Descrierea economico-geografica comparative a Italiei si Norvegiei

Indicii de comparare

Trasaturi comune
Sunt state peninsulare
componente ale UE.

Pozitia economico-geografica

Deosebiri
Italia sau este un stat suveran european, situat n cea
mai mare parte n sudul continentului, pe Peninsula
Italic.
ara se nvecineaz cu Frana la nord-vest, Elveia i
Austria la nord i Slovenia la nord-est. De asemenea
nconjoar dou state independente: SanMarino i
Vatican.Ieirea la Marea Mediteran asigur accesul
rii la ci comerciale de importan internaional
Norvegia este un stat din Europa de Nord, situat n
vestul
Peninsulei Scandinave.Poziia sa economico-geografic
dispune de avantaje datorit ieirii salel a ocean, pe
unde trec ci maritime de importan internaional.
De asemenea,ieirea la Marea Nordului i asigur
accesul la bazele de materii prime i de combustibil.
Vecintatea cu Federaia Rus i ofer piee largi de
desfacere a produciei exportate.Tara se mergineste cu
doua state:Suedia si Finlanda.Relatiile cu celelalte state
europene se fac prin itermediul Marii Nordului ceea ce
ii permite sa importe sis a exporte o multime de
produse.Pozitia sa economico geografica nu este una
din cele mai avantajoase deoarece se fac mari pierderi

pentru transport marfurilor astfel venitul se

micsoreaza.Relieful si clima comporta conditii mai
ample pentru dezvoltarea agriculturii astfel oamenii
sunt incadrati mai mult in sfera serviciilor si in
industrie.Rata somajului este scazuta astfel Norvegia
este una dintre cele mai bogate tari din lume.

Conditiile si resursele naturale

Au mari resurse acvatice din

cauza ca sunt state peninsulare
inconjurate de mari.Prezenta
muntilor.

Italia este strbtut de Munii Apenini,dar este mai

ales asociat cu doifaimoi vulcani: acum adormitul
Vezuviu napropriere de Napoli i activul Etna n
Sicilia.Reeaua de ruri nu este dens, cele mai
important fiind rul Pad cu afluenii si. Clima Italiei
este temperat maritim n prima jumtate a teritoriului
pornind de la continent i subtropical mediteraneean
n centrul i sudul peninsulei.Italia nu dispune de foarte
multe resurse naturale. Rezervele de gaze naturale i
de petrol sunt nensemnate.
Norvegia este o ar muntoas, strbtutde Alpii Scandinavici
, muni vechi, n mare parte erodai. Cele mai importante piscuri
sunt : Glittertind (2405 m), Snhetta (2286m), Rondane (2183 m),
Gausta (1883m), Borge (1703 m).Cmpiile mai mari se gsesc
doar n apropierea capitalei i a rmului sudic.Clima
Norvegiei este temperat oceanic, influenat de
Curentul Golfului.Norvegia dispune de bogate resurse
de subsol (petrol, gaze naturale, minereuride fier, cupru, zinc, plumb,
molibden, pirite) i de un substanial potenial hidroenergetic.Din
cauza climei mai aspre si prezenta muntilor solurile nu prezinta o
fertilitate inalta astfel in regiunile mai umede cu soluri podzolice sib
rune umede sunt raspindite padurile de conifere si foioase.

Populatia(numarul,densitatea,
Sporul natural,structura economica)

Specializarea industriei

In ambele state pot fi intilnite

Populaia Italiei este de 57.268.578 locuitori. Italia are
mai multe etnii.In aceste state a cincea
este inregistrat un spor natural. densitate a populaiei europeneca mrime, atingnd
196 deoameni pe km. n general, ara este omogen
din punct de vedere lingvistic i religios. Pe lng
italieni, ara mai este populat ide germani,
francezi.Rata somajului constituie cca 8.7 %. 4.2 % din
populatie sunt incadrate in agricultura,30.7 in industrie
si 65.1 in sfera serviciilor. Populaia Italiei este format
n proporie de 92% de ceteni italieni, 2 % romani ,
4% de ali europeni ( n special albanezi, ucrainieni ,
croati, sloveni i alii), 2% nord africani i de 1,5%
ceteni de alte etnii asiatice si sudamericane.Natalitatea depaseste mortalitatea este
inregistrat un spor natural de 1.41 %.
Populaia Norvegiei numr aproximativ 4,8 milioane
de locuitori.Majoritatea norvegienilor sunt Norvegieni
etnici (cca 90 %), dar pe lng acetia n Norvegia mai
locuiesc polonezi, suedezi, palistanezi,irakieni,
somalezi, germani,vietnamezi i danezi. 74%
din populaie triete la ora.
Densitatea populaiei: 14locuitori/km.procesul de
urbanizare constituie 80%. Aici natalitatea depaseste
mortalitatea astfel se inregistreaza un spor natural de
0.4%. 35% din populatie sunt incadrate in industrie,62
% in sfera serviciilor si 3 % in agricultura.
Italia are o economie diversificata.Siderurgia se dezvolta
.Italia i a Norvegia au o industrie
dezvoltat populatia este incadrata mai in baza productiei de otel si fonta ocupind locul 3 in
mult in sfera serviciilor decit in celelalte Europa si 9 pe glob.
sectoare.Industria are un rol secundar Industria constructoare de masini joaca un rol foarte
insa le permite dezvoltarea statului sip e important in economia Italiei.In uzinele din
baza acestei ramuri.
Torino,Novara,Milano,Modena se
Fabrica o gama larga de
automobile,motociclete,motorete,scutere,
Biciclete etc.Companii precum Ferrari,Fiat,Piaggio,Aprilia
sunt cunoscute in intreaga lume.Italia se remarca prin
produsele de patisserie,ulei de masline,conserve si

Specializarea agriculturii

vin.Industria textile se caracterizeaza prin confectia

produselor din lina si matase naturala. Industria
chimica este foarte variata, facandu-se remarcata prin
cauciucul sintetic, anvelope, fire si fibre sintetice,
ingrasaminte chimice, celuloza si hartie.
Norvegia este o ar cu o economie puternic
dezvoltat, bazat peindustrie diversificat, pe servicii
ntransporturi i comer. Cele mai dezvoltate ramuri ale
industriei sunt
Electrometalurgia care se bazeaz pe feroaliaje,
oeluri, aluminiu,nichel, cupru. n ultimii ani seremarc
o ascensiune n mai multedomenii.
Construcia de maini
esteo ramur n care Norvegia exceleaz prin producia
de nave, echipamentei utilaje electrotehnice, maini si
unelte. De asemenea se dezvolt industria chimic
(care produce ngrminte azotoase, carbid),
alimentar (produselactate, margarin, conserve de
carnei de pete).
.
Utilajele moderne,forta de
Italia este unul dintre marii producatori europeni de
munca si ingrasamintele produsecereale si cel
pduc la dezvoltarea moderna a mai mare producatore de legume si fructe.Italienii
agriculturii.
recolteaza in
special porumb,griu,orez.Tare detine locul 3 in Europa la
productia de fructe si 6-7 la citrice.In Italia se produc
vinuri de inalta calitate,podgoriile de vita-de-vie crescind
pina si la poalele Alpilor.
Productia maslinelor la fel are un rol foarte important in
dezvoltarea agriculturii.In ceea ce priveste cresterea
animalelor Italia se remarca
prin cresterea bovinelor a ovinelor si a caprinelor utilizate
atit pentru carne cit si pentru productia de lactate.
Agricultura Norvegiei se bazeaz pe creterea
animalelor, deoarece doar 3,5% din suprafaa total a
rii poate fi folosit pentru agricultur.Terenurile arabile
se gsesc doar n numr mic pe cmpiile din sud-est i

n apropierea oraului Trondheim. n apropierea fiordurilor

sunt cultivate plante furajere. Principalele ramuri ale
agriculturii sunt: cresterea porcinelor si a bovinelor,
industria laptelui, si productia de oua.n apropierea
fiordurilor sunt cultivate plante furajere care servesc
finete pentru animale si sunt cultivate pentru a intretine
hrana porcinelor si bovinelor.Se practic pescuitul intens
fiind considerat a 2 a industrie de pescuit din lume, dup
Japonia.

Participarea in diviziunea
Internationala a muncii

Fiind o ar nalt industrializat, cu o economie

dezvoltat,Italia este un stat bine ncadrat n
diviziunea internaional a muncii.Varietatea mare
de produse i permite s exporte n aa state ca
Germania, Franta, SUA,Marea Britanie, Spania,Elvetia,
Belgia,Luxemburg, Olanda cite 3%. n ceea ce privete
importul, Italia plaseaz pe piaa sa intern produsele
unor state ca Germania, Franta, Marea Britanie,
Olanda, Belgia,Luxemburg, Spania,SUA cte
4%. Producerea unor vinuri si produse de patisserie de
inalta calitate permit exportul pe piata mondiala
precum si produsele ramurii constructoare de masine
sunt bine cunoscute pe arena mondiala.
Norvegia particip la diviziunea internaional a
muncii,stabilind relaii comerciale cu Suedia, Marea
Britanie,Germania, Danemarca,S.U.A., Frana,
Olanda.Participarea la diviziunea internaional a
muncii.

Concluzii

Italia i Norvegia au perceput o dezvoltare economic diferit, dar i cu unele aspecte comune, cu toate c sunt
situate n regiuni foarte diferite ale continentului european Italia n partea de sud i Norvegia n partea de
nord) . Ambele state au ieire la mare i prin aceasta acces la ci comerciale de importan internaional, la
bazinele de materii prime decombustibili. Avn ca vecini state nal dezvoltate, acestea pot s exporteze eficient
producia pe pieele interne ale acestora.Att Italia, ct i Norvegia dispun de condiii naturale avantajoase
pentru recoltarea unor culturi i dezavantajoase pentru altele. Ambele state dispun de un relief muntos, de o
reea deruri nu prea dens. Iat de ce, clima i teritoriile deluroase ale Norvegiei fac posibil angajarea doar a
unei pri mici a teritoriului n agricultur, aceasta bazndu-se mai mult pecreterea animalelor. n Italia, dei
relieful este muntos, creterea plantelor este binedezvoltat, iar creterii animalelor i se acord o atenie mai
mic.Dei au o suprafa aproximativ egal, Italia are o populaie de cteva ori mai mare dect populaia
Norvegiei, numrul de locuitori pe km fiind de asemenea mult mai mare.Italia i a Norvegia au o industrie
devoltat, ns poziia economico-geografic a Italiei i permite dezvoltarea unui numr mai mare i mai
divers de ramuri industriale, reuind socupe locuri de frunte n lume i n Europa la producia de automobile,
de oel i de font is se remarce prin gama variat de produse alimentare. Dei a nregistrat progrese
ndomeniile electrometalurgiei, ramurile industriale ale Norvegiei sunt nc n curs dedezvoltare.Agricultura
Italiei i a Norvegiei depinde de condiii naturale. Norvegia nu produce cantitimari de produse agricole
deoarece are n predispunere spre valorificare un teritoriu agricolmult mai mic dect al Italiei. Italia ns a
reuit s i fac cunoscut numele la nivel mondial pentru producia de msline, fructe, vinuri. n ambele
teritorii se cresc ovine, porcine icaprine.Ambele ri particip la diviziunea internaional a muncii, ns cu
un nivel diferit. Gama larg de produse ale Italiei i permit s le exporteze pe cele mai mari piee ale lumii, n
timpce numrul de produse exportate de Norvegia este mult mai mic. Ambele state import produsele pe care
nu le produc sau care nu sunt suficiente pentru a asigura necesitile populaiei.n definitiv,s-ar prea c
Italia este un stat mai bine dezvoltat dect Norvegia, ce dispune deun numr mai mare
de resurse umane de munc, este mai bine industrializat i duce relaiieconomice mult
mai largi i mai variate, ns totui Norvegia, n raport cu nivelul dezvoltriieconomice a
altor state (dup indicatorul PIB), are cel mai mare venit pe cap de locuitor dinlume,
64,3 mii$ a. 2005 atins datorit unei politici economice mai mult sau mai
puin protecioniste i dispunerii de materii prime productiv valorificate, cum ar fi
prelucrarealemnului sau turismul bine dezvoltat, cu att mai mult c n ultimii ani, unele
ramuri aleeconomiei Norvegiene nregistreaz tot mai multe progrese, iar produsele
sale apar tot maimult pe piaa european