Sunteți pe pagina 1din 86

Cuprins

INTRODUCERE.........................................................................................................3
CONSIDERAII PRIVIND CREANELE I DATORIILE................................4
1.1.Definiii prinvind creanele i datoriile comerciale.......................................4
1.3. Clasificarea datoriilor comerciale.................................................................6
1.4 Probleme generale privind creanele comerciale...........................................7
1.5. Probleme generale privind datoriile unitii.................................................8
CONTABILITATEA CREANELOR I DATORIILOR COMERCIALE.......11
2.1. Contabilitatea decontrilor cu clienii.........................................................11
2.2. Contabilitatea decontrilor cu furnizorii....................................................21
2.3. Contabilitatea debitorilor-diversi................................................................22
2.4. Contabilitatea creditorilor-diversi...............................................................23
2.5. Contabilitatea creanelor n devize.............................................................25
STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA...............................................29
CREANTELOR SI DATORIILOR LA SC DIANA SRL......................................29
3.1. Prezentarea general a societii S.C. DIANA S.R.L................................29
3.2. Organigrama societii................................................................................32
3.3. Obligativitatea organizrii i conducerea contabilitii..............................32
3.4. Reglementari Juridice.................................................................................33
3.5. Contabilitatea operatiilor de decontare cu efecte de comert la vedere si
termen35
3.6. Contabilitatea operatiilor de decontare cu efecte de comert stocat............39
3.7.Contabilitatea operatiilor referitoare la circulatia efectelor de comert........43
3.8.Contabilitatea operatiilor referitoare la reinnoirea efectelor de comert......48
3.9.Contabilitatea operatiilor referitoare la efecte neplatite..............................53
3.10. Decontarea creantelor si datoriilor comerciale.........................................56
3.11. Decontarea creantelor si datoriilor comerciale externe............................62
CONCLUZII.............................................................................................................86
BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................89

INTRODUCERE

Realizarea de catre fiecare intreprindere a unei ridicate performante economice si


financiare si a unei competitivitati viabile, in situatiile unui caracter concurential al economiei
evident, pretinde , nu in ultimul rand, un manager eficient.
Garantarea managementului performant este definit , in primul rand si intr-o mare
masura, de asistenta unui sistem informational capabil sa confectioneze si sa dea factorilor de
decizie a entitatii referinte cat mai complete, exacte, relevante si eficace.
Contabilitatea intreprinderii, fiind elementul principal al sistemului informational
economic al acestuia, este necesar sa constituie si ea, obiect de preocupare pentru specialisti
cu rol in asigurarea cresterii contributiei ei la consolidarea situatiei financiare a entitatii
patrimoniale la majorarea performantei financiara a acesteia.
Contabilitatea este un compartiment care prin funciile ei de reflectare, analiz, calcul
si control, trebuie s duc la optimizarea anumitor decizii economice,la solidificarea
disciplinei i simtului de responsabilitate n gestionarea unor resurse l constituie
contabilitatea

gestiunea

datoriilor

creanelor

cormerciale.

Demersul cognitiv si aplicativ debuteaza -n primul capitol i se prelungeste n cel de-al doilea
prin definirea conceptelor de crean i datorie i sunt prezentate scopurile contabilitaii i
gestiunii datoriilor si creanelor comerciale, precum i evaluarea acestora, la finalul acestui
capitol sunt hotarate relaiile juridico-patrimoniale cu terii.
Capitotul al III-lea intitulat " Studiul de caz privind contabilitattea creanelor i
datoriilor comerciale la SC DIANA SRL " ilustreaz substana principal a lucrrii, aici sunt
supuse analizrii problemele fundamentale ale organizrii i conducerii contabilitii,
respectiv, purttorii primari de informatii, sistemul de conturi utilizat i nfiarea, n
contabilitate a operaiilor privind datoriile i creanele comerciale.
Acest ultim capitol dezbate problematica referitor la perfecionarea contabilitii
datoriilor i creanelor comerciale prin informatizarea acesteia, i astfel se analizeaz
conceptele teoretice si principiile metodologice concordante. n ncheierea lucrrii sunt
prezentate concluziile cumpatate n urma studiului ntreprinderii.

CAPITOLUL I

CONSIDERAII PRIVIND CREANELE I DATORIILE


1.1.Definiii prinvind creanele i datoriile comerciale
Creanele pe termen scurt sau activele n curs de decontare nfieaz valorile
economice dezvoltate temporar de titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice i
pentru care continu s primeasc un echivalent valoric. Acest echivalent poate fi o sum de
bani, o lucrare sau serviciu.1 De exemplu, pentru anumite mrfuri vndute unor clieni
echivalentul valoric const dintr-o sum de bani identic cu valoarea mrfii facturate, n
schimb, pentru un acont de bani acordat salariailor care se duce n interes de serviciu,
echivalentul valoric primit st n munca fcut care este apreciat prin adunarea cheltuielilor
n ceea ce privete transportul, cazarea i diurna delegatului.
Toate persoanele fizice sau juridice care au parte de valoarea avansat, urmnd s dea
echivalentul corespunztor , sunt supranumite generic prin noiunea de debitori. Deci
debitorul reprezint o persoan care n interiorul unui raport patrimonial a primit o valoare i
pe viitor poate s dea un echivalent valoric sau o contraprestaie.
Toi debitorii unitii sub forma creanelor comerciale referitoare la vnzarea de
produse , lucrri sau servicii proprii ciclului de exploatare al ntreprinderii sunt ncadrate prin
structura de Clieni i valori asimilate.
n interiorul acestora, clienii reprezint creanele fa de teri, produse de vnzarea
pe credit a bunurilor materiale, lucrrilor i serviciilor care rezult din activitatea
ntreprinderii. n cadrul acestei variante de vnzare returnarea dintre ntreprindere i client
survine.
Sunt dobandite clienilor creanele in ceea ce privete efectele comerciale de ncasat.
Ele nfieaz titlurile de valoare discutabil care denot prezena unei creane n contextul
relaiilor comerciale ce poate fi decontat repede sau pe termen scurt. Ele sunt rspandite sub
diferite denumiri, ca de exemplu:polie, nscrisuri, instrumente de plat i de credit. Fiind
negociabile, pot fi lasate, vndute ori transmise.
n contabilitate sunt conturate i accentuate, ca o structur aparte, toate creanele sub
forma clienilor inceri i n litigii.

Oprea Clin,Vduva Ilie, Ristea Mihai, Neamu Horia, Bazele contabilitii, Editura didactic i pedagogic,
R.A.,Bucureti,2009

Clienii pot fi nesiguri n cazul n care creanele nu s-au ncasat la timp i exist
condiii care determin nesigurana n solvabilitatea acestor parteneri comerciali (se afl n
situaia de lichidare, succesiune). Ca atare, se mai poate folosi i noiunea de creane dubioase
n cazul clienilor nesiguri care pot fi irecuperabili.
Teoretic, datoriile nfieaz surse externe de finanare oferite ntreprinderii fie de
ctre o instituie de credit (datorii financiare), fie de un furnizor (datorii comerciale), fie de
teri (datorii fiscale, salariale).
Datoriile sau capitalul strin exprima fondurile sau capitalurile furnizate de terti
pentru care unitatea trebuie s acorde o prestaie sau un echivalent valoric. Este vorba de
credite contractate de la banci sau alte institutii financiare, imprumuturi din emisiunea de
obligatiuni, precum si datoriile create in cadrul relatiilor de decontare ale unitatii patrimoniale
cu alte persoane fizice sau juridice.2
Datoriile ca suma de finantare sunt prezente si functioneaza din momentul nasterii
obligatiilor fata de terti si pana in momentul rambursarii (in cazul creditelor).
Datoriile ce au termen de scaden mai mare de un an sunt posesoare de dobanzi. De
asemenea, sunt posesoare de doband, creditele primite de la banc sau unele instituii
financiare, chair daca sunt pe termen scurt.
Datoriile comerciale se realizeaz n cadrul relaiilor de decontare cu furnizorii
pentru aprovizionri de bunuri i servicii primite.
1.2.Clasificarea creanelor comerciale
n raport de forma precis pe care o mbrac i destinaia pe care o dobandeste n
interiorul ciclurilor de exploatare, activele circulante se mpart n: stocuri i producie n curs
de execuie, creane, plasamente i disponibiliti bneti.
Din clasa creanelor asupra clienilor fac parte i cele condiionate de produsele
lucrrile i serviciile vndute, dar nefacturate.
n alctuirea sa, sistemul de conturi se deosebeste pe categorii de creane, iar n
cadrul fiecrei categorii conturile analitice se creeaz pe orice persoan fizic sau juridic. De
asemenea, conturile analitice se asociaz i pe termene de ncasare (termen lung peste 5 ani
i scurt sub un an). De asemenea, prin conturi distincte sunt evideniate creanele incerte i
n litigii. Toate creanele sau drepturile, altele dect cele asupra clienilorsunt separate prin
structurile:
Cristea, Horia, coord.; Bunget, Ovidiu; Farcane, Nicoleta. Ghid pentru nelegerea i
aplicarea IAS 37 : Provizioane, datorii i active contingente. Bucureti:
C.E.C.C.A.R., 2009;
2

-avansurile acordate furnizorilor n cadrul relaiilor comerciale;


-decontrile cu asociaii pentru aportul n natur i n bani al acestora datorat la
constituirea capitalului social;
-creanele starnit de relaiile de decontare cu personalul, bugetul statului i alte
organisme publice, asigurrile sociale i fondul de omaj;
-creanele privind decontrile n cadrul grupului pentru fondurile avansate direct sau
indirect pe terman scurt de ctre societi, ntreprinderilor asociative sau n relaie

de

participare;
-debitorii diveri pentru creanele determinate de cesiunea titlurilor de plasament,
cesiunea activelor imobilizate, garaniile depuse, reclamaii, pagube materiale, creane
reactive i alte creane.3
1.3 Clasificarea datoriilor comerciale

Putem spune c din masa patrimoniala a unor datorii mai semnificative sunt
structurile urmatoare:
-datorii financiare
-datorii comerciale
-datorii fiscale, salariale i sociale
-datorii privind relaiile de decontare cu ali asociati i creditori diveri.
Datoriile care sunt pe termen scurt expun fondurile furnizate de teri pentru care
unitatea poate s dea o prestaie sau un echivalent valoric.
Referitor la categoriile create n cadrul relaiilor de decontare ale unitii cu alte
persoane fizice sau juridice.
Persoanele fizice si juridice fa de care unitatea are ndatoriri banesti sunt denumite
generic creditori. Datoriile, ca surse straine de finantare, sunt prezente si functioneaza din
momentul nasterii angajamentelor fata de terti si pana in momentul platii lor. Mai mult, toate
datoriile la a caror termene de decontare depasesc un an sunt purtatoare de dobnd
Datoriile comerciale realizate n cadrul relaiilor de decontare cu furnizorii pentru
aprovizionrile de bunuri materiale, lucrari si servicii se demarc patrimonial ca i furnizori,
efecte de platit si avansuri acordate furnizorilor.
n funcie de natura activelor cumprate pe credit se disting:
-datorii provenind din cumprri de bunuri i servicii
3

Oprea Clin,Vduva Ilie, Ristea Mihai, Neamu Horia, Bazele contabilitii, Editura didactic i pedagogic,
R.A.,Bucureti,2009

-datorii provenind din cumprri de imobilizri


n funcie de natura creditelor obtinute la cumparare si de documentele ce stau la
baza nregistrrii creditelor se disting
-datorii din cumprri pe credit comercial
-datorii din cumprri pe credit cambial.
Fiecare din aceste credite comercial sau cambial pot fi acordate atat pentru
cumparari de bunuri si servicii, cat si pentru cumparari de imobilizari.
n funcie de scadenta datoriilor vom avea:
-datorii din cumprri pe credit comercial, care au un termen de plata stabilit pe baza
de documente
-datorii din cumprri pe credit comercial, neexigibile.
Adic, potrivit reglementarilor n vigoare acele datorii care se nregistreaz pe baza
evaluarilor unitii beneficiare, cumpararile nefiind insotite de facturi ale furnizorilor.
Este de remarcat, de asemenea, faptul ca n cadrul relaiilor economice pe care
cumprtorul le are cu furnizorul se pot nate creane provenind din relaiile de cumprare
cum sunt: avansuri acordate furnizorilor si ambalajele primite odata cu marfa, care circul pe
principiul restituirii.4
1.4 Probleme generale privind creanele comerciale

Activele circulante denumite i active curente, cuprind toate valorile economice sub
forma stocurilor i produciei n curs de execuie, creanelor, valorilor mobiliare de plasament
i disponibilitilor bneti.
Economic i financiar afirmand activele circulante sunt ntr-o continu fluenta
valoric , ele i modifica forma material i utilitatea (marf, crean, bani) n interiorul
circuitului economic al patrimoniului.
Odat cu finalizarea ciclului de exploatare, distinctele forme exacte de active
circulante sunt substituite continuu cu exemplare noi de aceeai spe. Aadar, n faza de
provizionare, activele circulante sub form de bani se preschimba n stocuri de materii prime
i materiale, n faza de producie, stocurile de materii prime i materiale se folosesc integral,
rezultand stocuri de producie n curs de execuie, care, dup ultima actiune de modificare,
devin produse finite, i n faza de deschidere sunt vndute clienilor, operaie care produc
drepturi fa de acetia.
4

Noile reglementri contabile, Editia a-VII-a din 25 oct 2011, Ed. Best Publishing
7

n ceea ce privete desfiintarea, caracteristica principal a activelor circulante este


aceea c vremea de rotaie este mai mic de un an. Ele intr i ies din ntreprindere mai des
sau mcar o singur dat n directia unui exerciiu financiar.
Cambia este un titlu de credit autonom, susceptibil de a merge pe calea girului,
continand dispoziia dat de o persoan intitulata trgtor , ctre o persoan intitulata tras de a
plti necondiionat, o sum de bani definita, la scadent i locul specificat n continutul
titlului. n limbaj comercial cambia mai poate fi supranumita i trat.
Evidena relaiilor de decontare cu terii se executa cu ajutorul conturilor ce
desemneaza coninutul clasei a 4-a din Planul de conturi general, denumit Conturi de teri.
In domeniul acestei clase se evidentieaza subgrupa 41 Clieni i conturi asimilate.
Clienii sunt controversai n cazul n care s-a desfacut o aciune juridic pentru decontarea
creanelor:
411 Clieni
413Efecte de primit
416 Clieni inceri
418 Clieni facturi de ntocmit
419 Clieni creditori.
Conform cu celelalte conturi care ilusteaza activele unittii patrimoniale,
achizitioneaza informaia de reflectare i verificare n ceea ce privete dimensiunea
elementelor patrimoniale delimitate sub forma creanelor.
Preul de inventariere i calculare al creanelor este intitulat puterea nominal i este
identic cu suma de lichiditi de ncasat pentru valoarea de folosire a valorii economice
ncasate.
Conturile de creane au funcie contabil de activ. n debitul lor se inregistreaza
crearea creanelor asupra terilor n ceea ce privete bunurile vndute, consecintele comerciale
primite, avansurile acordate, precum cele pentru acionarilor din operaiunile vazand capitalul
subscris i nevrsat. Se imprumuta la decontarea creanelor prin primire sau
eleminare.
Soldul conturilor este debitor i exprima creanele unittii patrimoniale asupra
terelor persoane.5
1.5 Probleme generale privind datoriile unitii

Clin, Oprea ; Ristea, Mihai. Bazele contabilitii. Bucureti : Editura Didactic


i Pedagogic, 2009;
5

Datoriile comerciale se delimiteaza patrimonial sub forma Furnizorilor si


Efectelor de pltit.
Furnizorii reprezint datoriile echivalente valorii bunurilor materiale, lucrarilor si
serviciilor primite de la terti.
Prin denumirea generica Furnizori se intelege datoria intreprinderii fata de tertii de
la care a cumparat pe credit bunuri si servicii. nregistrarea datoriei fa de furnizori se face pe
baza de factur. Operaiile care afecteaz contul Furnizori sunt legate exclusiv de
cumprarea de bunuri i servicii. n consecin, dac ntreprinderea a obinut de la un furnizor
al sau un mprumut, aceast datorie se nregistreaz ntr-un cont corespunztor de mprumut,
rezultatul trebuie s se aprecieze (beneficiu sau deficit) la nivelul fiecrui contract.
"Regulamentul nostru contabil, ca i Planul Contabil General francez, care ne-a
inspirat nu fac precizri suplimentare asupra non-compensabilitii. Dac urmrim ns
experiena francez prin intermediul Ordinului Expertilor Contabili se poate constata ca exista
totusi posibilitatea de a regrupa diferite contracte sau de a diviza un contract atunci cand
anumite conditii sunt indeplinite."6
Astfel de regrupri sau divizri tot fi efectuate sub rezerv respectrii principiului
prudenei. Condiiile suficiente pentru a se permite regruparea contractelor sunt :
-contractele s fi fost semnate in conditii economice identice
-durata incheierii contractelor regrupabile sa fie scurta
-regruparea s fie adoptat naintea primei nregistrri contabile relative la aceste
contracte
s existe o legtur economic strns ntre diferitele contracte recuperabile
La rndul ei, divizarea unui contract poate fi acceptat n urmtoarele condiii:
-fiecare parte a contractului s fi fcut obiectul unei oferte diferite n relaiile
cu clientul
-clientul s fi avut posibilitatea tehnic i comercial de a refuza ncheierea
subcontractului
Non-compensabilitatea este stipulata de norme cu caracter international (Norma nr.
11 a IASC). Clauzele fixate de norma IASC sunt mai largi decat cele ale organismului
profesiei contabile libere din Frana
Poate s apar ca necesar considerarea ca un ansamblu unic al contractelor
incheiate cu acelasi client sau cu clienti diferii, n msur n care aceste contracte sunt
6

Constantin, Lucian; Budacia, Gabriel. Bazele contabilitii. Ed Didactic i pedagogic,

2009
9

negociate ca un ansamblu unic sau cnd ele se ataeaz unuia i aceluiai proiect. Invers, dac
un contract
include diferite proiecte i dac veniturile i cheltuielile specifice fiecruia dintre ele
pot fi distinse, fiecare dintre proiecte poate fi considerat ca asimilabil unui contract distinct.7
De asemenea se poate spune c, aplicarea acestui principiu poate presupune :
-necompensarea creanelor cu datoriile fa de acelai tert
-necompensarea intre elementele valorice neomogene (de exemplu> intre valoarea de
intrare si provizionul pentru depreciere).
Aconturile primite de la clienti reprezint sumele datorate clientilor pentru avansurile
sau aconturile incasate de la acestia.
Efectele de pltit nfieaz titlurile de valoare care denot obligatia de plata a
intreprinderii in cadrul relatiilor de decontare cu furnizorii.
Diveri creditori cuprind toate obligatiile care nu se includ in categoriile prezentate.
n aceast situaie se afl datoriile despre achizitionarea titlurilor de plasament, sumele
incasate si necuvenite.
Cumparatorul solicita furnizorului sa transmita diferenta constatata ca o eroare printro noua factura sau poate fi anularea integrala a facturii initiale, prin intocmirea uneia noi cu
suma in rosu si una cu suma corecta.
n procesul de aprovizionare cu valori materiale exista si situatia primirii de valori
materiale pentru care nu a fost primita si factura. :n aceasta situatie receptia poate fi realizata
de cumparator pe baza preturilor convenite intre cumparator si vanzator existand un
provizorat pentru valorile inregistrate fara documente de decontare. TVA-ul aferent acestor
valori materiale nu este recunoscut ca deductibil pentru ca in reglementarile legale, factura si
chitanta fiscala se constituie ca documente ce opereaza cu TVA deductibil sau colectat.8
La nregistrarea valorilor materiale ce au la baz numai nota de recepie, fr factur,
furnizorul se constituie ca unul ce urmeaz a ntocmi factura i TVA-ul neexigibil.

Ristea, Mihai ; Dumitru, Corina-Graziella. Contabilitate financiar. Bucureti


,Editura ASE
8
Gue, Raluca. Control de gestiune. Ed. Universitar, Bucureti, 2010
7

10

CONTABILITATEA CREANELOR I DATORIILOR COMERCIALE


2.1 Contabilitatea decontrilor cu clienii
A. n condiiile unor facturi simple (care nu conin reduceri de pre sau majorari
atunci cnd vnzarea se va efectua pe credit sau cu plata imediat).
n cazul n care vnzarea se efecueaz pe credit, ceea ce presupune un interval
semnificativ (30, 60, 90 de zile) pentru decontarea facturii se va nregistra:
Dac n loc de produse finite are loc vnzarea de mrfuri atunci se va efectua
nregistrarea:
411

= %

,,Clienti

701
,,Venituri din vanzarea produselor
4427
,,TVA colectata

411

= %

,,Clienti

711
,,Venituri din vanzarea marfii
4427
,,TVA colectata

La finele lunii respective se va nregistra ieirea produselor finite din stoc:


711

,Venituri din productia stoacata

345
,,Produse finite

ncasarea facturii la scadent prin contul de la banc se va nregistra :


5121
,,Cheltuieli la banci in lei

411
,,Clienti

Cel de-al doilea caz este vnzarea cu plat imediat. Pentru vnzarea de produse finite:
411

= %

,,Clienti

701
,,Venituri din vanzarea produselor finite
11

4427
,,TVA colectata
i se va nregistra concomitent i ncasarea imediat a facturii de vnzare:
5311

,,Casa in lei

411

,,Clineti

Pentru vnzarea de mrfuri cu plata imediat se va nregistra:


411

= %

,,Clienti

707
,,Venituri din vanzarea marfurilor
4427
,,TVA colectata

Concomitent se nregistreaz ncasarea sumei respective n numerar:


511

,,Casa in lei

411

,,Clienti

Dup cum se constat, n vederea conservrii informaiilor referitoare la relaia cu


terii se obisnuiete, chiar n varianta decontrilor n numerar, s se utilizeze contul Clieni,
ceea ce presupune nregistrarea vnzrii i apoi decontarea facturii n numerar.
Un caz particular este reprezentat de vnzarea mrfurilor cu amnuntul (direct
consumatorului). Pentru nregistrarea ncasrilor, corespunztoare vnzrilor, se utilizeaz fie
casa de marcat, fie o main de adunat cu imprimanta. ncasrile zilei sunt totalizate la
sfritul programului i contabilizate astfel:
5311

Casa n lei

%
707
Venituri din vnzarea mrfurilor
4427
TVA colectat

B. Facturi care comport reduceri i majorri


Derularea tranzaciilor de vnzri-cumprri presupune, ntr-un mediu de pia
concurenial, operarea cu reduceri de pre, destinate s plteasc fidelitatea unui client,
nerespectarea ntocmai a unor clauze contractuale, achitarea nainte de termen a unei datorii i
nu n ultimul rnd, s incite clientul spre cumprare, ceea ce atrage creterea cifrei de afaceri.

12

Reducerile de pret, in literatura de specialitate si practica afacerilor , se intalnesc sub


daoua forme si anume:
a) reduceri de natura comerciala sau reduceri comerciale care influenteaza direct
marimea neta a unei facturi
b) reduceri de natura financiara sau reduceri financiare. Acestea se mai numesc si
sconturi (care poti fi sconturi de decontare sau sconturi de casa)
Din reducerile comerciare fac parte : rabatul, remiza si risturnul.
Remiza este o reducere ce se practica in mod expres asupra pretului curent de
vanzare, tinandu`se cont de volumul vanzarilor, sau de importanta cumparatorului in clientela
vanzatorului. Aceasta reprezinta in general, un procent aplicat asupra pretului brut, procent
care este inscris in oferta de preturi a entitatii sau este un rezultat al negocierii dintre cei doi
parteneri comerciali.
Rabatul este reducerea ce se practica asupra pretului de vanzare convenit anterior
intre client si furnizor , tinandu`se cont de unele defecte de calitate sau de necomformitatea
bunurilor comercializate privind clauzele prevazute in contract.
Scontul de decontare face parte din reducerile financiare si reprezinta partea
procentuala acordata asupra unei creante decontate inainte de scadenta normala. Altfel spus,
scontul de decontare semnifica acea bonicficatie acordata de catre furnizor, clientului sau
pentru plata cu anticipatie a unei sume datorate de acesta!
Scontul de decontare este o cheltuial financiar pentru furnizor, care este
beneficiarul plii (ncaseaz o sum nainte de scadent) i un venit financiar pentru client,
care efectueaz o plat nainte de scadent.
Sub aspectul metodologiei de calcul i contabilizare trebuie reinute urmtoarele
reguli:
-toate reducerile de pre sunt nscrise n factur
-reducerile comerciale premerg reducerilor financiare
-reducerile sunt determinate n cascad, ceea ce nseamna c procentele sau sumele
absolute ale fiecrei categorii de reducere se aplic asupra netului anterior
-n cadrul reducerilor comerciale mai nti se calculeaz rabaturile i apoi remizele i
risturnurile
-scontul de decontare se aplic dup ultima reducere de natur comercial, adic la
netul comercial
-taxa pe valoarea adaugat se calculeaz la ultimul net determinat (fie la netul
comercial, dac nu exist reduceri financiare, fie la netul financiar, n caz contrar) i se adun
cu acesta pentru a obine totalul facturii
13

-reducerile comerciale, acordate iniial, adic n momentul ntocmirii facturii de


vnzare-cumprare, dei nscrise n factur, nu se contabilizeaz nici la furnizor, nici la client
-reducerile financiare, respectiv scontul de decontare, se contabilizeaz ca o
cheltuial financiar la cel care l acorda (furnizorul) i ca un venit financiar la cel care l
primete (clientul).
Facturile de vnzare-cumprare comporta adesea majorri datorit cheltuielilor de
transport adugate la preul bunurilor cumprate (n varianta suportrii lor de client).
n contabilitatea furnizorului (vnztorului) aceste cheltuieli pot fi nregistrate:
-fie n creditul contului 708 Venituri din activiti diverse, cu mrimea cheltuielilor
recuperate sau facturate.
-fie n creditul contului 624 Cheltuieli cu transportul de bunuri i personal atunci
cnd vnztorul recupereaz mrimea cheltuielilor externe de transport pe care el nsui a
trebuit s le plteasc.
C. Dscresterile de pre efectuate dup facturarea i reintoarcerea mrfurilor la
furnizori
descresterea de pre efectuate dup facturare.
n procedura comercial se intampina situaii cnd descresterile de pre sunt
instrunate ulterior facturrii, deci dup desfasurarea tranzaciei de vnzare-cumprare.
Conform acestei uzante, descresterile comerciale i financiare fac obiectul unor facturi de
reducere.
Facturile de micsorare apar destul de distantat, n cazul remizelor, mai puin
distantat, n cel al sconturilor generate de plat anticipat, suficient de frecvent pentru
rabaturi, frecvent, ca urmare a reclamaiilor clienilor, i extrem de frecvent, pentru risturnuri
datorit naturii acestora.
Descresterile comerciale sunt: rabaturi, remize i risturnuri.
Atunci cnd descresterile comerciale fac obiectul facturilor de scadere, ele trebuie
contabilizate deoarece prelucreaza efectele facturii intiale. Astfel, n contabilitatea clientului
trebuie contabilizat o descrestere a costului de achiziie aferent stocului pentru care s-a
incasat o descrestere comercial ulterior facturrii, pentru reflectarea stocurilor din cumprri,
n bilan, la valoarea lor concreta de achiziie. n ramplasarea, furnizorul se cuvine s
inregistreze o descrestere a venitului din vnzri, cu valoarea descresterii comerciale acordate

14

ulterior facturrii, pentru a recomanda n contul de descrestere cifra de afaceri la valoarea


net, exclusiv descresterile comerciale acordate.9
D. Reintoarcerea mrfurilor la furnizor
Reintoarcerea mrfurilor de ctre client furnizorului sau (mrfuri cu defecte sau
neconforme comenzii) au drept efect contabil contramandarea parial sau total a operaiei de
cumprare, deci se subintelege o crean a clientului peste furnizorului, crean care
micsoreaza parial sau total dreptul iniial al furnizorului fa de client.
Creana clientului peste furnizorului este controversata printr-o factur de descrestere
(clientul refactureaz mrfurile refuzate ctre furnizor).
Reintoarcerile sunt contabilizate ca o reducere a valorii stocurilor la client, prin
imprumutare unui cont de stocuri din cumprri i ca o reducere a veniturilor, la furnizor, prin
debitarea unui cont de vnzri. n acest mod, reintoarcerile sunt contabilizate contrar fa de
cumprrile / vnzrile iniiale.
n practica contabil din ara noastr reintoarcerile de mrfuri sunt matriculate i prin
stornare n rou, adic prin desfasurarea unei nregistrri contabile identice cu care continua s
fie corectat, dar cu sumele n rou (sau cu sumele n negru, ncadrate n chenar: n
contabilitate, o sum nscris n rou are semnificaia unei sume care se scade).
E. Reduceri nscrise n facturi ordinare ulterioare. Uneori, n locul emiterii unei
facturi de reducere, furnizorul prefer menionarea reducerii ntr-o factur de vnzare
ulterioar trebuie s fie contabilizate ca i cnd ar fi nscrise ntr-o factur distinct de
reducere.
F. Contabilitatea ambalajelor comerciale
nainte de a fi recomandate spre desfacere, produsele i mrfurile sunt ambalate, att
din considerente tehnice (asigurarea pieei bunurilor, uurina n timpul manipulrii i
transportului), ct i datorit aspectelor legate de politica de vnzare (mod de prezentare,
consumarea ambalajului ca publicitate).
Ambalajele sunt obiecte destinate s cuprinda produse sau mrfuri i livrate clienilor
n acelai timp cu, cuprinsul lor (mai general, orice obiect folosit la ambalarea bunurilor).

Petcu, Paul Mircea. Bazele contabilitii i contabilitate financiar.


Bucureti ,Tribuna Economic, 2009;
9

15

Sub infatisarea contabila, percepem ambalaje de natura imobilizrilor, care


desemneaza obiectul operaiilor incluse n ciclul de investiii i ambalaje de natura stocurilor
(active circulante) supranumite i ambalaje comerciale.
Ambalajele comerciale sunt stocuri rezultate din producia proprie sau cumprate de
la teri i care executa funcia de ambalaje pe timpul recomandarii, transportului, vnzrii i
inmagazinarii bunurilor.
Ambalajele comerciale sunt:
-ambalaje pierdute (nerecuperabile), vndute clientului odat cu marfa sau produsul
cumprat (hrtie de ambalat, sticle de material plastic, cutii metalice sau sfoar): importanta
lor este inclus n preul mrfurilor vndute
-ambalaje recuperabile: sunt ambalajele susceptibile de a fi pastrate n mod
provizoriu de ctre teri i pentru care furnizorul se angajeaz s le recapete n anumite
condiii (sticle, borcane, navete din plastic, lzi)
-ambalaje mixte, respectiv ambalaje care, n deosebite condiii, pot fi considerate ca
fiind pierdute (nerecuperabile), iar n altele, ca fiind recuperabile.
Normele contabilitii romneti fac urmtoarele delimitri:
Sunt considerate drept ambalaje stocurile de ambalaje reutilizabile achiziionate sau
fabricate, destinate produselor vndute i care n mod nedefinitiv pot fi pstrate de teri cu
obligaia rambursarii n condiiile previzibile n contracte. n contabilitatea terilor, acestea vor
fi accentuate distinct.10
Ambalajele de natura obiectelor de inventar, care nu circul pe baza de decontare, ci
se intrebuinteaza numai n interiorul unitii partimoniale se nregistreaz n contabilitate n
categoria obiectelor de inventar.
Ambalajele i materialele pentru impachetat, produse n unitatea patrimonial pentru
a fi vndute ca oarecare sunt considerate produse finite.
Ambalajele comerciale sunt evaluate ca i celelalte stocuri. Astfel, ambalajele
cumprate sunt evaluate la patrunderea n stoc la costul de achiziie, iar cele din producia
personala la costul de producie. eliberarea ambalajelor din stoc se analizeaza dup una din
metodele: cost mediu ponderat, ultimul intrat-primul ieit.
n ce privete ambalajele nerecuperabile, acestea pot purcede din patrimoniu n
urmtoarele situaii:
-ambalajul este vndut indirect clientului, fiind inclus n preul vnzrii-n acest caz
nu se ascunde problema menionrii ambalajului n factur
Petcu, Paul Mircea. Bazele contabilitii i contabilitate financiar.
Bucureti ,Tribuna Economic, 2009;
10

16

-ambalajul este vndut detasat, fiind consemnat distinct n factur -n asemenea


cazuri, ambalajele se conformeaza taxei pe valoarea adaugat, iar veniturile capatate sunt
considerate venituri din activiti diferite.
Unele particulariti legate de contabilizare recomanda ambalajele recuperabile.
Acestea sunt procurate clienilor, cu titlu provizoriu, pentru a ingadui transportul i stocajul
bunurilor tranzacionate-ele nu sunt vndute propriu-zis, zabovind n proprietatea furnizorului,
cruia i sunt inapoiate dup un anumit timp. Ins, pentru a instiga clientul s returneze aceste
ambalaje ct mai repede posibil, furnizorul mentioneaza aceste ambalaje n factur, la o
valoare, de regul, preeminenta preului real.
Preul i marimea ambalajelor sunt trecute n factura de vnzare a mrfurilor sau
produselor, n mod distinct, care se pune la valoarea vnzrii propriu-zise, astfel c furnizorul
achiziioneaz o crean fa de client egal cu acest pre (creana ferm), dar n acelai timp,
se angajeaz s restituie clientului respectivul pre atunci cnd acesta i inapoiaza ambalajele
n bun stare i la scadenta fixata (datorie condiionat a furnizorului).
Consemnarea acestor ambalaje n factura de vnzare, nu desemneaza o vnzare
propriu-zis, ci, mai degrab, o prefacturare, ca urmare a unei convenii tacite ntre pri. De
aceea, dup opinia noastr, termenul de consemnare a ambalajelor n factur este
indreptatit, rasfrangand realitatea.
n cazul n care ambalajele sunt degradate, prapadite sau clientul aspira s le pstreze
pentru propriul su uz, aceast consemnare se metamorfozeaza ntr-o vnzare de ambalaje,
pentru care se alcatuireste o nou factur (supranumita i factur complementar).
De regul, inregistrarea ambalajelor n factura (prefacturarea) se face fr tax pe
valoarea adugat, dar aceasta intervine atunci cnd este cazul unei vnzri de ambalaje (cnd
ambalajele sunt recapatate la un pre inferior celui consemnat n factur sau n cazul cnd
clientul nu inapoiaza ambalajele).
Costurile utilizate pentru imaginea operaiilor cu ambalajele consemnate n factur
sunt:
Contul 409 Furnizori-debitori (cu un analitic intitulat Furnizori-debitori pentru
ambalaje de restituit), cont de activ care se debiteaz cu creana codiionat asupra
furnizorului pentru ambalajele consemnate i se crediteaz cu sumele ncasate de la furnizori,
ca urmare a restituirii ambalajelor. Soldul debitor al contului reflect valoarea ambalajelor
consemnate n facturi anterioare, care nu au fost restituite.
Contul 419 Clieni-creditori (cu un subcont intitulat Clieni-creditori pentru
ambalaje consemnate), cont de pasiv n care furnizorul nregistreaz datoria condiionat fa

17

de client. Soldul creditor al contului reflect la un moment dat datoriile condiionate ale
furnizorului aferente ambalajelor consemnate.
Normele fiscale prevd ca ambalajele de circulaie (navete, sticle, borcane), la
schimb ntre furnizorii de marf i clieni, nu se factureaz i nu se supun TVA.
n condiiile n care clienii nu dein cantitile de ambalaje necesare efecturii
schimbului prevzut mai sus, ei pot primi de la furnizorii de marf ambalajele necesare n
schimbul unei garanii depuse acestora, fr facturare i fr TVA.
Periodic, se vor factura i se vor supune TVA cantitile de ambalaje date n garanie
i scoase din uz la clieni ca urmare a distrugerii, uzurii, lipsurilor.
Dupa opinia noastr, soluiile contabile propuse pentru ambalajele recuperabile
rspund i exigenelor de ordin fiscal.
La rastimpul perioadei de gestiune ntreprinderea inregistreaza n bilan stocurile de
ambalaje recuperabile care fac parte din patrimoniul propriu, respectiv ambalajele aflate n
magazie sau pravaliile proprii i cele care sunt inregistrate n facturi i aflate la clieni, din
contr, nu se cuprind stocurile de ambalaje deinute, dar consemnate de ctre furnizori, fiindca
sunt proprietatea acestora.
Operaiile cu ambalaje recuperabile nu sunt echidistante din punct de vedere
financiar, deoarece ele pot starni decalaje de trezorerie. Astfel, n unele sectoare de activitate
soldul contului 419 Clieni-creditori poate avea valori insemnate, prezentat n pasivul
bilanier al furnizorilor. n acest caz, sistemul de inregistrare al ambalajelor recuperabile
asigur o surs caracterisrica i aproape continuua pentru finanarea unor ambalaje de natura
imobilizarilor. n inlocuire, pentru clieni, cumprrile de ambalaje consemnate genereaz un
decalaj de trezorerie ce poate infatisa o nevoie real de finanare.11
Contabilitatea operaiilor privind vnzarea elementelor de natura imobilizrilor
Imobilizrile arata bunurile i valorile desitnate s foloseasca o perioad ndelungat
n activitatea unitii patrimoniale i care nu se consum la prima flosire.
Structura activelor imobilizate circumscrie urmtoarele grupe:
-imobilizri necorporale
-imobilizri corporale
-imobilizri financiare.

Ristea, Mihai ; Dima, Mirela. Contabilitatea societilor comerciale.


Bucureti,Editura Universitar, 2009;
11

18

Conform naturii lor, imobilizrile pot fi de natura financiar (cazul imobilizrilor


financiare) i nefinanciare (imobilizrile necorporale i imobilizrile corporale), iar dup
savarsirea lor n ntreprindere pot fi imobilizri profesionale (acelea care concur la realizarea
obiectului de activitate) sau neprofesionale (servesc unor funcii ale ntreprinderii cum ar fi
construciile de locuit pentru executarea funciei sociale a ntreprinderii, prevederii sportive i
culturale, etc.). Functia imobilizrilor, dup functie, n imobilizri profesionale i
neprofesionale, este util pentru stabilirea necesarului de fond de rulment aferent activitii de
exploatare i n afara exploatrii.
Contabilitatea imobilizrilor financiare
Gestiunea imobilizrilor financiare descrie cteva particulariti definite de nsi
natura financiar a acestor elemente patrimoniale. Cheltuielile accesorii (comisioane, onorarii)
legate de achiziionarea i vnzarea titlurilor de asistare i a altor titluri imobilizate sunt
contabilizate n cheltuieli de exploatare, prin consumarea conturilor corespunztoare naturii
lor.
Tehnica ridicarii i adaptarii provizioanelor pentru depreciere aferente imobilizrilor
financiare este similar cu cea a celorlalte provizioane pentru depreciere.
Vnzarea titlurilor de asistare i a altor titluri imobilizate este dobandita unei operaii
excepionale, ca i n cazul celorlalte imobilizri cedate.
Aceast descifrare este dat de faptul c o ntreprindere nu are, de regul, ca obiect
de indelitnicire operaii cu titluri imobilizate. De aceea, veniturile i cheltuielile starnite de
astfel de operaii vor distribui conturile de venituri i cheltuieli excepionale din operaiuni de
capital.
n cazul vnzrii titlurilor de participare vom avea n vedere :

ieirea titlurilor din patrimoniu, la valoarea contabil de intrare.


6721

Cheltuieli privind activele cedate

261
Titluri de participare

anularea provizioanelor de depreciere.

296

7863

Provizioane de deprecierea

Venituri din provizioane pentru

imobilizrilor financiare

deprecieri

realizarea veniturilor din cedarea titlurilor, la preul de cesiune (vnzare).

461

Debitori diveri

7721
Venituri din cedarea activelor

contabilizarea comisionului i TVA aferente datorat societii de intermediere


19

622
Cheltuieli privind comisioanele i

461
Debitori diveri

onorariile
4426
TVA deductibil
Dac cesiunea se face prin intermediul bncii, n locul contului 622 Cheltuieli
privind comisioanele i onorariile se foloseste contul 627 Cheltuieli cu servicii bancare i
asimilate.
La cesiunea titlurilor imobilizate ntreprinderea se poate afla n situaia ca aceleai
titluri de valoare deinute la aceeai firma cu preuri distincte de achiziie.
n acest caz, pentru definirea vaolrii contabile de purcedere se poate folosi una din
metodele: identificrii specifice, preul mediu ponderat, primul intrat-primul ieit (FIFO) sau
ultimul intrat-primul ieit (LIFO).
Similar titlurilor de asistare se inventarizeaza i celelalte titluri imobilizate, respectiv
262 Titluri imobilizate ale activitii de portofoliu i 263 Alte titluri imobilizate.
Contabilitatea lucrrilor executate i servicii prestate:
2.1
Evidena lucrrilor executate i a serviciilor = %
prestate ctre teri se ine cu ajutorul contului de

704

venituri din exploatare 704. Se va nregistra

Venituri din lucrri executate i servicii prestate

tariful lucrrilor executate i a serviciilor prestate

4427

(exclusiv taxa pe valoarea adaugat) pentru care

TVA colectat

au fost emise facturi pentru clieni.


411
Clieni
2.2
n cazul n care nu s-au ntocmit facturi, = %
pentru nregistrarea tarifelor lucrrilor

704

executate i a serviciilor prestate se va

Venituri din lucrri executate i servicii prestate

folosi contul 418 Clieni-facturi de

4427

ntocmit.

TVA colectat

418
Clieni-facturi de ntocmit
20

2.3
Pentru lucrrile

= %

executate i serviciile prestate pentru

704

care ncasarea se face

Venituri din lucrri executate i servicii prestate

n numerar se va

4427

folosi contul 5311 Casa

TVA colectat

2.2 Contabilitatea decontrilor cu furnizorii


n anumie situaii, stabilite de regula prin contracte, clientul acorda furnizorului
avansuri banesti in vederea livrarii unor bunuri sau servicii, iar in aceste cazuri se constituie o
creanta fata de furnizor, adica acesta devine creditor.
Contabilitatea creanelor din avansurile acordate furnizlorilor se tine cu ajutorul
contului 409 Furnizori-debitori. Faptul c este un cont de creante, de activ, rezulta din
denumirea sa, precum si din ultima cifra a simbolului, noua, de unde reiese ca, facand parte
dintr-o clasa de pasiv, are o functie de activ.
Achitarea datoriilor contractate de ntreprindere presupune debitarea contului de
furnizori avand n contrapartid un cont de disponibilitati : cont bancar, casa.
Datoriile fa de furnizori provin ca urmare a achiziionrii pe credit comercial:
-a stocurilor i serviciilor;
-a imobilizrilor.
Derularea operaiunilor cu furnizorii se realizeaz pe baza contractelor economice
sau pe baza unor comenzi ferme. Factura este documentul de baz utilizat pentru consemnarea
transferului de proprietate i nregistrarea datoriei. Datoria devine exigibil la termenul de
plat stipulat n contract i n factur.
Atunci cnd bunurile sosesc fr factur (datorit unor condiii obiective) ele sunt
nsoite de avizul de nsoire a mrfii, iar n contabilitate se va nregistra o datorie
potenial(probabil), urmnd ca ulterior, la sosirea facturii, aceasta s se transforme n
datorie exigibil.
Decontrile cu furnizorii se reflect n contabilitate cu ajutorul conturilor din gr. 40
Furnizori i conturi asimilate avnd urmtoarea structur:
401 Furnizori
403 Efecte de pltit
404 Furnizori de imobilizri
21

405 Efecte de pltit pentru imobilizri


408 Furnizori facturi nesosite
409 Furnizorii debitori
Contabilitatea analitic a furnizorilor se ine pe fiecare persoan juridic sau fizic n
parte (grupate pe furnizori interni i furnizori externi) iar n cadrul acestora pe termene de
plat. n reglementrile contabile n vigoare, se face precizarea potrivit creia se vor grupa
distinct datoriile rezultate:
-din tranzacii cu clauz de rezerv de proprietate i
-din operaiuni efectuate cu entitile la care se dein participaii.
Contul 401 Furnizori este un cont de datorii pe termen scurt (ct. P) care reflect pe
credit datoriile fa de furnizori provenite din achiziionri de stocuri, lucrri i servicii pentru
activitatea de exploatare iar pe debit modalitatea de stingere a acestor datorii.
Soldul creditor reflect datorii neachitate fa de furnizori. Contul 404 Furnizori de
imobilizri cont de datorii pe termen scurt(ct. P) evideniaz decontrile cu furnizorii ca
urmare a achiziionrii de imobilizri necorporale sau corporale, precum i pentru lucrri i
servicii executate de teri pentru activitatea de investiii.
Se crediteaz cu datoriile fa de furnizorii de imobilizri pentru:
-valoarea imobilizrilor necorporale sau corporale achiziionate i facturate de teri;
-valoarea ratelor de leasing financiar i a dobnzii aferente, facturat de locator;
-valoarea avansurilor acordate;
-TVA din facturi;
-valoarea despgubirilor, amenzilor penalitilor datorate;
-diferenele nefavorabile de curs valutar la sfritul lunii sau exerciiului financiar,
din evaluarea datoriilor n valut neachitate, idem pentru diferenele nefavorabile aferente
datoriilor exprimate n lei neachitate i care se exprim n funcie de cursul unei valute.
2.3 Contabilitatea debitorilor-diversi
Conform legii societatilor comerciale, in cazul divizarii unei societati comerciale
trebuie intocmit un proiect de divizare, iar legea cere sa existe depusa la dosarul care se
inainteaza judecatorului delegat la Registrul Comertului, o -atentie - declaratie scrisa a
conducerii societatii care cere divizarea despre modul in care intelege sa isi stinga pasivul fata
de creditori.
Prin organizarea de activ privind debitorii diveri sunt circumscrise creanele curente
privind debitele provenite din pierderile materiale, amenzile i penalitile pretinse,
22

determinate n baza unor hotrri ale instanelor judectoreti, precum i alte creane care prin
natura lor, nu sunt demarcate prin conturi de creane comerciale, salariale, fiscale sau n
cadrul grupului i cu asociaii. Potrivit acestui criteriu nu se inventariaza n aceste conturi
debitele din avansuri spre decontare acordate salariailor i din repartizarea de uniforme i
echipamente de lucru. Avansurile instrunate se nregistreaz n debitul contului 542 Avansuri
de trezorerie iar debitele din distribuiri de uniforme i echipamente de lucru n debitul
contului 428 Alte datorii i creane n inlantuire cu personalul.12
n cazul daunelor materiale provocate de unele persoane fizice sau juridice n
contabilitate se vor nregistra dou operaii :
Claritatea minusului propriu-zis, soluionat pentru stocuri, ca n cazul minusurilor n
cadrul normelor legate de sczmnt;la stocurile din aprovizionri, minusul este tratat ca o
cheltuial de exploatare, la stocurile din producie, minusul este negociat ca un venit din
producia stocat, n cazul mijloacelor fixe, tranzactia are un caracter excepional.
Imputarea prejudiciului n contul persoanelor vinovate; debitarea fie a contului 4282
Alte creane n legtur cu personalul, dac persoanele vinovate sunt salariai ai
ntreprinderii, fie a contului 461 Debitori diveri, n toate celelalte cazuri. contrapartida
creanei este un venit (fie venituri de exploatare, contul 758 Alte venituri din exploatare, n
cazul stocurilor, fie venituri excepionale, contul 7728 Alte venituri excepionale din operaii
de capital, n cazul mijloacelor fixe).
Soluia cea mai bun n ceea ce privete cuantumul sumei imputate este utilizarea
preului pieei la care se pune cota TVA concordanta.
Pentru minusuri de materii prime se va nregistra reducerea contului de materii
prime.
2.4 Contabilitatea creditorilor-diversi
Transmisiunea patrimoniala cu titlu universal produce si in cazul divizarii efecte fata
de creditorii societatii dizolvate. In locul acesteia, calitatea de debitor revine societatilor
beneficiare, care se substituie celei transmitatoare. Deoarece prin ipoteza, diviziunea are drept
consecinta o pluritate de debitori, creditorul trebuie sa-l identifice pe acela care i-a preluat
datoria, potrivit bilantului, spre a sti pe cine sa urmareasca in vederea platii. Din acest punct
de vedere, pozitia creditorului este mai putin favorizata decat in cazul fuziunii, care asigura
concentrarea capitalului urmaribil in patrimoniul unei singure societati.

Dutescu, Adriana. Politici contabile de ntreprindere. Bucureti :


C.E.C.C.A.R.,2009;
12

23

Tot legea societatilor comerciale spune ca oricare creditor al societatii care se


divizeaza, avand o creanta impotriva acesteia, anterioara publicarii proiectului de divizare in
Monitorul Oficial, poate sa faca in termen de 30 de zile de la publicarea divizarii o pozitie
care se va depune la Oficiul Registrului Comertului unde are sediul social firma care se
divizeaza, iar Oficiul Registrului Comertului are obligatia sa o inainteze spre solutionare
instantei de judecata.
Asta inseamna insa ca acel creditor ar trebui sa stea la fiecare 30 de zile sa verifice in
Monitorul Oficial si la Registrul Comertului , ce mai inregistreaza , adica ce mai "coace"
debitorul sau. Este absolut redundanta aceasta prevedere a legii intrucat nimeni nu sta in
realitate sa verifice fiecare debitor la cate 30 de zile , atat din cauza lipsei de timp cat si a
logisticii umane si costurilor pe care le-ar implica o asemenea operatiune.
n cazul n care societii i se acord sconturi (reduceri financiare) acestea sunt
contabilizate n mod distinct, sub forma de cheltuieli financiare, n contabilitatea furnizorului,
i de venituri financiare n contabilitatea clientului. Prin diminuarea sumei de pltit de ctre
cumprtor, scontul de decontare constituie:
-o cheltuiala financiara pentru furnizorul care a acceptat sa acorde aceasta reducere
(el consimte sa suporte scontul, dar incaseaza creanta fata de client cu o luna sau mai multe
luni mai devreme)
-un venit financiar pentru clientul care beneficiaza de reducere (deoarece el plateste
inainte ca angajamentul sau financiar s fi devenit scadent).
Contabilitatea trebuie s evidenieze reducerile acordate de furnizor sub forma
sconturilor acordate. Aceste sume se inregistreaza in debitul contului 767 Venituri din
sconturi obtinute.
n cazul taxei de scont, pentru contabilitate prezint interes analiza raportului dintre
rata dobanzii si scontul de decontare. Relatia folosita este de forma>
Rata dobanzii = (Rata scontului x 12 luni) / Numrul de luni de decontare n avans
Se pune problema nregistrrii rabaturilor, remizelor si resturnurilor obtinute care sau acordat ulterior intocmirii facturii de ctre furnizor.
nregistrarea reducerilor comerciale ulterioare se realizeaza prin debitarea contului
658 Alte cheltuieli din exploatare. Soluia folosirii acestui cont este discutabila. Ar fi
recomandabila utilizarea unui cont distinct de cheltuieli cu functie de pasiv 609 Cheltuieli cu
rabaturile, remizele si risconturile obtinute, dar n lipsa acestuia este indicat ca reducerile
comerciale obtinute ulterior prin facturi distincte s se nregistreze n creditul conturilor de
cheltuieli corespunzatoare facturii initiale. De asemenea, n cazul metodei inventarului

24

permanent pentru cumprrile stocate este necesar i indicat s se foloseasca contul de stocuri
n care s-a nregistrat factura iniial.13
2.4 Contabilitatea datoriilor din cumprri pe credit cambial
n practica economic este cunoscut i conceptul de efecte comerciale, n care sunt
cuprinse n general cambiile, iar n funcie de conditiile (cauzele) pe care le cuprind se pot
clasifica in cambii propriu-zise, trate, bilete la ordin.
Forma de cambie cea mai adecvat i cea mai utilizat n relaiile de creditare in
procesul de vnzare-cumprare o constituie biletul la ordin.
Creditul cambial este acel tip de credit care are la baz o cambie.
Pentru departajarea informaiilor privind datoriile pe credit cambial in vederea unor
analize complexe n funcie de natura activelor cumprate, in contabilitate se utilizeaza
conturile>
403 Efecte de pltit care ine evidena biletelor la ordin emise de client, acceptate
de furnizor, pentru datorii comerciale.
405 Efecte de pltit pentru imobilizri cont de datorii provenind din cumparari de
imobilizari, datorii pentru care au fost emise bilete la ordin acceptate de furnizor.
Pentru o datorie de 1252,3 lei ctre societate a emis un bilet la ordin cu scadenta
peste 30 de zile.
401
Furnizori

401

1252,3

Efecte de platit

2.5. Contabilitatea creanelor n devize


Soldul contului este debitor si reprezinta valoarea bunurilor livrate , a serviciilor
prestate sau a lucrarilor executate pentru care nu s-au ntocmit facturi.
Daca se constata la sfrsitul; exercitiului ca anumite creante fata de anumiti clienti
devin dubioase sau incerte, adica ncasarea lor n parte sau n totalitate este ndoielnica, tinnd
cont de situatia financiara nesatisfacatoare a debitorului, acestea se vor transfera din contul
411 "Clienti " n contul 416 " Clienti incerti " . Creanta se va transfera cu nivelul ei a)
Cresterea creantelor
1. Reluare diferentelor de curs valutar, aferente creantelor n devize, pentru care nu sau ntocmit facturi la nchiderea exercitiului.
Ristea, Mihai, coord. ; Bvi, Ilie. Contabilitatea financiar a ntreprinderii.
Bucureti. Editura Universitar, 2009;
13

25

418

476

2. Valoarea livrarilor de marfuri


418

= %
707
4428

si la ntocmirea facturii
411

4428

418
4427

3. Diferentele favorabile de curs valutar, la nchiderea exercitiului


418

477

b) Micsorarea creantelor
1. Cu valoarea facturilor ntocmite
411

= 418

2. Diferentele nefavorabile de curs valutar aferente creantelor


665

418

3. Diferentele nefavorabile de curs valutar aferente creantelor n devize la nchiderea


exercitiului:
478

418

4. Reluarea diferentelor favorabile de curs valutar, nregistrate la nchiderea


exercitiului
477 =

418 total, deci inclusiv cu cota ei de TVA

n afara creanelor pot fi incluse i valorile i dobnzile de ncasat. Acestea cuprind


creanele privind cecurile de ncasat, efectele de ncasat, cupoanele de ncasat detaabile din
titlurile de valoare privind drepturile la dividente sau dobnzi, precum i celelalte dobnzi
neexpirate la nchiderea exerciiului. Opinia pentru includerea valorilor de ncasat n categoria
creanelor i nu a disponibilitilor bneti, este motivat de faptul c ele nu au gradul de
lichiditate propriu lichiditilor. ntre data primirii lor i cea a ncasrii efective , se interpune
o durat mai mare sau mai mic de timp, uneori generatoare de dobnd.14
14

Oprea Clin,Vduva Ilie, Ristea Mihai, Neamu Horia, Bazele contabilitii, Editura didactic i pedagogic,
R.A.,Bucureti,2009

26

Procesul de nchidere al exerciiului financiar presupune intrarea n rol a unei pri


dintre principiile contabile. Cealalt parte dintre ele acioneaz pe tot parcursul anului.
Din punct de vedere practic, principiul independenei exerciiilor se realizeaz, mai
ales, prin conturile de regularizare. Ele sunt utilizate pentru repartizarea cheltuielilor i
veniturilor (dar i a creanelor i datoriilor) n timp, astfel nct s se afecteze fiecrui
exerciiu numai prile din aceste elemente care l vizeaz efectiv.
Din aciunea principiului independenei exerciiilor decurg urmtoarele:
a) o ntreprindere trebuie s se asigure c veniturile i cheltuielile contabilizate, dar
corespunztoare operaiilor exerciiului urmtor, s fie reportate asupra acestui exerciiu.
Cele mai ntlnite cazuri de regularizare sunt :
-Cheltuieli de pltit sau cheltuieli corespunztoare operaiilor exerciiului, care nu au
fost contabilizate, pentru c facturile furnizorilor nu au sosit.
-Cheltuieli relative la exerciiul urmtor, care au fost contabilizate n cursul
exerciiului de referin.
-Venituri ale perioadei, care nu vor putea s fie constatate dect n cursul exerciiului
urmtor.
-Venituri ale exerciiului urmtor, care au fost nregistrate n cursul exerciiului
curent.
-Capitalizarea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare, n ateptarea realizrii de proiecte
care s aib anse mari de reuit comercial.
-Pe un plan mai general, nscrierea n activ a cheltuielilor de constituire, n ateptarea
beneficiilor exerciiilor viitoare.
nregistrarea diferenelor din conversie (activ i pasiv), constatate la ncheierea
exerciiului, pentru creanele i datoriile exprimate n monede strine.
ntreprinderile implicate n mediul economic internaional, sunt confruntate cu
problemele de conversie a devizelor. Documentele contabile de sintez ntocmite de agenii
economici sunt prezentate n moneda naional, conform art.3 din Legea contabilitii nr.
82/1991.
ns operaiile comerciale efectuate cu partenerii strini genereaz datorii sau creane
care presupun pli sau ncasri pentru sume exprimate n moneda naional diferit de cele
contabilizate iniial, datorit variaiei cursului valutar. Problema care se ridic este aceea a
tratamentului contabil al acestor ctiguri sau pierderi datorate variaiei cursului valutar,
innd cont i de obiectivul msurrii unui rezultat al tranzaciilor cu strintatea independent
de fluctuaiile cursului valutar, pentru a evita deformarea unor indicatori eseniali pentru
activitatea de exploatare a ntreprinderii cum sunt cifra de afaceri i rezultatul exploatrii.
27

De regul, n cazul operaiunilor comerciale de vnzri i de cumprri efectuate cu


partenerii strini, cursul valutar este cel existent la data facturrii iar pentru decontare
(ncasare sau plat) se va utiliza cursul valutar din momentul efecturii decontrii. Diferenele
de curs valutar stabilite ntre data nregistrrii creanelor i datoriilor n valut i data ncasrii
sau plii, dup caz, se nregistreaz ca venituri sau cheltuieli financiare, astfel :
-Ca un venit din diferene de curs valutar (cont 765), cnd rezult o diferen
favorabil pentru ntreprindere, ntre valoarea de origine contabilizat i suma ncasat sau
pltit, convertit n moneda naional.
-Ca o cheltuial din diferene de curs valutar (cont 665), cnd rezult o diferen
nefavorabil pentru ntreprindere, ntre valoarea de origine contabilizat i suma ncasat sau
pltit, exprimat n moneda naional.
Creanele i datoriile n devize, provenite din activitatea de exploatare care nu s-au
decontat pn la ncheierea exerciiului, sunt actualizate la cursul valutar existent la data
nchiderii exerciiului.
Astfel, diferenele de curs valutar, stabilite ntre data nregistrrii n contabilitate a
creane lor i datoriilor n devize i cursul valutar de la data nchiderii exerciiului financiar, se
nregistreaz n contul de diferene de conversie-activ (cont 476), n cazul diferenelor
nefavorabile, sau n contul de diferene de conversie-pasiv, (cont 477), n situaia unor
diferene favorabile.
Deoarece aceste ctiguri sau pierderi au caracter potenial i nu definitiv, la
deschiderea exerciiului urmtor aceste nregistrri se anuleaz. Incidena acestor regularizri
ale creanelor i datoriilor n devize, la nchiderea exerciiului, asupra rezultatului, nu este
simetric, deoarece pentru diferenele de conversie-activ (pierderi latente) se constituie
provizioane pentru pierderi din schimb valutar.
Conform reglementrilor legale, provizioanele astfel constituite sunt deductibile
fiscal la nivelul pierderii nete din diferene de curs valutar, respectiv dintre valoarea creanelor
i datoriilor evaluate la cursul de schimb al pieei valutare, comunicat de Banca Naional a
Romniei, din ultima zi a exerciiului financiar i cursurile de schimb la care acestea au fost
nregistrate n contabilitate

28

STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA


CREANTELOR SI DATORIILOR LA SC DIANA SRL

Obiectivul de baza al oricarei intreprinderi il constituie obtinerea de rezultate


financiare favorabile, sub forma de profit, iar procesele economice reprezinta totalitatea
actiunilor constiente si organizate cu scopul de a transforma resursele materiale si de munca
in produse, lucrari si servicii aducatoare de venituri.
Pentru a evidentia procesele economice si pentru a determina rezultatul activitatii
economice al fiecarui exercitiu contabil sunt utilizate conturi de cheltuieli si conturi de
venituri, denumite si conturi de procese economice. Ele sunt deosebit de importante pentru
masurarea performantei. Efectuarea cheltuielilor determina o micsorare a situatiei nete, in
schimb constituirea si realizarea veniturilor produce o crestere a situatiei nete. In acest sens
se valorifica soldurile creditoare ale conturilor de venituri si soldurile debitoare ale conturilor
de cheltuieli pentru a se determina rezultatul exercitiului contabil.
3.1. Prezentarea general a societii S.C. DIANA S.R.L.

Date de identificare a societatii


Firma: SC DIANA SRL
Nr. inreg. Reg. Com. J38/258/1991
Cod fiscal: RO 2540090
Telefon: 0250.748.881 / 749.195
Adresa: Calea lu Traian , Nr. 227
Judetul: ValceaOras: Ramnicu Valcea
E-mail: office@diana.com.ro
Web: www.diana.com.ro

29

DIANA a fost construita n anul 1991, avnd ca principal motiv de indeletnicire


comercializarea produselor de alimentatie i nealimentare prin magazinul personal din
Rmnicu-Vlcea.
n anul 1997, societatea DIANA a plasat n prima unitate personala de productie
pentru carne i produse din carne. Utilat cu tehnologie de ultim or i bucurndu-se de o
logistic performant, intreprinderea s-a transformat n scurta perioada unul dintre cei mai
activi productivi din industria crnii din judeul Vlcea. Dup nc trei ani, DIANA a
achiziionat pachetul majoritar din aciunile scoase la desfacere de CARVIL S.A. (fosta
unitate de industrializare a crnii). Prin asocierea cu CARVIL S.A., n aprilie 2000 DIANA ia transmis casta capacitate modern de producie n spaiile acestei intreprinderi, implinind
ntreaga linie cu activitile de abatorizare, tranare a crnii, pregatire a produselor,
inmagazinare i transport.
n anul 2001 s-a populat ferma de la Miheti pentru creterea animalelor (bovine i
porcine), spaiile fiind puse la dispoziia intreprinderii DIANA de ctre CARVIL S.A. n
aceeasi perioada, societatea a participat la un proiect de protecia mediului subventionat de
ctre Ministerul de Externe din Austria ECOPROFIT, n urma participrii intreprinderii
capatand titlul de companie ECOPROFIT. Capacitile de procesare a crnii au fost mrite
prin echparea cu utilaje noi din import (Germania, Elveia). n acelai an s-a dezvoltat i
capacitatea de transport a intreprinderi prin modernizarea acesteia. Anul 2002 a insemnat
debutul colaborrii cu Asociaiei Romne a Crnii, al crei membru intreprinderea DIANA
este. n cadrul acestei cooperarii DIANA a luat parte la programul marca de calitate i a
primit pentru o parte din produsele sale omologarea Produs marc de valoare. Cuvenit
unei activiti susinute i a muncii n echip, n iunie 2002 s-a castigat certificarea sistemului
de Management al Calitii potrivit standardului SR EN ISO 9001:2001.
n obictivul valorificrii produciei, n anii care au urmat DIANA a desfasurat noi
puncte de munca la Sibiu, Bucureti, Craiova, Trgovite i Cluj-Napoca.
n anul 2003 s-a prelungit regula de reinvestire a profitului n utilaje i n cresterea
modular a activitii, n aranjarea de domeniu a personalului i n sprijinire prin promoii ale
produselor, ceea ce a condus la dezvoltarea calitii acestora i la mrirea reelei de desfacere
n 16 judee i n municipiul Bucureti.
n perspectiv, DIANA i propune extinderea pieei de desprindere i n afara rii.
n sensul realizrii unor vnzri la export, precum i pentru satisfacerea cerinelor marilor
magazine, firma a aderat la sistemul de codificare european EAN..
Firma a fost nregistrat la Oficiul Registrului Comerului sub numrul
J38/258/1991 , avnd codul de nregistrare fiscal nr. RO 15312647, funcionnd n baza
30

Legii nr. 31/1990 legea Societilor Comerciale. Sediul societii este n judeul Vlcea,
Rm. Vlcea, str Calea lui Traian 227 C.
Societatea este administrat de Craciunescu Dumitru asociat unic.
Realizrile importante atribuite societii au fost:
n anul 2001 ia parte la un proiect de protecia mediului subventionat de ctre
Ministerul de Externe din Austria ECOPROFIT, n urma participrii am obinut titlul de
companie ECOPROFIT.
n anul 2003 a prelungit politica de reinvestire a profitului n utilaje, n cresterea
modular a activitii si n aranjarea de specialitate a personalului, ceea ce a condus la
dezvoltarea calitii produselor i la mrirea reelei de deschidere n 16 judee i n municipiul
Bucureti.
n perioada 2003-2004 s-a desfasurat proiectul SAPARD Modernizare i
retehnologizare fabric de pregatire i abator porc .
O urmare insemnata a accesrii acestor proiecte este introducerea i certificarea
Sistemului de Management al Calitii i HACCP.
Astfel, n anul 2005 Sistemul de Management al Calitii i HACCP al DIANA SRL
a fost ascultat i certificat de ctre organismul Moody International SRL, conform
standardului DS 3027 E:2002.
n perioada 2006-2007 s-a desfasurat proiectul SAPARD Modernizarea
frigoriferului i a abatorului pentru vit. Construirea staiei de epurare . Acest proiect a
aspirat modernizarea constructiilor si instalatiilor, substituirea utilajelor si echipamentelor
prezente uzate moral si functional, mari consumatoare de energie, cu altele de ultima
generatie si remedierea conditiilor de cadru.
Obiectul de lucru
Actualizarea obiectului de activitate conform CAEN Rev.2 stabilete ca domeniul de
activitate Grupa 1013 Fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de pasare)
produse si preparate din carne, carne porc, carne vita, carnati, salam, salam vara,
salam victoria, parizer, mici,coaste, mezeluri, abator,carcasa vita, carcasa porc,industria carnii,
carnaciori,

31

3.2 Organigrama societii

Societatea are ncadrat cu contract de munca pe durata nedeterminata un numar de


630 de angajati:
Director public societate comercial
ef serviciu marketing
Director tehnic
Contabil
Secretar
Operator implementare, confirmare i modificare date
ofer de autoturisme i camionete
Produsele i serviciile intreprinderii DIANA se adreseaz, actualmente, pieei locale
i naionale, numrul firmelor mari de distribuie i magazinelor de specialitate pe care le
aprovizionm n flux continuu depind cifra de 1000.
n vedere, DIANA intentioneaza extinderea pieei de desfasurare i n afara rii. n
sensul realizrii unor vnzri la export, precum i pentru satisfacerea cerinelor marilor
magazine, intreprinderea a aderat la sistemul de codificare european EAN.
3.3 Obligativitatea organizrii i conducerea contabilitii
Conform prevederilor art.11 alin.(1) din Legea contabilitii nr. 82/1991, republicat,
modificat i completat prin Ordonana Guvernului nr. 61/2001 rspunderea pentru
organizarea i conducerea contabilitii revine administratorului sau altei persoane care are
obligaia gestionarii unitii respective.
La S.C. DIANA S.R.L. contabilitatea este organizat i condus de o persoan
angajat care are i calitatea de contabil autorizat.
Forma de contabiliate utilizat este contabilitatea n partid dubl.
Contabilitatea se ine n limba romn i n moneda naional.
Contabiliatea imobilizrilor se ine pe categorii i pe fiecare obiect de eviden.
Contabilitatea clientilor i furnizorilor, a celorlalte creane i obligaii se ine pe
categorii, precum i pe fiecare persoan fizic sau juridic.

32

Contabilitatea cheltuielilor se ine pe feluri de cheltuieli, dup natura sau destinaia


lor, dup caz.
Contabilitatea veniturilor se ine pe feluri de venituri, dup natura sau sursa lor,
dup caz.
3.4 Reglementari Juridice

Reglementri contabile naionale:


Legea Contabilitii nr. 82/1991, (republicat la 04.01.2005), cu modificrile i
completrile ulterioare;
H.G. nr. 704/1993, prin care se aprob regulamentul de aplicarea a Legii
contabilitii nr.82/1991;
Ordonana Guvernului nr.24/2001 privind impunerea microntreprinderilor, aprobat
cu modificri prin Legea nr. 111/2003, cu modificrile i completrile ulterioare;
Ordinul

Ministrului

Finanelor

Publice

nr.306/2002

pentru

aprobarea

Reglementarilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene;


Ordinul Ministrului Finanelor Publice nr.94/2001 pentru aprobarea Reglementarilor
contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitii Economice Europene i cu
Standardele Internaionale de Contabilitate;
Lege privind Codul fiscal nr. 571/2003, cu modificrile ulterioare;
Hotrrea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal;
Ordinul nr. 1752 din 17 noiembrie 2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile
conforme cu directivele europene, aplicabil de la 01.01.2006.
Hotrrea Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune
privind activitatea financiar i contabil i a normelor metodologice privind ntocmirea i
utilizarea acestora;
Ordinul Ministrului Finanelor nr. 425/1998 pentru aprobarea Nomelor metodologice
de ntocmire i utilizare a formularelor tipizate, comune pe economie, care nu au regim
special, privind activitatea financiar i contabil;
Ordinul Ministrului Finanelor Publice nr.1948/2003 privind personalizarea
formularelor tipizate cu regim special, comune pe economie, cu modificrile ulterioare.
S.C. DIANA SRL este pltitoare de impozit pe profit i a Taxei pe Valoarea
Adugat.
33

Obiectul de activitate, asa cum este mentionat si in prezentarea societatii S.C.


DIANA S.R.L. sunt Fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de pasare) .
O modaliatate frecventa de lichidare a datoriilor si creantelor comerciale o reprezinta
efectele de comert. Acestea sunt instrumente de plata si de credit prin care se reglementeaza
achitarea unor creante provenite din operatiile comerciare.
Decontarea creantelor poate fi realizata la vedere sau la termen in beneficiul
persoanei care detine efectul de comert acceptat de catre distribuitor.
Fiind titluri negociabile, efectele de comert sunt creante transmisibile, adica pot trece
din propietatea unei personae in propietatea altei personae prin cedare sau prin vanzare.
Ca structura, efectele de comert cuprind: cambia, biletul de ordin, si cecul.
Cambia. Este inscrisul prin care o persoana numia tragator, da ordin altei personae
numita tras, sa plateasca o suma determinata la vedere sau la termenul unei terte personae
numite beneficiar.Beneficiarul poate fi atat tragatorul sau un alt creditor al acestuia.
Ca instrument de plata si de credit cambia indeplineste urmatoarele functii:
-

instrument de incasare

instrument de credit

instrument de plata

instrument de garantare
Functia de instrument de incasare. Se manifesta la initiative beneficiarului si consta

in remiterea cambiei spre incasare bancii sale. Banca beneficiarului achita acestuia valoarea
cambiei dupa preluarea sumei din contul trasului.
Functia de instrument de credit. Se manifesta, de asemenea, la initiative
beneficiarului si consta in transformarea creantelor si lichiditati inaintea termenului de plata
prin vanzarea cambiei bancii sale. Aceasta operatie este cunoscuta sub denumirea de girare a
cambiei.
Functia de instrument de garantare. Se manifesta la initiativa trasului si
tragatorului sub diferite aspecte, cum ar fi:
-

acceptarea cambiei la prezentare de catre tras cand acesta devine debitor principal al
obligatiei de plata;

avalizarea cambiei de catre un tert care isi asuma obligatia de a plati in locul
debitorului daca acesta nu efectueaza plata;

garantarea incasarii in cadul unor tehnici de plata nesigure ca de exemplu icassoul


documentar.
Biletul de ordin. Este inscrisul prin care o persoana numita subscriptor (comparator

sau debitor) se angajaza sa plateasca la o anumita data o suma determinate unei alte
34

personae, numita beneficiar. Spre deosebire de cambia, care este creata la ordinul creditorului,
biletul de ordin este creat la ordinul debiturului care, in acelasi timp este atat tragator cat si
tras.
Cecul. Este inscrisul emis de catre platitor unei banci, la care are disponibil in cont,
de a achita o suma de bani unui tert, beneficiarul cecului .Principala functie a cecului este cea
de mijloc de plata, creditorul putand incasa contravaloarea acestuia de la banca clientului. In
acest caz, cecul poate fii:
-

nominativ care indica numele beneficiarului;

la ,,ordin care se transmite prin girare si este platit de ultimul beneficiar indicat pe
cec;

la purtator care nu indica numele beneficiarului, cel care il detine putandu-l incasa.
Continutul si functiile efectelor de comert au condus la sintetizarea urmatoarelor

operatii de decontare:
-

operatii privind decontarea la vedere si la termen;

operatii privind decontarea inainte de termen (scontarea);

operatii privind circulatia efectelor de comert;

operatii privind reinnoirea efectelor de comert;

operatii privind efectele neplatite.

3.5 Contabilitatea operatiilor de decontare cu efecte de comert la vedere si termen


Efectele de comert, in principal cambia, trase cu plata la vedere, pot fi depuse spre
incasare la banca de catre beneficiar in fiecare zi de la primirea lor de tras, acceptate.
Cambiile trase cu plata la termen pot fi depuse spre incasare numai la termenul inscris pe
ele. Daca beneficiarul procedeaza la scontare, trasul are obligatia de plata doar la termenul
inscris pe cambia.
Pentru contabilizarea operatiilor de decontare a datoriilor si creantelor comerciale cu
efecte de comert la vedere si la termen se utilizeaza urmatoarele conturi specifice: la
cumparator, contul 403 ,,Efecte de platit, iar la vanzator conturile:
-

413 ,,Efecte de primit . Creantele evidentiate in acest cont au caractere juridice


diferite de cele ale unor creante normale evidentiate in contul 411 ,,Clienti, in sensul
ca ele pot deveni creante transmisibile sau mobilizabile, in functie de modul de
utilizare a efectelor de comert de catre posesor;

35

5113 ,,Efecte de incasat. Cont de trezorerie care evidentiaza in debitul sau efecte
depuse la banca spre incasare la vedere si la termen, iar in credit comisionul bancar
retinut si suma neta incasata;

627 ,,Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate destinat evidentierii comisionului


bancar platit pentru deconectarea efectelor de comert .
Exemplul 1. SC ,,DIANA SRL livreaza produse finite catre SC ,,CONUDA SRL

decontabile cu o cambie trasa cu plata la vedere: pretul de vanzare 100.000 lei, TVA 24%.
Comisionul bancar retinut pentru incasarea cambiei 300 lei.
Operatiile contabile la comparator:
a) primirea bunurilor (materii prime) de la furnizor:
3.1
100.000 lei

301

24.000 lei

,,Materii prime
4426

401

124.000 lei

,,Furnizorii

,,TVA deductibila
b) acceptarea cambiei (si restituirea ei furnizorului)
3.2
124.000 lei

401

403

124.000 lei

,,Furnizori
,,Efecte de platit
c) plata datoriei catre furnizor (la preluarea sumei din cont):
3.3
124.000 lei

403
,,Efecte

5121

de

,,Conturi

platit
Operatiile contabilela vanzator:

124.000 lei
la

banci in lei

a) livrarea produselor conform facturii emise si transmiterea cambiei cumparatorului


pentru acceptare:
3.4
124.000 lei

411

701

,,Clienti

,,Venituri

100.000 lei
din

vanzarea
produselor
finite
4427
,,TVA colectata
b) primirea cambiei acceptate:
3.5
36

24.000 lei

124.000 lei

413

,,Efecte

de

primitde

la

411

124.000 lei

,,Clienti

clienti
c) depunerea cambiei spre incasare la banca:
3.6
124.000 lei

5113
,,Efecte

413

de

124.000 lei

,,Efecte

incasat

primit

de
de

la

clienti
d) incasarea cambiei: comisionul bancar 300 lei, suma 61.500 lei:
3.6
61.500 lei

5121
,,Conturi

5113

la

,,Efecte

banci in lei
627

300 lei

,,Cheltuieli

124.000 lei
de

incasat
cu

serviciile
bancare

si

asimilate
Exempu 2. S.C DIANA S.R.L exporta produse pe credit comercial pe termen scurt
(3 luni) cu scadenta de plata la momentul x. Odata cu documentele de livrare se depune
cambia spre acceptare. Pretul de livrare in conditia FOB brut este de 3.575 USD, din care
dobanda externa 65 USD (rata dabanzii de 5%). Cursul la facturare 4.00 lei/USD, cursul la
incasare 3,20 lei/USD. Comisionul de dobanda este de 15 USD.
Operatii contabile la exportator:
a) livrarea produselor clientului extern:

Valoare externa FOB brut:

3.575 USD x 4,00 lei =

10.725 lei

Dobanda externa:

65 USD x 4,00 lei =

260 lei

___________________________________

Valoarea externa FOB net:

3.510 USD x 4,00 lei =

14.040 lei

3.7
10.725 lei

411

701
37

14.040 lei

,,Clienti

,,Venituri

din

vanzarea
produselor
finite
766
,,Venituri

din

dobanzi
b) concomitent se scad din gestiune produsele exportate la costul de productie de
8.000 lei:
3.8
8.000

711

345

,,Veniturile

8.000

,,Produse finite

aferente
costurilor
stocurilor

de

produse
c) se primeste cambia acceptata de clientul extern si se depune la banca spre incasare
la termenul de plata x.
3.9
10.725 lei

413

,,Efecte
primit
10.725 lei

411

de
de

,,Clienti

la

clienti
5113
,,Efecte

10.725 lei

413

de

10.725 lei

,,Efecte

incasat

primit

de
de

la

clienti
d) la scadenta se deconteaza contravaloarea cambiei, comisionul bancar perceput
fiind 15 USD, iar cursul la incasare de 3,10 lei /USD:

Evidentierea comisionului retinut de banca:

15 USD x 4,00 lei = 60 lei


3.10
60 lei

627
,,Cheltuieli

5113

cu

,,Efecte

serviciile
bancare

incasat
si
38

60 lei
de

assimilate
Incasarea sumei nete de 3.565 USD:

valoarea in lei la incasare:

3.565 USD x 3,20 lei =

14.608 lei

- valoarea in lei la facturare:


3.565 USD x 4,00 lei =
-

14.260 lei

diferenta de curs valutar,

favorabila .. 348 lei


3.11
14.608 lei

5124

,,Conturi

5113

la

,,Efecte

banci in valuta

14.260 lei
de

incasat
765
,,Venituri

348 lei
din

diferente de curs
valutar
3.6 Contabilitatea operatiilor de decontare cu efecte de comert stocat
Stocarea efectelor de comert intervine numai in cazul efectelor trase cu plata la
termen. In limbajul financiar, scontarea este denumita operatie de mobilizare a creditelor
comerciale.
Prin scontare ,banca achita conditionat vanzatorului efectului de comert valoarea
nominala, mai putin comisionul bancar cuvenit si scontul de decontare.
Scontul de decontare se calculeaza in functie de rata dobanzii dupa formula:
Rata stocului = Rata dobanzii x t
T
in care:
-

t = numarul de zile de la data platii efectului pana la scadenta;

T = numarul de zile calendaristice dintr - un an.


Plata conditionata de catre banca a efectului de comert trebuie inteleasa in sensul de

creditare. Desi banca are in contrapartida platita propietatea asupra creantei, vanzatorul
efectului de comert ramane raspunzator fata de banca daca la scadenta trasul are dificultati
financiare. Ca urmare, banca isi recupereaza valoarea nominala a efectului e la vanzator,
urmand ca aceasta sa urmeze calea protestarii.
Pentru contabilizare se utilizeaza aceleasi conturi ca la decontarea efectelor la vedere
si la termen, cu urmatoarele exceptii (la vanzator):
39

utilizarea contului in afara bilantului 8037 ,,Efecte scontate neajunse la scadenta ca


urmare a creditarii conditionate de catre banca a efectului de comert;

utilizare contului 5114 ,,Efecte remise spre scontare in locul contului 5113 ,,Efecte de
incasat;

utilizarea conturilor 627 ,,Cheltuieli privind scontrile acordate pentru retinerile facute
de banca reprezentand comisionul cuvenit si scontul calculate.
Pentru contabilizarea operatiilor, mentimen datele de la exemplul 1 cu urmatoarele

precizari cambia a fost trasa cu plata la termen; scontarea s-a facut cu 90 zile inaintea
scadentei; rata dobanzii este de 8% pe an.
Operatiile contabile la comparator sunt similare exemplului precedent. Operatiile
contabile specifice la vanzator sunt:
a) scontarea cambiei de 90 zile inaintea scadentei:
3.12
124.000 lei

5114
,,Efecte

413

remise

124.000 lei

,,Efecte primite

spre scontare
de la clienti
b) retinerile facute de banca din valoarea nominala:
- scontul: 8% x 90 zile = 2%
360 zile
- valoarea scontului
124.000 lei x 2% = 2.480 lei
- comisionul bancar 300 lei.
3.13
300 lei

627
,,Cheltuieli

5114

cu

,,Efecte

serviciile
bancare
2.480 lei

2.780 lei
remise

spre scontare
si

asimilate
667
,,Cheltuieli
privind
sconturile
acordate
c) incasare sumei nete:

124.000 lei 2.780 lei = 121.220 lei


3.14
40

121.220 lei

5121

,,Conturi

5114

la

121.220 lei

,,Efecte

remise

banci in lei
spre scontare
a) evidentierea efectului de comert neajuns la scadenta:
3.15
Debit

8037

124.000 lei

,,Efecte scontante neajunse la


scadenta
Dupa recuperarea de catre banca a valorii nominale a efectului de comert la termen
de la tras,pe baza comunicarii facute vanzatorului efectului acesta il scoate din evidenta:
3.16
Credit

8037

124.000 lei

,,Efecte scontate neajunse la


scadenta
Daca la scadenta banca nu si-ar recupera de la tras contravaloarea efectului de
comert, ea retrage suma din contul vanzatorului efectului. Acesta inregistreaza operatia de
retragere prin formula contabila:
3.17
124.000 lei

4118

,,Clienti

5121

incerti

,,Conturi

124.000 lei
la

sau in litigiu
banci in lei
Concomitent, se crediteaza contul 8037 ,,Efecte scontate neajunse la scadenta cu
suma de 124.000 lei si, in continuare, vanzatorul efectului procedeaza la postarea acestuia fata
de tras.
In situatia in care scontarea priveste exportul de bunuri sau servicii, similar
decontarii la vedere sau la termen, intervin particularitati de calcul si evidenta a diferentelor
de curs valutar aparute.
Mentinand datele exemplului 2 si considerand ca scontarea intervine la 90 zile
inaintea termenului de plata, atunci:
1. rata scontului= 5 x 90 zile = 1,25%
360 zile
2. valorea scontului:
3.575 USD x 1,25% = 44 USD
3. iar operatiile contabile specifice sunt:
a) primirea cambiei acceptate de clientul extern si scontarea ei cu 90 zile inaintea
scadentei:
41

3.575 USD x 4,00 lei/USD = 14.300 lei


3.18
14.300 lei

413

,,Efecte
primit

de
de

,,Efecte

14.300 lei

,,Clienti

la

clienti
5114

14.300 lei

411

413

remise

14.300 lei

,,Efecte

spre scontare

primit

de
de

la

clienti
b) decontarea cambiei scontate, costurile scontarii fiind: comisionul bancar 15 USD, taxa
scontului 44 USD:

evidentierea comisionului bancar si a taxei scontului retinuta de banca:


- comision bancar:
15 USD x 4,00 lei/USD =

60 lei

- taxa scontului:
44 USD x 4,00 lei/USD =

176 lei

Total 236 lei


3.19
60 lei

627
,,Cheltuieli

5114

cu

,,Efecte

serviciile
bancare

236 lei
remise

spre scontare
si

assimilate
667

176 lei

,,Cheltuieli
privind
sconturile

acordate
incasarea sumei nete de 3.516 USD (3.575 USD 59 USD, retineri):
-

valoarea in lei la incasare:

3.516 USD x 3,20 =

11.251 lei

- valoarea in lei la facturare:


3.516 USD x 4,00 =

14.064 lei

- diferenta de curs valutar,


favorabila. 2813 lei
42

3.20
11.251 lei

5124
,,Conturi

5114

la

,,Efecte

banci in valuta

14.064 lei
remise

spre scontare
765
,,Venituri

-2813 lei

din

diferente de curs
valutar
3.7.Contabilitatea operatiilor referitoare la circulatia efectelor de comert
Consta in utilizarea efectelor de catre posesorii acestora ca instrumente de plata fata
de creditori. Se realizeaza in practica in doua modalitati: girarea si tragerea efectelor de
comert in beneficiul altor terti.
A. Girarea consta in transmiterea de girari cambiei de catre posesor, denumit girant, unei
alte persoane numita giratar care este un creditor al girantului.
Mentiunile privind circulatia cambiei prin gir se fac, de regula, pe spatele acesteia,
ceea ce face ca operatia sa mai poarte si denumirea de andosare.
De retinut ca numarul de girari etse nelimitat si ca operatia de girare nu afecteaza in
nici un fel trasul. Aceasta ramane cu obligatia de plata, indiferent de cine este beneficiarul
cambiei.
Exemplu. La 02.01.2012, societatea DIANA livreaza produse catre SC CONUDA
SL: pretul de vanzare 50.000 lei, TVA 24% . Decontarea cu cumparatorul se face cu o cambia
acceptata de acesta la 04.01.2012, avand ca termen de plata 15.01.2012.
La 05.01.2012, societatea DIANA cumpara de la furnizorul Z materii prime:
pretul de vanzare 70.000 lei, TVA 24%. Stingerea obligatiei fata de furnizorul Z se face prin
girarea cambiei acceptate de catre CONUDA si plata diferentei cu ordin de plata.
Operatiile contabile la cumparatorul Y:
a) primirea bunurilor de la furnizor:
3.21
50.000 lei

301

12.000 lei

,,Materii prime
4426

401/X
,,Furnizori

,,TVA
deductibila
b) acceptarea cambiei:
3.22
43

62.000 lei

62.000 lei

401/X

403

,,Furnizori

62.000 lei

,,Efecte

de

platit
c) plata datoriei catre furnizor:
3.23
62.000 lei

403
,,

=
Efecte

5121

de

62.000 lei

,,Conturi

platit
Operatii contabile la furnizorul X:

la

banci in lei

a) 02.01.2012: livrarea produselor finite cumparatorului Y:


3.24
62.000 lei

411/Y

701

,,Clienti

50.000 lei

,,Venituri

din

vanzarea
produselor
finite
4427

12.000 lei

,,TVA colectata
b) 03.01.2012: primirea cambiei acceptate de catre Y:
3.25
62.000 lei

413

,,Efecte
primit

411/Y

de
de

62.000 lei

,,Clienti

la

clienti
c) 05.01.2012: cumpararea materiilor prime de la furnizorul Z:
3.26
70.000 lei

301

401/Z

,,Materii prime

86.800 lei

,,TVA
deductibila

16.800 lei

4426
,,Furnizori
d) 10.01.2012: transmiterea lui Z a cambiei girate in valoare de 62.000 lei:

3.27
62.000 lei

401/Z

413

,,Furnizori

62.000 lei

,,Efecte
primit
clienti
44

de
de

la

e) 10.01.2012: inregistrarea concomitenta a girarii intr-un cont in afara bilantului:


3.28
Debit

8011

,,Giruri

si

garantii 62.000 lei

acordate
f) 15.01.2012: plata catre SC DIANA SRL catre Z a diferentei de 24.800 lei
(86.800 lei 62.000 lei)
3.29
24.800 lei

401/Z

5121

,,Furnizori

24.800 lei

,,Conturi

la

banci in lei
g) 16.01.2012: inchiderea contului 8011 ca urmare a incasarii cambiei de catre Z
de la SC CONUDA SRL:
3.30
Credit

8011

,,Giruri

si

garantii 62.000 lei

acordate
Operatiile contabile la furnizorul Z:
a) 05.01.2012: livrarea produselor catre DIANA:
3.31
86.800 lei

411/X

701

,,Clienti

70.000 lei

,,Venituri

din

vanzarea
produselor
4427

16.800 lei

,,TVA colectata
b) 10.01.2012: primirea de la SC DIANA SRL a cambiei girante:
3.32
62.000 lei

413

,,Efecte
primit

411/X

de
de

62.000 lei

,,Clienti

la

clienhti
c) 15.01.2012: incasarea cambiei primate de la societatea DIANA, comisionul
bancar 500 lei:
3.33
61.500 lei

5121
,,Conturi

413

la

62.000 lei

,,Efecte

banci in lei

primit
45

de
de

la

clienti
500 lei

6627
,,Cheltuieli

cu

serivi bancare si
asimilate
d) incasarea de la DIANA a diferentei 24.800 lei (86.800 lei 62.000 lei):
3.34
24.800 lei

5121
,,Conturi

411/X

la

24.800 lei

,,Clienti

banci in lei
B. Cambii trase in beneficiul altor terti
Cazul cel mai fregvent este cel in care tragatorul (furnizorul) este si primul
beneficiar. In alte cazuri cambia este emisa de tragator din ordinul unui tert, care devine
beneficiarul acestuia. Intr-o astfel de situatie, cambia acceptata de catre tras se transmite direct
beneficiarului.
Pentru exemplificare mentinem datele modalitatii precedente (A), cu precizarea ca
efectul de comert (cambia) a fost tras de catre DIANA asupra lui CONUDA in favoarea lui Z.
Operatiile contabile la furnizorul X:
a) 02.01.2012: livrarea produselor finite cumparatorului Y:
3.35
62.000 lei

411/Y

701

,,Clienti

,,Venituri

50.000 lei
din

vanzarea
produselor
finite
4427

12.000 lei

,,TVA colectata
b) 05.01.2012: cumpararea materiilor prime de la furnizorul Z:
3.36
70.000 lei

301/Z

401/Z

,,Materii prime

86.8000 lei

,,TVA
deductibila

16.800 lei

4426

,,Furnizori
c) stingerea partiala a obligatiei fata de Z cu contravaloarea cambiei acceptate de 62.000
lei:
3.37
46

62.000 lei

401/Z

411/Y

62.000 lei

,,Furnizori
,,Clienti
d) 10.01.2012: inregistrarea concomitenta a girarii intr-un cont in afara bilantului:
3.38
Debit

8011

,,Giruri

si

garatii 62.000 lei

acordate
e) plata diferentei de 24.800 lei (86.800 lei 62.000 lei) cu ordin de plata:
3.39
24.800 lei

401/X

5121

,,Furnizori

24.800lei

,,Conturi

la

banci in lei
f) 16.01.2012: inchiderea contului 8011 ca urmare a inasarii cambiei de Z la Y:
3.40
Credit

8011

,,Giruri

si

garantii 62.000 lei

acordate
Operatiile contabile la Z. Sunt similare exemplului precedent, cu precizarea ca nu
mai este vorba de cambie girata, cit rasa direct in favoarea lui Z.
3.8.Contabilitatea operatiilor referitoare la reinnoirea efectelor de comert
In decontarea efectelor de comert pot surveni anumite incidente generate de
dificultatile financiare ale trasului, care poate solicita: 1) fie declansarea scadentei efectului de
comert existent, caz in care plateste dobanzi de intarziere; 2) fie anularea efectului de comert
existent si inlocuirea lui cu un efect cu o scadenta mai indepartata.
In cel de al doilea caz , tragatorul inlocuieste efectul cel nou, a carui valoare
nominala se majoreaza cu dobanzile de intarziere si cu cheltuielile de reiinoire.
In practica pot sa apara trei situatii:
Situatia 1
Efectul de comert se afla inca in posesia tragatorului (sau beneficiarului initial).
In aceasta situatie, reinnoirea efectului de comert depinde de bunavointa tragatorului care, in
caz afirmativ, procedeaza la efectuarea a trei situatii:
a) anularea efectului initial, de exemplu in suma 62.000 lei:
3.41
62.000 lei

411

413

,,Clienti

62.000 lei

,,Efecte
primit
47

de
de

la

clienti
b) calculul si imputarea: dobanzilor de intarziere, de exemplu suma de 9.000 lei si a
cheltuieliilor de reinnoire, exemplu in suma de 100 lei din care, timbre fiscale 180 lei,
cheltuieli cu corespondenta 9 lei:
3.42
9.100 lei

411

766

,,Clienti

9.000 lei

,,Venituri

din

dobanzi
635
,,Cheltuieli

180 lei
cu

alte

impozite,

taxe

si

varsaminte
asimilate
626

9 lei

,,Cheltuieli
postale si taxe
de
telecomunicatii
c) emiterea efectului de comert nou, acceptat, in suma de 71.100 lei (62.000 lei + 9.100
lei):
3.43
71.100 lei

413

,,Efecte
primit

411

de
de

71.100 lei

,,Clienti

la

clienti
In contabilitatea trasului se inregistreaza aceleasi operatii privite, evident, ca datorii:
a) anularea efectului initial, acceptat in suma de 62.000 lei:
3.44
62.000 lei

403
,,Efecte

401

de

62.000 lei

,,Furnizori

platit
3.45
9.000 lei

666

401

,,Cheltuieli

,,Furnizori

privind
48

9.100 lei

dobanzile
635

180 lei

,,Cheltuieli
alte

cu

impozite,

taxe asimilate
626

9 lei

,,Cheltuieli
postale si taxe
de
telecomunicatii
b) acceptarea noului effect de comert in suma de 71.100 lei (62.000 lei + 9.100 lei):
3.46
71.100 lei

401

403 ,,Efecte de 71.100 lei

,,Furnizori

platit

Situatia 2
Efectul nu se mai afla in posesia tragatorului: el a fost negociat sau dat spre
incasare. In aceasta situatie, tragatorul, uneori, poate recupera efectul de comert de la
societatea bancara la care l-a scontat sau de la un tert oarecare ( un creditor al tragatorului).
In aceasta situatie, tragatorul va contabiliza:
a) recuperarea efectului (de la banca ), in suma de 62.000 lei:

3.47
62.000 lei

413

,,Efecte
primit

de

5114

62.000 lei

de

,,Efecte

remise

la

spre scontare

clienti
b) constituirea noii creante in suma de 71.100 lei: 62.000 lei + 9.000 lei + 100 lei
cheltuieli de reinnoire:
3.48
71.100 lei

411

413

,,Clienti

62.000 lei

,,Efecte
primit

de
de

la

clienti
766
,,Venituri

9.000 lei
din

dobanzi
635
,,Cheltuieli
49

180 lei
cu

alte

impozite,

taxe

si

varsaminte
assimilate
626

9 lei

,,cheltuieli
postale sit axe
de
telecomunicatii
c) emiterea efectului de comert nou, acceptat, in suma de 71.100 lei:
3.49
71.100 lei

413

,,Efecte
primit

411

de
de

71.100 lei

,,Clienti

la

clienti
Situatia 3
Avansuri de fonduri acordate trasului. Se apeleaza la aceasta cand tragatorul ezita
sa reclame efectul la banca din motive cum sunt: restituirea efectului nu este totdeauna
posibila, de exemplu se apropie scadenta, retragerea unui effect poate discredita atat
tragatorul, cat si trasul.
In astfel de situatii, tragatorul este tentat sa acorde un avans de fonduri trasului, la
nivelul valorii nominale a efectului, necesar platii acestuia.
Tragatorul va contabiliza:
a) acordarea avansului la nivelul valorii nominale a efectului initial de 62.000 lei:
3.50
62.000 lei

411

5121

,,Clienti

62.000 lei

,,Conturi

la

banci in lei
b) creanta pentru dobanzile de intarziere de 9.000 lei si cheltuielile de reinnoire 100 lei:
3.51
9.100 lei

411

766

,,Clienti

9.000 lei

,,Venituri

din

dobanzi
635
,,Cheltuieli
alte
50

180 lei
cu

impozite,

taxe

si

varsaminte
assimilate
626

9 lei

,,Cheltuieli
postale si taxe
de
telecomunicatii
c) emiterea noului effect de comert cu o scadenta mai indepartata in suma de 71.100 lei
(62.000 lei + 9.100 lei):
3.52
71.100 lei

413

,,Efecte
primit

411

de
de

71.100 lei

,,Clienti

la

clienti
d) depunerea spre incasare a efectului initial cu valoare nominala de 62.000 lei:
3.53
62.000 lei

5113
,,Efecte

413

de

62.000 lei

,,Efecte

incasat

primit

de
de

la

clienti
In continuare, tragatorul urmeaza sa-si incaseze si efectul reinnoit in urma acordarii
avansului ( cu o scadenta mai indepartat).
Trasul va contabiliza:
a) incasarea avansului la nivelul valorii nominale a efectului initial de 62.000 lei:
3.54
62.000 lei

5121
,,Conturi

401

la

62.000 lei

Furnizori

banci in lei
b) dobanzile si cheltuielile de reinnoire a efectului de comert:
3.55
9.000 lei

666

401

,,Cheltuieli

9.100 lei

,,Furnizori

prevind
dobanzile
635
,,Cheltuieli
51

180 lei
cu

alte

impozite,

taxe

si

varsaminte
asimilate
626

9 lei

,,Cheltuieli
postale si taxe
de
telecomunicatii
c) acceptarea noului efect de comert cu scadenta mai indepartata, cu valoare nominala de
71.100 lei (62.000 lei + 9.100 lei)
3.56
71.100 lei

401

403 ,,Efecte de 71.100 lei

,,Furnizori
d) plata efectului de comert initial de 62.000 lei:

platit

3.57
62.000 lei

403

5121

,,Efece de platit

,,Conturi

62.000 lei
la

banci in lei
Ulterior la scadenta, trasul urmeaza sa plateasca si cel de-al doilea efect de comert
cu valoare nominala de 71.100 lei.
3.9.Contabilitatea operatiilor referitoare la efecte neplatite
In aceasta situatie, tragatorul sau beneficiarul efectului de comert intocmeste un
protest (actiune in judecata) si trece in seama trasului: valoarea nominala a efectului de
comert si cheltuieli;le bancare cu intocmirea protestului.
Concomiten, calculeaza si inregisteaza deprecierea creantelor la nivelul estimat in
functie de gradul probabil de recuperare. Baza de calcul a deprecierii p constituie noua
valoare a creantei: valoarea nominala initiata ( exclusiv TVA) plus cheltuielile cu protestul.
Mentinand exemplul precedent in care valoarea nominala a cambiei este de 62.000
lei si cosiderand ca la scadenta aceasta nu a putut fi incasata din cauza dificultatilor financiare
ale trasului, tragatorul va contabiliza:
a) anulare efectului neplatit si inregistrarea cheltuielilor platite prin banca pentru
intocmirea protestului in suma propusa de 3.000 lei:
3.58
52

65.000 lei

4118
,,Clienti

413

incerti

62.000 lei

,,Efecte de platit

sau in litigiu

de la clienti
5121

3.000 lei

,,Conturi

la

banci in lei
b) concomitent se recunoaste deprecierea creantei considerand ca gradul probabil de
recuperare este de 30%. De unde rezulta ca gradul de depreciere este de 60%:

valoarea creantei fata TVA:

50.000 lei + 3.000 lei =

53.000 lei

desprinderea :

53.000 lei x 60% =

31.800 lei

3.59
31.800 lei

6814
,,Cheltuieli

491

de

31.800 lei

,,Ajustari pentru

exploatare

deprecierea

prividn ajustarile

creantelor-

pentreu

clienti

deprecierea
activelor
circulante
Ulterior judecarii procesului pot interveni in doua situatii:
1. Constatarea starii de solvabilitate a clientului care conduce la:

Incasarea creantei in suma de 65.000 lei:

3.60
65.000 lei

5121
,,Conturi

4118

la

,,Clienti

65.000 lei
incerti

banci in lei
sau in letigiu
Anularea ajustarii pentru depreciere in suma de 31.800 lei:

3.61
31.800 lei

491

7814

31.800 lei

,,Ajustari pentu

,,Venituri

din

deprecierea

ajustari

crentelor-clienti

deprecierea

pentru

activelor
circulante
53

2. Constatarea starii de insolvabilitate a clientului care conducela:

Trecerea scadentei la pierderi pentru valoarea fara TVA, adica 53.000 lei di
diminuarea TVA colectata cu suma de 12.000 lei:

3.62
53.000 lei

654
,,Pierderi
creante

4118

din

65.000 lei

,,Clienti

si

incerti

sau in litigiu

debitori diversi
4427

12.000 lei

,,TVA colectata
Anularea ajustarii pentru desprecierea in suma de 31.800 lei:

3.63
31.800 lei

491

7814

31.800 lei

,,Ajustari pentru

,,Venituri

din

deprecierea

ajustari

creantelor-

deprecierea

clienti

activelor

pentru

circulante
Evidentierea creantei intr-un cont in afara bilantului pe toata perioada pana
la prescrierea ei:

3.64
Debit

8034

65.000 lei

,,Debitori scosi din active, urmariti


in continuare
Daca ulterior, pana la data prescrierii creantei, intervine starea de solvibilitate a
clientului, atunci:

Se reactiveaza creanta:

3.65
65.000 lei

4111

754

,,Clienti

,,Venituri

53.000 lei
din

creante reactive
si

debitori

diversi
4427

,,TVA colectata
Se scade creanta din contul in afara bilantului:
54

12.000 lei

3.66
Credit

8034

65.000 lei

,,Debitori scosi din active,

urmariti in continuare
Se incaseaza creanta:

3.67
65.000 lei

5121
,,Conturi

4111

de

65.000 lei

,,Clienti

banci in lei
A .Cazul general de contabilizare a decontarii creantelor si datoriilor comerciale
3.10 Decontarea creantelor si datoriilor comerciale
Contabilzarea decontarii creantelor si datoriilor comerciale are la baza documente
specifice. La furnizor: factura (de vanzare) , ordinul de plata si extrasul de cont sau, in cazul
vanzarilor cu numerar, factura, chitanta si registrul de casa. La cuparator: factura ( de
cumparare), nota de receptie si constatare de diferente, ordinal de plata si extrasul de cont sau,
in cazul aprovizionarilor cu numerar, factura, nota de receptie, decontul de justificare a
avansului si registrul de casa.
Exemplul 1. Creante si datorii comerciale interne curente
Societatea DIANA (furnizor) livreaza catre SC CONUDA SRL produse finite cu pata
imediata cu urmatoarea factura:
- Pret de vanzare
- TVA 24%
TOTAL

9.500 lei
2.280 lei
11.780 lei

Costul de productie al bunurilor vandute este 6.000 lei. Pentru cumparator bunurile
aprovizionate sunt materii prime:
Operatiunile contabile la furnizor:
1. Factura bunurilor livrate:
3.68
11.780lei

411

701

,,Clienti

,,Venituri

9.500 lei
din

vanzarea
produselor
4427
,,TVA colectata
55

2.280 lei

2. Scaderea din gestiune a bunurilor livrate la costul de productie de 6.000 lei:


3.69
6.000 lei

711

345

,,Venituri

6.000 lei

Produse finite

aferente
costurilor
stocurilor

de

produse
3. Incasare bunurilor livrate la valoarea facturata de 11.780 lei:
3.70
11.780 lei

5311

411

,,Casa in lei
Operatile contabile la comparator:

11.780 lei

,,Clienti

1. Acordarea avansului in numerar delegatului pentru achizitionarea materiilor prime:


3.71
11.780 lei

542
,,Avansuri

5311

de

11.780 lei

,,Casa in lei

trezoreri
2. Inregistrarea materiilor prime achizitionate pe baza facturii furnizorului si notei de
receptie:
3.72
9.500 lei

301

2.280 lei

,,Materii prime
4426

401

11.780 lei

,,Furnizori

,,TVA
deductibila
3. Plata cu numerar a materiilor prime achizitionate de catre delegate conform decontului
e justificare a avansului:
3.73
11.780 lei

401

542

,,Furnizori

,,Avansuri

11.780 lei
de

trezorerie
La decontarile effectuate fara numerar incasarea bunurilor livrate, respectiv plata
bunurilor primite se contabilizeaza atat de furnizor, cat si la comparator in cotul 5121
,,Conturi la banci in lei.
Exemplul 2. Creantele si datoriile comerciale intere pe termen lung cu dobanda
facturata distinct de pretul de vanzare
56

In data de 25 decembrie 2012 societatea DIANA livreaza catre S.C CONUDA S.R.L
produse finite pe credit comercial pe termen de doi ani cu o factura ce cuprinde :

- Pret de vanzare
- TVA 24%

150.000 lei
36.000 lei
186.000 lei
18.450 lei
204.450 lei

- Dobanda
TOTAL

Costul produselor vandute este de 160.000 lei, iar la comparator bunurile


aprovizionate sunt materii prime.
Precizari:
1.

Decontarea produselor livrate se face in intregime la scadenta.

2.

Pentru calculu dobanzii s-a considerat ca, in momentul livrarii bunurilor, rata

practicata pe piata bancara etse de 6%.


Calculul dobanzii la creditele comerciale pe termen lung sa face pe baza dobanzii
compuse aplicand formula:
Dc = Pv x ( 1+i)n Pv,
in care:
Dc = dobanda compusa; Pv = pretul de vanzare; i = procentul de dobanda; n = numarul de ani
pentru care se face creditarea.
Dc = (150.000 lei x 1,062) 150.000 lei = 18.540 lei
3. In conditiile practicarii unei contabilitati de aranjamente, la furnizor veniturile si
cheltuielile aferente trebuie inregistrate in momentul livrarii bunurilor, iar la comparator
cheltuielile trebuie inregistrate in momentul primirii bunurilor sau, potrivit practicii din tara
noastra, in momentul consumarii sau vanzarii, dupa caz, a bunurilor achizitionate. Face
exceptie dobanda care se constituie ca venit financiar in fiecare perioada scadenta incasarilor.
In acest context, vanzarea cumparare, respective decontarea creantelor si
angajamentelor generate se contabilizeaza astfel:
In exercitiul N, la livrare:
1. Facturarea produselor livrate pe credit commercial pe termen lung:
3.74
204.450 lei

411

701

,,Clienti

,,Venituri
vanzarea
produselor
finite
57

150.000 lei
din

4427

36.000 lei

,,TVA colectata
472

18.540 lei

,,Venituri
inregistrate

in

avans
2. Scaderea din gestiune a produselor livrate la costul de productie de 160.000 lei:
3.75
160.000 lei

711

345

,,Venituri

160.000 lei

,,Produse finite

aferente
costurilor
stocurilor

de

produse
In exercitiul N+2, la deconectare:
3. Incasarea produselor livrate la valoarea facturata de 204.450 lei:
3.76
204.450 lei

5121
,,Conturi

411

la

204.450 lei

,,Clienti

banci in lei
4. Concomitent se evidentiaza veniturile financiare din dobanzi in suma de 18.540 lei:
18.540 lei

472

766

,,Venituri
inregistrate

,,Venituri
in

18.540 lei
din

dobanzi

avans
Operatiunile contabile la comparator
In exercitiul N, la achizitionare:
1. Primirea materiilor prime achizitionate pe credit comercial pe termen lung:
3.77
150.000 lei

301

36.000 lei

,,Materii prime
4426

401
,,Furnizori

,,TVA
18.540 lei

deductibila
471
,,Cheltuieli

in

avans
58

204.450 lei

In exercitiul N + 2, la decontare:
2. Plata materiilor prime achizitionate la valoarea facturata de furnizor de 204.450 lei:
3.78
204.450 lei

401

5121

,,Furnizori

,,Conturi

204.450 lei
la

banci in lei
3. Concomitent se evidentiaza cheltuielile financiare curente cu dobanzile in suma de
18.540 lei:
3.79
18.540 lei

666

471

,,Cheltuieli

,,Cheltuieli

privind

inregistrate

18.540 lei
in

dobanzile
avans
Exemplul 3. Creantele si datoriile comerciale interne pe termen lung cu
dabanda inclusa in pretul de vanzare
La 02.02.2012

Diana vinde produse unui client in valoare de 40.000 lei in

urmatoarele conditii de decontare:50% la livrare, 30% dupa 1 an, 20% dupa doi ani.
Se estimeaza ca societatea CONUDA ar fi putut obtine la data livrarii un credit
echivalent pe o piata bancara la o rata a dobanzii de 5%.
Cazul de mai sus prevazut de IAS 18 ,, Venituri si rezolvat in spiritual acestuia,
impune actualizarea sumelor de incasat in viitor pentru determinarea fiecareia dintre
componentele pretului: pretul de vanzare, net de dobanda, si dobanda.
Actualizarea pretului de vanzare poate fi facuta fie pe baza ratei de actualizare, fie pe
baza factorului de actualizare.
Rata de actualizare (Ra) se calculeaza dupa formula:
Ra = (1+i)n
in care:
i = procentul de dobanda, n = numarul de ani pentru care se acorda creditul.
In exemplul luat, ratele de actualizare sunt:
Pentru 2012: (1+5%)1 = 1,05
Pentru 2012+1: (1+5%)2 = 1.1025
Daca se ia ca baza de calcul rata de actualizare, valoare actualizata (Va) se determina
prin raportarea pretului de vanzare de incasat in viitor la rata de actualizare.
Va = Pv
Ra
59

in care:
Pv = pretul de vanzare; Ra = rata de actualizare.
In exemplul luat, calculul valorii actualizate pe baza ratelor de actualizare se prezinta
astfel:
Va = 20000 lei + 12000lei + 8000lei
(1,05)1
V
a

(1,05)2

= 20000lei + 11429 lei + 7256 lei = 38685 lei

Dobanda inclusa in pret = 40.000 lei 38.685 lei = 1.315 lei


Dobanda totala calculate in suma de 1.315 lei in suma actualizarii pretului de
vanzare trebuie etelata pe anii corespunzatori duratei creditului (2012 si 2012+1) in vederea
contabilizarii venitului financiar din dobanzi in concordanta cu principiul independentei
exercitiului.
Calculu dobanzilor anuale se face aplicand rata dobanzii la soldul creditului ramas
in fiecare an, astfel:

Dobanda 2012:

(38.658 lei 20.000 lei) x 5% =

934 lei

Dobanda 2012 + 1:

(38.658 lei 20.000 lei 12.000 lei + 934 lei) x 5% =

381 lei
1.315 lei

Factorul de actualizare (Fa) se calculeaza dupa formula:


Fa = ____1_____
(1 + i)n
In exemplul luat, factorii de actualizare sunt:

pentru 2012:

___1____

= 0,95238

1,05

pentru 2012 + 1:

__ _1__

= 0.90702

1,1025
Daca se ia baza de calcul factroul de actualizare, valoarea actualizata se determina
inmultind pretul de vanzare de incasat inviitor cu factorul de actualizare:
Va = Pv x Fa
In exemplul luat, calculul valorii actualizate pe baza factorilor de actualizare se
prezinta astfel:

incasare la livrare

incasare la finele lui 2012:

20.000 lei

60

12.000 lei x 0,95238 =

11.429 lei

incasarea la finele lui 2012 + 1:

8.000 lei x 0,90702 =

7.256 lei

TOTAL

38.685 lei

Calculul dobanzii totale si a dobanzilor anuale se efectueaza similar primei variante.


In continuare, operatiunile cantabile privind vanzarile pe credit comercial pe termen
lung cu dabanda inclusa in pretul de vanzare se contabilizeaza similar operatiunilor contabile
cu dobanda facturata distinct de pret.
3.11 Decontarea creantelor si datoriilor comerciale externe
Creantelor si datoriilor commercial externe le sunt proprii anumite trasaturi reiesite
din elemental de ,,extraneiate pe care-l contin. Aceste trasaturi privesc intre atele:
a) Evaluarea creantelor si datoriilor comerciale externe dupa cum urmeaza:

Evaluarea initiala a creantelor si datoriilor comerciale externe in lei la


cursul de schimb al zilei in care are loc constituirea lor;

Ulterior evaluarii initiale, pana la decontare, creantele si datoriile


comerciale in sold se evalueaza la finele fiecarei luni si implicit la data
bilantului la cursul de schimb din ultima zi bancara a lunii in cauza,
respectiv la cursul valabil la data incheierii exercitiului financiar.

Diferentele de curs valutar aparute intre cursul din data constituirii creantelor si
datoriilor comerciale externe si cursul din ultima zi bancara a primei luni dupa constituire se
contabilizeaza ca venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz. In continuare, creantele si
datoriile aparute intre cursul valutar din ultima zi bancara a lunii curente si cursul de la finele
lunii precedente se contabilizeaza, de asemanea, ca venituri sau cheltuieli financiare, dupa
caz;

La decontare, creantele si datoriile comerciale externe in sold sau lichidate


la cursul de la finele lunii precedente cu care figureaza inregistrate in
contabilitate.

Diferentele de curs valutar dintre cursul zilei cand are loc decontarea si cursul cu
care creantele si datoriile finaciare figureaza inregistrate in contabilitate se inregistreaza, de
asemenea , ca venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz.
b) Fiscalitatea operatiunilor comerciale externe:

Ca regula, exporturile catre firme din tarile extrcomunitare sunt operatiuni


scutite de TVA cu drept de deducere. Livrarile intracomuitare (LIC) sunt,
61

de asemenea, operatiuni impozabile scutite de TVA cu drept de deducere


daca sunt indeplinite conditiile: locul livrarii este in Romania si
cumparatorul din celalalt stat membru a comnucat furnizorului din
Romania codul valabil de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit de
autoritatea fiscala a tarii sale.

Importurile de la firme din tari extracomunitare, sunt operatiuni


impozabile, taxabile cu cotele legale. Achizitiile intracomunitare (AIC)
sunt operatiuni impozabile din punct de vedere al TVA daca fiecare:
urmeaza

unei

livrari

intrcomunitare;

cumparatorul

comunicat

furnizorului din statul membru codul TVA emis de autoritatea fiscala din
tara sa; sunt indeplinite si restul conditiilor prevazute in codul fiscal cu
privire la marimea intreprinderii , destinatia bunurilor, deductibilitatea
taxei, etc.
Exemplul 1. Creantele comerciale externe
La data de 15.10.2012 DIANA efectueaza o livrare intracomunitara de marfuri in
conditia de livrare FOB portul romanesc de incarcare in valoare de 9.000 euro. Incasarea
creantei are loc in doua transe: 50% pe 15.11.2012 si 50% pe 15.12.2012.
Evolutia cursului euro:
15.10.2012 = 4 lei, 31.10.2012 = 4,05 lei,
15.11.2012 = 4,02 lei, 31.11.2012 = 4,01 lei,
15.12.2012 = 4,10 lei.
Operatiunile contabile:
1. 15.10.2012. Livrarea marfurilor la extern confirm facturii externe si facturii externe de
uz intern: 9.000 euro x 4lei/euro = 36.000 lei
3.80
36.000 lei

411

707

,,Clienti

,,Venituri

36.000 lei
din

vanzarea
marfurilor
2. 31.11.2012. Actualizarea valorii contabile in lei a creantei in valuta in sold:
-

valoarea actualizata in lei la 31.10.2012:

9.000 euro x 4,05 lei =


-

36.450 lei

valoarea existenta in lei la 31.10.2012

(soldul in lei al contului 411


la constituire)

36.000 lei
62

diferenta de curs valutar


favorabila

475 lei

3.81
450 lei

411

765

,,Clienti

,,Venituri

450 lei
din

diferente de curs
valutar

3. 15.11.2012. Incasarea a 50% din valoarea creantei externe: 9.000 euro x 50% = 4.500
euro:
-

valoarea in lei la incasare:

4.500 euro x 4,02 lei =


-

18.090 lei

valoare in lei actualizata la 31.11.2012:

4.500 euro x 4,05 lei =


-

18.225 lei

dierenta de curs valutar

nefavorabila

135 lei

3.82
18.090 lei

5124

,,Conturi

411

la

18.225 lei

,,Clienti

banci in valuta
665

135 lei

,,Cheltuieli

din

diferente de curs
valutar
4. 30.11.2012. Actualizarea valorii contabile in lei a creantei in valuta in sold:
-

valoarea actualizata in lei la 30.11.2012:

4.500 euro x 4,01 lei =


-

18.045 lei

valoarea existenta in lei la 31.10.2012

(soldul in lei actualizat):


4.500 euro x 4,05 lei =
-

18.225 lei

diferenta de curs valutar

nefavorabila

180 lei

3.83
180 lei

665
,,Cheltuiel

411

din

,,Clienti
63

180 lei

diferente de curs
valutar
5. 15.12.2012. Incasarea restului de 50% din valoarea creantei extreme:
9.000 euro x 50% = 4.500 euro
-

valoarea in lei la incasare:

4.500 euro x 4,10 lei =


-

18.450 lei

valoarea existenta in lei la 30.11.2012

soldul in lei al contului 411 actualizat):


4.500 euro x 4,01 lei =

18.045 lei

diferenta de curs valutar


favorabila

405 lei

3.84
18.450 lei

5124
,,Conturi

411

la

18.045 lei

,,Clienti

banci in valuta
765
,,Venituri

405 lei
din

diferente de curs
valutar
Exemplul 2. Datorii commercial externe
La 05.10.2012 DIANA efectueaza o achizitie intracomunitara de marfuri in conditia
de livrare CIF portul romanesc de descarcare in valoare de 20.000 euro, TVA 24%. Plata
datoriei externe are loc in doua transe: 50% pe 05.10.2012 si 50% pe 05.12.2012.
Evolutia cursului in euro:
05.10.2012 = 3,30 lei, 31.10.2012 = 3,35 lei
05.11.2012 = 3,17 lei , 31.11.2012 = 3,22 lei
05.12.2012 = 3,25 lei
Operatiunile contebile:
1. Achizitia intracomunitara de marfuri:
20.000 euro x 3,30 lei = 66.000 lei
3.85
66.000 lei

371

401

,,Marfuri
2. 05.10.2012. Impozitarea TVA afarenata AIC:
66.000 lei x 24% = 15.840 lei
3.86
64

,,Furnizori

66.000 lei

15.840 lei

4426

4427

,,TVA

15.840 lei

,,TVA colectata

deductibila
3. 31.10.2012. Actualizarea valorii contabile in lei a datoriei in sold de 20.000 euro:
-

valoare actualizata in lei la 31.10.2012:

20.000 euro x 3,35 lei =


-

67.000 lei

valoarea existenta in lei la 31.10.2012

(soldul in lei al contului 401


la constituire)
-

66.000 lei

diferenta de curs valutar

nefavorabila

1.000 lei

3.87
1.000 lei

665
,,Cheltuieli

401

din

1.000 lei

,,Furnizori

diferente de curs
valutar
4. 05.11.2012. Plata a 50% din valoarea datoriei externe: 20.000 euro x 50% = 10.000
euro:
-

valoarea in lei la plata:

10.000 euro x 3,17 lei =


-

31.700 lei

valoarea in lei actualizata la 31.10.2012:

10.000 euro x 3,35 lei =


-

33.500 lei

diferenta de curs valutar

favorabila

1.800 lei

3.89
33.500 lei

401

5124

,,Furnizori

,,Conturi

31.700 lei
la

banci in valuta
765
,,Venituri

1.800 lei

di

diferente de curs
valutar
5. 30.11.2012. Actualizarea valorii contabile in lei a datoriei in valuta in sold:
-

valoarea actualizata in lei la 30.11.2012:

10.000 euro x 3,22 lei =


-

32.200 lei

valoarea existenta in lei la 31.10.2012


65

(soldul in lei al contului 401 actualizat)


10.000 euro x 3,35 lei =
-

33.500 lei

diferenta de curs valutar

favorabila

1.300 lei

3.90
1.300 lei

401

765

,,Furnizori

,,Venituri

1.300 lei
de

diferente de curs
valutar
6. 05.12.2012. plata restului de 50% din valoarea datoriei externe:
20.000 euro x 50% = 10.000 euro:
- valoarea in lei la plata:
10.000 euro x 3,25 lei =
-

32.500 lei

valoarea in lei actualizata in 30.11.2012:

10.000 euro x 3,22 lei =

32.200 lei

diferenta de curs valutar


nefavorabila

300 lei

3.91
32.200 lei

401

5124

,,Furnizori

,,Conturi

32.500 lei
la

banci in valuta
300 lei

665
,,Cheltuieli

1.800 lei
din

diferente de curs

valutar
cazuri particulare privind decontarea creantelor si datoiilor

Sunt determinate de factori cum sunt: redurcerile de pret acordate de furnizori, livrari
de stocuri fara facturi, facturarea stocurilor fara livrarea lor. Exprimarea pretului stocurilor
livrate in lei a caror decontare se face in functie de cursul unei valute.
Cazul 1. Vanzari cumparari de stocuri cu reduceri de prt
Din considerente strategice, furnizorii acorda cumparatorilor reduceri de pret care,
dupa natura lor, pot fi comerciale si financiare.
Reducerile comerciale imbraca trei forme: rabaturi, remize si risturnuri:
-

rabaturile, sunt reduceri acordate de furnizor pentru defectele de calitate si se


deduc din pretul de vanzare;

66

remizele, sunt reduceri care se acorda pentru vanzari superioare volumului


convenit sau pentru pozitia de transport preferentiala a cumparatorului;

risturnurile, sunt reduceri de pret asupra ansamblului operatiunilor efectuate


cu acelasi tert intr-o perioada determinata de gestiune.

Reducerile financiare sunt sub forma de sconturi de decontare pentru achitarea


datoriilor inaintea termenului normal de exigibilitate.
Pentru calculul si contabilizarea reducerilor de pret trebuie avute in vedere
prevederile Codului fiscal, ale contactelor comerciale, practicile comerciale si reglementarile
contabile.
Astfel, Codul fiscal prevede ca in bazade impozitare a TVA nu se cuprind rabaturile,
remizele, risturnurile, sconturile si alte reduceri de pret acordate de furnizori direct clientilor.
In contractele comerciale sunt convenite, de regula, reducerile financiare fie in
modalitatea calcularii lor in factura initiala, caz in care scontul se contabilizeaza la facturare,
fie in modalitatea calcularii lor in facturi ulterioare de reducere.
Potrivit practicilor comerciale, reducerile se calculeaza in cascada prin aplicarea
cotei procentuale proprii

fiecarei reduceri asupra netului anterior. TVA se calculeaza

totdeauna asupra ultimului net. In acest context, trebuie precizat si faptul ca in factura initiala
sunt calculate doar reducerile comerciale de natura rabaturilor si remizelor. Reduceri de natura
risturnurilor sunt calculate si facturate, de regula, la sfarsitul exercitiului financiar.
Potrivit reglementarilor contabile reducerile comerciale nu se contabilizeaza. La
furnizor se contabilizeaza ca venituri doar netul comercial calculat ca diferenta intre pretul de
vanzare si reducerile comerciale. La cumparator netul comercial se contabilizeaza ca pret de
cumparare al stocurilor.
Reducerile comerciale acordate ulterior livrarii si facturarii stocurilor se
contabilizeaza la furnizor ca reducere de venituri in contul 709 ,,Reduceri comerciale
acordate , iar la comparator ca reduceri de cheltuieli in contul 609 ,,Reduceri comerciale
primate , diminuandu-se si TVA colectata (cont 4427), respectiv TVA deductibila (cont 4426)
aferente reducerilor comerciale de pret.
Reducerile financiare se calculeaza asupra netului comercial sau, daca nu s-au
acordat reduceri comerciale, asupra pretului de vanzare. Diferenta dintre baza de calcul a
scontului si scontul calculat este denumita net financiar. El se contabilizeaza fie la
facturare, respectiv la primirea stocurilor, la furnizor ca cheltuiala financiara in contul
667 ,,Cheltuieli privind sconturile acordate , iar la comparator ca venit financiar in contul
767 ,,Venituri din sconturi obtinute , diminuandu-se si TVA aferenta reducerilor financiare de
pret, fie ulterior facturarii.
67

Exemplu 1. Livrari de stocuri cu reduceri de pret inscrise in factura de livrare


Societatea DIANA livreaza Marfuri cu reduceri de pret catre S.C CONUDA S.R.L.
Reducerea financiara,convenita prin contractul commercial, se inscrie in factura de livrare si
se contabilizeaza la facturarea marfurilor.
FACTURA

marfuri, pret de vanzare

rabat 2%

Net commercial

Scont de decontare 1%

Net financiar

TVA 24%

20.000 lei
400 lei
19.600 lei
196 lei
19.404 lei
4.656 lei

= Total factura
Operatiunile contabile la furnizor

24.060 lei

1. Livrarea marfurilor cu reduceri de pret:


3.92
24.256 lei

411

707

,,Clienti

196 lei

,,Venituri

din

vanzarea

de

marfa
4427

4.656 lei

,,TVA colectata
2. Concomitent se inregistreaza scontul de decontare acordat:
3.93
196 lei

667

411

,,Cheltuieli

196 lei

,,Clienti

privind
sconturile
acordate
3. Incasarea facturii de la comparator:
3.94
24.060 lei

5121 ,,Conturi la =

411

banci in lei
Operatiunile contabile la comparator

24.060 lei

,,Clienti

1. Primirea marfurilor c reduceri de pret:


3.95
19.600 lei

371

401
68

24.256 lei

,,Marfuri
4426

4.656 lei

,,Furnizori

,,TVA
deductibila
2. Concomitent se inregistreaza scontul de decontare primit:
3.96
196 lei

401

767

,,Furnizori

,,Venituri

196 lei
din

sconturi
obtinute
3. Plata facturii societatii DIANA:
3.97
24.060 lei

401

5121

,,Furnizori

,,Conturi

24.060 lei
la

banci in lei
Exemplul 2. Livrari de stocuri cu reduceri comerciale inscrise in facturi
ulterioare de reducere
Consideram urmatoare factura initiala privind livrarea marfurilor:
- Pret de vanzare

20.000 lei

- scont de decontare 1%

200 lei

Net financiar

19.800 lei

- TVA 24%

4.752 lei

Total factura
24.552 lei
Ulterior, societatea Diana acorda o reducere comerciala sub forma de rabat 2%.
Operatile contabile aferente facturii initiale
a) La S.C Diana S.R.L
1. Livrarea marfurilor cu reducere financiara de pret:
3.98
24.752 lei

411

707

,,Clienti

,,Venituri

20.000 lei
din

vanzarea
marfurilor
4427

4.752 lei

,,TVA colectata
2. Concomitent se evidentiaza scontul de decontare acordat:
3.99
200 lei

667

411
69

200 lei

,,Cheltuieli

,,Clienti

privind
sconturile
acordate
3. Incasarea facturii de la S.C CONUDA S.R.L
3.100
24.552 lei

5121
,,Conturi

411

la

24.552 lei

,,Clienti

banci in lei
b) La S.C CONUDA S.R.L
1. Primirea marfurilor cu reducere financiara de pret:
3.101
20.000 lei

371

401

,,Marfuri
4426

24.752 lei

,,Furnizori

,,Deductibila
2. Concomitent se evidentiaza scontul de decontare primit:
3.102
200 lei

401

767

,,Furnizori

,,Venituri

200 lei
din

sconturi
obtinute
3. Plata facturii societatii DIANA:
3.103
24.552 lei

401

5121

,,Furnizori

,,Conturi
banci in lei

Factura ulterioara de reducere comerciala:


= Pret de vanzare

Rabat 2%

Scont de decontare aferent

20.000 lei
400 lei

rabatului 1%

4 lei

Net financiar

396 lei

TVA asupra netului

Financiar, 24%

95 lei

Net de dedus
491 lei
Operatiunile contabile aferente facturii ulterioare
70

24.552 lei
la

a) La S.C DIANA S.R.L


1. Inregistrarea facturii ulterioare de reducere de pret:
3.104
100 lei

709

411

,,Reduceri

495 lei

,,Clienti

comerciale
95 lei

acordate
4426

,,TVA colectata
2. Concomitent se evidentiaza diminuarea scontului de deconectare afferent reducerii
comerciale acordate:
3.105
4 lei

667

411

,,Cheltuieli

4 lei

,,Clienti

privind
sconturile
acordate
3. Se achita societatii CONUDA reducerea ulterioara acordata de 491 lei:
3.106
491 lei

411

5121

,,Clienti

,,Conturi

491 lei
la

banci in lei
b) La S.C CONUDA S.R.L
1. Inregistrarea facturii ulterioare de reducere de pret:
3.107
495 lei

401

609

,,Clienti

100 lei

,,Reduceri
comerciale
primite
4426

95 lei

,,TVA
deductibila
2. Concomitent se evidentiaza diminuarea scontului de decontare afferent reducerii
comerciale primite:
3.108
4 lei

401

767

,,Furnizori

,,Venituri
71

4 lei
din

sconturi
obtinute
3. Incasarea de la S.C DIANA S.R.L a facturii ulterioare de reducere de pret in suma de
491 lei:
3.109
491 lei

5121
,,Conturi

401

la

491 lei

,,Furnizori

banci in lei
Exemplul 3. Livrari de stocuri cu reduceri financiare ulterioare
Consideram urmatoarea factura initiala privind livrarea marfurilor:
- Pret de vanzare

20.000 lei

- Rabat 2%

400 lei

Net comercial

19.600 lei

- TVA 24%

4.704 lei

Total factura
24.304 lei
Ulterior, societatea DIANA acorda o reducere financiara de 1% pentru deconectare
anticipate termenului de plata.
Operatiunile contabile aferente facturii
a) La S.C DIANA S.R.L
1. Livrarea marfurilor cu reducere comerciala de pret:
3.110
24.304 lei

411

707

,,Clienti

19.000 lei

,, Venituri din
vanzarea
marfurilor
4427

4.704 lei

,,TVA colectata
2. Incasarea facturii de la S.C CONUDA S.R.L:
3.11
24.304 lei

5121
,,Conturi

411

la

24.304 lei

,,Clienti

banci in lei
b) La S.C CONUDA S.R.L
3.112
19.600 lei

371

4.704 lei

,,Marfuri
4426

401
72

24.304 lei

,,TVA

,,Furnizori

deductibila
3. Plata facturii societatii DIANA
3.114
24.304 lei

401

5121

,,Furnizori

,,Conturi

24.304 lei
la

banci in lei
Factura ulterioara de reducere financiara
Netul comercial
din factura initiala

19.600 lei

- Scont de decontare 1%

196 lei

- TVA 24% aferenta


scontului de decontare

47 lei

Net de dedus
243 lei
Operatiunile contabile aferente facturii ulterioare
a) La S.C DIANA S.R.L
1. Inregistrarea facturii ulterioare de reducere finaciara de pret:
3.115
196 lei

667

411

,,Cheltuieli

243 lei

,,Clienti

privind
sconturile
47 lei

acordate
4427

,,TVA colectata
2. Plata catre comparator a reducerii financiare ulterioare de pret:
3.116
243 lei

411

5121

,,Clienti

,,Conturi

243 lei
la

banci in lei
b) La S.C DIANA S.R.L
1. Primirea facturii ulterioare de reducere financiara de pret:
3.117
243 lei

401

767

,,Furnizori

,,Venituri
dconturi
obtinute
73

196 lei
din

4426

47 lei

,,TVA
deductibila
2. Incasarea de la furnizor a reducerii financiare ulterioare de pret:
3.118
243 lei

5121
,,Conturi

401

la

243 lei

,,Furnizori

banci in lei
Cazul 2. Vanzari-cumparari de stocuri fara facturi
Stocurile livrate, cumparate se inregistreaza la furnizor ca bunuri iesite din gestiune,
iar la cumparator ca bunuri intrate in gestiune. Creantele si datoriile generate de stocurile
livrate, cumparate

fara facturi sunt contabilizate potrivit principiului independentei

exercitiului ca venituri de primit in contul 418 ,,Clienti-facturi de intocmit, respectiv ca


cheltuieli de platit in contul 408 ,,Furnizori-facturi nesosite. TVA aferenta este considerate
in acest moment ca neexigibila.
Evaluarea stocurilor si implicit a creantelor si datoriilor se face fie la preturi
anterioare, fie la preturi curente. Nefiind certe ca marime, convenim sa le definim preturi
estimate.
Ulterior, la intocmirea facturii are loc un transfer al creantelor si datoriilor comerciale
fara facturi in categoria celor obisnuite, cand se regularizeaza si eventualele diferente dintre
valorile estimate si cele reale. Totodata, se evidentiaza exigibilitatea TVA si se regularizeaza
eventualele diferente de TVA.
Practice la regularizare pot sa apara tre situatii: valoarea facturata egala cu cea
estimate, valoarea facturata mai mare decat cea estimate, valoarea facturata mai mica decat
cea estimata.
Exemplu. Societatea DIANA livreaza produse finite catre S.C ALIM S.R.L fara
factura, dar cu documente insotitoare. Valoarea estimata este de 90.000 lei, TVA 24%.
Ulterior, la intocmirea facturii se considera urmatoarele situatii: a) valoarea facturata 90.000
lei + TVA; b) valoarea facturata 100.000 lei + TVA. C) valoarea facturata 60.000 lei + TVA.
Operatiunile contabile la S.C DIANA S.R.L
1. Livrarea produselor fara factura, dar cu documente insotitoare:
3.119
111.600 lei

418,,Clientifacturi

701

de

,,Venituri

intocmit

vanzarea
produselor
74

90.000 lei
din

finite
4428

21.600 lei

,,TVA
neexigibila
2. Concomitent se scad din gestiune produsele vandy\ute la costul de productie
presupus de 65.000 lei:
3.120
65.000 lei

711

345

,,Venituri

65.000 lei

,, Produse finite

aferente
costurilor
stocurilor

de

produse
Variante ulterioare, la sosirea facturii
a) Valoarea facturata egala cu valoarea receptionata
In aceasta situatie se transfera creanta de incasat in contul 411 ,,Clienti si se
evidentiaza exigibilitatea TVA:
3.121
111.600 lei

411

418

,,Clienti

111.600 lei

,,Clienti-facturi
de intocmit

si:
3.122
21.600 lei

4428

4427

,,TVA

21.600 lei

,,TVA colectata

neexigibila
b) Valoarea facturata este mai mare decat valoarea estimate la livrare
In aceasta situatie, diferenta de valoae in plus se inregisteaza ca o majorare a
veniturilor si a TVA aferenta si, concomitent, se inregistreaza operatiuni de
regularizare de la punctual a).
Considerand valoarea facturata de 100.000 lei, TVA 24%, factura intocmita se
inregistreaza prin operatiunile:
3.123
124.000 lei

411

418

,,Clienti

111.600 lei

,,Clienti-facturi
de intocmit
701
75

10.000 lei

,,Venituri

din

vanzarea
produselor
finite
4427

2.400 lei

,,TVA
colectata
si:
3.124
21.600 lei

4428

4427

,,TVA

21.600 lei

,,TVA colectata

neexigibila
c) Valoarea facturata este mai mica decat valoarea estimata la livrarea
In aceasta situatie, diferenta de valoare in minus si inregistreaza ca o diminuare a
veniturilor din exploatare si a TVA aferenta si, concomitant, se inregistreaza operatiunile de
regulizare de la punctual a)
Considerand valoarea facturata de 60.000 lei, TVA 24%, factura intocmita se
inregistreaza prin operatiile:
3.125
14.000 lei

418

411

,,Clienti-facturi
10.000 lei

111.600 lei

,,Clienti

de intocmit
701
,,Venituri

din

vanzarea
produselor
finite
4427

2.400 lei

,,TVA colectata
si:
3.126
21.600 lei

4428

4427

,,TVA

21.600 lei

,,TVA colectata

neexigibila
La intocmirea facturii poate fi adoptata si solutia stornarii initiale de livrare a
produselor fara factura si inregistrarea apoi, in mod obisnuit, a facturii intocmite. Solutia nu
este insa prevazuta de normele de utilizare a conturilor.
76

Operatiunile contabile la comparator


1. Primirea stocurilor fara factura (materii prime):
3.127
90.000 lei

301

21.600 lei

,,Materii prime
4428

401

111.600 lei

,,Furnizori

,,TVA
neexigibila
Variante ulterioare primirii facturii
a) Valoarea facturata egala cu valoarea receptionata:
In aceasta situatie, se transforma obligatia de plata in contul 401 si se evidentiaza
exigibilitatea TVA:
3.128
111.600 lei

408

401

,,Furnizori-

111.600 lei

,,Furnizori

facturi nesosite
si:
3.129
21.600 lei

408

4428

,,TVA

21.600 lei

TVA

deductibila
neexigibila
b) Valorea facturata mai mare decat valoarea receptionata
In aceasta situatie, diferenta de valoare in plus se inregistreaza ca o intrare
obisnuita. Concomitent se tranfera obligatia de plata estimata in contul 401 si se
evidentiaza exigibilitatea TVA pentru datoria estimate.
Considerand valoarea facturata de 100.000 lei, TVA 24%, factura se inregistreaza
prin operatiunile:
3.130
111.600 lei

408

401

,,Furnizori10.000 lei

facturi nesosite
301

2.400 lei

,,Materii prime
4426,,TVA

,,Furnizori

deductibila
si:
3.131
77

124.000 lei

21.600 lei

4426

4427

,,TVA

21.600 lei

,,TVA

deductibila
neexigibila
c) Valoarea facturata mai mica decta valoarea receptionata
Diferenta de valoare in minus se inregistreaza ca o iesire concomiten cu modificarea formei
juridice a datoriei fata de furnizor si cu evidentierea exigibilitati TVA.
Considerand valoarea de factura 60.000 lei, TVA 24%, factura primita se inregistreaza astfel:
3.132
111.600 lei

408

401

,,Furnizori-

14.400 lei

,,Furnizori

facturi nesosite
301

10.000 lei

,,Materii prime
4426

2.400 lei

,,TVA
deductibila
si:
3.133
21.600 lei

4428

4427

,,TVA

21.600 lei

,,TVA colectata

neexigibila
Cazul 3. Vanzari-cumparari de stocuri pentru care s-au intocmit facturi, dar nu
s-au livrat stocurile pana la sfarsitul exercitiului.
In acest caz, din motive fiscale, atat la vanzator cat si la cumparator stocurile sunt
contabilizate ca venituri in avans, respective ca cheltuieli in avans, dar TVA aferenta se
contabilizeaza ca TVA colectata, respective deductibila. In exercitiu urmator, la vanzator se
evidentiaza stocuruile livrate, iar la cumparator stocurile primate.
Exemplu. La 99.11.2012, SC DIANA SRL intocmeste factura pentru produsele
contractate la vanzare cu SC CONUDA SRL, fara ca livrarea sa fi avut loc pana la
31.12.2012: pret de vanzare 90.000 lei, TVA 24%.
Operatiunile contabile la SC DIANA SRL
1. 26.11.2012: Inregistrarea facturii emise, continand produse finite:
3.134
111.600 lei

411

472

,,Clienti

90.000 lei

,,Venituri
inregistrate
78

in

avans
4427

21.600 lei

,,TVA colectata
2. 02.01.2012.+ 1: Livrarea produselor finite:
3.135
90.000 lei

472

701

,,Venituri
inregistrate

,,Venituri
in

90.000 lei
din

vanzarea

avans

produselor

finite
3. 02.01.2012.+ 1: Scaderea din gestiune a produselor livrate la costul de productie de
65.000 lei:
3.136
65.000 lei

711,,

Venituri =

345

aferente

65.000 lei

,,Produse finite

costurilor
tocurilor
si:
4. 05.01.2012: Incasarea facturii:
3.137
111.600 lei

5121
,,Conturi

411

la

111.600 lei

,,Clienti

banci in lei
Operatiunile contabile la SC CONUDA SRL
1. 26.12.2012: Inregistrarea facturii primate, continand materii prime:
3.138
90.000 lei

471

401

,,cheltuieli
inregistrate
21.600 lei

111.600 lei

,,Furnizori
in

avans
4426
,,TVA
deductibila
2. 02.01.2012 + 1: Receptia materiilor prime:

3.139
90.000 lei

301

471
79

90.000 lei

,,Materii prime

,,Cgeltuieli
inregistrate

in

avans
3. 05.01.2012 + 1: Plata facturii cu ordin de plata:
3.140
111.600 lei

401

5121

,,Furnizori

111.600 lei

,,Conturi

la

banci in lei
Cazul 4. Vanzari-cumparari de stocuri exprimate in lei, a caror decontare se
face in functie de cursul unei valute
din considerare de prudenta, unele intreprinderi stipuleaza in contractile incheiate
pentru livrari de bunuri sau prestari de servicii fixarea si apoi decontarea pretului in lei, in
functie de cursul unei valute. Pentru diferenta de pret rezultata furnizorului are obligatia,
conform legii, sa emita factura.
Bunurile livrate sau serviciile prestate se contabilizeaza la vanzator si la cumparator
in mod de factura. Diferenta de pret rezulta le decontare se contabilizeaza la alte venituri sau
cheltuieli financiare, dupa caz.
Exemplu. SC DIANA livreaza la 05.03.2012 produse finite catre SC CONUDA
SRL: pretul de vanzare exprimat in valuta este de 1.000 euro, cursul la 05.03.2012 este de
4,00 lei/euro, TVA 24%. Incasarea produselor se face la 20.03.2012 la cusul de 4,10 lei/euro.
Operatiunile contabile la SC DIANA SRL:
1. 05.03.2012: Livrarea produselor clietului:
Factura la livrare
1.000 euro x 4 lei =

4.000 lei

TVA 24% =

960 lei

Total

4.960 lei

3.141
4.960 lei

411

701

,,Clienti

,,Venituri

4.000 lei
din

vanzarea
produselor
finite
4427
colectata
2. 30.03.2012: Inregistrarea facturii pentru diferenta de pret:
Factura pentru diferente de pret
80

,,TVA 960 lei

1.000 euro x ( 4,10 lei 4 lei ) =

100 lei

TVA 24% =

24 lei

Total
3.142
124 lei

124 lei
411

768

,,Clienti

,,Alte

100 lei
venituri

finaciare
4427

24 lei

,,TVA colectata
3. 30.03.2012: Incasarea creantei de la client:
4.960 lei + 124 lei = 5.084
3.143
5.084 lei

5121
,,Conturi

411

la

5.084 lei

,,Clienti

banci in lei
Operatiunile contabile la SC CONUDA SRL
1. 05.03.2012: Inregistrarea bunurilor primate (materii prime):
3.144
4.000 lei

301

960 lei

,,Materii prime
4426

401

4.960 lei

,,Furnizori

,,TVA
deductibila
2. 30.03.2012: Inregistrarea facturii primate pentru diferenta de pret:
3.145
100 lei

668

401

,,Alte cheltuieli
24 lei

124 lei

,,Furnizori

financiare
4426
,,TVA

deductibila
3. 30.03.2012: Plata datoriei fata de furnizor:
960 lei + 124 lei = 5.084 lei
3.146
5.084 lei

401

5121

,,Furnizori

,,Conturi
banci in lei
81

5.084 lei
la

In situatia in care creantele si datoriile exprimate in lei, a caror decontare se face in


functie de cursul unei valute sunt decontate intr-o luna ulterioara, diferentele recunoscute in
fiecare luna, care intervin pana in luna decontarii, de determina tinand seama de modificarea
cursurilor de schimb, survenita in cursul fiecarei luni.

82

CONCLUZII
Contabilitatea este un cadru social ce are drept subventionare infatisarea unei realiti
care este ntreprinderea sau orice alt organizare. Un domeniu n care contabilitatea, prin
functiile ei de ilustrare, calcul, analiz i controlul poate i trebuie s conduca la optimizarea
deciziilor economice, la consolidarea disciplinei i simului de responsabilitate. n gestionarea
resurselor l desemneaza contabilitatea i gestiunea datoriilor i creanelor comerciale.
n contabilitatea financiar relaiile cu partenerii sunt evideniate prin aplicarea unei
clase de "conturi de teri".
,,Contabilitatea ertilor sustine evidena datoriilor creanelor unitii n relaiile
acesteia cu furnizorii, clienii, personalul, asigurrile sociale, bugetul statului, entittiile din
cadrul grupului, asociaii/acionarii, debitorii i creditorii diveri". Claritatea creanelor i a
datoriilor se face la valoarea lor nominal (valoarea efectiv din momentul apariiei lor).
Creanele i datoriile n devize se nregistreaz n contabilitate att n lei la cursul zilei, ct i
n devize.
Pentru toate plusurile, lipsurile i deprecierile constatate la bunuri, precum i pentru
pagubele determinate de expirarea termenelor de prescripie a creanelor sau din alte cauze,
comisia de inventariere trebuie s primeasc explicaii scrise de la persoanele care au
rspunderea gestionrii, respectiv a urmririi decontrii creanelor.
Pe baza explicaiilor primite si a documentelor cercetate, comisia de inventariere
stabilete caracterul lipsurilor, pierderilor, pagubelor i deprecierilor constatate, precum i
caracterul plusurilor, propunnd, n conformitate cu dispoziiile legale, modul de regularizare
a diferenelor dintre datele din contabilitate i cele faptice, rezultate n urma inventarierii.
Societatea S.C DIANA SRL se dovedeste a fi o firma serioasa care stie sa-si
administreze competent activitatea desfasurata.
Succesul sau se datoreaza unor atuuri importante, cum ar fi: imagine buna (rapiditate
in serviciu, ,,descurcareti", sens al serviciului vizavi de clientela, concurenta tehnica apreciata
de clienti, puternica motivatie a colaboratorilor, corectitudine a acestora fata de patron,
furnizori si clienti) si bine administrata.
Ca orice afacere s-a confruntat si cu situatii dificile dar a reusit sa le faca fata cu
succes, fapt dovedit de situarea sa pe primul loc, in domeniu, in preferintele clientilor.
Din punct de vedere al inregistrarilor in contabilitate, firma incearca sa-si
inregistreze corect activitatea pe cele trei categorii de activitati desfasurate: productie, comert
si prestari servicii.

83

Pentru o evidenta contabila mai usor de tinut si verificat se recomanda folosirea unui
program de contabilitate (ASSCON, ORACLE, ETC) si astfel inregistrarea tuturor operatiilor
pe calculator.
In ceea ce priveste operatiunile privind decontarile cu furnizorii si clientii se
recomanda o diversificare cat mai mare a tipurilor de vanzari si cumparari precum cele pe
credit cambial si cele pe credit comercial.
Creantele si datoriile fata de terte persoane constituie doua categorii importante de
elemente patrimoniale deoarece, ele sunt generate de faptul ca societatii S.C. "Grimex" S.A.
isi desfasoara activitatea in contextul unui sistem complex de relatii de decontare stabilite cu
tertii,persoane juridice si fizice.
Volumul si diversitatea acestor relatii sunt influentate in mare masura de natura si
complexitatea activitatilor desfasurate , care impun existenta unor colaborari permanente cu
numerosi furnizori si clienti.
Imbunatatirile sunt mereu binevenite asigurand un rezultat pozitiv al situatiei
patrimoniului societatii.
Societatea isi propune realizarea unor investitii pentru retehnologizare, modernizare
si rentabilizare.
Pentru

realizarea

acestor

investitii

societatea

urmeaza

sa

utilizeze

resursele financiare provenite din vanzari cat mai mari.


Investitiile pentru retehnologizare propuse au in vedere achizitionarea unor masini si
utilaje performante noi, care sa permita diminuarea costurilor de productie, cresterea nivelului
calitativ al produselor si serviciilor realizate de societate.
Obiectivele propuse pentru dezvoltarea societatii sunt:
- reactualizarea normelor de lucru;
- achizitionarea de la terti de produse intermediare mai ieftine si utilizarea
capacitatilor proprii pentru realizarea de produse mai rentabile;
- dezvoltarea si extinderea de activitati noi, conexe domeniului principal de activitate
;
- adoptarea unui sistem eficient si avantajos pentru societate de selectie pentru
materiile prime materialele utilizate;
- crearea unor compartimente productive noi ;
- eliminarea din procesul de productie a unor produse depasite, care nu mai au
cautare pe piata ;
- introducerea in fabricatie a unor produse noi pentru societate, da care sunt cautate
in special pe piata externa;
84

- rentabilizarea activitatii societatii.


La nivelul compartimentelor trebuie luate urmatoarele masuri:
- utilizarea eficienta a retelei de calculatoare si instruire a personalului;
- imbunatatirea programelor de evidenta si control informatizat;
- instruirea corecta a personalului cu privire la atributiile de serviciu procedurile de
lucru.
In urmatoarea perioada urmeaza a fi realizate obiectivele propuse.

85

BIBLIOGRAFIE

1.

Ciucur, Elena; Bratu, Anca. Bazele contabilitii. Bucureti : Rolcris, 2009;

2.

Constantin, Lucian; Budacia, Gabriel. Bazele contabilitii. Ed Didactic i pedagogic,


2009

3.

Coman, Florin. Contabilitate financiar i fiscalitate. Ed. Economic, Bucureti. 2009

4.

Cristea, Horia, coord.; Bunget, Ovidiu; Farcane, Nicoleta. Ghid pentru

nelegerea i aplicarea IAS 37 : Provizioane, datorii i active contingente.


Bucureti: C.E.C.C.A.R., 2010;
5. Dutescu, Adriana. Politici contabile de ntreprindere. Bucureti : C.E.C.C.A.R.,2009;
6. Gue, Raluca. Control de gestiune. Ed. Universitar, Bucureti, 2010
7 Irimescu, Alina; Iona, Corina; Dumitru, Corina Graziella; Ristea Mihai. Contabilitatea
societilor comerciale. Ed. Universitar, vol I, vol II, Bucureti, 2009
8. Jalba, Luminia. Contabilitate n comer.Ediia a-II-a Ed. Universitar, Bucureti, 2011
9. Lungu, Camelia; Gue Raluca; Olimid, Lavinia; Roman, G. Aureliana; Dumitrescu, Sofia;
Dasclu, Cornelia; tefnescu, Aurelia; Jianu, Iulia; Sahtian, Daniela; Jingu, Gabriel. Bazele
Contabilitii, Ed. Universitar, Bucureti, 2011
10. Oprea Clin,Vduva Ilie, Ristea Mihai, Neamu Horia, Bazele contabilitii, Editura
didactic i pedagogic, R.A.,Bucureti,2009
11. Petcu, Paul Mircea. Bazele contabilitii i contabilitate financiar. Bucureti : Tribuna
Economic, 2009;
12. Ristea, Mihai ; Dima, Mirela. Contabilitatea societilor comerciale. Bucureti: Editura
Universitar, 2008;
13. Ristea, Mihai, coord. ; Bvi, Ilie. Contabilitatea financiar a ntreprinderii.Bucureti :
Editura Universitar, 2009;
14. Ulea, Norocela Mihaela. Teorie contabil i raportare financiar privind activele i
datoriile ntreprinderii. Bucureti : ASE, 2009
15. Noile reglementri contabile, Editia a-VII-a din 25 oct 2011, Ed. Best Publishing
16. Revista romn de Monografii Contabile, 12 ediii. Rentrop & Straton. Ed. Rentrop &
Straton, 2009
17. Legea Contabilitatii nr.82/1991, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei;
18. Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata in Monitorul Oficial al
Romaniei nr. 1066 din 17 noiembrie 2004;
86

19. Codul Fiscal al Romaniei (actualizat si revizuit)


20. Ministerul Finantelor Publice, Ghid de aplicarea Standardelor Internationale de
Contabilitate, 2005

87