urmtoarele lucruri n kit-ul vostru de prim ajutor:
-

Comprese sterile de tifon sau tanpoane de vat sterile;

Fa de tifon;
Banfaje adezive de mai multe dimensiuni;
Leucoplast;
Banfaj elastic;
Foarfece;
Alcool medicinal sau ap oxigenat sau o loiune dezinfectant;
Mnui.

Dup caz, se mai pot aduga n trusa de prim ajutor :

-

Tensiometru;
Termometru;
Pens;
Cteva medicamente pentru afeciuni uzuale- analgezice, antialergice i antiinflamatoare,lantern
i baterii, ptur sau folie de supraveiure.

Respectarea normelor de protecie a mediului

TEMA 10
REGLEMENTRI PRIVIND NORMELE GENERALE DE PROTECIE A MEDIULUI

Din punct de vedere etimologic, cuvntul mediu are originea n latinescul mediumcare desemneaz
totalitatea factorilor i condiiilor care formeazp cadrul general n care se defoar viaa material a
societii omeneti.Noiunea de mediu este considerat ca fiind o noiune fundamental i cuprinztoare
prin care se ntelege lumea vie i cea nensufleint, n principiu, aproape tot ce nconjoar omul.
Noiunea de mediu st la baza ecologiei ca tiin, definit de biologi ca fiind studiul relaiilor
complexe, directe sau indirecte, dintre animale i mediul lor organic i anorganic.
Ecologia este definit n doctrina de specialitate ca fiin tiina ecositemlor i a relaiilor dintre acestea, cu
rol n stabilirea de legturi ntre societatea uman i mediu.
Ca ramur distinct a sistemului de drept, dreptul mediului reglementeaz acele relaii sociale care iau
natere n procesul de protecie, conservare i dezvoltare a calitilor naturale ale mediului.
Specificul obiectului reglementrii juridice const n legtura direct a relaiilor sociale reglemetate de
normele dreptului mediului cu protecia mediului, care este o activitate uman contient, fundamentat
tiinific, ndreptat spre realizarea unui scop concret, constatnd n prevenire i combaterea polurii i
meninerea i mbuntirea condiiilor de mediu.
Principii fundamentale ale dreptului mediului
Principiile dreptului mediului sunt acele reguli eseniale, de maxim aplicabilitate, care stau la baza
ramurii de drept.n funcie de amploare i influena asupra coninutului reglementrilor n domeniu,
principiile dreptului mediului se clasific n : principii generale i principii fundamentale.
Principiile fundamentale ale drepturilor mediului, sunt consacrate la toate mivelurile acestuia i privesc
ntregul domeniu, constituind structura care i confer unitate coeren, stabilitate i unicitate.
Principiile generale sunt consacrate la nivelul dreptului mediului i domin materiile tradiionale ale
acestuia ( drept intern, drept comunitar, drept internaional) i exprim specificul acestora.
Conform Ordonanei de urgen a Guvernului nr.195/2005 privind protecia mediului (aprobat prin
Legea 265/2006 ), principiile i elementele strategice ce stau la baza regelemtrii juridice privind
protecia mediului i a activitilor practice consacrate asigurrii unei dezvoltri durabile sunt:
a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)
h)
i)

Principiul integrrii politicii de mediu n celelalte politici sectoriale;

Princpiul precauiei n luarea deciziei;
Principiu aciunii preventive;
Principiul reinerii poluanilor la surs;
Principiul poluatorul pltete);
Principiul conservrii biodeiversitii i a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural;
Utilizarea durabil a resurselor naturale;
Informarea i participarea publicului la luarea deciziilor, precum i accesul la justiie n
problemele de mediu;
Dezvoltarea colaborrii internaionale pentru protecia mediului.

Principiul participrii publicului la elaborarea i aplicarea deciziilor de mediu

Ca i componente principale a participrii publicului la procesul decizional al problemelor privind

protecia mediului, Constituia Romniei garanteaz, n primul rnd, libertatea de exprimare (art.30) i
dreptul persoanei de a avea acces la orice informaie de interes public (art.31).n completarea textului
constituional, Hotrrea de Guvern nr 878/2005 privind accesul liber la informaia privind mediul
asigur dreptul de acces la informaiile de exercitare a acestui drept.
Principul informrii i cooperri ntre state n domeniul proteciei mediului
Necestitatea cooperri statelor pentru protecia i conservarea mediului a fost sublineat la Conferina
ONU de Stockholm (1972), conferina care a constituit un prim semnal de alrm asupra politicii statelor
n ceea ce privete protecia mediului.
Declaraia final asupra mediului, care pornete de la premisa c omul este, n acelai timp, creatorul i
distrugtorul ambianei care i ofer suportul fizic al vieii i nposibilitatea de a se dezvolta din punct de
vedere social, intelectual, moral i spiritual.Totodat, declaraia sublineaz legtura organic dintre
protecia mediului i progresul economic i social al popoarelor , n contextul eliminrii efectelor negative
ale subdezvoltrii.n ceea ce privete cooperarea statelor n domeniul proteciei mediului, n Declaraie se
arat c: Chestiunile internaionale raportndu-se la protecia i ameliorarea mediului ar trebui s fie
abordate ntr-un spirit de cooperare de ctre toate rile mari sau mici, pe picior de egalitate.O cooperare
printr-un sistem de acorduri multilaterale sau bilaterale sau prin alte mijloace apropiate i indispensabile
pentru a limita n mod eficace, a preveni, a reduce i elimina atingerile aduse ,ediului rezultnd din
activitile exercitate n toate domeniile i din respectul suveranitii intereselor tuturor statelor.
Procedurile preventive
n aceast categorie se nscriu proceduri precum : implantarea activitilor, omologarea produselor i
aparatelor, informarea administratic i public, bilanul de mediu, precum i instrumentele de gestiune
aposteriori a polurilor.
Implantarea activitilor
Este una dintre cele mai vechi metode de aciune mpotriva activitilor polurii rezultate n urma unor
anumitor activiti astfel nct s se evite, pe ct posibil, potenialele consecine negative asupra zonelor
locuite sau ariilor protejate.
n acest sens se acioneaz prin:
-

Intermediul regulilor de urbanism care stabilesc modul de ocupare al terenurilor i regulile de

amplasare a cosbtruciilor;
Instituirea regulilor de sntate public;
Instituirea unor zone speciale de protecie mpotriva polurii atomosferice.

Prevenirea i combaterea polurii reprezint o activitate complex, desfurat n mai multe faze, fiecare
dintre acestea avnd obiective proprii i instrumente i mijloace specifice de realizare.Printre acestea,
controlul i planurile de urgen n caz de accident.
TEMA 12

CUNOATEREA PROCEDURILOR DE URGEN I EVACUARE

TEMA 13
COMUNICAREA N ACTIVITATEA DE SECURITATE PRIVAT
Definiia comunicrii
Comunicarea reprezint elementul indispensabil pentru funcionarea optim a oricrei colectiviti umane
indiferent de natura i mrimea ei.Schimbul continuu de mesaje genereaz unitatea de vedere i implicit
de aciune, prin armonizarea cunotinelor privind scopurile, cile i mijloacele de a le atinge, prin
promovarea deprinderilor necesare, prin omogenizarea relativ a grupurilor sub aspect afectiv, emoional
i motivaional.
Comunicarea este un proces care. Din perspectiva tiinei comunirii, dispune de patru componente
fundamentale:
1.
2.
3.
4.

Un emitor;
Un canal;
O informaie;
Un receptor.

ntr-o form extrem de simpl, procesul de comunicare sau comunicarea poate fi redat( sau redat) astfel :
Informaie

informaie

Emitor---------------canal------------------ receptor
Din aceast schem se poate nelege c procesul comunicrii presupune mai mult dect un
participant;anume, pe lng emitor ( sau emitent), unul sau mai muli receptori poteniali.Esena
procesului st n deplasarea, transferul sau transmiterea informaiei de la un participant la cellalt.
n mod frecvent, circulaia are loc n dublu sens.Astfel spus, este biderecional.Acesta este, bunoar,
cazul dialogului, al unei discuii dintre dou persoane care, alternativ, joac rolul de emitor (vorbitor) i
receptor ( asculttor).Alteori, circulaia informaiei poate avea loc doar ntr-un singur sens, adic este
uniderecional.Este cazul monologului, al cuvntrilor, al comunicrii din pres, radio sau televiziune.
Comunicarea nu se ncheie o dat cu preluarea sau receptarea mesajului.Informaia poate exercita p
influen efectiv asupra opiniilor, ideiilor sau comportamentelor celor care o recepteaz.Procesul poart
numele de efect al comunicrii i se bucur n tiina comunicrii de o atenie deosebit.Prin urmare,
modelul elementar al comunicrii trebuie extins:
Infomaie

informaie

Emitor-----------------canal-----------------receptor----------------efect
Modelul elementar al comunicrii, inclusiv efectul.
n aceast a doua schem, comunicarea se aseamn procesului stimul-reacie ( receptorul
reacioneaz la stimulii provenii din partea emitorului)

x+y

Emitor-codare--- canal---decodare---receptor---efect---zgomot de fundal

Modelul fundamental al comunicrii
Modelul poate fii citit relativ simplu.Dac un emitor dorete s transmit o informaie(x) unui receptor,
informaia trebuie s fie inteligibil.De aceea, nainte de toate, emitorul trebuie s aib grij s se fac
neles, s ii gseasc cuvintele, fie c procesul de comunicare ar looc n scris sau oral.Pasul doi l
reprezint codarea mesajului.O dat codat, acesta este transpus n semnale ( y ) CARE POT STRBATE
CANALUL SPRE RECEPTOR.Receptorul trebuie s decodeze mesajul transpus n semnale i s-l
interpetreze (x).n fine, comunicarea poate fi ngreunat de un surplus irelevant de informaie (z) sau de
zgomotul de fond.
Comunicarea- Proces de influen
Aproape fiecare problem, fiecare conflict i fiecare nenelegere are la baz o problem de
comunicare.Prin urmare, ce este comunicarea?Comunicarea este abilitatea oamenilor de a transforma
spusele fr noim, n cuvinte vorbite i scrise, prin care ei sunt capabili s i fac cunoscute nevoile,
dorinele, ideile i sentimentele.De ce avem nevoie s comunicm?Pentru c:
a) Suntem fiine sociale;
b) Trim ntr-o lume n care milioane i milioane de ali oameni vieuiesc;
c) Avem nevoie unii de alii pentru sigurana noastr, pentru confortul nostru, pentru prietenie i
dragoste;
d) Avem nevoie unii de alii pentru a ne maturiza prin dialog;
e) Avem nevoi unii de alii ca s ne ndeplinim scopurile i obiectivele.
Comunicm ca s:
1.
2.
3.
4.
5.

Ne cunoatem;
Ne mprtim emoiile unii altora;
Schimbm informaii;
Convingem pe alii s neleag punctul nostru de vedere;
Construim relaii.

Atunci cnd comunicarea este inefcient cuzeaz singurtate, conflicte, probleme n familie, instaisfacii
profesionale, stres psihologic, boli fizice etc.
Putem s ne mbuntim abilitile de comunicare?
Specialitii cred c :

Fiecare dintre noi poate nva s comunice mai bine;

Fiecare dintre noi se poate schimba.De fapt, schimbarea este inevitabil.Legea schimbrii spune
c: lucrurile nu rmn neschimbate;dac nu se schimb n bine, atunci se vor schimba n
ru.Oamenii care neleg procesul comunicrii au mai mare control asupra schimbrilor i mai
puine eecuri.

Obstacolele n calea comunicrii eficiente provin din :

a) Felul n care mintea noastr funcionez;
b) Comportamentele emitorului;
c) Comportamentele receptorului.
Cum s depim obstacolele din calea comunicrii eficiente:
a) Ascultnd;
b) Cititd, interpretnd limbajul corporal;
c) Vorbind.
Obstacolele din calea comunicrii eficiente provin din felul n care mintea noastr funcionez.Percepiile
reprezint propria noastr realitate, modul n care noi interpretm i nelegem acest realitate.Percepiile
se formeaz parcurgnd urmtoarele etape:
Colectm informaii, dar:
a) Colectm doar o mic parte din informaiile realitii- nu putem nregistratoate informaiile
detectate de simurile noastre.
b) Colectm informaiile ntr-un mod selectiv;
c) Colectm informaiile ntr-o anumit ordine.
Aezm informaiile n categorii.Aranjarea pe categorii a informaiilor este foarte folositoare,
fiind o modalitate de apune ordine n relitatea haotic din jurul nostru, tocmai pentru a o putea
nelege.Dar aranjarea per categorii este, n acelai timp , periculoas, deoarece aceste categorii
creeaz anumite preupuneri sau predicii.
Crem propria noastr realitate, dar fiecare dintre noi poate s aib percepii foarte diferite.
Aceste diferene cauzeaz adesea nenelegeri i conflicte.

Stereotipuri i prejudeci;

Stereotipurile au patru caracteristici principale:

a)
b)
c)
d)

Sunt mult mai simple dect realitatea;

Se obin mai degrab de la mediatori culturalidect prin proprie exprein;
Sunt false prin nsi natura lor;
Atunci cnd sunt dobndite n copilrie sunt foarte greu de schimbat i rmn cu ncpnare n
mintea noastr, colornd percepiile i comportamentele noastre.
Percepiile asupra relaiilor;

Comportamentul emitorului (conductor de campanie, ef ierarhic, organele de control ale poliiei sau
jandarmeriei, formator, etc.)

Sensuri diferite ale cuvintelor

Adeseori nu suntem capabili s alegem cuvintele potrivite pentru ceea ce am dori s exprimm.De
recarcat c, pentru persoanele diferite, acelai cuvnt poate s aib sensuri diferite.

Ascunderea sentimetelor i a gndurilor.Aa cum armata codific mesajele pe care le transmite,

pentru motive de siguran naional i noi putem hotr s ne codificm mesajele pentru motive de
securitate personal.

Unul din motivele principale ale unei comunicri defectuase este obiceiul de a face presupuneri, de a
ghici.Putem observa cu uurin comportamentul unei persoane, putem s i auzim cuvintele i faptele dar
putem doar presupune, putem doar s ne imaginm ce nseamn cuvintele i faptele respective, ce gnduri
i sentimete se ascund n spatele lor.

Emitorul poate fi orb la emoiile sale sau poate fii orbit de acestea

Emoiile ne ajut s ne conturm valorile, s ne stabilim direcia i scopul n via.Sunt o parte

fundamental a motivaiilor noastre.Este important s ne recunoatem propriile sentimente, s fim
contieni de bogia noastr interioar.Aceast abilitate ne poate ajuta s depim multe probleme de
comicare.Uneori, n loc s fim orbi la propriile noastre emoii, suntem orbii de ctre acestea.
Sentimentele intense pot bloca capacitatea noastr raional.Situaia o numim a fi sub impactul unor
emoii puternice.
Comportamentul receptorului(agentul de securitate n cazul nostru)
Auzim propriile noastre filtre
a) Avem multe filtre care distirsioneaz ceea ce auzim;
b) Avem filtre de atenie care ne ajut s nu fim compeii de cantitatea n cretere de sunete i de
informaii;
c) Avem filtre emoionale care blocheaz sau ne distorsioneaz nelegerea realitii;
d) Avem propriile noastre ateptrii, care ne deformez comportamentul.
Atenia receptorilor poate fi cu uurin distras.Atunci cnd emitorul vorbete, mui reptori
sunt neateni.Unul din motivele care stau la baza unei ascultri neatente este acela c oamenii
gndesc mai repde dect vorbesc.
Reacii care blocheaz comunicarea
Deseori, receptorii reacioneaz n moduri n care, potrivit cercettorilor, conduc la blocarea
coumicrii, la creterea distanei emoionale ntre oameni i la descreterea eficienei celorlali de a
rezolva problemele.
COMUNICAREA ORGAZIIONAL
Conceptul de comunicare organizaional
Planificarea obiectivelor i a resurselor, elaborarea strategiilor, adaptarea deciziilor i declanarea
aciunilor nu reprezint procese liniare.Multitidinea de obiective, complexitatea intereselor, ineditul
situaiilor, reaciile neateptate ale oamenilor, dar i cele ale mediului, fac ca deciziile cele mai
elaborate i aciunile cele mai organizate s devin, uneori, derizorii.Fr intervenia managerilor de a
sincroniza i armoniza timpul i spaiul aciunilor, judecile i faptele, dorinele i realitile prin
intermediul funciei de coordonare, procesul de management ar fi lipsit de coeziunea, continuitatea i
dinamismul care-i permit realizarea obiectivelor specifice.Componenta de baz a funciei de
coordonare este comuncarea.Ca proces ce permite schimbul de mesaje ntre oameni, ea face, n

acelai timp, posibil realizarea acodului, dar i apariia dezacordului, manifestarea i impunerea
puerii, ca i negocierea i consensul.
Aadar, comunicarea semnific un fapt simplu : practicnd-o, omul ncearc s stabileasc cu alte
persoane o relaie prin care pot fi difuzate informaii, idei, atitudini.A comunica nu nseamn, ns,
doar a emite sunete i cuvinte, ci nseamn n acelai timp, a gndi, a cunoate.
Raportata la aciuni i situaii, la multitudinea formelor i nivelurilor de relaii umane pe care le
mijlocete, comunicarea poate cpta o mulime de sensuri, cu o infinitate de nuane.n cazul
organizaiei, comunicarea se definete ca proces prin care are lor schimbul de mesaje n vederea
realizrii obiectivelor individuale i comune ale membrilor ei.
METODE I TEHNICI DE PERFECIONARE I DEZVOLTARE A COUMNICRII
ORGANIZAIONALE
Preocuprile privind facilitatea i imbuntirea comunicrii au existat din cele mai vechi
timpuri.Dei regulile unei comunicri eficiente par foarte simple i la ndemna oricui, ele fiind rodul
unei ndelungate experiene comunicaionale, practica relev faptul c aplicarea lor este frecvent
nclcat.
Reguli de baz privind comunicarea eficient
Exprimate sintetic, acestea sunt:

Regula cantitii;
Regula calitii;
Regula relaiei;
Regula semnificaiei;
Regula stilului;
Regula receptivitii.

TEMA 14
Specificul relaiilor de munc n domeniul securitii private
-

Noiuni generale de legislaia muncii;

Drepturile i obligaiile angajatorilor i ale salariailor;
Specificul relaiilor de munc n domeniu securitii private;
Reglemetri proprii i ale beneficiarilor;
Tipul conflictelor de munc i cauzele declarii lor;
Criterii de avaluare a agentului de securitate.

Codul Muncii Actualizat 2015 ( prin legea 12/ 2015 )

CAPITOLUL I: Domeniul de aplicare

Art. 1
(1) Prezentul cod reglementeaz domeniul raporturilor de munc, modul n care se efectueaz controlul
aplicrii reglementrilor din domeniul raporturilor de munc, precum i jurisdicia muncii.
(2) Prezentul cod se aplic i raporturilor de munc reglementate prin legi speciale, numai n msura n
care acestea nu conin dispoziii specifice derogatorii.

Art. 2
Dispoziiile cuprinse n prezentul cod se aplic:
a) cetenilor romni ncadrai cu contract individual de munc, care presteaz munc n Romnia;
b) cetenilor romni ncadrai cu contract individual de munc i care presteaz activitatea n strintate,
n baza unor contracte ncheiate cu un angajator romn, cu excepia cazului n care legislaia statului pe al
crui teritoriu se execut contractul individual de munc este mai favorabil;
c) cetenilor strini sau apatrizi ncadrai cu contract individual de munc, care presteaz munc pentru
un angajator romn pe teritoriul Romniei;
d) persoanelor care au dobndit statutul de refugiat i se ncadreaz cu contract individual de munc pe
teritoriul Romniei, n condiiile legii;
e) ucenicilor care presteaz munc n baza unui contract de ucenicie la locul de munc;
f) angajatorilor, persoane fizice i juridice;
g) organizaiilor sindicale i patronale.

CAPITOLUL II: Principii fundamentale

Art. 3
(1) Libertatea muncii este garantat prin Constituie. Dreptul la munc nu poate fi ngrdit.
(2) Orice persoan este liber n alegerea locului de munc i a profesiei, meseriei sau activitii pe care
urmeaz s o presteze.
(3) Nimeni nu poate fi obligat s munceasc sau s nu munceasc ntr-un anumit loc de munc ori ntr-o
anumit profesie, oricare ar fi acestea.
(4) Orice contract de munc ncheiat cu nerespectarea dispoziiilor alin. (1) -(3) este nul de drept.

Art. 4
(1) Munca forat este interzis.
(2) Termenul munc forat desemneaz orice munc sau serviciu impus unei persoane sub ameninare ori
pentru care persoana nu i-a exprimat consimmntul n mod liber.
(3) Nu constituie munc forat munca sau activitatea impus de autoritile publice:
a) n temeiul legii privind serviciul militar obligatoriu
b) pentru ndeplinirea obligaiilor civice stabilite prin lege;
c) n baza unei hotrri judectoreti de condamnare, rmas definitiv, n condiiile legii;
d) n caz de for major, respectiv n caz de rzboi, catastrofe sau pericol de catastrofe precum: incendii,
inundaii, cutremure, epidemii sau epizootii violente, invazii de animale sau insecte i, n general, n toate
circumstanele care pun n pericol viaa sau condiiile normale de existen ale ansamblului populaiei ori
ale unei pri a acesteia.

Art. 5
(1) n cadrul relaiilor de munc funcioneaz principiul egalitii de tratament fa de toi salariaii i
angajatorii.
(2) Orice discriminare direct sau indirect fa de un salariat, bazat pe criterii de sex, orientare sexual,
caracteristici genetice, vrst, apartenen naional, ras, culoare, etnie, religie, opiune politic, origine
social, handicap, situaie sau responsabilitate familial, apartenen ori activitate sindical, este interzis.
(3) Constituie discriminare direct actele i faptele de excludere, deosebire, restricie sau preferin,
ntemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevzute la alin. (2) , care au ca scop sau ca efect
neacordarea, restrngerea ori nlturarea recunoaterii, folosinei sau exercitrii drepturilor prevzute n
legislaia muncii.
(4) Constituie discriminare indirect actele i faptele ntemeiate n mod aparent pe alte criterii dect cele
prevzute la alin. (2) , dar care produc efectele unei discriminri directe.

Art. 6
(1) Orice salariat care presteaz o munc beneficiaz de condiii de munc adecvate activitii desfurate,
de protecie social, de securitate i sntate n munc, precum i de respectarea demnitii i a contiinei
sale, fr nicio discriminare.
(2) Tuturor salariailor care presteaz o munc le sunt recunoscute dreptul la negocieri colective, dreptul
la protecia datelor cu caracter personal, precum i dreptul la protecie mpotriva concedierilor nelegale.

(3) Pentru munca egal sau de valoare egal este interzis orice discriminare bazat pe criteriul de sex cu
privire la toate elementele i condiiile de remunerare.

Art. 7
Salariaii i angajatorii se pot asocia liber pentru aprarea drepturilor i promovarea intereselor lor
profesionale, economice i sociale.

Art. 8
(1) Relaiile de munc se bazeaz pe principiul consensualitii i al bunei-credine.
(2) Pentru buna desfurare a relaiilor de munc, participanii la raporturile de munc se vor informa i se
vor consulta reciproc, n condiiile legii i ale contractelor colective de munc.

Art. 9
Cetenii romni sunt liberi s se ncadreze n munc n statele membre ale Uniunii Europene, precum i
n oricare alt stat, cu respectarea normelor dreptului internaional al muncii i a tratatelor bilaterale la care
Romnia este parte.

CAPITOLUL I: ncheierea contractului individual de munc

Art. 10
Contractul individual de munc este contractul n temeiul cruia o persoan fizic, denumit salariat, se
oblig s presteze munca pentru i sub autoritatea unui angajator, persoan fizic sau juridic, n schimbul
unei remuneraii denumite salariu.

Art. 11
Clauzele contractului individual de munc nu pot conine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul
minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de munc.

Art. 12
(1) Contractul individual de munc se ncheie pe durat nedeterminat.

(2) Prin excepie, contractul individual de munc se poate ncheia i pe durat determinat, n condiiile
expres prevzute de lege.

Art. 13
(1) Persoana fizic dobndete capacitate de munc la mplinirea vrstei de 16 ani.
(2) Persoana fizic poate ncheia un contract de munc n calitate de salariat i la mplinirea vrstei de 15
ani, cu acordul prinilor sau al reprezentanilor legali, pentru activiti potrivite cu dezvoltarea fizic,
aptitudinile i cunotinele sale, dac astfel nu i sunt periclitate sntatea, dezvoltarea i pregtirea
profesional.
(3) ncadrarea n munc a persoanelor sub vrsta de 15 ani este interzis.
(4) ncadrarea n munc a persoanelor puse sub interdicie judectoreasc este interzis.
(5) ncadrarea n munc n locuri de munc grele, vtmtoare sau periculoase se poate face dup
mplinirea vrstei de 18 ani; aceste locuri de munc se stabilesc prin hotrre a Guvernului.

Art. 14
(1) n sensul prezentului cod, prin angajator se nelege persoana fizic sau juridic ce poate, potrivit legii,
s angajeze for de munc pe baz de contract individual de munc.
(2) Persoana juridic poate ncheia contracte individuale de munc, n calitate de angajator, din momentul
dobndirii personalitii juridice.
(3) Persoana fizic dobndete capacitatea de a ncheia contracte individuale de munc n calitate de
angajator, din momentul dobndirii capacitii depline de exerciiu.

Art. 15
Este interzis, sub sanciunea nulitii absolute, ncheierea unui contract individual de munc n scopul
prestrii unei munci sau a unei activiti ilicite ori imorale.

Art. 16
(1) Contractul individual de munc se ncheie n baza consimmntului prilor, n form scris, n limba
romn. Obligaia de ncheiere a contractului individual de munc n form scris revine angajatorului.
Forma scris este obligatorie pentru ncheierea valabil a contractului.

(2) Anterior nceperii activitii, contractul individual de munc se nregistreaz n registrul general de
eviden a salariailor, care se transmite inspectoratului teritorial de munc.
(3) Angajatorul este obligat ca, anterior nceperii activitii, s nmneze salariatului un exemplar din
contractul individual de munc.
(4) Munca prestat n temeiul unui contract individual de munc constituie vechime n munc.
(5) Absentele nemotivate si concediile fara plata se scad din vechimea in munca.
(6) Fac exceptie de la prevederile alin. (5) concediile pentru formare profesionala fara plata, acordate in
conditiile art. 155 si 156.
(Alineatele 5 si 6 introduse prin Legea 12/2015)

Art. 17
(1) Anterior ncheierii sau modificrii contractului individual de munc, angajatorul are obligaia de a
informa persoana selectat n vederea angajrii ori, dup caz, salariatul, cu privire la clauzele eseniale pe
care intenioneaz s le nscrie n contract sau s le modifice.
(2) Obligaia de informare a persoanei selectate n vederea angajrii sau a salariatului se consider
ndeplinit de ctre angajator la momentul semnrii contractului individual de munc sau a actului
adiional, dup caz.
(3) Persoana selectat n vederea angajrii ori salariatul, dup caz, va fi informat cu privire la cel puin
urmtoarele elemente:
a) identitatea prilor;
b) locul de munc sau, n lipsa unui loc de munc fix, posibilitatea ca salariatul s munceasc n diverse
locuri;
c) sediul sau, dup caz, domiciliul angajatorului;
d) funcia/ocupaia conform specificaiei Clasificrii ocupaiilor din Romnia sau altor acte normative,
precum i fia postului, cu specificarea atribuiilor postului;
e) criteriile de evaluare a activitii profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului;
f) riscurile specifice postului;
g) data de la care contractul urmeaz s i produc efectele;
h) n cazul unui contract de munc pe durat determinat sau al unui contract de munc temporar, durata
acestora;
i) durata concediului de odihn la care salariatul are dreptul;

j) condiiile de acordare a preavizului de ctre prile contractante i durata acestuia;

k) salariul de baz, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum i periodicitatea plii
salariului la care salariatul are dreptul;
l) durata normal a muncii, exprimat n ore/zi i ore/sptmn;
m) indicarea contractului colectiv de munc ce reglementeaz condiiile de munc ale salariatului;
n) durata perioadei de prob.
(4) Elementele din informarea prevzut la alin. (3) trebuie s se regseasc i n coninutul contractului
individual de munc.
(5) Orice modificare a unuia dintre elementele prevzute la alin. (3) n timpul executrii contractului
individual de munc impune ncheierea unui act adiional la contract, ntr-un termen de 20 de zile
lucrtoare de la data apariiei modificrii, cu excepia situaiilor n care o asemenea modificare este
prevzut n mod expres de lege.
(6) La negocierea, ncheierea sau modificarea contractului individual de munc, oricare dintre pri poate
fi asistat de teri, conform propriei opiuni, cu respectarea prevederilor alin. (7) .
(7) Cu privire la informaiile furnizate salariatului, prealabil ncheierii contractului individual de munc,
ntre pri poate interveni un contract de confidenialitate.

Art. 18
(1) n cazul n care persoana selectat n vederea angajrii ori salariatul, dup caz, urmeaz s i
desfoare activitatea n strintate, angajatorul are obligaia de a-i comunica n timp util, nainte de
plecare, informaiile prevzute la art. 17 alin. (3) , precum i informaii referitoare la:
a) durata perioadei de munc ce urmeaz s fie prestat n strintate;
b) moneda n care vor fi pltite drepturile salariale, precum i modalitile de plat;
c) prestaiile n bani i/sau n natur aferente desfurrii activitii n strintate;
d) condiiile de clim;
e) reglementrile principale din legislaia muncii din acea ar;
f) obiceiurile locului a cror nerespectare i-ar pune n pericol viaa, libertatea sau sigurana personal;
g) condiiile de repatriere a lucrtorului, dup caz.
(2) Informaiile prevzute la alin. (1) lit. a) , b) i c) trebuie s se regseasc i n coninutul contractului
individual de munc.

(3) Dispoziiile alin. (1) se completeaz prin legi speciale care reglementeaz condiiile specifice de
munc n strintate.

Art. 19
n situaia n care angajatorul nu i execut obligaia de informare prevzut la art. 17 i 18, persoana
selectat n vederea angajrii ori salariatul, dup caz, are dreptul s sesizeze, n termen de 30 de zile de la
data nendeplinirii acestei obligaii, instana judectoreasc competent i s solicite despgubiri
corespunztoare prejudiciului pe care l-a suferit ca urmare a neexecutrii de ctre angajator a obligaiei de
informare.

Art. 20
(1) n afara clauzelor eseniale prevzute la art. 17, ntre pri pot fi negociate i cuprinse n contractul
individual de munc i alte clauze specifice.
(2) Sunt considerate clauze specifice, fr ca enumerarea s fie limitativ:
a) clauza cu privire la formarea profesional;
b) clauza de neconcuren;
c) clauza de mobilitate;
d) clauza de confidenialitate.

Art. 21
(1) La ncheierea contractului individual de munc sau pe parcursul executrii acestuia, prile pot
negocia i cuprinde n contract o clauz de neconcuren prin care salariatul s fie obligat ca dup
ncetarea contractului s nu presteze, n interes propriu sau al unui ter, o activitate care se afl n
concuren cu cea prestat la angajatorul su, n schimbul unei indemnizaii de neconcuren lunare pe
care angajatorul se oblig s o plteasc pe toat perioada de neconcuren.
(2) Clauza de neconcuren i produce efectele numai dac n cuprinsul contractului individual de munc
sunt prevzute n mod concret activitile ce sunt interzise salariatului la data ncetrii contractului,
cuantumul indemnizaiei de neconcuren lunare, perioada pentru care i produce efectele clauza de
neconcuren, terii n favoarea crora se interzice prestarea activitii, precum i aria geografic unde
salariatul poate fi n real competiie cu angajatorul.
(3) Indemnizaia de neconcuren lunar datorat salariatului nu este de natur salarial, se negociaz i
este de cel puin 50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni anterioare
datei ncetrii contractului individual de munc sau, n cazul n care durata contractului individual de

munc a fost mai mic de 6 luni, din media veniturilor salariale lunare brute cuvenite acestuia pe durata
contractului.
(4) Indemnizaia de neconcuren reprezint o cheltuial efectuat de angajator, este deductibil la
calculul profitului impozabil i se impoziteaz la persoana fizic beneficiar, potrivit legii.

Art. 22
(1) Clauza de neconcuren i poate produce efectele pentru o perioad de maximum 2 ani de la data
ncetrii contractului individual de munc.
(2) Prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile n cazurile n care ncetarea contractului individual de munc sa produs de drept, cu excepia cazurilor prevzute la art. 56 alin. (1) lit. c) , e) , f) , g) i i) , ori a intervenit
din iniiativa angajatorului pentru motive care nu in de persoana salariatului.

Art. 23
(1) Clauza de neconcuren nu poate avea ca efect interzicerea n mod absolut a exercitrii profesiei
salariatului sau a specializrii pe care o deine.
(2) La sesizarea salariatului sau a inspectoratului teritorial de munc instana competent poate diminua
efectele clauzei de neconcuren.

Art. 24
n cazul nerespectrii, cu vinovie, a clauzei de neconcuren salariatul poate fi obligat la restituirea
indemnizaiei i, dup caz, la daune-interese corespunztoare prejudiciului pe care l-a produs
angajatorului.

Art. 25
(1) Prin clauza de mobilitate prile n contractul individual de munc stabilesc c, n considerarea
specificului muncii, executarea obligaiilor de serviciu de ctre salariat nu se realizeaz ntr-un loc stabil
de munc. n acest caz salariatul beneficiaz de prestaii suplimentare n bani sau n natur.
(2) Cuantumul prestaiilor suplimentare n bani sau modalitile prestaiilor suplimentare n natur sunt
specificate n contractul individual de munc.

Art. 26

(1) Prin clauza de confidenialitate prile convin ca, pe toat durata contractului individual de munc i
dup ncetarea acestuia, s nu transmit date sau informaii de care au luat cunotin n timpul executrii
contractului, n condiiile stabilite n regulamentele interne, n contractele colective de munc sau n
contractele individuale de munc.
(2) Nerespectarea acestei clauze de ctre oricare dintre pri atrage obligarea celui n culp la plata de
daune-interese.

Art. 27
(1) O persoan poate fi angajat n munc numai n baza unui certificat medical, care constat faptul c
cel n cauz este apt pentru prestarea acelei munci.
(2) Nerespectarea prevederilor alin. (1) atrage nulitatea contractului individual de munc.
(3) Competena i procedura de eliberare a certificatului medical, precum i sanciunile aplicabile
angajatorului n cazul angajrii sau schimbrii locului ori felului muncii fr certificat medical sunt
stabilite prin legi speciale.
(4) Solicitarea, la angajare, a testelor de graviditate este interzis.
(5) La angajarea n domeniile sntate, alimentaie public, educaie i n alte domenii stabilite prin acte
normative se pot solicita i teste medicale specifice.

Art. 28
Certificatul medical este obligatoriu i n urmtoarele situaii:
a) la renceperea activitii dup o ntrerupere mai mare de 6 luni, pentru locurile de munc avnd
expunere la factori nocivi profesionali, i de un an, n celelalte situaii;
b) n cazul detarii sau trecerii n alt loc de munc ori n alt activitate, dac se schimb condiiile de
munc;
c) la nceperea misiunii, n cazul salariailor ncadrai cu contract de munc temporar;
d) n cazul ucenicilor, practicanilor, elevilor i studenilor, n situaia n care urmeaz s fie instruii pe
meserii i profesii, precum i n situaia schimbrii meseriei pe parcursul instruirii;
e) periodic, n cazul celor care lucreaz n n condiii de expunere la factori nocivi profesionali, potrivit
reglementrilor Ministerului Sntii;
f) periodic, n cazul celor care desfoar activiti cu risc de transmitere a unor boli i care lucreaz n
sectorul alimentar, zootehnic, la instalaiile de aprovizionare cu ap potabil, n colectiviti de copii, n
uniti sanitare, potrivit reglementrilor Ministerului Sntii;

g) periodic, n cazul celor care lucreaz n uniti fr factori de risc, prin examene medicale difereniate
n funcie de vrst, sex i stare de sntate, potrivit reglementrilor din contractele colective de munc.

Art. 29
(1) Contractul individual de munc se ncheie dup verificarea prealabil a aptitudinilor profesionale i
personale ale persoanei care solicit angajarea.
(2) Modalitile n care urmeaz s se realizeze verificarea prevzut la alin. (1) sunt stabilite n contractul
colectiv de munc aplicabil, n statutul de personal - profesional sau disciplinar - i n regulamentul
intern, n msura n care legea nu dispune altfel.
(3) Informaiile cerute, sub orice form, de ctre angajator persoanei care solicit angajarea cu ocazia
verificrii prealabile a aptitudinilor nu pot avea un alt scop dect acela de a aprecia capacitatea de a ocupa
postul respectiv, precum i aptitudinile profesionale.
(4) Angajatorul poate cere informaii n legtur cu persoana care solicit angajarea de la fotii si
angajatori, dar numai cu privire la activitile ndeplinite i la durata angajrii i numai cu ncunotinarea
prealabil a celui n cauz.

Art. 30
(1) ncadrarea salariailor la instituiile i autoritile publice i la alte uniti bugetare se face numai prin
concurs sau examen, dup caz.
(2) Posturile vacante existente n statul de funcii vor fi scoase la concurs, n raport cu necesitile fiecrei
uniti prevzute la alin. (1) .
(3) n cazul n care la concursul organizat n vederea ocuprii unui post vacant nu s-au prezentat mai muli
candidai, ncadrarea n munc se face prin examen.
(4) Condiiile de organizare i modul de desfurare a concursului/examenului se stabilesc prin
regulament aprobat prin hotrre a Guvernului.

Art. 31
(1) Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la ncheierea contractului individual de munc se poate
stabili o perioad de prob de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funciile de execuie i de cel mult
120 de zile calendaristice pentru funciile de conducere.
(2) Verificarea aptitudinilor profesionale la ncadrarea persoanelor cu handicap se realizeaz exclusiv prin
modalitatea perioadei de prob de maximum 30 de zile calendaristice.

(3) Pe durata sau la sfritul perioadei de prob, contractul individual de munc poate nceta exclusiv
printr-o notificare scris, fr preaviz, la iniiativa oricreia dintre pri, fr a fi necesar motivarea
acesteia.
(4) Pe durata perioadei de prob salariatul beneficiaz de toate drepturile i are toate obligaiile prevzute
n legislaia muncii, n contractul colectiv de munc aplicabil, n regulamentul intern, precum i n
contractul individual de munc.
(5) Pentru absolvenii instituiilor de nvmnt superior, primele 6 luni dup debutul n profesie se
consider perioad de stagiu. Fac excepie acele profesii n care stagiatura este reglementat prin legi
speciale. La sfritul perioadei de stagiu, angajatorul elibereaz obligatoriu o adeverin, care este vizat
de inspectoratul teritorial de munc n a crui raz teritorial de competen acesta i are sediul.
(6) Modalitatea de efectuare a stagiului prevzut la alin. (5) se reglementeaz prin lege special.

Art. 32
(1) Pe durata executrii unui contract individual de munc nu poate fi stabilit dect o singur perioad de
prob.
(2) Prin excepie, salariatul poate fi supus la o nou perioad de prob n situaia n care acesta debuteaz
la acelai angajator ntr-o nou funcie sau profesie ori urmeaz s presteze activitatea ntr-un loc de
munc cu condiii grele, vtmtoare sau periculoase.
(3) Perioada de prob constituie vechime n munc.

Art. 33
Perioada n care se pot face angajri succesive de prob ale mai multor persoane pentru acelai post este
de maximum 12 luni.

Art. 34
(1) Fiecare angajator are obligaia de a nfiina un registru general de eviden a salariailor.
(2) Registrul general de eviden a salariailor se va nregistra n prealabil la autoritatea public
competent, potrivit legii, n a crei raz teritorial se afl domiciliul, respectiv sediul angajatorului, dat
de la care devine document oficial.
(3) Registrul general de eviden a salariailor se completeaz i se transmite inspectoratului teritorial de
munc n ordinea angajrii i cuprinde elementele de identificare ale tuturor salariailor, data angajrii,
funcia/ocupaia conform specificaiei Clasificrii ocupaiilor din Romnia sau altor acte normative, tipul
contractului individual de munc, salariul, sporurile i cuantumul acestora, perioada i cauzele de

suspendare a contractului individual de munc, perioada detarii i data ncetrii contractului individual
de munc.
(4) Registrul general de eviden a salariailor este pstrat la domiciliul, respectiv sediul angajatorului,
urmnd s fie pus la dispoziie inspectorului de munc sau oricrei alte autoriti care l solicit, n
condiiile legii.
(5) La solicitarea salariatului sau a unui fost salariat, angajatorul este obligat s elibereze un document
care s ateste activitatea desfurat de acesta, durata activitii, salariul, vechimea n munc, n meserie
i n specialitate.
(6) n cazul ncetrii activitii angajatorului, registrul general de eviden a salariailor se depune la
autoritatea public competent, potrivit legii, n a crei raz teritorial se afl sediul sau domiciliul
angajatorului, dup caz.
(7) Metodologia de ntocmire a registrului general de eviden a salariailor, nregistrrile care se
efectueaz, precum i orice alte elemente n legtur cu ntocmirea acestora se stabilesc prin hotrre a
Guvernului.

Art. 35
(1) Orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferii sau la acelai angajator, n baza unor
contracte individuale de munc, beneficiind de salariul corespunztor pentru fiecare dintre acestea.
(2) Fac excepie de la prevederile alin. (1) situaiile n care prin lege sunt prevzute incompatibiliti
pentru cumulul unor funcii.

Art. 36
Cetenii strini i apatrizii pot fi angajai prin contract individual de munc n baza autorizaiei de munc
sau a permisului de edere n scop de munc, eliberat/eliberat potrivit legii.

CAPITOLUL II: Executarea contractului individual de munc

Art. 37
Drepturile i obligaiile privind relaiile de munc dintre angajator i salariat se stabilesc potrivit legii,
prin negociere, n cadrul contractelor colective de munc i al contractelor individuale de munc.

Art. 38
Salariaii nu pot renuna la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzacie prin care se
urmrete renunarea la drepturile recunoscute de lege salariailor sau limitarea acestor drepturi este lovit
de nulitate.

Art. 39
(1) Salariatul are, n principal, urmtoarele drepturi:
a) dreptul la salarizare pentru munca depus;
b) dreptul la repaus zilnic i sptmnal;
c) dreptul la concediu de odihn anual;
d) dreptul la egalitate de anse i de tratament;
e) dreptul la demnitate n munc;
f) dreptul la securitate i sntate n munc;
g) dreptul la acces la formarea profesional;
h) dreptul la informare i consultare;
i) dreptul de a lua parte la determinarea i ameliorarea condiiilor de munc i a mediului de munc;
j) dreptul la protecie n caz de concediere;
k) dreptul la negociere colectiv i individual;
l) dreptul de a participa la aciuni colective;
m) dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat;
n) alte drepturi prevzute de lege sau de contractele colective de munc aplicabile.
(2) Salariatului i revin, n principal, urmtoarele obligaii:
a) obligaia de a realiza norma de munc sau, dup caz, de a ndeplini atribuiile ce i revin conform fiei
postului;
b) obligaia de a respecta disciplina muncii;
c) obligaia de a respecta prevederile cuprinse n regulamentul intern, n contractul colectiv de munc
aplicabil, precum i n contractul individual de munc;
d) obligaia de fidelitate fa de angajator n executarea atribuiilor de serviciu;

e) obligaia de a respecta msurile de securitate i sntate a muncii n unitate;

f) obligaia de a respecta secretul de serviciu;
g) alte obligaii prevzute de lege sau de contractele colective de munc aplicabile.

Art. 40
(1) Angajatorul are, n principal, urmtoarele drepturi:
a) s stabileasc organizarea i funcionarea unitii;
b) s stabileasc atribuiile corespunztoare fiecrui salariat, n condiiile legii;
c) s dea dispoziii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalitii lor;
d) s exercite controlul asupra modului de ndeplinire a sarcinilor de serviciu;
e) s constate svrirea abaterilor disciplinare i s aplice sanciunile corespunztoare, potrivit legii,
contractului colectiv de munc aplicabil i regulamentului intern;
f) s stabileasc obiectivele de performan individual, precum i criteriile de evaluare a realizrii
acestora.
(2) Angajatorului i revin, n principal, urmtoarele obligaii:
a) s informeze salariaii asupra condiiilor de munc i asupra elementelor care privesc desfurarea
relaiilor de munc;
b) s asigure permanent condiiile tehnice i organizatorice avute n vedere la elaborarea normelor de
munc i condiiile corespunztoare de munc;
c) s acorde salariailor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munc aplicabil i
din contractele individuale de munc;
d) s comunice periodic salariailor situaia economic i financiar a unitii, cu excepia informaiilor
sensibile sau secrete, care, prin divulgare, sunt de natur s prejudicieze activitatea unitii. Periodicitatea
comunicrilor se stabilete prin negociere n contractul colectiv de munc aplicabil;
e) s se consulte cu sindicatul sau, dup caz, cu reprezentanii salariailor n privina deciziilor
susceptibile s afecteze substanial drepturile i interesele acestora;
f) s plteasc toate contribuiile i impozitele aflate n sarcina sa, precum i s rein i s vireze
contribuiile i impozitele datorate de salariai, n condiiile legii;
g) s nfiineze registrul general de eviden a salariailor i s opereze nregistrrile prevzute de lege;
h) s elibereze, la cerere, toate documentele care atest calitatea de salariat a solicitantului;

i) s asigure confidenialitatea datelor cu caracter personal ale salariailor.

CAPITOLUL III: Modificarea contractului individual de munc

Art. 41
(1) Contractul individual de munc poate fi modificat numai prin acordul prilor.
(2) Cu titlu de excepie, modificarea unilateral a contractului individual de munc este posibil numai n
cazurile i n condiiile prevzute de prezentul cod.
(3) Modificarea contractului individual de munc se refer la oricare dintre urmtoarele elemente:
a) durata contractului;
b) locul muncii;
c) felul muncii;
d) condiiile de munc;
e) salariul;
f) timpul de munc i timpul de odihn.

Art. 42
(1) Locul muncii poate fi modificat unilateral de ctre angajator prin delegarea sau detaarea salariatului
ntr-un alt loc de munc dect cel prevzut n contractul individual de munc.
(2) Pe durata delegrii, respectiv a detarii, salariatul i pstreaz funcia i toate celelalte drepturi
prevzute n contractul individual de munc.

Art. 43
Delegarea reprezint exercitarea temporar, din dispoziia angajatorului, de ctre salariat, a unor lucrri
sau sarcini corespunztoare atribuiilor de serviciu n afara locului su de munc.

Art. 44
(1) Delegarea poate fi dispus pentru o perioad de cel mult 60 de zile calendaristice n 12 luni i se poate
prelungi pentru perioade succesive de maximum 60 de zile calendaristice, numai cu acordul salariatului.

Refuzul salariatului de prelungire a delegrii nu poate constitui motiv pentru sancionarea disciplinar a
acestuia.
(2) Salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport i cazare, precum i la o indemnizaie
de delegare, n condiiile prevzute de lege sau de contractul colectiv de munc aplicabil.

Art. 45
Detaarea este actul prin care se dispune schimbarea temporar a locului de munc, din dispoziia
angajatorului, la un alt angajator, n scopul executrii unor lucrri n interesul acestuia. n mod
excepional, prin detaare se poate modifica i felul muncii, dar numai cu consimmntul scris al
salariatului.

Art. 46
(1) Detaarea poate fi dispus pe o perioad de cel mult un an.
(2) n mod excepional, perioada detarii poate fi prelungit pentru motive obiective ce impun prezena
salariatului la angajatorul la care s-a dispus detaarea, cu acordul ambelor pri, din 6 n 6 luni.
(3) Salariatul poate refuza detaarea dispus de angajatorul su numai n mod excepional i pentru
motive personale temeinice.
(4) Salariatul detaat are dreptul la plata cheltuielilor de transport i cazare, precum i la o indemnizaie
de detaare, n condiiile prevzute de lege sau de contractul colectiv de munc aplicabil.

Art. 47
(1) Drepturile cuvenite salariatului detaat se acord de angajatorul la care s-a dispus detaarea.
(2) Pe durata detarii salariatul beneficiaz de drepturile care i sunt mai favorabile, fie de drepturile de
la angajatorul care a dispus detaarea, fie de drepturile de la angajatorul la care este detaat.
(3) Angajatorul care detaeaz are obligaia de a lua toate msurile necesare pentru ca angajatorul la care
s-a dispus detaarea s i ndeplineasc integral i la timp toate obligaiile fa de salariatul detaat.
(4) Dac angajatorul la care s-a dispus detaarea nu i ndeplinete integral i la timp toate obligaiile fa
de salariatul detaat, acestea vor fi ndeplinite de angajatorul care a dispus detaarea.
(5) n cazul n care exist divergen ntre cei doi angajatori sau niciunul dintre ei nu i ndeplinete
obligaiile potrivit prevederilor alin. (1) i (2) , salariatul detaat are dreptul de a reveni la locul su de
munc de la angajatorul care l-a detaat, de a se ndrepta mpotriva oricruia dintre cei doi angajatori i de
a cere executarea silit a obligaiilor nendeplinite.

Art. 48
Angajatorul poate modifica temporar locul i felul muncii, fr consimmntul salariatului, i n cazul
unor situaii de for major, cu titlu de sanciune disciplinar sau ca msur de protecie a salariatului, n
cazurile i n condiiile prevzute de prezentul cod.

CAPITOLUL IV: Suspendarea contractului individual de munc

Art. 49
(1) Suspendarea contractului individual de munc poate interveni de drept, prin acordul prilor sau prin
actul unilateral al uneia dintre pri.
(2) Suspendarea contractului individual de munc are ca efect suspendarea prestrii muncii de ctre
salariat i a plii drepturilor de natur salarial de ctre angajator.
(3) Pe durata suspendrii pot continua s existe alte drepturi i obligaii ale prilor dect cele prevzute la
alin. (2) , dac acestea sunt prevzute prin legi speciale, prin contractul colectiv de munc aplicabil, prin
contracte individuale de munc sau prin regulamente interne.
(4) n cazul suspendrii contractului individual de munc din cauza unei fapte imputabile salariatului, pe
durata suspendrii acesta nu va beneficia de niciun drept care rezult din calitatea sa de salariat.
(5) De fiecare dat cnd n timpul perioadei de suspendare a contractului intervine o cauz de ncetare de
drept a contractului individual de munc, cauza de ncetare de drept prevaleaz.
(6) n cazul suspendrii contractului individual de munc se suspend toate termenele care au legtur cu
ncheierea, modificarea, executarea sau ncetarea contractului individual de munc, cu excepia situaiilor
n care contractul individual de munc nceteaz de drept.

Art. 50
Contractul individual de munc se suspend de drept n urmtoarele situaii:
a) concediu de maternitate;
b) concediu pentru incapacitate temporar de munc;
c) carantin;
d) exercitarea unei funcii n cadrul unei autoriti executive, legislative ori judectoreti, pe toat durata
mandatului, dac legea nu prevede altfel;

e) ndeplinirea unei funcii de conducere salarizate n sindicat;

f) for major;
g) n cazul n care salariatul este arestat preventiv, n condiiile Codului de procedur penal;
h) de la data expirrii perioadei pentru care au fost emise avizele, autorizaiile ori atestrile necesare
pentru exercitarea profesiei. Dac n termen de 6 luni salariatul nu i-a rennoit avizele, autorizaiile ori
atestrile necesare pentru exercitarea profesiei, contractul individual de munc nceteaz de drept;
i) n alte cazuri expres prevzute de lege.

Art. 51
(1) Contractul individual de munc poate fi suspendat din iniiativa salariatului, n urmtoarele situaii:
a) concediu pentru creterea copilului n vrst de pn la 2 ani sau, n cazul copilului cu handicap, pn
la mplinirea vrstei de 3 ani;
b) concediu pentru ngrijirea copilului bolnav n vrst de pn la 7 ani sau, n cazul copilului cu
handicap, pentru afeciuni intercurente, pn la mplinirea vrstei de 18 ani;
c) concediu paternal;
d) concediu pentru formare profesional;
e) exercitarea unor funcii elec elective n cadrul organismelor profesionale constituite la nivel central sau
local, pe toat durata mandatului;
f) participarea la grev.
(2) Contractul individual de munc poate fi suspendat n situaia absenelor nemotivate ale salariatului, n
condiiile stabilite prin contractul colectiv de munc aplicabil, contractul individual de munc, precum i
prin regulamentul intern.

Art. 52
(1) Contractul individual de munc poate fi suspendat din iniiativa angajatorului n urmtoarele situaii:
a) pe durata cercetrii disciplinare prealabile, n condiiile legii;
b) n cazul n care angajatorul a formulat plngere penal mpotriva salariatului sau acesta a fost trimis n
judecat pentru fapte penale incompatibile cu funcia deinut, pn la rmnerea definitiv a hotrrii
judectoreti;
c1) n cazul n care mpotriva salariatului s-a luat, n condiiile Codului de procedur penal, msura
controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauiune, dac n sarcina acestuia au fost stabilite obligaii

care mpiedic executarea contractului de munc, precum i n cazul n care salariatul este arestat la
domiciliu, iar coninutul msurii mpiedic executarea contractului de munc;
d) pe durata detarii;
e) pe durata suspendrii de ctre autoritile competente a avizelor, autorizaiilor sau atestrilor necesare
pentru exercitarea profesiilor.
(2) n cazurile prevzute la alin. (1) lit. a) i b) , dac se constat nevinovia celui n cauz, salariatul i
reia activitatea anterioar i i se pltete, n temeiul normelor i principiilor rspunderii civile
contractuale, o despgubire egal cu salariul i celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada
suspendrii contractului.
(3) n cazul reducerii temporare a activitii, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau
similare, pe perioade care depesc 30 de zile lucrtoare, angajatorul va avea posibilitatea reducerii
programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe sptmn, cu reducerea corespunztoare a salariului, pn la
remedierea situaiei care a cauzat reducerea programului, dup consultarea prealabil a sindicatului
reprezentativ de la nivelul unitii sau a reprezentanilor salariailor, dup caz.

Art. 53
(1) Pe durata reducerii i/sau a ntreruperii temporare a activitii, salariaii implicai n activitatea redus
sau ntrerupt, care nu mai desfoar activitate, beneficiaz de o indemnizaie, pltit din fondul de
salarii, ce nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baz corespunztor locului de munc ocupat, cu
excepia situaiilor prevzute la art. 52 alin. (3) .
(2) Pe durata reducerii i/sau a ntreruperii temporare prevzute la alin. (1) , salariaii se vor afla la
dispoziia angajatorului, acesta avnd oricnd posibilitatea s dispun renceperea activitii.

Art. 54
Contractul individual de munc poate fi suspendat, prin acordul prilor, n cazul concediilor fr plat
pentru studii sau pentru interese personale.

Art. 55
Contractul individual de munc poate nceta astfel:
a) de drept;
b) ca urmare a acordului prilor, la data convenit de acestea;
c) ca urmare a voinei unilaterale a uneia dintre pri, n cazurile i n condiiile limitativ prevzute de
lege.

SECIUNEA 1: ncetarea de drept a contractului individual de munc

Art. 56
(1) Contractul individual de munc existent nceteaz de drept:
a) la data decesului salariatului sau al angajatorului persoan fizic, precum i n cazul dizolvrii
angajatorului persoan juridic, de la data la care angajatorul i-a ncetat existena conform legii;
b) la data rmnerii irevocabile a hotrrii judectoreti de declarare a morii sau a punerii sub interdicie
a salariatului sau a angajatorului persoan fizic;
c) la data indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru
pensionare; la data comunicarii deciziei de pensie in cazul pensiei de invaliditate de gradul III, pensiei
anticipate partiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limita de varsta cu reducerea varstei standard de
pensionare; la data comunicarii deciziei medicale asupra capacitatii de munca in cazul invaliditatii de
gradul I sau II;
d) ca urmare a constatrii nulitii absolute a contractului individual de munc, de la data la care nulitatea
a fost constatat prin acordul prilor sau prin hotrre judectoreasc definitiv;
e) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare n funcia ocupat de salariat a unei persoane concediate
nelegal sau pentru motive nentemeiate, de la data rmnerii definitive a hotrrii judectoreti de
reintegrare;
f) ca urmare a condamnrii la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data rmnerii
definitive a hotrrii judectoreti;
g) de la data retragerii de ctre autoritile sau organismele competente a avizelor, autorizaiilor ori
atestrilor necesare pentru exercitarea profesiei;
h) ca urmare a interzicerii exercitrii unei profesii sau a unei funcii, ca msur de siguran ori pedeaps
complementar, de la data rmnerii definitive a hotrrii judectoreti prin care s-a dispus interdicia;
i) la data expirrii termenului contractului individual de munc ncheiat pe durat determinat;
j) retragerea acordului prinilor sau al reprezentanilor legali, n cazul salariailor cu vrsta cuprins ntre
15 i 16 ani.
(2) Pentru situaiile prevzute la alin. (1) lit. c) - j) , constatarea cazului de ncetare de drept a contractului
individual de munc se face n termen de 5 zile lucrtoare de la intervenirea acestuia, n scris, prin decizie
a angajatorului, i se comunic persoanelor aflate n situaiile respective n termen de 5 zile lucrtoare.
(Art. 56 alin. 1 lit. c modificat prin Legea 12/2015)

Art. 57
(1) Nerespectarea oricreia dintre condiiile legale necesare pentru ncheierea valabil a contractului
individual de munc atrage nulitatea acestuia.
(2) Constatarea nulitii contractului individual de munc produce efecte pentru viitor.
(3) Nulitatea contractului individual de munc poate fi acoperit prin ndeplinirea ulterioar a condiiilor
impuse de lege.
(4) n situaia n care o clauz este afectat de nulitate, ntruct stabilete drepturi sau obligaii pentru
salariai, care contravin unor norme legale imperative sau contractelor colective de munc aplicabile,
aceasta este nlocuit de drept cu dispoziiile legale sau convenionale aplicabile, salariatul avnd dreptul
la despgubiri.
(5) Persoana care a prestat munca n temeiul unui contract individual de munc nul are dreptul la
remunerarea acesteia, corespunztor modului de ndeplinire a atribuiilor de serviciu.
(6) Constatarea nulitii i stabilirea, potrivit legii, a efectelor acesteia se pot face prin acordul prilor.
(7) Dac prile nu se neleg, nulitatea se pronun de ctre instana judectoreasc.

SECIUNEA 2: Concedierea

Art. 58
(1) Concedierea reprezint ncetarea contractului individual de munc din iniiativa angajatorului.
(2) Concedierea poate fi dispus pentru motive care in de persoana salariatului sau pentru motive care nu
in de persoana salariatului.

Art. 59
Este interzis concedierea salariailor:
a) pe criterii de sex, orientare sexual, caracteristici genetice, vrst, apartenen naional, ras, culoare,
etnie, religie, opiune politic, origine social, handicap, situaie sau responsabilitate familial,
apartenen ori activitate sindical;
b) pentru exercitarea, n condiiile legii, a dreptului la grev i a drepturilor sindicale.

Art. 60

(1) Concedierea salariailor nu poate fi dispus:

a) pe durata incapacitii temporare de munc, stabilit prin certificat medical conform legii;
b) pe durata suspendrii activitii ca urmare a instituirii carantinei;
c) pe durata n care femeia salariat este gravid, n msura n care angajatorul a luat cunotin de acest
fapt anterior emiterii deciziei de concediere;
d) pe durata concediului de maternitate;
e) pe durata concediului pentru creterea copilului n vrst de pn la 2 ani sau, n cazul copilului cu
handicap, pn la mplinirea vrstei de 3 ani;
f) pe durata concediului pentru ngrijirea copilului bolnav n vrst de pn la 7 ani sau, n cazul copilului
cu handicap, pentru afeciuni intercurente, pn la mplinirea vrstei de 18 ani;
g) pe durata exercitrii unei funcii eligibile ntr-un organism sindical, cu excepia situaiei n care
concedierea este dispus pentru o abatere disciplinar grav sau pentru abateri disciplinare repetate,
svrite de ctre acel salariat;
h) pe durata efecturii concediului de odihn.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplic n cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a
reorganizrii judiciare, a falimentului sau a dizolvrii angajatorului, n condiiile legii.

SECIUNEA 3: Concedierea pentru motive care in de persoana salariatului

Art. 61
Angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care in de persoana salariatului n urmtoarele
situaii:
a) n cazul n care salariatul a svrit o abatere grav sau abateri repetate de la regulile de disciplin a
muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de munc, contractul colectiv de munc aplicabil
sau regulamentul intern, ca sanciune disciplinar;
b) n cazul n care salariatul este arestat preventiv sau arestat la domiciliu pentru o perioad mai mare de
30 de zile, n condiiile Codului de procedur penal;
c) n cazul n care, prin decizie a organelor competente de expertiz medical, se constat inaptitudinea
fizic i/sau psihic a salariatului, fapt ce nu permite acestuia s i ndeplineasc atribuiile
corespunztoare locului de munc ocupat;

d) n cazul n care salariatul nu corespunde profesional locului de munc n care este ncadrat.

Art. 62
(1) n cazul n care concedierea intervine pentru unul dintre motivele prevzute la art. 61 lit. b) -d) ,
angajatorul are obligaia de a emite decizia de concediere n termen de 30 de zile calendaristice de la data
constatrii cauzei concedierii.
(2) n cazul n care concedierea intervine pentru motivul prevzut la art. 61 lit. a) , angajatorul poate emite
decizia de concediere numai cu respectarea dispoziiilor art. 247-252.
(3) Decizia se emite n scris i, sub sanciunea nulitii absolute, trebuie s fie motivat n fapt i n drept
i s cuprind precizri cu privire la termenul n care poate fi contestat i la instana judectoreasc la
care se contest.

Art. 63
(1) Concedierea pentru svrirea unei abateri grave sau a unor abateri repetate de la regulile de disciplin
a muncii poate fi dispus numai dup ndeplinirea de ctre angajator a cercetrii disciplinare prealabile i
n termenele stabilite de prezentul cod.
(2) Concedierea salariatului pentru motivul prevzut la art. 61 lit. d) poate fi dispus numai dup
evaluarea prealabil a salariatului, conform procedurii de evaluare stabilite prin contractul colectiv de
munc aplicabil sau, n lipsa acestuia, prin regulamentul intern.

Art. 64
(1) n cazul n care concedierea se dispune pentru motivele prevzute la art. 61 lit. c) i d) , precum i n
cazul n care contractul individual de munc a ncetat de drept n temeiul art. 56 alin. (1) lit. e) ,
angajatorul are obligaia de a-i propune salariatului alte locuri de munc vacante n unitate, compatibile
cu pregtirea profesional sau, dup caz, cu capacitatea de munc stabilit de medicul de medicin a
muncii.
(2) n situaia n care angajatorul nu dispune de locuri de munc vacante potrivit alin. (1) , acesta are
obligaia de a solicita sprijinul ageniei teritoriale de ocupare a forei de munc n vederea redistribuirii
salariatului, corespunztor pregtirii profesionale i/sau, dup caz, capacitii de munc stabilite de
medicul de medicin a muncii.
(3) Salariatul are la dispoziie un termen de 3 zile lucrtoare de la comunicarea angajatorului, conform
prevederilor alin. (1) , pentru a-i manifesta n scris consimmntul cu privire la noul loc de munc
oferit.

(4) n cazul n care salariatul nu i manifest consimmntul n termenul prevzut la alin. (3) , precum i
dup notificarea cazului ctre agenia teritorial de ocupare a forei de munc conform alin. (2) ,
angajatorul poate dispune concedierea salariatului.
(5) n cazul concedierii pentru motivul prevzut la art. 61 lit. c) salariatul beneficiaz de o compensaie, n
condiiile stabilite n contractul colectiv de munc aplicabil sau n contractul individual de munc, dup
caz.

SECIUNEA 4: Concedierea pentru motive care nu in de persoana salariatului

Art. 65
(1) Concedierea pentru motive care nu in de persoana salariatului reprezint ncetarea contractului
individual de munc determinat de desfiinarea locului de munc ocupat de salariat, din unul sau mai
multe motive fr legtur cu persoana acestuia.
(2) Desfiinarea locului de munc trebuie s fie efectiv i s aib o cauz real i serioas.

Art. 66
Concedierea pentru motive care nu in de persoana salariatului poate fi individual sau colectiv.

Art. 67
Salariaii concediai pentru motive care nu in de persoana lor beneficiaz de msuri active de combatere a
omajului i pot beneficia de compensaii n condiiile prevzute de lege i de contractul colectiv de
munc aplicabil.

SECIUNEA 5: Concedierea colectiv. Informarea, consultarea salariailor i procedura concedierilor

colective

Art. 68
(1) Prin concediere colectiv se nelege concedierea, ntr-o perioad de 30 de zile calendaristice, din unul
sau mai multe motive care nu in de persoana salariatului, a unui numr de:
a) cel puin 10 salariai, dac angajatorul care disponibilizeaz are ncadrai mai mult de 20 de salariai i
mai puin de 100 de salariai;

b) cel puin 10% din salariai, dac angajatorul care disponibilizeaz are ncadrai cel puin 100 de
salariai, dar mai puin de 300 de salariai;
c) cel puin 30 de salariai, dac angajatorul care disponibilizeaz are ncadrai cel puin 300 de salariai.
(2) La stabilirea numrului efectiv de salariai concediai colectiv, potrivit alin. (1) , se iau n calcul i acei
salariai crora le-au ncetat contractele individuale de munc din iniiativa angajatorului, din unul sau
mai multe motive, fr legtur cu persoana salariatului, cu condiia existenei a cel puin 5 concedieri.

Art. 69
(1) n cazul n care angajatorul intenioneaz s efectueze concedieri colective, acesta are obligaia de a
iniia, n timp util i n scopul ajungerii la o nelegere, n condiiile prevzute de lege, consultri cu
sindicatul sau, dup caz, cu reprezentanii salariailor, cu privire cel puin la:
a) metodele i mijloacele de evitare a concedierilor colective sau de reducere a numrului de salariai care
vor fi concediai;
b) atenuarea consecinelor concedierii prin recurgerea la msuri sociale care vizeaz, printre altele, sprijin
pentru recalificarea sau reconversia profesional a salariailor concediai.
(2) n perioada n care au loc consultri, potrivit alin. (1) , pentru a permite sindicatului sau
reprezentanilor salariailor s formuleze propuneri n timp util, angajatorul are obligaia s le furnizeze
toate informaiile relevante i s le notifice, n scris, urmtoarele:
a) numrul total i categoriile de salariai;
b) motivele care determin concedierea preconizat;
c) numrul i categoriile de salariai care vor fi afectai de concediere;
d) criteriile avute n vedere, potrivit legii i/sau contractelor colective de munc, pentru stabilirea ordinii
de prioritate la concediere;
e) msurile avute n vedere pentru limitarea numrului concedierilor;
f) msurile pentru atenuarea consecinelor concedierii i compensaiile ce urmeaz s fie acordate
salariailor concediai, conform dispoziiilor legale i/sau contractului colectiv de munc aplicabil;
g) data de la care sau perioada n care vor avea loc concedierile;
h) termenul nuntrul cruia sindicatul sau, dup caz, reprezentanii salariailor pot face propuneri pentru
evitarea ori diminuarea numrului salariailor concediai.
(3) Criteriile prevzute la alin. (2) lit. d) se aplic pentru departajarea salariailor dup evaluarea realizrii
obiectivelor de performan.

(4) Obligaiile prevzute la alin. (1) i (2) se menin indiferent dac decizia care determin concedierile
colective este luat de ctre angajator sau de o ntreprindere care deine controlul asupra angajatorului.
(5) n situaia n care decizia care determin concedierile colective este luat de o ntreprindere care deine
controlul asupra angajatorului, acesta nu se poate prevala, n nerespectarea obligaiilor prevzute la alin.
(1) i (2) , de faptul c ntreprinderea respectiv nu i-a furnizat informaiile necesare.

Art. 70
Angajatorul are obligaia s comunice o copie a notificrii prevzute la art. 69 alin. (2) inspectoratului
teritorial de munc i ageniei teritoriale de ocupare a forei de munc la aceeai dat la care a comunicato sindicatului sau, dup caz, reprezentanilor salariailor.

Art. 71
(1) Sindicatul sau, dup caz, reprezentanii salariailor pot propune angajatorului msuri n vederea
evitrii concedierilor ori diminurii numrului salariailor concediai, ntr-un termen de 10 zile
calendaristice de la data primirii notificrii.
(2) Angajatorul are obligaia de a rspunde n scris i motivat la propunerile formulate potrivit
prevederilor alin. (1) , n termen de 5 zile calendaristice de la primirea acestora.

Art. 72
(1) n situaia n care, ulterior consultrilor cu sindicatul sau reprezentanii salariailor, potrivit
prevederilor art. 69 i 71, angajatorul decide aplicarea msurii de concediere colectiv, acesta are
obligaia de a notifica n scris inspectoratul teritorial de munc i agenia teritorial de ocupare a forei de
munc, cu cel puin 30 de zile calendaristice anterioare datei emiterii deciziilor de concediere.
(2) Notificarea prevzut la alin. (1) trebuie s cuprind toate informaiile relevante cu privire la intenia
de concediere colectiv, prevzute la art. 69 alin. (2) , precum i rezultatele consultrilor cu sindicatul sau
reprezentanii salariailor, prevzute la art. 69 alin. (1) i art. 71, n special motivele concedierilor,
numrul total al salariailor, numrul salariailor afectai de concediere i data de la care sau perioada n
care vor avea loc aceste concedieri.
(3) Angajatorul are obligaia s comunice o copie a notificrii prevzute la alin. (1) sindicatului sau
reprezentanilor salariailor, la aceeai dat la care a comunicat-o inspectoratului teritorial de munc i
ageniei teritoriale de ocupare a forei de munc.
(4) Sindicatul sau reprezentanii salariailor pot transmite eventuale puncte de vedere inspectoratului
teritorial de munc.

(5) La solicitarea motivat a oricreia dintre pri, inspectoratul teritorial de munc, cu avizul ageniei
teritoriale de ocupare a forei de munc, poate dispune reducerea perioadei prevzute la alin. (1) , fr a
aduce atingere drepturilor individuale cu privire la perioada de preaviz.
(6) Inspectoratul teritorial de munc are obligaia de a informa n termen de 3 zile lucrtoare angajatorul
i sindicatul sau reprezentanii salariailor, dup caz, asupra reducerii sau prelungirii perioadei prevzute
la alin. (1) , precum i cu privire la motivele care au stat la baza acestei decizii.

Art. 73
(1) n perioada prevzut la art. 72 alin. (1) , agenia teritorial de ocupare a forei de munc trebuie s
caute soluii la problemele ridicate de concedierile colective preconizate i s le comunice n timp util
angajatorului i sindicatului ori, dup caz, reprezentanilor salariailor.
(2) La solicitarea motivat a oricreia dintre pri, inspectoratul teritorial de munc, cu consultarea
ageniei teritoriale de ocupare a forei de munc, poate dispune amnarea momentului emiterii deciziilor
de concediere cu maximum 10 zile calendaristice, n cazul n care aspectele legate de concedierea
colectiv avut n vedere nu pot fi soluionate pn la data stabilit n notificarea de concediere colectiv
prevzut la art. 72 alin. (1) ca fiind data emiterii deciziilor de concediere.
(3) Inspectoratul teritorial de munc are obligaia de a informa n scris angajatorul i sindicatul sau
reprezentanii salariailor, dup caz, asupra amnrii momentului emiterii deciziilor de concediere,
precum i despre motivele care au stat la baza acestei decizii, nainte de expirarea perioadei iniiale
prevzute la art. 72 alin. (1) .

Art. 74
(1) n termen de 45 de zile calendaristice de la data concedierii, salariatul concediat prin concediere
colectiv are dreptul de a fi reangajat cu prioritate pe postul renfiinat n aceeai activitate, fr examen,
concurs sau perioad de prob.
(2) n situaia n care n perioada prevzut la alin. (1) se reiau aceleai activiti, angajatorul va transmite
salariailor care au fost concediai de pe posturile a cror activitate este reluat n aceleai condiii de
competen profesional o comunicare scris, prin care sunt informai asupra relurii activitii.
(3) Salariaii au la dispoziie un termen de maximum 5 zile calendaristice de la data comunicrii
angajatorului, prevzut la alin. (2) , pentru a-i manifesta n scris consimmntul cu privire la locul de
munc oferit.
(4) n situaia n care salariaii care au dreptul de a fi reangajai potrivit alin. (2) nu i manifest n scris
consimmntul n termenul prevzut la alin. (3) sau refuz locul de munc oferit, angajatorul poate face
noi ncadrri pe locurile de munc rmase vacante.
(5) Prevederile art. 68-73 nu se aplic salariailor din instituiile publice i autoritile publice.

(6) Prevederile art. 68-73 nu se aplic n cazul contractelor individuale de munc ncheiate pe durat
determinat, cu excepia cazurilor n care aceste concedieri au loc nainte de data expirrii acestor
contracte.

SECIUNEA 6: Dreptul la preaviz

Art. 75
(1) Persoanele concediate n temeiul art. 61 lit. c) i d) , al art. 65 i 66 beneficiaz de dreptul la un
preaviz ce nu poate fi mai mic de 20 de zile lucrtoare.
(2) Fac excepie de la prevederile alin. (1) persoanele concediate n temeiul art. 61 lit. d) , care se afl n
perioada de prob.
(3) n situaia n care n perioada de preaviz contractul individual de munc este suspendat, termenul de
preaviz va fi suspendat corespunztor, cu excepia cazului prevzut la art. 51 alin. (2) .

Art. 76
Decizia de concediere se comunic salariatului n scris i trebuie s conin n mod obligatoriu:
a) motivele care determin concedierea;
b) durata preavizului;
c) criteriile de stabilire a ordinii de prioriti, conform art. 69 alin. (2) lit. d) , numai n cazul concedierilor
colective;
d) lista tuturor locurilor de munc disponibile n unitate i termenul n care salariaii urmeaz s opteze
pentru a ocupa un loc de munc vacant, n condiiile art. 64.

Art. 77
Decizia de concediere produce efecte de la data comunicrii ei salariatului.

SECIUNEA 7: Controlul i sancionarea concedierilor nelegale

Art. 78

Concedierea dispus cu nerespectarea procedurii prevzute de lege este lovit de nulitate absolut.

Art. 79
n caz de conflict de munc angajatorul nu poate invoca n faa instanei alte motive de fapt sau de drept
dect cele precizate n decizia de concediere.

Art. 80
(1) n cazul n care concedierea a fost efectuat n mod netemeinic sau nelegal, instana va dispune
anularea ei i va obliga angajatorul la plata unei despgubiri egale cu salariile indexate, majorate i
reactualizate i cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul.
(2) La solicitarea salariatului instana care a dispus anularea concedierii va repune prile n situaia
anterioar emiterii actului de concediere.
(3) n cazul n care salariatul nu solicit repunerea n situaia anterioar emiterii actului de concediere,
contractul individual de munc va nceta de drept la data rmnerii definitive i irevocabile a hotrrii
judectoreti.

SECIUNEA 8: Demisia

Art. 81
(1) Prin demisie se nelege actul unilateral de voin a salariatului care, printr-o notificare scris,
comunic angajatorului ncetarea contractului individual de munc, dup mplinirea unui termen de
preaviz.
(2) Angajatorul este obligat s nregistreze demisia salariatului. Refuzul angajatorului de a nregistra
demisia d dreptul salariatului de a face dovada acesteia prin orice mijloace de prob.
(3) Salariatul are dreptul de a nu motiva demisia.
(4) Termenul de preaviz este cel convenit de pri n contractul individual de munc sau, dup caz, cel
prevzut n contractele colective de munc aplicabile i nu poate fi mai mare de 20 de zile lucrtoare
pentru salariaii cu funcii de execuie, respectiv mai mare de 45 de zile lucrtoare pentru salariaii care
ocup funcii de conducere.
(5) Pe durata preavizului contractul individual de munc continu s i produc toate efectele.
(6) n situaia n care n perioada de preaviz contractul individual de munc este suspendat, termenul de
preaviz va fi suspendat corespunztor.

(7) Contractul individual de munc nceteaz la data expirrii termenului de preaviz sau la data renunrii
totale ori pariale de ctre angajator la termenul respectiv.
(8) Salariatul poate demisiona fr preaviz dac angajatorul nu i ndeplinete obligaiile asumate prin
contractul individual de munc.

CAPITOLUL VI: Contractul individual de munc pe durat determinat

Art. 82
(1) Prin derogare de la regula prevzut la art. 12 alin. (1) , angajatorii au posibilitatea de a angaja, n
cazurile i n condiiile prezentului cod, personal salariat cu contract individual de munc pe durat
determinat.
(2) Contractul individual de munc pe durat determinat se poate ncheia numai n form scris, cu
precizarea expres a duratei pentru care se ncheie.
(3) Contractul individual de munc pe durat determinat poate fi prelungit, n condiiile prevzute la art.
83, i dup expirarea termenului iniial, cu acordul scris al prilor, pentru perioada realizrii unui proiect,
program sau unei lucrri.
(4) ntre aceleai pri se pot ncheia succesiv cel mult 3 contracte individuale de munc pe durat
determinat.
(5) Contractele individuale de munc pe durat d determinat.
(5) Contractele individuale de munc pe durat determinat ncheiate n termen de 3 luni de la ncetarea
unui contract de munc pe durat determinat sunt considerate contracte succesive i nu pot avea o durat
mai mare de 12 luni fiecare.

Rspunderea disciplinar

Art. 247
(1) Angajatorul dispune de prerogativ disciplinar, avnd dreptul de a aplica, potrivit legii, sanciuni
disciplinare salariailor si ori de cte ori constat c acetia au svrit o abatere disciplinar.
(2) Abaterea disciplinar este o fapt n legtur cu munca i care const ntr-o aciune sau inaciune
svrit cu vinovie de ctre salariat, prin care acesta a nclcat normele legale, regulamentul intern,
contractul individual de munc sau contractul colectiv de munc aplicabil, ordinele i dispoziiile legale
ale conductorilor ierarhici.

Art. 248
(1) Sanciunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul n cazul n care salariatul svrete o
abatere disciplinar sunt:
a) avertismentul scris;
b) retrogradarea din funcie, cu acordarea salariului corespunztor funciei n care s-a dispus
retrogradarea, pentru o durat ce nu poate depi 60 de zile;
c) reducerea salariului de baz pe o durat de 1-3 luni cu 5-10%;
d) reducerea salariului de baz i/sau, dup caz, i a indemnizaiei de conducere pe o perioad de 1-3 luni
cu 5-10%;
e) desfacerea disciplinar a contractului individual de munc.
(2) n cazul n care, prin statute profesionale aprobate prin lege special, se stabilete un alt regim
sancionator, va fi aplicat acesta.
(3) Sanciunea disciplinar se radiaz de drept n termen de 12 luni de la aplicare, dac salariatului nu i se
aplic o nou sanciune disciplinar n acest termen. Radierea sanciunilor disciplinare se constat prin
decizie a angajatorului emis n form scris.

Art. 249
(1) Amenzile disciplinare sunt interzise.
(2) Pentru aceeai abatere disciplinar se poate aplica numai o singur sanciune.

Art. 250
Angajatorul stabilete sanciunea disciplinar aplicabil n raport cu gravitatea abaterii disciplinare
svrite de salariat, avndu-se n vedere urmtoarele:
a) mprejurrile n care fapta a fost svrit;
b) gradul de vinovie a salariatului;
c) consecinele abaterii disciplinare;
d) comportarea general n serviciu a salariatului;
e) eventualele sanciuni disciplinare suferite anterior de ctre acesta.

Art. 251
(1) Sub sanciunea nulitii absolute, nicio msur, cu excepia celei prevzute la art. 248 alin. (1) lit. a) ,
nu poate fi dispus mai nainte de efectuarea unei cercetri disciplinare prealabile.
(2) n vederea desfurrii cercetrii disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat n scris de persoana
mputernicit de ctre angajator s realizeze cercetarea, precizndu-se obiectul, data, ora i locul
ntrevederii.
(3) Neprezentarea salariatului la convocarea fcut n condiiile prevzute la alin. (2) fr un motiv
obiectiv d dreptul angajatorului s dispun sancionarea, fr efectuarea cercetrii disciplinare prealabile.
(4) n cursul cercetrii disciplinare prealabile salariatul are dreptul s formuleze i s susin toate
aprrile n favoarea sa i s ofere persoanei mputernicite s realizeze cercetarea toate probele i
motivaiile pe care le consider necesare, precum i dreptul s fie asistat, la cererea sa, de ctre un avocat
sau de ctre un reprezentant al sindicatului al crui membru este.

Art. 252
(1) Angajatorul dispune aplicarea sanciunii disciplinare printr-o decizie emis n form scris, n termen
de 30 de zile calendaristice de la data lurii la cunotin despre svrirea abaterii disciplinare, dar nu
mai trziu de 6 luni de la data svririi faptei.
(2) Sub sanciunea nulitii absolute, n decizie se cuprind n mod obligatoriu:
a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinar;
b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munc
sau contractul colectiv de munc aplicabil care au fost nclcate de salariat;
c) motivele pentru care au fost nlturate aprrile formulate de salariat n timpul cercetrii disciplinare
prealabile sau motivele pentru care, n condiiile prevzute la art. 251 alin. (3) , nu a fost efectuat
cercetarea;
d) temeiul de drept n baza cruia sanciunea disciplinar se aplic;
e) termenul n care sanciunea poate fi contestat;
f) instana competent la care sanciunea poate fi contestat.
(3) Decizia de sancionare se comunic salariatului n cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii i
produce efecte de la data comunicrii.
(4) Comunicarea se pred personal salariatului, cu semntur de primire, ori, n caz de refuz al primirii,
prin scrisoare recomandat, la domiciliul sau reedina comunicat de acesta.

(5) Decizia de sancionare poate fi contestat de salariat la instanele judectoreti competente n termen
de 30 de zile calendaristice de la data comunicrii.

Rspunderea patrimonial

Art. 253
(1) Angajatorul este obligat, n temeiul normelor i principiilor rspunderii civile contractuale, s l
despgubeasc pe salariat n situaia n care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa
angajatorului n timpul ndeplinirii obligaiilor de serviciu sau n legtur cu serviciul.
(2) n cazul n care angajatorul refuz s l despgubeasc pe salariat, acesta se poate adresa cu plngere
instanelor judectoreti competente.
(3) Angajatorul care a pltit despgubirea i va recupera suma aferent de la salariatul vinovat de
producerea pagubei, n condiiile art. 254 i urmtoarele.

Art. 254
(1) Salariaii rspund patrimonial, n temeiul normelor i principiilor rspunderii civile contractuale,
pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina i n legtur cu munca lor.
(2) Salariaii nu rspund de pagubele provocate de fora major sau de alte cauze neprevzute care nu
puteau fi nlturate i nici de pagubele care se ncadreaz n riscul normal al serviciului.
(3) n situaia n care angajatorul constat c salariatul su a provocat o pagub din vina i n legtur cu
munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o not de constatare i evaluare a pagubei, recuperarea
contravalorii acesteia, prin acordul prilor, ntr-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la
data comunicrii.
(4) Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul prilor, conform alin. (3) , nu poate fi mai mare dect
echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie.

Art. 255
(1) Cnd paguba a fost produs de mai muli salariai, cuantumul rspunderii fiecruia se stabilete n
raport cu msura n care a contribuit la producerea ei.
(2) Dac msura n care s-a contribuit la producerea pagubei nu poate fi determinat, rspunderea
fiecruia se stabilete proporional cu salariul su net de la data constatrii pagubei i, atunci cnd este
cazul, i n funcie de timpul efectiv lucrat de la ultimul su inventar.

Art. 256
(1) Salariatul care a ncasat de la angajator o sum nedatorat este obligat s o restituie.
(2) Dac salariatul a primit bunuri care nu i se cuveneau i care nu mai pot fi restituite n natur sau dac
acestuia i s-au prestat servicii la care nu era ndreptit, este obligat s suporte contravaloarea lor.
Contravaloarea bunurilor sau serviciilor n cauz se stabilete potrivit valorii acestora de la data plii.

Art. 257
(1) Suma stabilit pentru acoperirea daunelor se reine n rate lunare din drepturile salariale care se cuvin
persoanei n cauz din partea angajatorului la care este ncadrat n munc.
(2) Ratele nu pot fi mai mari de o treime din salariul lunar net, fr a putea depi mpreun cu celelalte
reineri pe care le-ar avea cel n cauz jumtate din salariul respectiv.

Art. 258
(1) n cazul n care contractul individual de munc nceteaz nainte ca salariatul s l fi despgubit pe
angajator i cel n cauz se ncadreaz la un alt angajator ori devine funcionar public, reinerile din
salariu se fac de ctre noul angajator sau noua instituie ori autoritate public, dup caz, pe baza titlului
executoriu transmis n acest scop de ctre angajatorul pgubit.
(2) Dac persoana n cauz nu s-a ncadrat n munc la un alt angajator, n temeiul unui contract
individual de munc ori ca funcionar public, acoperirea daunei se va face prin urmrirea bunurilor sale,
n condiiile Codului de procedur civil.

Art. 259
n cazul n care acoperirea prejudiciului prin reineri lunare din salariu nu se poate face ntr-un termen de
maximum 3 ani de la data la care s-a efectuat prima rat de reineri, angajatorul se poate adresa
executorului judectoresc n condiiile Codului de procedur civil.