Diavolul Cu Ochi Albastri664 PDF

Încărcat de

ralukkka
6K vizualizări7 pagini

Titlu original

Diavolul cu ochi albastri664.pdf

Drepturi de autor

© © All Rights Reserved

Formate disponibile

PDF sau citiți online pe Scribd

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Raportați acest document

Drepturi de autor:

© All Rights Reserved
Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
Indicator pentru conținut neadecvat
6K vizualizări7 pagini

Diavolul Cu Ochi Albastri664 PDF

Titlu original:

Diavolul cu ochi albastri664.pdf

Încărcat de

ralukkka

Drepturi de autor:

© All Rights Reserved
Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
Indicator pentru conținut neadecvat
din 7
Traducerea Andreea Radu Capitolul 4 Lam vazut prima data la nunta fratelui meu. Statea undeva mai in spate, intr-o postura insolenta, relaxata, ca unul care preferd s8-si petreaca timpul prin salle de biliard, Desi era bine Imbracat, am infeles imediat c& nu lucra intr-un birou. Purta un costum Armani bine eroit, dar ‘rupul putemic, cu oase mari si umeri lati, ca de fermier sau de imblinzitor de taur, se deslusea pe sub vesminte. Titre degetele lungi tinea cu grijé piciorul delicat al unui ahar de sampanie, pe care sint siguré cd ar fi putut s8- | zdrobeascd fara prea mare efort. Mizam dat imediat seama c& era genul de barbat care stia sa Vineze, s& joace fotbal si poker si care tinea la bauturd, dar nu era pe gustul meu, fiindca eu voiam ceva mai mult de-atft Cu toate astea, trebuie s@ recunosc oA era un personal aparte, Arata bine, ba chiar puteai s8 spui cé-i cchipes daca treceai cu vederea nasul putin strimb, semin i fusese rupt cindva, Parul inchis la culoare, des $i lucios,fiera tuns scurt. Ochi lui, viziilalbastri chiar si de la distanta care ne desparjea, mi-au atras imediat atentia, flinded aveau 0 culoare pe care nu puteai s-o uiti. Am tresarit cind a intors capul si s-a uitat direct la mine. 'M-am rasucit media, stinjenita ca fusesem surprinsa fixindu+t insistent, insé am continuat sé-i simt privirea si © cdldura curioasé mi-a cuprins tot corpul. Am baut 6” LISA KLEYPAS repede sampania din paharul pe care aveam in mina, iar bautura acidulata mia linisit emotile. Abia dupa ‘aceea am Indréznit s& ma uit din nou spre el. Tnochii sai albastr strlucea o provocare neobrazata, iar buzele- Iuaserd forma unui zimbet discret. N-as vrea 8 fiu singuré in camera cu tipul asta, m-am gindi. Individul m-a masurat cu priviea, Incet, de sus in jos, apoi m-a privit din nou in ochi si a facut o migcare Politicoasé cu capul, in semn de salut, unul dintre acele ‘esturi pe care texani Tl ridicaserd la rang de arta \M-am intors cu spatele, deliberat, indreptindu-mi tn- {teaga atente spre lubitul meu. Lam privit pe proaspefi Insurafei cum danseaza imbratisati, m-am ridicat pe Virfur si kam soptit lui Nick: = Noi urmam, El m-a cuprins pe dupa mijloc si a réspuns: ~ Sa veder ce péirere are gi tat tau Nick avea de gind s&-i coard voie tatel s& ne casatorim, 0 traditie care mie mi se pérea demodata $1 inutil, dar la care el tinea cu incapatinare = $i daca nu e de acord? I-am intrebat Dat find ca faceam rareorilucruri care si fle aprobate {ra rezerve de ai mei, se putea foarte bine ca tala s& nu fie de acord s8 ne casdtorim., = Daca zice nu, eu 0 s& ma Insor cu tine oricu Seretrase Put sin zim arg a = Dar mi-ar placea sé! convir 3 atl de proasta pect crede, = Sint o Parka = Esti cel mai grozav tip pe care a 7 Innes, tam spus india do top sdu tao Mise prea un miracol cd exista cineva care putea 88 ma jubeasca aga cum ma lubea el. Nici un altul oricit de chipes ar fi fost, nu m-ar fi putut interesa vreodats, DIAVOLUL CU OCHIALBASTRI_7 ‘Am zimbit gi m-am uitat inca o daté spre cealaltaé parte a cortului de nunta,intrebindu-ma daca barbatul cu ‘chi albastri mai era acolo. Nu stiu de ce, dar m-am simi foarte usurata ca plecase. Fratele meu, Gage, a vrut neaparat 0 ceremonie restrinsé, iar in capela mica din Houston, construité de colonisti spanioli pe la 1700, n-au fost primifi dect citva invita. Ceremonia a fost scurta, frumoasa, si s-a des- fagurat intr-o atmosferd linistta, tandra gi emofionanté. Asta spre deosebire de petrecerea de dupa aceea, care a fost un adevarat circ. Sarbatorirea casatoriel a avut loc la resedinta familie Travis, in River Oaks — 0 comu- nitate exclusivisté a Houstonulu, unde oameniirecunosc In fata contabililor lucruri mai grave decit cele pe care le mérturisesc la preot. Gage a fost primul dintr frat Travis care s-a insurat, aga ca tata s-a folosit de ocazie ca sa impresioneze pe toaté lumea, sau cel putin pe toti cei din Texas, care oricum lui i se pareau cei mai important! oameni de pe paimint. La fel ca muti alti compatriot, si el credea cu tarie 8, daca statu nostru n-ar fi fost anexat in 1845, ar fi ajuns s& conducé America de Nord, ‘Asa ca, avind in vedere reputatia familie si faptul c& tot Texasul avea sd fie cu ochii pe noi, tata a angajat 0 renumité organizatoare de evenimente, c&reia nu ia spus decit ca are mind liberd s8 fac orice crede de cuviinta cu cametul lui de cecuri. ‘Asa cum sta toatd lumea, acel caret de cecuri era destul de gros. Tata, Churchill Travis, era un faimos svrdjtor al pietei de actiuni’, care crease un fond inter- national de investi energetice, ce aproape ca-si dublase profitul in primi zece ani de existenta. Print 8__LISA KLEVPAS ‘86 numarau producatori de petrol si gaze naturale, de surse alternative de energie si de cérbune, in total reprezentan{i a cincisprezece far. Cind eram mica vedeam foarte rar pe tata, care era tot timpul plecat in locur indepértate precum Singapore, Noua Zeelanda sau Japonia. Uneori mergea sa ia prinzul in Washington, altri de ministrultransportuior, sau era la New York, invitat 4 vorbeasc la cite o emisiune despre economie, Casa iei micul dejun cu el irebuia sd deschizitelevizorul pe CNN si sé asculti cum analizeaza bursa de actiun, in timp ce tu iti mincal omieta, : Cu vocea lui putemicd si cu personaltatea supradi- mensional, tata mi s-a parut mareu un uti, sabia in adolescenta mi-am dat seama ca, de fapt, era un barbat mic de staturd, ca un cocos pitic care ajunsese sa Conduca ograda, Tatal meu disprefuia vulnerabilttile9i se tomea mereu ca nu cumva cel patru copii al lu, Gage, Jack, Joe gi cu mine, s& ajungé nist rsfatati Atunci cind era prin prealma, ne oferea el insugi doze mici de realitate, asa cum ai da cuiva un medicament amar cu lingurta, Mama mea, Ava, a fost pe cind traia co-director al Festivalului de Carte din Texas si prietend bund cu Kinky Friedman. O femeie straluctoare, cu cele mai frumoase Picioare din River Oaks si cu un adevarat talent pentru organizarea de petrecer, mama era genul de femele care impresiona orice barbat. Delicioasa ca berea nefitrata ‘cum se zice in Texas. Multi fi spuneau tatei ce norocos €r@ cu aga o sof, ar li facea nemasurata placere s&- i auda, flindca stia ca, intr-adevar, Ava era prea bund Pentru el. De altfel, recunostea asta din cind In cind, Fizind tntr-un fel care te f&cea 88 tnfelegi cd, totusi, simte ‘ar merita mai mult decit cred cella ca se cuvine. DIAVOLUL CU OCHIALBASTRI_ 9 Petrecerea de dupa nunta fratelui meu a avut sapte sute de invita, dar la regedinta noastra din River Oaks ‘au venitin realitate aproape o mie de persoane. Oamenii intrau in conac, apoi se ndreptau spre cortul imens de nunta agezat in grédina din spate gi impodobit cu mmiicane de luminite albe gi cu orhidee trandafiri. Caldura umedé @ serii de primavard facea aroma dulceaga a florilor s& pluteasoa in aer. Tnduntrul casei era pornité instalafia de aer con- dlitjonat, iar camera in care era mincarea fusese Impértité ‘in doud de un bar lung, cu tot felul de fructe de mare agezate pe el Doua dintre cele douisprezece sculpturi de gheati aveau cite 0 mica fintind din care curgeau sampanie si ‘voded, iar una dintre ele avea un fel de buzunare pline cu caviar. Chelneri cu manusi albe umpleau paharele oaspe- {ilor, intindeau caviar pe mic! fell de pfine prajta sau imparteau in stinga si in dreapta oud de. prepelifa, urate. Bufetul cald era compus din homar, muschi afurat, ton la gratar si cel putin alte treizeci de antreuri. Desi fusesem la multe petreceri in Houston, nu mai vézusem nicdieriatita mincare. ‘Au venit chiar si reporteri de la citeva dintre ziarele locale, ca s& scrie despre eveninientul la care fusesera invitafi bucditari celebri, stele de la Hollywood si magnati ai petrolului. Toata lumea Ti astepta pe Gage si pe Liberty, rmagi in capeld cu fotograful ‘Nick era putin intimidat de petrecere. Desi se tragea dintr-o familie respectabila din ciasa de miloc, toatd acea strélucire Tl uluise. Chiar gi eu ma simteam putin stinjenita de excesul care ne inconjura. M-am schimbat mult la Wellesley, un colegiu pentru fete al c&rui motto era .Non 10 __LISA KLEYPAS ministrari sed ministrare” — ,S8 nu fi servit, cis servest.” Mi se prea un scop bun pentru cineva ca mine, care ‘venea dintr-o familie ait de bogaté ‘Aimei ma tachinau cu blindete si spuneau c& e doar © etapa prin care trec. Ei, mai ales tata, erau de parere ca devenisem un ciigeu ambulant, 0 faté bogata care tn- cerca 88 devina liberald din cauzé ca se simtea vinovaté pentru privilegile de care se bucura. Mi-am indreptat atenfia spre mesele lungi cu mineare, Aranjasem ca resturile s8 fie duse la citeva adaposturi din Houston, iar familia mea a fost de acord. lnc ma mai simt vinovata, chiar si astazi, pentru tot acel fast, O fais’ liberala, asteptind la rind ca 88-5 ia porfia de caviar. = Stiai c& trebuie s& cauti prin echivalentul unei tone de pamint ca s& gasesti un diamant de citeva carate? I ‘am intrebat pe Nick in timp oe ne indreptam spre fintina ‘cu bauturd. Ca sé poti fabrica toate diamantele din ‘camera asta ar trebui sé excavezi un teren echivalent cu Australia, Nick se prefacu nedumert. = Ultima data cind am verificat, Australia era la locul ei, spuse, trecindu-si degetul cu blindete peste umairul meu gol. Linisteste-te, Haven. N-ai nimic de dovedit. Eu te cunose si stiu ce fei de om est Desi eram amindoi din Texas, ne-am Intnit tn Massachusetts, unde eu studiam la Wellesley, iar el la Tufts. Il cunoscusem la o petrecere studenteasca\ .inter- naffonala’ de la Cambridge. Fiecare camera era decorata a s& reprezinte o alté fard si In ea se bea bautura national a acelel tari ~ vodca in Rusia, whisky in Scotia siaga mai departe. Undeva thire America de Sud si Japonia dédusem peste un balat cu paul Inchis la culoare gi cu ochii cprui- DIAVOLULCU OCHIALBASTRI_ 11 jeschis, care zimbea sigur pe sine. Avea un trup subtire, fetnos, ca al uni alergator de performanta, sinfatisarea unui intelectual SSpre deliciul meu, vorbea cu aocentttexan: —Poate c-ar trebui sa jel o pauzd de la turul in jurul lumii Cel putin pind cind poti sa te tiimal bine pe picioare, mika spus. ~ Esti din Houston, i-am raspuns eu Ela zimbit mai larg cind mi-a auzit accentul: =Nu, doamna. =Din San Antonio? =Nu. = Din Austin? Amarillo? El Paso? =Nu, nu, si, slava Domnulul, nu. = Atunci din Dallas, am spus cu regret. Pacat. Inseamna ca esti aproape yankeu. ‘Nick m-a condus afar, unde ne-am agezat impreund pe marginea scarilor de pe veranda si am vorbit timp de ore, fn frigul naprasnic. soo orem Indragostt repede unul de claat. As f fut orice pentru el sas fi mers oriunde m-ar fi condus. Voiam 4 fiu sotia lui, doamna Nicholas Tanner. Haven Travis, Tanner. Nimeni n-ar fi putut s&-mi stea in cale. ind mi-a venit in sfirsit rindul s® dansez cu tata, in sala rdsuna 0 melodie a lui Al Jarreau, Accentuate the Positive’, cintata pe un ton jovial. Nick se dusese la bar cu fratii mei, Jack si Joe, si stabiliseram s& ne intiinim {napoi in cas& mai iz. Nick a fost primul barbat pe care Lam prezentat familiei mele, primul de care am fost vreodata Indrgos- fitg. Singurul cu care ma culcasem pind atunci. Nu am jesit cu prea multi baieti, findcd mama a murit de cancer 12__USA KLEVPAS cind eu aveam cincisprezece ani, si civa ani dupa aceea ‘am fost prea deprimata si m-am sim prea vinovata ca 58 ma gindesc la iubire, apoi am plecat la un colegiu de fet, minunat pentru evolutia mea academica, dar destul de neinspirat pentru cineva care Isi doreste §1 0 viata ‘amoroasa. Multe dintre colegele mele mergeau la pe- trecer pe la alte facult sau ficeau cunostinta cu baie {2 cursurile suplimentare pe care le urmau pe la Harvard sau MIT. Eu eram problema. Mie imilipsea cova esential eu nu aveam talentul s&-i atrag pe cella, nu stiam sé primesc sis ofer lubire, probabil pentru cd insemna att de mult pentru mine. Mi se pérea c&-i Indepartez pe ‘amen tocmal fndeé-mi doream atit de mult fu ub Pind la urm am infelesc&, pentru a convinge pe cineva 4 te jubeascd, trebuie sa te port ca si cum al vrea sa convingi o vrabe sa tise ageze pe deget, adicd sd nu te stéduiest att de mul, s& nu depui un efort aga de mare. Renunfasem s& mai caut, cum se spune, si tocmai stunci s-a intimplat. L-am cunoscut pe Nick gi ne-am Indrégost, iar asta ar fi trebuit s4 fie de-ajuns pentru familia mea, insa ei nu au acceptat deloc. Mam trezit raspunzing la intrebéri pe care el nici nu mi le puseserd ‘Spunind ca sint foarte fercit,c& Nick studiaz3 economia 1c ne-am cunoscut la o petrecere. Lipsa lor de interes Pentru el, pentru povestea si pentru vitorul nostru ma Supéirat peste masuré. Tacerealorintentionaté era in sine unfel ea ne udeca dest de asp ~ Stiu, scumpa mea, mi-a spus Todd, pri cel mal bun, aun cnd am sunt ca sang 'Ne cunosteam de la doisprezece ani, de cind familia lui se mutase in River Oaks. Tal lui Todd, Tim Phelan ra artist si expusese la muzee mari ca MoMA din New York si Kimbell din Fort Worth, DIAVOLUL CU OCHIALBASTRI_13. Familia Phelan fusese mereu 0 enigma pentru locuitorii din River Oaks, fiindcd membrii ei rau vegetarieni, primii pe care-i cunoscusem eu vreodat’, Purtau haine din in si sandale usoare. Intr-un cartier care predominau doug stiluri decorative, country-ul englezesc §i stil texan-mediteranean, familia Phelan fs Zugrdivise lecare camera tn até culoare, cu dungi exotice $i modele spiralate pe peret Lucrul cel mai fascinant era religia lor budista. In Houston auzeai chiar mai rar acest cuvint decit pe Celdlat, .vegetarian”. Cind I-am intrebat pe Todd ce fac budisti, el mi-a spus o& petrec mult timp contemplind natura reali. Elsi prin ui m-au invitat sa 7! insotesc cindva la un templu budist, ca sa aflu despre ce e vorba, dar, spre parerea mea de rau, ai mel n-au fost de acord, Mama mi-a spus cA eu sint baptist, iar baptist, se area, nu-si petreceau timpul gindindu-se la realtate, Todd gi cu mine am fost mereu apropiaf, iar lumea presupunea cd sintem Impreund, desi inte noin-a existat riciodat& nimic de acest fel. Cu toate c8 nu se putea ‘spune ca sintem indiferenti unul la farmecul celuillt,sint sigur c&, la fel ca si mine, nici el n-ar fi putut s& explice foarte clar ce se intimpla tire nol. Todd mi se péirea cel mai frumos om pe care cunos- team. Subtire si atletic, cu trasaturi rafinate, cu parul blond gi cu ochi albastri precum oceanul din brogurile hotelurilor din Caraibe, avea un aer de felind care-lfacea ‘8 fie diferit de cella texani, cel cu umer lat si cu mersul apdsat. L-am intrebat odata daca e homosexval, iar el mi-a rispuns c& nu-l interesa atit sexul celulalt, cit personaltatea lui — Dec esti bisexual? am intrebat eu, fa fiindca insistam s8-i pun o eticheta. Jul s8 da 14 USA KLEYPAS = Cred 8 sint biposibil, mi-a ra sérutat cald pe buze. eliaseicunes Nimeni nu ma cunostea si nu ma infelegea mai ib deciel Era content me, inskoaunds saree ne chiar $i atune| ind eu insémi nu eram, 5 ~Ai stut c8 aga 0 88 se poarte ai ti, mia s | mia spus dupa ce -am povestt despre attudinea far Wi Nick Nat de ce eto mig, el Meel@adresa = Doar pentru ca nu ma aon? ‘mira, nu inseamna c&-mi = Nutita cd in weekendul sta personajele hu sre vo, mil i mieasa Wasa = Mirele si mireasa nu sint niciodata personaj Princjpale la nunt, -am raspuns. Nunfile sin platform Publice de promovare a famillordisfunctionale, ~ Dar trebuie $8 ne prefacem cd ei dol sint cei mai important, aga ca intr stu in oc si nu vorbi cu tat au despre Nek pin nu se teminaperecerea __~ Todd, lam intrebat suparata,t Nick. paca, nusaga? 3 Sunoscut pe Nu pot sé réspund la inrebarea asta, =De ce nu? ~Dacé nut dai seama singura, orice th 10 8 lite S24 dal seama, uae = Sami dau seama dé ae fe ce anume? Despre ce Todd nu mia réspuns, iar eu am in ‘mia réspuns, Chis telef nedumet lrat, Din pict am tat de state a tenulul meu imediat ce am inceput dansul cu tata, bore ea imbujorat de la alcool gi de entuziasm. Nu facuse un Secret dinfaptul voia ca Gage si se Insoare cu Liberty, [ar vestea ca a era gravida bucura intrattnclt acum Proape jubila, Lucrurile mergeau asa cum isi dorea el DIAVOLUL CU OCHIALBASTRI_15 lar eu eram destul de sigura c visa deja la nepoti, Ia generat intregi de ADN maleabil, in intregime’ la dispozitia sa Cu pieptul lat si picioarele sourte, cu ochii negr, parul ‘asa de des incit abia daca i se intrezérea scalpul si cu barbia lui de neamt, tata era un barbat impresionant, chiar ddacé nu tocmai chipes. Avea ceva singe de amerindian din partea materna a familie si citiva stramosi germani si ‘scotieni, al céror vitor atimase nu odatd doar de un fir de al, lucru care-i convinsese sa vind in Texas, in cutare de pamintieftin, nebatut de gerul iemii, pe care nu era evoie decit sé-I munceasca pentru a: face roditor. In loc de asta, aici au dat de seceta, de epidemi, de raiduri ‘amerindiene, de scorpion’ si de insecte cit degetul. Membrii familiei Travis care supravietuiserd tuturor vitregilor erau cei mai incapatinat} oameni de pe pémint si se bizuiau mai mult pe morala si puterea lor de munca decit pe noroc. Eu si tata eram, amindoi, incépatinat Mama spunea mereu c& semanam prea tare, amindoi dispusi s& facem orice ca 88 ni se faca pe plac, amindoi bia asteptind sai fortam limitele impuse de cella. Bun, tai = Bund, Doviecel. ‘Avea 0 voce adinca, tivté cu nerébdarea permanent a cuiva care nu trebuia sa intre niciodata in gratile niminui ~ Esti frumoasé tn seara asta. Semeni cu mama ta. = Multumese, Tata facea rar complimente si ma bucuram sé-l aud ‘spunind c& sint frumoasa, desi stiam c& seman foarte putin cu mama. Purtam o rochie din satin verde deschis, cu bretele prinse in catarame de cristal, iar in picioare aveam 16 _LISA KLEYPAS sandale argint, delicate, cu tocuri de zece centimetri. Liberty insistase s& se ocupe chiar ea de coafura mea, care: luase vreo cincisprezece minute, Rasucise suviele lung si nege si le prinsese int-un coc ce prea simpl, ddarpe care eu n-as fi pututniciodata sé: fac singurd. Era

S-ar putea să vă placă și