Universitatea Vasile Alecsandri din Bacau, FSMSS, KMS, anul III

Algoneurodistrofia reflexa

I . Date clinice
1

Universitatea Vasile Alecsandri din Bacau, FSMSS, KMS, anul III

Algoneurodistrofia reflexa sau distrofia simpatica reflexa este un

sindrom osteoarticular regional, cu mecanism necunoscut. Are o evolutie lent
regresiva, atingand elective umerii, mainile, coapsele, genunchii, picioarele.
Ea poate fi o consecinta a traumatismelor, a unor afectiuni ale Sistemului
Nervos Central, a infarctului de miocard sau a medicamentelor(cum ar fi:
izoniazida, antitiroidiene).
Care sunt principalele simptome?
De obicei, exist un istoric ndelungat de durere sever la nivelul unui
membru, care se accentueaz cu trecerea timpului i nu este influenat de
diferite tratamente. Se poate ajunge pn la neutilizarea membrului afectat.
Uneori pacientul menine membrul dureros ntr-o poziie nefireasc i refuz
s l mite. Pacientul va simi durere la cea mai mic atingere. Unii pacienti
pot prezenta alterri ale culorii pielii (aspect palid sau roietic, marmorat),
modificri ale temperaturii (de obicei temperatur sczut), sau ale
sudoraiei.
Prezenta a patru din uramatoarele cinci elemente, pune diagnosticul
de algoneurodistrofie : edem, durere, modificari ale temperaturii cutanate,
modificarii ale culorii tegumentului local, reducerea amplitudinii de miscare.

Evenimente declansatoare
Evenimentele declansatoare sunt multiple, dar chiar si asa in 25% din
cazuri evenimentul declansator nu poate fi identificat.

Universitatea Vasile Alecsandri din Bacau, FSMSS, KMS, anul III

1.Patologia membrelor: traumatisme, polimialgie reumatica, miscari

repetitive ale extremitatilor, sindromul de tunel carpian, infectii, imobilizare
prelungita in aparat gipsat sau atela, repaus prelungit la pat.
2.Patologia sistemului nervos central: traumatisme medulare sau
cerebrale, accidente vasculare cerebrale, scleroza lateral amitrofica.
3.Patologia aparatului cardiovascular: infartul miocardic, boala
coronariana ischemica.
4.Interventii chirurgicale

II . Anamneza
Nume, prenume: M. V.
Varsta: 22
Sex: M
Ocupatie: student
Istoricul bolii: in urma unei imobilizari in aparat gipsat
Antecedente: fractura de humerus

III . Evaluare functionala

Evaluarea durerii: -pacientul prezinta o durere severa ce se
accentueaza la miscari
Examenul vizual: -prezinta edem al tegumentului tesutului conjunctiv
si muscular
Examenul palpatoriu: -temperatura la nivelul pielii este usor ridicata
si umeda in stadiul I, iar in stadiul II pielea este umeda si are o culoare
cianotica, temperatura fiind usor scazuta
Sensibilitatea: -este crescuta, pacientul prezentand durere pe orice
directie de miscare
Testing muscular: -are hipotonie musculara
Testing articular: -pacientul prezinta redori articulare si osteopozroza

IV . Diagnostic functional
Deficit motor in zona afectata a membrului, articulatiei.
3

Universitatea Vasile Alecsandri din Bacau, FSMSS, KMS, anul III

V . Obiectivele programului de recuperare

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Combaterea durerii;
Combaterea edemului;
Desenzibilizarea zonei afectate;
Imbunatatii circulatiei;
Imbunatatirea tonusul muscular;
Mentinerea mobilitatii articulare
Imbunatatirea stabilitatii articulare.

VI . Programul de recuperare
Programul de recuperare se bazeaza in mare parte pe administrarea
tratamentului medicamentos deoarece pacientul prezinta hipersensibilitate
in zona afectata. Masajul, manipularile, FNPurile sunt suportate cu greu din
cauza durerii. Electroterapia, utrasunetul, hidrokinetoterapia sunt mai usor
de suprtat de catre pacient si dau rezultate bune.
Combaterea durerii: -pentru combaterea durerii se administreaza
tratament medicamentos (dozele cresc progresiv, iar dupa instalarea
efectului dozele scad tot progresiv) si inflamator, antialgic obisnuit ;
imobilizare cu atele dinamice;
Combaterea edemului:- pentru a combate edemul administram
tratament medicamentos; masaj pentru stimularea drenajului limfatic;
Desensibilizarea zonei afectate: -stimulari tactile de difetite
intensitati, pensulari;
Imbunatatirea circulatiei: -se administreaza tratament
medicamentos, electroterapie, ultrasunet;
Imbunatatirea tonusului muscular: -putem folosi mobilizari pasive,
pasivo-active si active fara gravitatie. Un alt mod de imbunatatie a tonicitatii
este stretch reflexul si electrostimularea.
Mentinerea mobilitatii articulare: -folosim miscari pasive, pasivoactive fara gravitatie cu cresterea treptata a rezistentei;
Imbunatatirea stabilitatii articulare: folosim din FNP tehnica IZA,
si stretching.
4

Universitatea Vasile Alecsandri din Bacau, FSMSS, KMS, anul III

VII . Indicatii metodice si observatii

Intensitatea programului de recuperare variaza in functie de obiectivul
propus, si de tolerant pacientului la durere.
Durata unui sedinte de recuperare poate oscila intr-un interval de 3040 min, de 2,3 ori pe saptamana.
Subiectul poate executa exercitiile si acasa pentru a favoriza o
recuperare mai rapida.
In timpul sedintelor de recuperare, subiectul a respectat indicatiile
kinetoterapeutului.
Pacientul a constientizat si urmarit miscarea pe toata amplitudinea de
miscare.
Durerea prezenta a impiedicat de multe ori la efectuarea exercitiilor de
recuperare.

VIII . Concluzii si rezultate

In urma programului kinetoterapeutic, subiectul poate realize miscarile
cu o mai mare usurinta pe toate directiile. Durerea sa diminuat, aproape a
disparut, iar pacientul isi poate relua activitatile zilnice.

IX . Bibliografie

http://www.printo.it/pediatric-rheumatology/information/Romania/12.htm

http://www.elipetromed.ro/algoneurodistrofia.html