LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

PROIECT PENTRU OBINEREA

CERTIFICATULUI DE COMPETENE
PROFESIONALE NIVELUL 4 DE CALIFICARE

Tema

NTREINEREA I REPARAREA
UTILAJELOR PENTRU PRELUCRAREA TABLELOR

NDRUMTOR:
Prof. ing.

Elev:
Clasa:

2015

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

2.CUPRINSUL
1.Tema proiectului

2.Cuprins

3.Argument

4.Introducere

5.Indreptarea tablelor

5.1.Masini si utilaje pentru indreptat

6.Debitarea tablelor

8
10

6.1.Generalitati

10

6.2.Debitarea mecanica a tablelor

11

6.3.Debitarea termica a tablelor

17

6.3.1.Debitarea cu flacara de gaze

17

6.3.2.Debitarea cu plasma

19

7.Indoirea tablelor
7.1.Generalitati
8.Masini si utilaje pentru indoire

21
21
23

8.1.Clasificarea masinilor pentru indoire

23

8.2.Masini pentru indoit tabla

24

9.Intretinerea si repararea masinilor si utilajelor

9.1.Necesitatea lucrarilor de intretinere si reparare
10.Intretinerea masinilor si utilajelor pentru debitat, indreptat si indoit

26
26
27

10.2.Categorii de reparatii

29

10.3.Intretinerea si repararea instalatiilor hidraulice

29

10.4.Defectiuni si remedieri ale instalatiilor hidraulice

31

10.5.Intretinerea si repararea instalatiilor pneumatice

31

10.6.Intretinerea si repararea echipamentului electric

32

11.Norme de tehnica a securitatii muncii la intretinere si reparare

33
2

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

11.1. Norme de tehnica a securitatii muncii la masini de debitat,

intreptat si indoit

12.Bibliografie

34

11.2. Norme de tehnica a securitatii muncii la debitarea cu flacara

35

11.3.Poluarea ambientului de lucru la debitarea cu plasma

36
37

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

3.ARGUMENT
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abiliti, cunotine, deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie transferabile, cu scopul de a
sprijini procesul de nvare continu, prin posibilitatea unei reconversii profesoinale
flexibile catre meserii inrudite.
Fiecare dintre calificrile profesionale naionale necesit uniti de competen
cheie i uniti de competen profesionale. Competenele profesionale sunt grupate n
uniti de competen generale i specializate.
Cererea pieei i necesitatea formrii profesionale la nivel european au
reprezentat motivele eseniale pentru includerea abilitilor cheie n cadrul Standardelor
de Pregtire Profesional ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie s li se ofere posibilitatea de a
dobndi acele competene de baz care sunt importante pe piaa muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 4 de calificare au fost concepute astfel nct s
dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de munc, pentru
asumarea rolului n societate ca persoane responsabile, care se instruiesc pe tot
parcursul vieii. Aceste cerine, necesare unei viei adaptate la exigenele societii
contemporane, au fost ncorporate n abilitile cheie
Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor abiliti, cunotine i deprinderi care permit absolvenilor fie s se angajeze, fie s-i continue pregtirea la un nivel superior.
Pregtirea forei de munc calificate n conformitate cu standardele europene
presupune desfurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare i evaluare,
centrate pe elev.
Noii angajai vor putea desfura sarcini non-rutiniere care implic colaborarea n
cadrul unei echipe.
Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculum-ului specific nivelul 4 de calificare, elevul este solicitat n multe activiti practice care i stimuleaz i
creativitatea. Orice activitate creativ va duce la o lrgire semnificativ a experienei i la
aplicarea contient a cunotinelor dobndite.
Proiectul INTRETINEREA SI REPARAREA UTILAJELOR PENTRU PRELUCRAREA
TABLELOR implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala specifice
pregatirii sale in domeniul tehnic.

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzare nentrerupt a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din componenta acestora.Din
aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, dimensiunile, precum si
starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari apare o inrautatire brusca
a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale intregii masini-unelte, fapt
care determina necesitatea raparatiei.
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si instalatiilor necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros personal
muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care provoaca
iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice importante:
micsoreaza opririle neproductive ;
maresc perioada dintre reparatii ;
reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pentru
alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati.
Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de timp si
caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale straturilor superficiale ale metalului din acre sunt confectionate piesele, de viteza relativa de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si de unii factori
externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea prelucrarii suprafetelor respective.
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce atit
in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din cauza asazisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau din alte cauze.
In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, supratefetele
se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru imbinarile cu
pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc mai ales datorita uzarii si
strivirii.
In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si instalatii:
lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor, suruburile
conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit datorita
cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a repararii defectuoase.
Asemenea defecte sunt:
alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund conditiilor
de exploatare a pieselor;
5

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor;

utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;
datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare;
alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe suprafete de frecare;
rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau reglarea incorecta a
masinii,utilajului sau instalatiei.
Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii maresc considerabil durata de serviciu.
Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sistemelor de siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu a pieselor masinilor,
uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelor de reparare, marirea
rezistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii principalelor imbinari, modernizarea
subansamblurilor, mecanismelor etc..
Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru stabilirea
marimii uzarii limita a organelor componente, ale masinilor ,utilajelor si instalatiilor.Aceasta se refera in primul rind la piesele principale ca:batiuri,mese,arbori principali, etc., de care depind precizia si calitatea executiei.
In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei si directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele batiurilor.reducerea
preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrautateste brusc caracteristicile de
exploatare ale masinilor-unelte.
Elaborarea proiectului a permis atingerea unor unitati de competenta :

1.
2.
3.
4.
5.

Comunicare si iteratie.
Asigurarea calitatii.
Igiena si securitatea muncii.
Lucrul in echipa.
Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

4.INTRODUCERE
Istoria omenirii este strns legat de dezvoltarea mijloacelor de producie.
Pentru a-i procura cele necesare traiului, omul preistoric a folosit o serie de obiecte din natur pe care le-a utilizat ca arme i unelte. Treptat el a trecut la confecionarea
acestora, astfel ca ele s corespund mai bine scopului urmrit. Materialele din care erau
realizate acestea au dat nume principalelor epoci ale istoriei: epoca pietrei, a bronzului, a
fierului, aceasta din urm continund i n zilele noastre i diversificndu-se prin utilizarea
pe scar larg a aluminiului, a materialelor plastice, ceramice, compozite, etc.
Concepute i realizate empiric i acionate manual sau cu fora animalelor, uneltele
primitive asigurau performane reduse.
Apariia i dezvoltarea societii omeneti a determinat creterea i diversificarea
continu a necesarului de bunuri materiale. Pentru a face fa nevoilor mereu crescute,
omul a fost nevoit s perfecioneze continuu uneltele de producie, pentru a realiza performane din ce n ce mai ridicate privind precizia, productivitatea i costul prelucrrilor.
Dezvoltarea acestora a fost posibil datorit progreselor realizate n domeniul materialelor, al tehnologiilor de fabricaie, al sistemelor de acionare i al automatizrii, ajungndu-se n zilele noastre la o gam foarte larg de maini-unelte.
Ca urmare a progreselor realizate n diferitele domenii ale tiinei, n ultimele decenii a fost posibil realizarea celei mai moderne unelte create de om pn acum calculatorul electronic numeric care a deschis o nou epoc n istoria omenirii epoca informaional.
Efectele benefice ale implicrii tiinei n producie au fcut ca aceasta s devin
principala for de producie, avnd ca efect realizarea sistemelor de producie moderne.
Sistemele care reunesc maini-unelte, sisteme de deservire i calculatoare electronice
reprezint cele mai perfecionate sisteme de producie realizate de om pn acum sistemele CIM (Computer Integrated Manufacturing) care realizeaz procesarea automat
att a materiei ct i a informaiei.

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

5.INDREPTAREA TABLELOR
5.1.MASINI SI UTILAJE PENTRU INDREPTAT
Indreptarea semifabricatelor se execut cu scopul eliminrii deformaiilor aprute
n timpul transportului depozitrii sau efecturii unor operaii tehnologice.
Prin ndreptare, materialele snt aduse la forma plan sau rectilinie. Semifabricatele i
materialele supuse operaiei de ndreptare trebuie s aib o plasticitate bun.
In funcie de mrimea i plasticitatea semifabricatelor i materialelor, ndreptarea
se poate executa la cald sau la rece, manual sau mecanic.
Dup felul semifabricatelor se disting maini pentru ndreptat table, maini pentru
ndreptat profile i evi, maini pentru ndreptat srm etc.
a. Maini pentru ndreptat tabl
Mainile pentru ndreptat tabl pot fi acionate manual i mecanic.
1) Maina pentru ndreptat table acionat manual (fig. 5.1.1) este destinat
ndreptrii tablelor 1 (de dimensiuni mai mici) prin trecerea repetat a acestora printre
cilindrii 2 acionai de roile dinate 3 de la mecanismul cu manivel 4. Reglarea distanei
dintre cilindri, n funcie de grosimea tablei, se realizeaz printr-un mecanism acionat de
roata de mn 5.
2) Maina pentru ndreptat table acionat mecanic (fig. 5.1.2) realizeaz ndreptarea tablei 1 n mod analog celei manuale cu deosebirea c cilindrii 2, al cror numr este mai mare, snt acionai mecanic de la un motor. Prinderea tablei n vederea antrenrii
ci n main se realizeaz cu roata 3, ghidarea fcndu-se cu rolele 4. Cilindrii superiori se
pot deplasa pe vertical n funcie de grosimea tablelor. Apsarea asupra tablei se face cu
arcurile 5.

Fig.5.1.1.

Fig.5.1.2.
8

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

b. Maini pentru ndreptat bare i profile

Mainile pentru ndreptat bare i profile pot fi acionate manual sau mecanic.
1) Presa pentru ndreptat cu acionare manual (fig. 5.1.3) servete la ndreptarea
barelor i profilelor de dimensiuni reduse. Exercitarea presiunii se face pe partea convex
a semifabricatelor sau pieselor aezate pe suporturile 1, acionndu-se cu roata de min
2, prin intermediul urubului 3, la captul cruia este fixat prisma 4.

Fig.5.1.3.
2)Maina pentru ndreptat bare laminate cu seciune rotund (fig. 5.1.4) se compune din trei perechi de role hiperbolice nclinate sub un unghi de 2025,fixate pe un cadru, n aa fel nct la micarea de rotaie a cadrului, rolele execut micare de rotaie n
jurul axei lor. In micarea de rotaie, perechea de role 1 produce micarea de avans a
barei care se ndreapt, iar perechile 2 i 3 realizeaz ndreptarea. Inversnd sensul de
rotaie al cadrului 5, se inverseaz i sensul micrii de avans, i, n acest fel, se poate
trece bara de ndreptatde mai multe ori printre role.
Unele maini snt prevzute cu filiera 4 pentru calibrarea barelor. Maina are o
productivitate ridicat i se poate folosi pentru bare cu diametrele cuprinse ntre 6150
mm. Barele cu diametrul pn la 40 mm (fig. 5.1.5) se pot ndrepta cu o main constituit
din dou role 3, una de form paraboloidal i alta de form elipsoidal. Bara, n micarea
ei printre cele dou role, se reazem pe ghidaje prismatice aflate la partea superioar a
batiului 2.

Fig.5.1.4.
9

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

La mainile pentru ndreptat profile rolele de ndreptat 2 i 3 (fig. 5.1.6) au forma

profilului laminatului de ndreptat.

Fig.5.1.5

Fig.5.1.6.

6.DEBITAREA TABLELOR
6.1.GENERALITATI
DEFINIIE:
Debitarea semifabricatelor este operaia tehnologic de separare complet sau
parial a semifabricatelor, sub aciunea unor fore exterioare.

Clasificarea metodelor de debitare

10

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

Debitarea este operaia prin care semifabricatele snt aduse la dimensiunile

necesare pentru prelucrarea mecanic ulterioar. Aceast operaie poate fi executat
prin deformare plastic, achiere, topire sau ardere local etc.

6.2.DEBITAREA MECANICA A TABLELOR

6.2.1.DEBITAREA MECANICA A TABLELOR PRIN FORFECARE
Mainile pentru debitat prin deformare plastic execut forfecarea semifabricatelor
cu ajutorul lamelor paralele i nclinate, flcilor (pentru bare laminate), cuitelor disc etc.

Foarfecele ghilotin este folosit pentru debitarea unor semifabricate din tabl

sau platband, linia de tiere fiind dreapt.

Fig.6.1.Foarfeca ghilotina
Uzual, aceste maini se construiesc pentru semifabricate avnd lungimea liniei de
tiere de 5004 000 mm, iar grosimea de 1 8 mm. Exist ns i foarfece pentru tabl,
avnd lungimea liniei de tiere pn Ia 8 000 mm i 60 mm grosime, utilizate de antierele
navale. Tierea se execut cu ajutorul unor lame paralele sau nclinate ntre care exist
un joc, a crui valoare depinde de grosimea tablelor de tiat (fig. 6.2, a, b). Frecvena
micrii traversei mobile este de 3060 c.d/min, ns ea poate fi pn la 300 c.d/min n
cazul foarfecelor incluse n linii automate.

11

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

Fig.6.2.Pozitia relativa a lamelor foarfecelui

Pentru acionarea foarfecelor se utilizeaz sisteme mecanice, hidraulice sau hidromecanice.
In figura 6.3. este reprezentat schema cinematic a unui foarfece uor acionat
mecanic. Micarea de la motorul electric 1 se transmite la volantul 2, la arborele cotit 4
prin intermediul cuplajului 3 i apoi, prin intermediul bielelor 5, la lama mobil 6. Foarfecele poate fi oprit cu frna 7, montat direct pe arborele cotit.

Fig.6.3.Schema cinematica a unui foarfece usor

La foarfecele mijlociu (fig.6.4), micarea de la motorul 1 se transmite la arborele cotit
2, prin intermediul unui reductor de turaii 3, format din angrenaje cilindrice; la foarfecele greu, deoarece turaia arborelui cotit este redus, reductorul este realizat din angrenaje melcate, arborele cotit avnd dubl acionare, n scopul simetrizrii ncrcrii i
deci a simetrizrilor ncrcrii la cele dou capete. In figur, cu V s-a notat volantul, cu F frna i cu C-cuplajul.
12

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

Fig.6.4.Schema cinematica a unui foarfece mijlociu

Foarfecele cu aciune hidromecanic (fig. 6.5) dispune de un motor hidraulic 1 care
acioneaz sistemul de prghii 2,3 i 4, ale crui elemente finale 5 snt asamblate cu traversa mobil 6.

Fig.6.5.Schema de principiu

13

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

Fig.6.6.Foarfeca cu actionare hidraulica

Mainile pentru tiat cu role cu axe paralele

sint destinate pentru

tierea n fii a benzilor laminate la rece. Rolele tietoare se monteaz cu o suprapu
nere S=0,2...0,5 din grosimea benzii ce urmeaz a fi tiat.

Fig.6.7.Masina de debitat cu role

In figura 6.8. este reprezentat schema cinemtic a unei maini pentru debitat cu
dou perechi de role. Cele dou perechi de role 1 primesc micarea de la motorul 2 prin
intermediul reductorului 3, arborelui 4, a sistemului de roi dinate z1, z2 i axele cardanice 5. Jocul lateral dintre role se realizeaz prin deplasarea arborilor portrole cu ajutorul
mecanismului 6, iar limea semifabricatului prin deplasarea cadrului II cu motorul electric 7 prin sistemul urub-piuli 8. Reglarea fin a suprapunerii rolelor se face cu ajutorul
bucelor excentrice 9, acionate de angrenajul melc-roat melcat 10, iar reglarea brut
14

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

se obine prin nclinarea batiurilor oscilante interioare cu roi de mn prin intermediul

unor angrenaje cu melc 11.

Fig.6.8.Schema cinematica.Masina de debitat cu role

6.2.2.DEBITAREA MECANICA A TABLELOR PRIN ASCHIERE

La debitarea mecanic prin achiere se utilizeaz urmtoarele maini i utilaje:
Ferstrul mecanic alternativ.
Maina de debitat circular(fix i portabil).
Maina de debitat cu band.
Maina de debitat cu disc abraziv.
Ferstrul mecanic alternativ.
Se utilizeaz pentru debitarea semifabricatelor cu grosimea maximum 200 mm.Este
acionat electromecanic.n timpul operaiei de debitare se utilizeaz lichid de rcire.

Fig.6.9.Ferastraul mecanic alternativ

Maina de debitat circular(fix i portabil).
Se utilizeaz la debitarea semifabricatelor tip bar, profile de dimensiuni(grosimi)
mari.Sculele achietoare sunt freze disc.
15

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

Fig.6.10.Masini de debitat circulare

Se utilizeaz pentru debitarea metalelor i aliajelor la care se cere ca limea tieturii s fie mic.Pnza este tip band cu grosimea 0,8-1 mm,fiind antrenat de dou discuri care primesc micarea de la un motor electric.

Fig.6.11.Masina de debitat cu banda

16

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

6.3.DEBITAREA TERMICA A TABLELOR

6.3.1.DEBITAREA CU FLACARA DE GAZE

Tierea cu flacra de gaze, cu arcul electric, cu jetul de plasm etc., dei este o
operaie de separare sau de desprindere, adic contrar mbinrii, formeaz un procedeu
conex sudrii, deoarece folosete sursele de energie termic de la sudare.
Tierea oelurilor moi cu flacr de gaze i jet de oxigen este o tiere prin ardere i
se bazeaz pe faptul c, temperatura de ardere n oxigen a acestor oeluri este inferioar
temperaturii de topire. n acest scop, locul de nceput de tiere se aduce la temperatura
de aprindere, respectiv de ardere, dup care se proiecteaz un jet de oxigen de tiere
care produce o ardere rapid a metalului pe ntreaga grosime, rezultnd o tietur de calitate.
Arcul electric este, de asemenea, folosit la tiere, care poate fi realizat fie prin topire, fie prin ardere; n ultimul caz, la locul de incandescen se insufl un jet de oxigen.
Folosirea noilor surse de temperaturi foarte nalte i cu densiti mari de energie (jet de
plasm, laser etc.) face posibil i tierea metalelor sau a aliajelor greu fuzibile.

Fig.6.12.Schema de principiu
n ntreprinderile moderne, mainile de tiere snt complet automate, la care comanda este fotoelectric (dup desene la aceeai scar sau micorate pn la 1 : 100), sau
numeric (cu benzi perforate), dotate cu echipament electronic, care pot executa tieturi
cu suprafee tiate de nalt calitate i cu un mare grad de precizie pentru abateri la dimensiunile nominale.
Tierea metalelor cu grosime mare este avantajos s fie executat dup nclzire,
n care caz vitezele de tiere obinute snt mai mari, iar consumul de gaz combustibil i
oxigen pe unitatea de lungime tiat este mult mai redus. Este recomandabil ca tierea
s fie executat la temperaturi de 500-600C, dac este posibil chiar i la temperaturi de
peste 1 000C.
n ntreprinderile siderurgice, tierea la temperaturi nalte este o operaie curent,
deoarece n procesul tehnologic semifabricatele snt nclzite, astfel nct operaia de tiere poate fi inclus pe fluxul de fabricaie cnd materialul se afl n stare cald. In acest caz,
17

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

operaiile de aducere i de rsturnare a blocurilor, bramelor i aglelor snt mecanizate i

se dispune de maini de tiere corespunztoare tierii la cald. Pentru tierea materialelor
cu grosimea de 50 -100 mm, vitezele de tiere la temperaturi de 1 000C snt de peste 4
ori mai mari, fa de tierea la temperaturi obinuite. In industria siderurgic, gazele
combustibile folosite pentru tiere snt gazele naturale, gazul de iluminat i propanul care
prezint avantajul unor arderi lente.
Mecanizarea i automatizarea operaiei de tiere se face prin folosirea mainilor de
tiere cu flacr de gaze astfel nct dirijarea flcrii i a jetului de oxigen de tiere s nu
se mai execute cu suflaiuri manuale dup linia de tiere trasat in prealabil pe piesa de
lucru, ci aceast operaie s fie executat cu suflaiuri montate pe o main. Operaia trebuie astfel condus, nct dup tiere s nu mai fie necesar nici o operaie de prelucrare,
de asemenea tierea s fie executat simultan cu suflaiuri multiple, n vederea obinerii
de productiviti ct mai mari. Economicitatea folosirii mainilor de tiere este n funcie
de numeroi factori: capacitatea de tiere a mainii, numrul de suflaiuri ale mainii cu
care se execut simultan tierea pieselor respective, productivitatea instalaiei, cota de
amortizare a investiiilor etc.
Mainile de tiere cu flacra de gaze snt considerate maini-unelte, la care scula
de prelucrare este suflaiul; tierea nu se face prin contactul direct al sculei, prin separarea pieselor tiate, care se obine prin deplasrile suflaiului de tiere la distana necesar
grosimii respective supuse operaiei.
Dac ns seria de piese de tiat permite introducerea unei maini de tiere, este
indicat folosirea acestor maini, deoarece se pot obine suprafee tiate de calitate att
n privina dimensiunilor pieselor, ct i a rugozitii suprafeelor.
Pentru serii mari de piese se recomand mainile la care nu numai tierea se face automat, ci la care i comanda operaiei de tiere este automatizat, cu posibilitatea folosirii
mecanismelor centrale de antrenare cu fotoscop i a mai multor suflaiuri, ceea ce conduce la obinerea de piese precise, de o calitate superioar a tieturilor la un pre de cost
redus.
In prezent, mainile mari pentru tiere automat snt echipate cu agregate complexe cu
trei suflaiuri, care la lungimi mari execut dintr-o singur trecere rosturi n X, Y i K cu
precizia necesar.
Mainile moderne de tiere automat, echipate cu suflaiuri multiple mai sunt echipate i cu reglarea automat capacitiv a distanei bec-piesa de tiat

18

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

Fig.6.13.Masina de taiere automata

Fig.6.14.Masina de debitat cu suflaiuri multiple

6.3.2. DEBITAREA CU PLASM

Prin tierea unei piese metalice se produce distrugerea local a legturilor
coezionale n zona unde se face tierea. Calitatea unei tieturi se apreciaz dup rugozitatea suprafetelor tieturii si dup extinderea zonei influentat termic de procesul de
tiere, unde pot s apar dilatri, contractii, transformri structurale, absorbtii de gaze,
oxidri, reduceri, nitrurri, formri si descompuneri de faze intermetalice.

19

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

Fig.6.15.Schema de principiu
Tierea termic ale pieselor metalice se poate realiza prin:
tierea termic prin arderea metalului, de exemplu tierea cu oxigen, cu aplicabilitate limitat de conditia ca temperatura de aprindere n oxigen a metalului sau aliajului metalic s fie mai mic dect temperatura de topire;
tierea termic prin topirea metalului- tierea metalelor cu plasm; nu se impun
limitri de temperaturi si deci se poate aplica la orice metal sau aliaj.
Tierea cu plasm este mai performant pentru c plasma, fiind mai concentrat, are
o temperatur mult mai mare, ceea ce face posibil tierea metalelor si aliajelor metalice
conductoare electric, ce nu pot fi tiate cu oxigen: oteluri nalt aliate refractare si inoxidabile, aluminiu, cupru, titan. Datorit concentrrii energiei, se obtin viteze mari de
tiere, fr nclzire prealabil sau prelucrri ulterioare.

Fig.6.16.Debitarea cu plasma

20

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

7.INDOIREA TABLELOR
7.1.GENERALITATI
DEFINIIE:
Indoirea este operatia tehnologica de modificare a formei si dimensiunilor semifabricatelor,fara indepartare de material.

Fig.7.1.1.Masina de roluit tabla

Semifabricatele supuse operaiei de ndoire sunt:table,bare,evi,srme,profiluri.
Metodele de ndoire sunt:
dup natura efortului dezvoltat:
ndoire manual;
ndoire mecanic.
dup temperatur:
ndoire la rece;
ndoire la cald.

21

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

Fig.7.1.2.Procesul de indoire
Capetele barei permit fixarea n vederea realizrii operaiei de ndoire.Ele nu sunt
supuse procesului de ndoire.Dup ndoire se constat c axa de simetrie (fibra medie
deformat) nu-i modific lungimea.Partea superioar a barei este solicitat la ntindere,iar partea inferioar la compresiune.Fibra medie (axa neutr) se utilizeaz pentru
calculul lungimii iniiale a semifabricatului.
r- raza de ndoire;
-unghiul la centru.

Fig.7.1.3.Elemente geometrice
Raza minim de ndoire,rmin depinde de grosimea materialului i de natura sa.

22

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

8.MASINI SI UTILAJE PENTRU INDOIRE

8.1.CLASIFICAREA MASINILOR PENTRU INDOIRE
ndoirea mecanic se aplic pentru semifabricate din categoria barelor, evilor, tablelor i a profilelor.
Mainile de ndoit sunt cu acionare:
electromecanic;
hidraulic;
pneumatic.

Fig.8.1.1.Masina de indoit table

Fig.8.1.2.Masina de indoit profile

Fig.8.1.3.Masina de roluit tabla

23

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

8.2.MAINI PENTRU NDOIT TABL

Indoirea tablelor se execut n forme cilindrice, folosindu-se maini pentru ndoit cu
cilindri (cu valuri) i n unghi sau cu raze de curbur mici, operaia executndu-se pe
mainile pentru ndoit de tip abkant.
Mainile pentru ndoit cu cilindri se preteaz la ndoirea n forme cilindrice sau tronconice a tablelor i snt alctuite din trei cilindri acionai de un motor electric prin intermediul unui reductor. Schema ndoirii tablei n form cilindric este reprezentat n
figura, la care se deosebesc: cilindrii 1 i 2, prin care trece tabla de ndoit 3; cilindrul 2
poate fi deplasat pe vertical, obinndu-se n felul acesta modificarea razei de curbur
R.

Fig.8.2.1.Schema indoirii tablei

Presa pentru ndoit poate fi acionat mecanic sau hidraulic i servete la ndoirea
tablelor cu grosimi de 1-40 mm i lungimi de 1 200-4000mm dezvoltnd o for de
presare de 500 5 000 kN.
Indoirea se execut cu ajutorul unei matrie pentru ndoit montat pe presa propriu-zis. Scula se compune din poansonul 1 i matria 4, care corespunde profilului de
ndoit. Poansonul se fixeaz cu uruburile de strngere 3 n placa mobil 2 n care este executat un canal cu profilul n T. Placa de formare (matria) are pe fiecare latur cte un
profil pentru ndoire.

24

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

Fig.8.2.2.

Fig.8.2.3.Indoirea tablei

Maina pentru ndoit (abkant)

este asemntoare cu foarfecele
ghilotin cu deosebirea c n locul cuitelor se monteaz bare profilate pentru
ndoit i servete la ndoirea tablelor cu raze mici de curbur i de lungime
mare. Pe mese i placa se fixeaz cte o in de ndoire care au profilul corespunztor
piesei ce urmeaz a fi indoita. Masa inferioara este fixa. iar masa superioar se poate
cobor cu ajutorul suruburilor .Placa rabatabil are posibilitatea de a se roti in sus,
ajungand in pozitia punctat. Pentru executarea operaiei de ndoire, tabla se fixeaza
intre sine, dup care, prin ridicarea plcii rabatabile , se apasa cu sina rezultnd piesa
ndoit .

Fig.8.2.4.Masina de indoit
25

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

9.INTRETINEREA SI REPARAREA MASINILOR SI UTILAJELOR

9.1.NECESITATEA LUCRRILOR DE NTREINERE I REPARARE
Intreinerea urmrete s menin mainile, utilajele i instalaiile in condiii normale de exploatare intre dou reparaii consecutive, reducand posibilitatea apariiei unor
reparaii accidentale.
Este necesar ca periodic s se verifice i starea accesoriilor din dotarea mainii,
utilajului i a instalaiei respective, chiar dac sunt situaii cand unele dintre acestea sunt
folosite mai rar.
Activitatea de intreinere i reparare a utilajelor este impus de faptul c, pe parcursul
folosirii lor productive, acestea sunt supuse procesului de uzur fizic i moral.
Ca urmare, a procesului de uzur fizic, are loc un proces de pierdere treptat a valorii de
intrebuinare a utilajului, i in final o pierdere a capacitii de satisfacere a nevoii sociale
pentru care a fost creat.
Obinerea unei durate de funcionare normale cat mai lungi se poate realiza prin
incetinirea procesului de uzare fizic a pieselor componente, aceasta asigurandu-se prin:
exploatarea mainilor, utilajelor i instalaiilor la sarcina normal (prin evitarea
supraincrcrilor), intreinerea corect i curirea zilnic, ungerea pieselor in micare,
observarea continu a strii i funcionrii lor, lucrul de bun calitate a echipelor de
intreinere i reparaii i executarea reparaiilor la timp, conform prescripiilor intreprinderii constructoare.
In vederea meninerii caracteristicilor funcionale ale utilajului i a funcionrii in
condiii cat mai apropiate de cele iniiale, in cadrul intreprinderilor se organizeaz un
serviciu de intreinere i reparare a utilajului de producie. Din analiza comportamentului
utilajelor in procesul de uzur fizic se poate constata c uzura in timp a diferitelor
componente are loc in mod difereniat.
Fenomenul de uzur fizic a utilajului poate fi ameliorat i printr-un sistem de
activiti de intreinere a acestuia, precum i printr-un ansamblu de operaii de control i
revizie, care s permit depistarea din timp a eventualelor defeciuni.
Realizarea unor activiti de intreinere i reparare corespunztoare a utilajelor are
o serie de avantaje, dintre care mai importante sunt:
creterea perioadei de timp in care utilajul este in stare de funcionare i realizarea
produciei conform graficelor;
creterea randamentului i a preciziei de funcionare a utilajelor;
reducerea costurilor de producie i, implicit, creterea eficienei activitii de
producie.
26

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

Activitatea de intreinere i reparaii a devenit o problem tehnologic, in timp ce

o lung perioad de timp era considerat ca o activitate anex neimportant. Aceastmodificare de optic este fireasc, deoarece astzi intr-o intreprindere constructoare de
maini exis un numr foarte mare de utilaje diversificate.
Existena unui compartiment de intreinere i reparaii este justificat de necesitatea
asigurrii utilizrii permanente a echipamentelor i cldirilor din intreprinderile tot mai
complexe.
Domeniul de activitate al compartimentului de intreinere este diferit de la o
intreprindere la alta, dar cuprinde in general, urmtoarele lucrri:
intreinerea i repararea echipamentului i cldirilor;
modificrile aduse acestora;
montarea i punerea in funciune a noilor echipamente;
livrarea de utiliti in scopuri de producie (ap, energie electric, aer, abur, gaze
etc.);
controlul i evidena cheltuielilor de intreinere i reparaii;
paza contra incendiilor.
Pentru atingerea obiectivelor compartimentul de intreinere trebuie s se foloseasc
de principalele mijloace:
s se constituie intr-un organism proporional dimensionat cu cadre i bine organizat in funcie de specificul intreprinderii;
s elaboreze un program de lucru bine conceput;
s-i organizeze disponibilul de piese de schimb in funcie de necesiti;
s evidenieze i s studieze continuu cauzele avariilor i s prevad remediile;
s lucreze in strans colaborare cu celelalte compartimente, astfel ca s se asigure
funcionarea utilajelor prin respectarea programelor;
s se informeze permanent in pas cu progresul tehnologic, in domeniul materialelor, metodelor i echipamentelor noi.

10.NTREINEREA MAINILOR l UTILAJELOR PENTRU DEBITAT, NDREPTAT l NDOIT

La mainile pentru debitat, ntreinerea const n verificarea funcionrii motorului

electric, mecanismului de avans, a dispozitivului de fixare a semifabricatului, instalaiei de
ungere, precum i a strii ghidajelor i a arborelui principal. n afar de aceste lucrri de
ntreinere, care snt proprii tuturor mainilor pentru debitat, mai apar i altele care
depind de tipul mainii respective, cum ar fi:
Ia ferstraiele alternative se verific funcionarea sistemului hidraulic de comand,
precum i uzrile ce apar n mecanismele micrii rectilinii alternative;
27

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

la ferstraiele cu panglic se verific starea arborilor, a discurilor pe care se nfoar

pnza i a lagrelor;
la foarfecele ghilotin se verific starea excentricului i a cuitelor, care, dac prezint
uzri avansate, se nlocuiesc. De asemenea, se verific mbinrile sudate, se regleaz jocul
ntre suportul mobil i batiu, precum i jocul din lagre.
La mainile pentru ndreptat lucrrile de ntreinere se axeaz pe verificarea permanent a lagrelor, pompelor de ungere, instalaiei electrice. Totodat, se urmrete
gradul de uzare al uruburilor de micare, al piulielor i al ghidajelor, se nlocuiesc garniturile pentru eliminarea scurgerilor de ulei.
ntreinerea mainilor pentru ndoit const n verificarea motoarelor electrice,
cuplajelor i ghidajelor.
La mainile pentru ndoit acionate mecanic se verific jocul roilor dinate, uzarea
uruburilor i piulielor de la sistemul de strngere al semifabricatelor, precum i articulaiile sistemului basculant pentru ndoit (abkant).
Cnd acionarea mainilor pentru ndoit este hidraulic (n cazul preselor pentru
ndoit) se verific elementele de acionare a coborrii i ridicrii poansonului, remediinduse eventualele defecte.
Intreinerea preselor mecanice i hidraulice prezint lucrri comune n ceea ce privete ungerea mainii care trebuie fcut n conformitate cu prescripiile din cartea
mainii; verificarea tuturor pieselor asamblate n care scop se controleaz periodic strngerea uruburilor de la glisiere i de la lagre; curirea ambreiajelor i a frnelor; verificarea jocurilor din lagre; dup o perioad de 3 000 de ore de exploatare, rulmenii vor fi
splai cu benzin i umplui cu unsoare de rulmeni special, rezistent la temperaturi
mari i neacid; verificarea funcionrii motoarelor electrice, a reductoarelor i a ntregului sistem de transmitere a micrii.
In plus, fa de aceste lucrri, presele cu friciune mai necesit verificarea axului
roilor volante, a axului cu urub i a bucei de bronz a acestui ax din batiul mainii, iar la
presele hidraulice trebuie acordat atenie etaneitii pistoanelor fa de cilindri n care
lucreaz, ungerea pieselor n frecare i ungerea coloanelor de ghidare.
Exploatarea mainilor trebuie s se fac raional, inandu-se seama de tehnica securitii muncii. In general, presele nu se ncarc dect cu 6070% din fora nominal,
pentru a se evita o uzare prematur. Manipularea acestora se va face numai de ctre
personal calificat i instruit n acest scop.

28

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

10.2.CATEGORII DE REPARAII CE SE EXECUT N CADRUL SISTEMULUI DE REPARAII PREVENTIV PLANIFICATE

Categoria
reparatiei

Scopul

Faze tehnologice

Revizia tehnic (Rt)

Se constat starea
utilajului i se remediaz
defeciunile aprute de la
ultima reparaie a utilajului.

Reparaia curent de
gradul I (Rc1)

Se verific subansamblele
principale prin demontarea
prilor componente care
faciliteaz aceast operaie

Reparaia curent de
gradul II (Rc2)

- Se verific toate
subansamblele prin demontarea lor complet.
- Se face dup mai multe
reparaii curente de gradul I

Reparaia capital (Rk)

Revizia total a utilajului

pentru a se inlocui sau
reface piesele sau
subansamblele de baz
ajunse in stare de uzur
avansat.

- Se verific starea tehnic a utilajului in vederea meninerii in stare de

funcionare pan la urmtoarea
reparaie.
- Se efectueaz reglajele mecanismelor.
- Se strang sau se inlocuiesc garniturile de etanare.
- Se controleaz piesele de uzur
frecvent pentru a stabili volumul
reparaiei urmtoare (piese de
schimb, materiale, manoper).
- Se verific instalaiile de comand
i ungere.
- Se verific dispozitivele care asigur securitatea muncii.
- Se execut inlocuirea sau recondiionarea pieselor de uzur
foarte rapid (piese de etanare,
buce, rulmeni, etc.).
- Se verific i se elimin jocurile
intre piese.
- Se controleaz circuitele de ungere
i rcire, dispozitivele de comand.
- Se repar dispozitivele de protecie.
- Se reface protecia anticorosiv
exterioar.
- Se inlocuiesc sau se recondiioneaz piesele cu uzur rapid.
- Se inlocuiesc sau se recondiioneaz piesele cu frecven de uzur
mijlocie.
- Celelalte operaii sunt ca la Rc1
- Se demonteaz complet utilajul i
se verific fiecare pies.
- Se verific i piesele care nu sunt
supuse uzurii mecanice, dar au fost
solicitate de ocuri termice.
- Se verific i piesele care formeaz
scheletul pe care se sprijin elementele active (supori, carcase de
susinere, etc.) deoarece in timpul
funcionrii funcionrii utilajului
caracteristicile metalelor pot suferi
schimbri.

Loc executie

Importanta

In instalaie

Este o operaie intermediar

intre dou reparaii, care
asigur meninerea in
funcionare a utilajului pan
la urmtoarea reparaie.

In instalaie

Asigur funcionarea
normal pan la urmtoarea
reparaie planificat.

In instalaie sau in
atelierul mecanic
central (utilaje
mai mici i uor
de transportat)

Asigur funcionarea in
condiii normale a utilajelor
i instalaiilor.

In instalaie sau in
atelierul mecanic
central (utilaje cu
gabarite reduse i
uor de
transportat)

Este redat integral

capacitatea de funcionare a
utilajului sau instalaiei.

10.3.NTREINEREA I REPARAREA INSTALAIILOR HIDRAULICE

Controlul instalaiilor de acionare hidraulic se efectueaz la intervale regulate, i
const in:
controlul nivelului uleiului i urmrirea schimbrii acestuia Ia intervalele prescrise
in funcie de condiiile de lucru;
29

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

observarea meninerii temperaturilor i presiunilor de regim;

controlul zilnic al pierderilor, gradului de murdrire, uzur excesiv, racorduri i
garnituri uzate;
semnalarea defectelor personalului de intreinere.
ntreinerea instalaiilor hidraulice ale mainilor i utilajelor const in:
intreinerea agentului hidraulic (lichidul de lucru);
intreinerea elementelor componente ale instalaiei.
Agentul hidraulic (apa, uleiul mineral, lichide sintetice etc.) vehiculat in sistemele
hidraulice ale mainilor i utilajelor, in cea mai mare parte, este depozitat intr-un rezervor
sau bazin. Datorit frecrilor mecanice, variaiei presiunii, schimbrii temperaturii etc.
agentul de lucru este supus oxidrii, descompunerii, murdririi, aciuni care ii modific
proprietile fizice i chimice, fcandu-l necorespunztor scopului su, conducand i la
uzarea instalaiei hidraulice.
Rezervorul de ulei, impreun cu filtrele instalaiei, au rolul de a contribui la
meninerea proprietilor agentului hidraulic, eliminand particulele solide prin decantare
i filtrare i, asigurand meninerea temperaturii acestuia in limitele admisibile.
Decantarea se aplic lichidelor de lucru cu stocuri mari de lichid, cum sunt uleiurile
din circuitele de ungere prin recirculare la laminoare, compresoare, reductoare de turaie
de mare gabarit etc. Separarea contaminanilor, a cror densitate relativ este mult
difereniat de cea a uleiului, se face gravimetric. Pentru o mai bun separare,
decantoarele sunt compartimentate i se monteaz pe returul uleiului spre rezervorul de
lucru, timpul de staionare fiind cuprins intre 10 i 30 min, iar temperatura de 70-80C.
Particulele ce nu pot li reinute din circuit prin decantare vor fi eliminate prin filtrare.
Filtrarea lichidelor de lucru este un procedeu utilizat pe scar larg, deoarece filtrele pot fi schimbate cu uurin fr, s afecteze sistemul de ulei.
Elementele instalaiei hidraulice supuse mai des lucrrilor de intreinere sunt:
conductele, armturile, rezervoarele.
Conductele se degreseaz cu soluii alcaline calde, dup care se introduce
succesiv in bi cu acid clorhidric sau sulfuric cald (diluie 50%) ce conine pasivizatori, bi
cu ap pentru splare i neutralizare a urmelor de acizi. Protecia anticorosiv se asigur
prin suflarea conductelor cu abur, apoi, fr pauz, pulverizarea la interior a unor uleiuri
aditivate anticorosiv i inchiderea la capete a conductelor.
Armturile trebuie degresate (prin splare) i, acolo unde sunt pete de rugin, se
va interveni cu perii de sarm dup care se pulverizeaz ulei aditivat anticorosiv.
Rezervoarele se cur prin sablare, frecare cu perii de sarm apoi se spal cu
solveni (tricloretilen).
Dup montarea instalaiei hidraulice, este necesar splarea intregului sistem prin
recircularea intens, a unui lot de ulei de splare, la temperatura de 65-75C, fr
30

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

circulaie in lagre sau alte dispozitive speciale. In timpul splrii, se cur filtrele ori decate ori se infund i, acolo unde exist, se pune in funciune separatorul centrifugal
pentru indeprtarea impuritilor existente in suspensie, in fluid. Operaia de splare se
consider incheiat cand la filtre sau la separatoarele centrifugale nu se mai acumuleaz
impuriti.
Dup splare, se evacueaz uleiul i se controleaz dac in instalaie exist impuriti. Se
introduce lotul de ulei de lucru, se recirculeaz i se filtreaz, dac se consider c este
necesar, dup care instalaia poate intra in funciune normal.
Mai mult de 50% din avariile acestor dispozitive apare datorit suprainclzirilor,
impurificrilor i infiltraiilor de aer.
Defeciunile cele mai frecvente ale sistemelor hidraulice, cat i msurile de remediere ce
trebuie luate de personalul de intreinere sunt date in tabelul de mai jos.

10.4.DEFECIUNI I REMEDIERI ALE INSTALAIILOR HIDRAULICE.

Defectiunea

Consecinte

Cauze

Suprainclzire a (la temperaturi

peste 1000C)

- scderea vascozitii uleiului;

- formarea de depuneri i aglomerri de acizi;
- uzuri rapide ale cilindrilor;
- deteriorarea garniturilor;
- blocarea comenzilor i a
supapelor de siguran;
- miros urat al uleiului;
- uleiul ii inchide culoarea i se
constat o scdere de presiune.

- ulei necorespunztor;
- nivelul uleiului este sczut;
- suprasarcina;
- suprapresiuni,
demontri repetate;
- pierderi interioare la pomp;
- obturarea fluxului de ulei datorit
avariilor la tubulatur;
- rcire insuficient, reglarea defectuoas a supapei de siguran.

Impurificri

- se accelereaz oxidarea uleiului;

- ptrunderea particulelor in aerisiri
i garnituri;
- aciuni abrazive.

- montarea unor piese necurate in

utilaj;
- montarea in utilaj a unor piese cu
impuriti.

Infiltraii de aer

- apariia spumei in sistem;

- accelerarea oxidrii uleiului.

- garnituri necorespunztoare;
- inveliul filtrului absoarbe ulei;
- absorbirea de aer de la pomp.

Mod de remediere

- se schimb uleiul conform

vascozitii indicate de constructor;
- reglarea regulatorului in
vederea respectrii caracteristicilor
nominale;
- inlocuirea garniturilor;
- se controleaz viteza de funcionare a diverselor organe cu comand
hidraulic i eventual inlocuirea
pompei;
- inlocuirea tubului avariat;
- se imbuntete circulaia aerului
i se cur punctele inclzite;
- se rectific i se regleaz supapele.
- curirea intregului circuit hidraulic
i repunerea lui in funciune;
- se inlocuiete i se cur filtrele,
rezervorul de ulei i accesoriile;
- dup ce utilajul a fcut trei cicluri
in gol se descarc uleiul de splare,
se cur filtrele i se alimenteaz cu
ulei hidraulic proaspt.
- se descoper locurile pe unde
ptrunde aer, scurgand uleiul pe
racord i ascultand modificarea
zgomotului;
- evile de aspiraie i refulare la
rezervor se va plasa cat mai jos sub
nivelul uleiului.

10.5.NTREINEREA I REPARAREA INSTALAIILOR PNEUMATICE

Elementele de comand pneumatice sunt constituite din mai multe subansambluri.

Fiecare subansamblu de comand este constituit din elemente de semnalizare (limitator
de sfarit de curs), elemente de aezare, elemente de comand i de acionare (cilindri,
urub etc.).
Din punct de vedere al subansamblurilor de intreinut un sistem pneumatic conine:
31

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

filtre, ungtoare, garnituri din material plastic, imbinri filetate, ventile, cilindri. Meninerea performanelor sistemului pneumatic depinde in mare msur de modul cum se realizeaz intreinerea i repararea acestor subansamble.
In tabelul de mai jos se indic cateva operaii ce trebuie efectuate la revizia tehnic
a sistemului pneumatic.
Indicaii privind ntreinerea instalaiilor pneumatice.

Elementul sistemului
Filtrul
Ungatorul
Conductele
Imbinarile filetate
Cilindrul
Elemente de
fixare

Indicatii de intretinere
Are rolul de a cura aerul ce vine de la reeaua de alimentare inainte de a intra in partea de comand.
Este necesar o curire sptmanal pentru sisteme ce lucreaz in condiii dure.
In multe cazuri filtrul este dotat cu separator de ap, care poate prezenta defeciuni:
acumulare de ap de condens, dereglarea arcului, defeciuni ce trebuie remediate la operaia de revizie.
Se urmrete meninerea nivelului uleiului la nivelul prescris. Dac nivelul a sczut se face umplerea cu ulei corespunztor.
Necesit verificri sptmanale pentru a se impiedica apariia defeciunilor; la conductele ce vin in contact cu uleiul se indic
utilizarea furtunurilor rezistente la ulei.
In aceste imbinri partea susceptibil la defectri este garnitura de etanare; este indicat s se utilizeze garnituri din poliamide
care nu absorb uleiul i deci nu ii modific volumul iniial.
Se verific tija pistonului, care trebuie nu trebuie s prezinte defecte ce pot conduce la distrugerea garniturii tijei; la cilindrii
supui la influene termice se impune schimbarea garniturii la perioade mai scurte.
Se strang uruburile i se inlocuiesc cele uzate sau lips.

10.6.NTREINEREA I REPARAREA ECHIPAMENTULUI ELECTRIC

Un rol deosebit de important in buna funcionare a mainilor, utilajelor i instalaiilor la parametrii optimi il are i intreinerea corect a echipamentului electric. Acesta trebuie ferit de ptrunderea apei i a prafului. Periodic, mainile electrice se vor curi de
praf i mizerie pentru a impiedica scurtcircuitarea lor. Motoarele i generatoarele electrice se verific de cel puin dou ori pe an.
Pentru a determina necesitatea de intreinere i reparare a mainilor electrice este necesar s se cerceteze dac maina produce zgomote i vibraii.
Principalele surse de zgomot pot fi:
lagrele: locul arborelui este mare; rulment montat greit sau uzat;
ventilatoarele: plasele de intrare turtite sau astupate parial;
canalele radiale de ventilaie: nedegajate suficient, aezate unele in faa celorlalte;
periile sau miezurile de fier ale statorului sau rotorului: colectoare
Principalele surse de vibraii pot fi:
lagrele: uzuri mari;
rotorul: dezechilibrarea rotorului;
mecanismul de transmisie: inele slbite;
32

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

fundaia: fixarea slab pe fundaie sau in glisiere.

In cadrul reviziilor tehnice, la motoarele electrice, se execut urmtoarele operaii:
splarea, curirea i tergerea prilor exterioare;
splarea pieselor provenite de Ia mecanismele demontate i remedierea defectelor de suprafa;
inlocuirea pieselor uzate;
verificarea i repararea dispozitivelor de ungere;
schimbarea lubrifiantului;
ungerea elementelor ce formeaz ajustaje;
vopsirea parial.

11. NORME DE TEHNICA A SECURITATII MUNCII LA INTRETINERE SI REPARARE

In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate complexa datorita
carui fapt si normele de tehnica a securitatii munci sunt diverse in functie de locurile de
munca .
Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de prevenire si stingere a incendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie, prelucrare a metalelor la rece cu ajutorul masinilor-unelte, sudare si taiere cu gaze si arc electric precum si urmatoarele norme
specifice reparatiilor:
la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub conducerea
unui maistru sau sef de echipa;
uneltele si dispozitivele de ridicat (vinciuri, macarale, poduri rulante etc.)utilizate
de echipa de reparatii trebuie sa fie in buna stare;
inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un utilaj, maistrul sau
seful de echipa se va asigura ca masina respectiva sa nu poata fi pusa accidental in
miscare, iar pentru orice eventualitate pe intrerupatorul electric principal se va pune o tabla indicatoare cu inscriptia: NU CUPLATI SE LUCREAZA
la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe ghidaje verticale
trebuie luate masuri de sprijinire a acestora;
dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de functiune inainte de
montarea tuturor dispozitivelor de protectie;
inainte de punerea in functiune se va controla daca sculele folosite la reparatie au
fost inlaturate de pe masina;
darea masinii in functiune nu se va face decat dupa executarea receptiei;
in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichide inflamabile este interzis fumatul sau accesul cu foc deschis;
33

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici si inflamabili, se vor folosi bai cu capace de inchidere si se vor lua masuri de prevenire si stingere a incendiilor;
soda caustica se va introduce in baile de degresare cu cosuri de sita;
piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare electronica numai dupa intreruperea curentului electric care alimenteaza baia;
la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o alifie protectoare
pentru a prevenii actiunea vatamatoare a vaporilor diferitilor compusi chimici si
vor purta tot echipamentul prevazut de normele de protectia muncii;
nu este permis lucrul in pozitie aplecata deasupra baii;
cand nu se lucreaza , baile vor fi acoperite cu un capac , pentru a impiedica evaporarea electrolitului;
in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introdurea si cunsumarea alimentelor precum si fumatului;

11.1.MSURI DE TEHNIC A SECURITII MUNCII LA MAINILE l

UTILAJELE PENTRU DEBITAT, NDREPTAT l NDOIT

La mainile i utilajele pentru debitat, ndreptat i ndoit accidentele de munc au

un caracter mai grav i pot aprea n numr mai mare, dac nu se iau toate msurile de
tehnic a securitii muncii.
Principalele cauze care produc accidente Ia aceste maini snt datorate defeciunilor a mecanismele de acionare, ghidare, frnare sau rigiditii sczute sau din cauza uzrii
la matrie i stane; nerespectarea procesului tehnologic, folosirea unor materiale
necorespunztoare, lipsa ungerii etc.Aceste defeciuni snt specifice fiecrui utilaj sau
scul.Pentru evitarea accidentelor cauzate de manevrarea pieselor la foarfece i prese,
este necesar ca aceste maini s fie prevzute cu aprtori de protecie i dispozitive de
siguran i protecie.
Aprtori le trebuie s protejeze transmisiile de curele, roi dinate,conurile de friciune, tablourile cu sigurane electrice etc. Aceste aprtori lipsesc n mod distinct, fiind
comune la toate utilajele. Dispozitivele de protecie la foarfecele-ghilotin se monteaz
att n zona de tiere prin rigle de protecie reglabile, ct i prin dispozitive de pornire ale
mainii, pentru eventualele atingeri involuntare ale pedalei.
Intruct pedalele foarfecelor-ghilotin snt n form de bare pe toat lungimea batiului, se folosesc trei aprtoare rabatndu-se numai apartoarea din dreptul operatorului care lucreaz la foarfece. Suplimentar, foarfecele este dotat i cu grilele de protecie .
Intruct semifabricatele i materialele debitate prezint muchii ascuite, obligatorie
purtarea de ctre personalul muncitor a mnuilor sau palmarelor, a orurilor etc.
34

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

La presele cu excentric, cele mai frecvente accidente snt cauzate de repetarea

loviturii n lipsa comenzii. Protecia mpotriva loviturilor duble se face cu dispozitive care
blocheaz mecanismul de declanare a micrii,dispozitive de protecie cu grtar, dispozitive electrice cu celul fotoelectric,dispozitive de declanare cu ambele mini, pedala
fiind suspendat etc.

11.2.MSURI DE TEHNIC A SECURITII MUNCII

LA TIEREA I PRELUCRAREA CU FLACR DE
GAZE

La tierea i prelucrarea cu flacra de gaze, msurile de tehnic a securitii

muncii care trebuie luate snt asemntoare cu cele de la sudarea cu gaze, innduse
seam de gazele i de utilajele folosite. Pentru generatoarele de acetilen sau buteliile de
acetilen, pentru buteliile de oxigen, robinete, reductoare, suflaiuri, tuburi etc. se vor
respecta msurile specifice.
Pentru tiere, piesele vopsite se vor cura de-a lungul rostului ce urmeaz a fi tiat; curirea se va face pe o lime de minimum 100 mm de fiecare parte. Dac piesele
au pe ele materiale inflamabile, se vor cura complet, spre a nu se produce incendii. Dup tiere, piesele vor fi introduse n conteinere nchise i apoi evacuate.
Se recomand stropirea pieselor tiate, cu ap. n cazul cnd se produc multe gaze
arse i fum, cum snt operaiile de flamare i scobire, se vor instala hote de exhaustare a
fumului produs, n special dac operaia este mecanizat, i jeturi de ap pentru nlturarea zgurei formate.

Fig.7.1.Echipament de protectie la debitarea cu flacara de gaze

35

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

11.3. ASPECTE PRIVIND POLUAREA AMBIENTULUI DE

LUCRU LA DEBITAREA CU PLASMA

Prelucrarea cu plasm a materialelor metalice (oteluri inoxidabile, metale si aliaje

neferoase) se caracterizeaz prin emanarea de noxe (substante nocive, zgomot si radiatii
luminoase), periculoase pentru sntatea operatorului. n consecint, sunt necesare
msuri pentru diminuarea polurii mediului, cum ar fi:
echiparea instalatiei cu sisteme de ventilatie;
procesarea cu plasm sub o perdea de ap cu ajutorul unui dus aer-ap sau
sub un clopot de protectie din ap ;
procesarea cu plasm deasupra unui jet de ap, care are rolul de a rci sI
transporta rapid masa de metal topit si zgura din rostul de tiere;
procesarea cu plasm prin imersie a piesei la o adncime 60...80 mm de la
suprafata apei cu consecinte negative asupra propriettilor metalului dup tiere; n
compensatie se obtin deformatii termice mici, iar zona influentat termic este redus.

36

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA

12.BIBLIOGRAFIE
1.Norme de protectia muncii (NSSM 1)
http://www.iprotectiamuncii.ro/
2.Intretinerea tehnica a utilajelor
3.Imagini

http://www.scribd.com
http://www.google.com

4.Lucrari de intretinere si reparatii

MEdCTCNDIPT / UIP

5.Tehnologia asamblarii si montajului

Gheorghe Ion s.a.

Editura Didactica si Pedagogica

6.Masini, utilaje si instalatii din industria constructiilor de masini

Editura Didactica si Pedagogica

2008

1978

ing.N. Huzum, ing. G. Ranz

1979

7.Repararea si intretinerea masinilor si utilajelor pentru debitarea tablelor

http://www.scribd.com
9. Repararea si intretinerea masinilor si utilajelor pentru indoirea tablelor
http://www.scribd.com

37