Sunteți pe pagina 1din 15

IMAGINEA MINORITĂȚII RROME ÎN PRESA NAȚIONALĂ

Imaginea minorității rrome în presa națională


Studiu asupra modului în care este prezentată comunitatea rromă din România în presa
națională

Mădălina Mera
Curs opțional Societate și mass-media
Ianuarie 2010

Universitatea “Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca


Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării
Rromii în presa națională

Specializarea Comunicare și Relații Publice


Anul II
Abstract

Comunitatea rromă din România nu a fost privită niciodată cu ochi buni de către
români. De cele mai multe ori, aceștia sunt marginalizați, ignorați și evitați de societatea
românească. Dacă e să privim în amănunt, realizăm că mass-media are cel mai important
cuvânt de spus în această problemă. Un articol despre comunitatea rromă poate schimba
semnificativ percepția românilor asupra acestora. Această analiză urmărește să determine
măsura și modul în care presa scrisă națională reflectă acțiunile minorității rrome în articolele
publicate. Studiul de față va cuprinde analiza a 40 de articole din 8 cotidiene naționale,
fiecare tratând un subiect cu, despre sau pentru etnia rromă.

Delimitări conceptuale

Rrom = Persoană ce face parte dintr-o populație originară din India și răspândită în mai toate
țările Europei, trăind în unele părți încă în stare seminomadă.1
Minoritate națională = grup de oameni de aceeași limbă și origine care locuiește pe teritoriul
unui stat național2

1
http://dexonline.ro/search.php?lexemId=49405
2
http://dexonline.ro/search.php?cuv=minoritate
2
Rromii în presa națională

Imaginea minorității rrome în presa națională

În lume se găsesc aproximativ 12 milioane de rromi. Nu se poate vorbi de un număr


exact, deoarece aceștia nu se inregistrează corect în majoritatea recensămintelor oficiale. Însă,
dintre toate țările europene, “România este cea care adăpostește cel mai mare număr de
țigani”3. În urma recensământului din anul 2002, populația de etnie rromă ocupa locul 3 ca
număr din totalul populației, și anume 535250 persoane, ceea ce înseamnă 2,5 procente. În
țară, rromii sunt concentrați în mare măsură în Transilvania, Crişana, Muntenia şi Oltenia; în
Maramureş, Bucovina, Banat, Dobrogea şi Moldova concentraţia romilor este sub media ţării.
Rromii formează o minoritate etnică ce își are rădăcinile în India, iar primele atestări
documentare pe teritoriu românesc datează din anul 13854, când domnitorul Ţării Româneşti,
Dan I, dăruieşte Mănăstirii Tismana posesiunile care aparţinuseră mai înainte Mănăstirii
Vodiţa și 40 de robi “ațigani”.5 În Evul Mediu majoritatea rromilor din ţările române erau robi
boiereşti, domneşti sau mânăstireşti, ocupaţiile lor principale fiind acelea de căldărari, fierari,
aurari, spoitori, cântăreţi, etc. În secolul XIX, sub influenţa ideilor liberale ale revoluţiei de la
1848, toţi oamenii au fost declaraţi liberi şi egali, robia romilor fiind definitiv abolită în anul
1856.6
În românia interbelică, rromii erau ca număr, conform datelor recensământului, a șasea
etnie din țară, după români, maghiari, germani, evrei, ucraineni și ruși. Populația de rromi se
prezenta ca un grup extrem de eterogen, înglobând grupuri diferite ca limbă, ocupație, situație
socială, etc. Unii traiau în modul lor tradițional de viață, însă cei mai mulți trăiau în mijlocul
populației românești sau de altă etnie, integrați în comunități rurale sau urbane.7
Al Doilea Război Mondial, prin acțiunile sale de epurare etnică și culturală, a
reprezentat un mare punct de referință în istoria rromilor. Alături de evrei, romii au fost
prădaţi, lipsiţi de bunuri şi averi şi trimişi în lagărele de concentrare în vederea ştergerii
oricărei urme a prezenţei acestor averi.8 După cel de-al doilea război mondial, revenirea
rromilor din lagăre a fost lipsită de orice organizare; nu a existat vreun organism care să-i
3
Pons, Emanuelle (1999), Țiganii din românia – o minoritate în tranziție , trad. Gabriela Ciubuc, București, Ed.
Compania, p. 7
4
http://www.romanothan.ro/Breviar-de-istorie-a-rromilor.html
5
Ibidem.
6
http://www.romanes.ro/istoria-romilor.aspx
7
Achim, Viorel (1998), Țiganii în istoria României, București, Ed. Enciclopedică, p. 122
8
Ibidem.
3
Rromii în presa națională

ajute la repatriere şi la reintegrare. Problema gradului de implicare a rromilor în edificarea


noului regim comunist face parte din categoria prejudecăţilor care pun în general pe seama
unor „minoritari” instaurarea modelului sovietic la noi, afirmându-se despre ţigani că ar fi
constituit instrumentele „declasate” şi „brutale” ale aparatului de represiune (multe din
cadrele Securităţii şi ale Miliţiei fiind catalogate drept „ţigani”).9
Sub regimul comunist, un număr mare de rromi erau angajați în întreprinderile
agricole de stat. Căderea comunismului în România s-a soldat cu o reformă agarară și cu
desființarea a astfel de întreprinderi, transformare ce s-a dovedit dramatică pentru populația
rromilor: numeroși rromi, salariați în agricultură pe terenuri ce aparțineau statului, au rămas
fără loc de muncă.10 Astfel, după 1989, economia de piață nu mai permitea păstrarea unei
mâini de lucru pasive și necalificate, ca cea a rromilor. Rromii care prestau munci secundare
și mai puțin calificate au fost primii care și-au pierdut slujbele, iar muncile sezoniere plătite
au început să dispară. Drept urmare a acestei schimbări în economie, mulți dintre cei care
lucrau la țară s-au văzut obligați să migreze spre oraș, cu speranțe de trai mai ușor: “în 1977,
68% dintre țiganii înregistrați la recensământ trăiau la țară, (față de 56,4% din populația
totală), iar 15 ani mai târziu, doar 59% (față de 45,6% din populația totală) sînt încă legați de
mediul rural”11. O consecință a perioadei comuniste a fost și pierderea treptată a calificării în
activitățile tradiționale ale rromilor. Dependența rromilor de sistemul comunist de producție și
dispariția competențelor în munca lor specifică i-au făcut vulnerabili în momentul prăbușirii
economiei socialiste.12 Noul sistem de producție nu mai îngăduie angajări nerentabile și
impune eliminarea celor mai puțin calificați, așadar rromii sunt cei mai puțin norocoși în
această situație.
Un trecut în robie, apoi un moment nefericit ca Holocaustul au adus în viața rromilor
ghinion și nefericire. În ultimii ani situația socială a rromilor a făcut obiectul mai multor
cercetări, iar o lucrare de referință pe această temă este cea a unor cercetători de la
Universitatea din București și de la Institutul de Cercetare a Calității Vieții 13. Lucrarea
prezintă în detaliu situația socială a rromilor (eșantion reprezentativ), care nu este deloc
9
http://www.romanes.ro/comunism.aspx
10
Pons, Emanuelle (1999), Țiganii din românia – o minoritate în tranziție , trad. Gabriela Ciubuc, București, Ed.
Compania, p. 49
11
Reyniers, Alain (1993), “Les Tsiganes en Roumanie: situation socio-économique et identité”, în Études
tsiganes, nr. 2, apud Pons, Emanuelle (1999), Țiganii din românia – o minoritate în tranziție , trad. Gabriela
Ciubuc, București, Ed. Compania, p. 51
12
Pons, Emanuelle, op. cit., p. 53
13
Achim, Viorel, op. cit., p. 164
4
Rromii în presa națională

îmbucurătoare. Din punct de vedere profesional, majoriatatea populației rrome nu deține nicio
profesie: 79,4% nu au nicio profesie, doar 16,1% sunt calificați în profesii moderne, iar 3,9%
în profesii tradiționale. În cadrul populației de peste 16 ani, doar 22,1% erau salariați, 0,8%
erau patroni, 16,9% desfășurau afaceri pe cont propriu, iar 51,2% erau fără loc de muncă
(ceea ce denotă rata foarte ridicată a șomajului în rândul rromilor). În privința standardului de
viață se remarcă o mare diferență între rromi și populația majoritară: 80,9% din popula ția de
rromi se afla, în 1993, sub nivelul minim de trai decent (față de 42% din ansamblul
populației) și 62,9% se afla sub nivelul de subzistență (față de 16% pe ansamblul populației).
Un factor important în societate, situația școlarizării, nu reprezintă un atu pentru rromi: 22%
dintre ei nu au nicio clasă, 5,3% au școala primară incompletă, doar 3,9% au absolvit liceul și
numai 0,7% au urmat studii postliceale. Proporția analfabetismului în rândul rromilor era de
27,3%, doar 56% dintre bărbați și 41% dintre femei au declarat că știu să citească bine; restul
ori aveau dificultăți în actul de citire, ori nu știau deloc a citi. La capitolul sănătate, această
etnie se confruntă cu probleme grave: au cea mai scăzută durată medie a vieții și cel mai mare
procent de mortalitate infantilă (63,1%). Infracționalitatea în cadrul populației de rromi este
mult mai mare decât la nivelul întregii țări: în 1993, 1,2% dintre persoanele mature se aflau în
închisoare, mai mult decât dublul proporției pe întreaga populație a țării (0,5%). Un capitol
important în viața rromilor o constituie organizarea familială: numărul mediu de persoane
într-o familie era de 6,6, iar pe întreaga țară era de 3,1.14
Tabloul social al rromilor în România anilor 90 nu era unul colorat. În România de
după acea perioadă, se poate spune că acel tablou a căpătat nuanțe din ce în ce mai gri, ba
chiar spre negru. Desigur, există și excepții. În drumurile noastre prin țară (mai exact Costești,
Curtea de Argeș, Strehaia-Mehedinți, Toflea-Tecuci, Drăgănești-Olt) putem întâlni câte o
comunitate de rromi ce și-a construit lumea sa: palate mărețe cu felurite sculpturi, cu turnuri și
ornamente în stil oriental, vile luxoase cu piscine, scări de marmură și mobilă ostentativă. De
asemenea, este imperativ de menționat înclinația spre muzică a acestei etnii; din rândul
rromilor s-au ridicat muzicieni de renume mondial, cum ar fi violonistul Ion Voicu, fiul
acestuia, dirijorul și politicianul Mădălin Voicu, dirijorul și compozitorul Sile Dinicu, artistul
jazz-ului Johnny Răducanu, solista Aura Urziceanu. Artiștii dramatici Ștefan Bănică și Jean
Constantin sunt și ei de origine rromă, ca și poeții Luminița Mihai Cioabă, Eugenia Sein și

14
Burtea, V., Gheorghe V., Mărginean I., Zamfir C. și Zamfir E. (coordonatori) (1993), Țiganii între ignorare și
îngrijorare, București, Ed. Alternative, apud Achim, Viorel (1998), Țiganii în istoria României, București, Ed.
Enciclopedică, p. 164 - 167
5
Rromii în presa națională

Cornel Remuves.15 Alte nume sonore de origine rromă în România ar fi Anton Pann, Barbu
Lăutaru și tenorul Costel Busuioc16. Însă, chiar și cu aceste excepții, marea majoritate a
rromilor “nu și-a depășit statutul economico-social tradițional, ei continuând să reprezinte
categoria de populație al cărei nivel de existență a rămas blocat la pragul cel de jos al
supraviețuirii”17.
În ceea ce privește presa și influențarea modului de percepție a populației majoritare
asupra rromilor, Emanuelle Pons spune, în lucrarea sa, că “rolul presei în alimentarea sau
eliminarea prejudecăților este foarte important, iar ziarele românești și bulgare s-au remarcat
adesea prin virulența limbajului lor cu privire la rromi ”18. În anul 1993, în cadrul primului
număr al revistei Études tsiganes, Katarina Matei publică articolul “Entre lieux et ailleurs :
l’image des Tsiganes dans la presse roumaine” (traducere “Între aici și aiurea : imaginea
țiganilor în presa românească”) unde analizează modul în care era tratată problema rromilor în
nouă publicații naționale de mare tiraj: Adevărul, România liberă, Azi, Dimineața, 22, Opinia
Studențească, Dreptatea, România Muncitoare și România Mare. Studiul cuprindea 93 de
articole apărute în intervalul dintre căderea lui Nicolae Ceaușescu în 1989 și mijlocul anului
1991. Astfel, Katarina Matei observă că din totalul de 93 de articole, 32 sunt bazate pe o
atitudine obiectivă, neutră: “articolele evită stereotipurile și oferă înformații despre
manifestările culturale ale rromilor, despre evenimentele politice în care sunt implicați, despre
modul lor de viață”19. Acest tip de articole a fost întâlnit mai frecvent în publicațiile Adevărul,
România Liberă, 22 și Azi. Mai apoi, autoarea remarcă în 5 articole din ziarele România
Liberă și Adevărul o atitudine favorabilă, sentimentală și compătimitoare față de etnia rromă.
În alte articole, Matei observă o atitudine pitorească ce căuta amuzamentul cititorului (opt, în
Adevărul, Opinia Studențească și Azi), însă în 14 articole aceasta remarcă atitudinea
partizană, nefavorabilă rromilor, autorii prezentându-i drept singurii vinovați în cadrul
conflictelor cu ne-rromii. Această atitudine a fost regăsită în ziarele prezentate până acum,
alăturându-se listei și ziarul România muncitoare. În final, 30 de articole au fost catalogate
drept cele care au o perspectivă negativă, injurioasă și calomnioasă; rromii erau prezentați
drept indivizi aflați în afara legii, principali vinovați pentru răul social. Majoritatea articolelor
15
Băcanu, M. (1996), Țiganii – minoritate națională sau majoritate înfracțională? , București, Ed. Bravo-Press,
p. 55 - 56
16
http://ro.wikipedia.org/wiki/Romii_din_Rom
%C3%A2nia#Personalit.C4.83.C5.A3i_de_etnie_rom.C4.83_sau_cu_origini_rome_.C3.AEn_Rom.C3.A2nia
17
Băcanu, M., op. cit., p. 57
18
Pons, Emanuelle, op. cit., p. 114
19
Ibidem, p. 115
6
Rromii în presa națională

de acest tip se regăseau în ziarele Adevărul, Opinia studențească, România Muncitoare,


Dreptatea și Dimineața. În săptămânalul extremist România Mare, autoarea a găsit patru
articole cu o atitudine negativă dusă la paroxism, promovând pedeapsa capitală, execuțiile
publice, expulzarea celor care îi umilesc pe români și crearea unei gărzi naționale pentru
pedepsirea răufăcătorilor.
Din cauza degradării condițiilor de viață, unele medii de informare au încercat să
deturneze atenția populației către marginalizarea rromilor, determinând astfel ca rromii să fie
acuzați de toate relele din România. Se poate observa astfel foarte ușor cum atitudinea mass-
mediei dovedește cât de adânc sunt înrădăcinate prejudecățile în mentalitatea românilor. Lipsa
de profesionalism în jurul jurnaliștilor români se poate observa din ce în ce mai clar și
utilizarea vechilor practici jurnalistice, expirate astăzi, înrăutățește situația.
Marian Petcu, în lucrarea Sociologia mass-media(2002), spune că atât realitatea cât și
cunoașterea au o relativitate socială – ceea ce este real pentru unii poate să nu fie real pentru
alții. Așadar, omul nu percepe realitatea așa cum este, ci cum este construită. În vremurile
noastre, într-o societate ce se bazează în mare parte pe informație (informație primită din
partea mass-media), omul tinde să acorde canalelor media încredere totală. Așadar, mass-
media au o mare responsabilitate, și anume trebuie să aibă grijă la modul în care transmit
informațiile, pentru că în acel mod se va crea o realitate pentru o anumită parte a publicului.
Petcu ajunge astfel să numească media un agent al construcției realității: “media nu sunt doar
o simplă reflectare a realității, ci creatoare de realitate, succesul lor constând tocmai în
aparența lor naturală, când, de fapt, nu este vorba decât de conținuturi minuțios construite pe
logica profitului și a plăcerii” 20. Astfel, media crează o realitate de mâna a doua, adică
informațiile transmise prin intermediul media pot fi prelucrate, diferind în funcție de măsura
prelucrării lor. Publicul află aceste informații numai prin intermediul media, iar aceste
informații pot fi luate drept realitate.
În ultimii ani, tot mai multe cercetări au drept subiect puterea de influență a mass-
media. J. Thompson explică acest proces prin expresia “elaborarea discursivă” a mesajelor
media, arătând că acestea sunt elaborate, rafinate, criticate, asociate și comentate de cei care
le-au recepționat, dar și utilizate ca obiect de discuție. 21 În legătură cu această temă, Stuart
Hall consideră că “mass-media devin tot mai responssabile de a) furnizarea bazelor pe care
grupurile și clasele își construiesc o imagine asupra vieții, semnificațiilor, practicilor și

20
Petcu, Marian (2002), Sociologia mass-media, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, p. 97
21
Thompson, John (1994), Media și modernitatea. O teorie socială a mass-media , București, Ed. Antet, p. 107
apud Petcu, Marian, op. cit., p. 120
7
Rromii în presa națională

valorilor celorlalte grupuri și clase; b) furnizarea imaginilor, reprezentărilor și ideilor în jurul


cărora totalitatea socială, alcătuită din toate aceste piese separate și fragmentate, poate fi
coerent percepută ca un întreg”22.

Metodologie

Obiectivul acestei analize este determinarea măsurii și a modului în care presa scrisă
centrală din România a reflectat minoritatea rromă în articolele publicate. Astfel, s-a analizat
un număr de 40 de articole de ziar din 8 cotidiene naționale. Au fost monitorizate edițiile
electronice ale următoarelor ziare: România liberă, Gândul, Adevărul, Evenimentul Zilei,
Cotidianul, Jurnalul Național, Libertatea și Ziua. Articolele nu au fost alese în funcție de dată,
ci de relevanța conținutului. Astfel, este un articol din luna iunie 2009, 3 din august 2009, 4
din septembrie 2009, unul din octombrie 2009, 8 din noiembrie 2009, 6 din decembrie 2009 și
17 din ianuarie 2010. Repartiția articolelor analizate pe ziare este după cum urmează:
România liberă – 1 articol, Gândul – 3 articole, Adevărul – 17 articole, Evenimentul Zilei – 2
articole, Cotidianul – 3 articole, Jurnalul Național – 7 articole, Libertatea – 5 articole iar Ziua
– 2 articole. Mai jos apar reprezentările grafice ale datelor de mai sus.

18 18 17 Românialiberă
17
16 16
15 Gândul
14 14
13
12 12 Adevărul
11 Număr
10
9 articole 10 Ev. Zilei
8
7 8 7
6
5 6 Cotidianul
4 5
3 4
2 3 3 Jurnalul Național
1 2 2
0 2 1 Libertatea
0
06
07 9
08 9
09 9
10 9
11 9
12 9
01 9

Număr articole Ziua


.0
.0
.0
.0
.0
.0
.0
.1
0

În ceea ce privește modul de identificare a articolelor, la căutare s-au folosit cuvintele


“r(r)om”, “etnie r(r)omă”, “țigan”, “pirandă”, “bulibașă”, “puradel”.
Această analiză a avut în vedere căutarea și obținerea de date privind:
• Numărul de articole care se referă, fie direct, fie indirect, la etnia rromă, rromi și
acțiunile acestora

22
Hall, Stuart (1977), “Culture, the media and the … ideological effect”, în J. Curran et al (coord), Mass
Communication and Society, London, Ed. Arnold, p. 315 – 349, apud J. Hartley (1999), Discursul Știrilor, Iași,
Ed. Polirom, apud Petcu, Marian, op. cit., p. 121
8
Rromii în presa națională

• Modul în care este prezentată o informație privitoare/legată de rromi: modul în care


jurnalistul elaborează înformația respectivă
• Valorile promovate de jurnalist în cadrul articolului: culturale, sociale, morale,
spirituale
• Atitudinea jurnalistului față de informația prezentată
• Temele ce tind să fie abordate în mod frecvent

Analiza articolelor
(vezi Anexele)

Domeniul de interes îl reprezintă materialele jurnalistice care au conținut cuvintele


cheie: “r(r)om”, “etnie r(r)omă”, “țigan”, “pirandă”, “bulibașă”, “puradel”. Au fost găsite
articole referitoare la comunitatea rromă din România, dar și din străinătate și articole
referitoare la acțiunile și evenimentele în care au fost implicați, în orice măsură, membri ai
acestei comunități. Din graficele de mai sus, se poate observa numărul de articole găsite în
fiecare publicație, acestea regăsindu-se în principal în ziarele Adevărul, Jurnalul Național și
Libertatea. În fapt, un număr de 17 articole în decurs de nici măcar o lună nu este deloc
neglijabil. Acest fapt demonstrează că rromii sunt un factor important în societatea
românescă, indiferent dacă aduc prejudicii sau un plus de cultură și diversitate.
În ceea ce privește atitudinea jurnalistului față de subiecți, se poate observa că dintr-un
total de 40 de articole cu privire la comunitatea rromă înregistrate a existat un număr de 11
articole în care atitudinea jurnalistului față de rromi a fost negativă, 9 articole din care reieșea
atitudinea pozitivă a jurnalistului față de rromi iar în restul de 20 de articole autorul prezenta
situația/problema detașat, fără implicare emoțională, cu o atitudine neutră (reprezentarea
procentuală – fig. 1).

9
Rromii în presa națională

28%

Atitudine negativă
49% Atitudine pozitivă
Atitudine neutră

23%

Fig. 1 – Reprezentarea procentuală – atitudinea jurnalistului față de subiecți

Ca reprezentare a atitudinii jurnalistului față de subiecți, în funcție de fiecare ziar și de


numărul de articole scrise, avem următoarea reprezentare: România liberă – ton neutru;
Gândul – 1 ton neutru, 2 negative; Adevărul – 3 articole cu atitudine pozitivă, 3 cu atitudine
negativă, 11 articole cu tentă neutră; Evenimentul Zilei – 1-neutră, 1-pozitivă; Cotidianul – 3
teme abordate în mod neutru; Jurnalul Național – 3 teme cu tentă pozitivă, 3 cu tentă neutră și
una cu tentă negativă; Libertatea – 2 teme cu abordare pozitivă, 3 cu abordare negativă; Ziua
– 2 teme cu ton negativ.

11
10
9 România liberă
8 Gândul
7
6 Adevărul
5 Ev. Zilei
4
3 Cotidianul
2 Jurnalul Național
1 Libertatea
0
Atitudine Atitudine Atitudine Ziua
negativă pozitivă neutră

Din subiectele tratate în articole, se găsesc:


- subiecte/acțiuni pozitive, benefice (culturale, sociale, educaționale) : „Paranghelie“
cu whisky şi purceluşi de lapte, Sibiu: Regele Florin Cioabă vrea să unească după
20 de ani rromii din România, Capra ţigănească a luat tradiţia românească în orașul

10
Rromii în presa națională

de pe Crișul Repede, Romii din Sf. Gheorghe vor să-şi înfiinţeze un Consiliu care
să-i reprezinte în faţa autorităţilor
- subiecte/acțiuni neutre/de ajutorare din partea românilor : Ţiganii din Cândeşti au
aşteptat curentul ca să-şi tragă antene satelit, Zeci de puşcăriaşi de etnie romă au
devenit lucrători în construcţii, sudori şi tencuitori, Sibiu: Romii din Brădeni şi
Agnita primesc GRATIS case de sute de mii de euro, Arad: Romii plâng după
joburile de altădată, Sibiu: Regele rromilor, Florin Cioabă, pierde zeci de mii de
dolari din cauza crizei, Bucureşti: Proiect pentru consilierea romilor, Aproape
900.000 de euro pentru igiena romilor, Şcoli pentru copiii romi, Sfaturi antigripă
AH1N1, în limba romanes
- subiecte/acțiuni negative, ce augmentează imaginea proastă a rromilor în societate:
Circa 150 de rromi români au ocupat o biserică din Milano, Armata franceză s-a
adresat justiţiei după ce un grup de romi români le-a ocupat o cazarmă,
Prezidenţiabilul Ninel Potârcă îl acuză pe Sorin Oprescu că-i fură alegătorii cu
semnul electoral, Romii mutaţi ilegal în casa unor londonezi au cerut 2.000 de lire
pentru a pleca, Timișoara: Un clan ţigănesc a bătut cu sălbăticie şi a ameninţat cu
moartea o avocată în centrul oraşului, Timişoara: Piranda-şefă a clanului Cârpaci
vrea să-i facă dosar penal avocatei pe care a bătut-o în centrul oraşului, Braşov:
Centura oraşului, „zăcământ“ de fier vechi, Urma celor 40.000 de euro aruncaţi la
gunoi, găsită de poliţişti în câteva ore, Brăila: Romii au rămas în continuare
analfabeţi, deşi s-au cheltuit sute de mii de euro pentru educarea lor, Scandal cu
poliţişti şi romi într-un bloc din Alba Iulia, Braşov: Un şofer, la un pas de a fi
linşat de romii din Săcele, Copiii romilor, antrenaţi pentru a fura şi cerşi în Europa,
Romii din Paris, după şapte ani, Sterilizarea romilor, soluţia murdară pentru o
societate curată, Candidatul Ninel Potârcă a sesizat CCR, nemulţumit că în
comisiile de vot nu sunt şi etnici romi, Buzău: Banii ţiganilor trimit un primar la
închisoare, Criza îi asmute pe unguri împotriva ţiganilor, Argint, gata de extrădare,
Milionar ţigan extrădat în Germania, Circ între Traian Băsescu şi reprezentantul
Înaltului Comisar OSCE pentru minorităţi, Pentru un tribunal din Napoli: «Rrom
înseamnă delincvent», Vânzătorul minoritar? Rrom împuţit, Se măcelăresc în
stradă, Încăierare între ţigani, Expresia 'ţigancă împuţită' a băgat în spital o
avocată, Foame țigănească, Biblia si sceptrul.
Doresc să fac aici delimitarea între două concepte diferite: existența unei știri
bune/rele despre rromi și prezentarea negativă/pozitivă de către jurnalist a unei știri neutre. Se
11
Rromii în presa națională

pot remarca astfel diferențele: o știre benefică imaginii rromilor poate fi prezentată de către
jurnalist în mod neutru, poate chiar răsturna situația și astfel poate fi prezentată în mod
negativ, ceea ce îl poate face pe cititor să privească o știre bună drept una rea. Se observă din
nou capacitatea jurnalistului de a modifica realitatea.
În ceea ce privește menționarea inutilă a etniei, deci discriminarea vădită, se constată:
din cele 40 de articole analizate, în 11 apare menționată etnia, fără a fi imperativ necesară
menționarea acesteia, iar în restul menționarea etniei nu aduce schimbări la posibila
interpretare a mesajului de către cititor.
Din punctul de vedere al cuvintelor folosite de către autorii articolelor în elaborarea
acestora, se remarcă următoarea frecvență:
- Circa 150 de rromi români au ocupat o biserică din Milano: romi
- Armata franceză s-a adresat justiţiei după ce un grup de romi români le-a ocupat o
cazarmă: romi
- Prezidenţiabilul Ninel Potârcă îl acuză pe Sorin Oprescu că-i fură alegătorii cu
semnul electoral: etnie rromă, romi, corturar
- Romii mutaţi ilegal în casa unor londonezi au cerut 2.000 de lire pentru a pleca:
romi
- „Paranghelie“ cu whisky şi purceluşi de lapte: țigani, rromi, puradei, bulibașa,
tuciuriu
- Timișoara: Un clan ţigănesc a bătut cu sălbăticie şi a ameninţat cu moartea o
avocată în centrul oraşului: clan țigănesc, țigani, rromi
- Timişoara: Piranda-şefă a clanului Cârpaci vrea să-i facă dosar penal avocatei pe
care a bătut-o în centrul oraşului: piranda, rromi
- Braşov: Centura oraşului, „zăcământ“ de fier vechi: rromi
- Sibiu: Regele Florin Cioabă vrea să unească după 20 de ani rromii din România:
rromi, etnie rromă
- Urma celor 40.000 de euro aruncaţi la gunoi, găsită de poliţişti în câteva ore:
rromi, etnie rromă
- Brăila: Romii au rămas în continuare analfabeţi, deşi s-au cheltuit sute de mii de
euro pentru educarea lor: rromi, etnici
- Capra ţigănească a luat tradiţia românească în orașul de pe Crișul Repede: romi,
țigani
- Ţiganii din Cândeşti au aşteptat curentul ca să-şi tragă antene satelit: țigani, rromi

12
Rromii în presa națională

- Zeci de puşcăriaşi de etnie romă au devenit lucrători în construcţii, sudori şi


tencuitori: etnie rromă
- Sibiu: Romii din Brădeni şi Agnita primesc GRATIS case de sute de mii de euro:
rromi
- Scandal cu poliţişti şi romi într-un bloc din Alba Iulia: rromi
- Arad: Romii plâng după joburile de altădată: rromi
- Sibiu: Regele rromilor, Florin Cioabă, pierde zeci de mii de dolari din cauza crizei:
etnie rromă
- Braşov: Un şofer, la un pas de a fi linşat de romii din Săcele: rromi
- Romii din Paris, după şapte ani: rromi
- Sterilizarea romilor, soluţia murdară pentru o societate curată: rromi
- Candidatul Ninel Potârcă a sesizat CCR, nemulţumit că în comisiile de vot nu sunt
şi etnici romi:etnie rromă
- Romii din Sf. Gheorghe vor să-şi înfiinţeze un Consiliu care să-i reprezinte în faţa
autorităţilor: rromi
- Buzău: Banii ţiganilor trimit un primar la închisoare: țigani, etnie rromă
- Criza îi asmute pe unguri împotriva ţiganilor: țigani, rromi
- Argint, gata de extrădare: țigan
- Milionar ţigan extrădat în Germania: țigan, rromi
- Şcoli pentru copiii rromi: rromi
- Sfaturi antigripă AH1N1, în limba romanes: rromi, populație rromă
- Pentru un tribunal din Napoli: «Rrom înseamnă delincvent»: rrom, etnie rromă
- Vânzătorul minoritar? Rrom împuţit: rrom
- Se măcelăresc în stradă: țigani
- Încăierare între ţigani: țigan, pirandă
- Expresia 'ţigancă împuţită' a băgat în spital o avocată: țigan
- Foame țigănească: țigan
- Biblia si sceptrul: țigan.
Prin urmare, cuvântul rrom se folosește în 26 de articole, țigan în 13 articole, pirandă în 2
ș.a.m.d..
Deși cifrele arată că se folosește mai des cuvântul rrom, în realitate situația e invers. În
viața de zi cu zi e mult mai probabil să întâlnim cuvântul țigan decât rrom. Rămâne totuși de
remarcat că în presa scrisă se mai folosesc cuvintele “pirandă”, “tuciuriu”, “corturar”,
“puradel”, cuvinte considerate azi injurii la adresa comunității rrome. Deși există aceste reguli
13
Rromii în presa națională

“de bună purtare”, de multe ori rromii însăși se autointitulează țigani, pirande, tuciurii
ș.a.m.d..
În ceea ce privește atitudinea jurnalistului față de temele prezentate, putem observa că
în majoritatea cazurilor se utilizează un ton neutru, autorul păstrându-se departe de implicarea
emoțională.
Etnia rromă este prezentă, în mod sigur, în societatea românească și știe să- și facă
simțită prezența; de asemenea putem observa că este prezentă într-un număr semnificativ de
articole publicate din cele 8 cotidiene selectate pentru această monitorizare.

Concluzii

Populația de rromi din România se confruntă, așa cum am văzut, cu probleme sociale
grave. Nu este vorba, desigur, de toți rromii, dar segmentul de populație aflat în această
situație este tot mai mare, astfel încât putem vorbi de un proces de agravare a situației social-
economice a acestei populații în ansamblu. Datorită problemelor economice și sociale tot mai
grave, asistăm la o blocare a procesului de modernizare a populației de rromi și chiar la o
revenire a multora dintre ei la strategiile tradiționale de viață. Se produc noi fenomene de
marginalizare. Această populație tinde să se izoleze și mai mult, ceea ce face ca integrarea ei
sub acest aspect social să fie tot mai problematică. Rromii constituie, prin sărăcia și
marginalitatea ce caracterizează pe cei mai mulți dintre ei, cât și prin dimensiunile acestei
populații, una din problemele sociale cele mai serioase din România de azi. Viitorul acestei
populații rămâne deschis, inclusiv în ceea ce privește locul ei în societatea românească.23

BIBLIOGRAFIE
• Achim, Viorel, Țiganii în istoria României, București, Ed. Enciclopedică, 1998
• Băcanu, M., Țiganii – minoritate națională sau majoritate înfracțională? , București,
Ed. Bravo-Press, 1996

23
Achim, Viorel, op. cit., p. 169-177
14
Rromii în presa națională

• Petcu, Marian, Sociologia mass-media, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 2002


• Pons, Emanuelle, Țiganii din România – o minoritate în tranziție , trad. Gabriela
Ciubuc, București, Ed. Compania, 1999
• http://www.romanothan.ro
• http://www.romanes.ro
• http://www.wikipedia.com
• http://www.romanicriss.org/documente/Noutati/raport%20analiza%20presa%20oct06-
aug07_final.pdf (studiu 2006-2007)

15