Sunteți pe pagina 1din 34

2. 1.

Metodele de cercetare
Directia de baza a cercetarii a constituit-o nvatarea unor elemente
si procedee
din jocul de handbal prin jocuri de miscare, adaptate la particularitatile
psihomotrice ale vrstei elevilor din ciclul primar (10-11 ani).
n cercetare au fost folosite mai multe metode, care au constituit
caile de
rezolvare a obiectivelor propuse. Aceste metode au fost urmatoarele:
. analiza teoretica

si

generalizarea

datelor

literaturii

de

specialitate;
. analiza documentelor de planificare, evidenta si control din
cadrul disciplinei
"Educatia fizica" la clasele primare;
. observatia pedagogica;
. metoda anchetei tip chestionar;
. experimentul pedagogic;
. metodele testarii indicilor
fizice
functionale;

si

dezvoltarii

somatice,

pregatirii

. metoda comparativa;
. metode statistico-matematice.
Analiza teoretica si generalizarea datelor literaturii de specialitate
Pentru a putea face o analiza de ansamblu asupra tezei am
selectionat
lucrarile care trateaza acest subiect, materializate n peste 270 de titluri,
din autori
romni si straini, toate constituind bibliografia selectiva a lucrarii.
Documentarea a
cuprins att lucrari de specialitate, ct

si din alte domenii:

psihologie, fiziologie,
sociologie, teoria

si metodica jocurilor sportive, teoria

si

metodica predarii
handbalului la
suportul

clasele

primare etc.,

largindu-se

acest

fel

stiintific al

lucrarii.
La acest capitol au fost analizate izvoarele literare privind
organizarea

si

desfasurarea educatiei fizice n ciclul primar, au fost scoase n evidenta


diferite
aspecte teoretico-metodice de organizare a acestui proces. Au fost
remarcate noi

cai de ameliorare a educatiei fizice cu elevii claselor primare. Din


datele literaturii
125

de specialitate a rezultat ca n Romnia s-au ntreprins si se ntreprind


n continuare
cercetari care au scop perfectionarea procesului instructiv-educativ la
disciplina

educatie fizica (T. Badiu, 1994).


Autorii care trateaza acest subiect n lucrarile lor nu mentioneaza
practic,
care sunt modurile de rezolvare, pentru a mbunatati procesul instructiv
si educativ,
pentru ca acesta sa fie mai eficient n comparatie cu metodele clasice
de instruire.
Analiza documentelor de planificare evidenta si control din cadrul
disciplinei
,,Educatie Fizica" la clasele primare
Ne-au interesat documentele care dezvaluie activitatea cadrelor
didactice cu
elevii, planul cadru de nvatamnt, programa de educatie fizica pentru
clasele I IV, esalonarea anuala a unitatilor de nvatare, distribuirea lectiilor pe
unitati de
nvatare, planurile calendaristice semestriale, proiectarea unitatilor de
nvatare,

proiectele de lectie, sistemele de actionare si codificarea lor,


metodologia evaluarii.
n paralel ne-am documentat asupra posibilitatilor de adaptare a
elementelor, procedeelor
handbal

si mijloacelor specifice jocului

de

si

transformarea acestora

jocuri

dinamice

accesibile,

adaptate

particularitatilor
motrice, somatice, psihologice, fiziologice ale elevilor din ciclul
primar. De
asemenea am analizat 14 planuri calendaristice, 12 anexe cu sisteme de
actionare,
50 de proiecte didactice. Pentru a adapta jocurile la particularitatile
specifice
vrstei ne-au interesat rezultatele obtinute de catre elevi n Sistemul
National de
Evaluare. n acelasi timp ne-au interesat

si temele si dezbaterile de

la orele de
educatie civica,

special

cele

referitoare

la

comportament,

autocunoastere,
aprecierea valorilor in colectivitate. Compararea rezultatelor obtinute,
prin

documentarea bibliografica si analiza documentelor scolare, ne-a oferit


o imagine
de ansamblu asupra modului de desfasurare a muncii instructiveducative la lectiile
de educatie fizica si sport n clasele la nivelul carora se desfasoara
cercetarea.
Am observat ca nu exista n totalitate o concordanta
ntre programare,
planificare si activitatea practica concreta.
126

Din aceasta cauza am considerat ca este necesar sa prezint n


anexa lucrarii
metodologia de elaborare a documentelor de planificare si o planificare
anuala

si

semestriala.
Cunostintele noi le-am asociat cu alte categorii de informatii,
provenite din

abordarea concreta a colectivitatii scolare, din procesul de antrenament


etc.
Metoda observatiei
n literatura pedagogica se subliniaza ca observatia consta n
nregistrarea
datelor si a constatarilor ce ne intereseaza, asa cum se prezinta, n
modul lor
natural de manifestare, fara intentia de a le modifica, cercetatorul
asteptnd ca ele
sa se produca pentru a le putea surprinde (C. Meyers, E. Blesh, 1962;
M. Epuran,
1970, 1980; A. Gagea, 1979; G. Chirita, 1983; M. serban, 1987; A.
Gugiuman, E.
Zetu si colab. 1993; I. Nicola, 1993; T. Badiu, 1994; C. I. Coman,
1996). n

cercetarea noastra,

am

folosit

observatia

directa

asupra

comportamentului elevilor
si a conduitei lor n timpul desfasurarii jocurilor dinamice cu elemente
din handbal.
Observatia s-a desfasurat n anul
supuse

scolar 2001-2002 au fost

observatiilor pedagogice 36 de lectii la Liceul teoretic ,, Onisifor Ghibu


" din
Oradea. Din cele observate rezulta ca elevii se integreaza n lectie, au
conduita
corespunzatoare si participa cu mult interes si entuziasm la jocurile nou
create, ca
de altfel si n alte situatii, daca sunt solicitati.
Metoda anchetei tip chestionar
n prezent, cunoasterea si aprecierea persoanei, indiferent de
domeniu n
care se implica, intra n preocuparile unui numar tot mai mare de
teoreticieni si
practicieni, fara sa fi ajuns la un sistem de evaluare unanim acceptat
(M. Barrow,
R. McGreer, 1970; A. Nicu 1979; A. Dragnea, 1984; Ct. suteu, V.
Farcas, 1982;
M. serban, 1987; T. Badiu, 1993).

Aceasta metoda a fost aplicata la mai multe categorii de


persoane ncepnd
cu profesorii de educatie fizica, care predau la clasele a IV-a, si la
elevii cuprinsi n
127

aceste clase. Am folosit att chestionarul cu ntrebari nchise


pentru profesori,
acestia alegnd raspunsul dorit, ct si chestionarul cu ntrebari deschise
(lasnd
libertate totala n raspunsuri celui chestionat). Numit n literatura de
specialitate
"Chestionar de opinii" (S. Chelcea, 1975; A. Dragnea, 1984; A.
Gugiuman, E. Zetu
si colab. 1993; T. Badiu, 1993, 1996; C. I. Coman, 1996), acesta ajuta
la
obtinenerea de date de ordin subiectiv, care nu pot fi operate direct. Cu
ajutorul lui
s-a ncercat sa cunoasca opiniile cadrelor didactice despre nivelul de
utilizare a
jocurilor de miscare, n general si a celor cu elemente din handbal, n
lectia de
educatie fizica, despre comportamentul si manifestarile elevilor n
timpul jocurilor
etc. Chestionarele adresate au ncercat sa scoata n evidenta aspectele
legate de
influentele exercitate de introducerea si practicarea jocurilor de miscare
cu

elemente din handbal n clasele primare , despre impactul si atitudinea


lor, fata de
jocurile folosite n lectii, despre dorintele si aspiratiile lor legate de
disciplina
"Educatie fizica".
n toate cazurile, chestionarele ntocmite au respectat cerintele
formulate n
literatura de specialitate, pedagogica si psihologica. Orientndu-ne dupa
modelele

stabilite, chestionarele noastre au cuprins o scurta introducere, prin


care am
explicat clar ce anume urmareste cercetarea initiata si s-a cautat ca
printr-o forma
strict pedagogica sa se trezeasca interesul

si simpatia persoanei

careia ne-am
adresat. n textul introductiv am dat informatii privind obiectivele
cercetarii, modul
de formulare a raspunsurilor

si valoarea acestora n analiza noastra

asupra
procesului instructiv-educativ n cadrul lectiei de educatie fizica.
Pentru profesori

s-a preferat raspunsul anonim. Prin aceasta forma de introducere sa urmarit


obtinerea colaborarii la cercetare a celor investigati. Au fost chestionati
93
profesori cu o vechime n nvatamnt de cel putin 5 ani, avnd diferite
grade de
pregatire profesionala.
Experimentul pedagogic
Experimentul pedagogic necesita crearea unei situatii noi, prin
introducerea
unei modificari n desfasurarea actiunii educationale cu scopul
verificarii ipotezei
128

care a declansat aceste inovatii. n acest scop am format un lot


experimental din
elevii claselor a IV-a, mpartit n mod egal ntr-o grupa experimentala
(baieti+fete)
si o grupa martor (baieti+fete). Variabila independenta, utilizata la
grupa
experimentala, a constituit-o introducerea, n cadrul planificarilor
tematice, a
elementelor din handbal sub forma de jocuri de miscare. Experimentul
s-a
desfasurat pe durata a doi ani scolari, 2000-2002 si a fost divizat n
expeiment
pedagogic de constatare si experiment pedagogic de baza. Att n
experimentul
pedagogic de constatare, ct si n cel de baza au fost cuprinsi grupe de
elevi ai
claselor a IV-a de la Liceul teoretic Onisifor Ghibu din Oradea.
Metodele testarii indicilor dezvoltarii somatice, pregatirii fizice si
functionale
n decursul evolutiei sale, omul a simtit ntotdeauna nevoia de
apreciere si

autoapeciere, se spune, de altfel, "ca omul nu nceteaza niciodata sa-i


evalueze pe

ceilalti, sa-i compare si sa se compare n raport cu acestia, sa-i


valorizeze n raport
cu evenimentele" (T. Badiu, 1993, 1996; I. Nicola, 1996; C. Filip si
colab., 1999,
2001). Sa ne amintim ce a spus Secenov (citat de V. C. Ciocrlan,
1973) "este
firesc ca oamenii sa-si cunoasca limitele, ca sa se poata ajuta n efortul
lor de
cooperare".
Masurarea n conditii standard, a esantionului stabilit de noi, cu
ajutorul
unor baterii de teste, a avut ca scop constatarea

si apoi evidentierea

evolutiei
parametrilor antropometrici, motrici, fiziologici esentiali la copiii din
ciclul primar,
sub raport practic. n plan antropometric s-au masurat talia,
greutatea

si

elasticitatea toracica (diferenta dintre perimetrul toracelui n inspiratie


profunda si
n expiratie fortata).

DEZVOLTAREA SOMATIC

Talia - naltimea n stnd. Talia constituie principalul indicator


al cresterii
somatice si asa cum este cunoscut, acest indice este conditionat
genetic. naltimea
a fost masurata cu taliometrul n pozitia stnd (fara ncaltaminte) cu
calciele,
fesele si omoplatii atingnd tija taliometrului.
129

Greutatea. Spre deosebire de talie, acest indice este controlabil


si poate fi
influentat ntr-o proportie considerabila de catre o serie de factori exogeni.
Printre
acesti factori se evidentiaza alimentatia rationala, regimul de viata, la care se

adauga si factori educativi. Greutatea a fost verificata cu cntarul


medicinal.
Perimetrul toracic n expiratie si inspiratie. Acest parametru ne
furnizeaza
date de un real folos privind evaluarea functionala si motrica a esantionului
luat n
studiu. Reflecta dimensiunea actului respirator al carei profunzime si
frecventa,
att la fete ct

si la baieti, este conditionata de calitatea

si

cantitatea dinamicii
acestora. n metodologia de nregistrare am folosit banda metrica care n
timpul

masurarii a fost fixata posterior la nivelul unghiurilor inferiore ale


omoplatilor, iar
anterior, pe linia supra mamara. Calculnd diferenta dintre perimetrul toracic
n

inspiratie profunda si n expiratie fortata am stabilit indicele de


elasticitate toracica.
Dinamometria - forta absoluta a minii drepte

si a minii

stngi. Se
masoara cu dinamometrul pentru copii (elevi) cu precizia de 0,05 kg.
n pozitia
stnd, elevul tine dinamometrul n mna dreapta, bratul stng jos lnga
coapsa.
Indexul dinamometrului va avea vrful ndreptat proximal si va fi tinut
pe partea
dinamometrului care nu vine n contact cu palma , pentru a nu stnjeni
deplasarea

lui n timpul flectarii degetelor . La efectuarea lucrului mecanic, elevul


duce bratul
drept lateral si strnge energic aparatul cu maximum de forta.
Dinamometrul se
strnge printr-o contractie progresiva - nu sub forma de inpuls- fara ca mna
sa se

sprijine de vreun obiect sau parte a corpului. Se efectueaza doua


ncercari si se
nregistreaza cea mai buna. Acelasi lucru cu mna stnga.
PREGTIREA FIZIC

n plan motric, pentru fiecare competenta evaluata au fost


folosite
urmatoarele probe:
Evaluarea vitezei:
- alergare de viteza pe distanta de 30m cu start din picioare;
alergarea se
executa cu start din picioare, n linie dreapta pe teren plat; se traseaza
dinainte

liniile de plecare si de sosire; cronometrul se porneste la miscarea


piciorului din
130

spate; se acorda doua ncercari cu o pauza de minim 1o minute ntre


ncercari, si se
nregistreaza cea
secunde

mai

buna;

rezultatele

se

nregistreaza

si zecimi de

secunda.
Evaluarea rezistentei:
-alergare de durata n tempo uniform moderat, se desfasoara pe
teren plat si
etalonat, pe grupe de 6-8 elevi; alergarea este continua, n ritm propriu,
s-a
nregistrat att timpul ct si distanta parcursa de fiecare elev pna cnd
acesta s-a
oprit sau a nceput sa mearga. Proba de alergare s-a desfasurat pe pista
de atletism
cu 8 culoare.
Evaluarea fortei:
Forta spate: extensii

ale

trunchiului

din

culcat

facial;

executantul adopta
pozitia culcat facial cu palmele la ceafa este fixat la glezne de un
partener; si

trebuie sa execute extensii ale trunchiului cu ridicarea capului peste


naltimea
bancii de gimnastica situata n fata sa, apoi revine n pozitia initiala; se
nregistreaza numarul de repetari, proba este executata o singura data.
Forta abdomen: ridicari de trunchi din culcat dorsal; executantul
trebuie sa
adopte pozitia de culcat dorsal cu minile la ceafa, avnd genunchii
ndoitisi talpile
fixate pe sol de catre un partener; elevul trebuie sa execute ridicarea
trunchiului
pna la atingerea genunchilor cu coatele apoi va reveni n pozitia
initiala, se
nregistreaza numarul de repetari; proba este executata o singura data.
Forta membre inferioare: saritura n lungime de pe loc; se
masoara de la
vrfuri (pozitia de plecare), la calcie (pozitia de aterizare ); pentru
elan se permite
una sau mai multe balansuri din brate; se acorda doua ncercari si se
nregistreaza
cea mai buna; rezultatul se nregistreaza n centimetri .
Aruncarea mingii de oina de pe loc la distanta; pe un spatiu
trasat, elevii

vor efectua doua aruncari fiecare, fiind notata cea mai buna; n timpul
executiei
piciorul din fata (cel opus bratului de aruncare) ramne fix pe sol;
aruncarea se
efectueaza pe deasupra umarului (tip azvrlire), aruncarea se masoara
n metri.
Aceasta proba se aplica doar la gimnaziu dar am considerat
ca este necesara si n
131

experimentul nostru deoarece aruncarea prin azvrlire este specifica


jocului de
handbal si pledam pentru introducerea acestei probe nca din clasa a
IV-a.
Evaluarea ndemnarii:
Aruncare la tinta verticala; elevul executa aruncare azvrlita cu o
mna pe

deasupra umarului, cu minge de oina sau de tenis, la o tinta verticala cu


latimea de
0,5m situata la distanta de 5-6m si naltimea de 2m; se nregistreaza
numarul de
ncercari reusite; proba este executata o singura data.
TESTELE FUNCIONALE

n plan functional am utilizat urmatoarele probe:


Capacitatea vitala (CV); se masoara cu ajutorul spirometrului si
reprezinta
cantitatea de aer introdus n aparat printr-o expiratie fortata, n urma unei
inspiratii

profunde. Aerul expirat se masoara n centilitri sau n cm .


3

Testul Ruffier. (pentru evaluarea capacitatii de efort-puterea


aeroba, VO2

max). P este pulsul n pozitie seznd, timp de 15 secunde, care apoi se


1

nmulteste
cu 4; P reprezinta pulsul pe 15 secunde, tot seznd, dupa care elevul
2

executa 30
de genuflexiuni timp de 45 secunde, nmultit cu 4; ( adica secundele 015 ale
primului minut dupa efort); P este pulsul pe 15 secunde nmultit cu 4,
3

seznd n

secundele 45-60 ale minutului post efort. Iar Ic este indicele cardiac;
Ic=(P1 + P2 + P3) 100 ;
3

Frecventa cardiaca (pulsul) s-a luat la carotida n ortostatism.


Frecventa respiratorie prin nregistrearea alternantei inspiratie si
expiratie ntr-un
minut de repaus din ortostatism (numarul respiratiilor).
Metoda comparativa
Privind problemele pedagogice ce pot fi abordate prin metoda
comparativa
se mentioneaza
programele

manualele

scolare, n ultima

de

nvatamnt

si

ncadrndu-se si cercetarea noastra. n cadrul acestei metode


(comparative), care
are mai multe etape, ultima este cea de interpretare si evaluare a datelor
obtinute.
Noi am utilizat-o n special la compararea indicilor statistici. La baza
metodelor

132

statistice de comparare, ipoteza este nula (Badiu T., 1993, 1994; A.


Gugiuman, E.
Zetu, si colab. 1993), si se subliniaza ca diferentele dintre doua medii
aritmetice nu
sunt ntotdeauna concludente, ele pot sa fie ntmplatoare, datorita
progresului
normal nregistrat de elevi n diferite faze ale instruirii. Statistica matematica
ofera
posibilitatea de a stabili cu destula exactitate daca aceste diferente se
datoreaza
ntmplarii sau interventiilor ameliorative (V. Dumitrescu, 1971, 1981; s.
Tdsi,

1980, I. Iacob, C. R. Gheorghiu, 1998).


n cercetarea noastra semnificatia diferentei dintre medii s-a facut prin

calcula rea variabilei "t". Valoarea lui "t" obtinuta s-a comparat cu
valoarea
tabelara a lui "t" (tabla lui Fisher), numarul gradelor de libertate fiind egal cu
n-2.

Am folosit formula:

t=

m2+ m2
1

X - este media aritmetica a valorii grupei experimentale;


1

X - este media aritmetica a valorilor grupei


2

m2 1

amplitudinea

standard

valorii

martor;
medii

grupei

experimentale;
m 2 - amplitudinea standard a valorii medii grupei-martor.
2

Statistica matematica

ofera posibilitatea de a stabili aproape exact

daca aceste
diferente se datoreaza ntmplarii sau interventiilor ameliorative. Daca
tcalcul >ttabel

nseamna ca diferenta dintre cele doua medii este semnificativ diferita


n procent
de 95% (sau 99%). Daca tcalcul < ttabel diferenta dintre cele doua medii
este
nesemnificativa, cele doua siruri difera ntmplator.
Aceasta metoda de cercetare a fost utilizata la sfrsitul
experimentului
pedagogic, cnd au fost comparate mediile rezultatelor obtinute de cele
doua grupe
de subiecti, pentru a evidentia contributia jocurilor de miscare cu
elemente din
handbal att la dezvoltarea calitatilor motrice, ct si la formarea
deprinderilor ce tin
de nvatarea unor elemente tehnice.
Metode statistico-matematice
133

Metoda statistica, foarte frecvent folosita n cercetarea stiintifica,


reprezinta
acel domeniu al matematicii aplicate, fundamentata pe teoria
probabilitatii si pe
legea numerelor mari, care permite studiul diferitelor caracteristici ale
fenomenelor
de masa (V. Dumitrescu, 1971; s. Tdsi, 1980; A. Dragnea, 1984; T.
Grimalschi,
1999). Indicatorii statistico-matematici pe care i-am utilizat n analiza
datelor
obtinute prin masurare au fost:
- media aritmetica, care reprezinta indicatorul cel mai utilizat n
toate
x

calculele referitoare la dispersie, semnificatie si corelatie, dupa formula

X = ;
n

- abaterea standard (S)sau abaterea tip, indicator al dispersiei folosit


cel mai mult
n cercetarea stiintifica, are ntotdeauna nainte semnul
calculeaza dupa
formula:

n1

si se

cu ct dispersia este mai redusa, cu att valoarea centrala este mai


reprezentativa;
- coeficientul de variabilitate (CV) se exprima n procente,
ofera masura
gradului de

omogenitate

unui

esantion

si

face

posibila

compararea grupelor

masurate cu unitati de masura diferite. Valorile sale se exprima n


procente.
Cv =S100 ;
x

Valorile coeficientului de variabilitate cuprinse ntre:


. 0-10% indica omogenitate mare a colectivului cercetat;
. 10-20% arata o colectivitate mai putin omogena;
. peste 20% indica lipsa de omogenitate a colectivitatii.
- eroarea medie a mediei (Em)se calculeaza cu ajutorul formulei:
S

E=

n care S= abaterea standard; n = numarul de cazuri.


2.2. Organizarea cercetarii
Deoarece cercetarea noastra urmareste cresterea eficientei
procesului
instructiv-educativ din cadrul educatiei fizice n cadrul ciclului primar,
au fost
134

vizate continuturile programelor claselor a IV-a. Cercetarea noastra a


fost
structurata n doua etape.
n

prima

etapa (2000-2001)

s-au

utilizat

observatia

si

determinam

gradul

de

chestionarele. Aceasta
faza a

cercetarii

cunoastere

ne-a

permis

sa

si utilizare a

jocurilor dinamice cu elemente din handbal, precum si opiniile


profesorilor,
referitoare la temele cercetarii noastre. A fost ntreprins un experiment
constatativ
pentru aprecierea nivelului dezvoltarii somatice, a pregatirii fizice si
functionale a
elevilor n comparatie cu mediile pe tara.
Tot n aceasta etapa am selectionat o parte dintre elementele si
procedeele
din jocul

de

antrenament,

handbal,

prin

observarea

procesului

de

si le-am

transformat n jocuri dinamice, accesibile elevilor ciclului primar. De


asemeni, n
aceasta perioada am realizat
planului

si o planificare a acestor jocuri n cadrul

tematic.
n

etapa

doua,

anul

scolar

2001-2002,

s-

a desfasurat experimentul
pedagogic de baza unde au fost cuprinsi 119 elevi. Clasele martor
cuprind 59 de
elevi dintre care 30 fete si 29 baieti. Clasele experiment cuprind 60 de
elevi,
fetele n numar de 28 iar baietii 32, toti cuprinsi ntre vrsta de 10-11
ani.
Clasele experimentale au avut ca materiale de orientare a procesului
didactic,
planificarea tematica realizata de noi n baza jocurilor dinamice cu
elemente
tehnice din

handbal.

Testarea

anului

scolar 2001-

finala

s-a

realizat

la

sfrsitul

2002. Volumul jocurilor n cadrul lectiilor a fost aproximativ de 20'-25'


(40-50%)
din timpul lectiei. Pe tot parcursul experimentului, att clasele
experimentale ct si
cele martor au efectuat cte doua ore de educatie fizica pe saptamna.
Ambele

esantioane de elevi sunt de la Liceul Teoretic ,,Onisifor Ghibu"

si

au lucrat cu
acelasi cadru didactic. scoala dispune de teren pentru handbal, sala
pentru jocuri
sportive.