Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
INTRODUCERE.........................................................................................................3
CONSIDERAII PRIVIND CREANELE I DATORIILE................................4
1.1.Definiii prinvind creanele i datoriile comerciale.......................................4
1.3. Clasificarea datoriilor comerciale.................................................................6
1.4 Probleme generale privind creanele comerciale...........................................7
1.5. Probleme generale privind datoriile unitii.................................................8
CONTABILITATEA CREANELOR I DATORIILOR COMERCIALE.......11
2.1. Contabilitatea decontrilor cu clienii.........................................................11
2.2. Contabilitatea decontrilor cu furnizorii....................................................21
2.3. Contabilitatea debitorilor-diversi................................................................22
2.4. Contabilitatea creditorilor-diversi...............................................................23
2.5. Contabilitatea creanelor n devize.............................................................25
STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA...............................................29
CREANTELOR SI DATORIILOR LA SC DIANA SRL......................................29
3.1. Prezentarea general a societii S.C. DIANA S.R.L................................29
3.2. Organigrama societii................................................................................32
3.3. Obligativitatea organizrii i conducerea contabilitii..............................32
3.4. Reglementari Juridice.................................................................................33
3.5. Contabilitatea operatiilor de decontare cu efecte de comert la vedere si
termen35
3.6. Contabilitatea operatiilor de decontare cu efecte de comert stocat............39
3.7.Contabilitatea operatiilor referitoare la circulatia efectelor de comert........43
3.8.Contabilitatea operatiilor referitoare la reinnoirea efectelor de comert......48
3.9.Contabilitatea operatiilor referitoare la efecte neplatite..............................53
3.10. Decontarea creantelor si datoriilor comerciale.........................................56
3.11. Decontarea creantelor si datoriilor comerciale externe............................62
CONCLUZII.............................................................................................................86
BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................89
INTRODUCERE
gestiunea
datoriilor
creanelor
cormerciale.
Demersul cognitiv si aplicativ debuteaza -n primul capitol i se prelungeste n cel de-al doilea
prin definirea conceptelor de crean i datorie i sunt prezentate scopurile contabilitaii i
gestiunii datoriilor si creanelor comerciale, precum i evaluarea acestora, la finalul acestui
capitol sunt hotarate relaiile juridico-patrimoniale cu terii.
Capitotul al III-lea intitulat " Studiul de caz privind contabilitattea creanelor i
datoriilor comerciale la SC DIANA SRL " ilustreaz substana principal a lucrrii, aici sunt
supuse analizrii problemele fundamentale ale organizrii i conducerii contabilitii,
respectiv, purttorii primari de informatii, sistemul de conturi utilizat i nfiarea, n
contabilitate a operaiilor privind datoriile i creanele comerciale.
Acest ultim capitol dezbate problematica referitor la perfecionarea contabilitii
datoriilor i creanelor comerciale prin informatizarea acesteia, i astfel se analizeaz
conceptele teoretice si principiile metodologice concordante. n ncheierea lucrrii sunt
prezentate concluziile cumpatate n urma studiului ntreprinderii.
CAPITOLUL I
Oprea Clin,Vduva Ilie, Ristea Mihai, Neamu Horia, Bazele contabilitii, Editura didactic i pedagogic,
R.A.,Bucureti,2009
Clienii pot fi nesiguri n cazul n care creanele nu s-au ncasat la timp i exist
condiii care determin nesigurana n solvabilitatea acestor parteneri comerciali (se afl n
situaia de lichidare, succesiune). Ca atare, se mai poate folosi i noiunea de creane dubioase
n cazul clienilor nesiguri care pot fi irecuperabili.
Teoretic, datoriile nfieaz surse externe de finanare oferite ntreprinderii fie de
ctre o instituie de credit (datorii financiare), fie de un furnizor (datorii comerciale), fie de
teri (datorii fiscale, salariale).
Datoriile sau capitalul strin exprima fondurile sau capitalurile furnizate de terti
pentru care unitatea trebuie s acorde o prestaie sau un echivalent valoric. Este vorba de
credite contractate de la banci sau alte institutii financiare, imprumuturi din emisiunea de
obligatiuni, precum si datoriile create in cadrul relatiilor de decontare ale unitatii patrimoniale
cu alte persoane fizice sau juridice.2
Datoriile ca suma de finantare sunt prezente si functioneaza din momentul nasterii
obligatiilor fata de terti si pana in momentul rambursarii (in cazul creditelor).
Datoriile ce au termen de scaden mai mare de un an sunt posesoare de dobanzi. De
asemenea, sunt posesoare de doband, creditele primite de la banc sau unele instituii
financiare, chair daca sunt pe termen scurt.
Datoriile comerciale se realizeaz n cadrul relaiilor de decontare cu furnizorii
pentru aprovizionri de bunuri i servicii primite.
1.2.Clasificarea creanelor comerciale
n raport de forma precis pe care o mbrac i destinaia pe care o dobandeste n
interiorul ciclurilor de exploatare, activele circulante se mpart n: stocuri i producie n curs
de execuie, creane, plasamente i disponibiliti bneti.
Din clasa creanelor asupra clienilor fac parte i cele condiionate de produsele
lucrrile i serviciile vndute, dar nefacturate.
n alctuirea sa, sistemul de conturi se deosebeste pe categorii de creane, iar n
cadrul fiecrei categorii conturile analitice se creeaz pe orice persoan fizic sau juridic. De
asemenea, conturile analitice se asociaz i pe termene de ncasare (termen lung peste 5 ani
i scurt sub un an). De asemenea, prin conturi distincte sunt evideniate creanele incerte i
n litigii. Toate creanele sau drepturile, altele dect cele asupra clienilorsunt separate prin
structurile:
Cristea, Horia, coord.; Bunget, Ovidiu; Farcane, Nicoleta. Ghid pentru nelegerea i
aplicarea IAS 37 : Provizioane, datorii i active contingente. Bucureti:
C.E.C.C.A.R., 2009;
2
de
participare;
-debitorii diveri pentru creanele determinate de cesiunea titlurilor de plasament,
cesiunea activelor imobilizate, garaniile depuse, reclamaii, pagube materiale, creane
reactive i alte creane.3
1.3 Clasificarea datoriilor comerciale
Putem spune c din masa patrimoniala a unor datorii mai semnificative sunt
structurile urmatoare:
-datorii financiare
-datorii comerciale
-datorii fiscale, salariale i sociale
-datorii privind relaiile de decontare cu ali asociati i creditori diveri.
Datoriile care sunt pe termen scurt expun fondurile furnizate de teri pentru care
unitatea poate s dea o prestaie sau un echivalent valoric.
Referitor la categoriile create n cadrul relaiilor de decontare ale unitii cu alte
persoane fizice sau juridice.
Persoanele fizice si juridice fa de care unitatea are ndatoriri banesti sunt denumite
generic creditori. Datoriile, ca surse straine de finantare, sunt prezente si functioneaza din
momentul nasterii angajamentelor fata de terti si pana in momentul platii lor. Mai mult, toate
datoriile la a caror termene de decontare depasesc un an sunt purtatoare de dobnd
Datoriile comerciale realizate n cadrul relaiilor de decontare cu furnizorii pentru
aprovizionrile de bunuri materiale, lucrari si servicii se demarc patrimonial ca i furnizori,
efecte de platit si avansuri acordate furnizorilor.
n funcie de natura activelor cumprate pe credit se disting:
-datorii provenind din cumprri de bunuri i servicii
3
Oprea Clin,Vduva Ilie, Ristea Mihai, Neamu Horia, Bazele contabilitii, Editura didactic i pedagogic,
R.A.,Bucureti,2009
Activele circulante denumite i active curente, cuprind toate valorile economice sub
forma stocurilor i produciei n curs de execuie, creanelor, valorilor mobiliare de plasament
i disponibilitilor bneti.
Economic i financiar afirmand activele circulante sunt ntr-o continu fluenta
valoric , ele i modifica forma material i utilitatea (marf, crean, bani) n interiorul
circuitului economic al patrimoniului.
Odat cu finalizarea ciclului de exploatare, distinctele forme exacte de active
circulante sunt substituite continuu cu exemplare noi de aceeai spe. Aadar, n faza de
provizionare, activele circulante sub form de bani se preschimba n stocuri de materii prime
i materiale, n faza de producie, stocurile de materii prime i materiale se folosesc integral,
rezultand stocuri de producie n curs de execuie, care, dup ultima actiune de modificare,
devin produse finite, i n faza de deschidere sunt vndute clienilor, operaie care produc
drepturi fa de acetia.
4
Noile reglementri contabile, Editia a-VII-a din 25 oct 2011, Ed. Best Publishing
7
2009
9
negociate ca un ansamblu unic sau cnd ele se ataeaz unuia i aceluiai proiect. Invers, dac
un contract
include diferite proiecte i dac veniturile i cheltuielile specifice fiecruia dintre ele
pot fi distinse, fiecare dintre proiecte poate fi considerat ca asimilabil unui contract distinct.7
De asemenea se poate spune c, aplicarea acestui principiu poate presupune :
-necompensarea creanelor cu datoriile fa de acelai tert
-necompensarea intre elementele valorice neomogene (de exemplu> intre valoarea de
intrare si provizionul pentru depreciere).
Aconturile primite de la clienti reprezint sumele datorate clientilor pentru avansurile
sau aconturile incasate de la acestia.
Efectele de pltit nfieaz titlurile de valoare care denot obligatia de plata a
intreprinderii in cadrul relatiilor de decontare cu furnizorii.
Diveri creditori cuprind toate obligatiile care nu se includ in categoriile prezentate.
n aceast situaie se afl datoriile despre achizitionarea titlurilor de plasament, sumele
incasate si necuvenite.
Cumparatorul solicita furnizorului sa transmita diferenta constatata ca o eroare printro noua factura sau poate fi anularea integrala a facturii initiale, prin intocmirea uneia noi cu
suma in rosu si una cu suma corecta.
n procesul de aprovizionare cu valori materiale exista si situatia primirii de valori
materiale pentru care nu a fost primita si factura. :n aceasta situatie receptia poate fi realizata
de cumparator pe baza preturilor convenite intre cumparator si vanzator existand un
provizorat pentru valorile inregistrate fara documente de decontare. TVA-ul aferent acestor
valori materiale nu este recunoscut ca deductibil pentru ca in reglementarile legale, factura si
chitanta fiscala se constituie ca documente ce opereaza cu TVA deductibil sau colectat.8
La nregistrarea valorilor materiale ce au la baz numai nota de recepie, fr factur,
furnizorul se constituie ca unul ce urmeaz a ntocmi factura i TVA-ul neexigibil.
10
= %
,,Clienti
701
,,Venituri din vanzarea produselor
4427
,,TVA colectata
411
= %
,,Clienti
711
,,Venituri din vanzarea marfii
4427
,,TVA colectata
345
,,Produse finite
411
,,Clienti
Cel de-al doilea caz este vnzarea cu plat imediat. Pentru vnzarea de produse finite:
411
= %
,,Clienti
701
,,Venituri din vanzarea produselor finite
11
4427
,,TVA colectata
i se va nregistra concomitent i ncasarea imediat a facturii de vnzare:
5311
,,Casa in lei
411
,,Clineti
= %
,,Clienti
707
,,Venituri din vanzarea marfurilor
4427
,,TVA colectata
,,Casa in lei
411
,,Clienti
Casa n lei
%
707
Venituri din vnzarea mrfurilor
4427
TVA colectat
12
14
15
16
17
de client. Soldul creditor al contului reflect la un moment dat datoriile condiionate ale
furnizorului aferente ambalajelor consemnate.
Normele fiscale prevd ca ambalajele de circulaie (navete, sticle, borcane), la
schimb ntre furnizorii de marf i clieni, nu se factureaz i nu se supun TVA.
n condiiile n care clienii nu dein cantitile de ambalaje necesare efecturii
schimbului prevzut mai sus, ei pot primi de la furnizorii de marf ambalajele necesare n
schimbul unei garanii depuse acestora, fr facturare i fr TVA.
Periodic, se vor factura i se vor supune TVA cantitile de ambalaje date n garanie
i scoase din uz la clieni ca urmare a distrugerii, uzurii, lipsurilor.
Dupa opinia noastr, soluiile contabile propuse pentru ambalajele recuperabile
rspund i exigenelor de ordin fiscal.
La rastimpul perioadei de gestiune ntreprinderea inregistreaza n bilan stocurile de
ambalaje recuperabile care fac parte din patrimoniul propriu, respectiv ambalajele aflate n
magazie sau pravaliile proprii i cele care sunt inregistrate n facturi i aflate la clieni, din
contr, nu se cuprind stocurile de ambalaje deinute, dar consemnate de ctre furnizori, fiindca
sunt proprietatea acestora.
Operaiile cu ambalaje recuperabile nu sunt echidistante din punct de vedere
financiar, deoarece ele pot starni decalaje de trezorerie. Astfel, n unele sectoare de activitate
soldul contului 419 Clieni-creditori poate avea valori insemnate, prezentat n pasivul
bilanier al furnizorilor. n acest caz, sistemul de inregistrare al ambalajelor recuperabile
asigur o surs caracterisrica i aproape continuua pentru finanarea unor ambalaje de natura
imobilizarilor. n inlocuire, pentru clieni, cumprrile de ambalaje consemnate genereaz un
decalaj de trezorerie ce poate infatisa o nevoie real de finanare.11
Contabilitatea operaiilor privind vnzarea elementelor de natura imobilizrilor
Imobilizrile arata bunurile i valorile desitnate s foloseasca o perioad ndelungat
n activitatea unitii patrimoniale i care nu se consum la prima flosire.
Structura activelor imobilizate circumscrie urmtoarele grupe:
-imobilizri necorporale
-imobilizri corporale
-imobilizri financiare.
18
261
Titluri de participare
296
7863
Provizioane de deprecierea
imobilizrilor financiare
deprecieri
461
Debitori diveri
7721
Venituri din cedarea activelor
622
Cheltuieli privind comisioanele i
461
Debitori diveri
onorariile
4426
TVA deductibil
Dac cesiunea se face prin intermediul bncii, n locul contului 622 Cheltuieli
privind comisioanele i onorariile se foloseste contul 627 Cheltuieli cu servicii bancare i
asimilate.
La cesiunea titlurilor imobilizate ntreprinderea se poate afla n situaia ca aceleai
titluri de valoare deinute la aceeai firma cu preuri distincte de achiziie.
n acest caz, pentru definirea vaolrii contabile de purcedere se poate folosi una din
metodele: identificrii specifice, preul mediu ponderat, primul intrat-primul ieit (FIFO) sau
ultimul intrat-primul ieit (LIFO).
Similar titlurilor de asistare se inventarizeaza i celelalte titluri imobilizate, respectiv
262 Titluri imobilizate ale activitii de portofoliu i 263 Alte titluri imobilizate.
Contabilitatea lucrrilor executate i servicii prestate:
2.1
Evidena lucrrilor executate i a serviciilor = %
prestate ctre teri se ine cu ajutorul contului de
704
4427
TVA colectat
704
4427
ntocmit.
TVA colectat
418
Clieni-facturi de ntocmit
20
2.3
Pentru lucrrile
= %
704
n numerar se va
4427
TVA colectat
determinate n baza unor hotrri ale instanelor judectoreti, precum i alte creane care prin
natura lor, nu sunt demarcate prin conturi de creane comerciale, salariale, fiscale sau n
cadrul grupului i cu asociaii. Potrivit acestui criteriu nu se inventariaza n aceste conturi
debitele din avansuri spre decontare acordate salariailor i din repartizarea de uniforme i
echipamente de lucru. Avansurile instrunate se nregistreaz n debitul contului 542 Avansuri
de trezorerie iar debitele din distribuiri de uniforme i echipamente de lucru n debitul
contului 428 Alte datorii i creane n inlantuire cu personalul.12
n cazul daunelor materiale provocate de unele persoane fizice sau juridice n
contabilitate se vor nregistra dou operaii :
Claritatea minusului propriu-zis, soluionat pentru stocuri, ca n cazul minusurilor n
cadrul normelor legate de sczmnt;la stocurile din aprovizionri, minusul este tratat ca o
cheltuial de exploatare, la stocurile din producie, minusul este negociat ca un venit din
producia stocat, n cazul mijloacelor fixe, tranzactia are un caracter excepional.
Imputarea prejudiciului n contul persoanelor vinovate; debitarea fie a contului 4282
Alte creane n legtur cu personalul, dac persoanele vinovate sunt salariai ai
ntreprinderii, fie a contului 461 Debitori diveri, n toate celelalte cazuri. contrapartida
creanei este un venit (fie venituri de exploatare, contul 758 Alte venituri din exploatare, n
cazul stocurilor, fie venituri excepionale, contul 7728 Alte venituri excepionale din operaii
de capital, n cazul mijloacelor fixe).
Soluia cea mai bun n ceea ce privete cuantumul sumei imputate este utilizarea
preului pieei la care se pune cota TVA concordanta.
Pentru minusuri de materii prime se va nregistra reducerea contului de materii
prime.
2.4 Contabilitatea creditorilor-diversi
Transmisiunea patrimoniala cu titlu universal produce si in cazul divizarii efecte fata
de creditorii societatii dizolvate. In locul acesteia, calitatea de debitor revine societatilor
beneficiare, care se substituie celei transmitatoare. Deoarece prin ipoteza, diviziunea are drept
consecinta o pluritate de debitori, creditorul trebuie sa-l identifice pe acela care i-a preluat
datoria, potrivit bilantului, spre a sti pe cine sa urmareasca in vederea platii. Din acest punct
de vedere, pozitia creditorului este mai putin favorizata decat in cazul fuziunii, care asigura
concentrarea capitalului urmaribil in patrimoniul unei singure societati.
23
24
permanent pentru cumprrile stocate este necesar i indicat s se foloseasca contul de stocuri
n care s-a nregistrat factura iniial.13
2.4 Contabilitatea datoriilor din cumprri pe credit cambial
n practica economic este cunoscut i conceptul de efecte comerciale, n care sunt
cuprinse n general cambiile, iar n funcie de conditiile (cauzele) pe care le cuprind se pot
clasifica in cambii propriu-zise, trate, bilete la ordin.
Forma de cambie cea mai adecvat i cea mai utilizat n relaiile de creditare in
procesul de vnzare-cumprare o constituie biletul la ordin.
Creditul cambial este acel tip de credit care are la baz o cambie.
Pentru departajarea informaiilor privind datoriile pe credit cambial in vederea unor
analize complexe n funcie de natura activelor cumprate, in contabilitate se utilizeaza
conturile>
403 Efecte de pltit care ine evidena biletelor la ordin emise de client, acceptate
de furnizor, pentru datorii comerciale.
405 Efecte de pltit pentru imobilizri cont de datorii provenind din cumparari de
imobilizari, datorii pentru care au fost emise bilete la ordin acceptate de furnizor.
Pentru o datorie de 1252,3 lei ctre societate a emis un bilet la ordin cu scadenta
peste 30 de zile.
401
Furnizori
401
1252,3
Efecte de platit
25
418
476
= %
707
4428
si la ntocmirea facturii
411
4428
418
4427
477
b) Micsorarea creantelor
1. Cu valoarea facturilor ntocmite
411
= 418
418
418
Oprea Clin,Vduva Ilie, Ristea Mihai, Neamu Horia, Bazele contabilitii, Editura didactic i pedagogic,
R.A.,Bucureti,2009
26
28
29
Legii nr. 31/1990 legea Societilor Comerciale. Sediul societii este n judeul Vlcea,
Rm. Vlcea, str Calea lui Traian 227 C.
Societatea este administrat de Craciunescu Dumitru asociat unic.
Realizrile importante atribuite societii au fost:
n anul 2001 ia parte la un proiect de protecia mediului subventionat de ctre
Ministerul de Externe din Austria ECOPROFIT, n urma participrii am obinut titlul de
companie ECOPROFIT.
n anul 2003 a prelungit politica de reinvestire a profitului n utilaje, n cresterea
modular a activitii si n aranjarea de specialitate a personalului, ceea ce a condus la
dezvoltarea calitii produselor i la mrirea reelei de deschidere n 16 judee i n municipiul
Bucureti.
n perioada 2003-2004 s-a desfasurat proiectul SAPARD Modernizare i
retehnologizare fabric de pregatire i abator porc .
O urmare insemnata a accesrii acestor proiecte este introducerea i certificarea
Sistemului de Management al Calitii i HACCP.
Astfel, n anul 2005 Sistemul de Management al Calitii i HACCP al DIANA SRL
a fost ascultat i certificat de ctre organismul Moody International SRL, conform
standardului DS 3027 E:2002.
n perioada 2006-2007 s-a desfasurat proiectul SAPARD Modernizarea
frigoriferului i a abatorului pentru vit. Construirea staiei de epurare . Acest proiect a
aspirat modernizarea constructiilor si instalatiilor, substituirea utilajelor si echipamentelor
prezente uzate moral si functional, mari consumatoare de energie, cu altele de ultima
generatie si remedierea conditiilor de cadru.
Obiectul de lucru
Actualizarea obiectului de activitate conform CAEN Rev.2 stabilete ca domeniul de
activitate Grupa 1013 Fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de pasare)
produse si preparate din carne, carne porc, carne vita, carnati, salam, salam vara,
salam victoria, parizer, mici,coaste, mezeluri, abator,carcasa vita, carcasa porc,industria carnii,
carnaciori,
31
32
Ministrului
Finanelor
Publice
nr.306/2002
pentru
aprobarea
instrument de incasare
instrument de credit
instrument de plata
instrument de garantare
Functia de instrument de incasare. Se manifesta la initiative beneficiarului si consta
in remiterea cambiei spre incasare bancii sale. Banca beneficiarului achita acestuia valoarea
cambiei dupa preluarea sumei din contul trasului.
Functia de instrument de credit. Se manifesta, de asemenea, la initiative
beneficiarului si consta in transformarea creantelor si lichiditati inaintea termenului de plata
prin vanzarea cambiei bancii sale. Aceasta operatie este cunoscuta sub denumirea de girare a
cambiei.
Functia de instrument de garantare. Se manifesta la initiativa trasului si
tragatorului sub diferite aspecte, cum ar fi:
-
acceptarea cambiei la prezentare de catre tras cand acesta devine debitor principal al
obligatiei de plata;
avalizarea cambiei de catre un tert care isi asuma obligatia de a plati in locul
debitorului daca acesta nu efectueaza plata;
sau debitor) se angajaza sa plateasca la o anumita data o suma determinate unei alte
34
personae, numita beneficiar. Spre deosebire de cambia, care este creata la ordinul creditorului,
biletul de ordin este creat la ordinul debiturului care, in acelasi timp este atat tragator cat si
tras.
Cecul. Este inscrisul emis de catre platitor unei banci, la care are disponibil in cont,
de a achita o suma de bani unui tert, beneficiarul cecului .Principala functie a cecului este cea
de mijloc de plata, creditorul putand incasa contravaloarea acestuia de la banca clientului. In
acest caz, cecul poate fii:
-
la ,,ordin care se transmite prin girare si este platit de ultimul beneficiar indicat pe
cec;
la purtator care nu indica numele beneficiarului, cel care il detine putandu-l incasa.
Continutul si functiile efectelor de comert au condus la sintetizarea urmatoarelor
operatii de decontare:
-
35
5113 ,,Efecte de incasat. Cont de trezorerie care evidentiaza in debitul sau efecte
depuse la banca spre incasare la vedere si la termen, iar in credit comisionul bancar
retinut si suma neta incasata;
decontabile cu o cambie trasa cu plata la vedere: pretul de vanzare 100.000 lei, TVA 24%.
Comisionul bancar retinut pentru incasarea cambiei 300 lei.
Operatiile contabile la comparator:
a) primirea bunurilor (materii prime) de la furnizor:
3.1
100.000 lei
301
24.000 lei
,,Materii prime
4426
401
124.000 lei
,,Furnizorii
,,TVA deductibila
b) acceptarea cambiei (si restituirea ei furnizorului)
3.2
124.000 lei
401
403
124.000 lei
,,Furnizori
,,Efecte de platit
c) plata datoriei catre furnizor (la preluarea sumei din cont):
3.3
124.000 lei
403
,,Efecte
5121
de
,,Conturi
platit
Operatiile contabilela vanzator:
124.000 lei
la
banci in lei
411
701
,,Clienti
,,Venituri
100.000 lei
din
vanzarea
produselor
finite
4427
,,TVA colectata
b) primirea cambiei acceptate:
3.5
36
24.000 lei
124.000 lei
413
,,Efecte
de
primitde
la
411
124.000 lei
,,Clienti
clienti
c) depunerea cambiei spre incasare la banca:
3.6
124.000 lei
5113
,,Efecte
413
de
124.000 lei
,,Efecte
incasat
primit
de
de
la
clienti
d) incasarea cambiei: comisionul bancar 300 lei, suma 61.500 lei:
3.6
61.500 lei
5121
,,Conturi
5113
la
,,Efecte
banci in lei
627
300 lei
,,Cheltuieli
124.000 lei
de
incasat
cu
serviciile
bancare
si
asimilate
Exempu 2. S.C DIANA S.R.L exporta produse pe credit comercial pe termen scurt
(3 luni) cu scadenta de plata la momentul x. Odata cu documentele de livrare se depune
cambia spre acceptare. Pretul de livrare in conditia FOB brut este de 3.575 USD, din care
dobanda externa 65 USD (rata dabanzii de 5%). Cursul la facturare 4.00 lei/USD, cursul la
incasare 3,20 lei/USD. Comisionul de dobanda este de 15 USD.
Operatii contabile la exportator:
a) livrarea produselor clientului extern:
10.725 lei
Dobanda externa:
260 lei
___________________________________
14.040 lei
3.7
10.725 lei
411
701
37
14.040 lei
,,Clienti
,,Venituri
din
vanzarea
produselor
finite
766
,,Venituri
din
dobanzi
b) concomitent se scad din gestiune produsele exportate la costul de productie de
8.000 lei:
3.8
8.000
711
345
,,Veniturile
8.000
,,Produse finite
aferente
costurilor
stocurilor
de
produse
c) se primeste cambia acceptata de clientul extern si se depune la banca spre incasare
la termenul de plata x.
3.9
10.725 lei
413
,,Efecte
primit
10.725 lei
411
de
de
,,Clienti
la
clienti
5113
,,Efecte
10.725 lei
413
de
10.725 lei
,,Efecte
incasat
primit
de
de
la
clienti
d) la scadenta se deconteaza contravaloarea cambiei, comisionul bancar perceput
fiind 15 USD, iar cursul la incasare de 3,10 lei /USD:
627
,,Cheltuieli
5113
cu
,,Efecte
serviciile
bancare
incasat
si
38
60 lei
de
assimilate
Incasarea sumei nete de 3.565 USD:
14.608 lei
14.260 lei
5124
,,Conturi
5113
la
,,Efecte
banci in valuta
14.260 lei
de
incasat
765
,,Venituri
348 lei
din
diferente de curs
valutar
3.6 Contabilitatea operatiilor de decontare cu efecte de comert stocat
Stocarea efectelor de comert intervine numai in cazul efectelor trase cu plata la
termen. In limbajul financiar, scontarea este denumita operatie de mobilizare a creditelor
comerciale.
Prin scontare ,banca achita conditionat vanzatorului efectului de comert valoarea
nominala, mai putin comisionul bancar cuvenit si scontul de decontare.
Scontul de decontare se calculeaza in functie de rata dobanzii dupa formula:
Rata stocului = Rata dobanzii x t
T
in care:
-
creditare. Desi banca are in contrapartida platita propietatea asupra creantei, vanzatorul
efectului de comert ramane raspunzator fata de banca daca la scadenta trasul are dificultati
financiare. Ca urmare, banca isi recupereaza valoarea nominala a efectului e la vanzator,
urmand ca aceasta sa urmeze calea protestarii.
Pentru contabilizare se utilizeaza aceleasi conturi ca la decontarea efectelor la vedere
si la termen, cu urmatoarele exceptii (la vanzator):
39
utilizare contului 5114 ,,Efecte remise spre scontare in locul contului 5113 ,,Efecte de
incasat;
utilizarea conturilor 627 ,,Cheltuieli privind scontrile acordate pentru retinerile facute
de banca reprezentand comisionul cuvenit si scontul calculate.
Pentru contabilizarea operatiilor, mentimen datele de la exemplul 1 cu urmatoarele
precizari cambia a fost trasa cu plata la termen; scontarea s-a facut cu 90 zile inaintea
scadentei; rata dobanzii este de 8% pe an.
Operatiile contabile la comparator sunt similare exemplului precedent. Operatiile
contabile specifice la vanzator sunt:
a) scontarea cambiei de 90 zile inaintea scadentei:
3.12
124.000 lei
5114
,,Efecte
413
remise
124.000 lei
,,Efecte primite
spre scontare
de la clienti
b) retinerile facute de banca din valoarea nominala:
- scontul: 8% x 90 zile = 2%
360 zile
- valoarea scontului
124.000 lei x 2% = 2.480 lei
- comisionul bancar 300 lei.
3.13
300 lei
627
,,Cheltuieli
5114
cu
,,Efecte
serviciile
bancare
2.480 lei
2.780 lei
remise
spre scontare
si
asimilate
667
,,Cheltuieli
privind
sconturile
acordate
c) incasare sumei nete:
121.220 lei
5121
,,Conturi
5114
la
121.220 lei
,,Efecte
remise
banci in lei
spre scontare
a) evidentierea efectului de comert neajuns la scadenta:
3.15
Debit
8037
124.000 lei
8037
124.000 lei
4118
,,Clienti
5121
incerti
,,Conturi
124.000 lei
la
sau in litigiu
banci in lei
Concomitent, se crediteaza contul 8037 ,,Efecte scontate neajunse la scadenta cu
suma de 124.000 lei si, in continuare, vanzatorul efectului procedeaza la postarea acestuia fata
de tras.
In situatia in care scontarea priveste exportul de bunuri sau servicii, similar
decontarii la vedere sau la termen, intervin particularitati de calcul si evidenta a diferentelor
de curs valutar aparute.
Mentinand datele exemplului 2 si considerand ca scontarea intervine la 90 zile
inaintea termenului de plata, atunci:
1. rata scontului= 5 x 90 zile = 1,25%
360 zile
2. valorea scontului:
3.575 USD x 1,25% = 44 USD
3. iar operatiile contabile specifice sunt:
a) primirea cambiei acceptate de clientul extern si scontarea ei cu 90 zile inaintea
scadentei:
41
413
,,Efecte
primit
de
de
,,Efecte
14.300 lei
,,Clienti
la
clienti
5114
14.300 lei
411
413
remise
14.300 lei
,,Efecte
spre scontare
primit
de
de
la
clienti
b) decontarea cambiei scontate, costurile scontarii fiind: comisionul bancar 15 USD, taxa
scontului 44 USD:
60 lei
- taxa scontului:
44 USD x 4,00 lei/USD =
176 lei
627
,,Cheltuieli
5114
cu
,,Efecte
serviciile
bancare
236 lei
remise
spre scontare
si
assimilate
667
176 lei
,,Cheltuieli
privind
sconturile
acordate
incasarea sumei nete de 3.516 USD (3.575 USD 59 USD, retineri):
-
11.251 lei
14.064 lei
3.20
11.251 lei
5124
,,Conturi
5114
la
,,Efecte
banci in valuta
14.064 lei
remise
spre scontare
765
,,Venituri
-2813 lei
din
diferente de curs
valutar
3.7.Contabilitatea operatiilor referitoare la circulatia efectelor de comert
Consta in utilizarea efectelor de catre posesorii acestora ca instrumente de plata fata
de creditori. Se realizeaza in practica in doua modalitati: girarea si tragerea efectelor de
comert in beneficiul altor terti.
A. Girarea consta in transmiterea de girari cambiei de catre posesor, denumit girant, unei
alte persoane numita giratar care este un creditor al girantului.
Mentiunile privind circulatia cambiei prin gir se fac, de regula, pe spatele acesteia,
ceea ce face ca operatia sa mai poarte si denumirea de andosare.
De retinut ca numarul de girari etse nelimitat si ca operatia de girare nu afecteaza in
nici un fel trasul. Aceasta ramane cu obligatia de plata, indiferent de cine este beneficiarul
cambiei.
Exemplu. La 02.01.2012, societatea DIANA livreaza produse catre SC CONUDA
SL: pretul de vanzare 50.000 lei, TVA 24% . Decontarea cu cumparatorul se face cu o cambia
acceptata de acesta la 04.01.2012, avand ca termen de plata 15.01.2012.
La 05.01.2012, societatea DIANA cumpara de la furnizorul Z materii prime:
pretul de vanzare 70.000 lei, TVA 24%. Stingerea obligatiei fata de furnizorul Z se face prin
girarea cambiei acceptate de catre CONUDA si plata diferentei cu ordin de plata.
Operatiile contabile la cumparatorul Y:
a) primirea bunurilor de la furnizor:
3.21
50.000 lei
301
12.000 lei
,,Materii prime
4426
401/X
,,Furnizori
,,TVA
deductibila
b) acceptarea cambiei:
3.22
43
62.000 lei
62.000 lei
401/X
403
,,Furnizori
62.000 lei
,,Efecte
de
platit
c) plata datoriei catre furnizor:
3.23
62.000 lei
403
,,
=
Efecte
5121
de
62.000 lei
,,Conturi
platit
Operatii contabile la furnizorul X:
la
banci in lei
411/Y
701
,,Clienti
50.000 lei
,,Venituri
din
vanzarea
produselor
finite
4427
12.000 lei
,,TVA colectata
b) 03.01.2012: primirea cambiei acceptate de catre Y:
3.25
62.000 lei
413
,,Efecte
primit
411/Y
de
de
62.000 lei
,,Clienti
la
clienti
c) 05.01.2012: cumpararea materiilor prime de la furnizorul Z:
3.26
70.000 lei
301
401/Z
,,Materii prime
86.800 lei
,,TVA
deductibila
16.800 lei
4426
,,Furnizori
d) 10.01.2012: transmiterea lui Z a cambiei girate in valoare de 62.000 lei:
3.27
62.000 lei
401/Z
413
,,Furnizori
62.000 lei
,,Efecte
primit
clienti
44
de
de
la
8011
,,Giruri
si
acordate
f) 15.01.2012: plata catre SC DIANA SRL catre Z a diferentei de 24.800 lei
(86.800 lei 62.000 lei)
3.29
24.800 lei
401/Z
5121
,,Furnizori
24.800 lei
,,Conturi
la
banci in lei
g) 16.01.2012: inchiderea contului 8011 ca urmare a incasarii cambiei de catre Z
de la SC CONUDA SRL:
3.30
Credit
8011
,,Giruri
si
acordate
Operatiile contabile la furnizorul Z:
a) 05.01.2012: livrarea produselor catre DIANA:
3.31
86.800 lei
411/X
701
,,Clienti
70.000 lei
,,Venituri
din
vanzarea
produselor
4427
16.800 lei
,,TVA colectata
b) 10.01.2012: primirea de la SC DIANA SRL a cambiei girante:
3.32
62.000 lei
413
,,Efecte
primit
411/X
de
de
62.000 lei
,,Clienti
la
clienhti
c) 15.01.2012: incasarea cambiei primate de la societatea DIANA, comisionul
bancar 500 lei:
3.33
61.500 lei
5121
,,Conturi
413
la
62.000 lei
,,Efecte
banci in lei
primit
45
de
de
la
clienti
500 lei
6627
,,Cheltuieli
cu
serivi bancare si
asimilate
d) incasarea de la DIANA a diferentei 24.800 lei (86.800 lei 62.000 lei):
3.34
24.800 lei
5121
,,Conturi
411/X
la
24.800 lei
,,Clienti
banci in lei
B. Cambii trase in beneficiul altor terti
Cazul cel mai fregvent este cel in care tragatorul (furnizorul) este si primul
beneficiar. In alte cazuri cambia este emisa de tragator din ordinul unui tert, care devine
beneficiarul acestuia. Intr-o astfel de situatie, cambia acceptata de catre tras se transmite direct
beneficiarului.
Pentru exemplificare mentinem datele modalitatii precedente (A), cu precizarea ca
efectul de comert (cambia) a fost tras de catre DIANA asupra lui CONUDA in favoarea lui Z.
Operatiile contabile la furnizorul X:
a) 02.01.2012: livrarea produselor finite cumparatorului Y:
3.35
62.000 lei
411/Y
701
,,Clienti
,,Venituri
50.000 lei
din
vanzarea
produselor
finite
4427
12.000 lei
,,TVA colectata
b) 05.01.2012: cumpararea materiilor prime de la furnizorul Z:
3.36
70.000 lei
301/Z
401/Z
,,Materii prime
86.8000 lei
,,TVA
deductibila
16.800 lei
4426
,,Furnizori
c) stingerea partiala a obligatiei fata de Z cu contravaloarea cambiei acceptate de 62.000
lei:
3.37
46
62.000 lei
401/Z
411/Y
62.000 lei
,,Furnizori
,,Clienti
d) 10.01.2012: inregistrarea concomitenta a girarii intr-un cont in afara bilantului:
3.38
Debit
8011
,,Giruri
si
acordate
e) plata diferentei de 24.800 lei (86.800 lei 62.000 lei) cu ordin de plata:
3.39
24.800 lei
401/X
5121
,,Furnizori
24.800lei
,,Conturi
la
banci in lei
f) 16.01.2012: inchiderea contului 8011 ca urmare a inasarii cambiei de Z la Y:
3.40
Credit
8011
,,Giruri
si
acordate
Operatiile contabile la Z. Sunt similare exemplului precedent, cu precizarea ca nu
mai este vorba de cambie girata, cit rasa direct in favoarea lui Z.
3.8.Contabilitatea operatiilor referitoare la reinnoirea efectelor de comert
In decontarea efectelor de comert pot surveni anumite incidente generate de
dificultatile financiare ale trasului, care poate solicita: 1) fie declansarea scadentei efectului de
comert existent, caz in care plateste dobanzi de intarziere; 2) fie anularea efectului de comert
existent si inlocuirea lui cu un efect cu o scadenta mai indepartata.
In cel de al doilea caz , tragatorul inlocuieste efectul cel nou, a carui valoare
nominala se majoreaza cu dobanzile de intarziere si cu cheltuielile de reiinoire.
In practica pot sa apara trei situatii:
Situatia 1
Efectul de comert se afla inca in posesia tragatorului (sau beneficiarului initial).
In aceasta situatie, reinnoirea efectului de comert depinde de bunavointa tragatorului care, in
caz afirmativ, procedeaza la efectuarea a trei situatii:
a) anularea efectului initial, de exemplu in suma 62.000 lei:
3.41
62.000 lei
411
413
,,Clienti
62.000 lei
,,Efecte
primit
47
de
de
la
clienti
b) calculul si imputarea: dobanzilor de intarziere, de exemplu suma de 9.000 lei si a
cheltuieliilor de reinnoire, exemplu in suma de 100 lei din care, timbre fiscale 180 lei,
cheltuieli cu corespondenta 9 lei:
3.42
9.100 lei
411
766
,,Clienti
9.000 lei
,,Venituri
din
dobanzi
635
,,Cheltuieli
180 lei
cu
alte
impozite,
taxe
si
varsaminte
asimilate
626
9 lei
,,Cheltuieli
postale si taxe
de
telecomunicatii
c) emiterea efectului de comert nou, acceptat, in suma de 71.100 lei (62.000 lei + 9.100
lei):
3.43
71.100 lei
413
,,Efecte
primit
411
de
de
71.100 lei
,,Clienti
la
clienti
In contabilitatea trasului se inregistreaza aceleasi operatii privite, evident, ca datorii:
a) anularea efectului initial, acceptat in suma de 62.000 lei:
3.44
62.000 lei
403
,,Efecte
401
de
62.000 lei
,,Furnizori
platit
3.45
9.000 lei
666
401
,,Cheltuieli
,,Furnizori
privind
48
9.100 lei
dobanzile
635
180 lei
,,Cheltuieli
alte
cu
impozite,
taxe asimilate
626
9 lei
,,Cheltuieli
postale si taxe
de
telecomunicatii
b) acceptarea noului effect de comert in suma de 71.100 lei (62.000 lei + 9.100 lei):
3.46
71.100 lei
401
,,Furnizori
platit
Situatia 2
Efectul nu se mai afla in posesia tragatorului: el a fost negociat sau dat spre
incasare. In aceasta situatie, tragatorul, uneori, poate recupera efectul de comert de la
societatea bancara la care l-a scontat sau de la un tert oarecare ( un creditor al tragatorului).
In aceasta situatie, tragatorul va contabiliza:
a) recuperarea efectului (de la banca ), in suma de 62.000 lei:
3.47
62.000 lei
413
,,Efecte
primit
de
5114
62.000 lei
de
,,Efecte
remise
la
spre scontare
clienti
b) constituirea noii creante in suma de 71.100 lei: 62.000 lei + 9.000 lei + 100 lei
cheltuieli de reinnoire:
3.48
71.100 lei
411
413
,,Clienti
62.000 lei
,,Efecte
primit
de
de
la
clienti
766
,,Venituri
9.000 lei
din
dobanzi
635
,,Cheltuieli
49
180 lei
cu
alte
impozite,
taxe
si
varsaminte
assimilate
626
9 lei
,,cheltuieli
postale sit axe
de
telecomunicatii
c) emiterea efectului de comert nou, acceptat, in suma de 71.100 lei:
3.49
71.100 lei
413
,,Efecte
primit
411
de
de
71.100 lei
,,Clienti
la
clienti
Situatia 3
Avansuri de fonduri acordate trasului. Se apeleaza la aceasta cand tragatorul ezita
sa reclame efectul la banca din motive cum sunt: restituirea efectului nu este totdeauna
posibila, de exemplu se apropie scadenta, retragerea unui effect poate discredita atat
tragatorul, cat si trasul.
In astfel de situatii, tragatorul este tentat sa acorde un avans de fonduri trasului, la
nivelul valorii nominale a efectului, necesar platii acestuia.
Tragatorul va contabiliza:
a) acordarea avansului la nivelul valorii nominale a efectului initial de 62.000 lei:
3.50
62.000 lei
411
5121
,,Clienti
62.000 lei
,,Conturi
la
banci in lei
b) creanta pentru dobanzile de intarziere de 9.000 lei si cheltuielile de reinnoire 100 lei:
3.51
9.100 lei
411
766
,,Clienti
9.000 lei
,,Venituri
din
dobanzi
635
,,Cheltuieli
alte
50
180 lei
cu
impozite,
taxe
si
varsaminte
assimilate
626
9 lei
,,Cheltuieli
postale si taxe
de
telecomunicatii
c) emiterea noului effect de comert cu o scadenta mai indepartata in suma de 71.100 lei
(62.000 lei + 9.100 lei):
3.52
71.100 lei
413
,,Efecte
primit
411
de
de
71.100 lei
,,Clienti
la
clienti
d) depunerea spre incasare a efectului initial cu valoare nominala de 62.000 lei:
3.53
62.000 lei
5113
,,Efecte
413
de
62.000 lei
,,Efecte
incasat
primit
de
de
la
clienti
In continuare, tragatorul urmeaza sa-si incaseze si efectul reinnoit in urma acordarii
avansului ( cu o scadenta mai indepartat).
Trasul va contabiliza:
a) incasarea avansului la nivelul valorii nominale a efectului initial de 62.000 lei:
3.54
62.000 lei
5121
,,Conturi
401
la
62.000 lei
Furnizori
banci in lei
b) dobanzile si cheltuielile de reinnoire a efectului de comert:
3.55
9.000 lei
666
401
,,Cheltuieli
9.100 lei
,,Furnizori
prevind
dobanzile
635
,,Cheltuieli
51
180 lei
cu
alte
impozite,
taxe
si
varsaminte
asimilate
626
9 lei
,,Cheltuieli
postale si taxe
de
telecomunicatii
c) acceptarea noului efect de comert cu scadenta mai indepartata, cu valoare nominala de
71.100 lei (62.000 lei + 9.100 lei)
3.56
71.100 lei
401
,,Furnizori
d) plata efectului de comert initial de 62.000 lei:
platit
3.57
62.000 lei
403
5121
,,Efece de platit
,,Conturi
62.000 lei
la
banci in lei
Ulterior la scadenta, trasul urmeaza sa plateasca si cel de-al doilea efect de comert
cu valoare nominala de 71.100 lei.
3.9.Contabilitatea operatiilor referitoare la efecte neplatite
In aceasta situatie, tragatorul sau beneficiarul efectului de comert intocmeste un
protest (actiune in judecata) si trece in seama trasului: valoarea nominala a efectului de
comert si cheltuieli;le bancare cu intocmirea protestului.
Concomiten, calculeaza si inregisteaza deprecierea creantelor la nivelul estimat in
functie de gradul probabil de recuperare. Baza de calcul a deprecierii p constituie noua
valoare a creantei: valoarea nominala initiata ( exclusiv TVA) plus cheltuielile cu protestul.
Mentinand exemplul precedent in care valoarea nominala a cambiei este de 62.000
lei si cosiderand ca la scadenta aceasta nu a putut fi incasata din cauza dificultatilor financiare
ale trasului, tragatorul va contabiliza:
a) anulare efectului neplatit si inregistrarea cheltuielilor platite prin banca pentru
intocmirea protestului in suma propusa de 3.000 lei:
3.58
52
65.000 lei
4118
,,Clienti
413
incerti
62.000 lei
,,Efecte de platit
sau in litigiu
de la clienti
5121
3.000 lei
,,Conturi
la
banci in lei
b) concomitent se recunoaste deprecierea creantei considerand ca gradul probabil de
recuperare este de 30%. De unde rezulta ca gradul de depreciere este de 60%:
53.000 lei
desprinderea :
31.800 lei
3.59
31.800 lei
6814
,,Cheltuieli
491
de
31.800 lei
,,Ajustari pentru
exploatare
deprecierea
prividn ajustarile
creantelor-
pentreu
clienti
deprecierea
activelor
circulante
Ulterior judecarii procesului pot interveni in doua situatii:
1. Constatarea starii de solvabilitate a clientului care conduce la:
3.60
65.000 lei
5121
,,Conturi
4118
la
,,Clienti
65.000 lei
incerti
banci in lei
sau in letigiu
Anularea ajustarii pentru depreciere in suma de 31.800 lei:
3.61
31.800 lei
491
7814
31.800 lei
,,Ajustari pentu
,,Venituri
din
deprecierea
ajustari
crentelor-clienti
deprecierea
pentru
activelor
circulante
53
Trecerea scadentei la pierderi pentru valoarea fara TVA, adica 53.000 lei di
diminuarea TVA colectata cu suma de 12.000 lei:
3.62
53.000 lei
654
,,Pierderi
creante
4118
din
65.000 lei
,,Clienti
si
incerti
sau in litigiu
debitori diversi
4427
12.000 lei
,,TVA colectata
Anularea ajustarii pentru desprecierea in suma de 31.800 lei:
3.63
31.800 lei
491
7814
31.800 lei
,,Ajustari pentru
,,Venituri
din
deprecierea
ajustari
creantelor-
deprecierea
clienti
activelor
pentru
circulante
Evidentierea creantei intr-un cont in afara bilantului pe toata perioada pana
la prescrierea ei:
3.64
Debit
8034
65.000 lei
Se reactiveaza creanta:
3.65
65.000 lei
4111
754
,,Clienti
,,Venituri
53.000 lei
din
creante reactive
si
debitori
diversi
4427
,,TVA colectata
Se scade creanta din contul in afara bilantului:
54
12.000 lei
3.66
Credit
8034
65.000 lei
urmariti in continuare
Se incaseaza creanta:
3.67
65.000 lei
5121
,,Conturi
4111
de
65.000 lei
,,Clienti
banci in lei
A .Cazul general de contabilizare a decontarii creantelor si datoriilor comerciale
3.10 Decontarea creantelor si datoriilor comerciale
Contabilzarea decontarii creantelor si datoriilor comerciale are la baza documente
specifice. La furnizor: factura (de vanzare) , ordinul de plata si extrasul de cont sau, in cazul
vanzarilor cu numerar, factura, chitanta si registrul de casa. La cuparator: factura ( de
cumparare), nota de receptie si constatare de diferente, ordinal de plata si extrasul de cont sau,
in cazul aprovizionarilor cu numerar, factura, nota de receptie, decontul de justificare a
avansului si registrul de casa.
Exemplul 1. Creante si datorii comerciale interne curente
Societatea DIANA (furnizor) livreaza catre SC CONUDA SRL produse finite cu pata
imediata cu urmatoarea factura:
- Pret de vanzare
- TVA 24%
TOTAL
9.500 lei
2.280 lei
11.780 lei
Costul de productie al bunurilor vandute este 6.000 lei. Pentru cumparator bunurile
aprovizionate sunt materii prime:
Operatiunile contabile la furnizor:
1. Factura bunurilor livrate:
3.68
11.780lei
411
701
,,Clienti
,,Venituri
9.500 lei
din
vanzarea
produselor
4427
,,TVA colectata
55
2.280 lei
711
345
,,Venituri
6.000 lei
Produse finite
aferente
costurilor
stocurilor
de
produse
3. Incasare bunurilor livrate la valoarea facturata de 11.780 lei:
3.70
11.780 lei
5311
411
,,Casa in lei
Operatile contabile la comparator:
11.780 lei
,,Clienti
542
,,Avansuri
5311
de
11.780 lei
,,Casa in lei
trezoreri
2. Inregistrarea materiilor prime achizitionate pe baza facturii furnizorului si notei de
receptie:
3.72
9.500 lei
301
2.280 lei
,,Materii prime
4426
401
11.780 lei
,,Furnizori
,,TVA
deductibila
3. Plata cu numerar a materiilor prime achizitionate de catre delegate conform decontului
e justificare a avansului:
3.73
11.780 lei
401
542
,,Furnizori
,,Avansuri
11.780 lei
de
trezorerie
La decontarile effectuate fara numerar incasarea bunurilor livrate, respectiv plata
bunurilor primite se contabilizeaza atat de furnizor, cat si la comparator in cotul 5121
,,Conturi la banci in lei.
Exemplul 2. Creantele si datoriile comerciale intere pe termen lung cu dobanda
facturata distinct de pretul de vanzare
56
In data de 25 decembrie 2012 societatea DIANA livreaza catre S.C CONUDA S.R.L
produse finite pe credit comercial pe termen de doi ani cu o factura ce cuprinde :
- Pret de vanzare
- TVA 24%
150.000 lei
36.000 lei
186.000 lei
18.450 lei
204.450 lei
- Dobanda
TOTAL
2.
Pentru calculu dobanzii s-a considerat ca, in momentul livrarii bunurilor, rata
411
701
,,Clienti
,,Venituri
vanzarea
produselor
finite
57
150.000 lei
din
4427
36.000 lei
,,TVA colectata
472
18.540 lei
,,Venituri
inregistrate
in
avans
2. Scaderea din gestiune a produselor livrate la costul de productie de 160.000 lei:
3.75
160.000 lei
711
345
,,Venituri
160.000 lei
,,Produse finite
aferente
costurilor
stocurilor
de
produse
In exercitiul N+2, la deconectare:
3. Incasarea produselor livrate la valoarea facturata de 204.450 lei:
3.76
204.450 lei
5121
,,Conturi
411
la
204.450 lei
,,Clienti
banci in lei
4. Concomitent se evidentiaza veniturile financiare din dobanzi in suma de 18.540 lei:
18.540 lei
472
766
,,Venituri
inregistrate
,,Venituri
in
18.540 lei
din
dobanzi
avans
Operatiunile contabile la comparator
In exercitiul N, la achizitionare:
1. Primirea materiilor prime achizitionate pe credit comercial pe termen lung:
3.77
150.000 lei
301
36.000 lei
,,Materii prime
4426
401
,,Furnizori
,,TVA
18.540 lei
deductibila
471
,,Cheltuieli
in
avans
58
204.450 lei
In exercitiul N + 2, la decontare:
2. Plata materiilor prime achizitionate la valoarea facturata de furnizor de 204.450 lei:
3.78
204.450 lei
401
5121
,,Furnizori
,,Conturi
204.450 lei
la
banci in lei
3. Concomitent se evidentiaza cheltuielile financiare curente cu dobanzile in suma de
18.540 lei:
3.79
18.540 lei
666
471
,,Cheltuieli
,,Cheltuieli
privind
inregistrate
18.540 lei
in
dobanzile
avans
Exemplul 3. Creantele si datoriile comerciale interne pe termen lung cu
dabanda inclusa in pretul de vanzare
La 02.02.2012
urmatoarele conditii de decontare:50% la livrare, 30% dupa 1 an, 20% dupa doi ani.
Se estimeaza ca societatea CONUDA ar fi putut obtine la data livrarii un credit
echivalent pe o piata bancara la o rata a dobanzii de 5%.
Cazul de mai sus prevazut de IAS 18 ,, Venituri si rezolvat in spiritual acestuia,
impune actualizarea sumelor de incasat in viitor pentru determinarea fiecareia dintre
componentele pretului: pretul de vanzare, net de dobanda, si dobanda.
Actualizarea pretului de vanzare poate fi facuta fie pe baza ratei de actualizare, fie pe
baza factorului de actualizare.
Rata de actualizare (Ra) se calculeaza dupa formula:
Ra = (1+i)n
in care:
i = procentul de dobanda, n = numarul de ani pentru care se acorda creditul.
In exemplul luat, ratele de actualizare sunt:
Pentru 2012: (1+5%)1 = 1,05
Pentru 2012+1: (1+5%)2 = 1.1025
Daca se ia ca baza de calcul rata de actualizare, valoare actualizata (Va) se determina
prin raportarea pretului de vanzare de incasat in viitor la rata de actualizare.
Va = Pv
Ra
59
in care:
Pv = pretul de vanzare; Ra = rata de actualizare.
In exemplul luat, calculul valorii actualizate pe baza ratelor de actualizare se prezinta
astfel:
Va = 20000 lei + 12000lei + 8000lei
(1,05)1
V
a
(1,05)2
Dobanda 2012:
934 lei
Dobanda 2012 + 1:
381 lei
1.315 lei
pentru 2012:
___1____
= 0,95238
1,05
pentru 2012 + 1:
__ _1__
= 0.90702
1,1025
Daca se ia baza de calcul factroul de actualizare, valoarea actualizata se determina
inmultind pretul de vanzare de incasat inviitor cu factorul de actualizare:
Va = Pv x Fa
In exemplul luat, calculul valorii actualizate pe baza factorilor de actualizare se
prezinta astfel:
incasare la livrare
20.000 lei
60
11.429 lei
7.256 lei
TOTAL
38.685 lei
Diferentele de curs valutar aparute intre cursul din data constituirii creantelor si
datoriilor comerciale externe si cursul din ultima zi bancara a primei luni dupa constituire se
contabilizeaza ca venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz. In continuare, creantele si
datoriile aparute intre cursul valutar din ultima zi bancara a lunii curente si cursul de la finele
lunii precedente se contabilizeaza, de asemanea, ca venituri sau cheltuieli financiare, dupa
caz;
Diferentele de curs valutar dintre cursul zilei cand are loc decontarea si cursul cu
care creantele si datoriile finaciare figureaza inregistrate in contabilitate se inregistreaza, de
asemenea , ca venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz.
b) Fiscalitatea operatiunilor comerciale externe:
unei
livrari
intrcomunitare;
cumparatorul
comunicat
furnizorului din statul membru codul TVA emis de autoritatea fiscala din
tara sa; sunt indeplinite si restul conditiilor prevazute in codul fiscal cu
privire la marimea intreprinderii , destinatia bunurilor, deductibilitatea
taxei, etc.
Exemplul 1. Creantele comerciale externe
La data de 15.10.2012 DIANA efectueaza o livrare intracomunitara de marfuri in
conditia de livrare FOB portul romanesc de incarcare in valoare de 9.000 euro. Incasarea
creantei are loc in doua transe: 50% pe 15.11.2012 si 50% pe 15.12.2012.
Evolutia cursului euro:
15.10.2012 = 4 lei, 31.10.2012 = 4,05 lei,
15.11.2012 = 4,02 lei, 31.11.2012 = 4,01 lei,
15.12.2012 = 4,10 lei.
Operatiunile contabile:
1. 15.10.2012. Livrarea marfurilor la extern confirm facturii externe si facturii externe de
uz intern: 9.000 euro x 4lei/euro = 36.000 lei
3.80
36.000 lei
411
707
,,Clienti
,,Venituri
36.000 lei
din
vanzarea
marfurilor
2. 31.11.2012. Actualizarea valorii contabile in lei a creantei in valuta in sold:
-
36.450 lei
36.000 lei
62
475 lei
3.81
450 lei
411
765
,,Clienti
,,Venituri
450 lei
din
diferente de curs
valutar
3. 15.11.2012. Incasarea a 50% din valoarea creantei externe: 9.000 euro x 50% = 4.500
euro:
-
18.090 lei
18.225 lei
nefavorabila
135 lei
3.82
18.090 lei
5124
,,Conturi
411
la
18.225 lei
,,Clienti
banci in valuta
665
135 lei
,,Cheltuieli
din
diferente de curs
valutar
4. 30.11.2012. Actualizarea valorii contabile in lei a creantei in valuta in sold:
-
18.045 lei
18.225 lei
nefavorabila
180 lei
3.83
180 lei
665
,,Cheltuiel
411
din
,,Clienti
63
180 lei
diferente de curs
valutar
5. 15.12.2012. Incasarea restului de 50% din valoarea creantei extreme:
9.000 euro x 50% = 4.500 euro
-
18.450 lei
18.045 lei
405 lei
3.84
18.450 lei
5124
,,Conturi
411
la
18.045 lei
,,Clienti
banci in valuta
765
,,Venituri
405 lei
din
diferente de curs
valutar
Exemplul 2. Datorii commercial externe
La 05.10.2012 DIANA efectueaza o achizitie intracomunitara de marfuri in conditia
de livrare CIF portul romanesc de descarcare in valoare de 20.000 euro, TVA 24%. Plata
datoriei externe are loc in doua transe: 50% pe 05.10.2012 si 50% pe 05.12.2012.
Evolutia cursului in euro:
05.10.2012 = 3,30 lei, 31.10.2012 = 3,35 lei
05.11.2012 = 3,17 lei , 31.11.2012 = 3,22 lei
05.12.2012 = 3,25 lei
Operatiunile contebile:
1. Achizitia intracomunitara de marfuri:
20.000 euro x 3,30 lei = 66.000 lei
3.85
66.000 lei
371
401
,,Marfuri
2. 05.10.2012. Impozitarea TVA afarenata AIC:
66.000 lei x 24% = 15.840 lei
3.86
64
,,Furnizori
66.000 lei
15.840 lei
4426
4427
,,TVA
15.840 lei
,,TVA colectata
deductibila
3. 31.10.2012. Actualizarea valorii contabile in lei a datoriei in sold de 20.000 euro:
-
67.000 lei
66.000 lei
nefavorabila
1.000 lei
3.87
1.000 lei
665
,,Cheltuieli
401
din
1.000 lei
,,Furnizori
diferente de curs
valutar
4. 05.11.2012. Plata a 50% din valoarea datoriei externe: 20.000 euro x 50% = 10.000
euro:
-
31.700 lei
33.500 lei
favorabila
1.800 lei
3.89
33.500 lei
401
5124
,,Furnizori
,,Conturi
31.700 lei
la
banci in valuta
765
,,Venituri
1.800 lei
di
diferente de curs
valutar
5. 30.11.2012. Actualizarea valorii contabile in lei a datoriei in valuta in sold:
-
32.200 lei
33.500 lei
favorabila
1.300 lei
3.90
1.300 lei
401
765
,,Furnizori
,,Venituri
1.300 lei
de
diferente de curs
valutar
6. 05.12.2012. plata restului de 50% din valoarea datoriei externe:
20.000 euro x 50% = 10.000 euro:
- valoarea in lei la plata:
10.000 euro x 3,25 lei =
-
32.500 lei
32.200 lei
300 lei
3.91
32.200 lei
401
5124
,,Furnizori
,,Conturi
32.500 lei
la
banci in valuta
300 lei
665
,,Cheltuieli
1.800 lei
din
diferente de curs
valutar
cazuri particulare privind decontarea creantelor si datoiilor
Sunt determinate de factori cum sunt: redurcerile de pret acordate de furnizori, livrari
de stocuri fara facturi, facturarea stocurilor fara livrarea lor. Exprimarea pretului stocurilor
livrate in lei a caror decontare se face in functie de cursul unei valute.
Cazul 1. Vanzari cumparari de stocuri cu reduceri de prt
Din considerente strategice, furnizorii acorda cumparatorilor reduceri de pret care,
dupa natura lor, pot fi comerciale si financiare.
Reducerile comerciale imbraca trei forme: rabaturi, remize si risturnuri:
-
66
totdeauna asupra ultimului net. In acest context, trebuie precizat si faptul ca in factura initiala
sunt calculate doar reducerile comerciale de natura rabaturilor si remizelor. Reduceri de natura
risturnurilor sunt calculate si facturate, de regula, la sfarsitul exercitiului financiar.
Potrivit reglementarilor contabile reducerile comerciale nu se contabilizeaza. La
furnizor se contabilizeaza ca venituri doar netul comercial calculat ca diferenta intre pretul de
vanzare si reducerile comerciale. La cumparator netul comercial se contabilizeaza ca pret de
cumparare al stocurilor.
Reducerile comerciale acordate ulterior livrarii si facturarii stocurilor se
contabilizeaza la furnizor ca reducere de venituri in contul 709 ,,Reduceri comerciale
acordate , iar la comparator ca reduceri de cheltuieli in contul 609 ,,Reduceri comerciale
primate , diminuandu-se si TVA colectata (cont 4427), respectiv TVA deductibila (cont 4426)
aferente reducerilor comerciale de pret.
Reducerile financiare se calculeaza asupra netului comercial sau, daca nu s-au
acordat reduceri comerciale, asupra pretului de vanzare. Diferenta dintre baza de calcul a
scontului si scontul calculat este denumita net financiar. El se contabilizeaza fie la
facturare, respectiv la primirea stocurilor, la furnizor ca cheltuiala financiara in contul
667 ,,Cheltuieli privind sconturile acordate , iar la comparator ca venit financiar in contul
767 ,,Venituri din sconturi obtinute , diminuandu-se si TVA aferenta reducerilor financiare de
pret, fie ulterior facturarii.
67
rabat 2%
Net commercial
Scont de decontare 1%
Net financiar
TVA 24%
20.000 lei
400 lei
19.600 lei
196 lei
19.404 lei
4.656 lei
= Total factura
Operatiunile contabile la furnizor
24.060 lei
411
707
,,Clienti
196 lei
,,Venituri
din
vanzarea
de
marfa
4427
4.656 lei
,,TVA colectata
2. Concomitent se inregistreaza scontul de decontare acordat:
3.93
196 lei
667
411
,,Cheltuieli
196 lei
,,Clienti
privind
sconturile
acordate
3. Incasarea facturii de la comparator:
3.94
24.060 lei
5121 ,,Conturi la =
411
banci in lei
Operatiunile contabile la comparator
24.060 lei
,,Clienti
371
401
68
24.256 lei
,,Marfuri
4426
4.656 lei
,,Furnizori
,,TVA
deductibila
2. Concomitent se inregistreaza scontul de decontare primit:
3.96
196 lei
401
767
,,Furnizori
,,Venituri
196 lei
din
sconturi
obtinute
3. Plata facturii societatii DIANA:
3.97
24.060 lei
401
5121
,,Furnizori
,,Conturi
24.060 lei
la
banci in lei
Exemplul 2. Livrari de stocuri cu reduceri comerciale inscrise in facturi
ulterioare de reducere
Consideram urmatoare factura initiala privind livrarea marfurilor:
- Pret de vanzare
20.000 lei
- scont de decontare 1%
200 lei
Net financiar
19.800 lei
- TVA 24%
4.752 lei
Total factura
24.552 lei
Ulterior, societatea Diana acorda o reducere comerciala sub forma de rabat 2%.
Operatile contabile aferente facturii initiale
a) La S.C Diana S.R.L
1. Livrarea marfurilor cu reducere financiara de pret:
3.98
24.752 lei
411
707
,,Clienti
,,Venituri
20.000 lei
din
vanzarea
marfurilor
4427
4.752 lei
,,TVA colectata
2. Concomitent se evidentiaza scontul de decontare acordat:
3.99
200 lei
667
411
69
200 lei
,,Cheltuieli
,,Clienti
privind
sconturile
acordate
3. Incasarea facturii de la S.C CONUDA S.R.L
3.100
24.552 lei
5121
,,Conturi
411
la
24.552 lei
,,Clienti
banci in lei
b) La S.C CONUDA S.R.L
1. Primirea marfurilor cu reducere financiara de pret:
3.101
20.000 lei
371
401
,,Marfuri
4426
24.752 lei
,,Furnizori
,,Deductibila
2. Concomitent se evidentiaza scontul de decontare primit:
3.102
200 lei
401
767
,,Furnizori
,,Venituri
200 lei
din
sconturi
obtinute
3. Plata facturii societatii DIANA:
3.103
24.552 lei
401
5121
,,Furnizori
,,Conturi
banci in lei
Rabat 2%
20.000 lei
400 lei
rabatului 1%
4 lei
Net financiar
396 lei
Financiar, 24%
95 lei
Net de dedus
491 lei
Operatiunile contabile aferente facturii ulterioare
70
24.552 lei
la
709
411
,,Reduceri
495 lei
,,Clienti
comerciale
95 lei
acordate
4426
,,TVA colectata
2. Concomitent se evidentiaza diminuarea scontului de deconectare afferent reducerii
comerciale acordate:
3.105
4 lei
667
411
,,Cheltuieli
4 lei
,,Clienti
privind
sconturile
acordate
3. Se achita societatii CONUDA reducerea ulterioara acordata de 491 lei:
3.106
491 lei
411
5121
,,Clienti
,,Conturi
491 lei
la
banci in lei
b) La S.C CONUDA S.R.L
1. Inregistrarea facturii ulterioare de reducere de pret:
3.107
495 lei
401
609
,,Clienti
100 lei
,,Reduceri
comerciale
primite
4426
95 lei
,,TVA
deductibila
2. Concomitent se evidentiaza diminuarea scontului de decontare afferent reducerii
comerciale primite:
3.108
4 lei
401
767
,,Furnizori
,,Venituri
71
4 lei
din
sconturi
obtinute
3. Incasarea de la S.C DIANA S.R.L a facturii ulterioare de reducere de pret in suma de
491 lei:
3.109
491 lei
5121
,,Conturi
401
la
491 lei
,,Furnizori
banci in lei
Exemplul 3. Livrari de stocuri cu reduceri financiare ulterioare
Consideram urmatoarea factura initiala privind livrarea marfurilor:
- Pret de vanzare
20.000 lei
- Rabat 2%
400 lei
Net comercial
19.600 lei
- TVA 24%
4.704 lei
Total factura
24.304 lei
Ulterior, societatea DIANA acorda o reducere financiara de 1% pentru deconectare
anticipate termenului de plata.
Operatiunile contabile aferente facturii
a) La S.C DIANA S.R.L
1. Livrarea marfurilor cu reducere comerciala de pret:
3.110
24.304 lei
411
707
,,Clienti
19.000 lei
,, Venituri din
vanzarea
marfurilor
4427
4.704 lei
,,TVA colectata
2. Incasarea facturii de la S.C CONUDA S.R.L:
3.11
24.304 lei
5121
,,Conturi
411
la
24.304 lei
,,Clienti
banci in lei
b) La S.C CONUDA S.R.L
3.112
19.600 lei
371
4.704 lei
,,Marfuri
4426
401
72
24.304 lei
,,TVA
,,Furnizori
deductibila
3. Plata facturii societatii DIANA
3.114
24.304 lei
401
5121
,,Furnizori
,,Conturi
24.304 lei
la
banci in lei
Factura ulterioara de reducere financiara
Netul comercial
din factura initiala
19.600 lei
- Scont de decontare 1%
196 lei
47 lei
Net de dedus
243 lei
Operatiunile contabile aferente facturii ulterioare
a) La S.C DIANA S.R.L
1. Inregistrarea facturii ulterioare de reducere finaciara de pret:
3.115
196 lei
667
411
,,Cheltuieli
243 lei
,,Clienti
privind
sconturile
47 lei
acordate
4427
,,TVA colectata
2. Plata catre comparator a reducerii financiare ulterioare de pret:
3.116
243 lei
411
5121
,,Clienti
,,Conturi
243 lei
la
banci in lei
b) La S.C DIANA S.R.L
1. Primirea facturii ulterioare de reducere financiara de pret:
3.117
243 lei
401
767
,,Furnizori
,,Venituri
dconturi
obtinute
73
196 lei
din
4426
47 lei
,,TVA
deductibila
2. Incasarea de la furnizor a reducerii financiare ulterioare de pret:
3.118
243 lei
5121
,,Conturi
401
la
243 lei
,,Furnizori
banci in lei
Cazul 2. Vanzari-cumparari de stocuri fara facturi
Stocurile livrate, cumparate se inregistreaza la furnizor ca bunuri iesite din gestiune,
iar la cumparator ca bunuri intrate in gestiune. Creantele si datoriile generate de stocurile
livrate, cumparate
418,,Clientifacturi
701
de
,,Venituri
intocmit
vanzarea
produselor
74
90.000 lei
din
finite
4428
21.600 lei
,,TVA
neexigibila
2. Concomitent se scad din gestiune produsele vandy\ute la costul de productie
presupus de 65.000 lei:
3.120
65.000 lei
711
345
,,Venituri
65.000 lei
,, Produse finite
aferente
costurilor
stocurilor
de
produse
Variante ulterioare, la sosirea facturii
a) Valoarea facturata egala cu valoarea receptionata
In aceasta situatie se transfera creanta de incasat in contul 411 ,,Clienti si se
evidentiaza exigibilitatea TVA:
3.121
111.600 lei
411
418
,,Clienti
111.600 lei
,,Clienti-facturi
de intocmit
si:
3.122
21.600 lei
4428
4427
,,TVA
21.600 lei
,,TVA colectata
neexigibila
b) Valoarea facturata este mai mare decat valoarea estimate la livrare
In aceasta situatie, diferenta de valoae in plus se inregisteaza ca o majorare a
veniturilor si a TVA aferenta si, concomitent, se inregistreaza operatiuni de
regularizare de la punctual a).
Considerand valoarea facturata de 100.000 lei, TVA 24%, factura intocmita se
inregistreaza prin operatiunile:
3.123
124.000 lei
411
418
,,Clienti
111.600 lei
,,Clienti-facturi
de intocmit
701
75
10.000 lei
,,Venituri
din
vanzarea
produselor
finite
4427
2.400 lei
,,TVA
colectata
si:
3.124
21.600 lei
4428
4427
,,TVA
21.600 lei
,,TVA colectata
neexigibila
c) Valoarea facturata este mai mica decat valoarea estimata la livrarea
In aceasta situatie, diferenta de valoare in minus si inregistreaza ca o diminuare a
veniturilor din exploatare si a TVA aferenta si, concomitant, se inregistreaza operatiunile de
regulizare de la punctual a)
Considerand valoarea facturata de 60.000 lei, TVA 24%, factura intocmita se
inregistreaza prin operatiile:
3.125
14.000 lei
418
411
,,Clienti-facturi
10.000 lei
111.600 lei
,,Clienti
de intocmit
701
,,Venituri
din
vanzarea
produselor
finite
4427
2.400 lei
,,TVA colectata
si:
3.126
21.600 lei
4428
4427
,,TVA
21.600 lei
,,TVA colectata
neexigibila
La intocmirea facturii poate fi adoptata si solutia stornarii initiale de livrare a
produselor fara factura si inregistrarea apoi, in mod obisnuit, a facturii intocmite. Solutia nu
este insa prevazuta de normele de utilizare a conturilor.
76
301
21.600 lei
,,Materii prime
4428
401
111.600 lei
,,Furnizori
,,TVA
neexigibila
Variante ulterioare primirii facturii
a) Valoarea facturata egala cu valoarea receptionata:
In aceasta situatie, se transforma obligatia de plata in contul 401 si se evidentiaza
exigibilitatea TVA:
3.128
111.600 lei
408
401
,,Furnizori-
111.600 lei
,,Furnizori
facturi nesosite
si:
3.129
21.600 lei
408
4428
,,TVA
21.600 lei
TVA
deductibila
neexigibila
b) Valorea facturata mai mare decat valoarea receptionata
In aceasta situatie, diferenta de valoare in plus se inregistreaza ca o intrare
obisnuita. Concomitent se tranfera obligatia de plata estimata in contul 401 si se
evidentiaza exigibilitatea TVA pentru datoria estimate.
Considerand valoarea facturata de 100.000 lei, TVA 24%, factura se inregistreaza
prin operatiunile:
3.130
111.600 lei
408
401
,,Furnizori10.000 lei
facturi nesosite
301
2.400 lei
,,Materii prime
4426,,TVA
,,Furnizori
deductibila
si:
3.131
77
124.000 lei
21.600 lei
4426
4427
,,TVA
21.600 lei
,,TVA
deductibila
neexigibila
c) Valoarea facturata mai mica decta valoarea receptionata
Diferenta de valoare in minus se inregistreaza ca o iesire concomiten cu modificarea formei
juridice a datoriei fata de furnizor si cu evidentierea exigibilitati TVA.
Considerand valoarea de factura 60.000 lei, TVA 24%, factura primita se inregistreaza astfel:
3.132
111.600 lei
408
401
,,Furnizori-
14.400 lei
,,Furnizori
facturi nesosite
301
10.000 lei
,,Materii prime
4426
2.400 lei
,,TVA
deductibila
si:
3.133
21.600 lei
4428
4427
,,TVA
21.600 lei
,,TVA colectata
neexigibila
Cazul 3. Vanzari-cumparari de stocuri pentru care s-au intocmit facturi, dar nu
s-au livrat stocurile pana la sfarsitul exercitiului.
In acest caz, din motive fiscale, atat la vanzator cat si la cumparator stocurile sunt
contabilizate ca venituri in avans, respective ca cheltuieli in avans, dar TVA aferenta se
contabilizeaza ca TVA colectata, respective deductibila. In exercitiu urmator, la vanzator se
evidentiaza stocuruile livrate, iar la cumparator stocurile primate.
Exemplu. La 99.11.2012, SC DIANA SRL intocmeste factura pentru produsele
contractate la vanzare cu SC CONUDA SRL, fara ca livrarea sa fi avut loc pana la
31.12.2012: pret de vanzare 90.000 lei, TVA 24%.
Operatiunile contabile la SC DIANA SRL
1. 26.11.2012: Inregistrarea facturii emise, continand produse finite:
3.134
111.600 lei
411
472
,,Clienti
90.000 lei
,,Venituri
inregistrate
78
in
avans
4427
21.600 lei
,,TVA colectata
2. 02.01.2012.+ 1: Livrarea produselor finite:
3.135
90.000 lei
472
701
,,Venituri
inregistrate
,,Venituri
in
90.000 lei
din
vanzarea
avans
produselor
finite
3. 02.01.2012.+ 1: Scaderea din gestiune a produselor livrate la costul de productie de
65.000 lei:
3.136
65.000 lei
711,,
Venituri =
345
aferente
65.000 lei
,,Produse finite
costurilor
tocurilor
si:
4. 05.01.2012: Incasarea facturii:
3.137
111.600 lei
5121
,,Conturi
411
la
111.600 lei
,,Clienti
banci in lei
Operatiunile contabile la SC CONUDA SRL
1. 26.12.2012: Inregistrarea facturii primate, continand materii prime:
3.138
90.000 lei
471
401
,,cheltuieli
inregistrate
21.600 lei
111.600 lei
,,Furnizori
in
avans
4426
,,TVA
deductibila
2. 02.01.2012 + 1: Receptia materiilor prime:
3.139
90.000 lei
301
471
79
90.000 lei
,,Materii prime
,,Cgeltuieli
inregistrate
in
avans
3. 05.01.2012 + 1: Plata facturii cu ordin de plata:
3.140
111.600 lei
401
5121
,,Furnizori
111.600 lei
,,Conturi
la
banci in lei
Cazul 4. Vanzari-cumparari de stocuri exprimate in lei, a caror decontare se
face in functie de cursul unei valute
din considerare de prudenta, unele intreprinderi stipuleaza in contractile incheiate
pentru livrari de bunuri sau prestari de servicii fixarea si apoi decontarea pretului in lei, in
functie de cursul unei valute. Pentru diferenta de pret rezultata furnizorului are obligatia,
conform legii, sa emita factura.
Bunurile livrate sau serviciile prestate se contabilizeaza la vanzator si la cumparator
in mod de factura. Diferenta de pret rezulta le decontare se contabilizeaza la alte venituri sau
cheltuieli financiare, dupa caz.
Exemplu. SC DIANA livreaza la 05.03.2012 produse finite catre SC CONUDA
SRL: pretul de vanzare exprimat in valuta este de 1.000 euro, cursul la 05.03.2012 este de
4,00 lei/euro, TVA 24%. Incasarea produselor se face la 20.03.2012 la cusul de 4,10 lei/euro.
Operatiunile contabile la SC DIANA SRL:
1. 05.03.2012: Livrarea produselor clietului:
Factura la livrare
1.000 euro x 4 lei =
4.000 lei
TVA 24% =
960 lei
Total
4.960 lei
3.141
4.960 lei
411
701
,,Clienti
,,Venituri
4.000 lei
din
vanzarea
produselor
finite
4427
colectata
2. 30.03.2012: Inregistrarea facturii pentru diferenta de pret:
Factura pentru diferente de pret
80
100 lei
TVA 24% =
24 lei
Total
3.142
124 lei
124 lei
411
768
,,Clienti
,,Alte
100 lei
venituri
finaciare
4427
24 lei
,,TVA colectata
3. 30.03.2012: Incasarea creantei de la client:
4.960 lei + 124 lei = 5.084
3.143
5.084 lei
5121
,,Conturi
411
la
5.084 lei
,,Clienti
banci in lei
Operatiunile contabile la SC CONUDA SRL
1. 05.03.2012: Inregistrarea bunurilor primate (materii prime):
3.144
4.000 lei
301
960 lei
,,Materii prime
4426
401
4.960 lei
,,Furnizori
,,TVA
deductibila
2. 30.03.2012: Inregistrarea facturii primate pentru diferenta de pret:
3.145
100 lei
668
401
,,Alte cheltuieli
24 lei
124 lei
,,Furnizori
financiare
4426
,,TVA
deductibila
3. 30.03.2012: Plata datoriei fata de furnizor:
960 lei + 124 lei = 5.084 lei
3.146
5.084 lei
401
5121
,,Furnizori
,,Conturi
banci in lei
81
5.084 lei
la
82
CONCLUZII
Contabilitatea este un cadru social ce are drept subventionare infatisarea unei realiti
care este ntreprinderea sau orice alt organizare. Un domeniu n care contabilitatea, prin
functiile ei de ilustrare, calcul, analiz i controlul poate i trebuie s conduca la optimizarea
deciziilor economice, la consolidarea disciplinei i simului de responsabilitate. n gestionarea
resurselor l desemneaza contabilitatea i gestiunea datoriilor i creanelor comerciale.
n contabilitatea financiar relaiile cu partenerii sunt evideniate prin aplicarea unei
clase de "conturi de teri".
,,Contabilitatea ertilor sustine evidena datoriilor creanelor unitii n relaiile
acesteia cu furnizorii, clienii, personalul, asigurrile sociale, bugetul statului, entittiile din
cadrul grupului, asociaii/acionarii, debitorii i creditorii diveri". Claritatea creanelor i a
datoriilor se face la valoarea lor nominal (valoarea efectiv din momentul apariiei lor).
Creanele i datoriile n devize se nregistreaz n contabilitate att n lei la cursul zilei, ct i
n devize.
Pentru toate plusurile, lipsurile i deprecierile constatate la bunuri, precum i pentru
pagubele determinate de expirarea termenelor de prescripie a creanelor sau din alte cauze,
comisia de inventariere trebuie s primeasc explicaii scrise de la persoanele care au
rspunderea gestionrii, respectiv a urmririi decontrii creanelor.
Pe baza explicaiilor primite si a documentelor cercetate, comisia de inventariere
stabilete caracterul lipsurilor, pierderilor, pagubelor i deprecierilor constatate, precum i
caracterul plusurilor, propunnd, n conformitate cu dispoziiile legale, modul de regularizare
a diferenelor dintre datele din contabilitate i cele faptice, rezultate n urma inventarierii.
Societatea S.C DIANA SRL se dovedeste a fi o firma serioasa care stie sa-si
administreze competent activitatea desfasurata.
Succesul sau se datoreaza unor atuuri importante, cum ar fi: imagine buna (rapiditate
in serviciu, ,,descurcareti", sens al serviciului vizavi de clientela, concurenta tehnica apreciata
de clienti, puternica motivatie a colaboratorilor, corectitudine a acestora fata de patron,
furnizori si clienti) si bine administrata.
Ca orice afacere s-a confruntat si cu situatii dificile dar a reusit sa le faca fata cu
succes, fapt dovedit de situarea sa pe primul loc, in domeniu, in preferintele clientilor.
Din punct de vedere al inregistrarilor in contabilitate, firma incearca sa-si
inregistreze corect activitatea pe cele trei categorii de activitati desfasurate: productie, comert
si prestari servicii.
83
Pentru o evidenta contabila mai usor de tinut si verificat se recomanda folosirea unui
program de contabilitate (ASSCON, ORACLE, ETC) si astfel inregistrarea tuturor operatiilor
pe calculator.
In ceea ce priveste operatiunile privind decontarile cu furnizorii si clientii se
recomanda o diversificare cat mai mare a tipurilor de vanzari si cumparari precum cele pe
credit cambial si cele pe credit comercial.
Creantele si datoriile fata de terte persoane constituie doua categorii importante de
elemente patrimoniale deoarece, ele sunt generate de faptul ca societatii S.C. "Grimex" S.A.
isi desfasoara activitatea in contextul unui sistem complex de relatii de decontare stabilite cu
tertii,persoane juridice si fizice.
Volumul si diversitatea acestor relatii sunt influentate in mare masura de natura si
complexitatea activitatilor desfasurate , care impun existenta unor colaborari permanente cu
numerosi furnizori si clienti.
Imbunatatirile sunt mereu binevenite asigurand un rezultat pozitiv al situatiei
patrimoniului societatii.
Societatea isi propune realizarea unor investitii pentru retehnologizare, modernizare
si rentabilizare.
Pentru
realizarea
acestor
investitii
societatea
urmeaza
sa
utilizeze
85
BIBLIOGRAFIE
1.
2.
3.
4.
87