Sunteți pe pagina 1din 28

1.

Abscisa centrului de greutate al navei incarcate poate avea :


negative;

valori pozitive sau

2. Abscisa centrului de greutate se calculeaza cu relatia:


mng_a165.mht
3. Abscisele greutatilor incarcate la bordul navei se masoara fata de:
cuplul
maestru;
4. Actiunile de interventie in cazul accidentelor care implica marfuri periculoase sunt
cuprinse in fisele de securitate :
in sectiunea 4.
5. Algoritmul activitatilor recomandate pentru transportul de marfuri periculoase
cuprinde:
toate cele trei activitati mentionate.
6. Algoritmul activitatilor recomandate pentru transportul de marfuri periculoase
cuprinde:
toate cele trei activitati mentionate.
7. Algoritmul activitatilor recomandate pentru transportul de marfuri periculoase
cuprinde:
toate cele trei activitati mentionate.
8. Algoritmul activitatilor recomandate pentru transportul de marfuri periculoase
cuprinde:
toate cele trei activitati mentionate.
9. Ambalajele marcate cu litera "X" pot fi utilizate numai pentru marfurile periculoase
avand:
aceste ambalaje pot fi utilizate pentru toate grupurile de ambalare.
10. Ambalajele marcate cu litera "Y" pot fi utilizate numai pentru marfurile periculoase
avand:
grupurile de ambalare II si III;
11. Ambalajele marcate cu litera "Z" pot fi utilizate numai pentru marfurile periculoase
avand:
grupul de ambalare III;
12. Ambalajele materialelor radioactive care trebuie sa reziste conditiilor normale de
transport, dar si in cazul unui accident, sunt :
ambalaje de tip B;
13. Ambalajele materialelor radioactive care, in conditii normale de transport impiedica
orice pierderi sau dispersare a continutului radioactiv, manifestandu-si functia de ecran
de protectie, sunt :
ambalaje de tip A;
14. Ambalajele pentru marfuri periculoase marcate cu litera "X" corespund:
grupului de ambalare I;
15. Ambalajele pentru marfuri periculoase marcate cu litera "Y" corespund:
grupului de ambalare II;
16. Ambalajele pentru marfuri periculoase marcate cu litera "Z" corespund:
grupului de ambalare III;
17. Ambalarea in unitati de transport marfa este reglementata de Codul IMDG, in :
Volumul 3, Partea 4;
18. Aptitudinea navei si a echipajului sau de a efectua un voiaj in siguranta, din toate
punctele de vedere, pentru nava insasi, pentru echipaj si incarcatura, reprezinta :
buna stare de navigabilitate;

19. Asieta navei se poate calcula cu relatia:


mng_a172.mht
20. Asieta navei este :
materializarea diferentei dintre pescajele prova si pupa;
21. Axa transversala in jurul careia au loc inclinarile longitudinale ale navei trece prin :
centrul de greutate al suprafetei de plutire;
22. Bordul liber de iarna este egal cu:
mng_d16.mht
23. Bordul liber in apa dulce este egal cu:
mng_b18.mht
24. Bordul liber de iarna in Altanticul de Nord, la navele pentru transport cherestea cu
lungime mai mica sau egala cu 100 m, se calculeaza cu relatia:
mng_a217.mht
25. Bordul liber de iarna in Atlanticul de Nord este egal cu:
mng_d17.mht
26. Bordul liber de iarna in Atlanticul de Nord, la navele pentru transport cherestea cu
lungime mai mare de 100 m, se calculeaza cu relatia:
mng_b216.mht
27. Bordul liber de iarna, la navele pentru transport cherestea, se calculeaza cu relatia:
mng_a212.mht
28. Bordul liber de vara se calculeaza in functie de :
lungimea navei;
29. Bordul liber in apa dulce la tropice, la navele pentru transport cherestea, se calculeaza
cu relatia:
mng_a215.mht
30. Bordul liber in apa dulce, la navele pentru transport cherestea, se calculeaza cu relatia:
mng_b214.mht
31. Bordul liber in apa dulce, la tropice, este egal cu: mng_b19.mht
32. Bordul liber la tropice este egal cu : mng_a15.mht
33. Bordul liber la tropice, la navele pentru transport cherestea, se calculeaza cu relatia:
34. Bordul liber minim de vara, la navele pentru transport cherestea, se calculeaza in functie
de : lungimea totala, efectiva a suprastructurilor;
35. Bordul liber reprezinta :
rezerva de flotabilitate a navei;
36. Bratul stabilitatii dinamice se calculeaza cu relatia:
37. Bratul stabilitatii statice se calculeaza cu relatia:
38. Bratul de redresare al navei mai este denumit si :
bratul stabilitatii statice;
39. Buna conservare a produselor alimentare in vrac, pe timpul transportului maritim, se
realizeaza prin :
ventilatie eficienta;
40. Buna stare de functionare a instalatiilor de incarcare/descarcare de la bordul navelor se
atesta prin :
cartea instalatiei de ridicat marfuri.
41. Butoaiele se stivuiesc orizontal (culcat) cand :
au vrana practicata in doaga (pe
generatoare).
42. Butoaiele se stivuiesc vertical (in picioare) cand : au vrana practicata in capac.
43. Calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor cuprinde:
toate cele trei etape
mentionate.
44. Canarisirea datorata stabilitatii transversale initiale negative se produce :
simetric, in oricare din borduri;

45. Canarisirea navei este :


materializarea diferentei dintre pescajele citite in borduri,
la centrul navei;
46. Canarisirea navei exercita asupra stabilitatii transversale un efect :
negativ;
47. Cand este necesar accesul rapid la marfurile periculoase, se recomanda stivuirea:
NUMAI PE PUNTE;
48. Cand marfurile periculoase prezinta un risc substantial de formare a amestecurilor de
gaze explozive sau vapori extrem de toxici sau cand este posibila corodarea insesizabila
a structurii navei, se recomanda stivuirea:
NUMAI PE PUNTE;
49. Cand natura marfurilor impune un fardaj suplimentar al magaziilor navei, acesta este
efectuat uzual, in contul :
incarcatorului;
50. Cand se solicita supravegherea constanta a marfurilor periculoase, se recomanda
stivuirea:
NUMAI PE PUNTE;
51. Capacitatea de incarcare a navelor containiere se exprima in :
TEU.
52. Capacitatea navei de a reveni la pozitia initiala de echilibru, dupa incetarea actiunii
fortelor care au provocat scoaterea ei din aceasta pozitie defineste :
stabilitatea
navei;
53. Cargo-planul initial sta la baza :
calcului de stabilitate si asieta;
54. Cargo-planul se intocmeste pe baza :
listei de incarcare;
55. Cartea instalatiei de ridicat marfuri este eliberata si vizata periodic de : registrul de
clasificare;
56. Cazurile tipice de incarcare a navei sunt date de : Informatia de stabilitate pentru
comandant.
57. Clasa 1 de marfuri periculoase (explozivi) cuprinde :
6 diviziuni.
58. Clasa 2 de marfuri periculoase (gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate, sub presiune)
cuprinde :
3 diviziuni;
59. Clasa 3 de marfuri periculoase (lichide inflamabile) cuprinde :
clasa 3 nu are
diviziuni.
60. Clasa 4 de marfuri periculoase (substante solide inflamabile) cuprinde :
3
diviziuni;
61. Clasa 5 de marfuri periculoase (substante oxidante si peroxizi organici) cuprinde :
2 diviziuni;
62. Clasa 6 de marfuri periculoase (substante toxic-otravitoare si infectioase) cuprinde :
2 diviziuni;
63. Clasa 7 de marfuri periculoase (materiale radioactive) cuprinde: clasa 7 nu are
diviziuni.
64. Clasa 8 de marfuri periculoase (substante corozive) cuprinde :
clasa 8 nu are
diviziuni.

65. Clasa 9 de marfuri periculoase (diverse substante si articole periculoase) cuprinde :


clasa 9 nu are diviziuni.
66. Clasificarea marfurilor periculoase este data de Codul IMDG in : Volumul 1, Partea 2;
67. Clasificarea substantelor, amestecurilor si solutiilor care prezinta riscuri multiple se face
dupa:
riscul primordial, avandu-se in atentie si riscurile subsidiare;
68. Codul combustibililor nucleari radioactivi este cuprins in Codul IMDG, in :
Volumul 3, Partea 6;
69. Codul International Maritim al Marfurilor Periculoase este structurat si redactat in :
3 volume;
70. Coeficientul bratului de stabilitate dinamica se calculeaza cu relatia:
mng_b177.mht
71. Coeficientul stabilitatii transversale are expresia:
mng_a167.mht
72. Coletele care contin poluanti marini severi ambalati, nedepasind 0,5 l pentru substante
lichide si 0,5 kg pentru substante solide, vor fi marcate durabil:
pentru aceste colete
marcajul MARINE POLLUANT nu este obligatoriu.
73. Coletele care contin poluanti marini ambalati, nedepasind 5 l pentru substante lichide si
5 kg pentru substante solide , vor fi marcate durabil:
pentru aceste colete
marcajul MARINE POLLUANT nu este obligatoriu.
74. Coletele de marfuri generale care au marcajul necorespunzator sau sters se incarca :
coletele cu marcaj necorespunzator sau sters vor fi respinse la incarcare.
75. Conditia obligatorie pentru stabilitatea transversala a navei este:
76. Conditiile tehnice-constructive si de dotare a navelor maritime sunt reglementate de :
Conventia internationala pentru ocrotirea vietii umane pe mare (SOLAS);
77. Confectionarea si testarea ambalajelor sunt reglementate de Codul IMDG, in :
Volumul 1, Partea 6;
78. Congelarea este un procedeu de conservare a produselor perisabile in care :
apa
continuta isi schimba starea de agregare;
79. Conservarea marfurilor pe timpul transportului presupune:
ventilatia
corespunzatoare a magaziilor;
80. Constanta navei reprezinta : diferenta dintre masa navei goale la un moment dat pe
timpul exploatarii si masa initiala a navei goale;
81. Constructia de nave petroliere cu tancuri separate de balast este o cerinta a :
Conventiei MARPOL 73/78;
82. Constructia si echiparea navelor care transporta produse chimice in vrac este
reglementata de :
Codul IBC;
83. Containerele deschise se incarca la bordul navelor containiere :
pe punte si
sub punte;

84. Containerele frigorifice (pline) se incarca la bordul navelor containiere : pe punte sau
sub punte (in numar limitat);
85. Containerele inchise care contin marfuri periculoase incompatibile, in cazul cerintei de
separare DEPARTE DE, pot fi stivuite pe aceeasi verticala daca :
intre ele exista un
spatiu interzis stivuirii;
86. Containerele inchise sau deschise care contin marfuri periculoase capabile sa emane
gaze inflamabile sau vapori, in cazul incarcarii sub punte, se vor stivui:
SEPARAT DE
unitatile de sarcina care necesita refrigerare sau incalzire;
87. Containerele inchise sau deschise, care contin marfuri periculoase incompatibile, pot fi
stivuite pe aceeasi verticala daca : sunt separate de o punte rezistenta la foc si apa;
88. Containerele inchise se incarca la bordul navelor containiere :
pe punte si sub
punte;
89. Containerele platforma se incarca la bordul navelor containiere : pe punte sau sub
punte;
90. Controalele organizate de autoritatile competente, la bordul navelor care transporta
marfuri periculoase, au ca obiective :
toate cele trei obiective mentionate.
91. Controalele organizate de autoritatile competente, la bordul navelor care transporta
marfuri periculoase, au ca obiective :
toate cele trei obiective mentionate.
92. Controalele organizate de autoritatile competente, la bordul navelor care transporta
marfuri periculoase, au ca obiective:
toate cele trei obiective mentionate.
93. Conventia internationala asupra liniilor de incarcare nu se aplica navelor :
de
pescuit.
94. Coordonatele centrului de greutate al navei goale se calculeaza de catre :
santierul constructor;
95. Corectia de asieta a deplasamentului se determina cu relatia:
96. Corectia de asieta a sondelor efectuate la tancuri se realizeaza: cu graficele sau
tabelele continute in tabelele de calibrare a tancurilor;
97. Corectia de asieta care se aplica pescajului centru are expresia: mng_c453.mht
98. Corectia de asieta care se aplica pescajului prova are expresia:
mng_a451.mht
99. Corectia de asieta care se aplica pescajului pupa are expresia:
mng_b452.mht
100.
Corectia de asieta se aplica deplasamentului cu relatia:
mng_d464.mht
101.
Corectia de asieta se aplica ulajelor masurate prin :
utilizarea tabelelor
sau graficelor continute in tablele de calibrare a tancurilor;
102.
Corectia de densitate a deplasamentului se determina cu relatia:
mng_b459.mht
103.
Corectia de densitate a pescajului se determina cu relatia: mng_b456.mht
104.
Corectia de densitate se aplica deplasamentului cu relatia: mng_a460.mht

105.

Corectia de densitate se aplica pescajului de medie a mediilor, cu relatia:


mng_c457.mht
106.
Corectia inaltimii metacentrice pentru efectul suprafetelor libere lichide are
expresia:
mng_c169.mht
107.
Cota centrului de greutate al navei incarcate poate avea : numai valori pozitive;
108.
Cota centrului de greutate se calculeaza cu relatia:
109.
Cota metacentrului transversal se poate calcula: cu "Diagrama pentru cota
metacentrului transversal";
110.
Cota metacentrului transversal se poate calcula: cu "Diagrama curbelor de
carene drepte";
111.
Cota metacentrului transversal se poate calcula: cu formule empirice.
112.
Cotele greutatilor incarcate la bordul navei se masoara fata de: planul de
baza.
113.
Criteriul principal de apreciere a stabilitatii transversale initiale a navei il
constituie : valoarea inaltimii metacentrice transversale;
114.
Curba stabilitatii statice ilustreaza comportarea navei la unghiurile de inclinare
transversala : diferite (mici si mari);
115.
Daca nu fac parte din unitati de transport inchise, marfurile periculoase din clasa
3.2 (cu punct de aprindere intermediar), ambalate in canistre, butoaie sau recipiente de
plastic, vor fi stivuite :
NUMAI PE PUNTE;
116.
Deadweightul brut al navei este :
capacitatea totala de incarcare a navei;
117.
Deadweightul caracterizeaza :
capacitatea de incarcare.
118.
Deadweightul net al navei este:
capacitatea utila de incarcare a navei.
119.
Densitatea standard pentru care este intocmita documentatia de incarcare de la
bordul navelor este:
120.
Deplasamentul de plina incarcare corespunde :
liniei de plutire de vara, in
apa sarata;
121.
Deplasamentul navei goale este:
o marime constanta data de santierul
constructor;
122.
Deplasamentul navei reprezinta:
masa volumului de apa deslocuit de nava.
123.
Descarcarea navelor petroliere se realizeaza :
numai cu pompele navei;
124.
Descarcarea navelor tanc pentru produse chimice se realizeaza : numai cu
pompele navei;
125.
Diferenta dintre deadweightul brut al navei si totalitatea greutatilor de la bord
(care nu constituie marfa) reprezinta :
deadweightul net.
126.
Diferenta dintre deplasamentul de plina incarcare si greutatea navei goale
reprezinta:
deadweightul brut;

127.
Diferenta dintre deplasamentul navei la un pescaj dat si greutatile cunoscute(
inclusiv greutatea navei goale) se materializeaza in:
constanta navei.
128.
Discul de bord liber (discul Plimssol) este traversat orizontal de o banda metalica,
avand dimensiunile ;
450 x 25 mm;
129.
Discul de bord liber (discul Plimssol) se materializeaza printr-un inel metalic,
aplicat pe bordajul navei, avand :
diametrul exterior 300 mm si diametrul interior
250 mm;
130.
Distanta masurata pe verticala, de la nivelul lichidului din tanc pana la cerul
tancului (sau alt punct de referinta), se defineste ca :
ulaj.
131.
Distanta masurata pe verticala, in plan transversal, intre centrul de carena si
metacentrul transversal, constituie :
raza metacentrica transversala;
132.
Distanta masurata pe verticala, in plan transversal, intre metacentrul transversal
si centrul de greutate al navei, constituie :
inaltimea metacentrica transversala.
133.
Dupa ce ambalajele destinate marfurilor periculoase sunt supuse testelor de
performanta, spre deplina satisfactie a autoritatii competente, se elibereaza "
Certificatul de buna ambalare" de catre:
incarcator;
134.
Echilibrul indiferent al navei este caracterizat de : inaltime metacentrica nula;
135.
Echilibrul instabil al navei este caracterizat de :
inaltime metacentrica
negativa;
136.
Echilibrul stabil al navei este caracterizat de :
inaltime metacentrica
pozitiva;
137.
Echipamentul special necesar in caz de urgenta, precum si materialele de
interventie si decontaminare sunt cuprinse in fisele de securitate :
in sectiunea 2;
138.
Efectul asietei navei asupra stabilitatii transversale se materializeaza prin :
cresterea inaltimii metacentrice transversale in cazul apuparii navei;
139.
Efectul suprafetei libere dintr-un tanc al navei este proportional cu :
lungimea si latimea tancului;
140.
Efectul suprafetelor libere lichide din tancurile navei se materializeaza prin :
scaderea inaltimii metacentrice;
141.
Etichetele de atentionare pentru existenta unor riscuri subsidiare (care
completeza etichetele patrate de risc primordial) au forma de:
dreptunghi;
142.
Etichetele de atentionare pentru unitatile de transport sub fumigare au forma
de:
dreptunghi.
143.
Etichetele marfurilor periculoase care au regim termic controlat au forma de:
triunghi isoscel;
144.
Etichetele patrate care se aplica pe coletele marfurilor periculoase au
dimensiunile: minim 100x100 mm;

145.

Etichetele pentru atentionare privind poluantii marini au forma de:


triunghi echilateral;
146.
Etichetele uzuale care se aplica pe coletele marfurilor periculoase au forma de:
patrat;
147.
Exigentele maxime privind siguranta constructiei si mijloacelor de salvare a vietii
pe mare se intalnesc la :
navele pasagere de tip Ro-Ro;
148.
Expedierea marfurilor periculoase este reglementata de Codul IMDG, in :
Volumul 1, Partea 5;
149.
Factorul de corectie a deplasamentului, pentru densitate, are expresia:
mng_b461.mht
150.
Fardajul magaziilor are rol in :
prevenirea contactului marfurilor cu peretii
metalici ai navei;
151.
Fiecare colet care contine marfuri periculoase va fi marcat durabil:
cu
denumirea tehnica corecta si numarul ONU;
152.
Formula care exprima relatia dintre deplasamentul navei si volumul de apa
deslocuit de carena navei este :
mng_b27.mht
153.
Formula empirica de calcul al cotei centrului de carena este:
mng_c166.mht
154.
Gazele neinflamabile si neotravitoare sunt marfuri periculoase din:
clasa 2,
diviziunea 2.2.
155.
Gazele inflamabile sunt marfuri periculoase din:
clasa 2, diviziunea 2.1;
156.
Gazele otravitoare sunt marfuri periculoase din:
clasa 2, diviziunea 2.3;
157.
Gazul inert utilizat la navele transportoare de gaze lichefiate are punctul de
lichefiere cuprins intre :
minus 30 grade C si minus 40 grade C;
158.
Ghidul medical de prim ajutor este cuprins in Codul IMDG, in :
Volumul 3;
Partea 2;
159.
In calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor , la incarcare, cantitatea
incarcata se determina cu relatia: Q= (B-b)-(A-a);
160.
In calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, constanta navei se poate
determina: inainte de inceperea incarcarii si dupa terminarea descarcarii;
161.
In calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, corectarea pescajelor
pentru deformarea corpului navei se realizeaza in practica curenta:
calculand
pescajul de medie a mediilor
162.
In calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, corectarea pescajelor
pentru inclinarile longitudinale ale navei se realizeaza:
cu formule de calcul, tabele
sau diagrame din documentatia navei;

163.
In calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, corectarea pescajelor
pentru inclinarile transversale ale navei se realizeaza:
facand media pescajelor
masurate in ambele borduri;
164.
In calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, la descarcare, cantritatea
descarcata se determina cu relatia: Q= (A-a) - ( B-b);
165.
In calculul cantitatii de marfa prin metoda ulajelor, corectia densitatii relative
pentru diferenta de temperatura se obtine cu relatia :
mng_b485.mht
166.
In calculul cantitatii de marfa prin metoda ulajelor, pentru reducerea volumului
marfii la temperatura standard, se utilizeaza :
tablele ASTM-IP;
167.
In caz de incendiu in care sunt implicate marfuri periculoase din clasa 5.1 se
recomanda utilizarea de :
mari cantitati de apa;
168.
In caz de infestare puternica cu razatoare se recomanda deratizarea navei :
prin fumigare;
169.
In cazul marfurilor periculoase din clasa 2 se recomanda stivuirea :
DEPARTE DE spatiile de locuit;
170.
In cazul operarii marfurilor cu instalatia de incarcare/descarcare a navei, proba
instalatiei in functionare trebuie efectuata :
inaintea inceperii fiecarei etape de
operare;
171.
In cazul unghiurilor mari de inclinare transversala a navei, centrul de carena se
deplaseaza pe :
o curba de raza variabila;
172.
In cazul unghiurilor mari de inclinare transversala a navei, metacentrul
transversal se deplaseaza pe :
o evoluta metacentrica.
173.
In cazul unghiurilor mici de inclinare transversala a navei, se poate considera ca
centrul de carena se deplaseaza pe :
un arc de cerc;
174.
In cazul unghiurilor mici de inclinare transversala a navei, se poate considera ca
intersectia a doua plutiri izocarene se face dupa o dreapta care trece prin :
centrul
lor de greutate;
175.
In cazul unghiurilor mici de inclinare transversala a navei, se poate considera ca
metacentru transversal este :
un punct fix;
176.
In mediu umed bumbacul absoarbe apa marindu-si greutatea cu : 27-30%;
177.
In mod frecvent, la bordul navelor containiere se incarca :
mng_d498.mht
178.
In scopul stivuirii marfurilor periculoase din clasa 1, un spatiu de depozitare
"ordinar" corespunde :
tipului de stivaj I;
179.
In scopul stivuirii marfurilor periculoase din clasa 1, un spatiu de depozitare de
tip "depozit" corespunde : tipului de stivaj II;
180.
In scopul stivuirii marfurilor periculoase din clasa 1, un spatiu de depozitare
pentru "articole speciale" corespunde :
tipului de stivaj IV.

181.
In scopul stivuirii marfurilor periculoase din clasa 1, un spatiu de depozitare
pentru "pirotehnice" corespunde :
tipului de stivaj III;
182.
In studiul stabilitatii dinamice se iau in consideratie momentele de inclinare
transversala care se aplica navei : rapid;
183.
In studiul stabilitatii statice se admite ipoteza ca momentele de inclinare
transversala se aplica navei : lent;
184.
In tehnologia de conservare a carnii prin congelare se adopta, de regula,
temperaturi cuprinse intre :
minus 18 grade C si minus 30 grade C;
185.
In timpul incarcarii navelor mineraliere se urmareste:
toate cele trei
activitati mentionate.
186.
Inaltimea maxima de stivuire pentru coletele care contin marfuri periculoase
este de:
3 m;
187.
Inaltimea metacentrica transversala se calculeaza cu relatia :
GM = KM - KG.
188.
Incarcarea navelor petroliere se realizeaza :
numai cu mijloacele
terminalului (pompe sau prin cadere libera);
189.
Incarcarea navelor tanc pentru produse chimice se realizeaza :
numai cu
pompele terminalului;
190.
Indicele de stivuire reprezinta :
volumul unitatii de masa a marfii;
191.
Indicele ideal de stivuire satisface :
capacitatea de incarcare a navei.
192.
Institutiile organizate in scopul supravegherii constructiei si exploatarii navelor,
capabile sa emita certificate care sa confirme buna stare tehnica, sunt :
registre de clasificare;
193.
Intocmirea cargo-planului este sarcina si responsabilitatea :
comandantului navei;
194.
La deplasarea de greutati, variatia asietei se calculeaza cu formula:
mng_c174.mht
195.
La amenajarea navelor in vederea transportului de cereale in vrac, puturile de
alimentare au rol in limitarea efectelor:
tasarii cerealelor;
196.
La amenajarea navelor in vederea transportului de cereale in vrac, separatiile
longitudinale au rol in limitatrea efectelor:
alunecarii cerealelor;
197.
La bordul navelor R0-R0, la stivuirea PE PUNTE SAU SUB PUNTE a incarcaturilor
unitare care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare
DEPARTE DE, separarea se face printr-o distanta orizontala de :
minim 3 m;
198.
La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea PE PUNTE a incarcaturilor unitare (inclusiv
cele de tip inchis), care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de
segregare SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET DE
INTERVENTIE (SAU MAGAZIE), separarea se face printr-o distanta orizontala de :
minim 40 m;

199.
La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea PE PUNTE a incarcaturilor unitare (inclusiv
cele de tip inchis), care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de
segregare SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE), separarea
se face printr-o distanta orizontala de :
minim 20 m;
200.
La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea PE PUNTE a incarcaturilor unitare de tip
inchis, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta se segregare
SEPARAT DE, separarea se face printr-o distanta orizontala de :
in acest caz nu se
impune distanta se separare.
201.
La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea PE PUNTE a incarcaturilor unitare, care
contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT DE,
separarea se face printr-o distanta orizontala de :
minim 3 m;
202.
La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea PE PUNTE SAU SUB PUNTE a incarcaturilor
unitare de tip inchis, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de
segregare SEPARATE DE, separarea se face printr-o distanta orizontala de :
in acest caz nu se impune distanta de separare.
203.
La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea SUB PUNTE a incaracaturilor unitare, care
contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT
LONGITUDINAL PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET DE INTERVENTIE (SAU
MAGAZIE), separarea se face :
prin doi pereti despartitori rezistenti la foc si apa,
asigurandu-se ca si puntile sa fie rezistente la foc si apa;
204.
La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea SUB PUNTE a incarcaturilor unitar, care
contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT PRINTRUN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE), separarea se face :
prin doi pereti
despartitori sau doua punti de interventie, rezistenete la foc si apa;
205.
La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea SUB PUNTE a incarcaturilor unitare de tip
inchis, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare
SEPARAT DE, separarea se face :
printr-o distanta orizontala de minim 12 m;
206.
La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea SUB PUNTE a incarcaturilor unitare de tip
inchis, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare
SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET DE INTERVENTIE (SAU
MAGAZIE), separarea se face :
printr-o distanta orizontala de minim 40 m,
asigurandu-se ca puntile sa fie rezistente la foc si apa;
207.
La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea SUB PUNTE a incarcaturilor unitare de tip
inchis, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare
SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT (SAU MAGAZIE), separarea se face :
printr-o distanta orizontala de minim 20 m;

208.
La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea SUB PUNTE a incarcaturilor unitare, care
contin marfuri incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea se face
:
printr-un perete sau o punte rezistente la foc si apa;
209.
La bordul navelor Ro-Ro, marfurile periculoase din clasele 3.1 si 3.2 vor fi stivuite
:
NUMAI PE PUNTE;
210.
La bordul navelor se utilizeaza uneori elemente de stabilitate longitudinala,
pentru :
studiul asietei;
211.
La descarcare, constanta navei se calculeaza cu relatia:
mng_a466.mht
212.
La imbarcarea de greutati, variatia pescajului mediu se calculeaza cu formula:
mng_a173.mht
213.
La incarcare, constanta navei se calculeaza cu relatia:
mng_b465.mht
214.
La incarcarea navelor transportoare de gaze lichefiate, racirea tancurilor de
marfa se realizeaza : prin detenta;
215.
La navele care transporta cereale in vrac, inaltimea metacentrica transversala
(corectata pentru efectul suprafetelor libere lichide) nu trebuie sa fie mai mica de:
0,3 m;
216.
La navele care transporta cereale in vrac, prin ventilatie se urmareste limitarea
efectelor:
incingerii cerealelor;
217.
La navele care transporta cereale in vrac, unghiul de inclinare transversala
datorata deplasarii incarcaturii nu trebuie sa depaseasca: 12 grade;
218.
La navele care transporta marfuri lichide in vrac, cargo-planul se prezinta ca o
sectiune a navei in plan :
orizontal;
219.
La navele care transporta marfuri lichide in vrac, volumul ocupat de marfa in
tancuri se determina cu tablele de calibrare a tancurilor, functie de :
ulajul marfii;
220.
La navele care transporta marfuri solide in vrac, cargo-planul se prezinta ca o
sectiune a navei in plan :
longitudinal-diametral;
221.
La navele cargouri, inaltimea metacentrica transversala pentru nava incarcata,
are valori cuprinse intre :
0,4 - 0,6 m;
222.
La navele de marfuri generale, cargo-planul se prezinta ca o sectiune a navei in
plan :
longitudinal-diametral.
223.
La navele de transport marfuri si la navele de transport pasageri in numar limitat,
marfurile periculoase avand categoria de stivuire "A" se vor stivui:
PE PUNTE SAU
SUB PUNTE;
224.
La navele de transport marfuri si la navele de transport pasageri in numar limitat,
marfurile periculoase avand categoria de stivuire "B" se vor stivui:
PE PUNTE SAU
SUB PUNTE;

225.
La navele de transport marfuri si la navele de transport pasageri in numar limitat,
marfurile periculoase avand categoria de stivuire "C" se vor stivui:
NUMAI PE
PUNTE;
226.
La navele de transport marfuri si la navele de transport pasageri in numar limitat,
marfurile periculoase avand categoria de stivuire "D" se vor stivui:
NUMAI PE
PUNTE;
227.
La navele de transport marfuri si la navele de transport pasageri in numar limitat,
marfurile periculoase avand categoria de stivuire "E" se vor stivui:
PE PUNTE SAU
SUB PUNTE;
228.
La navele de transport pasageri in numar nelimitat, marfurile periculoase avand
categoria de stivuire "A" se vor stivui:
PE PUNTE SAU SUB PUNTE;
229.
La navele de transport pasageri in numar nelimitat, marfurile periculoase avand
categoria de stivuire "B" se vor stivui:
NUMAI PE PUNTE;
230.
La navele de transport pasageri in numar nelimitat, marfurile periculoase avand
categoria de stivuire "C" se vor stivui:
NUMAI PE PUNTE;
231.
La navele de transport pasageri in numar nelimitat, marfurile periculoase avand
categoria de stivuire "D" se vor stivui:
INTERZIS.
232.
La navele de transport pasageri in numar nelimitat, marfurile periculoase avand
categoria de stivuire "E" se vor stivui:
INTERZIS.
233.
La navele mineraliere, inaltimea metacentrica transversala, pentru nava
incarcata, are valori cuprinse intre :
2,5 m - 4,0 m.
234.
La navele tanc pentru transportul produselor chimice, tancurile de marfa ai caror
pereti nu se invecineaza sau nu fac parte din structura de rezistenta a corpului navei
sunt :
tancuri independente;
235.
La navele tanc pentru transportul produselor chimice, tancurile de marfa avand o
presiune indicata care nu depaseste 0,7 bari (la cerul tancului) sunt :
tancuri
gravitationale;
236.
La navele tanc pentru transportul produselor chimice, tancurile de marfa avand o
presiune indicata de peste 0,7 bari (la cerul tancului) sunt :
tancuri sub presiune.
237.
La navele tanc pentru transportul produselor chimice, tancurile de marfa care fac
parte din structura de rezistenta a corpului navei sunt :
tancuri integrale;
238.
La navele transportoare de gaze lichefiate, protectia tancurilor de marfa
impotriva riscului de explozie se realizeaza :
cu gaz inert;
239.
La navele transportoare de gaze lichefiate, racirea tancurilor de marfa se
realizeaza : cu o cantitate mica de gaz lichefiat;;
240.
La o nava avand perioada lunga de ruliu, cu amplitudine mica, inaltimea
metacentrica initiala este :
mica;

241.
La o nava avand perioada scurta de ruliu, cu amplitudine mare, inaltimea
metacentrica initiala este : mare;
242.
La plecarea din portul de incarcare, o nava care transporta cereale in vrac poate
avea o canarisire de:
la aceste nave nu se admite canarisire la plecarea din
portul de incarcare.
243.
La stivuirea marfurilor periculoase din clasa 2, PE PUNTE, recipientele vor fi
protejate impotriva :
radiatiei solare;
244.
La stivuirea marfurilor periculoase din clasa 2, SUB PUNTE, recipientele vor fi
depozitate in spatii de marfa :
ventilate mecanic;
245.
La stivuirea marfurilor periculoase incompatibile care au cerinta de segregare
SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE), in cazul stivuirii PE
PUNTE, separarea se face alegandu-se o distanta :
corespunzatoare.
246.
La stivuirea marfurilor periculoase incompatibile care au cerinta de separare
DEPARTE DE se asigura o separare orizontala intre colete de minim :
3m;
247.
La stivuirea marfurilor periculoase incompatibile care au cerinte de segregare
SEPARAT DE , in cazul stivuirii PE PUNTE, se asigura o separare orizontala intre colete de
minim :
3 m;
248.
La stivuirea marfurilor periculoase incompatibile SUB PUNTE, atunci cand
separarea verticala nu satisface cerintele securitatii transportului, se aplica cerinta de
separare :
SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET DE
INTERVENTIE (SAU MAGAZIE);
249.
La stivuirea PE PUNTE a containerelor deschise, care contin marfuri periculoase
incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea longitudinala se face :
printr-un container neutru sau un perete rezistent la foc si apa;
250.
La stivuirea PE PUNTE a containerelor deschise, care contin marfuri periculoase
incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea transversala se face :
printr-un spatiu echivalent cu 2 containere;
251.
La stivuirea PE PUNTE a containerelor inchise si deschise, care contin marfuri
periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT LONGITUDINAL PRINTRUN COMPARTIMENT COMPLET DE INTERVENTIE (SAU MAGAZIE), separarea
longitudinala se face printr-o distanta de :
24 m;
252.
La stivuirea PE PUNTE a containerelor inchise si deschise, care contin marfuri
periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT PRINTR-UN
COMPARTIMENT:
printr-un spatiu echivalent cu un container;
253.
La stivuirea PE PUNTE a containerelor inchise si deschise, care contin marfuri
periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT PRINTR-UN
COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE), separarea transversala se face :
printr-un spatiu echivalent cu 3 containere.

254.
La stivuirea PE PUNTE SAU SUB PUNTE a containerelor deschise care contin
marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de separare DEPARTE DE, separarea
longitudinala se face :
printr-un container neutru sau un perete rezistent la foc si
apa;
255.
La stivuirea PE PUNTE SAU SUB PUNTE a containerelor deschise, care contin
marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de separare DEPARTE DE, separarea
transversala se face :
printr-un container neutru;
256.
La stivuirea PE PUNTE SAU SUB PUNTE a containerelor inchise, care contin
marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea
longitudinala se face :
printr-un container neutru sau un perete rezistent la foc si
apa;
257.
La stivuirea PE PUNTE SAU SUB PUNTE a containerelor inchise, care contin
marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea
transversala se face :
printr-un spatiu echivalent cu 2 containere;
258.
La stivuirea SUB PUNTE a containerelor deschise, care contin marfuri periculoase
incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea longitudinala se face :
printr-un perete rezistent la foc si apa.
259.
La stivuirea SUB PUNTE a containerelor deschise, care contin marfuri periculoase
incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea transversala se face:
printr-un perete rezistent la foc si apa;
260.
La stivuirea SUB PUNTE a containerelor deschise, care contin marfuri periculoase
incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN
COMPARTIMENT COMPLET DE INTERVENTIE (SAU MAGAZIE), separarea orizontala se
face :
prin 2 pereti rezistenti la foc si apa;
261.
La stivuirea SUB PUNTE a containerelor deschise, care contin marfuri periculoase
incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT
COMPLET (SAU MAGAZIE), separarea orizontala se face :
prin 2 pereti
rezistenti la foc si apa;
262.
La stivuirea SUB PUNTE a containerelor inchise, care contin marfuri periculoase
incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN
COMPARTIMENT COMPLET DE INTERVENTIE (SAU MAGAZIE), separarea orizontala se
poate face : prin 2 pereti rezistenti la foc si apa;
263.
La stivuirea SUB PUNTE a containerelor inchise, care contin marfuri periculoase
incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN
COMPARTIMENT COMPLET DE INTERVENTIE (SAU MAGAZIE), separarea orizontala se
poate face : printr-un perete rezistent la foc si apa si o distanta de 24 m (distanta de
perete fiind de minim 6,1 m).

264.
La stivuirea SUB PUNTE a containerelor inchise, care contin marfuri periculoase
incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT
COMPLET (SAU MAGAZIE), separarea orizontala se face : printr-un perete rezistent la
foc si apa;
265.
La tancurile petroliere, valoarea inaltimii metacentrice pentru nava incarcata
trebuie sa fie mai mare de : 0,08 din latimea navei.
266.
Lichide inflamabile cu punct de aprindere peste 61 grade Celsius fac parte din:
aceste lichide nu sunt considerate marfuri periculoase.
267.
Lichidele inflamabile cu punct de aprindere cuprins intre +23 grade Celsius si
+61 grade Celsius (inclusiv) fac parte din: clasa 3;
268.
Lichidele inflamabile cu punctul de aprindere intre -18 grade Celsius si +23
grade Celsius (exclusiv) fac parte din:
clasa 3;
269.
Lichidele inflamabile cu punctul de aprindere sub -18 grade Celsius fac parte din:
clasa 3;
270.
Linia de incarcare a marcii de tonaj, pentru apa de mare, se materializeaza printro banda metalica avand dimensiunile :
380 x 25 mm;
271.
Linia de incarcare a marcii de tonaj, pentru apa dulce, se materializeaza printr-o
banda metalica avand dimensiunile :
230 x 25 mm.
272.
Linia puntii de bord liber se materializeaza printr-o banda metalica orizontala,
aplicata pe bordajul navei, avand dimensiunile :
300 x 25 mm;
273.
Liniile de incarcare ale marcii de bord liber se materializeaza prin benzi metalice
orizontale, avand dimensiunile :
230 x 25 mm;
274.
Liniile de incarcare ale marcii de bord liber, pentru apa de mare, sunt orientate
spre :
prova navei;
275.
Liniile de incarcare ale marcii de bord liber, pentru apa dulce, sunt orientate spre
:
pupa navei;
276.
Lista marfurilor periculoase si exceptiile privind cantitatile limitate sunt date de
Codul IMDG, in :
Volumul 2, Partea 3;
277.
Marca de bord liber include :
discul Plimsoll;
278.
Marca de tonaj a fost introdusa de :
Regulamentul pentru masuratorile
de tonaj (UK);
279.
Marca de tonaj include:
un triunghi echilateral cu latura de 300 mm.
280.
Marcajul coletelor care contin marfuri periculoase trebuie sa poata fi identificat
si dupa ce coletele au stat in apa de mare timp de cel putin:
trei luni;
281.
Marfuri care prin natura lor pot afecta mediul inconjurator sunt considerate :
marfuri periculoase;
282.
Marfuri periculoase din clasa 6.1 se stivuiesc :
DEPARTE DE spatiile de
locuit, de surse de caldura si de marfuri alimentare.

283.

Marfurile care prin natura lor pot afecta sanatatea echipajului sunt considerate :
marfuri periculoase.
284.
Marfurile care prin natura lor pot avaria alte marfuri stivuite la bord sunt
considerate :
marfuri periculoase;
285.
Marfurile care prin natura lor pot avaria nava insasi sunt considerate :
marfuri periculoase;
286.
Marfurile care prin natura lor pot pune in pericol viata echipajului sunt
considerate : marfuri periculoase;
287.
Marfurile generale ambalate se verifica la incarcare dupa : numarul si marcajul
coletelor.
288.
Marfurile generale sunt receptionate la bord (cantitativ si calitativ) pe baza :
ordinului de imbarcare;
289.
Marfurile periculoase care degaja vapori cu efect narcotic si gazele inflamabile
din clasa 2 se recomanda a fi stivuite:
DEPARTE DE spatiile de locuit;
290.
Marfurile periculoase din clasa 2.3. (gaze otravitoare) vor fi stivuite:
SEPARAT DE marfurile alimentare;
291.
Marfurile periculoase din clasa 3, care sunt daunatoare mediului marin, vor fi
stivuite, de preferinta :
NUMAI SUB PUNTE;
292.
Marfurile periculoase din clasa 4, care sunt ambalate in cutii de carton, vor fi
stivuite :
NUMAI SUB PUNTE;
293.
Marfurile periculoase din clasa 4.1 vor fi stivuite : DEPARTE DE surse de
caldura;
294.
Marfurile periculoase din clasa 4.2 vor fi stivuite : DEPARTE DE spatiile de
locuit;
295.
Marfurile periculoase din clasa 5.1 se stivuiesc :
DEPARTE DE spatiile de
locuit;
296.
Marfurile periculoase din clasa 5.2 se transporta : sub temperatura controlata..
297.
Marfurile periculoase din clasa 5.2 se vor stivui :
DEPARTE DE surse de
caldura;
298.
Marfurile periculoase din clasa 6.1 (substante toxice) vor fi stivuite:
DEPARTE DE marfurile alimentare;
299.
Marfurile periculoase din clasa 6.1. (substante toxice) avand grupele de
ambalare I si II vor fi stivuite:
SEPARAT DE marfurile alimentare;
300.
Marfurile periculoase din clasa 6.2 (substante infectioase) vor fi stivuite:
SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE) de marfurile
alimentare;

301.
Marfurile periculoase din clasa 6.2 se vor stivui :
SEPARAT PRINTR-UN
COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE) de marfuri alimentare, spatii de locuit si cai
de acces;
302.
Marfurile periculoase din clasa 6.2. (substante infectioase) se recomanda a fi
stivuite:
SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE)de
spatiile de locuit;
303.
Marfurile periculoase din clasa 8 (materiale si articole corozive) vor fi stivuite:
DEPARTE DE marfurile alimentare;
304.
Marfurile periculoase din clasa 8 se recomanda a fi stivuite :
DEPARTE DE
spatiile de locuit;
305.
Marfurile periculoase din clasa 8, ambalate in materiale plastice, fara protectie
exterioara, vor fi mentinute la :
temperaturi scazute;
306.
Marfurilor periculoase cu grad de risc major le corespunde:
grupul de
ambalare I;
307.
Marfurilor periculoase cu grad de risc mediu le corespunde:
grupul de
ambalare II;
308.
Marfurilor periculoase cu grad de risc minor le corespunde:
grupul de
ambalare III;
309.
Masurarea ulajelor, la bordul navelor petroliere, se poate face : cu toate cele
trei metode mentionate.
310.
Masurile de prim ajutor in cazul accidentelor care implica marfuri periculoase
(prezentate sub forma de trimitere la MFAG) sunt cuprinse in fisele de securitate :
in sectiunea 5;
311.
Masurile de urgenta pentru navele care transporta marfuri periculoase sunt
cuprinse in Codul IMDG, in :
Volumul 3, Partea 1.
312.
Materialele care emit spontan radiatii in domeniul invizibil, a caror activitate
specifica este mai mare de 70 k Bq/kg sunt marfuri periculoase din:
clasa 7;
313.
Materialele radioactive sunt marfuri periculoase din:
clasa 7;
314.
Momentul stabilitatii transversale are expresia:
mng_a168.mht
315.
Navele cargou sunt caracterizate de :
instalatii proprii de operare;
316.
Navele containiere care efectueaza transporturi intercontinentale sunt denumite
in mod curent :
nave mama (mother vessels);
317.
Navele containiere care efectueaza transporturi zonale sunt denumite in mod
curent :
nave de aprovizionare (feeders);
318.
Navele frigorifice care preiau marfurile perisabile racite in statii de la uscat sunt :
nave frigorifice de transport;
319.
Navele frigorifice care preiau produsele perisabile in stare proaspata sunt :
nave frigorifice industriale;

320.

Navele frigorifice moderne sunt echipate cu instalatii frigorifice cu functionare :


prin compresie;
321.
Navele frigorifice sunt caracterizate de :
termoizolatia peretilor si a puntilor;
322.
Navele petroliere sunt caracterizate de :
sistemul de pompe si tubulaturi
pentru operarea marfii;
323.
Navele port-container sunt caracterizate de :
magazii cu structura celulara.
324.
Navele Ro-Ro sunt caracterizate de :
axa de operare orizontala;
325.
Navele specializate in transportul cherestelei au, in medie, o capacitate de
balastare de :
10 % din capacitatea totala de transport;
326.
Navele vrachiere sunt caracterizate de :
forma magaziilor care asigura
autorujarea marfii;
327.
Numarul fisei de securitate si grupele de materii sunt cuprinse in fisele de
securitate : in sectiunea 1;
328.
O explozie care afecteaza aproape intreaga incarcatura, in mod instantaneu, este
definita ca: explozie in masa;
329.
O nava canarisita ca urmare a stabilitatii initiale negative, se afla in echilibru :
stabil;
330.
O nava care are pescajul centru Tc mai mare decat pescajul mediu Tm este:
contraarcuita
331.
O nava care are pescajul mediu Tm mai mare decat pescajul centru Tc este:
arcuita;
332.
O nava cu asieta zero este : pe chila dreapta.
333.
O nava cu canarisire zero este :
in pozitie dreapta;
334.
O nava dura este caracterizata de : stabilitate excesiva;
335.
O nava zvelta este caracterizata de : stabilitate redusa.
336.
O separate eficienta, astfel incat marfurile periculoase incompatibile sa nu poata
interactiona periculos in cazul unui accident (dar sa poata fi transportate in acelasi
compartiment sau pe punte) corespunde cerintei de separare :
DEPARTE DE;
337.
O solutie (sau un amestec) este considerata poluant marin daca contine poluant
(sau poluanti) marin in proportie de peste: 10%;
338.
O solutie (sau un amestec) este considerata poluant marin daca contine poluant
(sau poluanti) marin sever in proportie de peste: 1%.
339.
O stabilitate transversala initiala negativa determina :
canarisirea navei;
340.
O substanta (sau un amestec de substante) realizata cu scopul de a produce
efect prin incalzire, lumina, sunet, gaz sau fum (sau o combinatie a acestora), ca rezultat
al propriilor reactii chimice exotermice (fara detonatie) este definita ca: substanta
pirotehnica;

341.
O substanta solida sau lichida (sau un amestec) capabila de reactie chimica care
sa emane gaze la asemenea temperatura, presiune si viteza incat sa produca distrugeri
in imprejurimi este definita ca:
substanta exploziva;
342.
O tona deadweight are :
1000 kg;
343.
O tona lunga are :
1016 kg.
344.
O tona metrica are :
1000 kg;
345.
O tona registru are ;
2,83 m cubi;
346.
O tona registru este egala cu :
100 pc;
347.
O tona scurta are :
907 kg;
348.
Operatiunea de pregatire a navei pentru incarcare si transport depinde, in cea
mai mare masura, de :
natura marfurilor ce urmeaza a fi incarcate;
349.
Ordinea de imbarcare si consum pentru greutatile lichide este data de :
informatia de stabilitate pentru comandant;
350.
Ordinul de imbarcare este intocmit de :
incarcatorul navei;
351.
Ordinul de imbarcare este un document de baza pentru : intocmirea cargoplanului final;
352.
Ordonata centrului de greutate al navei incarcate poate avea :
valori pozitive
sau negative;
353.
Pe timpul sondarii tancurilor, se recomanda ca nava sa nu fie canarisita mai mult
de:
0,5 grade;
354.
Pe timpul transportului, marfurile periculoase din clasa 3 vor fi mentinute :
la temperaturi joase;
355.
Pentru amararea containerelor, pe punte, se utilizeaza
toate dispozitivele
mentionate
356.
Pentru calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, citirea pescajelor se
face: la scarile de pescaj prova, centru si pupa, in ambele borduri;
357.
Pentru calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, greutatile lichide de la
bord se determina: prin sondarea tancurilor;
358.
Pentru calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, masurarea
temperaturii si densitatii apei de mare se face:
in cadrul masuratorilor initiale si
finale;
359.
Pentru calculul cantitatii de marfa prin metoda ulajelor, temperatura marfii se
masoara :
la fiecare tanc de marfa;
360.
Pentru manipularea containerelor, in terminalele specializate, se utilizeaza
spreader
361.
Pentru manipularea sacilor se recomanda :
paleti;
362.
Pentru o buna conservare, procesul de congelare a carnii trebuie sa inceapa,
dupa sacrificare, la cel mult :
4 ore;

363.
Pentru o nava avand deplasamentul D= 11200 t, momentul unitar de asieta MCT
= 120 t cm, abscisa centrului de greutate XG = 0,4 m si abscisa centrului de carena XB =
0,25 M, asieta calculata t are valoarea:
0,44 m;
364.
Pentru o nava avand latimea B=17,5 m si inaltimea metacentrica transversala
GM=0,49m, perioada de ruliu Tr are valoarea:
20 s;
365.
Pentru o nava avand latimea B=18,5 m si pescajul mediu Tm = 6,4 m, cota
metacentrului transversal KM are valoarea:
7,670 m;
366.
Pentru o nava avand latimea B=20 m si perioada de ruliu Tr = 25 s, inaltimea
metacentrica transversala GM are valoarea:
0,41 m;
367.
Pentru o nava avand latimea B=32 m si pescajul mediu Tm =12,5 m, raza
metacentrica transversala BM are valoarea:
6,55 m;
368.
Pentru o nava avand pescajul mediu Tm =8,4 m, cota centrului de carena KB are
valoarea:
4,452 m;
369.
Pentru siguranta transportului pe mare este suficient studiul stabilitatii navei in
plan :
transversal;
370.
Pentru transportul in siguranta al marfurilor periculoase din clasa 1 (explozivi),
spatiile de depozitare au fost impartite in : 4 tipuri de stivaj;
371.
Perioada de ruliu se poate calcula cu formula:
mng_b171.mht
372.
Peroxizii organici sunt marfuri periculoase din:
clasa 5, diviziunea 5.2;
373.
Planul de incarcare (bay-plan) la navele containiere este o sectiune a navei in
plan :
transversal;
374.
Planul orizontal imaginar, pe care orice imbarcare sau debarcare de greutati nu
modifica inaltimea metacentrica transversala, este denumit :
plan neutru;
375.
Precizia calculului de stabilitate si asieta depinde de :
precizia intocmirii
cargo-planului final;
376.
Pregatirea magaziilor pentru incarcare presupune :
indepartarea
mirosurilor remanente.
377.
Pregatirea magaziilor pentru incarcare si transport presupune:
curatarea
santinelor;
378.
Pregatirea magaziilor pentru incarcare si transport presupune:
maturarea
magaziilor si indepartatea rezidurilor de la marfurile transportate anterior;
379.
Pregatirea magaziilor pentru incarcare si transport presupune:
fardarea
peretilor si a paiolului, corespunzator naturii marfurilor;
380.
Pregatirea navei, corespunzator marfurilor ce urmeaza a fi incarcate si rutei de
navigatie, contribuie la :
atestarea bunei stari de navigabilitate;
381.
Prevederile referitoare la transportul marfurilor periculoase sunt cuprinse in
Codul IMDG, in :
Volumul 1, Partea 7;

382.
Prevederile referitoare la utilizarea tancurilor si cisternelor pentru marfuri
periculoase sunt cuprinse in Codul IMDG, in :
Volumul 1, Partea 4;
383.
Prin afundare pe unitate se intelege :
variatia deplasamentului capabila sa
produca o variatie unitara a pescajului mediu;
384.
Prin amarajul marfurilor se urmareste:
excluderea deplasarii marfurilor pe
timpul transportului;
385.
Prin coloritul si grafica specifica, etichetele care se aplica pe coletele marfurilor
periculoase retin atentia asupra:
riscului prezentat de marfuri;
386.
Prin intocmirea cargo-planului se urmareste :
excluderea manevrelor
suplimentare de marfa;
387.
Prin intocmirea cargo-planului se urmareste :
pierderea minima de spatiu
prin stivuire;
388.
Prin intocmirea corecta a cargo planului se urmareste :
reducerea la minimul
necesar a materialelor de separatie si de amaraj;
389.
Prin intocmirea corecta a cargo-planului se asigura :
un numar maxim de
guri de magazii la operare.
390.
Prin intocmirea corecta a cargo-planului se urmareste :
o buna stabilitate si o
asieta corespunzatoare;
391.
Prin intocmirea corecta a cargo-planului se urmareste :
distributia uniforma a
marfurilor la bord;
392.
Prin intocmirea corecta a cargo-planului se urmareste :
protejarea marfurilor,
avand in vedere compatibilitatea lor reciproca;
393.
Prin moment unitar de asieta se intelege : momentul capabil sa creeze o
variatie unitara de asieta;
394.
Prin moment unitar de banda se intelege : momentul capabil sa creeze navei o
inclinare transversala unitara;
395.
Prin pantocarena se intelege :
bratul stabilitatii de forma.
396.
Prin rujarea marfurilor solide in vrac se intelege operatiunea de: nivelare a
marfii;
397.
Prin rujarea marfurilor solide in vrac se urmareste: limitarea deplasarii marfii;
398.
Prin stabilitate se intelege : o calitate nautica;
399.
Prin stivuirea "pe jumatate sac" se urmareste :
spatiu mort minim;
400.
Prin stivuirea "sac pe sac" se urmareste :
ventilatie pronuntata;
401.
Prin stivuirea sacilor "tesut" se urmareste : stabilitatea stivei de marfa;
402.
Prin testul de stabilitate se intelege : determinarea pe cale experimentala a
inaltimii metacentrice initiale si a coordonatelor centrului de greutate pentru nava
goala;

403.
Printr-o repartizare cat mai uniforma a marfurilor la bord, in plan longitudinal, se
urmareste : limitarea fortelor de forfecare din structura de rezistenta a navei;
404.
Printr-o repartizare cat mai uniforma a marfurilor la bord, in plan transversal, se
urmareste : limitarea momentelor de torsionare din structura de rezistenta a navei;
405.
Printr-o separare eficienta a loturilor de marfa incarcate se urmareste :
evitarea manipularilor suplimentare de marfuri, in contul navei;
406.
Procedurile de raportare a evenimentelor in care sunt implicate marfuri
periculoase, sunt date de Codul IMDG, in : Volumul 3, Partea 3;
407.
Procedurile de siguranta in cazul accidentelor care implica marfuri periculoase
sunt cuprinse in fisele de securitate : in sectiunea 3;
408.
Procesul de racire a tancurilor de marfa, la navele transportoare de gaze
lichefiate, dureaza intre :
30 - 45 ore;
409.
Produsul dintre deplasamentul navei si inaltimea metacentrica initiala
(considerat ca o masura a stabilitatii initiale) este denumit :
coeficient de
stabilitate;
410.
Proprietatile fizico-chimice ale carbunilor, care influenteaza procesul de
transport pe mare, sunt:
toate cele 3 proprietati mentionate.
411.
Proprietatile fizico-chimice ale cerealelor, care influenteaza procesul de
transport pe mare, sunt:
toate cele 3 proprietati mentionate.
412.
Protectia tancurilor petroliere impotriva riscului de explozie datorat electricitatii
statice se realizeaza :
cu gaz inert;
413.
Punctul de intersectie a directiei de actiune a fortei de flotabilitate a navei, cu
planul ei diametral, este definit ca : metacentru transversal.
414.
Refreigerarea este un procedeu de conservare a produselor perisabile in care :
apa continuta isi pastreaza starea de agregare;
415.
Reglementarile privind siguranta manipularii si transportului pe mare al
marfurilor periculoase sunt cuprinse in :
Codul IMDG;
416.
Repartizarea marfurilor la bord pe magazii, loturi de marfa si porturi de
descarcare, este data de :
cargo-plan.
417.
Reprezentarea grafica a lucrului mecanic efectuat de momentul de redresare al
navei, la diferite unghiuri de inclinare transversala, se materializeaza in : curba de
stabilitate dinamica.
418.
Reprezentarea grafica a variatiei bratului de stabilitate statica, la diferite unghiuri
de inclinare transversala (pentru o anumita stare de incarcare a navei), se materializeaza
in :
curba de stabilitate statica;
419.
Rezerva de flotabilitate a navei este determinata de :
inaltimea de bord
liber;

420.
Rezerva de stabilitate dinamica este reprezentata de :
aria delimitata de
curba stabilitatii statice si abscisa.
421.
Riscul major prezentat de marfurile ambalate in saci de plastic este :
compromiterea stabilitatii prin deplasarea marfii;
422.
Rolele de tabla cu greutatea mai mare de 12 tone se vor stivui pe maxim : 2
randuri;
423.
Sageata negativa (hog) se determina cu relatia:
mng_a455.mht
424.
Sageata pozitiva (sag) se determina cu relatia:
mng_b454.mht
425.
Sageata navei se determina facand diferenta dintre:
pescajul centru si
pescajul mediu;
426.
Scara liniilor de incarcare (a marcii de bord liber) se materializeaza printr-o
banda metalica verticala, cu ramnificatii orizontale, dispusa fata de centrul discului
Plimssol :
la 540 mm spre prova;
427.
Scoaterea navei din ruliu sincronizat se realizeaza eficient prin : schimbarea de
drum.
428.
Se interzice ventilatia magaziilor navei, pe timpul transportului, atunci cand :
nava imbarca apa pe punte;
429.
Se interzice ventilatia magaziilor navei, pe timpul transportului, atunci cand :
temperatura marfurilor incarcate este mai mica decat temperatura aerului
atmosferic;
430.
Semnificatia fizica a canarisirii navei este : reducerea rezervei de stabilitate
dinamica
431.
Separarea completa (orizontala si verticala) a marfurilor periculoase
incompatibile, printr-un compartiment, la stivuirea SUB PUNTE, corespunde cerintei de
separare :
SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE);
432.
Separarea containerelor care contin marfuri periculoase incompatibile, printr-o
punte rezistenta la foc si apa, fara a fi amplasate pe aceeasi vericala, corespunde
cerintei de segregare :
SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU
MAGAZIE);
433.
Separarea marfurilor periculoase prin dispunerea coletelor in compartimente
diferite, la stivuirea SUB PUNTE, corespunde cerintei de separare : SEPARAT DE;
434.
Stabilitatea initiala negativa se manifesta prin :
canarisirea navei;
435.
Standardele constructive pentru mijloacele de salvare a vietii pe mare sunt date
de : Codul LSA;
436.
Standardele privind siguranta pasagerilor pe mare sunt impuse de :
Conventia SOLAS;
437.
Stantele pentru havalea se instaleaza :
la intervale de maxim 3 m;

438.
Stivuirea PE PUNTE SAU SUB PUNTE a containerelor inchise, care contin marfuri
periculoase incompatibile, avand cerinta de separare DEPARTE DE, se poate face fara
restrictie :
in plan longitudinal si transversal;
439.
Stivuirea substantelor apartinand clasei 1 de marfuri periculoase se va face :
DEPARTE DE surse de caldura;
440.
Studiul stabilitatii initiale a navei incarcate se face in scopul aprecierii
comportamentului navei : la unghiuri mici de inclinare transversala.
441.
Substantele sau articolele care prezinta un risc nesemnficativ sunt marfuri
periculoase din:
clasa 1, diviziunea 1.4.
442.
Substantele (agentii) oxidante sunt marfuri periculoase din:
clasa 5,
diviziunea 5.1.
443.
Substantele apartinand clasei 1 de marfuri periculoase trebuie mentinute la bord
:
la temperaturi scazute;
444.
Substantele autoreactive (care se autoaprind) sunt marfuri periculaose din:
clasa 4, diviziunea 4.1;
445.
Substantele capabile sa cauzeze moartea sau afectiuni grave ale sanatatii
oamenilor (daca sunt inghitite, inhalate sau ajung in contact cu pielea) sunt marfuri
periculoase din:
clasa 6, diviziunea 6.1;
446.
Substantele care contin microorganisme rezistente (incluzand bacterii, virusuri,
paraziti, ciuperci sau un hibrid combinat) si care sunt cunoscute sau rezonabil crezute a
cauza imbolnaviri grave ale oamenilor si animalelor sunt marfuri periculoase din:
clasa 6, diviziunea 6.2;
447.
Substantele care in contact cu apa emit gaze inflamabile sunt marfuri periculoase
din:
clasa 4, diviziunea 4.3;
448.
Substantele care, desi nu sunt neaparat combustibile, pot produce oxigen,
marind riscul si intensitatea incendiului la alte marfuri, sunt considerate marfuri
periculoase din:
clasa 5, diviziunea 5.1;
449.
Substantele corozive sunt marfuri periculoase din: clasa 8;
450.
Substantele infectioase sunt marfuri periculoase din:
clasa 6, diviziunea
6.2;
451.
Substantele instabile termic care pot suferi descompunere autoaccelerata
externa sunt marfuri periculoase din:
clasa 5, diviziunea 5.2;
452.
Substantele lichide care necesita a fi transportate la o temperatura de peste 100
grade Celsius sunt marfuri periculoase din: clasa 9;
453.
Substantele lichide inflamabile cu punct de aprindere intermediar sunt marfuri
periculoase din:
clasa 3;
454.
Substantele lichide inflamabile cu punct de aprindere ridicat sunt marfuri
periculoase din:
clasa 3;

455.
Substantele lichide inflamabile cu punct de aprindere scazut sunt marfuri
periculoase din:
clasa 3;
456.
Substantele lichide sau solide care, prin interactiunea cu apa sunt predispuse sa
devina inflamabile spontan, sau sa emita gaze inflamabile in cantitati periculoase sunt
considerate marfuri periculoase din:
clasa 4, diviziunea 4.3;
457.
Substantele lichide sau solide, susceptibile de incingere spontana (in conditii
normale de transport) sau de incalzire la contactul cu aerul, ducand la autoaprindere,
sunt marfuri periculoase din :
clasa 4, diviziunea 4.2;
458.
Substantele sau articolele care nu sunt incluse in alte clase de marfuri
periculoase, dar dovedesc un risc evident, sunt cuprinse in:
clasa 9.
459.
Substantele sau articolele care prezinta fie risc de incendiu de suflu minor, fie
risc de expulzare sau ambele riscuri, fara risc de explozie in masa, sunt marfuri
periculoase din:
clasa 1, diviziunea 1.3;
460.
Substantele sau articolele care prezinta riscul de explozie in masa sunt marfuri
periculoase din :
clasa 1, diviziunea 1.1;
461.
Substantele sau articolele care prezinta riscul de expulzare, fara risc de explozie
in masa, sunt marfuri periculoase din :
clasa 1, diviziunea 1.2;
462.
Substantele sau articolele extrem de insensibile, fara risc de explozie in masa,
sunt marfuri periculoase din: clasa 1, diviziunea 1.6;
463.
Substantele sau articolele foarte insensibile, cu risc de explozie in masa, sunt
marfuri periculoase din:
clasa 1, diviziunea 1.5;
464.
Substantele solide care necesita a fi transportate la o temperatura de peste 240
grade Celsius sunt marfuri periculoase din: clasa 9;
465.
Substantele solide care pot fi aprinse din surse externe (scantei, flame) sau sunt
susceptibile de aprindere prin frecare sunt marfuri periculoase din:
clasa 4,
diviziunea 4.1;
466.
Substantele solide sau lichide care au (in starea lor originara) proprietatea
comuna de a determina distrugerea tesuturilor organice sunt marfuri periculoase din:
clasa 8;
467.
Substantele solide susceptibile de aprindere spontana sunt marfuri periculoase
din: clasa 4, diviziunea 4.2;
468.
Substantele solide usor combustibile, substantele care pot cauza focul prin
frictiune, substantele care se aprind si explozivii desensibilizati sunt marfuri periculoase
din: clasa 4, diviziunea 4.1;
469.
Substantele toxice (otravitoare) sunt marfuri periculoase din:
clasa 6,
diviziunea 6.1;
470.
Temperatura standard pentru care este intocmit documentatia de incarcare de
la bordul navelor este:
+15 grade C.

471.
Teorema lui Euler poate fi aplicata in studiul stabilitatii : la unghiuri mici de
inclinare transversala;
472.
Testarea etanseitatii capacelor gurilor de magazie, cu manica de incendiu sub
presiune, trebuie efectuata : ori de cate ori este nevoie.
473.
Tipul materialelor de amaraj precum si cantitatea acestora sunt dictate, in
principal, de :
natura marfurilor;
474.
Toate operatiunile legate de asigurarea etanseitatii capacelor gurilor de magazie
trebuie intregistrate in :
planul de intretinere a navei;
475.
Toate substantele explozive din clasa 1 de marfuri periculoase au fost impartie in
:
13 grupe de compatibilitate;
476.
Toleranta de pescaj pentru apa dulce se calculeaza cu relatia:
mng_a20.mht
477.
Tonajul navei reprezinta :
volumul total al spatiilor interioare;
478.
Totalitatea cunostintelor de ordin aplicativ si a deprinderilor practice necesare
conducerii navei in siguranta, in orice conditii de vreme, reprezinta :
buna practica
marinareasca;
479.
Transportul marfurilor pe punte se face :
pe riscul incarcatorului.
480.
Traversa discului Plimsoll corespunde :
liniei de incarcare de vara;
481.
Un articol care contine una sau mai multe substante explozive este definit ca:
articol exploziv;
482.
Un gaz (altfel decat in solutie) care atunci cand este ambalat sub presiune este in
totalitate sub forma gazoasa, la temperatura de 20 grade Celsius, este definit ca:
gaz comprimat;
483.
Un gaz care, atunci cand este ambalat pentru transport este partial lichid,
datorita temperaturii sale scazute, este definit ca:
gaz lichefiat refrigerat;
484.
Un gaz care, atunci cand este ambalat pentru transport este partial lichid, la
temperatura de 20 grade Celsius, este definit ca: gaz lichefiat refrigerat;
485.
Un gaz comprimat care, atunci cand este ambalat pentru transport este dizolvat
intr-un solvent, este definit ca:
gaz in solutie.
486.
Un metru cub are : 35,3 picioare cubice;
487.
Unghiul critic de canarisire se considera : jumatatea unghiului maxim de
canarisire;
488.
Unghiul critic de ruliu se considera : unghiul corespunzator maximului diagramei
statice;
489.
Unghiul de inclinare transversala corespunzator maximului diagramei statice
indica : unghiul maxim de canarisire;
490.
Unghiurile de inclinare transversala se considera mici daca fila lacrimara nu este
complet imersata si daca nu depasesc :
15 grade - 20 grade;

491.

Utilizarea in siguranta a pesticidelor este reglementata de Codul IMDG, in :


Volumul 3, Partea 5;
492.
Valoarea optima a inaltimii metacentrice, la navele de pasageri, este :
0,04 0,05 din latimea navei;
493.
Valoarea pantocarenelor, pentru diferite unghiuri de inclinare transversala,
depinde exclusiv de : forma si dimensiunile corpului navei;
494.
Variatia distantei verticale dintre centrul de greutate al navei si centrul de
carena, corespunzatoare unei inclinari transversale, determina : bratul stabilitatii
dinamice;
495.
Ventilatoarele navelor cargou realizeaza, in medie, pentru fiecare magazie de
marfa :
8 schimburi de aer pe ora;
496.
Volumul 1 al Codului IMDG cuprinde :
6 parti;
497.
Volumul 2 al Codului IMDG cuprinde :
1 parte;
498.
Volumul 3 al Codului IMDG (supliment) cuprinde : 7 parti.
499.
Volumul spatiilor inchise de la bordul navei, destinat incarcarii marfurilor si/sau
cazarii pasagerilor, reperezinta :
tonajul registru net;
500.
Volumul specific al marfii reprezinta :
suma dintre indicele de stivuire si
spatiul mort aferent;
501.
Volumul specific al navei reprezinta :
raportul dintre volumul magaziilor si
deadweightul net al navei;
502.
Volumul total al spatiilor permanent inchse ale navei reprezinta : tonajul
registru brut;