Sunteți pe pagina 1din 36

MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE

COALA POSTLICEAL SANITAR CAROL DAVILA


BUCURESTI

PROIECT DE ABSOLVIRE
DOMENIUL: SNTATE I ASISTEN PEDAGOGIC
CALIFICAREA PROFESIONAL: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

COORDONATOR ,
PROF. FLORICA TEFNESCU

CANDIDAT ,
MUNTEANU (NEACSU) MANUELA
CLASA - III - M

BUCURESTI
2014

NGRIJIREA PACIENTULUI CU ASTM


BRONSIC

CUPRINS
ARGUMENT........................................................................................................................................
CAPITOLUL I. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR.................................
1.1. ANATOMIA APARATULUI RESPIRATOR.........................................................................
1.1.1. Cile respiratorii.................................................................................................................
1.1.2. Plmnii..............................................................................................................................
1.1.3. Arborele bronsic.................................................................................................................
CAPITOLUL II. ASTMUL BRONSIC...............................................................................................
2.1. DESCRIEREA AFECIUNII..............................................................................................
2.2. FACTORI CARE PROVOACA ACCESELE ASTMATICE...............................................
2.3. FIZIOPATOLOGIE..............................................................................................................
2.4. ANATOMIE PATOLOGICA................................................................................................
2.5. FORME CLINICE................................................................................................................
2.5.1. Astmul cu accese intermitente..........................................................................................
2.5.2. Astmul cronic....................................................................................................................
2.5.3. Starea de rau astmatic.......................................................................................................
2.6. EXPLORARE PARACLINICA...........................................................................................
2.6.1. Examen de sputa...............................................................................................................
2.6.2. Examene de laborator curente...........................................................................................
2.6.3. Examen radiologie toracic................................................................................................
2.6.4. Electrocardiograma...........................................................................................................
2.6.5. Explorare funcionala........................................................................................................
2.7. DIAGNOSTIC POZITIV SI DIFERENIAL......................................................................
2.7.1. Diagnostic pozitiv.............................................................................................................
2.7.2. Diagnosticul diferenial.....................................................................................................
2.8. EVOLUIE SI COMPLICAII...........................................................................................
2.9. TRATAMENTUL IN ASTMUL BRONSIC........................................................................
2.9.1. Tratamentul profilactic......................................................................................................
2.9.2. Tratamentul igienico - dietetic..........................................................................................
2.9.3. Tratamentul medicamentos...............................................................................................
CAPITOLUL III. PROCESE DE NGRIJIRE ALE BOLNAVILOR CU ASTM BRONSIC............
3.1. CAZUL I...............................................................................................................................
3.2. CAZUL II.............................................................................................................................
3.3. CAZUL III............................................................................................................................
CONCLUZII.......................................................................................................................................
BIBLIOGRAFIE.................................................................................................................................

ARGUMENT
Astmul bronsic nu se vindeca, dar se trateaza foarte bine.
Daca esti bolnav de astm bronsic, poti trai bine (ca un om sntos), daca faci ce iti spune
MEDICUL. ngrijirea bolnavului este o munca de mare rspundere care necesita cunostinte
profesionale profunde si calitati morale deosebite.
Mi-am ales astmul bronsic ca tema a lucrrii de diploma pentru faptul ca este o afeciune
extrem de frecventa , intalnita atat la aduli cat si la copii, cu debut la orice varsta si indiferent de
condiia sociala. Personalul medical trebuie sa il invete pe pacient sa evite factorii de risc cea
mai buna opiune pentru ei este sa aiba grija de boala lor, sa o controleze in cel mai eficient mod
posibil pentru a minimaliza simptomele si efectele care le-ar putea schimba viata.
Criza de astm bronsic constituie o urgenta medicala majora care presupune internarea
pacientului in spital si acordarea de asistenta medicala de specialitate.
Astmul, spun specialitii, este un barometru pentru nivelul de poluare din lume. Este o
afeciune cronica a plamanilor, caracterizata prin probleme de respiraie recurente, cauzate de
imflamarea cailor respiratorii.
Dar sa nu uitam astmul bronsic este o boala nobila, nu oricine isi permite sa faca astm
bronsic. Dr. Claudia Stoia Medic specialist pneumolog.

CAPITOLUL I.

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR


1.1.ANATOMIA APARATULUI RESPIRATOR

Figura 1. Aparatul respirator


5

Respiraia este funcia prin care se asigura continuu si adecvat att aportul de oxigen din
aerul atmosferic pna la nivelul celular care l utilizeaza, ct si circulaia n sens invers a
bioxidului de carbon, produs al metabolismului celular.
Totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimbului gazos, dintre aerul
atmosferic si organism, constituie aparatul respirator.
Aparatul respirator este format din doua componente principale: caile respiratorii si
plmnii.
1.1.1. Cile respiratorii
Caile respiratorii sunt conductele prin care aerul atmosferic ncarcat cu oxigen este
introdus n plmni si prin care aerul alveolar ncarcat cu bioxid de carbon este eliminat. Ele sunt
:cavitatea nazala formata din cele doua fose nazale, faringele, calea comuna aero - digestiva,
laringele, traheea si bronhiile.
Cavitatea nazal
Nasul are forma unei piramide triunghiulare a crei baza prezint orificiile nazale (narile).
Prin nari se ptrunde n vestibulul nazal si apoi n fosele nazale.
Scheletul nasului este format, n poriunea superioara din oasele nazale si maxilare de
care se prind prin membrane de conjunctiune, mai multe cartilaje care formeaza restul piramidei
nazale.
Septul nazal care desparte fosele este alcatuit dintr-o poriune posterioara osoasa si una
anterioara cartilaginoasa. Superior, peretele cavitatii nazale este format de lama ciuruita a
etmoidului prin care strabat fibrele nervilor olfactivi. Cele doua fose comunica posterior cu
faringele prin doua orifcii numite coane.
Pereii laterali ai foselor prezint trei lame osoase numite comete nazale, acestea
clasificndu-se n : superior, mijlociu si inferior. Intre oasele nazale si peretele lateral sunt
delimitate trei spatii numite meaturi. Mucoasa ce cptuete septul nazal prezint o zona bine
vascularizata care poate fi cauza hemoragiilor nazale.
Faringele
Este situat n partea anterioara a gtului avnd un schelet format din cartilagii. Imediat
deasupra traheei se gaseste un cartilaj inelar numit cartilajul cricoid. Superior acestuia este situat
cartilajul tiroid care are forma unei crti deschise cu muchia orientata anterior (mrul lui
Adam).

Laringele
Este organul vorbirii si mucoasa care l cptuete spre interior formeaza patru plici, cte
doua de fiecare parte, una superioara si alta inferioara. Intre plicile superioare si cele inferioare
se gaseste un spaiu numit vestibulul laringian.
sunetele se ntresc n cavitatile: bucala, faringiana, toracica, nazala si n sinusurile
frontale, maxilare, etmoidale ce servesc ca nite camere de rezonanta.
La patrunderea sunetelor articulate mai participa: limba, buzele, dinii, bolta palatina.
Traheea
Este un tub lung de 12 cm si larg de 2 cm, aezat anterior esofagului cu pereii formai din
suprapunerea a 16 -20 inele cartilaginoase incomplete posterior, care o tin mereu deschisa.
Bronhiile
Sunt doua ramificaii ale traheei care ptrund fiecare n cte un plmn. Pna la intrarea n
plmn pereii lor au o alcatuire identica cu cea a peretelui traheei.

1.1.2. Plmnii
Plmnii sunt organele principale ale respiraiei. Sunt n numr de doi: drept si stng. La
nivelul plmnilor are loc schimbul alveolar de gaze. Plmnii sunt coninui n cele doua
seroase pleurale, complet separate ntre ele. Seroasele pleurale si plmnii, separai prin
mediastin, sunt situati n cavitatea toracica.
Intre plmni, pleurele pulmonare si pereii cavitatii toracelui se stabilesc relaii
reciproce, prin care se asigura mecanica respiratorie.
1.1.3. Arborele bronsic
Este format din caile respiratorii exta- si intra- pulmonare, constituite dintr-un
sistem de tuburi care servesc pentru tranzitul aerului.Traheea si bronhiile extralobulare au
n pereii lor inele cartilaginoase, cu rolul de a menine deschise caile respiratorii n condiii
de variaie a presiunii la inspiraie si expiraie.
Bronhiolele terminale si respiratorii, lipsite de inelul cartilaginos, conin un strat muscular
dezvoltat, reglnd astfel circulaia aerului n caile respiratorii intrapulmonare.
Plmnul, acoperit de pleure, este constituit din urmatoarele unitati anatomice si
funcionale:
lobi pulmonari - sunt unitati morfologice mari, delimitate prin scizuri. Ei au
independenta structurala, funcionala si patologica. Lobii sunt organizai n segmente.
segmente - sunt unitati morfologice delimitate imperfect de septuri conjunctive.
7

Segmentele sunt alcatuite din lobuli.


lobul - este o masa piramidala cu baza ctre suprafaa externa a plmnului.
acini pulmonari - sunt constituiti dintr-o bronhiola respiratorie, mpreuna cu canalele
alveolare care deriva din ea si cu alveolele pulmonare.
alveole pulmonare - reprezint suprafaa de schimb a plmnului, peretele alveolelor
fiind format dintr-un epiteliu alveolar, unistratificat, aezat pe o membrana bazala.
Vascularizatia plmnilor se clasifica n:

a) vascularizatie funcionala - este asigurata de trunchiul pulmonar cu cele doua ramuri ale
lui (artera pulmonara dreapta si artera pulmonara stnga) si de cele patru vene pulmonare (doua
drepte si doua stngi).

b) vascularizatie nutritiva - este asigurata de ctre arterele bronhice (din aorta toracica) si
aorta toracica interna, respectiv de ctre venele bronhice (tributare venelor brohiocefalice la
stnga si venei azigos la dreapta).

Figura 2. Anatomia plmnilor


8

Inspiraia
Este un proces activ care consta n marirea brusca a tuturor dimensiunilor cutiei toracice
datorita contractiei muchilor inspiratori. Astfel diametrul longitudinal se mrete prin contractia
poriunii antrale a diafragmului, care coboara bolta diafragmatica cu 1,5 - 7cm, iar coborrea cu
1 cm a cupolei diafragmatice mrete dimensiunile cutiei toracice cu 250 cm.

Expiraia
Este un proces pasiv, n condiii obinuite toracele revenind la dimensiunile sale de repaus
nu datorita contractiei anumitor muchi, ci din cauza relaxarii musculaturii inspiratorii.

Ventilaia pulmonara
Schimburile gazoase dintre mediul nconjurtor si plmni constituie ventilatia
pulmonara si au rolul de a menine constanta compoziia chimica a aerului alveolar.
Din acest aer trece permanent n sngele capilarelor pulmonare o anumita cantitate de oxigen si
se adauga permanent bioxid de carbon, printr-o circulaie de sens invers. Frecventa respiraiilor
este n raport direct cu intensitatea schimburilor metabolice, avnd valoarea de 16 -18
respiratii/min. n repaus si depind 45 respiraii/min. la efort. In condiii de repaus, fiecare
respiraie vehiculeaza un volum de aproximativ 0,5 1 aer, denumit volum curent. Nu tot acest
volum de aer participa la schimburile respiratorii care se fac la nivel alveolar, deoarece o parte
din aerul inspirat rmne n caile respiratorii.

CAPITOLUL II.
ASTMUL BRONSIC

2.1. DESCRIEREA AFECIUNII


Definiie:
Astmul Bronsic (AB) este una dintre cele mai rspndite si mai importante afeciuni
respiratorii. El este definit ca o boala a cailor respiratorii caracterizata prin creterea reactivitatii
traheobronsice la diferii stimuli si manifestata fiziopatologic prin ngustarea difuza a cailor
aeriene, care cedeaza spontan sau prin tratament.
Obstructia respiratorie reversibila din astm se nsoteste de accese de dispnee, tuse si
wheezing.
Astmul alergic - adesea denumit si extrinsec, are un debut precoce - n copilrie sau sub
35 ani - si se asociaza cu istoricul personal si/sau familial de boli alergice (astm, urticarie,
eczeme etc.).
Accesele astmatice pot fi declanate - la testare - prin antigenul specific inhalat, n ser
gasindu-se nivele crescute de IgE, iar reaciile cutanate la injectarea intradermica de alergen sunt
intens pozitive.
Astmul nealergic (intrinsec) - este mai greu de definit sub aspect etiologic si patogenic.
El cuprinde acele forme de astm, n care baza imunologica lipseste sau are o pondere secundara,
pe primul plan trecnd mecanismele neurogene. Se constata ca :

factorii climatici si biologici prezeni n astmul alergic lipsesc;


debutul bolii tinde sa fie dupa 30-35 ani;
istoricul personal si/sau familial nu identifica elemente de alergie;
nivelele serice de IgE sunt normale si testele cutanate negative.
Factorii declansanti ai acceselor astmatice sunt variai, dar cel mai adesea infeciile virale
ale cailor respiratorii superioare se gsesc n primul plan, urmate de expunerea la poluani
atmosferici sau profesionali.
Astmul nonalergic, cunoscut si sub termenul de intrinsec, este adesea greu de separat sub
aspect etiopatogenetic de cel alergic, iar n practica formele mixte sunt foarte numeroase.

10

Hiperreactivitatea bronsica (HRB) - este elementul comun patogenic al tuturor formelor


de astm. HRB rspunde la o mulime de stimuli - alergici si nonalergici - de unde si atributul de
hiperreactivitate nonspecifica.
Ea poate fi definita ca un rspuns bronhoconstrictor important la un mare numr de
stimuli nespecifici, care nu au nici un minim de efect la persoanele normale.
Aceti stimuli pot fi alergene, substante cu aciune parasimpatomimetica, mediatori celulari
(histamina etc.), produse chimice (bioxid de sulf, ozon), efort fizic intens, hiperventilatie,
inhalare de aer rece, etc.

Fig. 3. Prezentarea teoretica a bolii

11

2.2. FACTORI CARE PROVOACA ACCESELE ASTMATICE

a) Factori alergici
Sunt primii care trebuiesc investigati la fiecare bolnav, mai ales n cazul persoanelor tinere
si n astm bronsic cu debut recent.
Exista o mare divesitate de alergeni, din care majoritatea sunt pneumoalergeni. Exemple
de pneumoalergeni:

praful de camera (sau de casa);


polenul;
sporii de mucegaiuri;
alergenii domestici (peri, lna, pene);
alimente, buturi si medicamente.

Fig.4. Factorii alergici

Alimentele cele mai des incriminate sunt: laptele (la copil), oule, pestele, crustaceele,
12

cerealele, fructele, arahidele. Incriminate sunt si unele aditive alimentare ca: benzonat,
metabisulfit de sodiu, potasiu, antioxidanti, etc.

Fig. 5. Reactii alergice

b) Factori infectiosi
Relaiile dintre infecia acuta a cailor respiratorii superioare si astm sunt n special
evidente n copilrie cnd infeciile virale respiratorii sunt probabil cauza cea mai comuna a
manifestrilor astmatice, cauza ce este prezenta si la aduli. Astmul produs de infeciile
respiratorii acute este denumit adesea si astm infectios.

c) Factori ocupationali
Astmul poate fi provocat si prin factori profesionali. In astfel de situatii, simptomele ncep
dupa luni sau ani de activitati profesionale, desfasurate ntr-un loc de munca anumit sau ntr-un
proces tehnologic specific.
13

Exemple de cauze de astm ocupational Tabelul 1.


AGENT

OCUPAIE

Pisici, cini, cai

Veterinari

oareci, obolani, hamsteri

Laborani

Porumbei, pui

Fermieri

Cereale

Fermieri

Enzime proteolitice

Lucratori n industria de detergenti

Medicamente

Lucratori n industria farmaceutic

d) Efortul fizic
Poate aduce accese de astm, n general la 5-10 minute dupa ncetarea efortului.
Tipic, dupa un efort fizic sustinut de 5-8 minute se produce o scdere de peste 20% a unor
indici spirometrici (VEMS) cu maximum imediat dupa ncetarea efortului si care dispare dupa
30-60 minute. Astmul indus de efort se poate ntlni n special la tineri ca o forma izolata sau
unica de astm.

e) Factori psihologici
Pot fi prezeni n exacerbarea acceselor astmatice si de excepie, a factorilor dominani
sau iniiatori ai bolii. Exemple: traumele psihice, stresul psihic, tipul de sistem nervos central
(SNC).

f) Alti numeroi factori


Pot declana crize de astm n condiii bine definite :

poluarea atmosferica;
reflexul gastroesofagian;
boli sinuzale sau nazale.

14

2.3. FIZIOPATOLOGIE
In timpul accesului astmatic apar modificri n volumul pulmonar, n mecanica
pulmonara si n schimburile gazoase. Stenozarea bronhica conduce la creterea considerabila a
travaliului respirator. In cadrul acestuia deosebim travaliul necesar pentru nvingerea
rezistentelor elastice ale plmnului si a rezistentei intrabronhice la fluxul aerian. Criza de astm
perturbeaza att inspiraia ct si expiraia.
Se remarca scaderea debitului respirator (scaderea VEMS si VRM). Expiraia devine
activa prin folosirea muchilor expiratori.
Criza de astm se nsoteste constant de creterea tranzitorie a presiunii arteriale pulmonare.
Dezechilibrul hidroelectrolitic este mai ales de presiune a gazelor la nivel arterial (PO2
sczut, PCO2 crescut) cu modificarea consecutiva a pH-ului sanguin si la nivelul lichidului
cefalorahidian, cu inhibarea secundara a centrilor respiratorii bulbari care par sa constituie cauza
cea mai plauzibila alaturi de stopul cardiac prin fibrilatie ventriculara.

2.4. ANATOMIE PATOLOGICA


Maroscopic
Modificrile structurale au fost studiate la bolnavii care au decedat n stare de rau
astmatic, la cei care au murit subit ntr-un atac sever (mai rar) si la cei la care s-a practicat
biopsia bronhica.

Figura 6. Plamanul normal sic el asthmatic


15

Microscopic
La examenul microscopic, mucoasa bronhica apare edematiata, cu discontinuitati celulare
si zone de regenerare metaplazica, cu epiteliu stratifiat simplu.

Figura 7. Infiltrat eozinofic in submucoasa bronsica

2.5. FORME CLINICE


2.5.1. Astmul cu accese intermitente
Este forma tipica de astm cu dispnee paroxistica. El se ntlneste n special la copii,
adolesceni sau adulii tineri, la care componenta alergica este predominanta.
Criza de astm tipica se instaleaza n cteva minute (sau zeci de minute ), cu dispnee predominant expiratorie tuse variabila si wheezing (expiraie suieratoare ).
Accesele de astm bronsic se produc frecvent noaptea, alteori accesele astmatice umeaza
expunerii la un alergen specific sau apar dupa infecii respiratorii superioare, dupa un efort
imediat (astm de efort). Accesele astmatice sunt mai frecvente n anotimpul umed sau n condiii
de microclimat nefavorabil (praf, fum, pulberi).
16

Examenul fizic - adera la elementele relativ tipice ale bolnavului de astm: dispnee
predominant expiratorie, frecventa respiratorie variind ntre 20-30 resp./min. si frecvent tuse.
La percuie este prezenta o hipersonoritate difuza, iar n auscultatie pe fondul unei
expiraii prelungite, se gsesc raluri muzicale inspiratorii si expiratorii, adesea percepute de
bolnav si care dau un aspect caracteristic, uiertor al respiraiei (expiraiei).
2.5.2. Astmul cronic
Este o forma de astm bronsic cu istoric vechi de accese astmatice si la care s-a dezvoltat o
obstructie respiratorie severa si progresiva n decursul anilor. Aceasta forma se ntlnete rar la
tineri fiind mai frecventa la / peste vrsta de 40 - 50 ani sau la btrni.
Bolnavii au dispnee de efort, uneori dispnee minima de repaus si tuse neproductiva sau
sputa mucoasa sau mucopurulenta. Dupa accesele astmatice care cedeaza greu la medicatie
bronhodilatatoare sau la corticosteroizi, pacienii nu se recupereaza complet si necesita
medicatie antiastmatica cronica.
2.5.3.Starea de rau asthmatic
Mai numita si astmul acut grav, reprezint att o complicaie a astmului, ct si o forma
speciala de prezentare a sa.
Definiia sa include: un acces astmatic de o deosebita gravitate, cu durata de minimum 24
ore, care nu rspunde la medicatie bronhodilatatoare curenta, administrata n doze adecvate si
care se ntlnete variabil la tulburri cardio-circulatorii, neurologice.
Frecvent se gsesc n istoric factori precipitanti ai strii de rau astmatic, dintre acetia mai
importani fiind: infecii acute respiratorii virale, poluare.
Tabloul clinic al strii de rau astmatic: dispnee cu polipnee peste 30 resp./min.,
dificultatea respiratorie mpiedicnd vorbirea si somnul; senzaie de epuizare si de asfixie
iminenta. Bolnavii au transpiraii intense, cianoza, tuse si wheezing reduse.
Cardiovascular: tahicardie sinusala excesiva sau mai rar o tahiaritmie atriala, puls >15-20
mmHg.
2.6. EXPLORARE PARACLINICA
2.6.1.Examen de sputa
Aduce frecvent elemente caracteristice. Sputa este mucoasa, opaca si uneori glbuie.
Examenul microscopic releva numeroase eozinofile, cristale Charcot - Laiden (proteine
eozinofilice cristalizate ), spirale Curshman .
17

Sputa glbuie poate fi produsa de un numr excesiv de eozinofile sau poate fi o sputa cu
suprainfectie bacteriana.
2.6.2.Examene de laborator curente
Arata adesea o leucocitoza cu eozinofile (peste 5%) fara ca eozinofilia sa indice n mod
absolut un astm alergic. IgE totale serice pot fi crescute, n special n astmul extrinsec.
2.6.3.Examen radiologie thoracic
Examenul radiologie toracic poate fi normal, att n accesul mediu de astm ct si n
perioadele de succesiune.
In astmul acut sever, ca si n astmul cronic, se gsesc semne de hiperinflatie pulmonara,
cu diafragm aplatizat si cu micri reduse, hipertransparenta cmpurilor pulmonare si largirea
spaiului retrostemal.
Examenul radiologie releva, mai ales n astmul sever, complicaii ale bolii (pneumotorax,
pneumomediastin) sau modificri pulmonare asociate (infiltrative sau condensri segmentare).
2.6.4.Electrocardiograma
Electrocardiograma este normala n accesul de astm cu excepia unei posibile tahicardii
sinusale.
2.6.5.Explorare funcionala
Explorarea funcionala respiratorie ocupa un loc central n investigaia bolnavului
astmatic. Ea ajuta la :

formarea diagnosticului pozitiv, mai ales n cazul formelor fruste;


aprecierea severitatii si progresiunii bolii;
diagnosticul etiologic (uneori).
Explorarea se poate efectua n accesul astmatic (rar), n perioade intercritice si la bolnavii
cu astm cronic.
Volumele pulmonare si debitele ventilatorii determinate prin spirografie arata valori
variabile, n raport cu severitatea accesului astmatic.

SEVERITATEA
ASTMULUI

FUNCIA PULMONARA

18

Astm uor

VEMS 70 % sau mai mare .


PEF 80 % din valoarea estimata. Variabilitatea PEF mai
mica de 20 %. PEF normal dupa bronhodilatator .

Astm moderat

VEMS 45 -70 %.
PEF 60 - 80 %.
Variabilitatea PEF 20 - 30 %.
PEF normal dupa bronhodilatator.

VEMS < 50 %
PEF < 60 %
Astm sever
Variabilitatea PEF > 30 %
PEF: valori subnormale, cu toata terapia optima.
Aprecierea severitatii atacului astmatic n raport cu valorile VEMS, PEF Tabelul 2.

2.7. DIAGNOSTIC POZITIV SI DIFERENIAL


2.7.1. Diagnostic pozitiv
In formele clinice tipice, punerea diagnosticului nu comporta dificultati, dar diagnosticul
etiologic este dificil, deoarece identificarea cauzelor nu este ntotdeauna posibila.
Pentru natura alergica a astmului bronsic pledeaza antecedentele alergice familiale si
personale, apariia aceselor repetitive n condiii asemanatoare de timp, de loc si n contact cu
aceleai obiecte generatoare de alergeni, testele cutanate si de provocare bronsica pozitive.
Pentru diagnosticul pozitiv al astmului bronsic intrinsec pledeaza tabloul clinic, examenul
de sputa si absenta oricrei dovezi de hipersensibilizare la diferii alergeni.
2.7.2. Diagnosticul diferenial
Se face pentru urmatoarele afeciuni:

astmul cardiac;
bronita astmatiforma;
spasmul laringian;
corpii strini intra-bronsici;
tumorile benigne si maligne ale traheei si bronhiilor ;
gusa cu dezvoltare retrostemala (plonjanta);
sindromul mediastinal compresiv ;
pneumotoraxul spontan;
embolia pulmonara cu sau fara infarct pulmonar ;
acidoza metabolica;
19

bronhospasmul generat de arcinoid .


Prognostic
In general prognosticul vital al accesului de astm este bun, dar n prognosticul de viitor este
rezervat deoarece astmul apare pe un teren genetic ce nu poate fi nlaturat.
Factorii de care depinde prognosticul bolnavului astmatic sunt:

forma clinica de astm bronsic ;


stadiul bolii;
vrsta debutului bolii;
complicaiile produse de astmul bronsic ;

2.8. EVOLUIE SI COMPLICAII


Astmul bronsic este o afeciune care tinde sa devin cronica si sa aiba o evoluie
imprevizibila. Starea de rau astmatic sau astmul acut grav, poate apare drept complicaie att n
astmul cronic ct si n astmul cu accese intermitente.
Principalele complicaii ale astmului bronsic sunt:

infeciile aparatului bronsic;


bronsiectazia;
emfizemul pulmonar;
pneumotoraxul;
infeciile parenchimului pulmonar ;
insuficienta respiratorie ;
cordul pulmonar cronic .

2.9. TRATAMENTUL IN ASTMUL BRONSIC


2.9.1. Tratamentul profilactic
Tratamentul profilactic consta n :

tratarea leziunilor existente la nivelul aparatului respirator ;


combaterea factorilor favorizanti (terenul) si a celor declansanti alergici (evitarea
contactului cu alergenul respectiv) sau nealergici (neuropsihici, fizici, chimici,
infectiosi si endocrini);
20

evitarea focarelor infectioase rinosinuzale si a tulburrilor metabolice.


2.9.2. Tratamentul igienico - dietetic
Acest tratament are ca efect.

evitarea oboselii fizice ;


respectarea orelor de odihna si somn ;
evitarea atmosferei impuse si a schimbrilor brute de temperatura;
hidratare, pna la 3-4 litri lichide / zi si eventual schimbarea climatului;
regim alimentar mixt, hiposodat, bogat n vitamine excluzndu-se alimentele
alergizante (oule, ciocolata, fragii, cpunile, laptele ) si alimentele conservate;

evitarea constipatiei;
evitarea medicamentelor alergizante ( aspirina, penicilina);
schimbarea locuinei si reorientarea profesionala;
balneoclimatoterapia (climat de altitudine si cura hidrominerala - Slanic Moldova.

2.9.3. Tratamentul medicamentos


Acest tratament va cuprinde medicatia accesului astmatic (al crizei de astm ), al strii de
rau astmatic si de fond (ntre crize ).
- IN CRIZA ASTMATICA
a) bronhodilatatoare

ISUPREL : - fiole 0,02 mg s.c sau i m;


- comprimate 10 mg sublingual;
- sol 1 % n aerosoli;
ALUPENT: - comprimate 20 mg de 2-3 ori / zi;
- sol 1 % n aerosoli;
SALBUTAMOL (VENTOLIN ): comprimat 2 mg de2-3 ori /zi;
BEROTEC : sol 4 mg /1 ml pentru aerosoli;
MIOFILIN (AMINOFILIN):-fiole 240 mg de 1-3 ori / zi i.v. lent;
- comprimate 10 mg de 4-6 ori / zi.
b) corticosteroizi

HIDROCORTIZON HEMISUCCINAT (HHC):


21

- fiole 25 - 100 mg , n doza de 200 -1000 mg/zi perfuzie i.v. lenta cu soluie
glucozata 5 %;

PREDNISON:- comprimate a 5 mg per os ;


- doza de atac 40 - 60 mg / zi, 7 - 14 zile apoi se scade progresiv la doza
de ntretinere de 20 mg / zi.
c) chimioterapice si antibiotice

BISEPTOL: 2 g / zi;
TETRACICLIN : 2 g / zi;
AMPICILINA : 2- 3 g / zi.
d) secretolitice:

BROMHEXIN;
MUCOSOLUIM.
I - IN STAREA DE RAU ASTMATIC :
oxigen intermitent (sonda nazala sau masca);
MIOFILIN 1-2 fiole perfuzie i.v.;
HHC 200 mg la 4 - 6 ore n primele 24 -48 de ore, perfuzie i.v. cu soluie glucozata 5 %;
- antibiotice;
- sedative.
II - TRATAMENT DE FOND (INTRE CRIZE ):
desensibilizare nespecifica (daca alergenul a fost identificat) cu antihistaminice :
Feniramin, Tavegyl, Romergan;

inhalaii: comp. de 20 mg de 2 - 4 ori / zi (inhalare pulberi);


desensibilizare specifica prin injectare subcutanat de cantitati crescute cu extract de
alergen pna la doza maxima de 0,1 ml dupa identificarea n prealabil a alergenului;

schimbarea locuinei si reorientarea profesionala.

III - TRATAMENTUL COMPLICAIILOR


22

Tratamentul complicaiilor se ntlnete mai frecvent n bronita cronica unde astmul


bronsic se asociaza. Se vor administra:

chimioterapice;
antibiotice cu spectru larg, bronhodilatatoare si secretolitice.

23

CAPITOLUL III.
PROCESE DE NGRIJIRE ALE BOLNAVILOR CU ASTM BRONSIC

3.1. CAZUL I
Doamna D.F. vrsta de 47 ani este secretara si lucreaza n Bucureti.
Se intemeaza la data de 25 februarie 2014 n secia medicala a spitalului Gh. Lupu cu
diagnosticul de astm bronsic.
Antecedente heredocolaterale: tata cu astm bronsic, n viata.
Antecedentele personale ale bolnavei sunt reprezentate de apendicectomie, n 1978.
In urma cu patru ani soul doamnei a decedat, acest fapt contribuind la apariia primei crize de
astm. Pna n prezent a urmat tratament cu bronhodilatatoare si fluidifiante, nefind nevoie de
nici o internare, pacienta prezentndu-se periodic la control medical.
In noaptea de 23 - 24 februarie , s-a trezit brusc din somn chinuita de o respiraie dificila.
A tuit timp de cteva minute si apoi a eliminat o sputa strlucitoare, perlata. Acest acces a durat
o perioada de aproximativ 15 minute.
Se interneaza n spital pentru examinari clinice si mbunatatirea tratamentului.

Examene de laborator:
1 - Hemoleucograma:

- hemoglobina 12,7g%;

- leucocite 7500 / mm;


- neutrofile nesegmentate 4%;
- neutrofile segmentate 61%;
- eozinofile 82%.
2 - Examen de urina:

- glucoza absenta;

- pH acid;
- glucoza absenta;
- hematii absente.
3 - Examene biochimice sangvine:

- creatinina 1,9 mg %;

- acid uric 4mg %;


- uree 27 mg %;
- glicemie 110 mg %;
24

- VSH 8 mm/h.
4 - Probe funcionale respiratorii - VEMS diminuat (900 cm3).
5- Examenul sputei - eozinofile prezente si elemente de degradare ale acestora.
6 - Gazometrie - hipoxemie (SaC>2 = 88 %).
Medicul recomanda.

regim mixt hiposodat (excluzndu-se alimentele alergizante: fragi, ciocolata,


oua, conserve) bogat n vitamine;

hidratare 4 1 lichide / zi;


evitarea tutunului si alcoolului;
cura balneoclimaterica;
gimnastica respiratorie, punndu-se accentul pe expiraie, care trebuie sa fie
de 4 ori mai mare ca durata dect inspiraia;

tratamentul cu: Miofilin, Asmopent spray, Bromhexin 3tablete / zi, HHC 1


fiola/ zi.
Pe data de 1 martie, starea doamnei D.F. se prezint astfel:

- tensiunea arteriala 120 /60 mmHg;


- puls (AV) = 75 batai / minut.
Doamna D.F. nu consuma alcool si nici tutun. Pacienta si petrece timpul discutnd cu
celelalte bolnave, cu personalul medico-sanitar si citind (romane, ziare).
Isi iubete foarte mult copiii si se gndete mereu la ei, Ia nevoia pe care acetia o au de
dnsa. Este agitata si i este teama sa nu i se declaneze o alta criza.
Respecta recomandrile medicului legate de alimentatie. Servete masa consumnd att
mncarea din spital ct si cea de acasa adusa de familie.
Pacienta este o femeie foarte sensibila, irascibila si totodata foarte eleganta,
mbracacndu-se modern, cu mult rafinament si bun gust. Isi asigura zilnic igiena, acordndu-i o
mare importanta. Este sociabila, are o exprimare lejera si este foarte comunicativa. Este
receptiva prezentnd interes pentru acumularea cunotinelor pentru boala sa. Ii este teama de
mediul nconjurtor (spitalul), deoarece operaia avuta n anul 1978 de apendicita i-a lasat o
imagine neplcut asupra spitalului, dorindu-si sa plece ct mai repede acasa.
In urma culegerii de date, a analizei si sintezei acestora rezulta ca nevoia A evita
pericolele este perturbata:

Problema : anxietate;
Sursa de dificultate: lipsa de cunostinte despre mediul spitalicesc si viitoarea stare
25

evolutiva a bolii;
Manifestari de dependenta :
- transpiraii abundente

- iritabilitate, irascibilitate, nelinite;


- teama de evoluia bolii.
Diagostic de ngrijire, anxietate, legata de lipsa de cunostinte si manifestari prin
irascibilitate, teama, transpiraii.

Obiectiv: pacienta sa-si reduc nivelul de anxietate pna la buna dispoziie.


Aciunile asistentei medicale:
va furniza explicaii clare si simple rspunznd nelinitilor pacientei n
legtur cu boala;

va crea un climat de ncredere si va stimula bolnava sa colaboreze;

va indica nivelul de anxietate al pacientei pentru a-si planifica interveniile

adaptate;

va recomanda pacientei sa se relaxeze, explicndu-i ca starea de nelinite

si stresul pot induce o criza de astm.

Evaluare: obiectiv pe cale de a fi atins.

26

3.2. CAZUL II
Doamna M.N. are 67 ani si este pensionara. Este cstorit, are trei copii casatoriti si trei
nepoi.
Se intemeaza Ia data de 10 martie 2014 n secia medicala a spitalului Clinic Universitar
Bucureti cu diagnosticul de astm bronsic.
Antecedentele

personale

ale

bolnavei

sunt

nesemnificative

iar

antecedentele

heredocolataterale: tata cu astm bronsic. S-a internat n secia medicala pentru ca dispneea pe
care o avea s-a accentuat n urma ntreruperii tratamentului.
Examenul clinic releva:

- torace destins;
- expiraie prelungita;
- uoara cianoza.
Examenul de laborator:
1- Hemoleucograma:

- hemoglobina 12,6 g %;

leucocite 8300 / mm*;

eozinofile 82 %;

neutrofile segmentate 60 %;

neutrofile nesegmentate 3,5 %.

2- Examen de urina:

- pHacid;

glucoza absenta;
- densitate 1010.

3 Examene biochimice sanguine:

- uree 22 mg %;

acid uric 4 mg %;

creatinina 1 mg %;

glicemia 121 mg %;

VSH l O m m / h .
- VEMS diminuat 950 cm3;

4- Probe funcionale respiratorii:

CP uor diminuata (2500cm3).

5- Examenul sputei: ezinofile frecvente n sputa si cristale Charot - Leyden.


Medicul recomanda:
odihna corespunztoare;

respectarea medicatiei;
evitarea prafului si a altor alergeni;
27

gimnastica respiratorie;
evitarea frigului;
administrarea urmtorului tratament. Miofilin ,inhalaii cu Berotec,Bromhexin
2 tablete zi, HHC 17 / 2zile I.V n soluie glucozata 9%.
La data de 16 martie starea pacientei se prezint astfel:

- tensiunea arteriala 155 /100 mmHg;


- puls (AV) 65 batai / minut;
- dispnee (care va ceda la tratament);
- constipatie.
Doamna M.N. este vizitata de familie, care-i aduce de acasa toate alimentele pe care
btrn le cere, nerespectnd regimul ce i-a fost prescris.
Aportul hidric este redus. Pacienta prefera sa mannce mai mult si mai bine dupa care se
odihnete. Mare parte a timpului si-o petrece n pat, croetnd sau citind. Este o persoana
comunicativa.
Isi face toaleta singura, cu multa grija, curatindu-si proteza dentara dupa fiecare masa.
Tranzitul intestinal este ngreunat datorita faptului ca pacienta mnnc foarte multe paste
fainoase, ducnd la apariia constipatiei.
In urma culegerii datelor, a analizei si sintezei acestora, nevoia perturbata este a
elimina.
Problema: constipatia;

Sursa de dificultate: lipsa de cunostinte;


Manifestari de dependenta
- frecventa mica a scaunelor (un scaun la 2-3 zile);
- crampe abdominale;
- senzaie de greutate n abdomen;
- consistenta dura a scaunelor;
- meteorism;
- tenesme.
Diagnoostic de ngrijire:
Constipatia legata de lipsa de cunostinte si manifestata prin frecventa mica a
scaunelor, crampe abdominale, senzaie de greutate n abdomen, consistenta dura a
scaunelor, meteorism, tenesme.

Obiectiv: pacienta sa aiba scaune normale (un scaun / zi), n decurs de 3 zile;
28

Aciunile asistentei medicale:


va sftui pacienta sa consume zilnic o cantitate de lichide mai mare (2500 - 3000
ml / zi) n ceaiuri, compoturi, supe;

va sftui pacienta sa mnnce fructe si alimente bogate n celuloza


(varza, fasole);

va sftui paienta sa faca scurte plimbri, dimineaa si dupa fiecare masa,


apoi sa se odihneasca;

va sftui pacienta sa-si fixeze un orar al eliminrilor (introducerea unui


supozitor cu glicerina).

Evaluare: obiectiv atins n termen de 2 zile. Pacienta a reuit sa aiba un scaun pe zi, normal
ca aspect si consistenta.

29

3.3. CAZUL III


Domnul C.I. n vrsta de 64 de ani, este pensionar si locuiete n Bucureti.
Se intemeaza la data de 15 aprilie 2014 n secia medicala a spitalului Spitalului Militar
Central cu diagnosticul de astm bronsic.
Antecedente heredocolaterale, nu prezint, iar cele personale sunt nesemnicative.
Prima criza de astm bronsic a debutat n urma cu 8 ani, redusa ca intensitate si durata,
determinndu-1 totui pe domnul C.I. sa mearga la un control medical. Atunci i-au fost prescrise
bronhodilatatoarele si fluidifiantele ale secreiei bronsice.
Sub tratament, crizele au fost din ce n ce mai rare , pna n luna martie a acestui an, cnd
o criza foarte puternica l-a determinat pe domnul C.I. sa intre n panica: tuse chinuitoare,
expiraie foarte dificila, transpiraii abundente, cianoza si o expectoratie mai abundenta ca
niciodata pna atunci. Aceasta criza a durat aproape 30 de minute, fapt pentru care domnul C.I.
este adus de urgenta cu maina la spital de ctre ginerele sau.
Examenul clinic releva:

- torace destins;
- hipersonoritate;
- expiraie prelungita;
- raluri.
Se recolteaza produse biologice de urgenta
Examene de laborator .
1- Hemoleucograma:

- hemoglobina 10,7 g %;
- leucocite 8500 / mm1;
- neutrofile segmentate 61 %;
- neutrofile nesegmentate 3,4 %;
- eozinofile 81 %.
2- Examen de urina:

pH acid;

glucoza absent

densitate 1010.

3- Examene biochimice sangvine:

uree 27 mg %;

acid uric 3,4 mg %;


30

creatinina 0,8 mg %;

glicemia 115 mg %;

VSH 8 mm / h.

4- Probe funcionale respiratorii: VEMS diminuat (850 cm3);


5- Examenul sputei: frecvente eozinofile;
6- Gazometrie: - hipoxemie (SaOa = 87 %).
Domnului C I. i se va administra :

- o fiola de Miofilin IV;


- Asmopent, dupa care starea se mbunatateste, astfel confirmndu -se diagnosticul
de astm bronsic.
Medicul recomanda:
regim hiposodat, bogat n vitamine;

evitarea tutunului, a fumului, a prafului, a cetei, a shimbarilor


brute de temperatura;

gimnastica respiratorie;

odihna corespunztoare, somn adecvat;

evitarea stresului;

cura balneoclimaterica de altitudine.

Tratamentul prescris este:

- Bromhexim 2tablete / zi;


- HHC 1 fiola / zi n glucoza 5 %;
- Astmopent (spray la nevoie);
- inhalaii cu Berotec;
- Miofilin 2 fiole / zi I.V.
La data de 21 aprilie starea pacientului se prezint astfel.

- dispnee de efort;
- bradipnee 10 respiraii / min.;
-TA 120/60mmHg;

- A.V 80 batai / min.


Domnul C.I. este vizitat de familie si rude care l alimenteaza suplimentar, dar respectnd
31

regimul prescris.
Aportul hidric este corespunztor, la fel si eliminrile. Nu are probleme de tranzit intestinal. Isi
petrece timpul citind, ascultnd muzica si conversnd cu ceilali pacieni.
Este afebril, se mbrc corespunztor, dar transpira des din cauza dispneiei. Fumeaza
cte 10 tigari / zi, desi cunoate riscurile tutunului si ca fumatul este strict interzis n situatia
dnsului.
In urma culegerii de date s-a constatat ca nevoia A respira este perturbata.
Problema: dispneea;
Sursa de dificultate: tabagismul;
Manifestai de dependenta:

- ritm respirator neregulat;


- tuse;
- tonalitate joasa a vocii;
- voce ngroata.
Diagnostic de ngrijire : dispnee legata de tabagism si manifestata prin ritm respirator
neregulat, tuse, tonalitate joasa a vocii si voce ngroata.
Obiectiv: pacientul sa reduc numrul de tigari pe zi, pna va renuna la fumat.
Aciunile asistentei medicale:

va stabili mpreuna cu pacientul un program de gimnastica si de repaus;


va explica bolnavului cum sa respire n timpul efortului, efortul de expiraie sa
fiind mai mare dect cel de inspiraie;

l va interzice fumatul recomandndu-i brouri si pliante;


va recomanda aerisirea n fiecare zi a camerei si umidifierea aerului;
va recomanda pacientului ca dupa un efort de tuse sa expectoreze.

32

In cele 3 cazuri pe care le-am urmarit am observat ca aceasta afectiune este rezultatul
obstructiei bronsice acute care determina in anumite imprejurari, aparitia unei expiratii tipice
suieratoare, ca un tiuit numit "wheezing". Bolnavii se plang de "lipsa de aer" si se aseaza de
obicei sezand, pozitia ce le asigura respiratia.
Criza de astm bronsic constitue o urgenta medicala majora care presupune internarea
pacientului in spital si acordarea de asistenta medicala de specialitate.

33

CONCLUZII
1. Astmul bronsic este o boala cronica inflamatorie a cailor respiratorii superioare. Pe
fondul inflamatiei cornice din bronhii se produc episodic crize spasme ale bronhiilor,
care se ingusteaza brusc si pacientul simte ca se sufoca (dispnee) ii este mai greu sa
expire decat sa inspire aer, se aud suieraturi la respiratie (wheezing). Des poate fi
confundata cu bronsita cronica sau pneumonia recurenta.
2. Predominanta de varsta:-60% din bolnavii astmatici sunt depistati in copilarie sau la
varsta de adult tanar (16-40 ani), dar boala poate afecta orice varsta.
3. Predispozitia la alergii si la astm este ereditara, boala aparand deseori la mai multi
membrii din aceeasi familie. Totodata este probabil ca mai multe gene sa fie responsabile
de aceasta predispozitie si ca factori de mediu sa joace un rol important in aparitia bolii.
4. Factori declansatori- Astmul bronsic (AB) poate fi declansat de infectiile tractului
respirator, de expunerea la alergeni de mediu,de tipul acarienilor din praf, mucegaiurilor,
perilor de animale sau polenurilor, la noxele profesionale inhalatorii precum
gazelle,pulberile, vopselurilor etc si la factori iritanti bronsici, precum curentul, aerul
rece, aburii, gazele de esapament, fumul de tigara etc.
5. Diagnosticul bolii Se stabileste in functie de simptomele prezentate, prin investigatii
bronhoscopice si nu in ultimul rand, prin luarea in cosiderare a antecedentelor alergice
sau respiratirii personale sau prezente in familie.
6. Majoritatea tratamentelor pentru astm cuprind scheme medicamentoase. Medicamentele
pentru astm si impart in 2 categorii: cele care se iau continuu, pentru a preveni crizele si
cele care se folosesc pentru a ameliora simtomele in timpul crizei. Tratamentul trebuie sa
permita pacientului sa duca o viata normal in ciuba bolii de care sufera,adica sa efectueze
toate activitatile dorite si bineinteles sport. Boala necesita supravegherea pe termen lung,
pentru multi pacienti acest lucru insemnand sa ia medicamentele in fiecare zi, exact in
modul prescris de medic. Astfel,se pot controla simptomele, se pot preveni crizele, iar
pacientii isi recapata o viata normala si o functie pulmonara aproape normal.

34

Motto :

SINGURA MISIUNE A MEDICULUI ESTE SA VINDECE RAPID , CU


BLNDEE SI DEFINITIV.
S.

HAHNEMANN ORGANON

35

BIBLIOGRAFIE
Prof. ALAIN GRIMFELD - Astmul - o viata normala, Editura House of Guides, 2007.
BRUCKNER, I - Medicina interna (2 volume), Editura Medicala, Bucureti, 1979.
CORNELIU BORUNDEL - Manual de Medicina Interna , vol.l, Editura Medicala, 1996.
Consensul International asupra Diagnosticului si Tratamentului Astmului Bronsic, Bethesa,
1992.

Dr. Coordonator GEORGETA BALTA - Tehnici speciale de ingrijire a bolnavilor, Editura


Didactica si Pedagogica Bucureti, 1983.

IFRIM, M., NICULESCU, Gh. - Compendiu de anatomie, Editura Stiintifica si Encilopedica,


Bucureti 1988.

I.GR.POPESCU - Alergologie , Editura AII, 1998.


JOHN REES - Controlul astmului bronsic , BMJ., Ediia in limba romana, vol.13, nr.5, 2006.
MOGOS, Gh. - Mica enciclopedie de boli interne, Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1986.
MOZES, C. - Tehnica ngrijirii bolnavului, Editura Medicala, Bucureti, 1978.
NICULESCU T.- Medicina Muncii, Editura Medmun, Bucureti, 2003.
N. BISCA - Astmul bronsic in Romania. Particularitatile epidemiologice , Viata medicala,
Bucureti, 1998.

PAVEL ANCA - Manual de Medicina Muncii, Editura Europa Nova, Bucureti, 2002.
ROBERT YOUNGSON -Totul despre astmul bronsic, Editura Polimark,2005.
V.TUDORACHE - Astmul bronsic - Controverse , Dileme, Soluii, 1997 .
VIRGINIA HENDERSON - Principii fundamentale ale ngrijirii bolnavului, Copenhaga,
1991.

36