Tehnician Mecanic Intretinere Si Reparatii - 2015

EXAMEN ATESTAT
LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU

OLTENIA
Nr. ______ din _________
PROIECT
pentru
EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENELOR PROFESIONALE
PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI
DE CALIFICARE PROFESIONAL
NIVEL III
Calificarea: TEHNICIAN MECANIC PENTRU NTREINERE I

REPARAII
Tema:
REPARAREA I NTREINEREA
ARBORILOR I OSIILOR
NDRUMTOR:
Elev:
Clasa:
2013
EXAMEN ATESTAT
2.CUPRINS
1.Tema proiectului
2.Cuprins
3.Argument
4.Osii si arbori
4.1.Caracteristici tehnice.Clasificari
4.2.Clasificarea arborilor si osiilor
5.Materiale si tehnologii
10
5.1.Materiale utilizate
10
5.2.Elemente constructive
11
5.3.Fenomene de uzura.Cauze
13
5.4.Tipuri caracteristice de uzuri
14
5.5.Calitatea lubrifiantilor utilizati
15
6.Procese tehnologice de reparare a arborilor
16
6.1.Elementele proceselor tehnologice
16
6.2.Documentatia necesara elaborariiprocesului tehnologic
17
6.3.Reconditionarea arborilor prin sudare
18
6.3.1.Sudarea oxiacetilenica
19
6.3.2.Incarcarea prin sudare electrica
19
6.3.3.Incarcarea pieselor prin sudare cu plasma
20
6.3.4.Reconditionarea prin metalizare
21
6.3.5.Cromarea
23
6.3.6.Reconditionarea pieselor prin bucsare
24
7.Tehnologii generale aplicate
25
7.1.Sisteme de reparatii
25
7.2.Documentatia tehnologica
25
8.Norme de tehnica securitatii muncii la intretinerea si repararea arborilor

8.1. Norme de tehnica securitatii muncii la intretinere si reparare
10.Bibliografie
26
26
28
EXAMEN ATESTAT
3.ARGUMENT
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abiliti, cunotine, deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie transferabile, cu scopul de
a sprijini procesul de nvare continu, prin posibilitatea unei reconversii
profesoinale flexibile catre meserii inrudite.
Fiecare dintre calificrile profesionale naionale necesit uniti de
competen cheie i uniti de competen profesionale. Competenele profesionale
sunt grupate n uniti de competen generale i specializate.
Cererea pieei i necesitatea formrii profesionale la nivel european au
reprezentat motivele eseniale pentru includerea abilitilor cheie n cadrul
Standardelor de Pregtire Profesional ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie s li se ofere
posibilitatea de a dobndi acele competene de baz care sunt importante pe piaa
muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel
nct s dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de
munc, pentru asumarea rolului n societate ca persoane responsabile, care se
instruiesc pe tot parcursul vieii. Aceste cerine, necesare unei viei adaptate la
exigenele societii contemporane, au fost ncorporate n abilitile cheie
Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor abiliti,
cunotine i deprinderi care permit absolvenilor fie s se angajeze, fie s-i continue
pregtirea la un nivel superior.
Pregtirea forei de munc calificate n conformitate cu standardele europene
presupune desfurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare i evaluare, centrate pe elev.
Noii angajai vor putea desfura sarcini non-rutiniere care implic
colaborarea n cadrul unei echipe.
Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculum-ului specific
nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat n multe activiti practice care i stimuleaz i creativitatea. Orice activitate creativ va duce la o lrgire semnificativ a experienei i la aplicarea contient a cunotinelor dobndite.
Lucrarea de atestat REPARAREA I NTREINEREA ARBORILOR I OSIILOR

implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala specifice
pregatirii sale in domeniul tehnic.
In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzare
nentrerupta a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din componen3
EXAMEN ATESTAT
ta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, dimensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari
apare o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale
intregii masini-unelte, fapt care determina necesitatea raparatiei.
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si instalatiilor
necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros
personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care
provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice importante:
micsoreaza opririle neproductive ;
maresc perioada dintre reparatii ;
reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pentru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati.
Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si
instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de
timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale straturilor superficiale ale metalului din acre sunt confectionate piesele, de viteza relativa de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si
de unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea
prelucrarii suprafetelor respective.
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce
atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din cauza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau
din alte cauze.
In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, suprafetele
se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru
imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In
cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc
mai ales datorita uzarii si strivirii.
In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si
instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor,
suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit
datorita cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a
repararii defectuoase.
Asemenea defecte sunt:
alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund
conditiilor de exploatare a pieselor;
alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor;
utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;
datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare;
alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe
suprafete de frecare;
4
EXAMEN ATESTAT
rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau reglarea incorecta a masinii,utilajului sau instalatiei.
Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii maresc
considerabil durata de serviciu.
Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sistemelor de
siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu a pieselor
masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelor de
reparare, marirea rezistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii principalelor
imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc..
Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru stabilirea marimii uzarii limita a organelor componente, ale masinilor ,utilajelor si
instalatiilor.Aceasta se refera in primul rind la piesele principale
ca:batiuri,mese,arbori principali, etc., de care depind precizia si calitatea executiei.
In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei si
directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele batiurilor.reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrautateste brusc
caracteristicile de exploatare ale masinilor-unelte.
Elaborarea lucrarii de atestat a permis atingerea unor unitati de competenta :
1.
2.
3.
4.
5.
Comunicare si iteratie.
Asigurarea calitatii.
Igiena si securitatea muncii.
Lucrul in echipa.
Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei
EXAMEN ATESTAT
4.ARBORI SI OSII
4.1.CARACTERISTICI TEHNICE.CLASIFICARI
Arborii sunt organe de maini cu micare de rotaie, destinate s transmit un
moment de torsiune in lungul axei lor i s susin piesele intre care se transmite
acest moment.
Prile componente ale arborelui sunt : corpul arborelui (a); poriunile
de calare (b); poriunile de reazem (c), numite i fusurile arborelui.
Fig.4.1.1.Arbore.Parti componente
Poriunile de calare sunt reprezentate de tronsoanele pe care se monteaz
piesele susinute de arbore, care pot fi: roi dinate, roi de curea, roi de lan, semicuplaje etc. Aceste poriuni se pot executa cilindrice i mai rar conice; forma conic
este preferat in cazul montrilor i demontrilor repetate sau atunci cand se impune
o centrare mai precis a roii pe arbore.
Fusurile sunt materializate de prile arborelui cu care acesta se reazem in
carcas. In cazul lagrelor cu alunecare, se execut fusuri cilindrice, conice sau
sferice; la lagrele cu rulmeni, fusul se execut sub form cilindric, diametrul
fusului alegandu-se in funcie de diametrul interior al rulmentului.
4.2.CLASIFICAREA ARBORILOR SI OSIILOR

Pentru lagrele cu rostogolire, fusurile se execut cilindrice relativ scurte in
cazul montrii unui singur rulment cu corpurile de rostogolire dispuse pe un rand,
sau mai lungi in cazul montrii a doi rulmeni sau a unui rulment avand corpurile
de rostogolire dispuse pe dou sau mai multe randuri. Diametrele acestor fusuri se
aleg dup diametrul interior al rulmentului. Uneori, fusurile arborelui se execut conice avand conicitatea egal cu cea a alezajului rulmenilor oscilani cu bile sau cu
role butoi, rumenilor cu role cilindrice de mrime mare etc.
Pentru lagrele cu alunecare, fusurile se execut cilindrice, conice sau sferice,
cele mai utilizate fiind fusurile cilindrice care au diametrul mai mic decat al treptei
6
EXAMEN ATESTAT
alturate, pentru simplificarea montajului i pentru obinerea de umeri de sprijin

pentru fixarea axial a lagrelor.
Fusurile conice se folosesc pentru a avea posibilitatea reglrii jocului din lagr
prin deplasarea axial a arborelui iar cele sferice doar in cazul unor arbori elastici,
cu deformaii de incovoiere foarte mari.
Clasificarea arborilor
Arborii drepi (fig.4.1.2, a, ..., d) sunt cel mai frecvent folosii in transmisiile
mecanice. Sunt utilizai ca arbori de transmisie, pentru fixarea organelor de transmisie (roi dinate, roi de curea, roi de lan, semicuplaje etc.) sau ca arbori principali ai
mainilor unelte, unde servesc la fixarea organelor de lucru (sculelor). Seciunea arborelui, pe lungime, care poate fi constant sau variabil in trepte, este determinat
de repartiia sarcinilor (momente de torsiune, momente de incovoiere, fore axiale)
de-a lungul axei sale i de tehnologia de execuie i montaj. Pentru arborii care sunt
solicitai numai la torsiune i momentul de torsiune este distribuit pe toat lungimea
acestora, se utilizeaz seciunea constant (fig.4.1.2, a).
Pentru arborii solicitai la torsiune i incovoiere, la care, de regul, momentul
de torsiune nu acioneaz pe toat lungimea, iar momentul incovoietor este variabil
pe lungimea acestora, fiind mai mic spre capete, se utilizeaz seciunea variabil in
trepte (fig.4.1.2, b). Acetia se apropie de grinda de egal rezisten, permit fixarea
axial a organelor susinute i asigur un montaj uor; se recomand c piesele montate pe arborii in trepte s treac liber pan la suprafeele lor de montaj, pentru a se
evita deteriorarea diferitelor suprafee i slbirea strangerii ajustajelor.
7
EXAMEN ATESTAT
Suprafeele exterioare ale arborilor pot fi netede (fig.4.1.2, a i b) sau canelate (fig.1.2,
c). Arborii netezi se folosesc, cu precdere, in construcia reductoarelor, iar arborii
canelai in construcia cutiilor de viteze.
Fig.4.1.2.Clasificarea arborilor
Arborii drepi se execut, de regul, cu seciunea plin. Atunci cand se impun
condiii severe de greutate sau atunci cand este necesar introducerea prin arbore a
unui alt arbore (arborii coaxiali ai cutiilor de viteze planetare sau arborii cutiilor de
viteze cu axe fixe ale unor tractoare, prin interiorul crora trece arborele prizei de
putere), acetia se execut tubulari (fig.4.1.2, d).
Domeniile de folosire a arborilor drepi se refer la: reductoarele de turaie de
uz general, ansamblele transmisiei automobilelor i tractoarelor (cutii de viteze, cutii
de distribuie, reductoare de turaie, prize de putere etc.), utilajele tehnologice, arborii principali ai mainilor unelte etc.
Arborii cotii (fig.4.1.2, e) se folosesc in construcia mecanismelor de tip bielmanivel, pentru transformarea micrii de translaie in micare de rotaie (la motoarele cu ardere intern) sau invers (la compresoare, prese, maini de forjat). Acetia au dou sau mai multe fusuri paliere, dispuse pe lungimea arborelui, pentru a asigura o rigiditate mare construciei i unul sau mai multe fusuri manetoane, de legtur cu biela (bielele mecanismului). Arborii cotii sunt prevzui cu contragreuti,
8
EXAMEN ATESTAT
pentru echilibrarea static i dinamic, construcia i calculul lor fiind specifice domeniului de utilizare.
Arborii flexibili (fig.4.1.2, f, g i h) formeaz o grup special de arbori, la care
axa geometric are o form variabil in timp. Acetia se folosesc pentru transmiterea
momentelor de torsiune intre subansamble care ii schimb poziia relativ in timpul
funcionrii. Sunt confectionai din cateva straturi de sarm, infurate strans i in
sensuri diferite, sensul de infurare al ultimului strat fiind invers sensului de rotaie
al arborelui, pentru a realiza, in timpul transmiterii micrii, strangerea straturilor
interioare de ctre stratul exterior (fig.4.1.2, f).
Pentru protecia arborelui impotriva deteriorrii i a murdriei i pentru meninerea unsorii consistente intre spire, arborele elastic se introduce intr-o manta metalic (fig.4.1.2, g) sau executat din estur cauciucat (fig.4.1.2, h).Arborele flexibil
se racordeaz la elementele intre care se transmite micarea cu ajutorul armturilor
de capt.
Arborii transmit momente de torsiune, solicitarea lor caracteristic fiind torsiunea, dei uneori solicitarea la incovoiere poate fi predominant.
Fig.4.1.3.
In figura 4.1.3 sunt prezentate cateva exemple caracteristice de arbori:
a-arbore cu axa geometric dreapt i seciune constant;
b- arbore cu seciunea variabil (in trepte);
carborele principal al unui strung;
9
EXAMEN ATESTAT
darbore cotit cu un singur cot;

e arbore flexibil.
Forma i dimensiunile arborilor sint in funcie, indeosebi, de rolul funcional, repartizarea sarcinilor pe lungime, tehnologia de fabricaie i condiiile de montaj impuse.
5.MATERIALE SI TEHNOLOGII
5.1.MATERIALE UTILIZATE
Alegerea materialului din care se execut arborii este determinat de: tipul arborelui, condiiile de rezisten i rigiditate impuse, modul de rezemare (tipul lagrelor), natura organelor montate pe arbore (roi fixe, roi baladoare etc.).
Arborii drepi se execut din oeluri carbon obinuite (pentru construcii) i
de calitate i din oeluri aliate. Oelurile aliate se folosesc numai in cazuri speciale:
cand pinionul este confecionat din otel aliat i face corp comun cu arborele, la arbori
puternic solicitai, la turaii inalte, in cazul restriciilor de gabarit, la osiile autovehiculelor etc; oelurile aliate, tratate termic sau termochimic, se folosesc numai in msura in care acest lucru este impus de durata de funcionare a lagrelor, canelurilor
sau a altor suprafee funcionale.
Pentru arborii drepi , se recomand:
oeluri de uz general pentru construcii , pentru arborii i osiile care nu necesit tratament termic;
oeluri carbon de calitate de mbuntire i oeluri aliate de imbuntire (40 Cr
10, 41 CrNi 12 etc.), pentru arbori mediu soliciti i durata medie de funcionare a
fusurilor i a canelurilor;
oeluri carbon de calitate de cementare i oeluri aliate de cementare (13 CrNi 30
etc.), pentru arbori puternic solicitai i pentru arborii care funcioneaz la turaii
inalte.
Ca semifabricate, pentru arborii de dimensiuni mici i medii, se folosesc laminate rotunde, iar la producia de serie semifabricate matriate; pentru arborii de dimensiuni mari se folosesc semifabricate forjate sau turnate. Arborii drepi se prelucreaz prin strunjire, suprafeele fusurilor i ale canelurilor, urmand s se rectifice.
Arborii cotii i, in general, arborii grei se execut din font cu grafit nodular
sau din font modificat, care confer arborilor sensibilitate mai redus la concentratorii de tensiuni, proprieti antifriciune i de amortizare a ocurilor i vibraiilor,
concomitent cu avantajul unor importante economii de material i de manoper; in
alte cazuri se poate folosi fonta maleabila perlitic, fonta aliat sau oelul turnat. Arborii cotii se execut prin turnare sau forjare. Semifabricatele forjate se obin prin
forjare in mai multe treceri i inclziri, in matrie inchise. Fusurile i manetoanele se
rectific.
10
EXAMEN ATESTAT
Fig.5.1.Arbore cotit
Arborii flexibili se confecioneaz din sarm de oel carbon, cu diametrul de
0,3 ... 3 mm, tras la rece. Mantaua arborilor flexibili este metalic, putand fi prevzut i cu straturi de estura i cauciuc. Mantaua metalic se realizeaz dintr-o platband de oel zincat, cu seciune profilat, infurat, fiind etanat cu nur de
bumbac. Mantaua din estur cauciucat este format dintr-un arc din banda de oel,
tratat termic, i dintr-o tres de bumbac acoperit cu cauciuc cu inserii de estur.
Arborele flexibil se racordeaz la elementele intre care se transmite micarea cu ajutorul armturilor de capt.
5.2.ELEMENTE CONSTRUCTIVE
La proiectarea arborilor, o atenie deosebit trebuie acordat formei constructive, care influeneaz rezistena la oboseal, corectitudinea fixrii axiale a organelor
susinute, tehnologicitatea i costul acestora.
In continuare, se prezint msuri constructive pentru diminuarea concentratorilor de tensiuni, in funcie de tipul concentratorului.
Concentratorul trecere de seciune (salturile de diametre)
raz de racordare, in cazul cand diferena intre trepte este mic (fig.5.2.1,. a);
dou raze de racordare diferite (fig.5.2.1, b) sau racordare de form eliptic, in
cazul arborilor foarte solicitai (fig.5.2.1, c);
teirea captului treptei de diametru mare, pentru treceri mici de seciune
(fig.5.2.1, d);
teirea captului treptei de diametru mare, combinat cu racordare la treapta
de diametru mic (fig.5.2.1, e), pentru treceri de seciune mari;
raz de racordare, combinat cu canal de descrcare pe treapta de diametru
11
EXAMEN ATESTAT
mare (fig.5.2.1, f);

raz de racordare, combinat cu executarea unei guri pe treapta de diametru
mare (fig.5.2.1, g);
canale de trecere, executate la captul treptei de diametru mic (fig.5.2.1, h); la
arbori de dimensiuni mari, se recomand soluia din fig.5.2.1, i;
degajare interioar, executat in treapta de diametru mare (fig.5.2.1, j);
canale de trecere, combinate cu degajare interioar (fig.5.2.1, k); soluia asigur
creterea rezistenei la oboseal, accesul pietrei de rectificat pe toat lungimea
tronsonului de diametru mic i un sprijin axial corect al organelor montate pe arbore;
raz de racordare, care necesit msuri speciale: teirea piesei susinute
(fig.5.2.1, l); intrebuinarea de piese suplimentare (fig.5.2.1, m).
Fig.5.2.1.Diminuarea concentratorilor de tensiuni

Concentratorul canal de pan sau caneluri
canalele de pan se recomand s se execute cu capetele rotunjite (fig.5.2.1, n),
fiind preferate canalele executate cu freze disc (fig.5.2.1, o);
12
EXAMEN ATESTAT
se prefer arborii canelai cu ieirea canelurilor racordat, la care diametrul exterior al poriunii canelate este egal cu diametrul arborelui (fig.5.2.1, p);
Concentratorul presiune de capt, din zonele de contact arbore organe
susinute
ingroarea poriunii de calare (fig.5.2.1, r);
teirea sau rotunjirea muchiilor butucului (fig.5.2.1, s);
subierea marginilor butucului (fig.5.2.1, t);
executarea canalelor de descrcare in arbore (fig.5.2.1, u) sau in butuc
(fig.5.2.1, v).
5.3.FENOMENUL DE UZURA.CAUZE
In construcia i funcionarea mainilor i utilajelor frecarea uscat nu este singurul productor de uzare, deoarece in anumite condiii chiar in prezena lubrifiantului, poate avea loc contactul dintre micro-asperitile suprafeelor in contact.
Uzura pieselor reprezint un fenomen complex distructiv, care are ca efect
modificarea treptat a dimensiunilor in timpul exploatrii, ca urmare a frecrii suprafeelor de contact.
In practic uzarea poate fi provocat in prezena lubrifiantului de urmtoarele
tipuri de frecare: limit (onctuoas prin aderen sau semiuscat); semifluid (mixt); elasto-hidrodinamic ( HHD ) i fluid ( hidrodinamic, gazodinamic, magnetohidrodinamic ).
Frecarea limit este caracterizat prin interpunerea unuia sau mai multor straturi subiri moleculare de lubrifiant, care, de regul, impiedic contactul direct. In
acest caz, stratul de lubrifiant, format pe suprafaa in frecare, este legat prin aceasta
prin puternice fore de adeziune molecular ( de unde i numele de frecare prin aderen).
Frecarea limit are importan practic deoarece reduce considerabil uzarea
suprafeelor in contact, reprezentand un fel de barier impotriva uzrii. De aceea in
aceste condiii se recomand folosirea unor aditivi cu onctuozitate i presiune extrem, folosirea unor lubrifiani solizi ( grafit, bisulfur de molibden ) sau acoperirea cu
un strat depus chimic ( oxid sau sulfur metalic ). Frecarea limit se intalnete la
asamblrile care funcioneaz la temperaturi ridicate, asamblarea piston-bol, segment-cilindru.
Frecarea semifluid (mixt) apare la limita frecrii flaide, atunci cand suprafeele conjugate prezint un anumit grad de rugozitate. In acest caz, dei pelicula de
lubrifiant are o grosime corespunztoare, este intrerupt temporar, datorit
varfurilor proeminente ale microasperitilor, aprand contactul direct dintre suprafee.
Frecarea semifluid nu poate fi evitat in regimurile tranzitorii ale mainilor (
pornire - oprire ), cand pelicula de lubrifiant nu s-a format sau cand viteza scade
mult, schimbandu-se eventual i sensul micrii. In acest regim de frecare pot aprea
13
EXAMEN ATESTAT
simultan trei situaii: contactul direct al varfurllor mai proeminente ale asperitilor
celor dou suprafee, regimul onctuos, regimul de lubrifiere fluid.
Se deduce c regimul de frecare semifluid nu este un regim de funcionare normal, ci
unul tranzitoriu, a crui durat s fie cat mai redus.
Frecarea fluid in regim hidrodinamic i hidrostatic, prin prezena lubrifiantului asigur o separare teoretic perfect a suprafeelor de contact, printr-o pelicul
continu i portant de lubrifiant a crui grosime minim este mai mare decat suma
inlimilor maximale ale microasperitilor suprafeelor. Dac grosimea peliculei hm
= 10...100mm, sau chiar mai mult, lubrifierea se numete cu film gros, iar cand grosimea peliculei aste hm = 1...10mm, lubrifierea este cu film subire de lubrifiant.
In cazul frecrii fluide hidrodinamice, realizarea filmului de lubrifiant se datorete
micrii relative a suprafeelor i se intalnete des la lagrale cu alunecare.
In cazul frecrii fluide hidrostatice, pelicula portant se creaz prin introducerea lubrifiantului sub presiune, in funcie de mrimea presiunii medii din lagr,
obinandu-se i o bun rotire, stabilitate, reglaj.
5.4.TIPURI CARACTERISTICE DE UZURI

A. Uzarea prin frecare
Este cauzat atat de frecarea exterioar i de frecarea din structura pieselor.
Defectele generate de frecarea exterioar a pieselor fac parte din grupa defectelor de
uzare ce pot fi inlturate. Frecarea care genereaz defectele structurale ce afecteaz
durabilitatea pieselor considerate defecte ce nu pot fi inlturate.
B. Uzarea de adeziune
Este cauzat de aciunea simultan a componentei de natur mecanic i a celei
cauzat de forele moleculare sau atomice.
O consecina a uzrii prin adeziune este uneori griparea care apare la sarcini
mari in lipsa lubrifiantului sau la strpungerea peliculei, in urma producerii unor
temperaturi locale ridicate. Adeziunile sau microjonciunile puternice ce se creeaz
nu mai pot fi forfecate i deplasarea relativ inceteaz, cupla de frecare fiind astfel
blocat. Presiunea de gripaj variaz in funcie de viteza tangenial i de materialele
cuplei.
C.Uzarea de abraziune.
Cauza acestui proces pur mecanic este prezena particulelor dure abrazive intre suprafeele in contact sau de asperitile mai dure ale uneia dintre suprafeele in
contact.
Este uor de recunoscut dup urmele orientate pe direcia de micare. Caracterul nu se schimb, indiferent dac particulele abrazive provin din afar sau sunt coninute intr-unul din corpurile de frecare, cum ar fi de exemplu, cazul pieselor recondiionate prin metalizare, cromare, oelizare sau sudare.
D. Uzarea prin oboseal i imbtranirea materialelor.
Oboseala materialelor pieselor apare la piesele solicitate la sarcini armonice
sau alternante, fr s se observe urme de deformaii remanente.
14
EXAMEN ATESTAT
Uzarea prin oboseal se produce la frecarea de rostogolire. Pe suprafeele de lucru

ale rulmenilor i pe flancurile roilor.
Oboseala materialelor produce i degradarea pieselor, ele devin nerecondiionabile,
deoarece se poate produce i ruperea.
E. Uzarea prin coroziune
Coroziunea pieselor poate fi punctiform i intarcriatalin, care afecteaz rezistena mecanic i la oboseala a materialelor.
In cazul coroziunii mecanochimice i tribochimice are loc aciunea simultan a
mediului corosiv i a solicitrilor mecanice statice ( coroziune de tensionare ) sau periodice ( de oboseal ).
La maini procesul de uzare prin oxidare este caracteristic fusurilor de arbori
i coroziunea de contact dintre suprafeele metalice cu diferite poteniale dar i dintre metale i piese nemetalice.
5.5.CALITATEA LUBRIFIANTILOR UTILIZATI

Lubrifianii trabuie s aib o bun stabilitate chimic, o vascozitate corespunztoare, caliti de oncuozitate, s nu conin acizi sau impuniti mecanice.
Vascozitatea influeneaz direct asupra grosimii i vitezei de formare a peliculei, fiind influenat mai mult de temperatur decat de presiune. Deci uzura este cu
atat mai mare cu cat viscozitatea este mai mic.
Lubrifiantul trebuie s adere, s fie adsorbit la suprafaa pieselor pentru a asigura o frecare semiuscat. Pentru aceasta este necesar o vascositate ridicat, o bun
onctuozitate. Pentru creterea onctuozitii se adaug cantiti mici de acizi grai, care duc la micorarea coeficientului de frecare. Acetia ins duc la intensificarea ritmului de uzur chimic.
In vederea micorrii uzurii trebuie respectat jocul care asigur ungerea lichid, iar la alegerea lubrIfianilor trebuie respectate cu strictee normele in vigoare.
15
EXAMEN ATESTAT
6.PROCESE TEHNOLOGICE
DE REPARARE A ARBORILOR
6.1.ELEMENTELE PROCESULUI TEHNOLOGIC
In decursul procesului tehnologic de recondiionare, utilajele supuse reparaiei
parcurg mai multe etape, intr-o anumit ordine impus de desfurarea logic a procesului tehnologic, cum ar fi: pregtirea utilajului pentru reparare, demontarea acestuia n ansambluri, subansambluri i piese componente, splarea i sortarea pieselor,
recondiionarea pieselor reparabile i nlocuirea celor nereparabile, asamblarea i rodarea utilajului, recepia i vopsirea lui.
Prin proces tehnologic de reparaie se inelege partea din procesul de producie
al unitii de reparaii, care cuprinde totalitatea aciunilor ce se intreprind pentru restabilirea formelor i dimensiunilor iniiale ale pieselor ce se recondiioneaz sau
prin realizarea unor dimensiuni noi, de reparaie, pentru realizarea calitii suprafeelor, precum i realizarea caracterului iniial al ajustajelor asamblrilor uzate.
Astfel, in procesul de producie al unitilor de reparaie se intalnete tehnologia demontrii utilajului, tehnologia recondiionrii pieselor reparabile, tehnologia de
reparaie a unor piese de mare uzur (buce, axe simple, roi dinate etc.) i tehnologia
asamblrii.
Procesele tehnologice de reparaie se elaboreaz in mai multe situaii i anume:
cu ocazia recondiionrii unor piese pentru care nu sunt elaborate procese
tehnologice tip, sau atunci cand dei acestea exist, posibilitile unitii de reparat nu permit aplicarea lor. In acest caz se intocmesc procese tehnologice de
recondiionare prin metode existente care ins trebuie s asigure aceleai condiii tehnice;
atunci cand pentru imbuntirea condiiilor de funcionare se face modificarea constructiv a unor ansambluri sau piese la utilaje aflate in exploatare curent;
in cazul cand se schimb natura materialului (mai ales in cazul inlocuirii
materialelor metalice cu materiale nemetalice de obicei materiale plastice sau
compozite;
atunci cand se pune in aplicare o propunere de inovaie sau raionalizare privind natura materialului, forma constructiv, sau modificarea a insi tehnologiei de recondiionare.
Procesele tehnologice de recondiionare se intocmesc in scopul de a stabili metoda de reparaie privind demontarea, recondiionarea i asamblarea, care s asigure
condiiile tehnice impuse, iar pe de alt parte s fie i cea mai productiv (dintre metodele posibile de aplicare), s permit stabilirea normelor de timp pe baza crora s
se poat face calculul pentru necesarul de materiale, piese de schimb, scule i dispozitive i in final, s permit calcularea preului de cost al reparrii.
16
EXAMEN ATESTAT
6.2.DOCUMENTATIA NECESARA ELEBORARII

PROCESULUI TEHNOLOGIC DE REPARARE
In momentul introducerii in reparaie a utilajului se intocmete foaia de constatare general, iar dup splare i demontare foaia de constatare detaliat. Aceast
documentaie este necesar nu atat pentru intocmirea tehnologiei de recondiionare,
cat mai ales pentru stabilirea pieselor uzate, distruse complet, sau lips, care vor fi
recondiionate sau inlocuite.
1. Foaia de constatare general se intocmete in momentul primirii in reparaie i cuprinde date care se refer la:
aspectul exterior al mainii, menionandu-se starea in care se gsete, dac
anumite organe sau subansamble sunt distruse sau lipsesc etc.;
pe cat posibil precizia strii tehnice a motorului, transmisiei etc.;
precizarea felului in care au fost executate ingrijirile tehnice i volumul de lucrri executat de la darea in exploatare sau de la ultima reparaie;
felul reparaiei ce urmeaz a se efectua;
alte indicaii.
2. Foaia de constatare detaliat, in baza creia se face i antecalculaia reparaiei, trebuie s conin date referitoare la lucrrile de efectuat, precum i date asupra necesarului de materiale i piese pentru efectuarea reparaiei.
Pentru inlocuirea documentaiei tehnologice sub form de file tehnologice sau
plane de operaii, in care se precizeaz metodele de recondiionare i succesiunea
lor, sunt necesare ca date iniiale, urmtoarele:
desenele de execuie ale pieselor ce se recondiioneaz;
desenele sau cotele suprafeele de uzur ale pieselor cu tolerane i abateri;
desenele complete a subansamblului sau ansamblului din care fac parte piesa
cu ajustajele recomandate;
caracteristicile tehnice ale utilajului existent in unitatea de reparaie care execut recondiionarea;
normele tehnice de control i recepie;
volumul produciei (dat de tipul unitii de reparat).
a. Desenul de execuie a piesei ce se recondiioneaz reprezint una din datele
iniiale cele mai importante pentru intocmirea procesului tehnologic de recondiionare.
b. Cu ajutorul desenelor sau a cotelor suprafeelor de uzur se stabilete metoda i traseul tehnologic de recondiionare, cu ajutorul cruia se intocmete fia tehnologic sau planul de operaii.
c. Desenele de ansamblu i subansamblu din care face parte piesa, sunt necesare pentru stabilirea tehnologiei de demontare i montare a acesteia. Desenele conin
date referitoare la dimensiunile de gabarit, caracterul ajustajelor i precizia elemen17
EXAMEN ATESTAT
tului de inchidere a lanului de dimensiuni. Caracterul ajustajului de multe ori este

dat in desenul de execuie.
d. Pentru intocmirea unui proces tehnologic optim este necesar s se cunoasc
caracteristicile tehnice ale utilajelor existente, privind posibilitile de prelucrare din
punct de vedere al dimensiunilor pieselor, a preciziei pe care o poate asigura, a echipamentului tehnologic de care dispune etc. In baza listei utilajului existent in unitatea
de reparat i a caracteristicilor acestora, se intocmete traseul tehnologic de prelucrare, cu alte cuvinte se nominalizeaz metodele de prelucrare.
e. Punctul de control din unitatea de reparat trebuie s fie inzestrat cu norme
de control i recepie. Normele de control sunt necesare pentru trierea pieselor i
constatarea defectelor pe care le prezint dup demontare, stabilindu-se piesele bune, piesele pentru recondiionat i piesele rebut. De asemenea, aceste norme stau la
baza controlului interoperaional i final al produselor prelucrate. Pe lang precizarea condiiilor tehnice pe care trebuie s le indeplineasc piesele, se stabilesc metode
i aparatul sau instrumentul de control. Normele de recepie stabilesc de asemenea
condiiile tehnice privind ansamblul, subansamblul sau produsul finit, piesele ce se
recondiioneaz, precum i aparatura indicat in aa fel incat produsul s-i recapete,
pe cat posibil, parametrii de funcionare iniiali.
f. Volumul produciei reprezint de asemenea o dat iniial important pentru c, funcie de mrimea acestuia, se vor stabili tehnologia de recondiionare prin
fie tehnologice (in cazul unui volum mic de producie, in cazul produciei individuale
sau de serie mic la care nomenclatura produciei este foarte variat), sau se
intocmesc plane de operaii (in cazul unei producii de serie mijlocie sau mare, cu o
nomenclatur ceva mai redus, la un volum de producie mare).
6.3.RECONDITIONAREA ARBORILOR PRIN SUDARE

Datorit avantajelor pe care le prezint, sudarea este un procedeu tehnologic
de baz folosit in atelierele i uzinele de reparaii.
La recondiionarea pieselor privind imbinarea sau sudarea fusurilor i crpturilor, precum i pentru incrcarea cu material a prilor uzate de la organele mobile
se folosete sudarea oxiacetilenic sau electric.
De obicei, sudarea oxiacetilenic se folosete pentru recondiionarea pieselor
din font i metale neferoase, iar sudarea electric pentru incrcarea suprafeelor
uzate ale pieselor din oel.
Ca metode mai noi pentru incrcarea cu metal a pieselor uzate se folosete
incrcarea sub strat de flux i prin vibrocontact.
Pentru a aprecia posibilitile de sudare a fiecrui material trebuie s se in seama
de urmtoarele insuiri ale lor:
cu cat conductivitatea termic este mai mare, cu atat necesit un consum mai
mare de cldur i o metod mai rapid de sudare;
coeficientul de dilatare termic determinat (mai ales la font) producerea de
tensiuni interne, fisuri etc.;
18
EXAMEN ATESTAT
dac temperatura de topire a aliajului este apropiat de temperatura de fierbere a unuia din componentele sale, se ingreuneaz sudarea;
metalele in stare topit absorb gazele;
rezistena electric a metalelor e mult mai mare la temperatur ridicat;
coninutul de carbon i elemente de aliere ingreuneaz realizarea unei bune
suduri.
Pentru prevenirea formrii oxizilor i inlturarea celor formai, se folosesc fluxuri
care au compoziia funcie de materialul prelucrat.
6.3.1.SUDAREA OXIACETILENICA
Gazul cel mai utilizat pentru acest gen de sudur este acetilena, care degaj cea
mai mare cantitate de cldur in comparaie cu hidrogenul, gazele de iei etc. El se
obine cu ajutorul unor generatoare ce pot fi: cu carbid in ap, cu ap peste carbid i
prin contact. Ultimul tip este mai des folosit i funcioneaz prin cufundarea periodic a carbidului in ap.
Presiunea de lucru este de 400 mm H2O, iar incrcarea cu carbid de 5 kg,
obinandu-se debitul de 3500 l/h.
Arderea acetilenei se realizeaz in curent de oxigen, duza sulfatului fiind astfel
construit incat temperatura flcrii difer in funcie de zona de sudare. Sudarea se
execut cu flacr secundar (zona II), deoarece aici temperatura este maxim.
In cazul flcrii neutre (raportul O2/C2H2 este de 1 1,2) exist un nucleu puternic
luminos i bine conturat, alb i de form cilindric. La sudarea cu exces de O2, flacra
devine oxidant i capt o nuan albstruie, iar nucleul i conul acesteia se micoreaz. Flacra devine carburant, in cazul excesului de acetilen, nucleul alunginduse foarte mult spre zona a doua .
Ca material de adaos se folosete sarm i vergele turnate, care vor fi lipsite de
grsimi, oxizi, zgur i vopsea.
6.3.2.INCARCAREA PRIN SUDARE ELECTRICA

Recondiionarea pieselor uzate prin sudare electric este un procedeu aplicat
larg i pe scar industrial in intreprinderile, seciile i atelierele de reparaii. Acest
procedeu de recondiionare are o mare productivitate, iar zona de influen termic
este mult mai mic (cu grosimea de numai 2-6 mm), ceea ce face ca atat materialul de
adaos, cat i piesa s aib proprieti mecanice superioare.
Inainte de recondiionare, piesa se cur prin splare-degresare, i se
indeprteaz oxizii sau vopseaua de pe suprafaa care urmeaz a fi incrcat.
Sudarea electric se poate efectua la rece sau la cald. Dac sudarea se face la
cald atunci piesa se preinclzete la temperaturi diferite, in funcie de materialul din
care a fost fabricat (tabelul 2.1).
19
EXAMEN ATESTAT
La executarea acestei operaii se folosesc electrozi care au un inveli special de

flux, pentru a putea proteja metalul topit impotriva aciunii oxigenului i a azotului
din aer.
Electrozii cu inveli subire (0,15-0,55 mm) se utilizeaz pentru sudarea pieselor mai puin solicitate, supuse la sarcini statice. Cel cu inveli gros (care reprezint
25-30% din diametrul total al electrodului) se intrebuineaz la sudarea pieselor importante din oel carbon i oeluri aliate care sunt supuse unor regimuri grele de lucru, la sarcini dinamice, la frecri intense etc. Inveliul conine substane care formeaz gaze (amidon, fin comestibil, rumegu de lemn, celuloz etc.), zgur (feldspat, nisip cuaros, marmur etc.) cu proprieti dezoxidante (feromangan, ferosiliciu
etc.), toate legate printr-un liant (sticl solubil, clei organic, dextrin etc.).
Substanele din prima categorie realizeaz un strat gazos care protejeaz metalul topit contra aciunii aerului, iar stratul de zgur incetinete rcirea i permite
compactizarea sudurii. Pentru sudarea oelurilor aliate, in stratul de flux se introduc
elemente de aliere (crom, molibden, mangan etc.).
6.3.3.INCARCAREA PIESELOR PRIN SUDARE CU PLASMA

Sub form de plasm, materia se caracterizeaz nu numai prin temperaturile
inalte dar i printr-o mare densitate de energie, putand fi folosit, cu succes, in procesul de prelucrare a aliajelor metalice care, fie c se prelucreaz greu, fie c nu pot fi
prelucrate prin alte procedee.
1. cu ajutorul arcului electric, avand temperaturi de 6000-15000 0K i presiuni de
ordinul celei atmosferice; arcul electric se poate obine in curent continuu (pentru
puteri pan la 100 kW) sau in curent alternativ (pentru puteri mai mari de 100 kW ;
2. cu ajutorul curentului de inalt frecven, la temperaturi de 6000 0K i presiuni
inferioare celei atmosferice; acest procedeu este mai economic, puterea maxim a
generatorului fiind pan la caiva kilowai.
Exist unele deosebiri intre procedeul de recondiionare prin sudare cu arc
electric i cel de recondiionare cu jet de plasm. Astfel, la arcul electric mediul ionizat il constituie aerul, pe cand plasma se dezvolt intr-un format dintr-un gaz (numit
plasmogen) care se injecteaz din spatele electrodului. Aerul ionizat, precum i gazele dezvoltate ale arcului electric de sudur se gsesc la presiunea atmosferic, in timp
ce la plasm gazul plasmogen se introduce sub presiune, ceea ce determin viteze
mari de curgere.
Coloana arcului electric de sudur se dezvolt liber, pe cat vreme jetul de
plasm este puternic trangulat atat mecanic prin existena unei diuze la ajutaj cat
i termic din cauza unei mari diferene de temperaturi intre plasm i pereii diuzei
ajutajului care sunt rcii cu ap, dar i electromagnetic, ca urmare a atraciei dintre
20
EXAMEN ATESTAT
curenii electrici paraleli. Avand in vedere forma coloanei, la arcul electric de sudare
aceasta este tronconic iar la jetul de plasm este cilindric. In sfarit, temperatura
arcului electric de sudare este considerabil mai mic decat cea a plasmei.
Atat cercetrile cat i practica au demonstrat c electrozii trebuie fabricai din
wolfram aliat, pentru a asigura o ardere stabil a plasmei, precum i pentru o intensificare a emisiunii termolectrice.
De asemenea, tot in practic se demonstreaz c uzura electrodului pentru
generarea plasmei depinde nu numai de materialul din care este confecionat ci i de:
gazul plasmogen folosit, temperatura electrodului, regimul de lucru etc.
6.3.4.RECONDITIONAREA PRIN METALIZARE

Instalaia de metalizare cu pulberi metalice este de tipul cu flacr (gaze) i se
compune din:
aparatura de metalizare, alctuit din: pistol de metalizare, set diuze arztor,
set complet de pulberi metalice (cu duriti intre 20 65 HRC), reductoare de
presiune, past izolant ;
sursa de combustie, format din recipiente de acetilen i oxigen;
sursa de aer comprimat pentru pulverizare;
instalaiile auxiliare (de rcire, de control etc.).
Presiunea de lucru a gazelor de combustie este de 0,4 0,5 MPa cand se folosete
oxigen i de 2 MPa cand se utilizeaz acetilen.
Pulberile metalice folosite ca materiale de adaos sunt amestecuri de metale nichel, cobalt, fier, crom, cupru, aluminiu, molibden etc. cu fondani in proporie riguros stabilit pe cale experimental.
Fig.6.3.4.1.Instalatia de metalizare
Instalaia este alctuit dintr-un pistol de metalizat, un sistem de conducte
pentru transportul oxigenului, oxiacetilenei, al aerului comprimat i un motor de
21
EXAMEN ATESTAT
acionare.
Pistolul de metalizat are in componena dou role de ghidare, una fix si una
reglabil cu ajutorul unui urub de reglare. Pistolul are in partea superioar un capac
ce poate fi indeprtat pentru facilitarea accesului in zona de lucru a rolelor iar in partea inferioar este prevzut cu o tij pentru transportul amestecului oxigen-acetilen.
Capul pistolului este compus dintr-o diuz, piulia pentru fixarea diuzei i un ramificator.
Sistemul de acionare este compus din motorul electric, semicuplele de rotaie, arborele melcat i roata melcata.
Fig.6.3.4.2.Pistol de metalizare
Dispozitivul de metalizare se poate amplasa pe strungul universal, pe sania
port-cuit, in locul cuitului de strung.
Arborele de recondiionat este amplasat i fixat in universalul mainii-unelte
executand o micare de rotaie iar micarea de avans este realizat de sania portcutit, pe care este amplasat dispozitivul de metalizare. Turaia axului principal al
mainii unelte se alege astfel incat viteza periferic a piesei de metalizat s nu depaeasc 1,5-2m/min, iar distana dintre punctul de topire si suprafaa piesei va fi de
minim 100 mm apoi se mrete, pentru a se evita incalzirea excesiv a piesei.
Materialul de adaos (sarma calibrat) este tras in interiorul pistolului de rola
reglabil si ghidat de rola fix. Rolele au practicate cate un canal de ghidare prevzut
cu striaii care ajut la tragerea sarmelor. Amestecul de oxigen-acetilen este realizat
in interiorul pistolului, in tija de amestec i transportat ctre capul pistolului, in
diuz.
Flacra oxiacetilenic, aprins de la o surs extern, realizeaz topirea
22
EXAMEN ATESTAT
materialului in particule fine, sub form de spray care este apoi pulverizat spre suprafaa de metalizat de ctre jetul de aer comprimat. Ajuns in contact cu suprafaa de
recondiionat, spray-ul se solidific, realizand incrcarea pe suprafaa dorit.
6.3.5.CROMAREA
Cromul depus pe cale electrolitic are culoare argintieopac i este foarte dur
(600 1200 HB). El se poate depune pe suprafaa pieselor de recondiionat fabricate
din oel, font, cupru, alam, aliaje de aluminiu etc. Stratul de crom are rezisten la
coroziune mare, un coeficient de frecare mic, precum i duritate i rezisten la uzur
mari. Rezistena la rupere a stratului scade odat cu creterea grosimii lui. Odat
cu creterea grosimii stratului scade i rezistena la oboseal, care poate fi restabilit
dac piesei i se aplic un tratament termic de revenire (la 150 250 0C timp de trei
ore).
Umectarea cu ulei a suprafeei stratului de crom se face greu; din aceast cauz frecarea este semiuscat, dezavantaj eliminat la cromarea poroas.
Electrolitul folosit la cromare este o soluie apoas de anhidrid cromic (CrO3)
cu adaos de acid sulfuric (H2SO4). Anozii bii de cromare sunt insolubili i se confecioneaz din plumb pur sau aliaj de plumb i stibiu
Tensiunea aplicat la electrozii bii este de 6 10 V. Depunerea continu de
crom pe pies duce la scderea concentraiei de anhidrid cromic, ceea ce face necesar completarea sistematic a bii cu electrolit. La anod se degaj o mare cantitate
de oxigen, care oxidand plumbul, scade randamentul de depunere a stratului de
crom.
Pentru a preveni o astfel de situaie, periodic, anozii trebuie curai de peroxidul de plumb cu ajutorul unor soluii de acid sulfuric i de bioxid de sodiu. Pentru o
bun cromare este necesar ca raportul dintre anhidrida cromic i acidul sulfuric din
electrolit s se menin constant, optim fiind 90 120.
Micorarea acestui raport duce la scderea capacitii de difuziune a electrolitului, precum i a randamentului. Mrirea lui peste limita admis sporete cantitatea
de gaze degajat (hidrogen i oxigen) i favorizeaz apariia fisurilor in stratul de
crom depus. Concentraia de anhidrid cromic i acid sulfuric determin trei categorii de electrolit care conduc la randamente diferite i proprieti specifice .
Regimul electrolizei influeneaz structura, proprietile i aspectul exterior al
stratului de crom depus. Densitatea de curent variaz in limite largi intre 10 100
A/dm2 i chiar pan la 200 A/dm2. Dac densitatea de curent este mare durata operaiunii se micoreaz iar randamentul crete.
Tensiunea aplicat la electrozii bii este de 6 10 V. Depunerea continu de
crom pe pies duce la scderea concentraiei de anhidrid cromic, ceea ce face necesar completarea sistematic a bii cu electrolit. La anod se degaj o mare cantitate
de oxigen, care oxidand plumbul, scade randamentul de depunere a stratului de
crom. Pentru a preveni o astfel de situaie, periodic, anozii trebuie curai de peroxi23
EXAMEN ATESTAT
dul de plumb cu ajutorul unor soluii de acid sulfuric i de bioxid de sodiu. Pentru o
bun cromare este necesar ca raportul dintre anhidrida cromic i acidul sulfuric din
electrolit s se menin constant, optim fiind 90 120.
6.3.6.RECONDITIONAREA PIESELOR PRIN BUCSARE

Procedeul se utilizeaz pentru eliminarea uzurii suprafeelor cilindrice blocuri de cilindri, alezaje pentru rulmeni, fusuri de arbori etc.
Fusul de capt al unui arbore uzat se prelucreaz la un diametru mai mic pentru a fi adus la forma geometric iniial, presand apoi pe el o buc confecionat, de
regul, din acelai material ca i arborele. Dup presare, buca este prelucrat la exterior la diametrul nominal al arborelui. Pentru a evita rotirea ei pe arbore, se puncteaz sau se sudeaz pe partea frontal .Grosimea pereilor bucei este determinat
de gradul de uzur al piesei de recondiionat, de adaosul de prelucrare necesar pentru corectarea formei geometrice i de solicitrile la care este supus buca.
De obicei, piesele de compensare se monteaz prin strangere. Presarea cu
strangere mare a pieselor compensatoare, trebuie fcut prin inclzirea piesei cuprinztoare sau prin rcirea piesei cuprinse. Imbinarea pieselor prin strangere, prin
inclzire sau rcire este mult mai rezistent decat prin presarea la rece, deoarece asperitile de pe suprafeele pieselor nu se distrug i valoarea strangerii nu se micoreaz. Dac celelalte condiii nu se schimb, rezistena ajustajelor realizate prin
inclzire (rcire) este de trei ori mai mare decat rezistena ajustajelor presate la rece,
iar valoarea medie a strangerilor este de dou ori mai mare, datorit intreptrunderii
rugozitilor suprafeelor in contact.
Piesele se inclzesc la 100 150 0C in bi de ulei sau cu dispozitive electrice care
asigur o inclzire uniform. Cand sunt necesare temperaturi mai mari se folosesc
cuptoare electrice sau arztoare cu flacr Rcirea pieselor interioare in vederea presrii se realizeaz in bi in care se gsesc substane cu punct de fierbere foarte sczut.
Pentru a uura centrarea bucei in timpul presrii i pentru a evita formarea rizurilor, muchiile arborelui i alezajului trebuie s aib o teitur de 30 45 0.
Presarea trebuie executat cu atenie, incet, la inceput cu for mic dac presarea se execut la pres sau cu lovituri uoare de ciocan dac presarea se face
manual, la ambele situaii trebuie evitate dezaxrile. Dac buca trebuie s aib duritatea mare, inainte de presare, ea este supus tratamentului termic corespunztor.
Recondiionarea pieselor prin bucare este un procedeu destul de complicat, de
aceea se recomand a fi aplicat cand recondiionarea piesei la cota de reparaie nu
mai este posibil.
Se asigur totui calitatea pieselor recondiionate i nu necesit inclzire (care
anuleaz caracteristicile mecanice induse prin tratamente termice).
24
EXAMEN ATESTAT
7.TEHNOLOGII GENERALE APLICATE

7.1.SISTEME DE REPARATII
Repararea masinilor,utilajelor si instalatiilor se poate realiza prin mai multe
sisteme , principalele fiind urmatoarele :
Sistemul de reparatii executate dupa necesitate dupa acest sistem ,masina se
repara atunci cand nu mai poate fi mentinuta in expoatare,deci neplanificat si
numai din cauza uzarii avansate a pieselor.
Sistemul de reparatii pe baza de constatari-este sistemul prin care cu ocazia
unei revizii executate la un utilaj se stabileste si termenul la care se face revizia
urmatoare ,precum si volumul reparatiei,pregatindu-se piesele de schimb si materialele necesare.Volumul si termenele reparatiei depind de starea masinii.
Sistemul de reparatii cu planificare rigida-prevede scoaterea obligatorie a masinii din functiune,pentru executarea reparatiilor,la anumite perioade stabilite,independent de starea tehnica a lor,precum si repararea sau inlocuirea
pieselor si organelor componente la termenele stabilite.
Sistemul preventiv de reparatii periodice planificate-se bazeaza pe determinarea cat mai exacta a variatiei uzarilor in timp,la toate organele,piesele si elementele masinilor.
Pe baza acestor uzari in raport cu limitele admise pentru fiecare organ,piesa sau
element in parte se determina duratele de functionare corespunzatoare intre doua
reparatii,exprimate in numar de ore de functionare.acestedurate de functionare sunt
folosite pentru stabilirea termenelor la care masina va fi scoasa din serviciu pentru
reparatii (structura ciclurilor de reparatii) .
Avantajele principale ale acestui sistem constau in evitarea iesirii neprevazute a
masinii din functiune si in posibilitatea unei mai bune organizari si pregatiri a
reparatiei si a planificarii lucrarilor de reparatie pentru orice termen.
Acest sistem prevede lucrari de intretinere si reparatii
7.2.DOCUMENTATIA TEHNOLOGICA
Dup stabilirea traseului tehnologic cu operaiile necesare recondiionrii, calculul regimurilor de lucru i a normelor de timp, se elaboreaz fia tehnologic sau
planul de operaii. Se elaboreaz fia tehnologic in ateliere mecanice de reparaii,
adic acolo unde nomenclatura produciei este foarte variat iar seria de fabricare
redus.
Fia tehnologic, pentru a fi util atelierelor, trebuie s cuprind:
1. desenul de execuie a piesei;
2. denumirea piesei;
3. materialul din care este executat i eventual tratamentul termic recomandat;
4. denumirea defectului, metoda de stabilire a acestuia i aparatul sau instrumentul
folosit;
25
EXAMEN ATESTAT
5. precizarea dimensiunilor iniiale, jocul sau strngerea cu piesa conjugat,

dimensiuni admise pn la reparaie, jocul sau strngerea maxim admis, cota
de reparaie;
6. denumirea operaiei de recondiionare;
7. tehnologia sumar;
8. condiii tehnice;
9. utilajul, dispozitivele, sculele i verificatoarele necesare, cu stabilirea metodei de
control.
Planul de operaii se intocmete acolo unde organizarea produciei, volumul
i nomenclatorul produciei, precum i dotarea unitii, permite defalcarea tehnologiei de reparaii pe operaii i faze cu respectarea strict a regimului de lucru,
normrii tehnice i a altor prescripii.
Planul de operaii trebuie s cuprind:
2. utilajul pe care se execut operaia de recondiionare;
3. denumirea operaiei;
4. schia piesei, cu indicarea dimensiunilor strict necesare executrii operaiei, n
care se precizeaz toleranele, abaterile de form maxim admisibile, abaterile
de la poziia reciproc a suprafeelor, calitatea de suprafa etc.;
5. instruciuni suplimentare care se refer la condiiile concrete de lucru;
6. dispozitivele, sculele, verificatoarele necesare;
7. regimul de lucru i norma de timp.
Dac operaia se execut din mai multe faze, acestea sunt menionate pe foaia de
operaie, precizandu-se de asemenea sculele, verificatoarele, regimul i norma de
timp.
Planul de operaii (care cuprinde atatea foi cate operaii sunt stabilite in traseul
tehnologic), servete executantului in atelierul de prelucrare.
8.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

LA INTRETINEREA SI REPARAREA ARBORILOR
8.1.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA INTRETINERE
SI REPARARE
In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate complexa datorita carui fapt si normele de tehnica a securitatii munci sunt diverse in functie de locurile de munca .
26
EXAMEN ATESTAT
Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de prevenire

si stingere a incendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie, prelucrare a metalelor la
rece cu ajutorul masinilor-unelte, sudare si taiere cu gaze si arc electric precum si
urmatoarele norme specifice reparatiilor:
la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub conducerea unui maistru sau sef de echipa;
uneltele si dispozitivele de ridicat (vinciuri, macarale, poduri rulante
etc.)utilizate de echipa de reparatii trebuie sa fie in buna stare;
inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un utilaj, maistrul
sau seful de echipa se va asigura ca masina respectiva sa nu poata fi pusa accidental in miscare, iar pentru orice eventualitate pe intrerupatorul electric principal se va pune o tabla indicatoare cu inscriptia: NU CUPLATI SE LUCREAZA
la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe ghidaje verticale trebuie luate masuri de sprijinire a acestora;
dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de functiune inainte
de montarea tuturor dispozitivelor de protectie;
inainte de punerea in functiune se va controla daca sculele folosite la reparatie
au fost inlaturate de pe masina;
darea masinii in functiune nu se va face decat dupa executarea receptiei;
in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichide inflamabile este
interzis fumatul sau accesul cu foc deschis;
la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici si inflamabili, se vor
folosi bai cu capace de inchidere si se vor lua masuri de prevenire si stingere a
incendiilor;
soda caustica se va introduce in baile de degresare cu cosuri de sita;
piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare electronica numai dupa
intreruperea curentului electric care alimenteaza baia;
la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o alifie protectoare pentru a prevenii actiunea vatamatoare a vaporilor diferitilor compusi
chimici si vor purta tot echipamentul prevazut de normele de protectia muncii;
nu este permis lucrul in pozitie aplecata deasupra baii
cand nu se lucreaza , baile vor fi acoperite cu un capac , pentru a impiedica
evaporarea electrolitului;
in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introducerea si consumarea alimentelor precum si fumatului;
27
EXAMEN ATESTAT
9.BIBLIOGRAFIE
1.Imagini
http://www.google.com
2.Reconditionarea arborilor
http://www.scribd.com
28
EXAMEN ATESTAT

OLTENIA
Nr. ______ din _________
PROIECT
pentru
NIVEL III

REPARAII
Tema:
REPARAREA I NTREINEREA
GHIDAJELOR
NDRUMTOR:
Elev:
Clasa:
2013
1
EXAMEN ATESTAT
2.CUPRINS
1.Tema proiectului
2.Cuprins
3.Argument
4.Ghidajele masinilor-unelte
4.1.Clasificarea ghidajelor
5.Tipuri constructive de ghidaje
6.Reglarea ghidajelor
12
7.Fenomene de uzura.Cauze
14
15
16
8.Procesul tehnologic de reparare si intretinere
16
8.1.Elementele procesului tehnologic
16
8.2.Documentatia necesara elaborarii procesului tehnologic de reparatii
17
19
19
19
10.Tehnologii de reparare a ghidajelor
21
10.1.Prelucrari mecanice prin aschiere
21
10.2.Incarcarea prin sudare electrica
23
10.3.Incarcarea pieselor prin sudare cu plasma
24
11.Controlul ghidajelor
25
12.Norme de tehnica securitatii muncii la intretinerea si repararea ghidajelor
27

13.Bibliografie
27
29
EXAMEN ATESTAT
3.ARGUMENT
muncii.
Lucrarea de atestat REPARAREA I NTREINEREA GHIDAJELOR implica

elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala specifice pregatirii sale
in domeniul tehnic.
EXAMEN ATESTAT
din alte cauze.
4
EXAMEN ATESTAT
directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele batiurilor.Reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrautateste brusc
1.
2.
3.
4.
5.
Lucrul in echipa.
EXAMEN ATESTAT
4.GHIDAJELE MASINILOR-UNELTE
4.1.CLASIFICAREA GHIDAJELOR
Ghidajele mainilor-unelte au rolul de a conduce n timpul funcionrii organele mobile, cum sunt: sniile, mesele, suporturile etc. i de a susine aceste organe.
In funcie de traiectoria dup care se deplaseaz organul mobil, se disting trei
tipuri de ghidaje, i anume :
ghidaje rectilinii (plane);
ghidaje cilindrice ;
ghidaje circulare.
Ghidajele mainilor-unelte se realizeaz prin combinarea a cel puin dou profile,
care pot fi :
de acelai fel numite ghidaje cu acelai profil;
combinaii de profile numite ghidaje combinate.
Un cuplu de ghidare este format din mai multe suprafee active care indeplinesc diferite funcii. Astfel se disting suprafeele de conducere , care determin
traiectoria organului mobil, suprafeele de susinere , ce suport greutatea organului
mobil i suprafeele de nchidere care asigur poziia n plan a acestuia.
In majoritatea cazurilor, suprafeele de nchidere se realizeaz priu intermediul
riglelor de nchidere .
Ghidajele rectilinii (plane). Aceste ghidaje asigur deplasarea n ambele sensuri a organului mobil dup o traiectorie rectilinie.
Fig.4.1.1.Ghidaje cu profil plan

In figura 4.1.1.snt reprezentate dou ghidaje cu profile plane folosite la
mainile de frezat longitudinale (fig. 4.1.1., a) i la mainile de rectificat grele (fig.
4.1.1., b).
La aceste ghidaje, suprafeele de conducere 1 snt aezate n plan vertical, iar
cele de susinere 2 i de nchidere 4, n plan orizontal. Pentru reglarea jocului n plan
orizontal se folosesc penele de reglare 3.
6
EXAMEN ATESTAT
Ghidajul din figura 4.1.1., b nu are suprafa de nchidere. Deoarece aceste

ghidaje nu snt autoreglabile, precizia mainii-unelte este afectat de uzura lor, produs n timp.
Susinerea i conducerea organului mobil se realizeaz, n acest caz, de ctre
cele dou suprafee 1 i 2 ale profilelor. Aceste ghidaje prezint avantajul autoreglrii. In schimb, folosirea combinaiei de profile (A i V) duce la complicaii tehnologice deosebite. Acestea deoarece ajustarea prin rzuire a suprafeelor de ghidare
uzate, pentru a se obine contactul pe ambele profile, reprezint o operaie extrem de
grea.
Ghidajele rectilinii, reprezentate n figura 4.1.2. , sunt formate din dou profile
n coad de rndunic, fiind folosite n cazul mainilor de frezat, la ghidajele suportului portcuit de la strunguri etc.
Fig.4.1.2.
In cazul acestui tip de ghidaj, suprafeele 1 i 3 ndeplinesc funciile de conducere i nchidere, iar suprafeele 2, funcia de susinere. Pentru reglarea jocului n
plan orizontal se folosete pana de reglare 4.
Ghidajele cilindrice. Aceste ghidaje asigur deplasarea organului mobil tot
dup o traiectorie rectilinie, dar, n unele cazuri, permit i realizarea unei micri oscilatorii, n jurul axei profilului cilindric.
In mod frecvent, aceste ghidaje se ntlnesc la mainile-unelte de gurit radiale ,
pentru realizarea ghidrii braului pe coloana. Construcia coloanei este astfel conceput net permite i rotirea braului n jurul axei geometrice a acesteia.
Fig.4.1.3.Masina de gaurit radiala

7
EXAMEN ATESTAT
Ghidajele circulare. Ele asigur realizarea traiectoriei circulare dup care se

deplaseaz organul mobil, i snt utilizate n cazul mainilor-unelte la care organele
mobile efectueaz o micare de rotaie n jurul unei axe verticale, cum snt platourile
strungurilor carusel, capetele-revolver etc. ,
La proiectarea i asamblarea acestor ghidaje trebuie s se in seama de faptul
c este necesar s se asigure o micare circular precis, fr joc axial.
Pentru aceasta se prevede posibilitatea de compensare a jocurilor rezultate din uzur.
Fig.4.1.4.Ghidaje circulare
Profilele ghidajelor circulare (fig. 4.1.4) pot. fi : plane, plan-nclinate (numite i
unghiulare) i biunghiulare (n V).
Profilul plan (fig. 4.1.4, a) se utilizeaz la ghidajele circulare cu diametre mari
(platourile strungurilor-carusel cu diametrul peste 2 000 mm). Ele nu asigur dect
susinerea organului mobil. Pentru conducere (ghidarea radial a organului mobil)
trebuie prevzut un ghidaj radial.
Profilul unghiular (fig. 4.1.4, b) i cel biunghiular (4.1.4, c) ndeplinesc ambele
funcii (susinere i conducere), fiind utilizate la strungurile-carusel i la mesele circulare ale mainilor de frezat, ale mainilor de rectificat plan cu mas rotativ i ale
mainilor de mortezat.
In ceea ce privete execuia, ghidajele circulare snt mai simple dect celelalte
tipuri de ghidaje i deci mai uor de prelucrat i ntreinut.
Fig.4.1.5.Strungul carusel
8
EXAMEN ATESTAT
5.TIPURI CONSTRUCTIVE DE GHIDAJE

Natura frecrii dintre suprafeele n contact ale organelor cuplului de ghidare
(mobil i fix) depinde de modul n caic se realizeaz acest contact.
Dac contactul este direct, frecarea este cu alunecare, iar ghidajele se numesc
ghidaje fr elemente intermediare (de alunecare).
Dac contactul este indirect, adic ntre suprafeele de ghidare ale elementului
mobil i cele ale organului fix se afl elemente intermediare de tipul corpurilor de
rostogolire, atunci frecarea este cu rostogolire, i ghidajele se vor numi ghidaje cu elemente intermediare (de rostogolire).
Ghidajele de alunecare. Aceste ghidaje snt foarte mult utilizate n construcia
de maini-unelte. Ele pot fi de dou feluri: ghidaje dintr-o bucat (cu organul fix sau
mobil) i ghidaje aplicate (pe organul fix sau mobil).
Ghidajele dintr-o bucat (fig. 5.1) fac corp comun cu batiul mainii- unelte sau
cu organul mobil, ceea ce presupune utilizarea unui singur material, comun, pentru
confecionarea acestora.
Fig.5.1.Ghidaj dintr-o bucata

Ghidajele aplicate (pe organul fix sau mobil) se confecioneaz obinuit din oel
sau font de calitate superioar.
Fa de ghidajele dintr-o bucat, ghidajele aplicate prezint urmtoarele avantaje :
durabilitate ridicat, ca urmare a folosirii materialelor cu caliti superioare ;
posibilitate de prelucrare i nlocuire mai uoar n caz de uzur.
Ca dezavantaj se subliniaz necesitatea efecturii unor prelucrri suplimentare
pentru fixarea acestora, scumpind n acest fel construcia.
Ghidajele aplicate pe batiu se fixeaz cu uruburi. Pentru a asigura centrarea, cit i
descrcarea uruburilor de eforturile transversale, mbinarea se face, de obicei, cu
canal i pan (fig. 5.2., a).
EXAMEN ATESTAT
Fig.5.2.Ghidaj cu canal si pana

Pentru a se evita gurirea suprafeei de ghidare, ghidajele cu profil n A ,se fixeaz
cu uruburi cu cap cilindric crestat i loca hexagonal (fig. 5.2., b), iar pentru fixarea
ghidajelor cu profil plan se adopt soluiile din figura 5.3, a i b. In figura 5.4 ,s-a exemplificat cazul unui ghidaj aplicat la organul mobil (sania capului-revolver al unui
strung semiautomat).
Fig.5.3.
Fig.5.4.
In cazul batiurilor din oel executate prin sudare, ghidajele se fixeaz tot prin sudare (fig. 5.5, a, b, c i d).
Fig.5.5.Ghidaje sudate
10
EXAMEN ATESTAT
Ghidajele aplicate din materiale plastice asigur o deplasare uniform, nesacadat,

a sniilor mainilor-unelte, ndeosebi n cazul vitezelor mici i foarte mici de avans.
Ca rezultat al experienelor efectuate, ghidajele aplicate din materiale plastice i
gsesc utilizarea la mainile-unelte grele, cum snt: strungurile plane, strungurilecarusel, mainile de frezat longitudinale, mainile de rabotat etc.
Fig.5.6.Strungul revolver
Ghidajele de rostogolire. Aceste ghidaje au cptat o rspndire foarte mare
n ultima perioad, datorit frecrii reduse a elementelor n contact i a micorrii
efortului necesar pentru deplasarea organului mobil.
In funcie de traiectoria dup care se deplaseaz organul mobil, ghidajele de
rostogolire se clasific n : ghidaje pentru micare rectilinie i ghidaje pentru micare
circular.
In general, un ghidaj de rostogolire se compune din urmtoarele elemente :
corpurile de rulare , care pot fi bile, role sau ace, cile de rulare , care la ghidajele rectilinii snt formate din bare, iar la cele circulare din inele i colivia .
Fig.5.7.Ghidaj de rostogolire
11
EXAMEN ATESTAT
Din punctul de vedere al contactului dintre corpurile de rulare i cile de rulare, ghidajele de rostogolire se mpart n :
ghidaje fr strngerea prealabil a corpurilor de rulare, aceasta realizndu-se
numai datorit greutii proprii a organului mobil;
ghidaje cu strngere prealabil, cu posibilitatea de reglare a ei prin intermediul
unor dispozitive speciale.
6.REGLAREA GHIDAJELOR
Ajustarea ghidajelor i a pieselor mobile conjugate este o operaie care necesit
un volum mare de munc. Pentru a simplifica operaia de ajustare i reglare a jocurilor dintre suprafeele n contact, att la montare ct i n timpul funcionrii mainii
se prevd pentru organul mobil dispozitive speciale de reglare (pies de compensaie).
Astfel, pentru reglarea ghidajelor rectilinii se utilizeaz, n general, penele de
reglare (cu profil dreptunghiular, trapezoidal sau de paralelogram).
Ghidajele cu profil n A sau n V, fiind autoreglabile, nu reclam utilizarea dispozitivelor de reglare. In schimb, pentru reglarea ghidajelor cu profil n coad de
rndunic se pot utiliza mai multe soluii constructive. Cele mai simple din punct de
vedere tehnologic snt penele cu profil de paralelogram (fig. 6.1).
Fig.6.1.Pana cu profil paralelogram
Fig.6.2.Pana cu profil trapezoidal
Aceast variant prezint inconvenientul c uzura penelor nu este constant n

lungul lor, ca rezultat al presiunii de contact mai mare n dreptul uruburilor de reglare.
Reglarea jocurilor cu ajutorul penelor cu profil trapezoidal (fig. 6.2) este mai
bun, deoarece asigur o repartiie mai uniform a presiunii de contact i deci o uzur mai redus.
In cazul variantei reprezentate n figura 6.2, a, jocul se regleaz prin intermediul urubului 1, dup ce, n prealabil, s-a slbit urubul 2, iar n cazul variantei din figura 6.2, b, reglarea este determinat de mrimea adaosului intermediar 1.
12
EXAMEN ATESTAT
In figura 6.3 snt reprezentate variantele folosite pentru reglarea ghidajelor cu

ajutorul penelor nclinate (1 :40 pn la 1 : 100). Deplasarea longitudinal a penelor 1
se face prin intermediul uruburilor de reglare 2 (fig. 6.3, a, b, c i d), care au posibilitatea s deplaseze penele (cu clci) n ambele sensuri.
Un exemplu de preluare a jocului cu ajutorul unei pene nclinate 1 i urubului
2, n cazul ghidajelor n coad de rndunic, s-a reprezentat n figura 6.3, e.
Dispozitivele de reglare cu pene au rigiditate sczut, fapt ce influeneaz negativ rigiditatea organului mobil, favoriznd apariia vibraiilor.
Ghidajele dintr-o bucat se execut, n general, din aceleai materiale ca i cele
ale organului fix (batiu) sau ale celui mobil. In aceste cazuri, organul fix sau mobil al
mainii-unelte se execut din fonte superioare sau speciale, prin turnare.
In cazul ghidajelor aplicate, organul fix sau mobil se execut dintr-un material
ieftin, iar ghidajele dintr-un material calitativ superior primului (fonte aliate, oeluri
de calitate i materiale plastice).
Asamblarea mecanismelor cu micare de translaie ncepe, n primul rnd, prin
asigurarea preciziei necesare la asamblare, precum i a poziiilor reciproce ale
pieselor ce se afl n micare de translaie. Piesele cu ghidaje i piesele conjugate se
aduc la locul de asamblare prelucrate definitiv sau necesitnd anumite operaii de finisare.
In cazul ghidajelor executate dintr-o bucat cu batiul, n cadrul seciilor de
montare se execut numai lucrrile de finisare.
La ghidajele aplicate (demontabile), asamblarea ncepe cu fixarea pe batiu a
plcilor ghidajelor. Plcile lungi i subiri se fixeaz nainte de finisarea batiurilor,
prin canal i pan dreapt sau n coad de rndunic i uruburi . Plcile se execut cu
un adaos de prelucrare, n vederea finisrii.
In majoritatea cazurilor, pentru mrirea rezistenei la uzur, ghidajele din oel
se cementeaz i se clesc sau se nitrureaz.
Ghidajele tratate termic se finiseaz dup fixarea lor pe batiu prin rectificare
sau prin rodare.
Fig.6.3.Variante de reglare a ghidajelor

13
EXAMEN ATESTAT
Plcile de ghidare, groase i rigide, se finiseaz nainte de montare. Poziia precis a ghidajelor se obine ns prin rectificarea sau prin rzuirea suprafeelor de fixare pe batiu . Acest procedeu se aplic, n special, n cazul plcilor de ghidare nitrurate.
7.FENOMENUL DE UZURA.CAUZE
tipuri de frecare: limit (onctuoas prin aderen sau semiuscat); semifluid (mixt); elasto-hidrodinamic ( HHD ) i fluid ( hidrodinamic, gazodinamic, magnetohidrodinamic ).
aceste condiii se recomand folosirea unor aditivi cu onctuozitate i presiune extrem, folosirea unor lubrifiani solizi ( grafit, bisulfur de molibden ) sau acoperirea cu
un strat depus chimic ( oxid sau sulfur metalic ). Frecarea limit se intalnete la
Frecarea semifluid (mixt) apare la limita frecrii flaide, atunci cand suprafeele conjugate prezint un anumit grad de rugozitate. In acest caz, dei pelicula de
lubrifiant are o grosime corespunztoare, este intrerupt temporar, datorit
varfurilor proeminente ale microasperitilor, aprand contactul direct dintre suprafee.
14
EXAMEN ATESTAT


O consecina a uzrii prin adeziune este uneori griparea care apare la sarcini
cuplei.
contact.
Este uor de recunoscut dup urmele orientate pe direcia de micare. Caracterul nu se schimb, indiferent dac particulele abrazive provin din afar sau sunt coninute intr-unul din corpurile de frecare, cum ar fi de exemplu, cazul pieselor recondiionate prin metalizare, cromare, oelizare sau sudare.
15
EXAMEN ATESTAT


onctuozitate. Pentru creterea onctuozitii se adaug cantiti mici de acizi grai, care duc la micorarea coeficientului de frecare. Acetia ins duc la intensificarea ritmului de uzur chimic.
8.PROCESUL TEHNOLOGIC DE REPARARE SI

INTRETINERE
al unitii de reparaii, care cuprinde totalitatea aciunilor ce se intreprind pentru re16
EXAMEN ATESTAT
stabilirea formelor i dimensiunilor iniiale ale pieselor ce se recondiioneaz sau

asamblrii.
compozite;

In momentul introducerii in reparaie a utilajului se intocmete foaia de constatare general, iar dup splare i demontare foaia de constatare detaliat. Aceast
documentaie este necesar nu atat pentru intocmirea tehnologiei de recondiionare,
17
EXAMEN ATESTAT
alte indicaii.
date referitoare la dimensiunile de gabarit, caracterul ajustajelor i precizia elementului de inchidere a lanului de dimensiuni. Caracterul ajustajului de multe ori este
constatarea defectelor pe care le prezint dup demontare, stabilindu-se piesele bune, piesele pentru recondiionat i piesele rebut. De asemenea, aceste norme stau la
baza controlului interoperaional i final al produselor prelucrate. Pe lang precizarea condiiilor tehnice pe care trebuie s le indeplineasc piesele, se stabilesc metode
i aparatul sau instrumentul de control. Normele de recepie stabilesc de asemenea
condiiile tehnice privind ansamblul, subansamblul sau produsul finit, piesele ce se
18
EXAMEN ATESTAT
recondiioneaz, precum i aparatura indicat in aa fel incat produsul s-i recapete,

pe cat posibil, parametrii de funcionare iniiali.
sau de serie mic la care nomenclatura produciei este foarte variat), sau se
intocmesc plane de operaii (in cazul unei producii de serie mijlocie sau mare, cu o
nomenclatur ceva mai redus, la un volum de producie mare).

19
EXAMEN ATESTAT

adic acolo unde nomenclatura produciei este foarte variat iar seria de fabricare
redus.
folosit;
de reparaie;
8. condiii tehnice;
control.
timp.
20
EXAMEN ATESTAT
10.TEHNOLOGII DE REPARARE A GHIDAJELOR

10.1.PRELUCRARI MECANICE PRIN ASCHIERE
Suprafeele de alunecare ale ghidajelor se pot finisa prin : rabotare de
netezire, frezare de netezire, broare, rzuire, rectificare i rodare.
Rabotarea de netezire a ghidajelor, cu cuite late, se folosete, n special, n cazul mainilor-unelte grele, la care, datorit lungimii mari a acestora, nu este posibil
rectificarea. Metoda este utilizat la ghidajele netratate termic i pentru orice fel de
producie.
Rabotarea de netezire este un procedeu productiv i ieftin, n comparaie cu celelalte metode de finisare a ghidajelor.
Prelucrarea final a ghidajelor prin frezare este un procedeu foarte productiv, n special cnd se lucreaz cu o frez cu mai muli dini.
Calitatea i precizia suprafeelor obinute prin acest procedeu snt superioare,
i anume se poate obine clasa a 8-a de calitate, iar abaterea de la planitatea suprafeelor prelucrate poate 0,010,015 mm/1000 mm.
Broarea. Aceast metod de finisare a suprafeelor de ghidare se afl nc n
stadiul experimental. Procedeul se recomand numai n cazul produciei n serie
mare, din cauza costului ridicat al sculei.
Finisarea prin rzuire este foarte rspndit, deoarece permite s se obin
suprafee precise ale ghidajelor de orice lungime i construcie.
Rzuirea urmeaz de multe ori prelucrrii de finisare prin rabotare sau frezare,
operaia realizndu-se, n acest caz, mult mai uor i cu rezultate mai bune.
Prin rzuire se urmrete s se realizeze :
prelucrarea definitiv a suprafeelor de ghidare ale mainilor-unelte i mecanismelor foarte precise, pentru obinerea unui numr de 18...25 pete (de
vopsea sau luminoase) pe o suprafa de 25 X 25 mm2 ;
prelucrarea ghidajelor mainilor-unelte foarte mari n lipsa unor maini-unelte
corespunztoare ;
prelucrarea definitiv a ghidajelor ale cror particulariti constructive exclud
folosirea altor metode.
Operaia de rzuire se ncepe mai nti cu prelucrarea ghidajului de referin
(de baz) fa de care se execut rzuirea celorlalte ghidaje. In acest scop, ghidajul de
referin se prelucreaz ct mai precis.
Drept ghidaj de referin se alege ghidajul care este mai puin solicitat.
21
EXAMEN ATESTAT
Locul de rzuire se indic cu ajutorul plcii de tuat (fig. 10.24) sau al riglei de tuat
(fig. 10.25) i prin intermediul unei vopsele de control.
Rzuirea de degroare se face cu scopul de a se ndeprta urmele rmase de la
prelucrarea anterioar i a se asigura planitatea suprafeei.
Operaia se execut prin aplicarea pe plac sau pe rigla de tuat a unui strat
subire de vopsea i determinarea suprafeelor portante (se admit 12 .. 18 pete, pe un
ptrat de 25 X 25 mm2).
La finisare, suprafaa portant se determin dup numrul petelor luminoase
(20...25 pete, pe un ptrat de 25 X 25 mm2).
Rectificarea este metoda cea mai productiv de prelucrare final a suprafeelor de ghidare i, n acelai timp, cea mai rspndit, ca urmare a multiplelor
dezavantaje ale rzuirii : cost ridicat, imposibilitatea prelucrrii suprafeelor clite
etc.
Dezavantajele rectificrii snt:
necesitatea utilizrii unei maini-unelte speciale ;
limitarea lungimii ghidajelor care se rectific, datorit lipsei unei maini de rectificat corespunztoare.
Rodarea se folosete, n special, la prelucrarea foarte fin a suprafeelor de
ghidare ale mainilor-unelte de nalt precizie (de exemplu, de rectificat).
Prin rodare se obine o cretere a preciziei dimensionale i de form, o foarte
bun etanare a dou piese conjugate, cum sunt cepul unui robinet cu corpul su,
supapa cu scaunul su etc. Cnd se urmrete etanarea perfect a dou piese conjugate, ele se rodeaz mpreun, iar cnd se urmrete obinerea unei forme geometrice ct mai perfecte sau a unei nalte precizii dimensionale, piesa respectiv se
rodeaz cu ajutorul unei scule de form i dimensiuni corespunztoare pe care se depune pulberea sau pasta abraziv.
Condiia care trebuie ndeplinit n asemenea cazuri, n afar de form i dimensiuni, este ca scula s fie executat dintr-un metal mai moale dect piesa de
prelucrat (font moale, oel moale, cupru, alam, etc.).
n primul caz rodarea se face prin deplasarea reciproc a pieselor ntre ele, iar
al doilea caz prin deplasarea relativ a piesei i sculei cu care se prelucreaz. n urma
acestei deplasri, are loc o aciune mecanic de mcinare a proeminenelor suprafeelor respective de ctre particulele abrazive i n felul acesta se obin suprafee cu un aspect mai uniform sau cu un aspect uniform lucios.
Rodarea se poate executa numai dup prelucrri care asigur o oarecare
precizie i deci adaosuri de prelucrare foarte mici (0,010,02 mm) cum sunt :strun
jirea cu diamant, alezarea, rectificarea etc.
La rodare, micarea poate fi combinat(rotaie i translaie) sau simpl, numai
rotaie sau numai translaie.
Suprafeele supuse rodrii pot avea diferite forme: plane,cilindrice, conice, profilate.Rodarea se aplic la finisarea de:robinete,supape,injectoare,batiuri .
22
EXAMEN ATESTAT
Tehnologia rodrii. Dac rodarea se execut dup o prelucrare ngrijit n

urma creia adaosul de prelucrare nu este mai mare de 0,02 mm, ea se poate efectua
ntr-o singur faz.
n caz contrar, ea trebuie executat n dou faze i anume : o rodare prealabil
i o rodare definitiv. La rodarea prealabil, se folosesc pulberi abrazive cu granulaie
mai mare sau paste grosolane care au drept scop ndeprtarea celei mai mari pri
din adaosul de prelucrare. La rodarea definitiv, se folosesc pulberi mai fine (micropulberi) sau paste fine, aceast faz avnd drept scop ndeprtarea restului adaosului
de prelucrare i obinerea unor suprafee cu caliti corespunztoare.
n vederea rodrii, abrazivul se amestec cu lubrifiant corespunztor i se depune ntr-un strat subire pe una din piese.
n cazul rodrii cu paste, acestea se dilueaz cu un solvent ntr-un vas de sticl
sau porelan i se amestec bine pn ce se obine un fluid consistent. Pasta sau pulberea pregtit se depune pe pies dup ce aceasta a fost umezit cu petrol pentru a
avea o bun aderen.
Astfel pregtit, piesa se suprapune cu perechea ei care este fix i se mic
ntr-un anumit mod, exercitndu-se totodat asupra ei o uoar presiune.
n general, se execut micri de rotaie combinate cu translaie, astfel c traiectoria fiecrei granule abrazive la micarea urmtoare s nu coincid cu cea anterioar.
Abrazivul care dup un numr de micri i pierde calitile achietoare se ndeprteaz cu o crp curat i se depune un strat nou de abraziv.
Operaia se repet pn ce se obin rezultatele prescrise. Verificarea se face
trasnd cu creta sau cu creionul linii longitudinale pe suprafaa uneia din piese i deplasarea reciproc de 2-3 ori a pieselor ntre ele.
Calitatea se apreciaz dup mrimea poriunilor de linie care au disprut n urma
frecrii pieselor. O suprafa corect rodat nu trebuie s prezinte zgrieturi sau pete
lucioase.
Operaia de rodare se termin atunci cnd, pe o suprafa de 25x25 mm2 se obin 4-5
pete mare.Anterior, suprafaa se poate prelucra prin rzuire.
Dup fiecare succesiune de micri, se demonteaz suprafeele, se spal cu petrol, se
terg i se continu operaia de rodare cu past proaspt.
La terminarea operaiei de rodare,suprafeele se spal cu petrol pentru a elimina orice urma de impuritate.
10.2.INCARCAREA PRIN SUDARE ELECTRICA

23
EXAMEN ATESTAT
Inainte de recondiionare, piesa se cur prin splare-degresare, i se

indeprteaz oxizii sau vopseaua de pe suprafaa care urmeaz a fi incrcat.

din aer.
25-30% din diametrul total al electrodului) se intrebuineaz la sudarea pieselor importante din oel carbon i oeluri aliate care sunt supuse unor regimuri grele de lucru, la sarcini dinamice, la frecri intense etc. Inveliul conine substane care formeaz gaze (amidon, fin comestibil, rumegu de lemn, celuloz etc.), zgur (feldspat, nisip cuaros, marmur etc.) cu proprieti dezoxidante (feromangan, ferosiliciu
etc.), toate legate printr-un liant (sticl solubil, clei organic, dextrin etc.).
10.3.INCARCAREA PIESELOR PRIN SUDARE CU PLASMA

plasmogen) care se injecteaz din spatele electrodului. Aerul ionizat, precum i gazele dezvoltate ale arcului electric de sudur se gsesc la presiunea atmosferic, in timp
24
EXAMEN ATESTAT
ce la plasm gazul plasmogen se introduce sub presiune, ceea ce determin viteze

mari de curgere.
11.CONTROLUL GHIDAJELOR
Suprafeele ghidajelor batiului trebuie s ndeplineasc condiii severe n ceea ce
privete formelor geometrice care formeaz bazele principale ale batiului .
exactitatea poziiei lor reciproce (paralelismul, perpendicularitatea etc.);
precizia dimensiunilor geometrice care leag suprafeele ;
calitatea suprafeelor.
Verificarea rectilinitii. Se execut cu ajutorul nivelei cu bul de aer . Nivela se
deplaseaz succesiv de-a lungul suprafeei de ghidare, nregistrnd pentru fiecare
poriune abaterea de la rectilinitate.
Pentru verificarea rectilinitii ghidajelor cu lungimi mai mari de 1 600 mm, se
recomand utilizarea aparatelor optice.
Metodele optice de verificare a rectilinitii snt numeroase, cele mai rspndite fiind metoda vizrii directe i metoda autocolimaiei.
Verificarea prin metoda vizrii directe (colimatiei) se face aeznd pe ghidajul
1, luneta 2 i colimatorul 3 (fig. 11.1).
25
EXAMEN ATESTAT
Fig.11.1.
Colimatorul este format din obiectivul 4, n focarul cruia se afl dou fire reticulare luminate de sursa 5. Fasciculul de raze de lumin paralele care ies din colimator,
intrnd n lunet, proiecteaz n planul ei focal imaginea firelor reticulare. Aceast
imagine, mpreun cu imaginea celor dou fire reticulare ale lunetei, se examineaz
prin ocularul 6.
Abaterile de la rectilinitate se msoar n felul urmtor : luneta i colimatorul se
aaz la capetele ghidajului, astfel nct imaginea ambelor perechi de fire reticulare,
care se vd n ocular, s coincid; apoi se deplaseaz colimatorul de-a lungul ghidajelor, citindu-se abaterile unghiulare, care se exprim prin deplasarea perechilor de
fire reticulare ale colimatorului i lunetei.
Procedeul permite verificarea rectilinitii att n plai: orizontal ct i n plan vertical.
Verificarea prin metoda autocolimaiei (fig. 11.2.). Pe ghidajul mainii- unelte 1
se aaz luneta autocolimatoare 2 i oglinda plan 3. Luneta autocolimatoare 2 este
prevzut cu o surs de lumin 4, care lumineaz placa de sticl cu fire reticulare 5,
aezat nclinat fa de axa optic a lunetei.
Fig.11.2.
Obiectivul lunetei 6 proiecteaz, pe oglinda 3, firele reticulare ale plcii 5, iar
aceasta le reflect napoi n lunet, vizarea lor fcndu-se cu ajutorul micrometrului
ocular 7. Dac poziia oglinzii 3 este strict perpendicular pe axa optic a lunetei 2,
26
EXAMEN ATESTAT
firele reticulare ale plcii 5 coincid cu cele reflectate, ceea ce indic absena abaterii
de la rectilinitate. Orice abatere de la aceast poziie determin deplasarea firelor reticulare reflectate.
Dup ndeprtarea plcii de pe suprafaa de ghidare, se examineaz repartiia petelor rezultate n urma contactului, pe unitatea de suprafa, repartiie care trebuie s
fie uniform i de o anumit valoare dat.
Verificarea poziiei reciproce a suprafeelor de ghidare. Aceast verificare se rezum, de obicei, la controlul paralelismului sau al perpendicularitii suprafeelor.
Cea mai simpl metod pentru verificarea paralelismului suprafeelor de ghidare
const n deplasarea pe cele dou suprafee ale ghidajelor a unei plci de control.
Paralelismul se apreciaz prin observarea petelor de vopsea rezultate n urma deplasrii plcii de control.
In figura 11.3 snt reprezentate dispozitivele folosite pentru verificarea paralelismului i a perpendicularitii suprafeelor de ghidare.
Fig.11.3.
Pentru controlul ghidajelor se folosesc, destul de des, metode combinate, prin care
se verific concomitent, cu aceleai mijloace de verificare, mai muli parametri, cum
ar fi : precizia formelor geometrice, poziia lor reciproc i chiar precizia dimensiunilor, care poziioneaz diferitele suprafee.

LA INTRETINEREA SI REPARAREA GHIDAJELOR
12.1.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA INTRETINERE SI REPARARE
27
EXAMEN ATESTAT

incendiilor;
28
EXAMEN ATESTAT
13.BIBLIOGRAFIE
1.Imagini
2.Reconditionarea arborilor
3.Tehnologia asamblarii si montajului
Editura Didactica si Pedagogica
Gheorghe Ion s.a.

1978
29
EXAMEN ATESTAT

OLTENIA
Nr. ______ din _________
PROIECT
pentru
NIVEL III

REPARAII
Tema:
NTREINEREA I REPARAREA
MECANISMELOR DE RIDICAT.
SCRIPEI I PALANE
NDRUMTOR:
Elev:
Clasa:
2013
EXAMEN ATESTAT
2.CUPRINS
1.Tema proiectului
2.Cuprins
3.Argument
4.Masini de ridicat si transportat
4.1.Generalitati
5.Masini de ridicat.Macarale
5.1.Tipuri constructive
5.2.Sisteme de actionare
6.Mecanisme si instalatii de ridicat
10
6.1.Sisteme de scripeti si palane
11
6.2.Palanul mecanic cu lant
14
6.3.Electropalane
16
7.Importanta si sarcinile repararii utilajului
17
8.Intretinerea si repararea masinilor de ridicat si transportat
19
8.1.Organele flexibile
20
8.1.1.Franghiile
21
8.1.2.Cablurile
21
8.1.3.Lanturile
21
8.1.4.Fixarea franghiilor, cablurilor si lanturilor
22
8.2.Organe pentru ghidarea si actionarea elementelor flexibile
24
8.2.1.Role pentru franghii si cabluri
24
8.2.2.Role si roti pentru lanturi
25
8.2.3.Tobe pentru franghii, cabluri si lanturi
25
9.Norme de securitatea muncii la intretinerea si repararea

masinilor de ridicat si transportat
10.Bibliografie
27
29
EXAMEN ATESTAT
3.ARGUMENT
muncii.
Lucrarea de atestat INTRETINEREA SI REPARAREA MECANISMELOR DE

RIDICAT.SCRIPETI SI PALANE implica elevul in atingerea Standardelor de
Pregatire Profesionala specifice pregatirii sale in domeniul tehnic.
EXAMEN ATESTAT
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, utilajelor si instalatiilor
timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale straturilor superficiale ale metalului din care sunt confectionate piesele, de viteza relativa de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si
din alte cauze.
4
EXAMEN ATESTAT
Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sistemelor
de siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu a pieselor
1.
2.
3.
4.
5.
Lucrul in echipa.
EXAMEN ATESTAT
4.MASINI DE RIDICAT SI DE TRANSPORTAT

4.1.GENERALITATI
Mainile de ridicat i transportat joac un rol foarte important in diferitele
ramuri de producie. Actualmente, la aceste maini, este folosit aproape exclusiv
acionarea electric.
Acionarea electric a contribuit in mare msur la perfecionarea instalaiilor
de ridicat i transport din punctul de vedere al siguranei in funcionare i al productivitii.
Ca exemplu pentru unele din utilizrile mai importante ale mainilor de ridicat
i transportat se poate aminti:
in siderurgie: poduri de transbordare pentru cocs, minereuri i adausuri, macarale pentru incrcarea cuptoarelor Simens-Martin, ascensoare pentru furnale
inalte, i diferite tipuri de poduri rulante;
n metalurgia prelucrtoare: macarale rotitoare i poduri rulante;
in domeniul construciilor: macarale turn i escavatoare;
in centralele electrice: poduri rulante in slile de maini, instalaii pentru
descrcarea combustibilului din vagoane de cale ferat sau din lepuri i
pentru repartizarea in depozit i instalaii pentru ridicarea combustibilului in
silozurile inalte; in acest scop se folosesc poduri de transbordare, screpere,
benzi de transport, elevatoare cu cupe, jgheaburi cu raclei, melci de transport,
monorailuri i ascensoare;
in porturi: instalaii de transbordare foarte mari, unde greutile ridicate ating
sute de tone;
in cldiri inalte: ascensoare pentru persoane.
Instalatiile de transportat si ridicat contribuie prin caracterul lor la marirea
productivitatii muncii si eficientei economice prin includerea lor n linii tehnologice,
ceea ce impune mecanizarea manipularii, transportului si depozitarii. Dezvoltarea si
modernizarea proceselor de productie implica mecanizarea si automatizarea
productiei, prin operatii de containerizare, paletizare, extinderea fronturilor de ncarcare descarcare, alimentare continua cu semifabricate si modernizarea transporturilor.
Paletizarea este operatia de mecanizare a transportului de marfuri pe platforme
simple sau duble manevrate cu ajutorul electrocarelor si al stivuitoarelor.
Pachetizarea este operatia de mecanizare a manipularii, trasportului si depozitarii
unui grup de marfuri strnse ntre ele printr-o legatura.
Containerizarea este sistemul de ambalare format din rame, lazi, containere, etc.
care serveste n mod repetat la transportul mecanizat.
Pentru aplicarea paletizarii si containerizarii sarcinile de transportat si ridicat
trebuiesc constituite n unitati de ncarcatura grupate convenabil n scopul manipularii, cu dimensiuni care trebuie sa aiba la baza un modul. Din punct de vedere dimensional, paletele (de uz general sau special) respectiv containerele (universale sau
6
EXAMEN ATESTAT
speciale), sunt modulate dupa standarde n vederea efectuarii operatiilor de manipulare, depozitare si transport.
Masinile de ridicat si transportat sunt utilizate pentru manipularea sarcinilor
ntre limitele unei ncaperi sau ale unui teren liber. Spre deosebire de transportul
ndepartat (feroviar, rutier, aerian) care transporta sarcini la distante mari, dispozitivele de ridicat si transportat, deplaseaza sarcinile pe distante relativ scurte si
numai n anumite cazuri ele pot atinge distante mari (asigurarea unei comunicatii
permanente ntre doua sau mai multe puncte legate prin procesul de productie).
Transportul aferent unei ntreprinderi cuprinde operatii de manipulare a
sarcinilor n exteriorul sau n interiorul sau.
Transportul exterior serveste pentru aprovizionarea cu materii prime, semifabricate, combustibili precum si desfacerea productiei finite sau eliminarea
deseurilor.
Transportul interior serveste la distributia materiilor prime, semifabricatelor,
pentru executarea operatiilor de transport ntre unitatile de lucru legate prin procesul de productie precum si pentru aducerea productiei finite si a deseurilor la
punctele de ncarcare-descarcare ale sistemului de transport exterior. Operatiile de
acest gen constau nu numai din operatia de transport propriu zisa, ci si din operatiile
de ncarcare si descarcare a sarcinilor pe organele ce poarta dispozitivele de ridicat si
transportat, asezarea lor n depozite sau pe masinile unelte care efectueaza diversele
operatii tehnologice.
Pentru executarea operatiilor de ncarcare si descarcare unele masini de
ridicat si transportat sunt prevazute cu organe speciale pentru apucarea sarcinilor
(electromagneti, graifare), altele sunt deservite de masini si instalatii auxiliare speciale, altele necesitnd o deservire manuala.
Transportul intern cuprinde la rndul sau transportul dintre ateliere si transportul n
interiorul atelierului (depozitului).
O categorie speciala a transportului din interiorul atelierului il constituie
transportul dintre doua operatii tehnologice succesive care executa deplasarea produselor de la o instalatie de prelucrare la alta, fiind strns legat de executarea operatiilor tehnologice din atelier sau fabrica. Transportul dintre operatii joaca un rol important n productia de serie asigurnd legatura dintre instalatii si masini unelte
independente, nlesnind procesul de productie al atelierului dupa un anumit ritm de
lucru.
EXAMEN ATESTAT
5.MASINI DE RIDICAT.MACARALE
5.1.TIPURI CONSTRUCTIVE
Macaralele sunt instalatii de ridicat utilizate la manipularea sarcinilor prin
ridicarea neghidata pe verticala si deplasarea pe orizontala a acestora. Gradul de
complexitate al unei macarale depinde de numarul miscarilor si de mijloacele cu care
se realizeaza aceste miscari, adaptate n general la necesitatile tehnologice ale fluxului de lucru n care este integrata macaraua. Dintre acestea putem aminti:
a) Macarale rotitoare stationare:cu contrafixa; de perete cu tirant; cu coloana
rotitoare; cu coloana fixa; cu placa turnata.
b) Macarale cu deplasare pe sina de ghidare: macarale consola; macarale de tavan; macarale velociped; macarale turn; macarale portal.
c) Macarale cu deplasare pe cai fara sina: macarale montate pe carucioare
manuale sau mecanice; macarale montate pe autocamioane macarale montate pe
tractoare; macarale autopropulsate.
d) Macarale de cale ferata sau pe senile:
e) Macarale cu platforme rulante; cu grinda suspendata; poduri rulante cu o
singura grinda principala; poduri rulante cu doua grinzi principale; macarale capra si
semicapra.
Fig.5.1.1,Macara pe senile.Palane
Fig.5.1.2.Automacara.Palane
EXAMEN ATESTAT
5.2.SISTEME DE ACTIONARE
In timpul funcionrii, o main de ridicat poate avea micri de translaie n plan
vertical (ridicare i coborre), micri de translaie n plan orizontal i micri de
rotaie. Mecanismele care realizeaz aceste micri pot fi acionate manual sau mecanic.
Acionarea manual se utilizeaz de obicei pentru mecanisme de ridicat cu capaciti de ridicare mici i pe distane scurte. Dispozitivele pentru acionare manual pot
fi, funcie de tipul mecanismului de ridicat, manivele simple, manivele de siguran,
roi de manevr pentru lan, cabluri sau lanuri legate direct de elementele mainii.
Sarcina maxim la care poate fi folosit acionarea manual este 200 kN, aceasta
datorit forei limitate a omului.
Acionarea mecanic este astzi foarte rspndit i utilizeaz maini cu abur sau
motoare cu ardere intern, instalaii cu acionare hidraulic sau pneumatic i motoare electrice.
Acionarea cu abur se folosete n special la macaralele de cale ferat i la macaralele plutitoare. Ea se caracterizeaz printr-o manipulare simpl, ntreinere i
reparare uoar, siguran mare n exploatare. Dezavantajele acionrii cu maini cu
abur snt: durata de punere n funciune relativ mare (4050 min), consum neproductiv de combustibil n perioada ntreruperii lucrului, dimensiuni de gabarit mari,
pericol de incendiu n locurile cu material inflamabil, randamentul instalaiei cazanmain sczut.
Acionarea cu motoare cu ardere intern este utilizat la macaralele deplasabile
pe ci fr ine (automacarale, macarale pe enile, macarale pe tractoare) i la macaralele de cale ferat (macarale montate pe vagon).
Avantajele acionrii cu motoare cu ardere intern snt: punerea rapid n funciune,
gabarit relativ mic, nlturarea pericolului de incendii, randament mai bun comparativ cu acionarea cu abur. Dintre dezavantajele acionrii cu motoare cu ardere intern se menioneaz: motoarele nu pot porni sub sarcin, ceea ce impune montarea
unui ambreiaj cu friciune ntre motor i mecanism, precum i necesitatea unui personal cu calificare superioar pentru deservirea mainii. Pentru acionare se pot folosi motoare cu benzin sau motoare diesel.
Acionarea hidraulic este caracteristic mecanismelor de ridicat cu capacitate
de ridicare mare, la nlimi reduse (cricuri hidraulice). Ele au o micare linitit, fr
ocuri i prezint siguran mare n exploatare. Instalaiile de acionare hidraulic au
ns randament sczut, costul instalaiei este ridicat i necesit cheltuieli mari pentru
ntreinere i reparaii.
EXAMEN ATESTAT
Acionarea pneumatic se folosete de obicei numai la mainile de ridicat care

funcioneaz n ncperi cu materiale explozive. Caracteristica acestui tip de
acionare const n posibilitatea obinerii unui numr mare de conectri pe or, mai
mare chiar dect la acionarea electric. Dezavantajele instalaiilor de acionare
pneumatic snt: construcia complicat a distribuitoarelor de aer deci cost ridicat
i distana relativ mic pe care se poate deplasa sarcina.
Acionarea electric este cea mai rspndit, deoarece ofer o serie de avantaje
fa de mijloacele de acionare prezentate anterior. Instalaiile electrice de acionare
prezint deplin siguran n exploatare, snt economice, au comand uoar i comoda (comanda se poate realiza la distan) i permit reglarea vitezei sub sarcin n
limite largi. Fiecare mecanism al mainii poate fi acionat cu motor separat.
In cazul acionrii electrice se poate folosi att curent continuu ct i curent alternativ.
6. MECANISME l INSTALAII DE RIDICAT

Mecanismele i instalaiile de ridicat utilizate n mod frecvent in ntreprinderile
constructoare de maini i n atelierele de ntreinere i reparaie pot fi grupate n:
mecanisme de ridicat simple, ascensoare i macarale.
Fig.6.1.Palane cu lant
10
EXAMEN ATESTAT
6.1.SISTEME DE SCRIPETI SI PALANE

Scripeii i angrenajele fac legtura dintre sursa de energie i sarcin, introducnd
ntre acestea un factor de multiplicare sau de demultiplicare. La mainile i instalaiile de ridicat se folosesc scripei fici, mobili, precum i combinaii de scripei.
Scripeii ficsi numii i scripei de ghidare, se compun dintr-o rol , care se rotete
liber pe un ax, susinut de o furc . Dac se neglijeaz frecrile F=Q,
In practic, la orice scripete exist pierderi prin frecarea rolei pe ax i prin rigiditatea organului flexibil de traciune. Din cauza rigiditii cablului, acesta ia forma
din figura , adic se mrete braul de prghie al sarcinii Q i se micoreaz braul de
prghie al forei active F cu valoarea e; datorit acestor pierderi, pentru ridicarea
sarcinii Q, fora P trebuie s fie mai mare dect aceasta, adic
F= Q/ = Q
[daN]
n care:
- este randamentul scripetelui.
Fig.6.1.1.Scripeti(a-scripete fix; b-scripete mobil)

Cele mai intalnite sisteme de scripeti sunt:palanul exponential, palanul factorial si
palanul diferential.
11
EXAMEN ATESTAT
Fig.6.1.2.Palanul exponential
Fig.6.1.3.Palanul factorial
Cele mai reprezentative tipuri de palane snt: palanul factorial, palanul

diferenial,palanele acionate manual i electropalanele.
Fig.6.1.4.Palane cu 2 si 3 scripeti
Fig.6.1.5.Palan vertical
12
EXAMEN ATESTAT
Palanul este un mecanism format din mai muli scripei fici i mobili, montai pe
cel puin dou axe, cu ajutorul cruia se poate ridica o sarcin, folosindu-se o for
mai mic dect greutatea sarcinii.
Palanul exponential este constituit dintr-un scripete fix si un numar, n de scripeti
mobili.
Palanul factorial este constituit din doua mufle: una fixa si una mobila, fiecare cu
un numar egal de scripeti montati pe aceeasi furca.
Palanul factorial este folosit mai rar separat, cel mai frecvent fiind nglobat n construcia unei maini de ridicat, pentru a realiza distribuirea sarcinii de ridicat pe mai
multe ramuri de cablu, n timp ce ramura activ a cablului se nfoar pe un fir activ
la palanele simple sau pe dou fire active la palanele gemene.
Palanul factorial simplu , realizeaz mprirea sarcinii Q pe mai multe ramuri de
cablu prin rolele montate fix (mufla fix ) i prin rolele montate ntr-o carcas mpreun cu crligul de ridicare mufla mobil .
Palanele factoriale gemene au avantajul c asigur o ridicare perfect vertical a
sarcinii Q.
Palanul diferential numit si

macara diferentiala este constituit dintr-un troliu cu roti solitare de raze R si r si un scripete
mobil de raza r1
Fig.6.1.6.Palanul diferential
Palanul diferenial este folosit, n special, n industria construciilor de maini la
lucrri de reparaii sau de montaj pentru sarcini nu prea mari. Sarcina nominal a
13
EXAMEN ATESTAT
palanelor difereniale cuprinde o gam de la 250 la 12 500 daN. Randamentul este

mic 0,35.
Planul diferenial este alctuit dintr-un lan calibrat fr sfrit, care se nfoar
pe cele dou roi de lan , solidarizate pe acelai ax i pe roata , asamblat cu crligul
de suspendare a sarcinii.
6.2.PALANUL MECANIC CU LANT

Palanul mecanic cu lant este un dispozitiv de ridicare portabil usor de manevrat cu
ajutorul unui lant manual. Se poate folosi in ateliere de reparatii, ferme, pe santiere
de constructii, docuri sau in depozite pentru instalare de echipamente, dar si pentru
incarcarea sau descarcarea de marfuri. Este util pentru ridicarea mai ales din locurile
unde nu exista o retea electrica disponibila.
Se poate atasa unui carucior de macara de orice tip ca un palan cu lant mobil.
Se potriveste sistemului de transport cu macara mobila sau pivotanta.
Caracteristici :
utilizare sigura cu intretinere minima;
eficienta ridicata cu efort manual scazut;
greutate scazuta si manevrabilitate;
aspect placut si dimensiuni mici;
durata lunga in exploatare.
Pentru a folosi palanul trebuie intai sa agatati carligul superior de
un inel metalic, o grinda sau o
structura de rezistenta care sa
permita sustinerea unei greutati
mai mari decat cea a sarcinii si a
palanului impreuna.
Sarcina trebuie agatata numai de
carligul inferior.
Tragand lantul de manevra de una
din parti, carligul inferior va
cobori. Tragand de cealalta parte,
carligul (impreuna cu sarcina) se
va ridica.
Fig.6.2.1..Palan cu lant
14
EXAMEN ATESTAT
INSTRUCTIUNI DE UTILIZARE
Amplasati palanul mecanic pe o suprafata curata, plana si fixa.
In prima faza de instalare este indicat sa aveti o persoana de asistenta care sa
va ajute la sustinerea si prinderea palanului mecanic.
Inainte de ridicare sarcina trebuie sa fie plasata vertical sub palan.
Verificati intotdeauna siguranta si carligul inainte de a incepe actionarea palanului cu
lant.
Verificati buna functionare a palanului inainte de a incepe lucrul cu acesta.
Asigurativa ca carligul superior este bine agatat si ca nu se poate desface in
timpul utilizarii palanului.
Asigurativa inainte de a ridica sarcina, ca acesta nu isi modifica centrul de greutate si
nu se poate desprinde si cadea din carlig in timpul sidicarii.
Nu utilizati palanul mecanic daca carligul este alungit, deformat sau daca siguranta carligului lipseste. Asigurati-va ca sarcina este ridicata direct de catre palan si
ca lantul este corect pozitionat pentru a transporta incarcatura in conditii de siguranta.
Nu incercati niciodata sa ridicati o sarcina cu greutatea mai mare decat cea
admisa si recomandata de catre producatorul palanului. Aveti in vedere ca sarcina sa
nu fie lasata sa cada agatata in carlig.
Exploatarea palanului este permisa numai daca acesta este suspendat in mod
corespunzator, asigurandu-se prin aceasta ca in cursul ridicarilor si al transportului
ramura de lant care iese din palan sa poata iesi usor sub influenta propriei sale greutati.
Neluarea in seama a acestei indicatii conduce la incurcarea lantului si prin
aceasta la distrugerea palanului.
ATENTIE! Pentru protectia palanului, atunci cand este folosit in mediul exterior
se recomanda sa nu fie expus la ploaie sau in mediu umed.
Atunci cand reparati palanul nu-l amplasati pe suprafete umede, cu igrasie si folositi
un banc de lucru daca este disponibil.
Lantul de sarcina trebuie sa fie uns cu ulei de angrenaj pe toata lungimea lui,
inainte de a incepe lucrul cu palanul, dar si in mod regulat in timpul utilizarii in stare
libera de sarcina.
In functie de conditiile de exploatare, punctele de articulatie trebuie sa fie unse, dupa
ce in prealabil au fost curatate.
Lantul de sarcina trebuie sa fie verificat inainte de punerea in functiune a
palanului si trebuie sa acordati o atentie deosebita verificarii zalelor in punctele de
contact, uzura acestora, aparitia fisurilor, eventualelor deformatii sau deteriorari.
Lantul trebuie schimbat daca:
grosimea nominala a scazut in punctele de contact;
zaua s-a alungit, conducand la scaderea rezistentei lantului prin lungirea
acestuia;
zalele s-au intepenit.
15
EXAMEN ATESTAT
ATENTIE! La schimbarea lantului folositi numai lant de sarcina original livrat

de fabricant.
6.3.ELECTROPALANE
Electropalanele snt mecanisme de ridicat independente alctuite dintr-un motor
electric, o frn, un reductor cu roi dinate cilindrice, o tob, un palan factorial cu
organ flexibil pentru ridicare, un crlig pentru suspendarea sarcinii.
Fig.6.3.1.Electropalan
Electropalanele pot fi fixe sau mobile. Electropalanele fixe snt atrnate fie de
grinzile sau planeele atelierelor, fie pe capre speciale. Electropalanele fixe se pot
monta i pe sol; n acest caz ele nlocuiesc troliile. Electropalanele mobile se fixeaz
pe un crucior care se poate deplasa pe o cale suspendat, astfel c electropalanul
poate realiza pe lng micarea de ridicare i coborre a sarcinii i deplasarea sarcinii n lungul cii.
Mecanismul de ridicare este acionat de un motor electric de curent alternativ
cu prindere pe flan, care se cupleaz prin cuplajul 21 cu arborele principal 2 i
antreneaz transmisia cu roi dintate 3,4,5. Perechea de roi dinate 5 pune in
micare arborele le tubular 6 al tobei duble 7. Franarea se realizeaz cu ajutorul franei 13 care calc pe discul de fran 12 montat pe arborele principal.
16
EXAMEN ATESTAT
7. IMPORTANA I SARCINILE REPARRII UTILAJULUI

Desfurarea in mod ritmic a activitii de producie a unei intreprinderi industriale necesit, ca o condiie de baz, o bun organizare a reparrii i intreinerii utilajului. Acest lucru este impus de faptul c in procesul folosirii lor productive, mijloacele fixe i utilajul de producie, ca o component a acestora, sunt supuse uzurii fizice
i morale .
Ca urmare a uzurii fizice a utilajului de producie are loc un proces de pierdere
treptat a valorii de intrebuinare i, in cele din urm, o pierdere a capacitii lui de a
satisface o necesitate social, ducand in final, in felul acesta, la pierderea valorii lui.
Uzura fizic a utilajului de producie, in condiiile folosirii utilajului in procesul
de producie, este insoit de transferarea valorii asupra produselor create i recuperarea ei continu prin desfacerea acestora la diferii beneficiari .
In vederea meninerii caracteristicilor funcionale ale utilajului pe durata folosirii lui i a funcionrii in condiii optime i cu posibiliti cat mai apropiate de cele
iniiale, in cadrul intreprinderilor se organizeaz un sistem de intreinere i reparare
a utilajului de producie .
Organizarea pe baze tiinifice a lucrrilor de intreinere i reparare a utilajelor trebuie s in seama de particularitile utilajului i de modul de uzur fizic a diferitelor pri componente ale acestora .
Din analiza comportamentului la uzura fizic a pieselor, semifabricatelor,
ansamblelor sau mecanismelor care compun utilajul de producie se constat c uzura lor se produce in mod diferit in timp . La un motor, de pild, cel mai rapid se uzea17
EXAMEN ATESTAT
z lagrele, pistoanele, segmenii, in timp ce la alte piese, cum sunt axul cu came, arborele motor .a., procesul de uzur este mai lent. Aceasta impune repararea pieselor
cu o uzur mai mare i folosirea in continuare a mainii, fr a renuna la utilizarea ei
Folosirea utilajului de producie in condiii optime necesit, de asemenea, efectuarea in scopuri preventive a unor msuri de intreinere, care s impiedice uzura
prematur i operaii de control i revizie care s permit depistarea din timp a eventualelor defeciuni .
Ca urmare a particularitilor utilajelor de a se uza in mod neuniform,
concretizate in faptul c in timp ce unele piese sunt complet uzate, altele mai pot fi
folosite o perioad oarecare de timp, iar celelalte au o durat de folosire indelungat,
se impune din punct de vedere economic adoptarea unui sistem adecvat de
intreinere i reparare a acestora .
Pentru o intreprindere industrial intreinerea i repararea utilajului de producie prezint o importan deosebit . Astfel, executarea acestor activiti in condiii optime asigur funcionarea in mod normal a utilajelor de producie,
conformgraficelor de producie, evitandu-se astfel scoaterile din funciune,
contribuindu-se prin aceasta la realizarea unei activiti ritmice .
O bun intreinere i reparare a utilajului de producie asigur meninerea
funcionrii acestuia potrivit performanelor tehnico-economice prevzute in cartea
tehnic, influenand direct randamentul i precizia de funcionare i realizarea produciei in cantitile i calitatea prevzute .
Organizarea intreinerii i reparrii utilajelor la un nivel superior contribuie, de
asemenea, in mod direct la reducerea costurilor de producie, prin realizarea acestor
activiti la un nivel redus de cheltuieli .
Organizarea executrii lucrrilor de intreinere i reparaii la nivelul unei uniti industriale trebuie s permit realizarea urmtoarelor sarcini de baz :
a) asigurarea meninerii utilajului n perfect stare de funcionare ;
b) evitarea uzurii excesive a utilajului i a scoaterii nainte de termen sau
accidental a acestuia din funciune ;
c) cretere timpului de funcionare a utilajului, att prin mrirea timpului
de funcionare ntre dou reparaii, ct i prin reducerea timpilor necesari executrii
reparaiilor ,
d) ridicarea productivitii muncii muncitorilor care execut reparaii,
asigurarea executrii reparaiilor cu cheltuieli minime i de o calitate ridicat ;
e) modernizarea mainilor i utilajelor nvechite .
18
EXAMEN ATESTAT
8.INTRETINEREA MASINILOR DE RIDICAT SI

TRANSPORTAT
Sigurana in exploatare a mainilor, utilajelor i instalaiilor de ridicat i transportat este condiionat i de efectuarea la timp a lucrrilor de ntreinere i revizii. De
modul cum snt luate msurile tehnico-organizatorice privind asigurarea personalului calificat i a materialelor necesare pentru efectuarea lucrrilor de ntreinere i
revizii, depinde funcionarea fr ntreruperi a acestor maini, utilaje i instalaii.
Pentru obinerea unor rezultate corespunztoare in exploatare, se recomand
formarea de echipe complexe de mecanici i electricieni ndrumai i supravegheai
de un cadru tehnic (tehnician, maistru) care s poal interveni n orice moment cnd
prezena lor este necesar. Acest personal trebuie s fie bine pregtit profesional,
instruit asupra atribuiilor lor i s cunoasc instalaiile.
O exploatare raional a mainilor, utilajelor i instalaiilor de ridicat i transportat necesit ungerea repetat a clementelor i mecanismelor care servesc la transmiterea i transformarea micrii. La o funcionare n mediu cu mult praf, uleiul
trebuie schimbat mai des sau, dac e posibil, s se foloseasc cuzinei speciali care
funcioneaz fr ungere.
In situaiile cnd srmele din componenta traverselor ncep s se rup, cablurile
vor fi schimbate. In cazul lanurilor articulate, uzarea articulaiilor conduce la alungirea zalelor, fapt ce modific pasul lanului, rezultnd o funcionare cu ocuri a mecanismului. De asemenea, dup un anumit timp, materialul obosete i din aceast
cauz este necesar ncercarea lanurilor care se afl n exploatare.
Fig.8.1.Lanturi
Fig.8.2.Cabluri
Uzarea benzilor se datorete diferenei de vitez ce apare ntre aceasta i materialul ce se ncarc, dispozitivelor cu scut de descrcare, frecrii prilor laterale de batiul mainii etc.
19
EXAMEN ATESTAT
La roile pentru cablu se uzeaz canalele n care se aeaz cablurile, datorit

alunecrii dintre cabluri i roi.
In cazul cuzineilor, manoanelor i lagrelor, uzarea se datorete ungerii insuficiente, utilizrii unui ulei necorespunztor, ptrunderii impuritilor intre suprafeele de frecare sau a montajului necorespunztor. Canalele cuzineilor trebuie
s fie tiate corect, iar alimentarea lor cu ulei s se fac n afara zonei cu presiune
maxim.
Pentru a se evita uzarea prematur a transmisiilor cu roi dinate i cu urubmelc, trebuie s se asigure ungerea dinilor, s nu intre impuriti ntre suprafeele
de lucru i s se evite ocurile puternice.
La frne se uzeaz cptueala saboilor sau a benzilor, tamburele de frn, conurile
discurilor de frn etc. Uzarea mrit i neuniform a suprafeelor de frecare este
eliminat printr-o reglare corect a frnei i prin curirea acestor suprafee.
In timpul lucrrilor de ntreinere vor fi respectate ntocmai msurile de protecie
a muncii specifice instalaiilor de ridicat prevzute n normativele in vigoare.
Cu ocazia efecturii lucrrilor de ntreinere, se va urmri n primul rnd executarea acelor operaii care s asigure n continuare funcionarea mecanismului de
ridicat, macaralei etc.
Verificarea echipamentului mecanic i electric al macaralelor, a dispozitivelor de
siguran i protecie, a cii de rulare, a ungerii pieselor supuse frecrii, a cablurilor
sau lanurilor de traciune, respectiv a strii tehnice, trebuie s stea n atenia componenilor echipei care fac lucrrile de ntreinere.
De efectuarea unor lucrri de bun calitate este rspunztor eful de echip.
Acestuia i revine responsabilitatea verificrii n final a tuturor lucrrilor i dac s-au
luat toate msurile de protecie pentru punerea n funciune a instalaiei. Astfel se va
urmri dac motoarele, reductoarele i celelalte elemente componente snt bine centrate i fixate, dac toate legturile electrice snt fcute corect, dac aprtorile de
protecie ale elementelor n micare snt puse la locul lor i snt prinse
corespunztor.
Pentru certificarea muncii depuse, a operaiilor executate ct i confirmarea
terminrii lucrrilor de ntreinere, efului de echip i revine obligaia s consemneze acestea, sub semntur, n registrul de supraveghere.
8.1.ORGANELE FLEXIBILE
La mainile, utilajele i instalaiile de ridicat i transportat se utilizeaz, n general,
ca elemente flexibile pentru ridicare i traciune, fringhii, cabluri i lanuri. Ele fac
legtura ntre organele pentru suspendarea i apucarea sarcinii i elementele pentru
ghidare i acionare.
20
EXAMEN ATESTAT
8.1.1.FRANGHIILE
Frnghiile se execut din cnep prin mpletirea a trei sau mai multor toroane
care, la rndul lor, se obin prin rsucirea mai multor fire de cnep cu lungimi mai
mari de 300 mm. In cazuri speciale, frnghiile se pot executa i din alte fibre textile:
bumbac, iut, manila etc.In scopul micorrii tendinei de dezrsucire, sensul toarcerii firului iniial va fi invers sensului rsucirii toronului, iar acesta, la rndul lui, va fi
invers sensului de cablare a frnghiei.
Frnghiile prezint o flexibilitate mult mai mare dect celelalte elemente pentru
ridicare i traciune: cablurile i lanurile.
Franghiile cu care se lucreaz iu aer liber se impregneaz cu gudron vegetal, n
scopul micorrii sensibilitii la umezeal. Datorit caracteristicilor mecanice inferioare, folosirea frnghiilor ca organe pentru ridicare i traciune este limitat la
instalaii de ridicat simple i numai cu acionare manual.
8.1.2.CABLURI
Cablurile din srme de oel snt cele mai rspndite organe de traciune pentru
mainile de ridicat, fiind formate dintr-un ansamblu de srme de oel sau toroane
grupate prin nfurare n jurul unei inimi, ntr-unui sau mai multe straturi concentrice, cu excepia cablurilor plate, care snt construite din cabluri alturate n
plan i cusute. Snt preferate cablurile cu toroane de seciune rotund, deoarece
au o durat de serviciu mai ndelungat.
Toronul este format dintr-un mnunchi de srme rsucite n jurul unei srme centrale sau a unei inimi, ntr-un singur strat sau n mai multe straturi concentrice.
Din punctul de vedere al materialului inimii, se recomand n condiii normale de
exploatare, folosirea cablurilor cu inim vegetal, deoarece aceasta se poate impregna cu o unsoare neutr, care s o fereasc de coroziune sau putrezire i, n
acelai timp, s formeze un rezervor de unsoare care s asigure ungerea caablului
n interiorul su. Cablurile cu inima mineral (azbest) se folosesc atunci cnd temperatura mediului n care lucreaz maina este ridicat, iar cablurile cu inima metalic se folosesc n condiiile n care cablul trebuie s suporte o compresiune transversal puternic (cabluri ce se nfoar pe tobe netede n mai multe straturi).
Cablarea, adic nfurarea srmelor n toroane i nfurarea toroanelor pe inima
cablului, se poate executa spre dreapta, cablare in Z sau spre stnga, cablare .In urma cablrii, se formeaz:
1. cabluri simple construite dintr-un singur toron;
2. cabluri duble construite din ase cabluri simple sau toroane nfurate n jurul
unei inimi;
3. cabluri triple obinute prin nfurarea n jurul unei i n i m i a sase cabluri duble.
21
EXAMEN ATESTAT
Dintre acestea, cele mai folosite snt cablurile duble de construcie normal.
Fig.8.1.2.1.Cabluri
Cablurile snt caracterizate prin diametrul d, prin numrul de toroane, numrul i
diametrul srmelor i prin rezistena teoretic de rupere la ntindere.
8.1.3.LANURI
Fig.8.1.3.1.Lanturi
Lanurile sunt constituite din zale sudate sau articulate. Ele pot antrena o roat de
lan sau pot servi la prinderea sarcinilor.
La mainile de ridicat se folosesc lanurile cu zale sudate (lanuri industriale) i
lanurile articulate (lanuri Gal).
Lanturile sudate sunt constituite d i n elemente numite zale, executate din oel rotund, zalele fiind sudate electric.
Dup lungimea zalelor, lanurile se mpart in:
lanuri cu zale lungi cu pasul p (dimensiunea interioar a zalei) >3,5 d
d fiind diametrul nominal al barei de oel rotund pentru lan);
lanuri cu zale scurte cu pasul p, cuprins ntre 2,5 d i 3 d .
22
EXAMEN ATESTAT
Lanurile cu zale lungi se folosesc Ia transportoare i elevatoare.Lanurile cu

zale scurte, cu diametrul stimei de 5 i de 6 mm, se folosesc pentru acionarea manual a mecanismelor de ridicat, iar cele cu diametrul de 741 mm se folosesc att ca
organe de traciune cit i pentru legarea sarcinilor, caz n care snt prevzute la un
capt cu o za de capt i la cellalt cu un crlig sau la ambele capete cu zale de capt .
Dup precizia dimensiunilor, lanurile se mpart n:
lanuri necalibrate, avnd o abatere maxim de 60% la pas i de 10% la diametrul oelului rotund pentru lan; zalele acestor lanuri rmn cu dimensiunile cu care au ieit d i n fabricaie;
lanuri calibrate, cu abaterea maxim de 3% la pas de 5%, la fiametrul
oelului rotund pentru lan.
Lanurile calibrate se execut cu zale scurte sau lungi i snt folosite pe tobe sau
pe role, cu dini sau cu locauri.
8.1.4.FIXAREA CAPETELOR FRNGHIILOR, CABLURILOR I

LANURILOR
Frnghiile, avnd rezisten mic la uzur, se fixeaz de organele care trebuie s fie
legale cu ajutorul unor piese de protecie metalice cu an periferic, numite ochiuri de
cablu sau ochei ; n acest scop, captul frnghiei se trece peste ochete, apoi bucla
astfel format este nchis, mpletind poriunile suprapuse ale fringhiei, dup care se
matiseaz cu sfoar.
Capetele cablurilor din srme de oel se pot fixa de cadrul troliilor, de braul macaralelor rotitoare sau de alte pri ale mecanismelor de ridicat n diferite moduri.
La fixarea prin ochet de cablu, captul cablului se trece n jurul ochetului de oel i
apoi se leag prin matisare cu srm de ramura lung a cablului. Lungimea matisrii l
trebuie s fie de cel puin 15 d, dar nu mai mic de 300 mm. Captul cablului poate fi
legat, dup trecerea peste ochete, i cu ajutorul a cel puin 3 cleme de strngere.
Piuliele de strngere trebuie s se gseasc pe partea captului lung al cablului.
Clemele se vor verifica regulat in timpul funcionrii, deoarece cablurile cedeaz
ntotdeauna la cleme.
La fixarea prin pan captul cablului se nfoar n jurul unei pene de oel ,
prevzut cu un canal periferic i apoi se introduce, mpreun cu pana, ntr-un
manon , executat din oel turnat. Alunecarea cablului din manon este mpiedicat
datorit forei de frecare dintre cablu i pan.
La fixarea prin plumbuire n manon conic , piesa de fixare este un manon conic,
executat din oel turnat, avnd i un ochi de prindere. Pentru fixare, captul cablului
se trece prin manon; dup aceea, firele se desfac, se ndoaie n form de crlige i
23
EXAMEN ATESTAT
apoi cablul se trage n manon. In interiorul manonului se toarn un aliaj de 70% Pb,
10% Sn i 20 Sb.
8.2. ORGANE PENTRU GHIDAREA

l ACIONAREA ELEMENTELOR FLEXIBILE
Organele pentru ghidarea i ac ionarea clementelor flexibile servesc la modificarea direciei i transmiterea micrii la organul flexibil pentru ridicare. Din categoria acestora parte: role, roi, tobe (tambure), scripei fici i mobili i palanele.
Pentru ridicarea sarcinii, organul flexibil (frnghia, cablul de oel sau lantul) se
nfoar pe o tob . In cazul sarcinilor mari, pentru micorarea efortului n organul
flexibil se folosesc una sau mai multe role, formnd un scripete sau un sistem de
scripei. Aceste role au Ia periferia lor un profil special, care s permit micarea organului flexibil, fr ca acesta s scape de pe rol i fr s se nepeneasca in
c a n a l u l prevzut pentru ghidarea lui.
8.2.1.ROLE PENTRU FRNGHII I CABLURI

Rolele pentru frnghii i cabluri se execut din font sau din oel turnat. La rolele
pentru cabluri din srm de oel (fig. 8.2.1.) canalul rolei este astfel dimensionat, nct
cablul s se sprijine cu un joc lateral, pentru a nu fi strivit ntre pereii laterali ai rolei.
In general, adncimea canalului se ia 2d sau 3 d (d fiind diametrul cablului), pentru o
bun conducere a cablului. Profilul acestor roi este standardizat, n funcie de diametrul cablului.
Fig.8.2.1.Role pentru cabluri

24
EXAMEN ATESTAT
Diametrul rolelor pentru cabluri D=400... 500 , n cazul acionrilor manuale si

D=-500..,1 000 , n cazul acionrilor mecanice ( este diametrul sarmelor din care
se execut cablul)
8.2.2.ROLE I ROI PENTRU LAN

Din aceast categorie fac parte rolele simple pentru lan, roile pentru lanuri calibrate i roile pentru lanuri cu eclise i boluri.
Rolele simple pentru lanuri cu zale se execut din font.Rolele pentru lant se folosesc la scripeti mobili sau drept role de conducere la masini de ridicat cu actionare
manuala.
Rotile pentru lanturi calibrate ,numite si roti cu locasuri sau roti profilate,sunt
prevazute cu canale profilate dupa forma zalelor, in care lanul intra i iese cu un
mic joc . Roata se toarn din font sau d i n oel i se folosete fr alte prelucrri.
Datorit marii mobiliti a zalelor, roile pentru lan calibrat se execut cu un
numr redus de locauri i pot avea dimensiuni reduse.Din cauza frecrilor mari
care au loc n timpul funcionrii se produce o uzare rapid a lanului i a roii, ceea
ce face ca zalele s nu mai calce n locaurile roii.
Roile pentru lanuri calibrate se prevd cu aprtori, pentru mpiedicarea ieirii
lanului de pe roat. Aceste roi se ntrebuineaz ca roi de acionare la palanele i
vinciurile manuale.
Roile pentru lanuri cu eclise i bolturi au la periferia lor dini, care angreneaz cu
zalele lanului. Dinii ptrund prin spaiile dintre dou boluri consecutive i eclisele
respective ale lanului.
8.2.3.TOBE PENTRU FRNGHII, CABLURI I LANURI

La mainile de ridicat, organul flexibil de traciune se nfoar n spire elicoidale,
ntr-unui sau mai multe straturi, la suprafaa unei tobe de care este fixat cu un capt.
Tobele se executa prin turnare, din font sau din oel.
Tobele pentru franghii au o suprafa cilindric neted. Frnghia se nfoar de
obicei pe un singur rnd, spirele fiind alturate (fig. 8.2.3.1.). Pentru a avea o tob de
lungime util mai mic, frnghiile pot fi nfurate n straturi suprapuse. Captul
frnghiei se prinde de tob, prin legarea acesteia de o pies de prindere, fixat pe tob cu piulie. Pentru evitarea deteriorrii frnghiei la locul de prindere pe tob
trebuie ca atunci cnd sarcina este complet cobort s rmn nfurate pe tob cel
puin dou spire.
25
EXAMEN ATESTAT
Fig.8.2.3.1.Toba
Diametrul nominal al tobei este n funcie de diametrul d al frnghiei .
Tobele pentru cabluri din otel au suprafaa neted sau cu caneluri elicoidale care
ajut la aezarea uniform a cablului de tob, eliminnd uzarea cablului prin frecarea
spirelor ntre ele.
Canelura are profilul n form de arc de cerc avind raza r cu 0,54 mm mai
mare dect raza seciunii cablului, deoarece sub aciunea sarcinii, cand intr n
canelura tobei, cablul se turtete p u i n i, dac nu ar avea acest joc, s-ar uza prea
repede prin efectul de mpnare.Pasul elicei de nfurare t = d + (1...6) mm, pentru
ca n t i m p u l nfurrii pe toba spirele vecine ale cablului s nu se frece intre ele.
La sarcini mai mari, greutatea este repartizat pe dou cabluri, care se infasoar
pe aceeai tob i lucreaz asupra unui crlig unic de ridicare. In acest caz toba
trebuie s aib canelura elicoidal pe una dintre jumti pe dreapta. iar pe cealalt
jumtate, pe stnga . Cablul se nfoar pe tob simultan dinspre ambele capete spre
mijloc; mijlocul lui formeaz un ochi, care susine rola cu crligul, pentru suspendarea
sarcinii. Pe msur ce se ridic sarcina, cele dou cabluri se apropie de vertical.
Captul cablului se poate fixa pe tob cu: bride de fixare; pan paralel si uruburi de
fixare; pan nclinat.
Fixarea captului cablului cu ajutorul bridelor este foarte des utilizat datorit
uurinei la montaj i siguranei n exploatare. Bridele se fixeaza de corpul tobei
prin intermediul unor prezoane.
Pentru fixarea cablului cu pan paralel i uruburi de fixare sau cu pan nclinat este necesar s fie executate n corpul tobei locauri pentru montarea penelor. Pana paralel de fixare are o form special i este presat de captul cablului cu ajutorul uruburilor.
Pana nclinata este prevzut cu un canal longitudinal semicircular pe care se
nfoar captul cablului.
26
EXAMEN ATESTAT
Toba poate fi liber pe ax sau solidarizat cu acesta prin intermediul penelor. In

primul caz, axul este fixat prin plcile de gard ,care nu permit rotirea i deplasarea
longitudinal a axului i n acelai timp a tobei.
Toba este antrenat n micarea de rotaie cu ajutorul unei roi dinate care se
monteaz pe tob cu uruburi. Pentru o bun centrare, roata dinat are un guler ,
iar toba un loca corespunztor gulerului. Toba se rotete pe ax prin intermediul a
dou buce de bronz . In capetele axului se afl ungtoarele cu plnie i canalele axial-radiale pentru asigurarea ungerii.
Tobele pentru lanuri se execut cu suprafaa exterioar neted sau profilat,
(canalele executate trebuie s permit aezarea corect a zalelor lanurilor i au
aceeai form ca i roile pentru lan calibrat.
Lanul se nfoar numai pe un singur rnd i numai n mod excepional pe mai
multe rnduri. Extremitile lantului se fixeaz cu un crlig simplu i urub .Diametrul
minim D al tobei se ia n funcie de diametrul d al barei de oel pentru lan: D>20 d.
9.NORME DE SECURITATEA MUNCII LA INTRETINEREA

SI REPARAREA MASINILOR
DE RIDICAT SI TRANSPORTAT
Pentru asigurarea securitii muncii la mainile, utilajele i instalaiile de ridicat i
transportat este necesar s fie luate urmtoarele msuri:
indicarea capacitii de transport;
construirea unor ngrdiri de protecie peste curelele de transmisie, peste
lanuri, asupra transmisiilor cu roi dinate i cu urub-melc etc;
folosirea dispozitivelor de protecie cu semnalizare sonor, luminoas sau mecanic n construcia mainii i asigurarea funcionrii lor permanente prin examinarea sistematic, repararea sau nlocuirea lor;
asigurarea cerinelor impuse locului de lucru din punct de vedere al vizibilitii,
al comenzii rapide a mainii, al circulaiei uoare; cile de acces pentru personalul de deservire vor fi protejate contra accidentelor cu plase sau balustrade;
cunoaterea riguroas a normelor de exploatare pentru fiecare main, utilaj
sau instalaie;
verificarea izolrii cablurilor electrice i echipamentului electric n vederea
evitrii accidentelor datorit aciunii curentului electric;
interzicerea manipulrii materialelor inflamabile n apropierea ntreruptoarelor electrice, ntruct scanteile ce apar la aceste ntreruptoare pot
27
EXAMEN ATESTAT
provoca incendii;
utilajele i instalaiile de ridicat i transportat s fie echipate cu estinctoare;
efectuarea instructajului de protecia muncii la ntreg personalul care lucreaz
cu mainile, utilajele i instalaiile de ridicat i transportat i s se urmreasc
pe teren modul de nsuire i de aplicare a instruciunilor de tehnica securitii
muncii.
28
EXAMEN ATESTAT
10.BIBLIOGRAFIE
1.Clasificarea macaralelor
2.Masini, utilaje si instalatii din industria constructiilor de masini
N.Huzum, G Rantz
Editura Didactica si Pedagogica 1979
3.Dispozitive si instalatii de ridicat si transportat
http://tvet.ro
4.Imagini
29
EXAMEN ATESTAT

OLTENIA
Nr. ______ din _________
PROIECT
pentru
NIVEL III

REPARAII
Tema:
MECANISMELOR DE RIDICAT.
TROLII SI VINCIURI
NDRUMTOR:
Elev:
Clasa:
2013
EXAMEN ATESTAT
2.CUPRINS
1.Tema proiectului
2.Cuprins
3.Argument
4.1.Generalitati
6.Mecanisme si instalatii de ridicat
10
6.1.Mecanisme de ridicat simple
10
6.2.Vinciuri
11
6.3.Trolii
14
19
20

22
10.Bibliografie
23
11.Anexe
24
EXAMEN ATESTAT
3.ARGUMENT
muncii.
Lucrarea de atestat INTRETINEREA SI REPARAREA MECANISMELOR DE

RIDICAT.TROLII SI VINCIURI implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire
Profesionala specifice pregatirii sale in domeniul tehnic.
EXAMEN ATESTAT
din alte cauze.
In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative,
supratefetele se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic
pentru imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme
etc.In cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are
loc mai ales datorita uzarii si strivirii.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit datorita cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a repararii
defectuoase.
4
EXAMEN ATESTAT
In capitolele 4 si 5 se prezinta notiuni specifice , caracteristice masinilor de ridicat si transportat.
Capitolul 6 abordeaza aspectele tehnice, constructive si functionale care
caracterizeaza mecanismele de ridicat simple, componente ale masinilor de ridcat si
transportat.
Capitolele 7 si 8 analizeaza problematica intretinerii si repararii mecanismelor
de ridicat .
1.
2.
3.
4.
5.
Lucrul in echipa.
EXAMEN ATESTAT
4.MASINI DE RIDICAT SI DE TRANSPORTAT

4.1.GENERALITATI
Mainile de ridicat i transportat joac un rol foarte important in diferitele
acionarea electric.
i transportat se poate aminti:
sute de tone;
Instalatiile de transportat si ridicat contribuie prin caracterul lor la marirea
productivitatii muncii si eficientei economice prin includerea lor n linii tehnologice,
ceea ce impune mecanizarea manipularii, transportului si depozitarii. Dezvoltarea si
modernizarea proceselor de productie implica mecanizarea si automatizarea
productiei, prin operatii de containerizare, paletizare, extinderea fronturilor de ncarcare descarcare, alimentare continua cu semifabricate si modernizarea transporturilor.
trebuiesc constituite n unitati de ncarcatura grupate convenabil n scopul manipul_rii, cu dimensiuni care trebuie sa aiba la baza un modul. Din punct de vedere dimensional, paletele (de uz general sau special) respectiv containerele (universale sau
6
EXAMEN ATESTAT
deseurilor.
lucru.
EXAMEN ATESTAT
semicapra.
Fig.5.1.Macara pe senile
Fig.5.2.Automacara
EXAMEN ATESTAT
EXAMEN ATESTAT

6. MECANISME l INSTALAII DE RIDICAT

Mecanismele i instalaiile de ridicat utilizate n mod frecvent in ntreprinderile
constructoare de maini i n atelierele de ntreinere i reparaie pot fi grupate n:
mecanisme de ridicat simple, ascensoare i macarale.
6.1.MECANISME DE RIDICAT SIMPLE

Din categoria acestor mecanisme fac parte: cricurile, vinciurile, electro-palanele,
troliile, crucioarele pentru ci suspendate etc.
Cricuri i vinciuri. Cricurile i vinciurile snt mecanisme de ridicat cu curs redus, destinate ridicrii sarcinilor mari. Se utilizeaz la lucrri de montaj i reparaii,
fiind uor de transportat datorit masei proprii i gabaritelor mici. Uneori snt
folosite ca mecanisme de mpingere sau cu destinaie special.
Cricurile, dup construcia lor, pot fi: mecanice i hidraulice. Cele mecanice se execut n mai multe variante, folosindu-se ca element de ridicare cremaliera.
Cricul cu cremaliera se preteaz la ridicri de sarcini de 5 pn la 200 kN, avnd
nlimi de ridicare de circa 300400 mm.
10
EXAMEN ATESTAT
Sarcina se sprijin pe capul rotitor 4 situat la extremitatea

superioar a cremalierei 2 care
alunec pe ghidajele 3 ,n carcasa I, fiind acionat de roile
dinate 7, 8, 9,10 i 11. Cricul
este acionat manual prin intermediul manivelei 6. Pentru
sigurana funcionrii i suspendrii sarcinii, cricul se prevede cu opritorul cu clichet 12.
Raportul de multiplicare a
roilor dinate se calculeaz
astfel nct efortul la manivel
fora s nu depeasc 45 daN.
Fig.6.1.Cric cu cremaliera
Corpul cricului se execut din tabl de oel, iar cremaliera, din oel carbon de calitate, fiind solicitat att la compresiune de sarcina de ridicat ct i la ncovoiere de
componenta radial a forei de angrenare.
Cricurile cu cremaliera au un randament mediu 0,75) i o nlime de ridicare de
circa 400 mm.
Dac distana ntre sol i sarcin este prea mic i nu ncape cricul, sarcina se ridic
introducnd talpa 5 a cremalierei sub sarcin.
Pentru evitarea accidentelor care pot avea loc la coborrea sarcinii, prin scparea
manivelei, se recomand ca cricurile s fie prevzute cu manivele de siguran .
6.2.VINCIURILE
Vinciurile se utilizeaz la ridicarea sarcinilor mari i au o stabilitate mai mare
dect cricurile. Ele pot fi acionate manual, electric, hidraulic sau pneumatic.
Din categoria vinciurilor cu acionare manual se disting vinciurile cu urub i
vinciurile hidraulice.
11
EXAMEN ATESTAT
Vinciurile cu urub servesc pentru ridicarea mainilor, a utilajelor i a altor

sarcini n vederea operaiilor de montaj sau reparaii.
Fgi.6.2.1.Vinci cu surub
Sarcinile nominale snt de 50040 000 daN, ns viteza de ridicare ct i randamentul snt mai mici dect la cricurile cu cremaliera.
Datorit simplitii lor constructive snt ns mai ieftine dect acestea.
uruburile 1 i 4 snt prevzute cu un filet de profil dreptunghiular sau trapezoidal,
fiind acionate cu o prghie cu clichet 2 i respectiv 5.
Piulia urubului poate fi prelucrat direct n carcas sau poate fi executat separat.Pentru siguran n exploatare, filetul se execut cu autofrnare.
Tija filetului se calculeaz la solicitri compuse: compresiune datorit sarcinii de
ridicat i rsucire (torsiune), fcndu-se i o verificare la flambaj.
Datorit faptului c urubul este cu autofrnare, acest tip de vinci nu necesit organ de frnare. Pentru a se putea deplasa i longitudinal, vinciurile se monteaz pe
glisiere.
Vinciul hidraulic se ntrebuineaz la lucrri de montaj pentru ridicarea sarcinilor foarte mari (cu masa pn la 5 000 kN), precum i ca utilaj tehnologic la
operaiile care necesit fore foarte mari (ndreptarea construciilor metalice, presarea roilor etc).
12
EXAMEN ATESTAT
Fig.6.2.2.Vinci hidraulic
Fig.6.2.3.Vinci hidraulic cu dubla actiune
Vinciul hidraulic se compune din cilindrul 1, n care se poate deplasa pistonul de

ridicare 2, sub aciunea unui lichid (ulei mineral, ap cu glicerina, alcool etc.) pompat
cu o pomp acionat manual sau mecanic.
Pompa se compune din pistonul 3, cilindrul 1, supapa de aspiraie 5, supapa de refulare 6, rezervorul 7 i prghia de comand 8. Lichidul din cilindrul de ridicare se
ntoarce n rezervor prin robinetul 9. Cnd prghia 8 capt o micare de oscilaie
(nainte-napoi), lichidul de lucru este absorbit prin supapa de aspiraie i trecut prin
supapa de refulare in cilindrul 1, provocnd ridicarea pistonului cu sarcina de ridicat
care reazem . Corpul cilindrului 1 este prevzut la partea superioar cu o garnitur
din piele, pentru asigurarea etaneitii.
La captul de sus al cursei pistonului 2 se deschide o supap de siguran, astfel
nct aceast poziie superioar nu poate fi depit, lichidul refulat n cilindru
revenind n rezervor. Pentru coborrea sarcinii se deschide robinetul 9 i lichidul
este evacuat din cilindrul 1, in rezervorul 7.
In timpul funcionrii, presiunea n cilindri atinge valori pn la 400 daN/cm2, ceea
ce necesit asigurarea unei etaneiti deosebite att a cilindrului de ridicare ct i a
celui de acionare.Pentru accelerarea operaiei de ridicare i coborre a sarcinilor
grele,se folosete vinciul hidraulic cu aciune dubl (perpetuum) . El are o nlime de
ridicare mare, limitat doar de posibilitatea de sprijinire la partea inferioar a vinciului. Se ridic nti cilindrul prin introducerea uleiului prin supapa 4, uleiul de sub
piston ieind prin supapa 5 se introduc sub cilindru elementele de rezemare 2 dup
care se introduce ulei n spaiul de sub pistonul 3 prin supapa 5. Dup deplasarea pistonului, spre partea superioar a cilindrului, sub piston se introduce adaosul 6, i
operaia se repet.
13
EXAMEN ATESTAT
Electropalanele snt mecanisme de ridicat independente alctuite dintr-un motor

electric, o frn, un reductor cu roi dinate cilindrice, o tob, un palan factorial cu
organ flexibil pentru ridicare, un crlig pentru suspendarea sarcinii.
Electropalanele pot fi fixe sau mobile. Electropalanele fixe snt atrnate fie de
grinzile sau planeele atelierelor, fie pe capre speciale. Electropalanele fixe se pot
monta i pe sol; n acest caz ele nlocuiesc troliile. Electropalanele mobile se fixeaz
pe un crucior care se poate deplasa pe o cale suspendat, astfel c electropalanul
poate realiza pe lng micarea de ridicare i coborre a sarcinii i deplasarea sarcinii n lungul cii.
6.3.TROLIILE
Troliile snt mecanisme de ridicat care se utilizeaz la deplasarea diverselor sarcini pe antierele de construcii, la lucrri de prospeciuni sau sunt nglobate n construcia diverselor tipuri de ascensoare sau macarale. Se deosebesc trolii cu
acionare manual, trolii cu acionare mecanic i trolii cu acionare electric.
Fig.6.3.1.Troliu
14
EXAMEN ATESTAT
Fig.6.3.2.
a) Troliile cu acionare manual se construiesc ca trolii de montaj sau ca trolii
de perete.
Fig.6.3.3.Troliu cu actionare manuala

Troliul cu un tambur se compune din asiul 1, alctuit din dou scuturi solidarizate
ntre ele, ntre care se gsesc dou perechi de roi dinate i din tamburul 2, pe care
se nfoar cablul de ridicare. Marginile tamburului snt nalte, pentru a permite
nfurarea cablului pe mai multe rnduri. Arborele 3, acionat de manivela 4, are
posibilitatea s se deplaseze n direcia axei sale, pentru schimbarea angrenajelor i
adaptarea vitezei, n funcie de sarcin.
In poziia din figur, roata dinat 5, fixat pe arborele 3, angreneaz cu roata
dinat 6, a arborelui 7, pe care se gsete i roata dinat 8, care angreneaz cu roata
dinat 9, fixat pe arborele 10 al tamburului. In acest caz, rotaia se transmite de la
15
EXAMEN ATESTAT
arborele 3, prin perechea de roi 56, la arborele 7, i de la acesta, prin roile 89, la
arborele tamburului.In aceast poziie, troliul se folosete pentru sarcini mari.
Prin deplasarea arborelui 3 spre dreapta, roata dinat 5 iese din angrenarea cu
roata dinat 6 i prin deplasarea mai departe, roata dinat 11 (fixat pe arborele 3)
intr n angrenare cu roata dinat 9 a arborelui tamburului. In acest caz, rotaia se
transmite direct de la arborele 3 la arborele tamburului i sarcina (mai mic) se
poate ridica cu o vitez mai mare.
Troliul este prevzut cu frna cu band 12, pentru oprirea tamburului n poziia
dorit i pentru a mpiedica rotirea lui nedorit sub aciunea greutii sarcinii.
Scuturile saiului snt prevzute la partea inferioar cu corniere de reazem, pentru
fixarea troliului de fundaie. Capetele axelor se reazem n lagre cu buc de font
sau de bronz.
Prin folosirea unor manivele de siguran i a unor frne centrifuge se obine reglarea automat a coborrii sarcinii.
b) Troliile mecanice au o construcie asemntoare cu a troliilor manuale,ns snt
acionate de motoare electrice, de maini cu abur sau de motoare cu ardere intern.
Troliile mecanice se folosesc independent, ca mecanisme de ridicat ori de tras
sarcinile, cu ajutorul cablurilor de oel, sau fac parte dintr-o main de ridicat, ascensor etc, ele snt utilizate la exploatri intensive, cu viteze mari de ridicare.
c) Troliul cu acionare electric se compune din motorul electric 1, legat de reductorul 2, prin cuplajul 3, care are i rolul de roat de frn pentru frna 4, al crei
scop este de a opri i a reine sarcina n poziia necesar. La arborele de ieire al reductorului este cuplat tamburul 5, pe care se nfoar cablul 6 al palanului 7, de care
este suspendat crligul 8 de ridicare a sarcinii. Toate aceste organe snt montate pe
batiul 9.
16
EXAMEN ATESTAT
Fig.6.3.4.Troliu
Reductorul 2 i palanul 7 au scopul de a amplifica cu plul dat de motor i de a
micora n acelai timp viteza de rotaie dat de acesta.In componena troliilor intr
i palanele simple sau, n cazul sarcinilor mari, palanele duble.
Fig.6.3.5.Troliu actionat electric
17
EXAMEN ATESTAT
Fig.6.3.6.Troliu actionat electric

Crucioarele pentru ci suspendate snt utilaje de transport care se deplaseaz
pe ine cu profile dublu T suspendate. Ele snt alctuite din asiul 1 pe care se gsesc
mecanismele de deplasare i de ridicare a sarcinii.
Mecanismul de deplasare este alctuit din motorul 2, care, prin intermediul unui
cuplaj cu frn i al reductoru-lui 3, acioneaz toate cele patru roi 4 ale cruciorului.
Datorit acionrii tuturor roilor, utilajul se deplaseaz centrat pe ina de care este
suspendat.
Mecanismul de ridicare const din motorul 5, care, prin intermediul reductorului
6, transmite micarea tamburului 7. De pe acesta se desfoar cablul palanului 8, de
care este suspendat crligul 9.
Fig.6.3.7.Carucior pentru cai suspendate

18
EXAMEN ATESTAT

i morale .
ansamblelor sau mecanismelor care compun utilajul de producie se constat c uzura lor se produce in mod diferit in timp . La un motor, de pild, cel mai rapid se uzeaz lagrele, pistoanele, segmenii, in timp ce la alte piese, cum sunt axul cu came, arborele motor .a., procesul de uzur este mai lent. Aceasta impune repararea pieselor
19
EXAMEN ATESTAT
reparaiilor ,

TRANSPORTAT
Sigurana in exploatare a mainilor, utilajelor i instalaiilor de ridicat i transportat este condiionat i de efectuarea la timp a lucrrilor de ntreinere i revizii. De
vor fi schimbate. In cazul lanurilor articulate, uzarea articulaiilor conduce la alungi20
EXAMEN ATESTAT
rea fazelor, fapt ce modific pasul lanului, rczultnd o funcionare cu ocuri a mecanismului. De asemenea, dup un anumit timp, materialul obosete i din aceast
Uzarea benzilor se datorele diferenei de vitez ce apare ntre aceasta i materialul ce se ncarc, dispozitivelor cu scut de descrcare, frecrii prilor laterale de batiul mainii etc.
maxim.
21
EXAMEN ATESTAT
corespunztor.

sau instalaie;
interzicerea manipulrii materialelor inflamabile n apropierea ntreruptoarelor electrice, ntruct senteilc ce apar la aceste ntreruptoare pot
provoca incendii;
muncii.
22
EXAMEN ATESTAT
10.BIBLIOGRAFIE
N.Huzum, G Rantz
http://tvet.ro
4.Imagini
23
EXAMEN ATESTAT
11.ANEXE
Fig.11.1.Cricuri
Fig.11.2.Vinci
Fig.11.3.Troliu
24
EXAMEN ATESTAT

OLTENIA
Nr. ______ din _________
PROIECT
pentru
NIVEL III

REPARAII
Tema:
MACARALELOR
NDRUMTOR:
Elev:
Clasa:
2013
EXAMEN ATESTAT
2.CUPRINS
1.Tema proiectului
2.Cuprins
3.Argument
4.1.Generalitati
6.Macarale
10
7.Descrierea tipurilor de macarale
20
7.1.Caracteristici tehnice
20
25
27

29
11.Bibliografie
30
12.Anexe
31
EXAMEN ATESTAT
3.ARGUMENT
muncii.
Lucrarea de atestat INTRETINEREA SI REPARAREA MACARALELOR implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala specifice pregatirii
sale in domeniul tehnic.
EXAMEN ATESTAT
din alte cauze.
supratefetele se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic
pentru imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme
etc.In cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are
loc mai ales datorita uzarii si strivirii.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit datorita
cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a repararii defectuoase.
4
EXAMEN ATESTAT

1.
2.
3.
4.
5.
Lucrul in echipa.
EXAMEN ATESTAT
4.MASINI DE RIDICAT SI DE TRANSPORT

4.1.GENERALITATI
Mainile de ridicat i transport joac un rol foarte important in diferitele
acionarea electric.
i transport se poate aminti:
sute de tone;
Instalatiile de transport si ridicat contribuie prin caracterul lor la marirea productivitatii muncii si eficientei economice prin includerea lor n linii tehnologice, ceea ce
impune mecanizarea manipularii, transportului si depozitarii. Dezvoltarea si modernizarea proceselor de productie implica mecanizarea si automatizarea productiei,
prin operatii de containerizare, paletizare, extinderea fronturilor de ncarcare
descarcare, alimentare continua cu semifabricate si modernizarea transporturilor.
trebuiesc constituite n unitati de ncarcatura grupate convenabil n scopul manipul_rii, cu dimensiuni care trebuie sa aiba la baza un modul. Din punct de vedere dimensional, paletele (de uz general sau special) respectiv containerele (universale sau
6
EXAMEN ATESTAT
deseurilor.
lucru.
EXAMEN ATESTAT
semicapra.
Fig.5.1.Macara pe senile
Fig.5.2.Automacara
8
EXAMEN ATESTAT
EXAMEN ATESTAT
6.MACARALE
In funcie de micrile posibile ale sarcinii, macaralele se clasific n dou categorii:
1. macarale cu platforme rulante, la care mecanismul de ridicare este montat
pe un crucior ce se deplaseaz de-a lungul unei platforme, care, la rndul ei
se deplaseaz pe o cale de rulare; din aceast categorie fac parte podurile
rulante, macaralele capr (portal) i semicapr (semiportal), podurile de
transbordare i macaralele consol;
2. macaralele rotitoare, la care mecanismul de ridicare este montat pe un bra.
rotitor, fie direct, fie prin intermediul unui crucior. Din aceast categorie
fac parte macaralele rotitoare staionare i macaralele deplasabile (pe ine,
pe ci fr ine, pe ape).
1) Podurile rulante reprezint, n activitatea unei ntreprinderi, mijlocul cel mai
rspndit pentru ridicat i transportat. Podurile rulante se construiesc n general
pentru sarcini utile de 10-750 kN i pentru deschideri de 5-32 m.
Podul rulant const din construcia metalica 1, pe care se deplaseaz cruciorul 2.
Construcia metalic a podului se deplaseaz de-a lungul halei pe inele 3 cu mecanismul de deplasare al podului 4; pe crucior se gsesc dou mecanisme: de deplasare a cruciorului 5 de-a lungul podului i de ridicare a sarcinii 6.
Fig.6.1.Pod rulant
10
EXAMEN ATESTAT
In acest fel, podul rulant poate deplasa sarcina dup cele trei direcii i astfel el
poate transporta sarcini n orice punct al halei n care este montat.
Fig.6.2.Pod rulant
Mecanismele podului primesc curent electric prin troleul 7. Podul este comandat
dintr-o cabin i este prevzut cu alte dispozitive i elemente auxiliare: aparatur
electric de comand, scri de acces, balustrade etc.
Construcia metalic a podului rulant este alctuit din grinzile principale 1,
mbinate la capete cu grinzile de capt 2, formate din dou profile U. Paralel cu
grinzile principale 1 se monteaz grinzile auxiliare 3, legate de cele principale prin
grinzile orizontale 4. Ansamblul celor trei grinzi este rigidizat cu contravnturile 5.
Pe grinzile principale se fixeaz inele 6 pentru deplasarea cruciorului, iar ntre profilele grinzilor de capt se monteaz roile 7 ale podului.
Fig.6.3.Constructia metalica
11
EXAMEN ATESTAT
Cruciorul podului rulant este alctuit din construcia metalic (asiul) 1,

care se deplaseaz cu roile 2 pe inele de pe grinzile principale.Pe acest asiu se
gsesc montate: mecanismul de ridicare 3 i mecanismul 4 de deplasare, care
acioneaz n mod obinuit dou roi ale cruciorului.In afar de acest tip de
crucior cu destinaie general, unele poduri rulante au crucioare speciale, dintre care se menioneaz: crucioare cu dou mecanisme de ridicare, cruciorul
pentru graifr etc.
Fig.6.4.Caruciorul podului rulant

Mecanismul de deplasare a podului rulant este alctuit din: motorul 1, reductorul 2, frna 3, arborele 4, lagrele 5 i cuplajul 6.De obicei, la podurile rulante
snt acionate dou roi iar mecanismul de deplasare este aezat pe grinda orizontal la construcia normal sau pe platforma grinzii n cheson.
In afar de acest tip de crucior cu destinaie general, unele poduri rulante au
crucioare speciale, dintre care se menioneaz: crucioare cu dou mecanisme
de ridicare, cruciorul pentru graifr etc.
Mecanismul de deplasare a podului rulant este alctuit din: motor, reductor,
frna, arbore, lagre i cuplaj.De obicei, la podurile rulante snt acionate dou roi
iar mecanismul de deplasare este aezat pe grinda orizontal la construcia normal sau pe platforma grinzii n cheson.
2)Macaraua portal se compune din pod, alctuit din grinzi cu zbrele. Podul
se sprijin pe dou picioare, construite tot sub form de grinzi cu zbrele: piciorul
fixat rigid la pod i piciorul care la deschideri mai mari de 30 m este de obicei
pendular, fiind legat articulat cu podul. Pentru a avea un cmp de aciune mai
12
EXAMEN ATESTAT
mare, podul are uneori o consol sau dou, care depesc limitele picioarelor
macaralei.
Fig.6.5.Macaraua portal
Picioarele snt prevzute cu crucioarele de rulare (avnd cte dou sau patru
roi fiecare), care se deplaseaz cu ajutorul unui mecanism, compus din motor
electric i reductor, pe ine de rulare montate pe sol.
Pe centura superioar a podului snt montate inele pe care se deplaseaz
cruciorul mobil , care are o construcie asemntoare cu aceea a crucioarelor
de la podurile rulante. Pe cruciorul mobil, n exteriorul roilor de rulare snt
montate rolele de conducere ale cablurilor palanului de sarcin .
Macaraua semiportal are unul din capete sprijinit pe calea de rulare de pe sol, iar
cellalt capt, pe o cale de rulare situat pe stlpi sau pe un perete al halei de
producie. Folosirea macaralei semiportal se impune cnd trebuie deservit o suprafa lng care este construit o hal de producie pe care se poate monta calea de
rulare superioar.
3) Macaralele rotitoare staionare se pot roti n jurul unui ax vertical. Ele pot fi
cu raza de aciune constant i cu raz de aciune variabil. Macaralele rotitoare
staionare cu raza de aciune constant permit n general executarea a dou micri,
ridicarea sarcinii i rotirea ei n jurul unui ax.Macaralele rotitoare staionare cu raz
de aciune variabil permit n plus deplasarea orizontal a sarcinii, fie cu ajutorul
unui crucior, care se mic pe calea de rulare montat pe braul macaralei, fie cu
ajutorul unui bra oscilant
Macaralele rotitoare se preteaz la ridicarea i transportul sarcinilor voluminoase,
deoarece au un spaiu mare liber sub bra. Ele au o greutate proprie mic i posibilitate de rotire uoar.
13
EXAMEN ATESTAT
Aceste macarale pot fi acionate manual, cu motoare electrice, cu maini cu abur

sau cu motoare cu ardere intern. Cele mai rspndite snt macaralele acionate electric, avnd motoare separate pentru fiecare mecanism (de ridicare, de rotire, de deplasare a cruciorului sau de oscilare a braului). Macaralele rotitoare se folosesc n
ateliere, turntorii, gri, porturi, la lucrri de construcie etc.
Clasificarea macaralelor rotitoare se face:
dup posibilitatea de deplasare: fixe, mobile pe cale de rulare proprie, mobile fr cale de rulare proprie;
dup felul braului: cu bra constant, cu bra basculant, cu bra telescopic;
dup felul mecanismului de ridicare: mecanism de ridicare fix i mecanism
de ridicare deplasabil (cu crucior de sarcin);
dup felul coloanei sau turnului: cu coloan (turn) fix i cu coloan (turn)
rotitoare.
Fig.6.6.Macaraua turn
a) Macaralele rotitoare fixe cu bra constant snt constituite dintr-o coloan fix
7 (fix sau rotitoare) montat prin intermediul unor uruburi, pe o fundaie i un bra
constant 2, care se rotete mpreun cu coloana. Pentru echilibrarea braului, n partea opus acestuia, se monteaz o contragreutate 4. Mecanismul de ridicare 3 este
montat fix i servete Ia manipularea sarcinilor pe vertical. Rotirea coloanei, respectiv a braului, la sarcini mici se execut manual, iar la sarcini mari cu acionare mecanic. Asemenea macarale se utilizeaz n depozite, magazii i ateliere pentru
nlimi de ridicare de 1015 m, sarcini de cel mult 100 kN i lungimi de bra de
pn la 5 m.
14
EXAMEN ATESTAT
b) Macaralele rotitoare fixe cu mecanism de ridicare deplasabil se compun din

coloana fix 1, braul rotitor 2, mecanismul de ridicare deplasabil pe braul orizontal,
constituit dintr-un electropalan 3 cu cruciorul 5, mecanismul de deplasare (I al
cruciorului i contragreutatea 4 pentru echilibrare.
Acest tip de macara se utilizeaz att n ateliere pentru deservirea mainilor-unelte
ct i pentru mecanizarea operaiilor de ncrcare i descrcare. Sarcina nominal i
nlimea de ridicare a acestor macarale snt determinate de parametrii electropalanului utilizat.
Fig.6.7.Macarale rotitoare
c) Macaralele Derrick snt destinate ridicrii sarcinilor mari cnd este necesar o
deschidere mare a braului de ridicare.
Fig.6.8.Macarale Derrick
Macaraua Derrick se compune din coloana rotitoare , meninut n poziie vertical de doi tirani rigizi, fixai la 90 unul fa de altul, i din braul oscilant , articulat
15
EXAMEN ATESTAT
la baza coloanei i avnd captul superior legat printr-un palan de captul superior al
coloanei rotitoare. In cazul macaralelor pentru sarcini mari, capetele tiranilor
trebuie s fie fixate solid n pmnt prin amenajarea de fundaii speciale.
Mecanismele pentru ridicarea i coborirea sarcinii pentru oscilarea braului i
pentru rotirea coloanei pot fi acionate manual, mecanic sau mixt. Troliile respective
se monteaz ntr-o ncpere n afara macaralei, puind fi executate sub form de trei
agregate independente, sau sub form de troliu, cu trei tobe i cu cuplaje de friciune. Inlimea de ridicare a acestor macarale poate atinge 50 m, iar raza de aciune
2050 m.
4) Macaralele de perete snt instalaiile de ridicat fixate sau care circul pe ci de
rulare amplasate pe perei. Din acest motiv, aceste macarale se amplaseaz numai n
interiorul halelor industriale sau depozitelor pe care le servesc.
Fig.6.9.Macaraua de perete
In figura este reprezentat o macara de perete fix, cu acionare mecanic, la care
se deosebesc: braul 2, care constituie totodat i calea de rulare a cruciorului electropalanului; coloana 2 pe care este fixat n consol braul macaralei; lagrul inferior
3 rezemat pe un suport ncastrat n perete; lagrul superior 4, montat de asemenea
pe un suport ncastrat n perete; tirantul 5 al braului; electropalanul cu crucior.
Lagrul inferior este prevzut cu un rulment radial axial pentru a putea prelua
ncrcrile datorit sarcinii i greutii proprii in direcie vertical i orizontal.
Lagrul superior este prevzut cu rulment radial (nu preia sarcini axiale).
16
EXAMEN ATESTAT
Comanda unei macarale de perete se face de la sol; cruciorul electropalanului

puind fi acionat electric sau tractat manual. Rotirea braului macaralei se face manual.
5) Macaralele rotitoare mobile se pot roti n jurul axei, avnd n acelai timp
posibilitatea de a se deplasa pe suprafaa de lucru .
Dup modul in care se realizeaz deplasarea macaralelor rotitoare mobile pe
teren, se deosebesc: macarale rotitoare mobile cu deplasare pe cale de rulare proprie
(ine) i macarale rotitoare mobile cu deplasare fr cale de rulare proprie.
Macaralele rotative cu deplasare pe ci cu ine includ i macaraua portic utilizat la
mecanizarea operaiilor de transbordare a mrfurilor n porturile maritime i fluviale. Pe porticul macaralei este posibil circulaia vagoanelor de cale ferat pe una
sau dou linii.
Fig.6.10.Macaraua portic
a) Macaralele rotitoare mobile fr ci de rulare proprii au o larg ntrebuinare n ntreprinderi, depozite, magazii etc, deoarece prezint o raz marc de aciune,
iar funcionarea lor nu depinde de existena unei ci de rulare sau a jnei surse de energie.
Se deosebesc: automacarale, macarale autopropulsate, macarale pe asiu cu vagon
de cale ferat, macarale pe crucior, macarale pe tractor, macarale portal pe pneuri
etc.
17
EXAMEN ATESTAT
Automacaralele snt instalaii de ridicat montate pe asiuri de autocamion sau

asiuri de construcie special care se pot deplasa rapid de la in punct de lucru la altul.
Fig.6.11.Automacara
Inainte de nceperea lucrului, este necesar aezarea pe sol a reazemelor, aperaie
care se execut prin acionare hidraulic. Ridicarea sarcinii este realizata de ctre
automacara printr-un troliu.
Mecanismele automacaralelor cu capacitate de ridicare mic i medie snt
acionate de motorul autocamionului care asigur i deplasarea macaralei. La automacaralele cu capacitate de ridicare mare, motorul autovehiculului pe care snt
montate execut numai deplasarea ntregii instalaii, iar energia pentru acionarea
mecanismelor macaralei este asigurat de un alt motor montat pe platforma rotitoare. Energia furnizat de motor poate fi transmis direct la mecanisme n cazul
acionrii mecanice sau transformat n alt form de energie ca n cazul acionrilor
electrice, hidraulice sau combinate.
Macaralele autopropulsate, dup sistemul de deplasare, pot fi macarale pe pneuri
si macarale pe enile. Sistemele de acionare, mecanismele, echipamentele miscrile
de execuie snt asemntoare automacaralelor.
18
EXAMEN ATESTAT
Fig.6.12.Macarale autopropulsate
Macaralele mobile pe asiu de vagon de cale ferat, denumite i macarale

C.F.,au de asemenea mecanisme i echipamente asemntoare automacaralelor - cu
deosebirea c platforma fix este aezat pe boghiuri de deplasare pe linie CF. Deplasarea este asigurat de un mecanism propriu acionat de motorul macaralei.
Fig.6.13.Macara C.F.
19
EXAMEN ATESTAT
7.DESCRIEREA TIPURILOR DE MACARALE

7.1.CARACTERISTICI TEHNICE
CARACTERISTICILE TEHNICE PRINCIPALE:
1. sarcina nominal, exprimat in kg sau tone
2. momentul de sarcin in tm(kgm) in cazul macaralelor cu bra
3. deschiderea, in metri
4. raza de aciune, in metri
5. ecartament, in metri
6. ampatament, in metri
7. vitezele de ridicare, coborare i deplasare, in m/min
8. viteza de rotaie: rot/min
9. locul de comand: din cabin sau de la sol
10. felul comenzii: electric, pneumatic, hidraulic
Automacara cu senile-KOBELCO
20
EXAMEN ATESTAT
GRUPA A
Macarale deplasabile pe ci fr in de rulare i cele montate pe vagoane
de cale ferat (automacarale, macarale pe senile, macarale autopropulsate pe
pneuri, macarale remorcate, macarale montate pe vagon de cale ferat).
I.AUTOMACARALE Sunt instalaii de ridicat montate pe asiuri de autocamion sau asiuri de construcie special care se pot deplasa rapid de la un punct de lucru la altul.
Caracteristic automacaralelor este c deplasarea se realizeaz prin motorul
autovehicolului. Vitezele de deplasare prescrise sunt cuprinse intre 40-70 km/h.
Fig.7.1.Automacarale
Descriere: in general, o automacara are urmtoarele pri principale:
a. asiul;
b. platforma fix;
c. dispozitivele de calare;
d. platforma rotitoare;
e. echipamentul de suprastructur, braul sau turnul la macaraua cu
echipament turn;
f. sistemul de acionare (agregate, mecanisme);
g. instalaii sau dispozitive de comand;
h. dispozitive de siguran;
i. dispozitive de semnalizare (optic i acustic);
j. cabina macaragiului;
k. contragreutatea.
a. ASIUL: automacaralele cu capacitate de pan la 20t, se folosete direct asiul acestuia iar peste aceast capacitate este necesar rigidizarea intregului sistem.
b. PLATFORMA FIX: construcie metalic sudat, montat pe asiu prin
uruburi (la macaralele cu capacitate de ridicare mic i medie) iar la cele cu capacitate de ridicare mare se monteaz prin sudur de asiu. Platforma fix, asiul i dispozitivele de calare constituie infrastructura macaralei.
c. DISPOZITIVELE DE CALARE: in vederea mririi stabilitii macaralei, se
21
EXAMEN ATESTAT
folosesc dispozitive de calare ce constau din patru picioare de sprijin amplasate in

colurile platformei; cu cat acestea sunt la distan mai mare de centrul de rotaie al
macaralei, cu atat se mrete stabilitatea acesteia.
Dispozitivele (picioarele) de calare sunt rabatabile sau telescopice in exterior de la
platforma fix, acionate manual sau cu ajutorul unei instalaii hidraulice.
La macarale cu bra foarte lung (peste 40m), stabilitatea este asigurat
suplimentar de inc dou picioare montate pe partea din spate a platformei fixe,
astfel incat braul se ridic/coboar la sol pe direcia axei longitudinale a asiului,
orientate spre spate.
Fig.7.2.Macara cu brat foarte lung

d. PLATFORMA ROTITOARE: construcie metalic, ce se sprijin pe platforma
fix prin intermediul unui rulment de presiune. Pe aceast platform rotitoare se
monteaz:
mecanisme de acionare,
echipamentul (bra sau turn)
instalaia de comand
contragreutatea
agregate de acionare suprastructura
22
EXAMEN ATESTAT
e. ECHIPAMENTUL DE SUPRASTRUCTUR (BRA sau TURN): construcie

metalic spaial sudat. Materialele utilizate sunt oel carbon obinuit sau slab aliat
cu Cr i Mo, folosindu-se profile cornier, table, evi ptrate i rotunde. Braul este
articulat la baz pe supori fixai la platforma rotitoare iar in varf are rolele de
conducere a cablului de la mecanismul carligului.
Braele telescopare se pot prelungi prin adugarea unor tronsoane intermediare sau prin telescopare (brae formate din dou, trei sau patru tronsoane).
Extinderea sau retragerea tronsoanelor telescopice se realizeaz hidraulic cu
ajutorul unor cilindri cu piston.
Braele ce se prelungesc prin tronsoane intermediare au greuti proprii reduse i
macaralele permit montarea unor brae de lungimi foarte mari.
f. SISTEME DE ACIONARE (agregate, mecanisme, principii acionare):
AGREGATUL DE ACIONARE poate fi MOTOR DIESEL sau motor cu explozie.
Mecanismele automacaralelor sunt in general pentru executarea urmtoarelor
micri:
1. ridicare-coborare carlig principal;
2. ridicare-coborare carlig auxiliar;
3. basculare bra;
4. basculare prelungitor (gat lebd)
5. rotire
Mecanismele automacaralelor cu, capacitate de ridicare mic i medie sunt acionate
de motorul autocamionului care asigur i deplasarea macaralei, iar la automacaralele cu, capacitate mare de ridicare aceste mecanisme sunt acionate de un alt motor
montat pe platforma rotitoare.
Energia rezultat de la motor se poate transmite direct la mecanisme in cazul
acionrii mecanice sau transformat in alt form de energie ca in cazul acionrilor
electrice, hidraulice sau combinate.
g. INSTALAII I DISPOZITIVE DE COMAND: transmiterea comenzilor la
sistemul de acionare pentru funcionarea sau oprirea diverselor mecanisme se
realizeaz prin instalaii (dispozitive) de comand.
1.- COMENZI MECANICE SAU MANUALE: se realizeaz prin sisteme de
parghii, astfel incat se cupleaz sau decupleaz mecanismele care trebuiesc acionate
in sensurile dorite.
Sistemele de parghii sunt astfel concepute, incat simultan cu efectuarea comenzii
se acioneaz i asupra franelor de pe mecanismul comandat, astfel incat frana se
deschide sau se inchide dup caz, odat cu funcionarea sau oprirea mecanismului
respectiv.
Aceste comenzi sunt aplicate numai in cazul acionrilor mecanice i foarte rar,
intrucat prezint dezavantaje:
eforturi fizice sporite
comenzile nu pot fi prompte
mecanismele nu pot fi comandate astfel incat s realizeze micri sensibile i
23
EXAMEN ATESTAT
precise
uzurile (jocurile) ce se produc la articulaiile parghiilor genereaz nesiguran
2.- COMENZI ELECTRICE: sunt des utilizate in cadrul tuturor sistemelor de
acionri, prezentand siguran in exploatare i realizeaz comenzile cu promptitudine la tensiuni de 12 sau 24V, alimentarea fcandu-se de la baterii, sau 220V in cazul
macaralelor cu acionri electrice, cand alimentarea se face de la generator (cu cuplaje magnetice care au avantajul transmiterii unei micri de rotaie fr ocuri).
3.- COMENZI PNEUMATICE: utilizate in cazul acionrilor mecanice (macaraua
AM5).
4.- COMENZI HIDRAULICE: folosite in cazul acionrilor hidraulice i uneori in
cazul acionrilor mecanice
5.- COMENZI COMBINATE: automacaralele cu capacitate de ridicare mare
uzeaz de aceste comenzi combinate. Comenzile hidraulice sunt combinate cu cele
electrice, iar comenzile pneumatice cu cele electrice.
h. DISPOZITIVE DE SIGURAN: toate automacaralele au dotare minim cu
urmtoarele dispozitive de siguran:
limitatoare fine curs ridicare carlige;
limitatori fine curs ridicare bra;
limitatori de moment;
intreruptor de avarie;
sigurane la carlige;
indicator al sarcinilor maxime admise corespunztoare deschiderii braului.
Pe lang aceste dispozitive de sigura, automacaralele mai pot fi dotate cu:
limitatori coborare bra;
bul de nivel bidirecional pentru indicarea orizontalitii macaralei;
opritoare cu tampoane elastice sau cabluri ancore pentru a nu se da braul peste cap (in cazul unor macarale cu capacitate de ridicare mare);
limitatori pentru a nu se desfura in totalitate cablul de pe tob(acioneaz
cand rman 3 spire);
anemometru
limitatori de rotire pentru lucru numai pe spate (100 stanga dreapta, cazul
macaralei Demag), cand se pot ridica sarcini mai mari fa de celelalte poziii;
dispozitive de semnalizare la apropierea braului de linii electrice aeriene sub
tensiune;
dispozitive de limitare a basculrii braului in domenii reglabile (unghi minim
i maxim) cazul macaralei PH;
limitatoare de rotire cu braul pe deasupra cabinei autovehicolului;
limitatoare de sarcin (ca in cazul macaralelor MDK, RDK, etc.)in afara
limitatorului de moment.
i. DISPOZITIVE DE SEMNALIZARE:
1. ACUSTICE: clacsoane, sonerii, clopote electrice acionate de deserventul de
pe automacara pentru atenionare
24
EXAMEN ATESTAT
3. OPTICE: lmpi
j. CABINA MACARAGIULUI: manevra automacaralei se execut de regul dintro cabin amplasat pe platforma rotitoare, lateral fa de bra
k. CONTRAGREUTATEA: necesar pentru asigurarea stabilitii sub sarcin, la
macaralele cu capacitate de ridicare mare, montandu-se pe partea posterioar a platformei rotitoare, contragreuti. Mrimea i amplasarea contragreutii nu trebuie s influieneze negativ stabilitatea in gol.

i morale .
25
EXAMEN ATESTAT

reparaiilor ,
26
EXAMEN ATESTAT

TRANSPORTAT
Sigurana In exploatare a mainilor, utilajelor i instalaiilor de ridicat i transportat este condiionat i de efectuarea la timp a lucrrilor de ntreinere i revizii. De
vor fi schimbate. In cazul lanurilor articulate, uzarea articulaiilor conduce la alungirea fazelor, fapt ce modific pasul lanului, rczultnd o funcionare cu ocuri a mecanismului. De asemenea, dup un anumit timp, materialul obosete i din aceast
Uzarea benzilor se datorele diferenei de vitez ce apare ntre aceasta i materialul ce se ncarc, dispozitivelor cu scut de descrcare, frecrii prilor laterale de batiul mainii etc.
27
EXAMEN ATESTAT
maxim.
corespunztor.
28
EXAMEN ATESTAT

sau instalaie;
interzicerea manipulrii materialelor inflamabile n apropierea ntreruptoarelor electrice, ntruct senteilc ce apar la aceste ntreruptoare pot
provoca incendii;
muncii.
29
EXAMEN ATESTAT
11.BIBLIOGRAFIE
N.Huzum, G Rantz
http://tvet.ro
4.Imagini
30
EXAMEN ATESTAT
12.ANEXE
12.1.CLASIFICAREA MACARALELOR
Conform Prescripiei Tehnice ISCIR PT R1/2003 (Cerine tehnice privind
montarea, punerea n funciune, utilizarea, repararea i verificarea tehnic a macaralelor) in raport cu complexitatea deservirii i gradul de pericol pe care il prezint in
exploatare, macaralele se impart in urmtoarele grupe: A, B, C, D i E.
Grupa A: Macarale deplasabile pe ci fr in de rulare i cele montate
pe vagoane de cale ferat: automacarale, macarale pe senile, macarale autopropulsate pe pneuri, macarale remorcate, macarale montate pe vagon de cale
ferat.
Grupa B: Macarale deplasabile pe ci cu in de rulare avnd bra i platforma rotitoare (macarale turn, macarale portic i similare) i macarale Derrick.
Grupa C: Macarale deplasabile pe ci cu in de rulare (poduri rulante,
macarale portal i semiportal, grinzi rulante suspendate, transbordoare, macarale de turnare, arjare, forjare, etc.
Grupa D: Include macarale de tip special, care nu se inlud n grupele anterioare (macarale pe cablu, macarale foarfece, etc.).
Grupa E: Orice tip de macara (din grupele A, B, C, D) manevrate de la sol
prin cutie cu butoane, comand radio i infrarou orice tip de macara.
31
EXAMEN ATESTAT

OLTENIA
Nr. ______ din _________
PROIECT
pentru
NIVEL III
Calificarea: TEHNICIAN MECANIC PENTRU NTREINERE I REPARAII
Tema:
REPARAREA I NTREINEREA MAINILOR

I UTILAJELOR PENTRU DEBITAREA TABLELOR
NDRUMTOR:
Elev
Clasa
2013
EXAMEN ATESTAT
2.CUPRINS
1.Tema proiectului
2.Cuprins
3.Argument
4.Introducere
5.Debitarea tablelor
5.1.Generalitati
5.2.Debitarea mecanica a tablelor
5.2.1.Debitarea mecanica a tablelor prin forfecare
5.2.2.Debitarea mecanica a tablelor prin aschiere
12
5.3.Debitarea termica a tablelor
13
5.3.1.Debitarea cu flacara de gaze
13
5.3.2.Debitarea cu plasma
16
6.Intretinerea si repararea masinilor si utilajelor
17
6.1.Necesitatea lucrarilor de intretinere si reparare
17
6.2.Categorii de reparatii
19
6.3.Intretinerea si repararea instalatiilor hidraulice
19
6.4.Defecte si remedieri ale instalatiilor hidraulice
21
6.5.Intretinerea si repararea instalatiilor pneumatice
21
6.6.Intretinerea si repararea echipamentului electric
22
7.N.T.S.M. la intretinere si repararea masinilor si utilajelor
23
7.1.Deservirea masinilor-unelte
24
7.2.N.T.S.M. la taierea cu flacara
26
7.3.Poluarea ambientului de lucru la debitarea cu plasma
27
8.Bibliografie
28
9.Anexe
29
2
EXAMEN ATESTAT
3.ARGUMENT
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abiliti, cunotine, deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie transferabile, cu scopul de a
sprijini procesul de nvare continu, prin posibilitatea unei reconversii profesoinale
flexibile catre meserii inrudite.
Fiecare dintre calificrile profesionale naionale necesit uniti de competen
cheie i uniti de competen profesionale. Competenele profesionale sunt grupate n
uniti de competen generale i specializate.
reprezentat motivele eseniale pentru includerea abilitilor cheie n cadrul Standardelor
de Pregtire Profesional ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie s li se ofere posibilitatea de a
dobndi acele competene de baz care sunt importante pe piaa muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel nct s
dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de munc, pentru
asumarea rolului n societate ca persoane responsabile, care se instruiesc pe tot
parcursul vieii. Aceste cerine, necesare unei viei adaptate la exigenele societii
contemporane, au fost ncorporate n abilitile cheie
Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor abiliti, cunotine i deprinderi care permit absolvenilor fie s se angajeze, fie s-i continue pregtirea la un nivel superior.
presupune desfurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare i evaluare,
centrate pe elev.
Noii angajai vor putea desfura sarcini non-rutiniere care implic colaborarea n
cadrul unei echipe.
Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculum-ului specific nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat n multe activiti practice care i stimuleaz i
creativitatea. Orice activitate creativ va duce la o lrgire semnificativ a experienei i la
aplicarea contient a cunotinelor dobndite.
Lucrarea de atestat REPARAREA SI INTRETINEREA MASINILOR SI UTILAJELOR
PENTRU DEBITAREA TABLELOR implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire
Profesionala specifice pregatirii sale in domeniul tehnic.
nentrerupt a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din componenta
acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, dimensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari apare o
3
EXAMEN ATESTAT
inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale intregii
masini-unelte, fapt care determina necesitatea raparatiei.
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si instalatiilor necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros personal
muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care provoaca
iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice importante:
reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pentru
alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati.
instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de timp
si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale straturilor superficiale ale metalului din acre sunt confectionate piesele, de viteza relativa de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si de unii factori
externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea prelucrarii
suprafetelor respective.
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce atit
in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din cauza asazisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau din alte cauze.
In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, supratefetele
se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru imbinarile cu
pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In cazul miscarii de
rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc mai ales datorita uzarii
si strivirii.
In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si instalatii:
lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor, suruburile
conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc.
alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund conditiilor
de exploatare a pieselor;
EXAMEN ATESTAT
rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau reglarea incorecta a

masinii,utilajului sau instalatiei.
Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii maresc considerabil durata de serviciu.
masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelor de reparare, marirea rezistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii principalelor imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc..
Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru stabilirea
marimii uzarii limita a organelor componente, ale masinilor ,utilajelor si instalatiilor.Aceasta se refera in primul rind la piesele principale ca:batiuri,mese,arbori principali, etc., de care depind precizia si calitatea executiei.
directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele batiurilor.reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrautateste brusc caracteristicile de exploatare ale masinilor-unelte.
1.
2.
3.
4.
5.
Lucrul in echipa.
EXAMEN ATESTAT
4.INTRODUCERE
Istoria omenirii este strns legat de dezvoltarea mijloacelor de producie.
Pentru a-i procura cele necesare traiului, omul preistoric a folosit o serie de obiecte din natur pe care le-a utilizat ca arme i unelte. Treptat el a trecut la confecionarea
acestora, astfel ca ele s corespund mai bine scopului urmrit. Materialele din care erau
realizate acestea au dat nume principalelor epoci ale istoriei: epoca pietrei, a bronzului, a
fierului, aceasta din urm continund i n zilele noastre i diversificndu-se prin utilizarea
pe scar larg a aluminiului, a materialelor plastice, ceramice, compozite, etc.
Concepute i realizate empiric i acionate manual sau cu fora animalelor, uneltele
primitive asigurau performane reduse.
Apariia i dezvoltarea societii omeneti a determinat creterea i diversificarea
continu a necesarului de bunuri materiale. Pentru a face fa nevoilor mereu crescute,
omul a fost nevoit s perfecioneze continuu uneltele de producie, pentru a realiza performane din ce n ce mai ridicate privind precizia, productivitatea i costul prelucrrilor.
Dezvoltarea acestora a fost posibil datorit progreselor realizate n domeniul materialelor, al tehnologiilor de fabricaie, al sistemelor de acionare i al automatizrii, ajungndu-se n zilele noastre la o gam foarte larg de maini-unelte.
Ca urmare a progreselor realizate n diferitele domenii ale tiinei, n ultimele decenii a fost posibil realizarea celei mai moderne unelte create de om pn acum calculatorul electronic numeric care a deschis o nou epoc n istoria omenirii epoca informaional.
Efectele benefice ale implicrii tiinei n producie au fcut ca aceasta s devin
principala for de producie, avnd ca efect realizarea sistemelor de producie moderne.
Sistemele care reunesc maini-unelte, sisteme de deservire i calculatoare electronice
reprezint cele mai perfecionate sisteme de producie realizate de om pn acum sistemele CIM (Computer Integrated Manufacturing) care realizeaz procesarea automat
att a materiei ct i a informaiei.
EXAMEN ATESTAT
5.DEBITAREA TABLELOR
5.1.GENERALITATI
DEFINIIE:
Debitarea semifabricatelor este operaia tehnologic de separare complet sau
parial a semifabricatelor, sub aciunea unor fore exterioare.
Clasificarea metodelor de debitare

Debitarea este operaia prin care semifabricatele snt aduse la dimensiunile
necesare pentru prelucrarea mecanic ulterioar. Aceast operaie poate fi executat
prin deformare plastic, achiere, topire sau ardere local etc.
5.2.DEBITAREA MECANICA A TABLELOR

5.2.1.DEBITAREA MECANICA A TABLELOR PRIN FORFECARE
Mainile pentru debitat prin deformare plastic execut forfecarea semifabricatelor
cu ajutorul lamelor paralele i nclinate, flcilor (pentru bare laminate), cuitelor disc etc.
Foarfecele ghilotin este folosit pentru debitarea unor semifabricate din tabl
sau platband, linia de tiere fiind dreapt.
EXAMEN ATESTAT
Fig.5.1.Foarfeca ghilotina
Uzual, aceste maini se construiesc pentru semifabricate avnd lungimea liniei de

tiere de 5004 000 mm, iar grosimea de 1 8 mm. Exist ns i foarfece pentru tabl,
avnd lungimea liniei de tiere pn Ia 8 000 mm i 60 mm grosime, utilizate de antierele
navale. Tierea se execut cu ajutorul unor la-ne paralele sau nclinate ntre care exist
un joc, a crui valoare depinde de grosimea tablelor de tiat (fig. 5.2, a, b). Frecvena
micrii traversei mobile este de 3060 c.d/min, ns ea poate fi pn la 300 c.d/min n
cazul foarfecelor incluse n linii automate.
Fig.5.2.Pozitia relativa a lamelor foarfecelui

Pentru acionarea foarfecelor se utilizeaz sisteme mecanice, hidraulice sau hidromecanice.
In figura 5.3. este reprezentat schema cinematic a unui foarfece uor acionat
mecanic. Micarea de la motorul electric 1 se transmite la volantul 2, la arborele cotit 4
8
EXAMEN ATESTAT
prin intermediul cuplajului 3 i apoi, prin intermediul bielelor 5, la lama mobil 6. Foarfecele poate fi oprit cu frna 7, montat direct pe arborele cotit.
Fig.5.3.Schema cinematica a unui foarfece usor

La foarfecele mijlociu (fig.5.4), micarea de la motorul 1 se transmite la arborele cotit
2, prin intermediul unui reductor de turaii 3, format din angrenaje cilindrice; la foarfecele greu, deoarece turaia arborelui cotit este redus, reductorul este realizat din angrenaje melcate, arborele cotit avnd dubl acionare, n scopul simetrizrii ncrcrii i
deci a simetrizrilor ncrcrii la cele dou capete. In figur, cu V s-a notat volantul, cu F frna i cu C-cuplajul.
Fig.5.4.Schema cinematica a unui foarfece mijlociu
EXAMEN ATESTAT
Foarfecele cu aciune hidromecanic (fig. 5.5) dispune de un motor hidraulic 1 care

acioneaz sistemul de prghii 2,3 i 4, ale crui elemente finale 5 snt asamblate cu traversa mobil 6.
Fig.5.5.Schema de principiu
Fig.5.6.Foarfeca cu actionare hidraulica
Mainile pentru tiat cu role cu axe paralele
sint destinate pentru

tierea n fii a benzilor laminate la rece. Rolele tietoare se monteaz cu o suprapu
nere S=0,2...0,5 din grosimea benzii ce urmeaz a fi tiat.
10
EXAMEN ATESTAT
Fig.5.7.Masina de debitat cu role
In figura 5.8. este reprezentat schema cinemtic a unei maini pentru debitat cu
dou perechi de role. Cele dou perechi de role 1 primesc micarea de la motorul 2 prin
intermediul reductorului 3, arborelui 4, a sistemului de roi dinate z1, z2 i axele cardanice 5. Jocul lateral dintre role se realizeaz prin deplasarea arborilor portrole cu ajutorul
mecanismului 6, iar limea semifabricatului prin deplasarea cadrului II cu motorul electric 7 prin sistemul urub-piuli 8. Reglarea fin a suprapunerii rolelor se face cu ajutorul
bucelor excentrice 9, acionate de angrenajul melc-roat melcat 10, iar reglarea brut
se obine prin nclinarea batiurilor oscilante interioare cu roi de mn prin intermediul
unor angrenaje cu melc 11.
Fig.5.8.Schema cinematica.Masina de debitat cu role
11
EXAMEN ATESTAT
5.2.2.DEBITAREA MECANICA A TABLELOR PRIN ASCHIERE

La debitarea mecanic prin achiere se utilizeaz urmtoarele maini i utilaje:
Ferstrul mecanic alternativ.
Maina de debitat circular(fix i portabil).
Maina de debitat cu band.
Maina de debitat cu disc abraziv.
Se utilizeaz pentru debitarea semifabricatelor cu grosimea maximum 200 mm.Este acionat electromecanic.n timpul operaiei de debitare se utilizeaz lichid de rcire.
Fig.5.9.Ferastraul mecanic alternativ

Se utilizeaz la debitarea semifabricatelor tip bar, profile de dimensiuni(grosimi)
mari.Sculele achietoare sunt freze disc.
Fig.5.10.Masini de debitat circulare

12
EXAMEN ATESTAT
Se utilizeaz pentru debitarea metalelor i aliajelor la care se cere ca limea tieturii s fie mic.Pnza este tip band cu grosimea 0,8-1 mm,fiind antrenat de dou discuri care primesc micarea de la un motor electric.
Fig.5.11.Masina de debitat cu banda
5.3.DEBITAREA TERMICA A TABLELOR

5.3.1.DEBITAREA CU FLACARA DE GAZE
Tierea cu flacra de gaze, cu arcul electric, cu jetul de plasm etc., dei este o
operaie de separare sau de desprindere, adic contrar mbinrii, formeaz un procedeu
conex sudrii, deoarece folosete sursele de energie termic de la sudare.
Tierea oelurilor moi cu flacr de gaze i jet de oxigen este o tiere prin ardere i
se bazeaz pe faptul c, temperatura de ardere n oxigen a acestor oeluri este inferioar
temperaturii de topire. n acest scop, locul de nceput de tiere se aduce la temperatura
de aprindere, respectiv de ardere, dup care se proiecteaz un jet de oxigen de tiere
care produce o ardere rapid a metalului pe ntreaga grosime, rezultnd o tietur de calitate.
Arcul electric este, de asemenea, folosit la tiere, care poate fi realizat fie prin topire, fie prin ardere; n ultimul caz, la locul de incandescen se insufl un jet de oxigen.
Folosirea noilor surse de temperaturi foarte nalte i cu densiti mari de energie (jet de
plasm, laser etc.) face posibil i tierea metalelor sau a aliajelor greu fuzibile.
13
EXAMEN ATESTAT
n ntreprinderile moderne, mainile de tiere snt complet automate, la care comanda este fotoelectric (dup desene la aceeai scar sau micorate pn la 1 : 100), sau
numeric (cu benzi perforate), dotate cu echipament electronic, care pot executa tieturi
cu suprafee tiate de nalt calitate i cu un mare grad de precizie pentru abateri la dimensiunile nominale.
Tierea metalelor cu grosime mare este avantajos s fie executat dup nclzire,
n care caz vitezele de tiere obinute snt mai mari, iar consumul de gaz combustibil i
oxigen pe unitatea de lungime tiat este mult mai redus. Este recomandabil ca tierea
s fie executat la temperaturi de 500-600C, dac este posibil chiar i la temperaturi de
peste 1 000C.
n ntreprinderile siderurgice, tierea la temperaturi nalte este o operaie curent,
deoarece n procesul tehnologic semifabricatele snt nclzite, astfel nct operaia de tiere poate fi inclus pe fluxul de fabricaie cnd materialul se afl n stare cald. In acest caz,
operaiile de aducere i de rsturnare a blocurilor, bramelor i aglelor snt mecanizate i
se dispune de maini de tiere corespunztoare tierii la cald. Pentru tierea materialelor
cu grosimea de 50 -100 mm, vitezele de tiere la temperaturi de 1 000C snt de peste 4
ori mai mari, fa de tierea la temperaturi obinuite. In industria siderurgic, gazele
combustibile folosite pentru tiere snt gazele naturale, gazul de iluminat i propanul care
prezint avantajul unor arderi lente.
Mecanizarea i automatizarea operaiei de tiere se face prin folosirea mainilor de
tiere cu flacr de gaze astfel nct dirijarea flcrii i a jetului de oxigen de tiere s nu
se mai execute cu suflaiuri manuale dup linia de tiere trasat in prealabil pe piesa de
lucru, ci aceast operaie s fie executat cu suflaiuri montate pe o main. Operaia trebuie astfel condus, nct dup tiere s nu mai fie necesar nici o operaie de prelucrare,
de asemenea tierea s fie executat simultan cu suflaiuri multiple, n vederea obinerii
de productiviti ct mai mari. Economicitatea folosirii mainilor de tiere este n funcie
de numeroi factori: capacitatea de tiere a mainii, numrul de suflaiuri ale mainii cu
care se execut simultan tierea pieselor respective, productivitatea instalaiei, cota de
amortizare a investiiilor etc.
14
EXAMEN ATESTAT
Mainile de tiere cu flacra de gaze snt considerate maini-unelte, la care scula

de prelucrare este suflaiul; tierea nu se face prin contactul direct al sculei, prin separarea pieselor tiate, care se obine prin deplasrile suflaiului de tiere la distana necesar
grosimii respective supuse operaiei.
Dac ns seria de piese de tiat permite introducerea unei maini de tiere, este
indicat folosirea acestor maini, deoarece se pot obine suprafee tiate de calitate att
n privina dimensiunilor pieselor, ct i a rugozitii suprafeelor.
Pentru serii mari de piese se recomand mainile la care nu numai tierea se face automat, ci la care i comanda operaiei de tiere este automatizat, cu posibilitatea folosirii
mecanismelor centrale de antrenare cu fotoscop i a mai multor suflaiuri, ceea ce conduce la obinerea de piese precise, de o calitate superioar a tieturilor la un pre de cost
redus.
In prezent, mainile mari pentru tiere automat snt echipate cu agregate complexe cu
trei suflaiuri, care la lungimi mari execut dintr-o singur trecere rosturi n X, Y i K cu
precizia necesar.
Mainile moderne de tiere automat, echipate cu suflaiuri multiple mai sunt echipate i cu reglarea automat capacitiv a distanei bec-piesa de tiat
Fig.5.13.Masina de taiere automata
Fig.5.14.Masina de debitat cu suflaiuri multiple

15
EXAMEN ATESTAT
5.3.2. DEBITAREA CU PLASM

Prin tierea unei piese metalice se produce distrugerea local a legturilor
coezionale n zona unde se face tierea. Calitatea unei tieturi se apreciaz dup rugozitatea suprafetelor tieturii si dup extinderea zonei influentat termic de procesul de
tiere, unde pot s apar dilatri, contractii, transformri structurale, absorbtii de gaze,
oxidri, reduceri, nitrurri, formri si descompuneri de faze intermetalice.
Tierea termic ale pieselor metalice se poate realiza prin:
tierea termic prin arderea metalului, de exemplu tierea cu oxigen, cu aplicabilitate limitat de conditia ca temperatura de aprindere n oxigen a metalului sau aliajului metalic s fie mai mic dect temperatura de topire;
tierea termic prin topirea metalului- tierea metalelor cu plasm; nu se impun
limitri de temperaturi si deci se poate aplica la orice metal sau aliaj.
Tierea cu plasm este mai performant pentru c plasma, fiind mai concentrat, are
o temperatur mult mai mare, ceea ce face posibil tierea metalelor si aliajelor metalice
conductoare electric, ce nu pot fi tiate cu oxigen: oteluri nalt aliate refractare si inoxidabile, aluminiu, cupru, titan. Datorit concentrrii energiei, se obtin viteze mari de
tiere, fr nclzire prealabil sau prelucrri ulterioare.
16
EXAMEN ATESTAT
Fig.5.16.Debitarea cu plasma
6.INTRETINEREA SI REPARAREA MASINILOR SI UTILAJELOR

6.1.NECESITATEA LUCRRILOR DE NTREINERE I REPARARE
Intreinerea urmrete s menin mainile, utilajele i instalaiile in condiii normale de exploatare intre dou reparaii consecutive, reducand posibilitatea apariiei unor
reparaii accidentale.
Este necesar ca periodic s se verifice i starea accesoriilor din dotarea mainii,
utilajului i a instalaiei respective, chiar dac sunt situaii cand unele dintre acestea sunt
folosite mai rar.
Activitatea de intreinere i reparare a utilajelor este impus de faptul c, pe parcursul
folosirii lor productive, acestea sunt supuse procesului de uzur fizic i moral.
Ca urmare, a procesului de uzur fizic, are loc un proces de pierdere treptat a valorii de
intrebuinare a utilajului, i in final o pierdere a capacitii de satisfacere a nevoii sociale
pentru care a fost creat.
Obinerea unei durate de funcionare normale cat mai lungi se poate realiza prin
incetinirea procesului de uzare fizic a pieselor componente, aceasta asigurandu-se prin:
exploatarea mainilor, utilajelor i instalaiilor la sarcina normal (prin evitarea
supraincrcrilor), intreinerea corect i curirea zilnic, ungerea pieselor in micare,
observarea continu a strii i funcionrii lor, lucrul de bun calitate a echipelor de
intreinere i reparaii i executarea reparaiilor la timp, conform prescripiilor
intreprinderii constructoare.
In vederea meninerii caracteristicilor funcionale ale utilajului i a funcionrii in
condiii cat mai apropiate de cele iniiale, in cadrul intreprinderilor se organizeaz un
serviciu de intreinere i reparare a utilajului de producie. Din analiza comportamentului
utilajelor in procesul de uzur fizic se poate constata c uzura in timp a diferitelor
componente are loc in mod difereniat.
17
EXAMEN ATESTAT
Fenomenul de uzur fizic a utilajului poate fi ameliorat i printr-un sistem de

activiti de intreinere a acestuia, precum i printr-un ansamblu de operaii de control i
revizie, care s permit depistarea din timp a eventualelor defeciuni.
Realizarea unor activiti de intreinere i reparare corespunztoare a utilajelor are
o serie de avantaje, dintre care mai importante sunt:
creterea perioadei de timp in care utilajul este in stare de funcionare i realizarea
produciei conform graficelor;
creterea randamentului i a preciziei de funcionare a utilajelor;
reducerea costurilor de producie i, implicit, creterea eficienei activitii de
producie.
Activitatea de intreinere i reparaii a devenit o problem tehnologic, in timp ce
o lung perioad de timp era considerat ca o activitate anex neimportant.
Aceastmodificare de optic este fireasc, deoarece astzi intr-o intreprindere constructoare de maini exis un numr foarte mare de utilaje diversificate.
Existena unui compartiment de intreinere i reparaii este justificat de necesitatea
asigurrii utilizrii permanente a echipamentelor i cldirilor din intreprinderile tot mai
complexe.
Domeniul de activitate al compartimentului de intreinere este diferit de la o
intreprindere la alta, dar cuprinde in general, urmtoarele lucrri:
intreinerea i repararea echipamentului i cldirilor;
modificrile aduse acestora;
montarea i punerea in funciune a noilor echipamente;
livrarea de utiliti in scopuri de producie (ap, energie electric, aer, abur, gaze
etc.);
controlul i evidena cheltuielilor de intreinere i reparaii;
paza contra incendiilor.
Pentru atingerea obiectivelor compartimentul de intreinere trebuie s se foloseasc
de principalele mijloace:
s se constituie intr-un organism proporional dimensionat cu cadre i bine organizat in funcie de specificul intreprinderii;
s elaboreze un program de lucru bine conceput;
s-i organizeze disponibilul de piese de schimb in funcie de necesiti;
s evidenieze i s studieze continuu cauzele avariilor i s prevad remediile;
s lucreze in strans colaborare cu celelalte compartimente, astfel ca s se asigure
funcionarea utilajelor prin respectarea programelor;
s se informeze permanent in pas cu progresul tehnologic, in domeniul materialelor, metodelor i echipamentelor noi.
18
EXAMEN ATESTAT
6.2.CATEGORII DE REPARAII CE SE EXECUT N CADRUL SISTEMULUI DE REPARAII PREVENTIV PLANIFICATE

Categoria
reparatiei
Scopul
Faze tehnologice
Revizia tehnic (Rt)
Se constat starea
utilajului i se remediaz
defeciunile aprute de la
ultima reparaie a utilajului.
Reparaia curent de
gradul I (Rc1)
Se verific subansamblele
principale prin demontarea
prilor componente care
faciliteaz aceast operaie
Reparaia curent de
gradul II (Rc2)
- Se verific toate subansamblele prin demontarea

lor complet.
- Se face dup mai multe
reparaii curente de gradul I
Reparaia capital (Rk)
Revizia total a utilajului

pentru a se inlocui sau
reface piesele sau
subansamblele de baz
ajunse in stare de uzur
avansat.
- Se verific starea tehnic a utilajului in vederea meninerii in stare de

funcionare pan la urmtoarea
reparaie.
- Se efectueaz reglajele mecanismelor.
- Se strang sau se inlocuiesc garniturile de etanare.
- Se controleaz piesele de uzur
frecvent pentru a stabili volumul
reparaiei urmtoare (piese de
schimb, materiale, manoper).
- Se verific instalaiile de comand
i ungere.
- Se verific dispozitivele care asigur securitatea muncii.
- Se execut inlocuirea sau recondiionarea pieselor de uzur foarte
rapid (piese de etanare, buce,
rulmeni, etc.).
- Se verific i se elimin jocurile
intre piese.
- Se controleaz circuitele de ungere
i rcire, dispozitivele de comand.
- Se repar dispozitivele de protecie.
- Se reface protecia anticorosiv
exterioar.
- Se inlocuiesc sau se recondiioneaz piesele cu uzur rapid.
- Se inlocuiesc sau se recondiioneaz piesele cu frecven de uzur
mijlocie.
- Celelalte operaii sunt ca la Rc1
- Se demonteaz complet utilajul i
se verific fiecare pies.
- Se verific i piesele care nu sunt
supuse uzurii mecanice, dar au fost
solicitate de ocuri termice.
- Se verific i piesele care formeaz
scheletul pe care se sprijin elementele active (supori, carcase de
susinere, etc.) deoarece in timpul
funcionrii funcionrii utilajului
caracteristicile metalelor pot suferi
schimbri.
Loc executie
Importanta
In instalaie
Este o operaie intermediar

intre dou reparaii, care
asigur meninerea in
funcionare a utilajului pan
la urmtoarea reparaie.
In instalaie
Asigur funcionarea
normal pan la urmtoarea
reparaie planificat.
In instalaie sau in
atelierul mecanic
central (utilaje
mai mici i uor
de transportat)
Asigur funcionarea in
condiii normale a utilajelor
i instalaiilor.
In instalaie sau in
atelierul mecanic
central (utilaje cu
gabarite reduse i
uor de
transportat)
Este redat integral

capacitatea de funcionare a
utilajului sau instalaiei.
6.3.NTREINEREA I REPARAREA INSTALAIILOR HIDRAULICE

Controlul instalaiilor de acionare hidraulic se efectueaz la intervale regulate, i
const in:
controlul nivelului uleiului i urmrirea schimbrii acestuia Ia intervalele prescrise
in funcie de condiiile de lucru;
observarea meninerii temperaturilor i presiunilor de regim;
controlul zilnic al pierderilor, gradului de murdrire, uzur excesiv, racorduri i
garnituri uzate;
19
EXAMEN ATESTAT
semnalarea defectelor personalului de intreinere.

ntreinerea instalaiilor hidraulice ale mainilor i utilajelor const in:
intreinerea agentului hidraulic (lichidul de lucru);
intreinerea elementelor componente ale instalaiei.
Agentul hidraulic (apa, uleiul mineral, lichide sintetice etc.) vehiculat in sistemele
hidraulice ale mainilor i utilajelor, in cea mai mare parte, este depozitat intr-un rezervor
sau bazin. Datorit frecrilor mecanice, variaiei presiunii, schimbrii temperaturii etc.
agentul de lucru este supus oxidrii, descompunerii, murdririi, aciuni care ii modific
proprietile fizice i chimice, fcandu-l necorespunztor scopului su, conducand i la
uzarea instalaiei hidraulice.
Rezervorul de ulei, impreun cu filtrele instalaiei, au rolul de a contribui la
meninerea proprietilor agentului hidraulic, eliminand particulele solide prin decantare
i filtrare i, asigurand meninerea temperaturii acestuia in limitele admisibile.
Decantarea se aplic lichidelor de lucru cu stocuri mari de lichid, cum sunt uleiurile
din circuitele de ungere prin recirculare la laminoare, compresoare, reductoare de turaie
de mare gabarit etc. Separarea contaminanilor, a cror densitate relativ este mult
difereniat de cea a uleiului, se face gravimetric. Pentru o mai bun separare,
decantoarele sunt compartimentate i se monteaz pe returul uleiului spre rezervorul de
lucru, timpul de staionare fiind cuprins intre 10 i 30 min, iar temperatura de 70-80C.
Particulele ce nu pot li reinute din circuit prin decantare vor fi eliminate prin filtrare.
Filtrarea lichidelor de lucru este un procedeu utilizat pe scar larg, deoarece filtrele pot fi schimbate cu uurin fr, s afecteze sistemul de ulei.
Elementele instalaiei hidraulice supuse mai des lucrrilor de intreinere sunt:
conductele, armturile, rezervoarele.
Conductele se degreseaz cu soluii alcaline calde, dup care se introduce
succesiv in bi cu acid clorhidric sau sulfuric cald (diluie 50%) ce conine pasivizatori, bi
cu ap pentru splare i neutralizare a urmelor de acizi. Protecia anticorosiv se asigur
prin suflarea conductelor cu abur, apoi, fr pauz, pulverizarea la interior a unor uleiuri
aditivate anticorosiv i inchiderea la capete a conductelor.
Armturile trebuie degresate (prin splare) i, acolo unde sunt pete de rugin, se
va interveni cu perii de sarm dup care se pulverizeaz ulei aditivat anticorosiv.
Rezervoarele se cur prin sablare, frecare cu perii de sarm apoi se spal cu
solveni (tricloretilen).
Dup montarea instalaiei hidraulice, este necesar splarea intregului sistem prin
recircularea intens, a unui lot de ulei de splare, la temperatura de 65-75C, fr
circulaie in lagre sau alte dispozitive speciale. In timpul splrii, se cur filtrele ori
decate ori se infund i, acolo unde exist, se pune in funciune separatorul centrifugal
pentru indeprtarea impuritilor existente in suspensie, in fluid. Operaia de splare se
consider incheiat cand la filtre sau la separatoarele centrifugale nu se mai acumuleaz
impuriti.
20
EXAMEN ATESTAT
Dup splare, se evacueaz uleiul i se controleaz dac in instalaie exist impuriti. Se

introduce lotul de ulei de lucru, se recirculeaz i se filtreaz, dac se consider c este
necesar, dup care instalaia poate intra in funciune normal.
Mai mult de 50% din avariile acestor dispozitive apare datorit suprainclzirilor,
impurificrilor i infiltraiilor de aer.
Defeciunile cele mai frecvente ale sistemelor hidraulice, cat i msurile de remediere ce
trebuie luate de personalul de intreinere sunt date in tabelul de mai jos.
6.4.DEFECIUNI I REMEDIERI ALE INSTALAIILOR HIDRAULICE.

Cauze
Mod de remediere
Suprainclzire a (la temperaturi

peste 1000C)
Defectiunea
- scderea vascozitii uleiului;

- formarea de depuneri i aglomerri de acizi;
- uzuri rapide ale cilindrilor;
- deteriorarea garniturilor;
- blocarea comenzilor i a
supapelor de siguran;
- miros urat al uleiului;
- uleiul ii inchide culoarea i se
constat o scdere de presiune.
Consecinte
- ulei necorespunztor;
- nivelul uleiului este sczut;
- suprasarcina;
- suprapresiuni,
demontri repetate;
- pierderi interioare la pomp;
- obturarea fluxului de ulei datorit
avariilor la tubulatur;
- rcire insuficient, reglarea defectuoas a supapei de siguran.
Impurificri
- se accelereaz oxidarea uleiului;

- ptrunderea particulelor in aerisiri
i garnituri;
- aciuni abrazive.
- montarea unor piese necurate in

utilaj;
- montarea in utilaj a unor piese cu
impuriti.
Infiltraii de aer
- apariia spumei in sistem;

- accelerarea oxidrii uleiului.
- garnituri necorespunztoare;
- inveliul filtrului absoarbe ulei;
- absorbirea de aer de la pomp.
- se schimb uleiul conform

vascozitii indicate de constructor;
- reglarea regulatorului in
vederea respectrii caracteristicilor
nominale;
- inlocuirea garniturilor;
- se controleaz viteza de funcionare a diverselor organe cu comand
hidraulic i eventual inlocuirea
pompei;
- inlocuirea tubului avariat;
- se imbuntete circulaia aerului
i se cur punctele inclzite;
- se rectific i se regleaz supapele.
- curirea intregului circuit hidraulic
i repunerea lui in funciune;
- se inlocuiete i se cur filtrele,
rezervorul de ulei i accesoriile;
- dup ce utilajul a fcut trei cicluri
in gol se descarc uleiul de splare,
se cur filtrele i se alimenteaz cu
ulei hidraulic proaspt.
- se descoper locurile pe unde
ptrunde aer, scurgand uleiul pe
racord i ascultand modificarea
zgomotului;
- evile de aspiraie i refulare la
rezervor se va plasa cat mai jos sub
nivelul uleiului.
6.5.NTREINEREA I REPARAREA INSTALAIILOR PNEUMATICE

Elementele de comand pneumatice sunt constituite din mai multe subansambluri.
Fiecare subansamblu de comand este constituit din elemente de semnalizare (limitator
de sfarit de curs), elemente de aezare, elemente de comand i de acionare (cilindri,
urub etc.).
Din punct de vedere al subansamblurilor de intreinut un sistem pneumatic conine:
filtre, ungtoare, garnituri din material plastic, imbinri filetate, ventile, cilindri. Meninerea performanelor sistemului pneumatic depinde in mare msur de modul cum se realizeaz intreinerea i repararea acestor subansamble.
In tabelul de mai jos se indic cateva operaii ce trebuie efectuate la revizia tehnic
a sistemului pneumatic.
Indicaii privind ntreinerea instalaiilor pneumatice.
21
EXAMEN ATESTAT
Elementul sistemului
Filtrul
Ungatorul
Conductele
Imbinarile filetate
Cilindrul
Elemente de
fixare
Indicatii de intretinere
Are rolul de a cura aerul ce vine de la reeaua de alimentare inainte de a intra in partea de comand.
Este necesar o curire sptmanal pentru sisteme ce lucreaz in condiii dure.
In multe cazuri filtrul este dotat cu separator de ap, care poate prezenta defeciuni:
acumulare de ap de condens, dereglarea arcului, defeciuni ce trebuie remediate la operaia de revizie.
Se urmrete meninerea nivelului uleiului la nivelul prescris. Dac nivelul a sczut se face umplerea cu ulei corespunztor.
Necesit verificri sptmanale pentru a se impiedica apariia defeciunilor; la conductele ce vin in contact cu uleiul se indic
utilizarea furtunurilor rezistente la ulei.
In aceste imbinri partea susceptibil la defectri este garnitura de etanare; este indicat s se utilizeze garnituri din poliamide
care nu absorb uleiul i deci nu ii modific volumul iniial.
Se verific tija pistonului, care trebuie nu trebuie s prezinte defecte ce pot conduce la distrugerea garniturii tijei; la cilindrii
supui la influene termice se impune schimbarea garniturii la perioade mai scurte.
Se strang uruburile i se inlocuiesc cele uzate sau lips.
6.6.NTREINEREA I REPARAREA ECHIPAMENTULUI ELECTRIC

Un rol deosebit de important in buna funcionare a mainilor, utilajelor i instalaiilor la parametrii optimi il are i intreinerea corect a echipamentului electric. Acesta trebuie ferit de ptrunderea apei i a prafului. Periodic, mainile electrice se vor curi de
praf i mizerie pentru a impiedica scurtcircuitarea lor. Motoarele i generatoarele electrice se verific de cel puin dou ori pe an.
Pentru a determina necesitatea de intreinere i reparare a mainilor electrice este necesar s se cerceteze dac maina produce zgomote i vibraii.
Principalele surse de zgomot pot fi:
lagrele: locul arborelui este mare; rulment montat greit sau uzat;
ventilatoarele: plasele de intrare turtite sau astupate parial;
canalele radiale de ventilaie: nedegajate suficient, aezate unele in faa celorlalte;
periile sau miezurile de fier ale statorului sau rotorului: colectoare
Principalele surse de vibraii pot fi:
lagrele: uzuri mari;
rotorul: dezechilibrarea rotorului;
mecanismul de transmisie: inele slbite;
fundaia: fixarea slab pe fundaie sau in glisiere.
In cadrul reviziilor tehnice, la motoarele electrice, se execut urmtoarele operaii:
splarea, curirea i tergerea prilor exterioare;
splarea pieselor provenite de Ia mecanismele demontate i remedierea defectelor de suprafa;
inlocuirea pieselor uzate;
verificarea i repararea dispozitivelor de ungere;
schimbarea lubrifiantului;
ungerea elementelor ce formeaz ajustaje;
vopsirea parial.
22
EXAMEN ATESTAT
7. NORME DE TEHNICA A SECURITATII MUNCII LA

INTRETINERE SI REPARARE
In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate complexa datorita
carui fapt si normele de tehnica a securitatii munci sunt diverse in functie de locurile de
munca .
Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de prevenire si stingere a incendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie, prelucrare a metalelor la rece cu ajutorul masinilor-unelte, sudare si taiere cu gaze si arc electric precum si urmatoarele norme
specifice reparatiilor:
la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub conducerea
unui maistru sau sef de echipa;
uneltele si dispozitivele de ridicat (vinciuri, macarale, poduri rulante etc.)utilizate
de echipa de reparatii trebuie sa fie in buna stare;
inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un utilaj, maistrul sau
seful de echipa se va asigura ca masina respectiva sa nu poata fi pusa accidental in
miscare, iar pentru orice eventualitate pe intrerupatorul electric principal se va pune o tabla indicatoare cu inscriptia: NU CUPLATI SE LUCREAZA
la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe ghidaje verticale
trebuie luate masuri de sprijinire a acestora;
dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de functiune inainte de
montarea tuturor dispozitivelor de protectie;
inainte de punerea in functiune se va controla daca sculele folosite la reparatie au
fost inlaturate de pe masina;
in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichide inflamabile este interzis fumatul sau accesul cu foc deschis;
la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici si inflamabili, se vor folosi bai cu capace de inchidere si se vor lua masuri de prevenire si stingere a incendiilor;
la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o alifie protectoare
pentru a prevenii actiunea vatamatoare a vaporilor diferitilor compusi chimici si
vor purta tot echipamentul prevazut de normele de protectia muncii;
nu este permis lucrul in pozitie aplecata deasupra baii;
cand nu se lucreaza , baile vor fi acoperite cu un capac , pentru a impiedica evaporarea electrolitului;
23
EXAMEN ATESTAT
in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introdurea si cunsumarea alimentelor precum si fumatului;
7.1.DESERVIREA MASINILOR-UNELTE
Art. 9. - Inainte de inceperea lucrului,lucratorul va controla starea masinii, a dispozitivelor
de comanda (pornire-oprire si schimbarea sensului miscarii), existenta si starea dispozitivelor de protectie si a gratarelor din lemn.
Art. 10. - Lucratorul care deseveste o masina-unealta actionata electric va verifica zilnic:
a) integritatea sistemului de inchidere a carcaselor de protectie (usi, capace etc);
b) starea de contact intre bornele de legare la pamant si conductorul de protectie ;
c) modul de dispunere a cablurilor flexibile ce alimenteaza partile mobile, cu caracter
temporar, precum si integritatea invelisurilor exterioare ;
d) continuitatea legaturii la centuraa de impamantare.
Art. 11. - Se interzice lucratorilor care deservesc masinile-unelte sa execute reparatii la
masini sau instalatii electrice.
Art. 12. - In mod obligatoriu , masina-unealta , agregatul, linia automata vor fi oprite si
scula indepartata din piesa in urmatoarele cazuri :
a) la fixarea sau scoaterea piesei de prelucrat din dispozitivele de prindere atunci cand
masina nu este dotata cu un dispozitiv special care permite executarea acestor operatii in
timpul functionarii masinii :
b) la masurarea manuala a pieselor ce se prelucreaza ;
c) la schimbarea sculelor si a dispozitivelor;
d) la oprirea motorului transmisiei comune in cazul cand masina este actionata de la
aceasta transmisie.
Art. 13. - In mod obligatoriu, se vor deconecta motoarele electrice de antrenare ale
masinii-unealta, agregatului, liniei automate in urmatoarele cazuri:
a) la parasirea locului de munca sau zonei de polideservire, chiar si pentru un timp scurt ;
b) la orice intrerupere a curentului electric ;
24
EXAMEN ATESTAT
c) la curatirea si ungerea masinii si la indepartarea aschiilor ;

d) la constatarea oricaror defectiunii in functionare.
Art. 14. - In cazul cand in timpul functionarii se produc vibratii, masina se va opri imediat
si se va proceda la constatarea si inlaturarea cauzelor. In situatia in care acestea sunt determinate de cauze tehnice, se va anunta conducatorul procesului de munca.
Art. 15. - Dupa terminarea lucrului sau la predarea schimbului, lucratorul este obligat sa
curete si sa unga masina, sa lase ordine la locul de munca si sa comunice schimbului
urmator , toate defectiunile care au avut loc in timpul lucrului, pentru a nu expune la accidente lucratorul care preia masina.
Art. 16. - Inlaturarea aschiilor si pulberilor de pe masinile-unelte se va face cu ajutorul
maturilor, periilor speciale sau carligelor. Se interzice inlaturarea aschiilor cu mana. Se
interzice suflarea aschiilor sau pulberilor cu jet de aer ; aceasta operatie este permisa
numai cu justificari tehnologice sau constructive si cu folosirea aerului comprimat de maxim 2 atm.
Art. 17. - Evacuarea deseurilor de la masini se va face ori de cate ori prezenta acestora
este stanjenitoare pentru desfasurarea procesului de productie sau pentru siguranta operatorului si cel putin o data pe pe schimb.
Art. 18. - Piesele prelucrate, materialele , deseurile se vor aseza in locuri stabilite si nu
vor impiedica miscarile lucratorilor, functionarea masinii si circulatia pe caile de acces.
Piesele prelucrate, materialele si deseurile cu dimensiuni mai mici se vor depozita in containere.
Art. 19. - (1) Gratarele din lemn de la masini vor fi mentinute curate si in buna stare,
evitandu-se petele de ulei.
(2) Petele de ulei de pe gratare sau paviment se inlatura prin acoperire cu rumegus.
Art. 20. - Se interzice spalarea mainilor cu emulsii sau uleiuri de racire , produse inflamabile ( benzina, tetraclorura de carbon, silicat de sodiu etc.) precum si stergerea lor cu
bumbac utilizat la curatare masinii.
25
EXAMEN ATESTAT
7.2.MSURI DE TEHNIC A SECURITII MUNCII

LA TIEREA I PRELUCRAREA CU FLACR DE
GAZE
La tierea i prelucrarea cu flacra de gaze, msurile de tehnic a securitii
muncii care trebuie luate snt asemntoare cu cele de la sudarea cu gaze, innduse
seam de gazele i de utilajele folosite. Pentru generatoarele de acetilen sau buteliile de
acetilen, pentru buteliile de oxigen, robinete, reductoare, suflaiuri, tuburi etc. se vor
respecta msurile specifice.
Pentru tiere, piesele vopsite se vor cura de-a lungul rostului ce urmeaz a fi tiat; curirea se va face pe o lime de minimum 100 mm de fiecare parte. Dac piesele au pe
ele materiale inflamabile, se vor cura complet, spre a nu se produce incendii. Dup tiere, piesele vor fi introduse n conteinere nchise i apoi evacuate.
Se recomand stropirea pieselor tiate, cu ap. n cazul cnd se produc multe gaze arse i
fum, cum snt operaiile de flamare i scobire, se vor instala hote de exhaustare a fumului
produs, n special dac operaia este mecanizat, i jeturi de ap pentru nlturarea
zgurei formate.
Fig.7.1.Echipament de protectie la debitarea cu flacara de gaze
26
EXAMEN ATESTAT
7.3. ASPECTE PRIVIND POLUAREA AMBIENTULUI DE

LUCRU LA DEBITAREA CU PLASMA
Prelucrarea cu plasm a materialelor metalice (oteluri inoxidabile, metale si aliaje
neferoase) se caracterizeaz prin emanarea de noxe (substante nocive, zgomot si radiatii
luminoase), periculoase pentru sntatea operatorului. n consecint, sunt necesare
msuri pentru diminuarea polurii mediului, cum ar fi:
echiparea instalatiei cu sisteme de ventilatie;
procesarea cu plasm sub o perdea de ap cu ajutorul unui dus aer-ap sau
sub un clopot de protectie din ap ;
procesarea cu plasm deasupra unui jet de ap, care are rolul de a rci sI
transporta rapid masa de metal topit si zgura din rostul de tiere;
procesarea cu plasm prin imersie a piesei la o adncime 60...80mm de la
suprafata apei cu consecinte negative asupra propriettilor metalului dup tiere; n
compensatie se obtin deformatii termice mici, iar zona influentat termic este redus.
27
EXAMEN ATESTAT
8.BIBLIOGRAFIE
1.Norme de protectia muncii (NSSM 1)
http://www.iprotectiamuncii.ro/
2.Intretinerea tehnica a utilajelor
3.Imagini
4.Lucrari de intretinere si reparatii
MEdCTCNDIPT / UIP
2008
28
EXAMEN ATESTAT
9.ANEXE
9.1.MASINI DE DEBITAT TABLA
Fig.9.1.Masini de debitat tabla
29
EXAMEN ATESTAT

OLTENIA
Nr. ______ din _________
PROIECT
pentru
NIVEL III
Calificarea: TEHNICIAN MECANIC PENTRU NTREINERE I REPARAII
Tema:
REPARAREA I NTREINEREA MAINILOR

I UTILAJELOR PENTRU INDOIREA TABLELOR
NDRUMTOR:
Elev:
Clasa:
2013
EXAMEN ATESTAT
2.CUPRINS
1.Tema proiectului
2.Cuprins
3.Argument
4.Introducere
5.Indoirea tablelor
5.1.Generalitati
6.Masini si utilaje pentru indoire
7
9
6.1.Clasificarea masinilor pentru indoire
6.2.Masini pentru indoit tabla
10
12
7.1.Categorii de reparatii la intretinere si reparare
12
12
7.3.Defecte si remediere la instalatiile hidraulice
14
14
15
7.6.Intretinerea masinilor si utilajelor pentru indoit tabla
16
8.Norme de securitatea muncii la intretinere si reparare
22
17
8.2.Norme de tehnica securitatii muncii la intretinere si reparare
18
8.2.Norme de securitatea muncii la exploatarea masinilor de indoit
20
9.Bibliografie
21
EXAMEN ATESTAT
3.ARGUMENT
centrate pe elev.
cadrul unei echipe.
Lucrarea de atestat REPARAREA SI INTRETINEREA MASINILOR SI UTILAJELOR
PENTRU INDOIREA TABLELOR implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala specifice pregatirii sale in domeniul tehnic.
nentrerupt a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din componenta
acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, dimensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari apare o
3
EXAMEN ATESTAT
inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale intregii
masini-unelte, fapt care determina necesitatea raparatiei.
instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de timp
si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale straturilor superficiale ale metalului din acre sunt confectionate piesele, de viteza relativa de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si de unii factori
externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea prelucrarii
suprafetelor respective.
In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, suprafetele se
distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru imbinarile cu
pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In cazul miscarii de
rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc mai ales datorita uzarii
si strivirii.
EXAMEN ATESTAT

masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelor de reparare, marirea rezistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii principalelor imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc..
directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele batiurilor.Reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrautateste brusc caracteristicile de exploatare ale masinilor-unelte.
1.
2.
3.
4.
5.
Lucrul in echipa.
EXAMEN ATESTAT
4.INTRODUCERE
EXAMEN ATESTAT
5.INDOIREA TABLELOR
5.1.GENERALITATI
DEFINIIE:
Indoirea este operatia tehnologica de modificare a formei si dimensiunilor semifabricatelor,fara indepartare de material.
Fig.5.1.1.Masina de roluit tabla

Semifabricatele supuse operaiei de ndoire sunt:table,bare,evi,srme,profiluri.
Metodele de ndoire sunt:
dup natura efortului dezvoltat:
ndoire manual;
ndoire mecanic.
dup temperatur:
ndoire la rece;
ndoire la cald.
EXAMEN ATESTAT
Fig.5.1.2.Procesul de indoire
Capetele barei permit fixarea n vederea realizrii operaiei de ndoire.Ele nu sunt
supuse procesului de ndoire.Dup ndoire se constat c axa de simetrie (fibra medie
deformat) nu-i modific lungimea.Partea superioar a barei este solicitat la ntindere,iar partea inferioar la compresiune.Fibra medie (axa neutr) se utilizeaz pentru
calculul lungimii iniiale a semifabricatului.
r- raza de ndoire;
-unghiul la centru.
Fig.5.1.3.Elemente geometrice
Raza minim de ndoire,rmin depinde de grosimea materialului i de natura sa.
EXAMEN ATESTAT
6.MASINI SI UTILAJE PENTRU INDOIRE

6.1.CLASIFICAREA MASINILOR PENTRU INDOIRE
ndoirea mecanic se aplic pentru semifabricate din categoria barelor, evilor, tablelor i a profilelor.
Mainile de ndoit sunt cu acionare:
electromecanic;
hidraulic;
pneumatic.
Fig.6.1.1.Masina de indoit table
Fig.6.1.2.Masina de indoit profile

9
EXAMEN ATESTAT
6.2.MAINI PENTRU NDOIT TABL

Indoirea tablelor se execut n forme cilindrice, folosindu-se maini pentru ndoit cu
cilindri (cu valuri) i n unghi sau cu raze de curbur mici, operaia executndu-se pe
mainile pentru ndoit de tip abkant.
Mainile pentru ndoit cu cilindri se preteaz la ndoirea n forme cilindrice sau tronconice a tablelor i snt alctuite din trei cilindri acionai de un motor electric prin intermediul unui reductor. Schema ndoirii tablei n form cilindric este reprezentat n
figura, la care se deosebesc: cilindrii 1 i 2, prin care trece tabla de ndoit 3; cilindrul 2
poate fi deplasat pe vertical, obinndu-se n felul acesta modificarea razei de curbur
R.
Fig.6.2.1.Schema indoirii tablei

Presa pentru ndoit poate fi acionat mecanic sau hidraulic i servete la ndoirea
tablelor cu grosimi de 1-40 mm i lungimi de 1 200-4000mm dezvoltnd o for de
presare de 500 5 000 kN.
Indoirea se execut cu ajutorul unei matrie pentru ndoit montat pe presa propriu-zis. Scula se compune din poansonul 1 i matria 4, care corespunde profilului de
ndoit. Poansonul se fixeaz cu uruburile de strngere 3 n placa mobil 2 n care este executat un canal cu profilul n T. Placa de formare (matria) are pe fiecare latur cte un
profil pentru ndoire.
10
EXAMEN ATESTAT
Fig.6.2.2.
Fig.6.2.3.Indoirea tablei
Maina pentru ndoit (abkant)

este asemntoare cu foarfecele
ghilotin cu deosebirea c n locul cuitelor se monteaz bare profilate pentru
ndoit i servete la ndoirea tablelor cu raze mici de curbur i de lungime
mare. Pe mese i placa se fixeaz cte o in de ndoire care au profilul corespunztor
piesei ce urmeaz a fi indoita. Masa inferioara este fixa. iar masa superioar se poate
cobor cu ajutorul suruburilor .Placa rabatabil are posibilitatea de a se roti in sus,
ajungand in pozitia punctat. Pentru executarea operaiei de ndoire, tabla se fixeaza
intre sine, dup care, prin ridicarea plcii rabatabile , se apasa cu sina rezultnd piesa
ndoit .
Fig.6.2.4.Masina de indoit
11
EXAMEN ATESTAT

Categoria
reparatiei
Scopul
Faze tehnologice
Revizia tehnic (Rt)
Se constat starea
Reparaia curent de
gradul I (Rc1)
Reparaia curent de
gradul II (Rc2)
- Se verific toate subansamblele prin demontarea

lor complet.

reface piesele sau
avansat.

reparaie.
i ungere.
- Se execut inlocuirea sau recondiionarea pieselor de uzur foarte
rapid (piese de etanare, buce,
rulmeni, etc.).
intre piese.
exterioar.
mijlocie.
schimbri.
Loc executie
Importanta
In instalaie

asigur meninerea in
In instalaie
Asigur funcionarea
In instalaie sau in
atelierul mecanic
central (utilaje
mai mici i uor
de transportat)
i instalaiilor.
In instalaie sau in
atelierul mecanic
central (utilaje cu
gabarite reduse i
uor de
transportat)
Este redat integral


const in:
12
EXAMEN ATESTAT

garnituri uzate;
circulaie in lagre sau alte dispozitive speciale. In timpul splrii, se cur filtrele ori
decate ori se infund i, acolo unde exist, se pune in funciune separatorul centrifugal
13
EXAMEN ATESTAT

impuriti.

Cauze
Mod de remediere

peste 1000C)
Defectiunea

Consecinte
- suprasarcina;
- suprapresiuni,
demontri repetate;
Impurificri

i garnituri;
- aciuni abrazive.

utilaj;
impuriti.
Infiltraii de aer


nominale;
pompei;
zgomotului;
nivelul uleiului.

urub etc.).
14
EXAMEN ATESTAT
Filtrul
Ungatorul
Conductele
Imbinarile filetate
Cilindrul
Elemente de
fixare

15
EXAMEN ATESTAT
vopsirea parial.
7.6.INTRETINEREA MASINILOR SI UTILAJELOR

PENTRU INDOIT TABLA
Intreinerea mainilor pentru ndoit const n verificarea motoarelor electrice, cuplajelor i ghidajelor.
La mainile pentru ndoit acionate mecanic se verific jocul roilor dinate, uzarea
uruburilor i piulielor de la sistemul de strngere al semifabricatelor, precum i articulaiile sistemului basculant pentru ndoit (abkant).
Cnd acionarea mainilor pentru ndoit este hidraulic (n cazul preselor pentru ndoit)
se verific elementele de acionare a coborrii i ridicrii poansonului, remediindu-se
eventualele defecte.
Intreinerea preselor mecanice i hidraulice prezint lucrri comune n ceea ce privete
ungerea mainii care trebuie fcut n conformitate cu prescripiile din cartea mainii;
verificarea tuturor pieselor asamblate n care scop se controleaz periodic strngerea
uruburilor de la glisiere i de la lagre; curirea ambreiajelor i a frnelor; verificarea
jocurilor din lagre; dup o perioad de 3 000 de ore de exploatare, rulmenii vor fi
splai cu benzin i umplui cu unsoare de rulmeni special, rezistent la temperaturi
mari i neacid; verificarea funcionrii motoarelor electrice, a reductoarelor i a ntregului sistem de transmitere a micrii.
In plus, fa de aceste lucrri, presele cu friciune mai necesit verificarea axului
roilor volante, a axului cu urub i a bucei de bronz a acestui ax din batiul mainii, iar la
presele hidraulice trebuie acordat atenie etaneitii pistoanelor fa de cilindri n care
lucreaz, ungerea pieselor n frecare i ungerea coloanelor de ghidare.
Exploatarea mainilor trebuie s se fac raional, inandu-se seama de tehnica securitii muncii. In general, presele nu se ncarc dect cu 6070% din fora nominal,
pentru a se evita o uzare prematur. Manipularea acestora se va face numai de ctre
personal calificat i instruit n acest scop.
16
EXAMEN ATESTAT
8. NORME DE TEHNICA A SECURITATII MUNCII LA

munca .
17
EXAMEN ATESTAT
Art. 9. - Inainte de inceperea lucrului,lucratorul va controla starea masinii, a dispozitivelor
de comanda (pornire-oprire si schimbarea sensului miscarii), existenta si starea dispozitivelor de protectie si a gratarelor din lemn.
Art. 10. - Lucratorul care deseveste o masina-unealta actionata electric va verifica zilnic:
a) integritatea sistemului de inchidere a carcaselor de protectie (usi, capace etc);
b) starea de contact intre bornele de legare la pamant si conductorul de protectie ;
c) modul de dispunere a cablurilor flexibile ce alimenteaza partile mobile, cu caracter
temporar, precum si integritatea invelisurilor exterioare ;
Art. 11. - Se interzice lucratorilor care deservesc masinile-unelte sa execute reparatii la
masini sau instalatii electrice.
Art. 12. - In mod obligatoriu , masina-unealta , agregatul, linia automata vor fi oprite si
scula indepartata din piesa in urmatoarele cazuri :
a) la fixarea sau scoaterea piesei de prelucrat din dispozitivele de prindere atunci cand
masina nu este dotata cu un dispozitiv special care permite executarea acestor operatii in
timpul functionarii masinii :
d) la oprirea motorului transmisiei comune in cazul cand masina este actionata de la
aceasta transmisie.
Art. 13. - In mod obligatoriu, se vor deconecta motoarele electrice de antrenare ale
masinii-unealta, agregatului, liniei automate in urmatoarele cazuri:
a) la parasirea locului de munca sau zonei de polideservire, chiar si pentru un timp scurt ;
18
EXAMEN ATESTAT

Art. 14. - In cazul cand in timpul functionarii se produc vibratii, masina se va opri imediat
si se va proceda la constatarea si inlaturarea cauzelor. In situatia in care acestea sunt determinate de cauze tehnice, se va anunta conducatorul procesului de munca.
Art. 15. - Dupa terminarea lucrului sau la predarea schimbului, lucratorul este obligat sa
curete si sa unga masina, sa lase ordine la locul de munca si sa comunice schimbului
urmator , toate defectiunile care au avut loc in timpul lucrului, pentru a nu expune la accidente lucratorul care preia masina.
Art. 16. - Inlaturarea aschiilor si pulberilor de pe masinile-unelte se va face cu ajutorul
maturilor, periilor speciale sau carligelor. Se interzice inlaturarea aschiilor cu mana. Se
interzice suflarea aschiilor sau pulberilor cu jet de aer ; aceasta operatie este permisa
numai cu justificari tehnologice sau constructive si cu folosirea aerului comprimat de maxim 2 atm.
Art. 17. - Evacuarea deseurilor de la masini se va face ori de cate ori prezenta acestora
este stanjenitoare pentru desfasurarea procesului de productie sau pentru siguranta operatorului si cel putin o data pe pe schimb.
Art. 18. - Piesele prelucrate, materialele , deseurile se vor aseza in locuri stabilite si nu
vor impiedica miscarile lucratorilor, functionarea masinii si circulatia pe caile de acces.
Piesele prelucrate, materialele si deseurile cu dimensiuni mai mici se vor depozita in containere.
Art. 19. - (1) Gratarele din lemn de la masini vor fi mentinute curate si in buna stare,
evitandu-se petele de ulei.
(2) Petele de ulei de pe gratare sau paviment se inlatura prin acoperire cu rumegus.
Art. 20. - Se interzice spalarea mainilor cu emulsii sau uleiuri de racire , produse inflamabile ( benzina, tetraclorura de carbon, silicat de sodiu etc.) precum si stergerea lor cu
bumbac utilizat la curatare masinii.
19
EXAMEN ATESTAT
8.2. NORME DE TEHNICA A SECURITATII MUNCII LA

EXPLOATAREA MASINILOR DE INDOIT
La mainile i utilajele pentru debitat, ndreptat i ndoit accidentele de munc au un
caracter mai grav i pot aprea n numr mai mare, dac nu se iau toate msurile de
tehnic a securitii muncii.
Principalele cauze care produc accidente Ia aceste maini snt datorate defeciunilor a
mecanismele de acionare, ghidare, frnare sau rigiditii sczute, defeciunilor din cauza
uzrii la matrie i stane; nerespectarea procesului tehnologic, folosirea unor materiale
necorespunztoare, lipsa ungerii etc.Aceste defeciuni snt specifice fiecrui utilaj sau
scul.Pentru evitarea accidentelor cauzate de manevrarea pieselor la foarfece i prese,
este necesar ca aceste maini s fie prevzute cu aprtori de protecie i dispozitive de siguran i protecie.
Aprtori le trebuie s protejeze transmisiile de curele, roi dinate, rotile de friciune, tablourile cu sigurane electrice etc. Aceste aprtori se vopsesc n mod distinct,
fiind comune la toate utilajele. Dispozitivele de protecie la foarfecele-ghilotin se monteaz att n zona de tiere prin rigle de protecie reglabile, ct i prin dispozitive de
pornire a mainii, pentru eventualele atingeri involuntare ale pedalei.
La presele cu excentric, cele mai frecvente accidente snt cauzate de repetarea loviturii
n lipsa comenzii. Protecia mpotriva loviturilor duble se face cu dispozitive care
blocheaz mecanismul de declanare a micrii,dispozitive de protecie cu grtar, dispozitive electrice cu celul fotoelectric,dispozitive de declanare cu ambele mini, pedala fiind suspendat etc.
20
EXAMEN ATESTAT
9.BIBLIOGRAFIE
1.Norme de protectia muncii
(NSSM 1)

3.Imagini
MEdCTCNDIPT / UIP

N.Huzum, G Rantz
2008
1979
21
EXAMEN ATESTAT

OLTENIA
Nr. ______ din _________
PROIECT
pentru
NIVEL III

REPARAII
Tema:
MAINI DE BROARE.
REPARARE I NTREINERE
NDRUMTOR:
Elev:
Clasa:
2013
1
EXAMEN ATESTAT
2.CUPRINS
1.Tema proiectului
2.Cuprins
3.Argument
4.Prelucrarea prin brosare
4.1.Generalitati
5.Masini de brosat
5.1.Generalitati
5
8
8
6.Scule utilizate la brosare
12
7.Intretinerea si repararea masinilor si utilajelor.Probleme generale
14
14
7.2. Categorii de lucrari de intretinere si reparatii
15
7.3.Lista lucrarilor pe categorii de reparatii specifice
19
8.Procesul tehnologic de reparare
21
8.1Importanta si sarcinile repararii utilajelor
21
8.2.Procesul tehnologic de reparare
22
8.3.Tehnologia de reparare a masinii de brosat
27
9.Intretinerea masinilor de brosat
29
9.1.Intretinerea si repararea instalatiei hidraulice
30
9.2.Defectiuni si remedieri ale instalatiei hidraulice
32
32
10. Norme de tehnica securitatii muncii la prelucrarea prin brosare

10.1.Norme de tehnica securitatii muncii la prelucrarea prin brosare
34
34
10.2. Norme de tehnica securitatii muncii la intretinerea si repararea

masinii de brosat
11.Bibliografie
34
36
2
EXAMEN ATESTAT
3.ARGUMENT
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abiliti, cunotine, deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie transferabile, cu scopul
de a sprijini procesul de nvare continu, prin posibilitatea unei reconversii
competen cheie i uniti de competen profesionale. Competenele
profesionale sunt grupate n uniti de competen generale i specializate.
muncii.
Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor abiliti, cunotine i deprinderi care permit absolvenilor fie s se angajeze, fie s-i
continue pregtirea la un nivel superior.
Pregtirea forei de munc calificate n conformitate cu standardele europene presupune desfurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare i
evaluare, centrate pe elev.
Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculum-ului specific nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat n multe activiti practice care i
stimuleaz i creativitatea. Orice activitate creativ va duce la o lrgire semnificativ a experienei i la aplicarea contient a cunotinelor dobndite.
Lucrarea de atestat MASINI DE
BROSAT. REPARARE SI
INTRETINERE implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala specifice pregatirii sale in domeniul tehnic.
EXAMEN ATESTAT

nentrerupta a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din componenta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, dimensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor
modificari apare o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale intregii masini-unelte, fapt care determina necesitatea raparatiei.
necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice importante:
reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp,
pentru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati.
Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor
si instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea
de timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice
ale straturilor superficiale ale metalului din care sunt confectionate piesele, de viteza relativa de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre
ele, precum si de unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu
impuritati si calitatea prelucrarii suprafetelor respective.
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si
din cauza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau din alte cauze.
suprafetele se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic
pentru imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea
suprafetelor are loc mai ales datorita uzarii si strivirii.
instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale
franelor, suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit datorita cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a
4
EXAMEN ATESTAT

Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii
maresc considerabil durata de serviciu.
Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sistemelor
de siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu a pieselor masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelor
de reparare, marirea rezistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii principalelor
Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru
stabilirea marimii uzarii limita a organelor componente, ale masinilor ,utilajelor si
instalatiilor.
Aceasta se refera in primul rind la piesele principale ca:batiuri,mese,arbori
principali, etc., de care depind precizia si calitatea executiei.
In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia
pozitiei si directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele
batiurilor.Reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii,
inrautateste brusc caracteristicile de exploatare ale masinilor-unelte.
1.
2.
3.
4.
5.
Lucrul in echipa.
EXAMEN ATESTAT
4.PRELUCRAREA PRIN BROSARE

4.1.GENERALITATI
DEFINIIE:
Broarea este procedeul de prelucrare mecanic prin achiere, la care micarea principal este executat de o scul prevzut cu un numr mare de dini, care detaeaz metalul prin atac succesiv, n cursul unei singure micri relative fa de semifabricat.
ndeprtarea adaosului de prelucrare se realizeaz n mod obinuit la o singur trecere a sculei n raport cu piesa, rezultnd forma i dimensiunile finale ale
suprafeei prelucrate. Micarea principal de achiere poate fi rectilinie sau elicoidal, executat de scul sau semifabricat.
Fz-fora principal de achiere.
v-viteza de achiere.
a-supranlarea pe dinte.
-unghiul de aezare.
-unghiul de degajare.
-unghiul de ascuire.
Fig.4.1.Prelucrarea prin brosare

Caracteristica procedeului de broare o constituie nlocuirea micrii de
avans, necesar ndeprtrii ntregului adaos de prelucrare, cu aciunea succesiv
a unor tiuri supranlate pe direcia adncimii stratului de achiere. Prin aceasta avansul se fixeaz n construcia broei i nu poate fi modificat pentru o bro
dat.
Broarea se aplic n producia de serie.Prezint urmtoarele avantaje:
este o prelucrare cu productivitate mare;
costul ridicat al broei se amortizeaz.
precizie ridicat;
cinematic simpl a mainilor-unelte;
for de munc ieftin.
Principalul avantaj al brorii n comparaie cu alte procedee de prelucrare a
gurilor este productivitatea mare. Productivitatea mare se datorete faptului c
6
EXAMEN ATESTAT
se poate obine o precizie ridicat ntr-o singur trecere, timpul auxilar este redus,
nu sunt necesare msurtori sau reglri deosebite. Dei broa este scump, totui
datorit faptului c are o durabilitate mare (permite prelucrarea unui numr de
pn la 2000 guri fr reascuire), se asigur i o economicitate bun a procedeului, n condiiile prelucrrii unui numr mare de piese, la producie de serie
mare i de mas.
Dintre dezavantaje se menioneaz : complexitatea construciei broelor i
consum mare de oel rapid (HSS) i de aici costul lor ridicat; dificultatea brorii
pieselor nerigide, deoarece la broare apar fore de achiere mari care pot deforma
piesele.
Operaiile de broare se mpart n dou mari categorii, n funcie de poziia suprafeei prelucrate:
brori interioare;
brori exterioare.
Formele de suprafee care se pot realiza prin broare sunt diverse: suprafee
exterioare plane sau profilate, suprafee de revoluie profilate, roi dinate, alezaje,
canale de pan i caneluri interioare etc.
Fig.4.2.Piese prelucrate prin broare

n condiii de lucru obinuite, prin operaiile de broare interioar se pot obine suprafee care se ncadreaz n treapta a 7-a de precizie ISO, n schimb la broarea exterioar nu se atinge dect precizia aparinnd treptelor 8 9 ISO, deoarece mai intervin precizia de montare a sculelor n portbroe. n ceea ce privete calitatea suprafeei, n condiii normale, rugozitatea (parametrul Ra) este cuprins ntre 0,8 i 3,2 m.
EXAMEN ATESTAT
Fig.4.3.Prelucrarea prin brosare
5.MAINI DE BROAT.
5.1.GENERALITATI
Pentru broare se pot folosi maini de broat orizontale sau verticale. Mainile de broat verticale ocup un spaiu de producie de circa 2...3 ori mai mic
dect cele orizontale. Pe mainile de broat verticale se pot broa, n general, guri
de lungime mai mic, deoarece cursa mainii este mai mic. Pentru broarea simultan a dou guri cu axe paralele n aceeai pies (de ex. ntr-o biel de motor)
se folosesc maini de broat speciale, orizontale sau verticale, cu dou broe.
Fig.5.1.Maina de broat vertical

Pentru broarea gurilor pe mainile de broat, aezarea pieselor se poate
face pe un suport rigid sau pe un suport sferic autocentrant. Aezarea pe suport
8
EXAMEN ATESTAT
rigid se folosete cnd suprafaa frontal de aezare a piesei este prelucrat n

prealabil perpendicular pe axa gurii . Prelucrarea prealabil a suprafeei frontale
trebuie s se fac ntr-o singur aezare, cu prelucrarea prealabil a gurii, pentru
a obine condiia de perpendicularitate. Dac suprafaa frontal nu este prelucrat
sau este prelucrat insuficient de precis, piesa se aaz pentru broare pe un suport sferic autocentrant .
Fig.5.2.Maina de broat
orizontal
Fig.5.3.Maina de broat vertical
Fig.5.4.Maina de broat vertical Fig.5.5. Maina de broat orizontal

Mainile de broat sunt maini-unelte specializate n realizarea pieselor prin
procedeul brorii.
9
EXAMEN ATESTAT
Elementul cel mai important din cadrul unui sistem tehnologic de prelucrare prin broare este scula achietoare (broa), care determin direct precizia de
prelucrare, aceasta fiind de regul o scul dimensional, profilat, fabricat din
oel rapid.
Dup natura micrii principale broele pot fi de dou tipuri: liniare, realiznd prelucrarea printr-o micare de translaie , i circulare, la care micarea principal este o micare de rotaie .
De obicei, prelucrrile prin broare se realizeaz dintr-o singur trecere, utiliznd o scul singular; atunci cnd aceasta ar avea ns o lungime prea mare, de
aici decurgnd o serie de dezavantaje legate de posibilitatea de realizare a broei
la precizia necesar, rigiditatea redus i exploatarea greoaie (sau chiar imposibil), se recurge la soluia set de broe, prelucrarea realizndu-se din mai multe
treceri.
Mainile de broat au o cinematic simpl i o construcie robust, impus de
forele de achiere care au valori foarte mari ( 104 105 [N]). Caracteristicile principale ale mainilor de broat sunt: lungimea maxim a cursei broei i fora maxim de tragere.
Cele mai rspndite sunt mainile de broat liniar, care dup direcia de execuie a
micrii principale pot fi orizontale i verticale (mai rar nclinate).
Mainile de broat orizontale se utilizeaz n principal la prelucrarea suprafeelor interioare, care necesit scule de lungimi mari.
Principiul constructiv i funcional al acestor maini este prezentat n figura ,
n care s-au evideniat urmtoarele elemente: 1 - batiu; 2 - bra suport; 3 - suport
portbro; 4 bro (scula); 5 dispozitiv de prindere a piesei; 6 dispozitiv de
prindere a broei; 7 motor hidraulic de acionare; GH grup hidraulic.
Fig.5.6.Principiul constructiv si functional

10
EXAMEN ATESTAT
Broa, introdus prin pies (prevzut cu un alezaj iniial apropiat de dimensiunile suprafeei prelucrate) este fixat n dispozitivul de prindere i
acionare 6, iar la cellalt capt este rezemat pe suportul mobil 3, care se deplaseaz odat cu scula pe ghidajele braului 2.
Acionarea mainilor de broat se realizeaz aproape n exclusivitate cu sisteme hidraulice, deoarece acestea corespund cel mai bine cerinelor acestor
maini. La maina prezentat, acionarea capului de lucru 6 este asigurat de motorul hidraulic 7, alimentat de grupul hidraulic GH. Reglarea vitezei principale de
achiere v (ntre 310 [m/min]) se realizeaz utiliznd pompe de debit reglabil,
lungimea i poziia cursei cu ajutorul limitatoarelor de curs, iar inversarea sensului (pentru aducerea sculei n poziia iniial) cu ajutorul distribuitoarele hidraulice, sau utiliznd pompe reversibile.
Mainile de broat verticale se construiesc mai ales pentru prelucrarea suprafeelor exterioare, dar i ca maini de broat universale, putnd prelucra att
suprafee exterioare ct i interioare. Ele prezint avantajul c ocup o suprafa
de producie mai mic i au o deservire mai uoar.
Principiul constructiv i funcional al mainilor verticale de broat este redat n
figura, n care s-au notat: 1 - batiu; 2 - mas reglabil; 3-dispozitiv de prindere a
piesei; 4-sanie portscul; 5-montant.
Fig.5.7.Principiul constructiv si functional

11
EXAMEN ATESTAT
Sania portscul 4 execut micarea principal de achiere v, iar masa 2 micarea de poziionare wp. Aceste maini pot lucra i n ciclu semiautomat: iniial
masa 2 este retras n vederea schimbrii piesei, dup care aceasta se apropie n
micare wp pn n poziia prestabilit unde se blocheaz i se comand coborrea saniei 4 n micarea v; la terminarea cursei active se retrage masa 2, iar apoi
i sania 4, n vederea evitrii frecrii sculei de pies la cursa de ntoarcere.
Pe sania 4 se poate monta la partea inferioar un dispozitiv de prindere a
broelor de interior, astfel nct maina capt un caracter universal.
Pentru fabricaia de serie foarte mare sau de mas se construiesc maini de
broat speciale, cu prelucrare continu, la care broa este fix, iar piesele, fixate n
dispozitivele de prindere, sunt trecute succesiv prin dreptul sculei, unde are loc
prelucrarea. Dispozitivele de prindere ale pieselor sunt fixate pe o mas rotativ
sau pe un lan special cu deplasare continu, schimbarea semifabricatului fcndu-se din mers.
6.SCULE UTILIZATE LA BROARE.

Broele pentru guri pot fi:
1. broe normale acionate prin tragere ;
2. broe-poanson acionate prin mpingere.
Broele normale sunt cele mai rspndite ; sunt solicitate la ntindere.
Broele-poanson sunt solicitate la compresiune i snt mult mai scurte :
150...300mm. Dac la proiectarea sculei lungimea broei rezult prea mare, peste
1000...1500mm, se vor prevedea mai multe treceri de broare, efectuate fiecare cu
cte o bro; se obin astfel garnituri de broe.
Fig.6.1.Broe plate
Fig.6.2.Broe plate.Broe cilindrice
12
EXAMEN ATESTAT
Fig.6.3.Broa plat
Fig.6.4.Elementele geometrice ale unei broe cilindrice
Fig.6.5.Broe.Piese broate
13
EXAMEN ATESTAT
Broele sunt prevzute cu un anumit numr de dini de degroare i

de finisare care,datorit supranlrii, ndeprteaz adaosul de prelucrare, precum i cu civa dini de pentru calibrare , realizai fr supranlare, care asigur dimensiunea final i netezimea suprafeei conform cerinelor din desenul de execuie .
Unghiul de aezare se alege diferit n funcie de destinaia dinilor, deoarece
cerinele privind pstrarea dimensiunilor sunt mult mai importante pentru dinii
de calibrare. Pentru obinerea unor suprafee interioare n treapta a 7-a de precizie ISO, se recomand urmtoarele valori ale unghiului de aezare:
= 20 30 pentru dinii de degroare;
= 10 30 pentru dinii de finisare;
= 00 30 pentru dinii de calibrare.
Unghiul de degajare se alege n funcie de felul materialului supus operaiei
de broare i avnd n vedere c valorile mari ale acestuia conduc la o reducere
nsemnat a forelor de achiere i, n consecin, la creterea durabilitii broelor.
7.REPARAREA SI INTRETINEREA MASINILOR

SI UTILAJELOR.PROBLEME GENERALE
Sistemul de reparatii executate dupa necesitate dupa acest sistem ,masina
se repara atunci cand nu mai poate fi mentinuta in expoatare,deci neplanificat si numai din cauza uzarii avansate a pieselor.
Sistemul de reparatii cu planificare rigida-prevede scoaterea obligatorie a
masinii din functiune,pentru executarea reparatiilor,la anumite perioade
stabilite,independent de starea tehnica a lor,precum si repararea sau inlocuirea pieselor si organelor componente la termenele stabilite.
Sistemul preventiv de reparatii periodice planificate-se bazeaza pe determinarea cat mai exacta a variatiei uzarilor in timp,la toate organele,piesele si
elementele masinilor.
Pe baza acestor uzari in raport cu limitele admise pentru fiecare organ,piesa
sau element in parte se determina duratele de functionare corespunzatoare intre
14
EXAMEN ATESTAT
doua reparatii,exprimate in numar de ore de functionare.acestedurate de functionare sunt folosite pentru stabilirea termenelor la care masina va fi scoasa din
serviciu pentru reparatii (structura ciclurilor de reparatii) .
7.2.CATEGORII DE LUCRARI DE INTRETINERE SI

REPARATII
Potrivit normativelor tehnice de intretinere si reparare a utilajelor folosite in industria constructoare de masini ,intr-un ciclu de reparatii se cuprind ca lucrari de
baza :
a)Revizii tehnice
b)Reparatii curente
c)Reparatia capitala
a)Revizia tehnica - Rt - reprezinta ansamblul de operatii care se executa
inaintea unei reparatii planificate ,in scopul determinarii starii tehnice a utilajului
si a principalelor lucrari de reparatii care trebuie efectuate cu ocazia acesteia.
Lista de lucrari de reparatii ce se executa cu prilejul reviziilor tehnice
1. Determinarea elementelor cu uzuri avansate;
2. Executarea reglajelor la toate organele prevazute cu elemente care sa permita
eliminarea jocurilor;
3. Verificarea organelor de comanda si a dispozitivelor de protectie;
4. Verificarea instalatiei de racire si ungere;
5. Remedierea defectiunilor (care nu necesita consum mare de manopera);
6. Verificarea parametrilor de lucru ai masinii;
7. Verificarea instalatiei electrice;
8. Inlocuirea pieselor uzate ce nu prezinta garantii in functiune.
Reviziile tehnice se executa cand masinile sunt oprite din functiune,in timpul
zilelor de sambata,duminica si a sarbatorilor legale.
b)Reparatia curenta-Rc-reprezinta ansamblul de operatii care se executa periodic potrivit prevederilor de plan,in vederea inlaturarii uzurii materiale sau a
unor deteriorari locale prin repararea ,reconditionarea sau inlocuirea unor piese
componente sau subansambluri uzate.Reparatia curenta poate fi de gradul I sau
de gradul II ,in functie de marimea intervalului de timp de functionare intre
reparatii ,de importanta lucrarilor executate si valoarea pieselor si a subansamblurilor reparate ,reconditionate sau inlocuite.
Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor curente de gradul I :
1. Deconectarea masinii de la retea;
2. Demontarea partiala a masinii;
15
EXAMEN ATESTAT
3. Curatarea,spalarea pieselor demontate,curatarea ansamblelor ramase pe masina;

4. Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarii );
5. Curatarea ghidajelor de rizuri si lovituri;
6. Verificarea si repararea sistemului de actionare hidraulic;
7. Verificarea si repararea instalatiei de ungere
8. Verificarea si repararea dispozitivelor de protectie;
9 Montarea masinii,efectuarea reglajelor;
10.Probarea,remedierea defectiunilor,verificarea preciziei masinii;
11.Reconditionarea pieselor uzate (inclusive ghidaje );
12.Confectionarea de piese noi;
13.Transportarea pieselor de la,respectiv la,masina care se repara;
14.Verificarea inca o data a deconectarii masinii de la retea,verificarea instalatiei si
tabloului electric;
15.Inlocuirea conductorilor,contactelor sau aparatelor uzate;
16.Curatirea,verificarea motoarelor electrice.
Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor curente de gradul II
1.Verificarea preciziei masinii pentru stabilirea gradului de uzura;
2.Demontarea partiala a masinii ( la locul functionarii);
3.Demontarea subansamblelor in atelierul de reparatii;
4.Curatirea,spalarea pieselor subansamblelor in atelierul de reparatii;
5.Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarii);
6.Repararea sistemului de racire si ungere;
7.Repararea sistemului de actionare hidraulic;
8.Repararea dispozitivelor de protectie;
9.Montarea subansamblelor reparate si montarea generala a masinii;
10.Reglarea,probarea functionarii masinii,remedierea defectiunilor;
11.Verificarea preciziei masinii conform normelor;
12.Vopsirea masinii;
14.Reconditionarea ghidajelor;
16.Transportarea subansamblelor de la,respectiv la,locul de functionare al masinii;
17.Verificarea inca o data a faptului daca masina este deconectata de la retea si
demontarea partiala a instalatiei si a tabloului electric;
18.Repararea motoarelor electrice;
19.Inlocuirea aparaturii electrice deteriorate (intrerupatoare,elemente de
siguranta,butoane de comanda );
20.Inlocuirea conductorilor uzati;
21.Repararea lampii de iluminat;
16
EXAMEN ATESTAT
22.Montarea echipamentului electric al masinii,probe ,remedieri;

23.Confectionarea diferitelor piese necesare echipamentului electric.
c)Reparatia capitala -Rk- reprezinta categoria de interventie care se efectueaza dupa expirarea ciclului de functionare prevazut in normativul
tehnic,avand ca scopreaducerea caracteristicilor tehnico- economice ale masinii la
nivelul avut initial si preantampinarea iesirii din functiune a acestuia inainte de
termen.
Categoria
reparaiei
Scopul
n ce const
Locul
executrii
Importana
Revizia tehnic
(Rt)
Se constat starea
utilajului i se
remediaz
defeciunile
aprute de la
ultima reparaie a
utilajului.
In instalaie
Este o operaie intermediar intre dou reparaii,

care asigur meninerea
in funcionare a utilajului
pan la urmtoarea
reparaie.
Reparaia
curent de
gradul I (Rc1)
principale prin
demontarea
prilor componente care faciliteaz aceast
operaie
- Se verific toate
subansamblele
prin demontarea
lor complet.
- Se face dup mai
multe reparaii
curente de gradul
I
Revizia total a
utilajului pentru a
se inlocui sau
reface piesele sau
subansamblele de
baz ajunse in
stare de uzur
avansat.
- Se verific starea tehnic a utilajului in vederea

meninerii in stare de funcionare pan la urmtoarea
reparaie.
- Se controleaz piesele de uzur frecvent pentru a
stabili volumul reparaiei urmtoare (piese de schimb,
materiale, manoper).
- Se verific instalaiile de comand i ungere.
- Se verific dispozitivele care asigur securitatea
muncii.
- Se execut inlocuirea sau recondiionarea pieselor de
uzur foarte rapid (piese de etanare, buce, rulmeni,
etc.).
- Se verific i se elimin jocurile intre piese.
- Se controleaz circuitele de ungere i rcire,
dispozitivele de comand.
- Se reface protecia anticorosiv exterioar.
- Se inlocuiesc sau se recondiioneaz piesele cu uzur
rapid.
- Se inlocuiesc sau se recondiioneaz piesele cu
frecven de uzur mijlocie.
In instalaie
Asigur funcionarea
normal pan la
urmtoarea reparaie
planificat.
In instalaie
sau in atelierul
mecanic central (utilaje
mai mici i
uor de transportat)
condiii normale a utilajelor i instalaiilor.
- Se demonteaz complet utilajul i se verific fiecare

pies.
- Se verific i piesele care nu sunt supuse uzurii
mecanice, dar au fost solicitate de ocuri termice.
- Se verific i piesele care formeaz scheletul pe care
se sprijin elementele active (supori, carcase de susinere,
etc.) deoarece in timpul funcionrii funcionrii utilajului caracteristicile metalelor pot suferi schimbri.
In instalaie
sau in atelierul
mecanic central (utilaje cu
gabarite reduse i uor de
transportat)
Este redat integral

capacitatea de funcionare
a utilajului sau instalaiei.
Reparaia
curent de
gradul II (Rc2)
Reparaia
capital (Rk)
Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor capitale

A. Partea mecanica
2.Demontarea completa a masinii in parti componente;
3.Curatirea ,spalarea ,stergerea pieselor;
4.Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarilor);
6.Repararea sistemului de ungere si racire;
17
EXAMEN ATESTAT
8.Montarea pe subansamble si montarea generala a masinii;

11.Chituirea si vopsirea masinii;
12.Demontarea si fixarea masinii de pe,respectiv pe ,locul de functionare;
13.Reconditionarea pieselor uzate;
16.Transportarea masinii de la ,respectiv la ,locul de functionare;
B. Partea electrica
1.Demontarea instalatiei electrice a transformatorului ,a tabloului electric si
verificarea aparaturii;
2.Demontarea,curatirea,spalarea pieselor motoarelor electrice;
3.Verificarea ,repararea bobinajului motoarelor electrice si al transformatoarelor
4.Inlocuirea aparaturii electrice deteriorate;
5.Inlocuirea lampii de iluminat si a diferitelor piese ce nu mai corespund;
6.Montarea ,probarea motoarelor electrice si transformatoarelor.
18
EXAMEN ATESTAT
7.3. LISTA LUCRARILOR PE CATEGORII

DE REPARATII SPECIFICE
19
EXAMEN ATESTAT
20
EXAMEN ATESTAT
8.PROCESUL TEHNOLOGIC DE REPARARE

8.1. IMPORTANA I SARCINILE REPARRII
UTILAJULUI
Desfurarea in mod ritmic a activitii de producie a unei intreprinderi industriale necesit, ca o condiie de baz, o bun organizare a reparrii i
intreinerii utilajului. Acest lucru este impus de faptul c in procesul folosirii lor
productive, mijloacele fixe i utilajul de producie, ca o component a acestora,
sunt supuse uzurii fizice i morale .
Ca urmare a uzurii fizice a utilajului de producie are loc un proces de pierdere treptat a valorii de intrebuinare i, in cele din urm, o pierdere a capacitii
lui de a satisface o necesitate social, ducand in final, in felul acesta, la pierderea
valorii lui.
Uzura fizic a utilajului de producie, in condiiile folosirii utilajului in procesul de producie, este insoit de transferarea valorii asupra produselor create i
recuperarea ei continu prin desfacerea acestora la diferii beneficiari .
In vederea meninerii caracteristicilor funcionale ale utilajului pe durata folosirii lui i a funcionrii in condiii optime i cu posibiliti cat mai apropiate de
cele iniiale, in cadrul intreprinderilor se organizeaz un sistem de intreinere i
reparare a utilajului de producie .
Organizarea pe baze tiinifice a lucrrilor de intreinere i reparare a utilajelor
trebuie s in seama de particularitile utilajului i de modul de uzur fizic a
diferitelor pri componente ale acestora .
ansamblelor sau mecanismelor care compun utilajul de producie se constat c
uzura lor se produce in mod diferit in timp . La un motor, de pild, cel mai rapid
se uzeaz lagrele, pistoanele, segmenii, in timp ce la alte piese, cum sunt axul cu
came, arborele motor .a., procesul de uzur este mai lent. Aceasta impune repararea pieselor cu o uzur mai mare i folosirea in continuare a mainii.
Folosirea utilajului de producie in condiii optime necesit, de asemenea,
efectuarea in scopuri preventive a unor msuri de intreinere, care s impiedice
uzura prematur i operaii de control i revizie care s permit depistarea din
timp a eventualelor defeciuni .
folosite o perioad oarecare de timp, iar celelalte au o durat de folosire
indelungat, se impune din punct de vedere economic adoptarea unui sistem
adecvat de intreinere i reparare a acestora .
21
EXAMEN ATESTAT
Pentru o intreprindere industrial intreinerea i repararea utilajului de producie prezint o importan deosebit . Astfel, executarea acestor activiti in
condiii optime asigur funcionarea in mod normal a utilajelor de producie,
funcionrii acestuia potrivit performanelor tehnico-economice prevzute in cartea tehnic, influenand direct randamentul i precizia de funcionare i realizarea
produciei in cantitile i calitatea prevzute .
Organizarea intreinerii i reparrii utilajelor la un nivel superior contribuie,
de asemenea, in mod direct la reducerea costurilor de producie, prin realizarea
acestor activiti la un nivel redus de cheltuieli .
Organizarea executrii lucrrilor de intreinere i reparaii la nivelul unei uniti
industriale trebuie s permit realizarea urmtoarelor sarcini de baz :
reparaiilor ,
8.2.PROCESUL TEHNOLOGIC DE REPARATII

Procesul tehnologic de reparatii aplicat la utilaje poate fi de doua feluri :
proces tehnologic de reparatie individual
proces tehnologic de reparatie pe subansambluri.
Procesul tehnologic de reparatie a masinii de frezat plan cuprinde urmatoarele
operatii:
1. primirea utilajului in reparatie si spalarea sa la exterior;
2. demontarea in piese componente;
3. spalarea pieselor;
4. constatarea defectelor si sortarea pieselor;
5. intocmirea documentatiei de reparatie;
6. repararea pieselor si a echipamentului electric;
7. montarea pieselor in subansambluri sau ansambluri si incercarea lor;
8. asamblarea utilajului;
9. rodajul,controlul si receptia utilajului;
10.vopsirea;
11.predarea utilajului la beneficiar.
22
EXAMEN ATESTAT
Pregatirea masinilor si instalatiilor pentru intrarea in reparatie

Primirea utilajelor si instalatiilor in reparatie se face de catre controlul tehnic
al atelierului de reparatii si de catre un reprezentant al sectiei mecano-energetice.
In prealabil, trebuie sa se execute curatirea si spalarea exterioara a masinii. Controlul tehnic al atelierului de reparatii supune masina unei revizii tehnice. Cu
aceasta ocazie se urmareste daca masina este completa si care sunt defectiunile la
functionarea in gol si in sarcina. Aceste constatari servesc ulterior la intregirea activitatii de constatare a defectelor.
Demontarea utilajelor si instalatiilor
Demontarea masinilor si instalatiilor este una dintre cele mai importante din
cadrul procesului tehnologic de reparatie. Aceasta operatie trebuie sa fie precedata de:
studierea amanuntita a constructiei si functionarii masinii respective;
stabilirea succesiunii operatiilor la demontare in functie de modul de fixare
al pieselor.
Demontarea pieselor trebuie sa se faca numai cu scule si dispozitive
adecvate, ceea ce permite evitarea deteriorarii lor. Daca la demontare se constata o
rezistenta mai mare piesele nu vor fi fortate, ci se va studia si stabili care este cauza. Pentru stifturi, bucse, arbori etc. se stabileste mai intii directia de demontare,
depozitare. Batiurile mari si grele ramin, in vederea reparatiei, la locurile de functionare. Ele se transfera la atelierul de reparatii numai in cazuri speciale de
reparatii, si atunci daca sunt conditii.
Celelalte piese se transfera la atelierul de reparatii unde piesele grele sunt
asezate pe stelaje, iar piesele mici se asaza in lazi sau rafturi in asa fel incit suprafetele finisate sa nu se deterioreze.
Pentru a se usura montarea pieselor si a se evita unele erori, piesele se
inscriptioneaza cu vopsea sau se leaga de ele o marca de forma circulara sau
patrata,avind imprimat un numar care arata ordinea demontarii.
Asamblarea masinii se va face in ordinea inversa numerotarii. Demontarea
fiecarui organ de masina are unele particularitati care se prezinta in continuare.
Demontarea organelor filetate este o operatie relativ usoara daca i se acorda
atentia cuvenita. Se vor folosi numai chei in perfecta stare (nedecalibrate), de
preferinta tubulare.
Cind demontarea se face greu,se umezeste imbinarea cu petrol, se aplica
lovituri pe fata laterala a piulitei sau se incearca stringerea si desfacerea
surubului si filetului in mod succesiv, pina cind acesta se misca. Daca nici de
aceasta
data nu reuseste demontarea, se incearca desurubarea piulitei dupa ce, in prealabil, a fost incalzita. Uneori, din cauza griparii filetului, este necesara distrugerea
surubului prin taiere. Prezoanele se demonteaza cu doua piulite si cheie fixa sau
23
EXAMEN ATESTAT
cu dispozitive speciale. Stifturile se scot cu ajutorul piulitelor sau al unui surub,

dupa cum sunt prevazute cu tija filetata sau gaura filetata. Celelalte stifturi se scot
cu ajutorul dornurilor avind diametrul apropiat de al acestora.
Pentru demontarea bolturilor se folosesc dornuri construite din metale moi
(cupru, aluminiu, bronz etc.).
Cuiele spintecate se deterioareaza cu ajutorul dispozitivelor. Daca cuiele spintecate sunt rupte, pentru extragerea lor se folosesc dornuri de otel avind diametrul cu 0,5 mm mai mic decit diametrul gaurii cuiului.
Demontarea penelor din canalul lor se executa cu o bara de otel avind forma
unei dalti. Penele prevazute cu gauri de extragere se scot cu ajutorul suruburilor.
Penele cu calcai se extrag din locas cu ajutorul unui dispozitiv de tip surubpiulita.
Demontarea inelelor de siguranta se face cu ajutorul clestilor. Daca urechile
inelelor sunt rupte, demontarea se face cu ajutorul unor scule de forma surubelnitelor.
Demontarea lagarelor si bucselor se executa in functie de tipul acestora.
Astfel, demontarea lagarelor din doua bucati se executa cu scule obisnuite.
Lagarele si bucsele montate prin presare se demonteaza cu ajutorul diferitelor tipuri de prese.
Demontarea rulmentilor se face cu grija pentru a nu se deteriora alezajul,
arborele sau chiar rulmentul. Lipsa dispozitivelor de extras rulmenti nu duce la
ieftinirea reparatiilor, ci la cheltuieli inutile pentru repararea deteriorarilor sau
chiar inlocuirea rulmentilor. Scoaterea rulmentilor prin lovituri de ciocan nu este
permisa decat la rulmentii cu alezaj conic. La acesti rulmenti loviturile de ciocan
se aplica prin intermediul a doua pene care forteaza in mod uniform intre labirint
si partile fixe.
Celalalte tipuri de rulmenti se scot cu ajutorului unor dispozitive si extractoare.
Demontarea rulmentilor cu doua randuri de bile se executa fara a se prinde
ghiarele dispozitivului de marginile inelului interior, pentru a nu-l deteriora. Extragerea rulmentilor din piese cu dimensiuni mici se executa numai prin transmiterea presiunii pe inelui exterior.
Rulmentii montati cu strangere se demonteaza dupa ce in prealabil au fost
incalziti cu ulei mineral la 90-100C.Incalzirea se face prin turnarea uleiului fierbinte pe rulment, in timp ce arborele se protejeaza cu azbest.
Rotitele dintate montate prin strangere, se demonteaza cu ajutorul dispozitivului si extractoarelor a caror constitutie este identica cu a acelora folosite la
demontarea rulmentilor. In cazul in care depresarea se face greu se procedeaza la
incalzirea rotii pana la temperaturi de 100-200C.Incalzirea trebuie sa se faca
repede pentru a nu se incalzi si arborele.
Demontarea instalatiei electrice trebuie sa se faca pe grupe, inscriptionand
24
EXAMEN ATESTAT
fiecare conducta sau aparat. Acolo unde este cazul trebuie intocmita si schema
instalatiei electrice, daca aceasta nu se afla in cartea masini.
Curatirea si spalarea pieselor
Curatirea si spalarea pieselor ce urmeaza a fi reparate se face cu petrol,
detergenti sau diferite solutii, ca de exemplu: soda calcinata 3-5% dizolvata in apa,
avand temperatura de 60-80, in care se mai adauga 3-10 gr. sapun la litru de solutie, pentru dizolvarea grasimilor .
Procesul de spalare are patru faze:
1. indepartarea noroiului sau a altor impuritati cu ajutorul razuitoarelor si al
maturilor;
2. spalarea pieselor in solutie incalzita;
3. spalarea in apa calda;
4. uscare cu aer cald.
Spalarea pieselor in solutii se face manual sau mecanizat. Spalarea mecanizata
se face cu ajutorul unei masini.
O particularitate prezinta spalarea rulmentilor, care se face in benzina sau
ulei mineral fierbinte. Spalarea rulmentilor in benzina se face astfel: intr-un vas
curat se toarna benzina pana ce se acopera rulmentii, iar apoi se adauga ulei mineral calitatea 305 in procent de 6-8% din volumul de benzina. In timpul spalarii,
inelele rulmentului se rotesc in sens contrar pana cand partile componente se
curata complet.
Daca rulmentul este prea imbacsit, se spala in doua faze. La ultima faza se
foloseste benzina curata. Spalarea in ulei fierbinte se face intr-o baie incalzita electric pana la temperatura de 80. Daca dupa spalare se constata ca rulmentul are
pete de coroziuni, se indeparteaza acestea cu panza de emery (smirghel nr.000)
uzata sau cu o pasta formata din oxid de crom si ulei mineral, aplicata pe o bucata
de pasla sau postav curat. Suprafata corodata se freaca pana cand petele dispar,
dupa care rulmentul se spala din nou cu benzina. Dupa uscare rulmentul se asaza
pe carton uscat si se unge cu ulei 305. Ungerea rulmentului se face prin rotirea lui
lenta in baia de ulei.
Sortarea pieselor si intocmirea foilor de constatare
Sortarea pieselor este operatia prin care se urmareste sa se stabileasca natura
defectelor, numarul pieselor ce se repara sau se inlocuiesc, volumul manoperei si
masurile necesare pentru eliminarea cauzelor care au accelerat uzura pieselor in
timpul exploatarii. In timpul sortarii, piesele se verifica din punct de vedere
dimensional, al formei si al aspectului, cu ajutorul aparatelor de masura si control
corespunzatoare. O atentie deosebita trebuie acordata verificarii pieselor a caror
defectare poate conduce la accidente. Acestea se controleaza la feroflux, ultrasunete, etc., in vederea descoperirii aventualelor fisuri.
Prin sortare, piesele se repartizeaza in trei grupe: bune, de reparat si de
inlocuit.In categoria pieselor bune se trec numai piesele care se incadreaza in
25
EXAMEN ATESTAT
documentatia tehnica a utilajului sau a instalatiei. In categoria pieselor de reparat

se trec piesele care, datorita faptului ca nu au grad inaintat de uzura, este economic sa fie reparate. Ultima categorie cuprinde piesele care, ajungind la limita maxima a uzurii, este imposibila sau neeconomica repararea lor si in acest caz se inlocuiesc cu altele noi.
Pentru piesele care se repara sau se inlocuiesc, trebuie sa se intocmeasca o
schita care sa cuprinda toate cotele si datele necesare reconditionarii sau reproducerii lor. Stabilirea precisa a cotelor se face tinind seama si de piesele cu care se
asambleaza cele care se repara sau se inlocuiesc. In schitele intocmite pentru
piesele ce se repara, locul ce trebuie reparat va fi indicat prin linii groase.
Dupa schitele intocmite in timpul constatarii se executa ulterior desene, deoarece
nu se recomanda reconditionarea pieselor sau executarea lor din nou sa se faca
numai dupa model. Odata cu inlocuirea schitei se completeaza si foaia de constatare.
Foaia de constatare cuprinde denumirea piesei, natura defectului, modul de rezolvare, numarul schitei sau desenului, volumul de manopera si, eventual, costul
reparatiei.
Constatarea defectelor
In cadrul operatiei de sortare se constata starea pieselor ,abaterile lor fata de
desenele de executie si conditiile tehnice inscrise in acestea,precum si care e cauza
defectarii survenite.
Cauzele defectarii pieselor pot fi:
de exploatare;
de fabricatie;
de constructie (proiectare).
Defectele de exploatare sunt cele mai frecvente.
Defectele de fabricatie provin din cauza greselilor comise in timpul procesului
de productie sau in cursul reparatiilor efectuate. Cele mai frecvente cauze sunt
abaterile fata de dimensiunile, tolerantele sau conditiile tehnice prevazute in
desenele de executie, precum si la executie sau montaj.
Defectele de constructie pot apare ca urmare a unor greseli de proiectare.Daca
dimensiunile, calitatea materialului, tolerantele, tratamentul termic sunt stabilite
gresit, piesele se uzeaza prematur.
Piesele uzate vor fi sortate, la randul lor, dupa criteriile mentionate mai sus,
urmand ca fiecare grup sa fie studiat detaliat, spre a se lua masurile cele mai potrivite pentru reconditionarea lor si pentru a se inlatura, in viitor, repetarea defectarii din aceleasi cauze.
La operatia de constatare a defectelor se mai tine seama si de urmatoarele
criterii. Suruburile,prezoanele si piulitele trebuie sa aiba filetul curat, fara urme de
strivire sau lovire. Aceste defecte se admit numai daca dispar prin refiletare.
Filetul nu trebuie sa fie rupt mai mult de 1,5 spire sau strivit pe o jumatate de spi26
EXAMEN ATESTAT
ra la 10 spire. Gaurile pentru sprinturi si stifturi nu trebuie sa fie astupate sau deformate. Fusurile arborilor si ale axelor trebuie sa aiba o forma cilindrica fara urme de lovire si fara rizuri.
Canalele de pana trebuie sa fie curate, iar fetele laterale paralele.La rotile
dintate, dantura trebuie sa fie curata, fara urme de ciupire si fara fisuri. Se admit
numai defectele care, in timpul reparatiei, pot fi eliminate. Uzura dintilor nu
trebuie sa fie mai mare de 0,2 din modulul rotii.
Suprafetele imbinarilor conice si cilindrice trebuie sa fie curate ,iar generatoarele suprafetelor rectilinii. Suprafetele conice se considera bune daca la controlul cu vopsea aceasta acopera din suprafata conului.
La lagarele de rostogolire corpurile si caile de rulare nu trebuie sa prezinte
ciupituri sau urme de coroziune. Lagarele de alunecare trebuie sa aibe cuzinetii
fara urme de gripare, iar daca acestia au captuseala din compozitie se controleaza
si aderenta prin ciocanire, cuzinetului in stare suspendata, sunetul emis trebuind
sa fie cristalin. Cuzinetul de care captuseala nu adera are un zgomot infundat. O
metoda precisa pentru verificarea aderarii compozitiei la cuzinet este controlul cu
ultrasunete.
8.3.TEHNOLOGIA DE REPARARE
A MASINII DE BROSAT
a.
b.
c.
d.
e.
f.
a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
Pentru repararea masinii de brosat se intocmesc urmatoarele documente :

1.Actul de constatare care cuprinde :
determinarea utilajului;
numarul de inventar;
data efectuarii constatarii;
locul;
cuprinsul defectatiei (piese defecte ce necesita remedieri, piese defecte ce
necesita inlocuiri);
beneficiarul reparatiei si cine executa lucrarea.
2.Fisa tehnologica care se intocmeste in baza actului de constatare si in
care se evidentiaza :
denumirea utilajului;
comanda de executie a reparatiei;
denumirea operatiei ce se executa;
norma tehnica;
manopera in ore;
materiale in unitati de masura si cantitatea necesara;
alte date care stau la baza calculului de cost al reparatiei .
27
EXAMEN ATESTAT
Repararea principalelor subansambluri mecanice

ale masinii de brosat
Repararea mesei : masa se uzeaza in zona canalelor T deprindere a
pieselor.In majoritatea cazurilor,printr-o exploatare necorespunzatoare mesele se
prezinta cu nervurile din zona canalelor T rupte si cu suprafata pentru prindere a pieselor cu diferite denivelari,provenite din aschiere, atunci cand lucratorii
scapa sculele pe masa masinii.
Repararea meselor uzate se face prin placare si comporta urmatoarele operatii:
frezarea si gaurirea mesei in zona uzata;
confectionarea ,prin frezare si gaurire ,a unei placi corespunzatoare
locasului frezat din zona uzata a mesei;
montarea placii prin suruburi pe masa uzata;
rectificarea suprafetei mesei.
Dupa repararea mesei se ajusteaza suprafetele de ghidare si repararea pieselor
mecanismului de ridicare a mesei.Suprafata de lucru a mesei trebuie sa fie perfect
plana.Se admit abateri intre 0,03 si 0,04 mm pe lungimea de 300 mm.
Repararea batiului : lucrarea consta in special in reparatia ghidajelor uzate
si lovite.Reparatia ghidajelor incepe prin curatirea cu razuitorul a rizurilor existente pe suprafetele lor.apoi masina unealta se aseaza perfect orizontal .Precizia
de instalare este de cel putin 0,04 mm pe lungimea de 1000 mm.marimea uzurii
ghidajelor se verifica cu rigla si cu calibrul de interstitii.Daca uzura este de 0,5 mm
sau mai are,corpul se raboteaza.Uzurile si rizurile locale (cu lungimea de pana la
20 mm) se repara prin incarcare cu aliaj de antifrictiune .Ghidajele cu uzura de
0,15-0,20 mm se rectifica si se razuiesc,pentru a garanta o abatere de 0,02-0,03 mm
pe lungimea de 1000 mm.
Repararea cutiilor de viteze si de avansuri : consta in repararea sau inlocuirea axelor,a bucselor ,a lagarelor de alunecare ,a rulmentilor,a rotilor dintate ,a
penelor,etc. ,care se uzeaza intimpul exploatarii masinii .Toate aceste piese se
repara prin procedee de reconditionare obisnuite.Fusurile arborilor se strunjesc si
se rectifica,sau se reconditioneaza prin cromare ,prin calarea pe ele a unor
bucse,precum si prin alte procedee.Bucsele uzate se inlocuiesc cu altele noi.
Repararea transmisiilor prin curele : Defectele frecvente care se pot constata la transmisiile prin curele sunt :incovoierea arborilor ,uzura fusurilor arborilor,uzura lagarelor ,uzura curelelor si a rotilor de curea.Repararea rotilor de curea
consta in rectificarea suprfetei de lucru a obezii,reconditionarea alezajelor butucului la dimensiunile corespunzatoare ajustajului prescris si reconditionarea
asamblarii prin pana a rotii si arborelui .
Repararea angrenajelor : se executa tinandu-se cont de natura si cauzele
uzurii,de materialele din care sunt confectionate rotile dintate si precizia asamblarii. Rotile de fonta cu dintii uzati in proportie de peste 20% se inlocuiesc.Rotile
28
EXAMEN ATESTAT
din otel cu dinti uzati in proportie de peste 30% se inlocuiesc.La rotile care au
modulul mai mic de 6 mm,nu se admite inlocuirea dintilor rupti ;la cele cu modulul mai mare de 10 mm ,se admite inlocuirea a maximum trei dinti rupti,cu dinti
sudati si rectificati,sau cu dinti filetati;fusurile butucurilor se pot repara prin sudare.
Repararea cuplajelor :se realizeaza prin incarcarea cu sudura si prelucrarea
la dimensiunile initiale;piesele de legatura rigida sau elastica (bolturi,suruburi
,inele )se inlocuiesc cu piese noi.
Repararea ambreiajelor :consta in inlocuirea garniturilor de frictiune
,rectificarea placilor de presiune ,reconditionarea sau inlocuirea elementelor de
asamblare si reglarea ambreiajelor.
9.INTRETINEREA MASINILOR DE BROSAT

Una dintre operaiile de ntreinere este ungerea curent a mainii. Ea este
mijlocul cel mai eficace pentru reducerea uzrii premature, puterii consumate i
pentru meninerea preciziei n timpul lucrului. n fiecare zi, nainte de nceperea
lucrului, este indicat ca muncitorul s controleze nivelul din baia de ulei i s verifice dac locaurile de ungere nu snt murdare, dac transmit cantitatea de ulei
necesar i dac ghidajele au pelicula de ulei corespunztoare. n general, ungerea
se execut pe baza schemei de ungere, ntocmit pentru fiecare main. Este necesar s se respecte lubrifiantul prescris, precum i data de nlocuire.
Instalaiile de ungere trebuie s fie prevzute cu aparatur de controlat care
s permit urmrirea funcionrii n timpul lucrului precum i cu aparatur de
reglare a debitului de ulei necesar ungerii.
Pentru a se uura respectarea intervalelor de ungere prevzute n instruciuni, locurile de ungere pe main snt marcate cu simboluri, astfel:
un semicerc indic dou ungeri pe schimb;
un cerc indic o singur ungere pe schimb;
un triunghi indic o singur ungere sptmanal;
un ptrat indic ungere lunar sau trimestrial.
Locurile de ungere snt vopsite n culori diferite corespunztoare unui anumit
lubrifiant.In timpul lucrului, operatorul trebuie s nu prseasc maina i s nu
lucreze cu scule uzate, ascuite sau montate necorespunztor.
La apariia celui mai mic defect, maina trebuie oprit imediat, analizat cu
minuiozitate i repus n lucru, numai dup ce s-a remediat defectul. Dup terminarea lucrului, muncitorul trebuie s curee maina i s o lase in perfect
ordine. Maina se cur de achii cu o perie i apoi cu crpe. Ghidajele mesei se
terg cu o crp curat umezit n petrol lampant, apoi cu o crp uscat, dup
care ghidajele se ung cu ulei mineral curat.
29
EXAMEN ATESTAT
Ghidajele i curelele de transmisie trebuie verificate periodic i eventual reglate.

Cel puin o dat la 10 zile se verific starea conductoarelor electrice, iar periodic, motorul de antrenare.
9.1. NTREINEREA I REPARAREA INSTALAIILOR

HIDRAULICE
Const n:
controlul nivelului uleiului i urmrirea schimbrii acestuia Ia intervalele
prescrise n funcie de condiiile de lucru;
controlul zilnic al pierderilor, gradului de murdrire, uzur excesiv, racorduri i garnituri uzate;
semnalarea defectelor personalului de ntreinere.
ntreinerea instalaiilor hidraulice ale mainilor i utilajelor const n:

ntreinerea agentului hidraulic (lichidul de lucru);
ntreinerea elementelor componente ale instalaiei.
Agentul hidraulic (apa, uleiul mineral, lichide sintetice etc.) vehiculat n sistemele hidraulice ale mainilor i utilajelor, n cea mai mare parte, este depozitat
ntr-un rezervor sau bazin. Datorit frecrilor mecanice, variaiei presiunii,
schimbrii temperaturii etc.
Agentul de lucru este supus oxidrii, descompunerii, murdririi, aciuni care i
modific proprietile fizice i chimice, fcndu-l necorespunztor scopului su,
conducnd i la uzarea instalaiei hidraulice.
Rezervorul de ulei, mpreun cu filtrele instalaiei, au rolul de a contribui la
meninerea proprietilor agentului hidraulic, eliminnd particulele solide prin
decantare i filtrare i, asigurnd meninerea temperaturii acestuia n limitele admisibile.
Decantarea se aplic lichidelor de lucru cu stocuri mari de lichid, cum sunt
uleiurile din circuitele de ungere prin recirculare la laminoare, compresoare, reductoare de turaie de mare gabarit etc. Separarea contaminanilor, a cror densitate relativ este mult difereniat de cea a uleiului, se face gravimetric. Pentru o
mai bun separare, decantoarele sunt compartimentate i se monteaz pe returul
uleiului spre rezervorul de lucru, timpul de staionare fiind cuprins ntre 10 i 30
min, iar temperatura de 70-80C.
30
EXAMEN ATESTAT
Elementele instalaiei hidraulice supuse mai des lucrrilor de ntreinere

sunt:
Conductele se degreseaz cu soluii alcaline calde, dup care se introduce succesiv n bi cu acid clorhidric sau sulfuric cald (diluie 50%) ce
conine pasivizatori, bi cu ap pentru splare i neutralizare a urmelor de acizi. Protecia anticorosiv se asigur prin suflarea conductelor cu abur, apoi, fr pauz, pulverizarea la interior a unor uleiuri aditivate anticorosiv i nchiderea la capete a conductelor.
Armturile trebuie degresate (prin splare) i, acolo unde sunt pete de
rugin, se va interveni cu perii de srm dup care se pulverizeaz
ulei aditivat anticorosiv.
Rezervoarele se cur prin sablare, frecare cu perii de srm apoi se
spal cu solveni (tricloretilen).
Dup montarea instalaiei hidraulice, este necesar splarea ntregului sistem prin recircularea intens, a unui lot de ulei de splare, la temperatura de 6575C, fr circulaie n lagre sau alte dispozitive speciale. n timpul splrii, se
cur filtrele ori de cte ori se nfund i, acolo unde exist, se pune n funciune
separatorul centrifugal pentru ndeprtarea impuritilor existente n suspensie, n
fluid. Operaia de splare se consider ncheiat cnd la filtre sau la separatoarele
centrifugale nu se mai acumuleaz impuriti.
Dup splare, se evacueaz uleiul i se controleaz dac n instalaie exist
impuriti. Se introduce lotul de ulei de lucru, se recirculeaz i se filtreaz, dac
se consider c este necesar, dup care instalaia poate intra n funciune normal.
Mai mult de 50% din avariile acestor dispozitive apare datorit supranclzirilor,
31
EXAMEN ATESTAT
9.2.DEFECTIUNI SI REMEDIERI ALE INSTALATIEI HIDRAULICE

Defectiunea
Suprainclzire
a (la temperaturi
peste 1000C)
Consecinte
- formarea de depuneri i
aglomerri de acizi;
- uleiul ii inchide culoarea i
se constat o scdere de presiune.
Cauze
- nivelul uleiului este
sczut;
- suprasarcina;
- suprapresiuni,
demontri repetate;
- pierderi interioare la
pomp;
- obturarea fluxului de
ulei datorit avariilor la
tubulatur;
- rcire insuficient,
reglarea defectuoas a
supapei de siguran.
Impurificri
- se accelereaz oxidarea
uleiului;
- ptrunderea particulelor
in aerisiri i garnituri;
- aciuni abrazive.
- montarea unor piese necurate in utilaj;

- montarea in utilaj a unor
piese cu impuriti.
Infiltraii de aer

- inveliul filtrului absoarbe
ulei;
- absorbirea de aer de la
pomp.
Mod de remediere
vederea respectrii caracteristicilor nominale;
- se controleaz viteza de
funcionare a diverselor organe
cu comand hidraulic i eventual inlocuirea pompei;
- se imbuntete circulaia
aerului i se cur punctele
inclzite;
- se rectific i se regleaz
supapele.
- curirea intregului circuit
hidraulic i repunerea lui in
funciune;
- se inlocuiete i se cur
filtrele, rezervorul de ulei i
accesoriile;
- dup ce utilajul a fcut trei
cicluri in gol se descarc uleiul
de splare, se cur filtrele i se
alimenteaz cu ulei hidraulic
proaspt.
- se descoper locurile pe
unde ptrunde aer, scurgand
uleiul pe racord i ascultand
modificarea zgomotului;
rezervor se va plasa cat mai jos
sub nivelul uleiului.
9.3.INTRETINEREA SI REPARAREA ECHIPAMENTULUI

ELECTRIC
Un rol deosebit de important in buna funcionare a mainilor, utilajelor i
instalaiilor la parametrii optimi il are i intreinerea corect a echipamentului
electric. Acesta trebuie ferit de ptrunderea apei i a prafului. Periodic, mainile
electrice se vor curi de praf i mizerie pentru a impiedica scurtcircuitarea lor.
Motoarele i generatoarele electrice se verific de cel puin dou ori pe an.
Pentru a determina necesitatea de intreinere i reparare a mainilor electrice este
necesar s se cerceteze dac maina produce zgomote i vibraii.
32
EXAMEN ATESTAT

canalele radiale de ventilaie: nedegajate suficient, aezate unele in faa
celorlalte;
In cadrul sistemului de reparaii preventiv-planificate, se prevd pentru motoarele electrice urmtoarele activiti:
1. revizie tehnic;
2. reparaie curent;
3. reparaie capital.
In cadrul reviziilor tehnice, la motoarele electrice, se execut urmtoarele
operaii:
vopsirea parial.
33
EXAMEN ATESTAT
10.NORME DE SECURITATEA MUNCII LA INTRETINEREA SI REPARAREA MASINILOR DE

BROSAT
10.1.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA
BROSARE
In general, msurile de tehnic a securitii muncii snt aceleai pentru toate
tipurile de maini-unelte. Muncitorul trebuie s cunoasc funcionarea mainii i
s asigure fixarea corespunztoare a tuturor elementelor ce particip n procesul
de achiere (cuit, dispozitiv, pies etc).
Maina se pornete numai dac exist certitudinea c totul este n siguran.
Este necesar urmrirea cu atenie a lucrului, pentru a se evita accidente, ca:
pornirea suportului porlcuit i deci ruperea cuitului, ceea ce conduce la prinderea minii pe axa de lucru a cuitului n cursa activ (caz frecvent al neateniei) etc.
De aceea, se recomand montarea ecranelor ce permit vizibilitatea n timpul lucrului.
Comenzile mainii i reglarea curselor snt interzise n timp ce maina
funcioneaz. Nerespectarea acestei prescripii duce la: ruperea danturii pinioanelor, blocarea diferitelor subansambluri, ruperea sculei, lovirea muncitorului
etc.
Pentru evitarea accidentelor de munc ce pot aprea n timpul exploatrii
mainilor de broat se iau o serie de msuri speciale de prevenire, cum snt:
avertizarea persoanelor ce trec prin preajma mainii asupra pericolului pe care-1
prezint masa n micare i chiar ngrdirea spaiului n care se execut cursele
mesei; ngrdirea spaiului n care snt amplasate motoarele electrice de acionare
a mainii de rabotat, pentru a se preveni accidentele prin electrocutare.
10.2.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA INTRETINEREA SI REPARAREA MASINILOR DE BROSARE

In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate complexa datorita carui fapt si normele de tehnica a securitatii munci sunt diverse in functie de
locurile de munca .
Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de prevenire si stingere a incendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie, prelucrare a metalelor la rece cu ajutorul masinilor-unelte, sudare si taiere cu gaze si arc electric
precum si urmatoarele norme specifice reparatiilor:
34
EXAMEN ATESTAT
inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un utilaj,
maistrul sau seful de echipa se va asigura ca masina respectiva sa nu poata
fi pusa accidental in miscare, iar pentru orice eventualitate pe intrerupatorul
electric principal se va pune o tabla indicatoare cu inscriptia: NU CUPLATI, SE LUCREAZA
la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe ghidaje
verticale trebuie luate masuri de sprijinire a acestora;
dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de functiune
inainte de montarea tuturor dispozitivelor de protectie;
inainte de punerea in functiune se va controla daca sculele folosite la
reparatie au fost inlaturate de pe masina;
la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici si inflamabili, se
vor folosi bai cu capace de inchidere si se vor lua masuri de prevenire si
stingere a incendiilor;
piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare electronica numai
dupa intreruperea curentului electric care alimenteaza baia;
la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o alifie protectoare pentru a prevenii actiunea vatamatoare a vaporilor diferitilor compusi chimici si vor purta tot echipamentul prevazut de normele de protectia
muncii;
in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introdurea si cunsumarea alimentelor precum si fumatului.
35
EXAMEN ATESTAT
11.BIBLIOGRAFIE
N.Huzum, G Rantz
1979

3.Masini-unelte si prelucrari prin aschiere
http://www.regielive.ro
4.Imagini
5.Prelucrari mecanice prin aschiere

6.Utilaje si echipamente pentru prelucrari mecanice
http://tvet.ro
36
EXAMEN ATESTAT

OLTENIA
Nr. ______ din _________
PROIECT
pentru
NIVEL III

REPARAII
Tema:
MAINI DE FREZAT PLAN.

NTREINERE I REPARARE
NDRUMTOR:
Elev:
Clasa:
2013
EXAMEN ATESTAT
2.CUPRINS
1.Tema proiectului
2.Cuprins
3.Argument
4.Prelucrarea prin frezare
4.1.Generalitati
5.Masini de frezat
5.1.Clasificarea masinilor de frezat
6
9
9
6.Tipuri de freze
10
7.Masini de frezat plan
12
16
16
8.2.Categorii de lucrari de intretinere si reparatii
16
20
9.Intretinerea si repararea masinilor de frezat plan
22
9.1.Importanta si sarcinile repararii utilajului
22
9.2. Procesul tehnologic de reparare
23
9.3.Tehnologia de reparat a masinii de frezat plan
28
10.Norme de tehnica securitatii muncii
30
10.1.Norme de tehnica securitatii muncii la prelucrarea

prin frezare
10.2. Norme de tehnica securitatii muncii la intretinere
30
31
11.Bibliografie
32
12.Anexe
33
2
EXAMEN ATESTAT
3.ARGUMENT
muncii.
Lucrarea de atestat MASINI DE FREZAT PLAN.INTRETINERE SI REPARARE implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala specifice
EXAMEN ATESTAT
din alte cauze.
defectuoase.
4
EXAMEN ATESTAT
instalatiilor.
1.
2.
3.
4.
5.
Lucrul in echipa.
EXAMEN ATESTAT
4.PRELUCRAREA PRIN FREZARE

4.1.GENERALITATI
DEFINITIE:
Frezarea este operaia de prelucrare mecanic prin achiere pe maini-unelte de
fre-zat, cu scule numite freze.
Freza este o scul achietoare cu mai multe tiuri, pentru prelucrarea suprafeelor plane i profilate, a canalelor de diferite forme etc.
Fig.4.1.Procesul de prelucrare prin frezare

n cazul frezrii, micarea principal de achiere este executat de scul, iar
micarea de avans de piesa de prelucrat (mai rar de scul).
Regimul de achiere la frezare este caracterizat de:
1. adncimea de achiere(t);
2. avansul de achiere(s);
3. viteza de achiere(v).
Adncimea de achiere este stabilit n funcie de mrimea adaosului de prelucrare i numrul de treceri adoptat. La frezare se urmrete ca ntregul adaos de prelucrare s fie nlturat ntr-o singur trecere. Dac condiiile de precizie i calitate a suprafeei sunt ridicate, adaosul de prelucrare se ndeprteaz n dou faze: frezare de
degroare i frezare de finisare.
EXAMEN ATESTAT
Fig.4.2.Miscarile necesare in procesul de aschiere

Micarea principal de achiere se realizeaz cu viteza de achiere v. Mrimea
vitezei de achiere se poate determina cu ajutorul unor relaii experimentale sau se
alege din normative n funcie de:
schema de lucru adoptat;
natura i materialul sculei;
materialul de prelucrat .
Ea se exprim n [m/min].
Pe baza vitezei de achiere calculate, se determin turaia la arborele principal al
mainii cu relaia:
[rot/min]
unde:
v-viteza de achiere;
D-diametrul sculei achietoare.
Micarea de avans(s) presupune o deplasare ntre scul i pies.
Viteza de avans se determin din relaia :
[mm/rot]
unde:
s-avansul de lucru;
z-numrul de dini;
7
EXAMEN ATESTAT
sd-avansul pe dinte;
w-viteza de achiere.
Este preferabil s se lucreze cu avansuri ct mai mari, deoarece n acest fel se
asigur o productivitate ridicat. Avansul pe dinte ales se verific funcie de rezistena mecanismului de avans al mainii de frezat i funcie de rigiditatea dornului
port-frez.
Avansul pe dinte (sd), ca dimensiune a seciunii transversale a stratului de
achiere, este distana dintre dou suprafee de achiere consecutive, generate de doi
dini alturai, msurat n direcia avansului de frezare.
4.2.METODE DE FREZARE
Prelucrarea prin frezare poate fi realizat n contra avansului (B) sau n sensul
avansului (A).
Fig.4.3.Metode de frezare
La frezarea n sens contrar avansului:
angajarea dintelui se face de la grosime mic de achiere, ceea ce face ca ocurile s fie mai mici;
jocul dintre flancurile filetului urubului conductor i piuliei din lanul cinematic al micrii de avans este preluat de componenta orizontal FH , care este
ndreptat n sens contrar avansului, n felul acesta fiind excluse vibraiile pe
orizontal;
componenta vertical FV , fiind ndreptat n sus, tinde s ridice semifabricatul
de pe masa mainii, putnd provoca n acest fel vibraii pe vertical, care influeneaz negativ calitatea suprafeei prelucrate ;
8
EXAMEN ATESTAT
uzura sculei este mai puin intens ca urmare a faptului c tiurile lucreaz
totdeauna pe suprafaa prelucrat a piesei, nu ca n cazul frezrii n sensul
avansului, la care dintele ia contact de fiecare dat cu suprafaa de prelucrat,
care poate avea pe ea oxizi, impuriti sau crust dur
La frezarea n sensul avansului :
achia este atacat de ti n partea sa cea mai groas, fora de achiere la angajare fiind maxim, deci, prelucrarea este nsoit de ocuri;
componenta vertical FV apas semifabricatul pa masa mainii, eliminnd posibilitatea apariiei vibraiilor pe vertical, n schimb masa fiind mai ncrcat,
trebuie s fie bine susinut n consol;
componenta orizontal FH este dirijat, n acest caz, n sensul avansului i tinde
s trag materialul sub scul ; ea nu mai poate prelua jocul din cupla cinematic
urub-piuli, motiv pentru care pot s apar vibraii n plan orizontal;
frezarea n sensul avansului se aplic mai ales la operaiile de finisare sau de
frezare rapid.
5.MASINI DE FREZAT
5.1.CLASIFICAREA MASINILOR DE FREZAT
Maini-unelte de frezat
n funcie de construcia i de destinaia lor, mainile-unelte de frezat pot fi:
universale;
verticale;
orizontale;
speciale (longitudinale, pentru frezat filet, roi dinate etc).
Fig.5.1.Masina de frezat universala
Fig.5.2.Masina de frezat verticala

9
EXAMEN ATESTAT
Fig.5.3.Masina de frezat universala de sculerie
Fig.5.4.Masini de frezat plan
6.TIPURI DE FREZE
La o frez se deosebesc dinii achietori i corpul. Din punct de vedere constructiv, frezele pot fi executate dintr-o bucat (n acest caz se numesc freze monobloc) sau asamblate (n acest caz se numesc freze cu dini montai).
10
EXAMEN ATESTAT
Fig.6.1.Freza monobloc
Fig.6.2.Freza cu dinti montati
Frezele cilindrice se folosesc pentru prelucrarea suprafeelor plane pe mainile de frezat orizontale. Ele pot avea dini drepi sau nclinai . Cele cu dini nclinai
lucreaz n condiii mai bune, deoarece achierea decurge mai linitit. Pentru dimensiuni mari de freze, construcia acestora poate fi realizat cu dini asamblai.
Aceast soluie permite construirea corpului din oel de construcie, iar dinii achietori, din oel rapid (HSS) sau plcue din carburi metalice, ceea ce reduce simitor costul sculei.
1.Frez deget
2.Frez cilindric cu dini
elicoidali
3.Frez modul disc
4.Frez deget
5.Frez cilindro-frontal
6.Frez disc
7.Frez disc
8.Frez pentru canale
(coad de rndunic)
9.Frez deget pentru profilare
n T
11.Frez conic
13.Frez deget
Fig.6.3.Tipuri de freze
11
EXAMEN ATESTAT
7.MASINI DE FREZAT PLAN

Maina de frezat longitudinal
Pentru prelucrarea unor piese mari, la producia n serie i n mas, se utilizeaz maini de frezat longitudinale, prevzute cu mai multe capete de frezat, ca-re
asigur o productivitate foarte mare prin prelucrarea simultan a mai multor suprafee. Aceste maini mai poart i denumirea de maini de frezat portal.
Fig.7.1.Masina de frezat longitudinala

n figura 7.1. este reprezentat maina de frezat longitudinal. Piesele de prelucrat se fixeaz pe masa 2, care execut micarea de avans longitudinal de-a lungul
ghidajelor de la batiul 1. Sculele sunt fixate n capetele de frezat 5 i execut micarea
principal de achiere. Pentru executarea prelucrrilor pe maina de frezat portal
(longitudinal) este nevoie de o micare de avans de potrivire, n funcie de poziia
suprafeelor ce se prelucreaz. Aceast micare este executat de scula achietoare,
prin capul de frezat respectiv, care poate executa o micare de avans de-a lungul
ghidajelor verticale sau de-a lungul ghidajelor ale traversei 6. La unele maini de frezat longitudinale, capetele de frezat se pot nclina putndu-se prelucra astfel piese cu
suprafee nclinate.
Pe batiu sunt prevzute ghidajele verticale pe care se deplaseaz masa vertical . Aceast mas are diferite canale, pe care se pot monta diferite dispozitive i
accesorii, cum este, n cazul de fa, masa orizontal . La partea superioar a batiului
12
EXAMEN ATESTAT
sunt ghidajele orizontale pe care se poate deplasa sau bloca n poziia necesar capul
de frezat , mpreun cu arborele principal .
Micrile executate de aceast main-unealt snt urmtoarele:
1. micarea principal de achiere care este micarea de rotaie a arborelui ;
2. micarea de apropiere II a capului de frezat se blocheaz apoi pe ghidaje;
3. micarea de ridicare i coborre IV a mesei mainii;
4. micarea de avans longitunal III, efectuat de masa .
Micrile de avans ale mesei , pe orizontal i pe vertical, pot fi executate manual i
automat. Celelalte micri de potrivire se execut manual.
Fig.7.2.Masina de frezat longitudinala tip portal

Acest tip de main-unealt este destinat prelucrrii suprafeelor plane, orizontale, verticale sau nclinate, la piese de dimensiuni mari avnd o dimensiune dominant (lungimea) spre exemplu ghidajele de pe batiurile mainilor-unelte. Masa de
lucru execut o singur micare de avans, longitudinal (de unde i denumirea
mainii), fiind total rezemat pe ghidajele batiului, pe toat lungimea cursei.
13
EXAMEN ATESTAT
Rigiditatea maxim a sistemului tehnologic, asigurat de aceast construcie

specific, permite aplicarea unor regimuri intense de lucru concomitent cu obinerea
unei caliti superioare a suprafeelor prelucrate.
Prin echiparea mainii cu mai multe capete de frezat i utilizarea simultan a acestora se asigur o productivitate ridicat; de asemenea, suprafeele prelucrate n acest
mod, la aceeai prindere a piesei pe masa mainii, ndeplinesc mai bine condiiile de
precizie n ceea ce privete poziia relativ dintre ele fa de cazul n care prelucrarea
s-ar face n mod obinuit, din mai multe prinderi succesive.
Pentru a satisface diferitele necesiti practice, s-au conceput mai multe variante
constructive ale mainii de frezat longitudinal.
Dintre acestea, n figura 7.2. este prezentat maina de frezat longitudinal de
tip portal, cu doi montani echipat cu patru capete de frezat (dou orizontale i dou
verticale).
Masa de lucru 3 se deplaseaz pe ghidajele batiului 1, n micarea de avans
longitudinal II.
Pentru asigurarea rigiditii sistemului tehnologic, oricare ar fi poziia
de lucru, lungimea batiului este dubl fa de lungimea mesei de lucru. Pe ghidajele
montanilor 2 se deplaseaz cele dou capete de frezat orizontale, 4 i traversa mobil V, prin micrile de poziionare III, respectiv VI.
Capetele de frezat verticale 6 execut micarea de avans poziionare IV pe
ghidajele traversei i micarea de poziionare unghiular VII, aceasta din urm
permind prelucrarea suprafeelor nclinate. Pinolele 8 ale arborilor principali 9
permit executarea micrilor de poziionare V, pentru stabilirea distanei dintre suprafeele prelucrate sau pentru ptrunderea sculelor la adncimea de achiere dorit.
Batiul mainii, mpreun cu montanii i cu traversa de rigidizare 7, formeaz un cadru nchis i rigid.
Fiecare cap de frezat reprezint o unitate cinematic independent, cu
reglarea turaiei arborelui principal prin cutie de viteze. Sistemul cinematic al
micrilor de avans este prevzut cu mai multe ramificaii, pentru mas i pentru
fiecare cap de frezat. Mecanismele respective sunt amplasate n batiul mainii i
n carcasele solidare cu traversa mobil.
Lanul cinematic al micrii de avans longitudinal conine motorul de acionare
M5, cutia de avansuri CA, cutia de distribuie CD1 i un mecanism melc cremalier
melcat pentru transformarea micrii de rotaie n micare de translaie.
Lanurile cinematice pentru avansul capetelor de frezat orizontale sunt derivate din cutia de distribuie CD2. O cutie de distribuie cuprinde mecanisme
de inversare i cuplaje pentru nchiderea lanurilor cinematice aferente.
Lanurile cinematice pentru avansul i poziionarea capetelor de frezat verticale includ bara de avansuri BA, cutia de distribuie CD (dispus pe traversa mobil) i mecanismele de transformare cu urub conductor.
Lanul cinematic pentru deplasarea rapid a traversei mobile conine motorul M, reductorul RED i dou uruburi conductoare cu rotire sincronizat.
Dup efectuarea poziionrii, traversa este blocat pe ghidajele montanilor.
14
EXAMEN ATESTAT
Masina de frezat plan

La aceste maini, prin simplificarea sistemului de elemente suprapuse pentru
fixarea piesei de prelucrat, se obine creterea rigiditii fa de cazul mainilor de
frezat cu consol. n aceste condiii, se pot aplica regimuri de achiere mai intense,
dar se mbuntete i calitatea suprafeelor prelucrate.
Deaceea se utilizeaz pentru prelucrarea suprafeelor plane sau profilate, la
producia de serie.
Mainile de frezat plan se clasific dup numrul micrilor executate de pies i
dup poziia capului de frezat (orizontale, verticale). Exist i variante constructive
cu dou sau trei capete de frezat, asemntoare cu mainile de frezat longitudinal (ce
vor fi prezentate n paragraful urmtor).
n figura 7.3. se prezint schema cinematic de principiu a unei maini verticale
de frezat plan, avnd masa deplasabil pe dou direcii perpendiculare, n plan orizontal (micrile II i III); celelalte micri de generare sunt:
I micarea principal (rotaia sculei achietoare) i IV micare de avans
vertical efectuat de ctre capul de frezat. Micarea V este utilizat la poziionarea
pinolei port-scul pentru stabilirea adncimii de achiere.
Principalele pri componente ale mainii sunt: 1 batiu; 2 montant;
3 cap de frezat; 4 arbore principal; 5 mas de lucru; 6 sanie transversal.
Pentru realizarea cu vitez sporit a micrilor de poziionare, micarea de rotaie
furnizat de M3 se nsumeaz prin intermediul unui mecanism diferenial DIF cu
micarea de rotaie furnizat de M2 i reglat prin cutia de avansuri CA (micarea de
avans).
Fig.7.3.Masina de frezat plan.Schema cinematica

15
EXAMEN ATESTAT

8.2.CATEGORII DE LUCRARI DE INTRETINERE SI REPARATII
Potrivit normativelor tehnice de intretinere si reparare a utilajelor folosite in industria constructoare de masini ,intr-un ciclu de reparatii se cuprind ca lucrari de baza :
a)Revizii tehnice
b)Reparatii curente
inaintea unei reparatii planificate ,in scopul determinarii starii tehnice a utilajului si a
principalelor lucrari de reparatii care trebuie efectuate cu ocazia acesteia.
16
EXAMEN ATESTAT

b)Reparatia curenta-Rc-reprezinta ansamblul de operatii care se executa periodic potrivit prevederilor de plan,in vederea inlaturarii uzurii materiale sau a unor
deteriorari locale prin repararea ,reconditionarea sau inlocuirea unor piese
componente sau subansambluri uzate.Reparatia curenta poate fi de gradul I sau de
gradul II ,in functie de marimea intervalului de timp de functionare intre reparatii ,de
importanta lucrarilor executate si valoarea pieselor si a subansamblurilor reparate
,reconditionate sau inlocuite.
tabloului electric;
17
EXAMEN ATESTAT

c)Reparatia capitala -Rk- reprezinta categoria de interventie care se efectueaza dupa expirarea ciclului de functionare prevazut in normativul tehnic,avand ca
scopreaducerea caracteristicilor tehnico- economice ale masinii la nivelul avut initial
si preantampinarea iesirii din functiune a acestuia inainte de termen.
A. Partea mecanica
18
EXAMEN ATESTAT
B. Partea electrica
19
EXAMEN ATESTAT

20
EXAMEN ATESTAT
21
EXAMEN ATESTAT
9.INTRETINEREA SI REPARAREA
MASINII DE FREZAT PLAN
9.1. IMPORTANA I SARCINILE REPARRII UTILAJULUI
Desfurarea in mod ritmic a activitii de producie a unei intre-prinderi industriale necesit, ca o condiie de baz, o bun organizare a reparrii i intreinerii
utilajului. Acest lucru este impus de faptul c in procesul folosirii lor productive, mijloacele fixe i utilajul de producie, ca o component a acestora, sunt supuse uzurii
fizice i morale .
cu o uzur mai mare i folosirea in continuare a mainii.
22
EXAMEN ATESTAT

reparaiilor ,

operatii:
10.vopsirea;
al atelierului de reparatii si de catre un reprezentant al sectiei mecano-energetice. In
prealabil, trebuie sa se execute curatirea si spalarea exterioara a masinii. Controlul
tehnic al atelierului de reparatii supune masina unei revizii tehnice. Cu aceasta ocazie
23
EXAMEN ATESTAT
se urmareste daca masina este completa si care sunt defectiunile la functionarea in

gol si in sarcina. Aceste constatari servesc ulterior la intregirea activitatii de constatare a defectelor.
cadrul procesului tehnologic de reparatie. Aceasta operatie trebuie sa fie precedata
de:
stabilirea succesiunii operatiilor la demontare in functie de modul de fixare al
pieselor.
Demontarea pieselor trebuie sa se faca numai cu scule si dispozitive adecvate,
ceea ce permite evitarea deteriorarii lor. Daca la demontare se constata o rezistenta
mai mare piesele nu vor fi fortate, ci se va studia si stabili care este cauza. Pentru
stifturi, bucse, arbori etc. se stabileste mai intii directia de demontare, depozitare.
Batiurile mari si grele ramin, in vederea reparatiei, la locurile de functionare. Ele se
transfera la atelierul de reparatii numai in cazuri speciale de reparatii, si atunci daca
sunt conditii.
surubului si filetului in mod succesiv, pina cind acesta se misca. Daca nici de aceasta
data nu reuseste demontarea, se incearca desurubarea piulitei dupa ce, in prealabil, a
fost incalzita. Uneori, din cauza griparii filetului, este necesara distrugerea surubului
prin taiere. Prezoanele se demonteaza cu doua piulite si cheie fixa sau cu dispozitive
speciale. Stifturile se scot cu ajutorul piulitelor sau al unui surub, dupa cum sunt
prevazute cu tija filetata sau gaura filetata. Celelalte stifturi se scot cu ajutorul
dornurilor avind diametrul apropiat de al acestora.
Cuiele spintecate se deterioareaza cu ajutorul dispozitivelor. Daca cuiele spintecate
sunt rupte, pentru extragerea lor se folosesc dornuri de otel avind diametrul
cu 0,5 mm mai mic decit diametrul gaurii cuiului.
24
EXAMEN ATESTAT
Penele cu calcai se extrag din locas cu ajutorul unui dispozitiv de tip surub-piulita.
Demontarea lagarelor si bucselor se executa in functie de tipul acestora. Astfel,
demontarea lagarelor din doua bucati se executa cu scule obisnuite. Lagarele si
bucsele montate prin presare se demonteaza cu ajutorul diferitelor tipuri de prese.
ieftinirea reparatiilor, ci la cheltuieli inutile pentru repararea deteriorarilor sau chiar
inlocuirea rulmentilor. Scoaterea rulmentilor prin lovituri de ciocan nu este permisa
decat la rulmentii cu alezaj conic. La acesti rulmenti loviturile de ciocan se aplica
prin intermediul a doua pene care forteaza in mod uniform intre labirint si partile
fixe.
Rulmaneti montati cu strangere se demonteaza dupa ce in prealabil au fost incalziti cu ulei mineral la 90-100C.Incalzirea se face prin turnarea uleiului fierbinte
pe rulment, in timp ce arborele se protejeaza cu azbest.
incalzirea rotii pana la temperaturi de 100-200C.Incalzirea trebuie sa se faca repede
pentru a nu se incalzi si arborele.
avand temperatura de 60-80, in care se mai adauga 3-10 gr. sapun la litru de solutie,
pentru dizolvarea grasimilor .
1. indepartarea noroiului sau a altor impuritati cu ajutorul razuitoarelor si al maturilor;
25
EXAMEN ATESTAT

O particularitate prezinta spalarea rulmentilor, care se face in benzina sau ulei
mineral fierbinte. Spalarea rulmentilor in benzina se face astfel: intr-un vas curat se
toarna benzina pana ce se acopera rulmentii, iar apoi se adauga ulei mineral calitatea
305 in procent de 6-8% din volumul de benzina. In timpul spalarii, inelele rulmentului se rotesc in sens contrar pana cand partile componente se curata complet.
Daca rulmentul este prea imbacsit, se spala in doua faze. La ultima faza se foloseste benzina curata. Spalarea in ulei fierbinte se face intr-o baie incalzita electric
pana la temperatura de 80. Daca dupa spalare se constata ca rulmentul are pete de
coroziuni, se indeparteaza acestea cu panza de emery (smirghel nr.000) uzata sau cu
o pasta formata din oxid de crom si ulei mineral, aplicata pe o bucata de pasla sau
postav curat. Suprafata corodata se freaca pana cand petele dispar, dupa care rulmentul se spala din nou cu benzina. Dupa uscare rulmentul se asaza pe carton uscat
si se unge cu ulei 305. Ungerea rulmentului se face prin rotirea lui lenta in baia de
ulei.
defectare poate conduce la accidente. Acestea se controleaza la feroflux, ultrasunete,
etc., in vederea descoperirii aventualelor fisuri.
documentatia tehnica a utilajului sau a instalatiei. In categoria pieselor de reparat se
trec piesele care, datorita faptului ca nu au grad inaintat de uzura, este economic sa
fie reparate. Ultima categorie cuprinde piesele care, ajungind la limita maxima a
uzurii, este imposibila sau neeconomica repararea lor si in acest caz se inlocuiesc cu
altele noi.
Pentru piesele care se repara sau se inlocuiesc, trebuie sa se intocmeasca o schita
care sa cuprinda toate cotele si datele necesare reconditionarii sau reproducerii lor.
Stabilirea precisa a cotelor se face tinind seama si de piesele cu care se asambleaza
cele care se repara sau se inlocuiesc. In schitele intocmite pentru piesele ce se repara,
locul ce trebuie reparat va fi indicat prin linii groase.
Dupa schitele intocmite in timpul constatarii se executa ulterior desene,
deoarece nu se recomanda reconditionarea pieselor sau executarea lor din nou sa se
faca numai dupa model. Odata cu inlocuirea schitei se completeaza si foaia de
constatare.
26
EXAMEN ATESTAT
reparatiei.
de exploatare;
de fabricatie;
Defectele de fabricatie provin din cauza greselilor comise in timpul procesului de
productie sau in cursul reparatiilor efectuate. Cele mai frecvente cauze sunt abaterile
fata de dimensiunile, tolerantele sau conditiile tehnice prevazute in desenele de executie, precum si la executie sau montaj.
urmand ca fiecare grup sa fie studiat detaliat, spre a se lua masurile cele mai potrivite
pentru reconditionarea lor si pentru a se inlatura, in viitor, repetarea defectarii din
aceleasi cauze.
La operatia de constatare a defectelor se mai tine seama si de urmatoarele criterii.
Suruburile,prezoanele si piulitele trebuie sa aiba filetul curat, fara urme de strivire
sau lovire. Aceste defecte se admit numai daca dispar prin refiletare. Filetul nu
trebuie sa fie rupt mai mult de 1,5 spire sau strivit pe o jumatate de spira la 10 spire.
Gaurile pentru sprinturi si stifturi nu trebuie sa fie astupate sau deformate. Fusurile
arborilor si ale axelor trebuie sa aiba o forma cilindrica fara urme de lovire si fara rizuri.
Canalele de pana trebuie sa fie curate, iar fetele laterale paralele.La rotile dintate, dantura trebuie sa fie curata, fara urme de ciupire si fara fisuri. Se admit numai
defectele care, in timpul reparatiei, pot fi eliminate. Uzura dintilor nu trebuie sa fie
mai mare de 0,2 din modulul rotii.
Suprafetele imbinarilor conice si cilindrice trebuie sa fie curate ,iar generatoarele suprafetelor rectilinii. Suprafetele conice se considera bune daca la controlul
cu vopsea aceasta acopera din suprafata conului.
ciupituri sau urme de coroziune. Lagarele de alunecare trebuie sa aibe cuzinetii fara
urme de gripare, iar daca acestia au captuseala din compozitie se controleaza si
aderenta prin ciocanire, cuzinetului in stare suspendata, sunetul emis trebuind sa fie
cristalin. Cuzinetul de care captuseala nu adera are un zgomot infundat. O metoda
27
EXAMEN ATESTAT
precisa pentru verificarea aderarii compozitiei la cuzinet este controlul cu ultrasunete.
A MASINII DE FREZAT PLAN
a.
b.
c.
d.
e.
f.
a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
Pentru repararea masinii de frezat plan se intocmesc urmatoarele documente :

locul;
norma tehnica;
manopera in ore;

frezat
ale masinii de gaurit
Repararea mesei : masa se uzeaza in zona canalelor T deprindere a pieselor.In

majoritatea cazurilor,printr-o exploatare necorespunzatoare mesele se prezinta cu
nervurile din zona canalelor T rupte si cu suprafata pentru prindere a pieselor cu
diferite denivelari,provenite din aschierea cu frezale atunci cand lucratorii scapa
frezele pe masa masinii.
frezarea si gaurirea mesei in zona uzata
confectionarea ,prin frezare si gaurire ,a unei placi corespunzatoare locasului
frezat din zona uzata a mesei
montarea placii prin suruburi pe masa uzata
rectificarea suprafetei mesei
Dupa repararea mesei se ajusteaza suprafetele de ghidare ale consolei si
repararea pieselor mecanismului de ridicare a mesei.Suprafata de lucru a mesei
trebuie sa fie perfect plana.Se admit abateri intre 0,03 si 0,04 mm pe lungimea de 300
mm.
Repararea batiului : lucrarea consta in special in reparatia ghidajelor uzate si
lovite.Reparatia ghidajelor incepe prin curatirea cu razuitorul a rizurilor existente pe
28
EXAMEN ATESTAT
suprafetele lor.apoi masina unealta se aseaza perfect orizontal .Precizia de instalare

este de cel putin 0,04 mm pe lungimea de 1000 mm.marimea uzurii ghidajelor se verifica cu rigla si cu calibrul de interstitii.Daca uzura este de 0,5 mm sau mai are,corpul
se raboteaza.Uzurile si rizurile locale (cu lungimea de pana la 20 mm) se repara prin
incarcare cu aliaj de antifrictiune .Ghidajele cu uzura de 0,15-0,20 mm se rectifica si
se razuiesc,pentru a garanta o abatere de 0,02-0,03 mm pe lungimea de 1000 mm.
penelor,etc. ,care se uzeaza intimpul exploatarii masinii .Toate aceste piese se repara
prin procedee de reconditionare obisnuite.Fusurile arborilor se strunjesc si se rectifica,sau se reconditioneaza prin cromare ,prin calarea pe ele a unor bucse,precum si
prin alte procedee.Bucsele uzate se inlocuiesc cu altele noi.
consta in rectificarea suprfetei de lucru a obezii,reconditionarea alezajelor butucului
la dimensiunile corespunzatoare ajustajului prescris si reconditionarea asamblarii
prin pana a rotii si arborelui .
Repararea angrenajelor : se executa tinandu-se cont de natura si cauzele uzurii,de materialele din care sunt confectionate rotile dintate si precizia asamblarii.
Rotile de fonta cu dintii uzati in proportie de peste 20% se inlocuiesc.Rotile din otel
cu dinti uzati in proportie de peste 30% se inlocuiesc.La rotile care au modulul mai
mic de 6 mm,nu se admite inlocuirea dintilor rupti ;la cele cu modulul mai mare de 10
mm ,se admite inlocuirea a maximum trei dinti rupti,cu dinti sudati si rectificati,sau
cu dinti filetati;fusurile butucurilor se pot repara prin sudare.
la dimensiunile initiale;piesele de legatura rigida sau elastica (bolturi,suruburi ,inele
)se inlocuiesc cu pise noi.
29
EXAMEN ATESTAT

SI REPARAREA MASINILOR DE FREZAT PLAN
10.1.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA PRELUCRAREA PRIN FREZARE
Fixarea sculei
Art. 36. - Inainte de fixarea frezei se va verifica, daca aceasta corespunde materialului ce urmeaza a se prelucra, precum si regimul de lucru indicat in fisa de operatii.
Art. 37. - Montarea si demontarea frezei se vor face cu minile protejate.
Art. 38. - Dupa fixarea si reglarea frezei, se va regla si dispozitivul de protectie, astfel
incat dinii frezei sa nu poata prinde minile sau imbracamintea lucratorului in timpul lucrului.
Fixarea pieselor
Art. 39. - (1) Fixarea pieselor pe masina de frezat se va executa cu dispozitive speciale de fixare sau in menghina.
(2) Se interzic improvizatiile pentru fixarea pieselor.
Art. 40. - La fixarea in menghina sau direct pe masa masinii a pieselor cu suprafete
prelucrate, se vor folosi menghine cu faclci zimtate sau placi de reazem si strangere
zimtate.
Art. 41. - In timpul fixarii sau desprinderii piesei, precum si la masurarea pieselor fixate pe masa masinii de frezat, se va avea grija ca distanta dintre piesa si freza sa fie
cat mai mare.
Pornirea si exploatarea frezelor
Art. 42. - (1) La operatia de frezare,cuplarea avansului se va face numai dupa pornirea frezei.
(2) La oprirea masinii de frezat, se va decupla mai intai avansul, apoi se va opri freza.
Art. 43. - In timpul functionarii masinii de frezat, nu este permis ca pe masa ei sa se
gaseasca scule sau piese nefixate.
Art. 44. - In timpul inlocuirii rotilor de schimb, masina de frezat va fi deconectata de
la retea.
Art. 45. - Verificarea dimensiunilorpieselor fixate pe masa masinii , precum si a calitatii suprafetei prelucrate,se vor face numai dupa oprirea masinii.
30
EXAMEN ATESTAT
10.2.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA INTRETINEREA SI REPARAREA MASINILOR DE FREZAT PLAN

incendiilor;
31
EXAMEN ATESTAT
11.BIBLIOGRAFIE
4.Imagini
32
EXAMEN ATESTAT
12.ANEXE
12.1.FISA TEHNOLOGICA PENTRU REPARATII
33
EXAMEN ATESTAT
12.2.FISA DE CONSTATARE TEHNICA
A masinii, utilajului nr. in vederea reparatiei

Denumirea masinii, utilajului : Masina de frezat plan
Nr. de inventar. Ore de functionare de la darea in
exploatare sau de la ultima reparatie capitala. 30 000
12.3.PROPUNERI PNTRU EFECTUAREA REPARATIEI
1. masa masinii : reconditionare prin placare

2. rulment : se inlocuieste
3. batiu (ghidaje) : reconditionare prin razuire :
Comisia de constatare...

.
34
EXAMEN ATESTAT

OLTENIA
Nr. ______ din _________
PROIECT
pentru
NIVEL III

REPARAII
Tema:
MAINI DE GURIT RADIALE.

NDRUMTOR:
Elev:
Clasa:
2013
EXAMEN ATESTAT
2.CUPRINS
1.Tema proiectului
2.Cuprins
3.Argument
4.Masini de gaurit
4.1.Generalitati
5.Prelucrarea prin gaurire
5.1.Generalitati
6
8
8
6.Scule utilizate la gaurire
7.Masini de gaurit radiale
10
8.Tehnologii de reparatii.Probleme generale
13
13
13
17
9.Intretinerea si repararea masinii de gaurit radiale
19
19
9.2.Procesul tehnologic de reparatii
20
9.3.Tehnologia de reparare a masinii de gaurit radiala
25
9.4.Intretinerea masinilor de gaurit
26
10.Norme de tehnica securitatii muncii la intretinerea si repararea masinii de gaurit

10.1.Norme de tehnica securitatii muncii la prelucrarea prin gaurire
27
25
10.2. Norme de tehnica securitatii muncii la intretinerea si

repararea masinilor de gaurit
28
11.Bibliografie
30
12.Anexe
31
EXAMEN ATESTAT
3.ARGUMENT
muncii.
Lucrarea de atestat MASINI DE GAURIT RADIALE.INTRETINERE SI REPARARE implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala specifice
EXAMEN ATESTAT
din alte cauze.
defectuoase.
4
EXAMEN ATESTAT
1.
2.
3.
4.
5.
Lucrul in echipa.
EXAMEN ATESTAT
4. MASINI DE GAURIT
4.1.GENERALITATI
Masini de gaurit : Masinile de gaurit sunt destinate operatiilor de gaurire,largire,adancire,alezare,lamare,zencuire si filetare.Aceste masini constituie
circa 20% din totalitatea masinilor unelte aschietoare din dotarea industriei
constructoare de masini.Miscarea principala de rotatie a sculei si miscarea de avans
,de tranzlatie in lungul axei sculei,sunt executate de arborele principal.
Caracteristica principala tehnologica si de exploatare a masinilor de gaurit o
constituie diametrul maxim al gaurii,exprimate in milimetrii,care se poate executa in
plin cu un burghiu elicoidal,cu regimul optim de aschiere intr-un semifabricat din
otel cu rezistenta la rupere de 60-70daN/mm2. Masinile de gaurit romanesti au
aceasta caracteristica evidentiata in simbolizarea lor,ca de exemplu : G 10 ;G12,5 ;G
13 ;G 25 ;G40 ;DC 50 ;DC 63 ;GP-45NC ;GPR-45NC.
Masinile de gaurit,sub aspectul dimensional si ca atare al posibilitatiilor de expoatare
se mai caracterizeaza prin :cursa maxima a arborelui principal ,dimensiunea
mesei,distanta dintre arborele principal al montantului sau coloana masinii si inaltimea arborelui principal fata de placa de baza sau masa masinii.
Clasificarea masinilor de gaurit se face din punct de vedere constructiv si al
domeniilor de utilizare astfel :
masini de gaurit de masa ( de banc );
masini de gaurit cu montant;
masini de gaurit cu coloana;
masini de gaurit radiale;
masini de gaurit multiax;
masini de gaurit cu cap multiax;
masini de gaurit cu cap revolver;
masini de gaurit in coordonate;
masini de gaurit specializate (pentru gauri mici ,de centruit,pentru gauri adanci
).
Sub aspectul posibilitatilor tehnologice ,masinile de gaurit radiale au posibilitatile
cele mai mari,putand executa operatii de gaurire dupa directii verticale sau inclinate
si totodata pot trce rapid,deci cu timpi auxiliari redusi ,de la prelucrarea unei gauri la
alta.Din acest motiv ele sunt considerate masini de mare productivitate,impreuna
cumasinile multiax si cele cu cap revolver.In schimb ,rigiditatea masinilor de gaurit
radiale este mai redusa in raport cu al masinilor de gaurit cu montant sau coloana si
ca atare precizia prelucrarii sub aspectul dimensiunii gaurii si a directiei acesteia este mai mica in cazul in care nu se apeleaza la dispozitive spaciale de gaurire.
La exploatarea masinilor de gaurit,in conditiile asigurarii preciziei impuse si a
rezistentei sculei sau piesei,trebuie astfel reglata masina incat sa se asigure o incarcare energetica cat mai mare.
6
EXAMEN ATESTAT
Diametrele intermediare ale sculelor de gaurire,avansul si viteza de aschiere

(care pot varia in limitele date de regimul de aschiere calculat)vor trebui astfel alese
incat in conditiile de mai sus sa se asigure o putere consumata cat mai aproximata de
puterea nominala a motorului masinii.
Se obtine astfel o productivitate marita si un randament energetic superior ,respectiv
un consum mai redus de energie la unitatea de volum de aschii detasate.
Fig.4.1.Masini de gaurit cu coloana
Fig.4.2.Masina de gaurit in coordonate
Fig.4.3.Masina de gaurit radiala

7
EXAMEN ATESTAT
5.PRELUCRAREA PRIN GAURIRE

5.1.GENERALITATI
DEFINIIE:
Gurirea este operaia tehnologic de prelucrare mecanic prin achiere, cu ajutorul unor scule achietoare numite burghie, pe maini de gurit.
n construcia de maini peste 70% din totalul pieselor prelucrate au unul sau
mai multe alezaje, care pot fi nfundate sau ptrunse, cu praguri sau drepte, cilindrice
sau conice etc.
n comparaie cu arborii, alezajele se prelucreaz n condiii mai grele. Suprafeele interioare sunt mai greu accesibile, nu ntotdeauna se poate asigura o rigiditate suficient i o ghidare corect a sculei achietoare. De asemenea, nu n toate cazurile se poate realiza o rcire corespunztoare sculei achietoare, iar evacuarea
achiilor este mai dificil. Tehnologia de prelucrare a alezajelor se stabilete innd
seama de forma constructiv a piesei, materialul folosit, dimensiunile i condiiile de
precizie, de form i de rugozitate, precum i de costul prelucrrii.
Alezajele se clasific n funcie de forma constructiv, greutate, diametru i adncime
n urmtoarele grupe mai importante: alezaje scurte, atunci cnd l/d 0,5; alezaje
normale, dac 0,5 l/d 3; alezaje lungi, dac 3 < l/d 10; alezaje foarte lungi, dac l
/d>10.
n general, prelucrarea alezajelor prin achiere, innd seama de precizia de
prelucrare i calitatea suprafeelor, se poate face prin una sau mai multe procedee de
prelucrare, i anume: gurire, adncire, strunjire, broare, rectificare, strunjire de
netezire, honuire, rodare, lepuire, vibronetezire, netezire nsoit de ecruisare prin
deformare plastica.
Fig.5.1.Gurirea-a; Alezarea-b; Teirea-c; Adncirea-d.
EXAMEN ATESTAT
6.SCULE UTILIZATE LA GURIRE
Burghiele se confecioneaz din oel rapid i se durific aplicnd tratamentul

termic de clire, urmat de tratamentul termic de revenire joas.
Burghiele utilizate la prelucrarea lemnului se confecioneaz din oel de scule sau din
oel slab aliat.
Clasificarea burghielor
dup forma suprafeei de nfurare:
burghie cilindrice;
burghie late (zencuitoare).
dup lungime:
scurte;
normale;
lungi.
dup forma cozii:
cu coad cilindric;
cu coad conic.
Fig.6.1.Burghie cu coada conica
Fig.6.1.Burghie cu coada cilindrica

9
EXAMEN ATESTAT
7.MASINA DE GAURIT RADIALA

Aceste maini se folosesc la prelucrarea gurilor n piese de dimensiuni mari i
grele, a cror manevrare este dificil, fiind deci mai comod reglarea poziiei sculei
fa de pies dect invers.
Constructiv, ele se caracterizeaz prin faptul c ppua de gurit este amplasat
pe un bra pe care se poate poziiona radial, la rndul lui braul fiind articulat de o
coloan, fa de care se poate roti i deplasa pe vertical. Aceste deplasri asigur
mobilitatea sculei n spaiu, ntr-un sistem de coordonate cilindrice.
Cinematica de lucru a acestor maini este principial aceeai ca la mainile verticale, diferite fiind doar micrile de poziionare.
Clasificarea mainilor de gurit radiale se face, n principal, n funcie de braul
radial:
dup construcia braului radial, acesta poate fi:
monobloc (rigid) ;
articulat.
dup mobilitatea braului radial:
1. acesta poate avea doar o micare de rotaie n jurul coloanei, asigurnd
reglarea poziiei sculei n coordonate polare;
2. poate avea i o deplasare pe vertical, permind deci reglarea poziiei
sculei n coordonate cilindrice.
Principiul constructiv i cinematica mainilor de gurit radiale cu bra rigid i
dubl mobilitate sunt prezentate n figura , n care s-au notat: 1-plac de baz; 2coloan; 3-ba radial; 4-capul (ppua) de gurire; 5-pinol de avans; 6-arbore principal; 7-mas.
Fig.7.1.Masina de gaurit radiala.Schema de principiu

10
EXAMEN ATESTAT
Micarea principal n este executat de scula fixat n arborele principal 6, iar

micarea de avans axial wa de pinola 5, putnd fi acionat mecanic sau manual.
Micrile de poziionare sunt urmtoarele:
wp1 micarea de poziionare vertical a braului;
wp2 micarea de poziionare unghiular a braului;
wp3 micarea de poziionare radial a capului de gurire.
La unele maini, capul de gurire poate avea nc o micare de poziionare, de rotaie
n jurul unei axe orizontale, fcnd posibil prelucrarea gurilor nclinate.
Masa mainii, 7, este simplu aezat pe placa de baz 1, ea putnd fi uor
nlturat n vederea aezrii pieselor mari direct pe placa de baz.
Aceast main se utilizeaz pentru prelucrarea pieselor de dimensiuni mari,
care nu pot fi fixate pe masa mainii de gurit cu coloan. La aceste maini, executarea diferitelor guri se realizeaz prin deplasarea sculei la locul de prelucrare. Prile
principale ale mainii de gurit radiale sunt puse n eviden in figura : placa de baz
6, pe care se monteaz masa mainii 7 sau piesa de prelucrat, coloana vertical 2,
braul rotitor 3, pe care se deplaseaz cruciorul 11, n interiorul cruia se gsesc cutia de viteze i cutia de avansuri, arborele principal 8, n care se fixeaz sculele
achietoare.
Pri componente:
1.Motor electric.
2.Coloana.
3.Bra rotitor(traversa).
4.Tablou de comand.
5.Suport.
6.Placa de baz.
7.Masa mainii.
8.Arborele principal(ax).
9.Prghie.
10.Ghidaje.
11.Cutia de viteze i
avansuri.
12.Motor electric
Fig.7.1.Masina de gaurit radiala
Micarea de rotaie n, a sculei se obine de la motorul electric 12, prin cutia de
viteze din cruciorul 11, iar micarea de avans se obine de la acelai motor 12, prin
cutia de avansuri. Pentru a aduce scula n dreptul gurii de executat trebuie efectuate
urmtoarele micri: deplasarea pe vertical I a braului, pentru a ajunge la nlimea
corespunztoare piesei de prelucrat, rotirea II a braului 3, mpreun cu coloana 2,
pentru a ajunge n dreptul poziiei de prelucrat, i deplasarea III a cruciorului 11,
11
EXAMEN ATESTAT
de-a lungul braului 3. Braul 3 se deplaseaz pe vertical cu urubul antrenat de motorul electric 1. Cruciorul se deplaseaz de-a lungul ghidajelor braului 3 manual, cu
un mecanism roat dinat-cremalier. Braul 3, mpreun cu coloana 2, se rotesc, de
obicei, manual, iar la unele maini, cu un mecanism urub roat melcat, antrenate
de un motor electric.
Fig.7.2.Schema cinematica
Cinematica de principiu a mainii de gurit radiale este reprezentat n figura .
Micarea principal de achiere, care este rotaia arborelui principal I, se obine de la
motorul M1 , prin lanul cinematic 1 2 cutia de viteze CV 3 4 I. Diferitele
turaii necesare n procesul de prelucrare se obin cu ajutorul cutiei de viteze CV.
Micarea de avans f1 se obine de la acelai motor M1 , printr-o ramificare, prin lanul
cinematic 5 6 cutia de avansuri CA 7 8 mecanismul pinion-cremalier
Z1Z2. Pentru deplasarea cruciorului pe travers se acioneaz de la roata de mn
R asupra mecanismului pinion-cremalier Z3 Z4. Coborrea i ridicarea traversei
(braului) se execut cu ajutorul motorului M2, prin lanul cinematic 91011
mecanismul urub-piuli p. Braul se poate roti pe coloan manual, dup deblocarea
acestuia.
12
EXAMEN ATESTAT
8.TEHNOLOGII DE REPARATII.PROBLEME GENERALE


a)Revizii tehnice
b)Reparatii curente
13
EXAMEN ATESTAT

tabloului electric;
14
EXAMEN ATESTAT

16.Transportarea subansamblelor de la,respsctiv la,locul de functionare al masinii;
Categoria
reparaiei
Scopul
n ce const
Locul
executrii
Importana
Revizia tehnic
(Rt)
Se constat starea
utilajului i se
remediaz
defeciunile
aprute de la
ultima reparaie a
utilajului.
In instalaie
Este o operaie intermediar intre dou reparaii,

care asigur meninerea
in funcionare a utilajului
pan la urmtoarea
reparaie.
Reparaia
curent de
gradul I (Rc1)
principale prin
demontarea
prilor componente care faciliteaz aceast
operaie
- Se verific toate
subansamblele
prin demontarea
lor complet.
- Se face dup mai
multe reparaii
curente de gradul
I
Revizia total a
utilajului pentru a
se inlocui sau
reface piesele sau
subansamblele de
baz ajunse in
stare de uzur
avansat.
- Se verific starea tehnic a utilajului in vederea

meninerii in stare de funcionare pan la urmtoarea
reparaie.
- Se controleaz piesele de uzur frecvent pentru a
stabili volumul reparaiei urmtoare (piese de schimb,
materiale, manoper).
- Se verific instalaiile de comand i ungere.
- Se verific dispozitivele care asigur securitatea
muncii.
- Se execut inlocuirea sau recondiionarea pieselor de
uzur foarte rapid (piese de etanare, buce, rulmeni,
etc.).
- Se verific i se elimin jocurile intre piese.
- Se controleaz circuitele de ungere i rcire,
dispozitivele de comand.
- Se reface protecia anticorosiv exterioar.
- Se inlocuiesc sau se recondiioneaz piesele cu uzur
rapid.
- Se inlocuiesc sau se recondiioneaz piesele cu
frecven de uzur mijlocie.
In instalaie
Asigur funcionarea
normal pan la
urmtoarea reparaie
planificat.
In instalaie
sau in atelierul
mecanic central (utilaje
mai mici i
uor de transportat)
condiii normale a utilajelor i instalaiilor.
- Se demonteaz complet utilajul i se verific fiecare

pies.
- Se verific i piesele care nu sunt supuse uzurii
mecanice, dar au fost solicitate de ocuri termice.
- Se verific i piesele care formeaz scheletul pe care
se sprijin elementele active (supori, carcase de susinere,
etc.) deoarece in timpul funcionrii funcionrii utilajului caracteristicile metalelor pot suferi schimbri.
In instalaie
sau in atelierul
mecanic central (utilaje cu
gabarite reduse i uor de
transportat)
Este redat integral

capacitatea de funcionare
a utilajului sau instalaiei.
Reparaia
curent de
gradul II (Rc2)
Reparaia
capital (Rk)
15
EXAMEN ATESTAT

A. Partea mecanica
B. Partea electrica
16
EXAMEN ATESTAT

17
EXAMEN ATESTAT
18
EXAMEN ATESTAT
9.INTRETINEREA SI REPARAREA MASINII DE GAURIT

RADIALA
fizice i morale .
Organizarea pe baze tiinifice a lucrrilor de intreinere i reparare a utilajelor
trebuie s in seama de particularitile utilajului i de modul de uzur fizic a diferitelor pri componente ale acestora .
Din analiza comportamentului la uzura fizic a pieselor, semifabricatelor, ansamblelor sau mecanismelor care compun utilajul de producie se constat c uzura lor se
produce in mod diferit in timp . La un motor, de pild, cel mai rapid se uzeaz lagrele, pistoanele, segmenii, in timp ce la alte piese, cum sunt axul cu came, arborele motor .a., procesul de uzur este mai lent. Aceasta impune repararea pieselor cu o uzur mai mare i folosirea in continuare a mainii.
19
EXAMEN ATESTAT

reparaiilor ,

Procesul tehnologic de reparatie a masinii de gaurit G40 cuprinde urmatoarele
operatii:
10.vopsirea;
20
EXAMEN ATESTAT

de:
pieselor.
sunt conditii.
Demontrea organelor filetate este o operatie relativ usoara daca i se acorda
Cind demonatrea se face greu,se umezeste imbinarea cu petrol, se aplica
Pentru demontarea bolturilor se folosesc dornuri construite din metale moi (cupru,
aluminiu, bronz etc.).
21
EXAMEN ATESTAT
fixe.
22
EXAMEN ATESTAT

305 in procent de 6-8% din volumul de benzina. In timpul spalarii, inelele
rulmentului se rotesc in sens contrar pana cand partile componente se curata complet.
Daca rulmentul este prea imbacsit, se spala in doua faze. La ultima faza se foloseste
benzina curata. Spalarea in ulei fierbinte se face intr-o baie incalzita electric pana la
temperatura de 80. Daca dupa spalare se constata ca rulmentul are pete de coroziuni, se indeparteaza acestea cu panza de emery (smirghel nr.000) uzata sau cu o pasta formata din oxid de crom si ulei mineral, aplicata pe o bucata de pasla sau postav
curat. Suprafata corodata se freaca pana cand petele dispar, dupa care rulmentul se
spala din nou cu benzina. Dupa uscare rulmentul se asaza pe carton uscat si se unge
cu ulei 305. Ungerea rulmentului se face prin rotirea lui lenta in baia de ulei.
Prin sortare, piesele se repartizeaza in trei grupe: bune, de reparat si de inlocuit.In categoria pieselor bune se trec numai piesele care se incadreaza in documentatia tehnica a utilajului sau a instalatiei. In categoria pieselor de reparat se trec
piesele care, datorita faptului ca nu au grad inaintat de uzura, este economic sa
altele noi.
Dupa schitele intocmite in timpul constatarii se executa ulterior desene, deoarece nu
se recomanda reconditionarea pieselor sau executarea lor din nou sa se faca numai
dupa model. Odata cu inlocuirea schitei se completeaza si foaia de constatare.
23
EXAMEN ATESTAT
reparatiei.
de exploatare;
de fabricatie;
aceleasi cauze.
La lagarele de rostogolire corpurile si caile de rulare nu trebuie sa prezinte ciupituri
sau urme de coroziune. Lagarele de alunecare trebuie sa aibe cuzinetii fara
24
EXAMEN ATESTAT
A MASINII DE GAURIT RADIALA
a.
b.
c.
d.
e.
f.
a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
Pentru repararea masinii de gaurit se intocmesc urmatoarele documente :

locul;
norma tehnica;
manopera in ore;


diferite denivelari,provenite din aschierea cu burghiele atunci cand lucratorii scapa
burghiele pe masa masinii.
mm.
este de cel putin 0,04 mm pe lungimea de 1000 mm.marimea uzurii ghidajelor se ver25
EXAMEN ATESTAT
ifica cu rigla si cu calibrul de interstitii.Daca uzura este de 0,5 mm sau mai are,corpul
9.4.INTRETINEREA MASINILOR DE GAURIT

Inainte de a ncepe lucrul, dup ce maina a fost curat i uns conform instruciunilor, se va verifica funcionarea la mers n gol i numai dup aceea se va intra n regim normal de lucru. Mainile de burghiat la care ungerea este asigurat
printr-un sistem de ungere vor fi lsate s mearg n gol circa 5 min pentru ca uleiul
s ating temperatura la care ungerea se face n cele mai bune condiii.
De asemenea se va verifica existena lichidului de rcire i a nivelului de ulei din
instalaia de ungere, astfel ca acesta s fie n limitele admise.
26
EXAMEN ATESTAT
La prsirea locului de munc sau n cazul ntreruperii lucrului pentru nlocuirea

sculei sau a schimbrii piesei, se va opri motorul electric. Pentru ca masa mainii s
nu fie deteriorat, pe ea nu se vor depozita scule sau piese. Se va evita aglomerarea
achiilor pe mas, care vor fi nlturate la oprirea mainii.
Se va verifica jocul din lagrele arborelui principal i ntinderea corect a curelei
de transmisie de la motor la roata de antrenare a arborelui principal.
La mainile de burghiat n coordonate se va acorda atenie sistemului de citire
(optic sau mecanic), astfel ca n acesta s nu intre impuriti ce ar putea duna
asupra valorilor mrimilor reale ale deplasrilor. Pentru o funcionare optim a
mainilor de burghiat n coordonate, este necesar asigurarea permanent a condiiilor de microclimat (n special temperatura de 20C, umiditate etc).
Intreinerea instalaiilor electrice se va face numai de ctre personal cu calificare
corespunztoare.

SI REPARAREA MASINILOR DE GAURIT
10.1.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA PRELUCRAREA PRIN GAURIRE
Fixarea si demontarea sculelor
Art. 54. - Mandrinele pentru fixarea burghielor si alezoarelor se vor stran-ge si desface numai cu chei adecvate, care se vor scoate inainte de pornirea masinii.
Art. 55. - Burghiul sau alezorul din mandrina de prindere va fi bine centrat si fixat.
Art. 56. - Scoaterea burghiului sau alezorului din mandrina se va face numai cu ajutorul unei scule speciale.
Art. 57. - Se interzice folosirea burghielor , cu coada conica in universalelor masinilor.
Art. 58. - Se interzice folosirea burghielor cu coada cilindrica in bucse conice.
Art. 59. - Se interzice folosirea burghielor, alezoarelor sau sculelor de ho-nuit cu cozi
uzate sau care prezinta crestaturi, urme de lovituri etc.
Art. 60. - Se interzice folosirea burghielor necorespunzatoare sau prost ascutite.
Art. 61. - Ascutirea burgielor se va face numai cu burghiul fixat in dispozitive speciale.
Art. 62. - Cursa sculei va fi astfel reglata inct aceasta sa se poata retrage cat mai mult
la fixarea sau desprinderea piesei.
Fixarea pieselor
Art. 63. - Inaintea fixarii piesei pe masa masinii, se vor curata canalele de aschii.
Art. 64. - Prinderea si desprinderea piesei pe si de pe masa masinii, se vor face numai
dupa ce scula s-a oprit complet.
27
EXAMEN ATESTAT
Art. 65. - Fixarea piesei pe masa masinii se va face in cel putin doua puncte,fie cu ajutorul unor dispozitive de fixare,fie cu ajutorul menghinei.
Pornirea si exploatarea masinii.
Art. 66. - Inaintea pornirii masinii, se va alege regimul de lucru corespunzator operatiei care se executa, sculelor utilizate si materialului piesei de prelucrat.
Art. 67. - La operatia de honuire, avand in vedere materialele din care sunt realizate
sculele,introducerea si scoaterea in si din alezajul piesei de prelucrat se vor face cu
foarte mare atentie, pentru a evita spargerea placilor de honuire.
Art. 68. - In timpul functionarii masinii, se interzice franarea cu mana a axului portmandrina.
Masina de gaurit portabila
Art. 69. - Masinile de gaurit portabile se vor porni numai dupa ce au fost ridicate de
pe masa.
Art. 70. - Masinile de gaurit portabile se vor lasa din mana ( se vor depune ) numai
dupa oprirea burghiului.
Fig.9.1.
10.2.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA INTRETINEREA SI REPARAREA MASINILOR DE GAURIT

sau seful de echipa se va asigura ca masina respectiva sa nu poata fi pusa acci28
EXAMEN ATESTAT
dental in miscare, iar pentru orice eventualitate pe intrerupatorul electric principal se va pune o tabla indicatoare cu inscriptia: NU CUPLATI SE LUCREAZA
incendiilor;
Fig.9.2.
29
EXAMEN ATESTAT
11.BIBLIOGRAFIE

4.Imagini

6.Tehnologia de reparare a masinii de gaurit
N.Huzum, G Rantz
1979
http://tvet.ro
30
EXAMEN ATESTAT
12.ANEXE
31
EXAMEN ATESTAT

Denumirea masinii, utilajului : Masina de gaurit radiala


.
32
EXAMEN ATESTAT

OLTENIA
Nr. ______ din _________
PROIECT
pentru
NIVEL III

REPARAII
Tema:
MAINI DE GURIT VERTICAL CU COLOAN.

NDRUMTOR:
Elev:
Clasa:
2013
EXAMEN ATESTAT
2.CUPRINS
1.Tema proiectului
2.Cuprins
3.Argument
4.Tehnologia lucrarilor de intretinere si reparare a masinilor de gaurit 6

5.Prelucrarea prin gaurire
5.1.Generalitati
6.Masina de gaurit verticala cu coloana
11
11
12
15
8.Intretinerea si repararea masinii de gaurit cu coloana
17
17
8.2.Procesul tehnologic de reparatii
18
8.3.Tehnologia de reparare a masinii de gaurit
23
9.Norme de tehnica securitatii muncii la intretinerea si repararea

masinii de gaurit
25

prin gaurire
25

repararea masinilor de gaurit
26
10.Bibliografie
28
11.Anexe
29
2
EXAMEN ATESTAT
3.ARGUMENT
muncii.
Lucrarea de atestat MASINI DE GAURIT VERTICAL CU COLOA

COLANA.INTRETINERE SI REPARARE implica elevul in atingerea Standardelor de
Pregatire Profesionala specifice pregatirii sale in domeniul tehnic.
EXAMEN ATESTAT
din alte cauze.
defectuoase.
4
EXAMEN ATESTAT
1.
2.
3.
4.
5.
Lucrul in echipa.
EXAMEN ATESTAT
4. TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE INTRETINERE SI

REPARATII A MASINII DE
GAURIT
Masini de gaurit : Masinile de gaurit sunt destinate operatiilor de gaurire,largire,adancire,alezare,lamare,zencuire si filetare.Aceste masini constituie
circa 20% din totalitatea masinilor unelte aschietoare din dotarea industriei
constructoare de masini.Miscarea principala de rotatie a sculei si miscarea de avans
,de tranzlatie in lungul axei sculei,sunt executate de arborele principal.
Caracteristica principala tehnologica si de exploatare a masinilor de gaurit o
constituie diametrul maxim al gaurii,exprimate in milimetrii,care se poate executa in
plin cu un burghiu elicoidal,cu regimul optim de aschiere intr-un semifabricat din
otel cu rezistenta la rupere de 60-70daN/mm2. Masinile de gaurit romanesti au
aceasta caracteristica evidentiata in simbolizarea lor,ca de exemplu : G 10 ;G12,5 ;G
13 ;G 25 ;G40 ;DC 50 ;DC 63 ;GP-45NC ;GPR-45NC.
Masinile de gaurit,sub aspectul dimensional si ca atare al posibilitatiilor de expoatare
se mai caracterizeaza prin :cursa maxima a arborelui principal ,dimensiunea
mesei,distanta dintre arborele principal al montantului sau coloana masinii si inaltimea arborelui principal fata de placa de baza sau masa masinii.
Clasificarea masinilor de gaurit se face din punct de vedere constructiv si al
domeniilor de utilizare astfel :
masini de gaurit de masa ( de banc );
masini de gaurit cu montant;
masini de gaurit cu coloana;
masini de gaurit radiale;
masini de gaurit multiax;
masini de gaurit cu cap multiax;
masini de gaurit cu cap revolver;
masini de gaurit in coordonate;
masini de gaurit specializate (pentru gauri mici ,de centruit,pentru gauri adanci
).
Sub aspectul posibilitatilor tehnologice ,masinile de gaurit radiale au posibilitatile
cele mai mari,putand executa operatii de gaurire dupa directii verticale sau inclinate
si totodata pot trce rapid,deci cu timpi auxiliari redusi ,de la prelucrarea unei gauri la
alta.Din acest motiv ele sunt considerate masini de mare productivitate,impreuna
cumasinile multiax si cele cu cap revolver.In schimb ,rigiditatea masinilor de gaurit
radiale este mai redusa in raport cu al masinilor de gaurit cu montant sau coloana si
ca atare precizia prelucrarii sub aspectul dimensiunii gaurii si a directiei acesteia
,este mai mica in cazul in care nu se apeleaza la dispozitive spaciale de gaurire.
La exploatarea masinilor de gaurit,in conditiile asigurarii preciziei impuse si a
rezistentei sculei sau piesei,trebuie astfel reglata masina incat sa se asigure o
incarcare energetica cat mai mare.
6
EXAMEN ATESTAT
Diametrele intermediare ale sculelor de gaurire,avansul si viteza de aschiere

(care pot varia in limitele date de regimul de aschiere calculat)vor trebui astfel alese
incat in conditiile de mai sus sa se asigure o putere consumata cat mai aproximata de
puterea nominala a motorului masinii.
Se obtine astfel o productivitate marita si un randament energetic superior ,respectiv
un consum mai redus de energie la unitatea de volum de aschii detasate.
Fig.4.1.Masini de gaurit cu coloana
Fig.4.2.Masina de gaurit in coordonate

7
EXAMEN ATESTAT
5.PRELUCRAREA PRIN GAURIRE

5.1.GENERALITATI
DEFINIIE:
Gurirea este operaia tehnologic de prelucrare mecanic prin achiere, cu ajutorul unor scule achietoare numite burghie, pe maini de gurit.
n construcia de maini peste 70% din totalul pieselor prelucrate au unul sau mai
multe alezaje, care pot fi nfundate sau ptrunse, cu praguri sau drepte, cilindrice sau
conice etc.
n comparaie cu arborii, alezajele se prelucreaz n condiii mai grele. Suprafeele
interioare sunt mai greu accesibile, nu ntotdeauna se poate asigura o rigiditate suficient i o ghidare corect a sculei achietoare. De asemenea, nu n toate cazurile se
poate realiza o rcire corespunztoare sculei achietoare, iar evacuarea achiilor este
mai dificil. Tehnologia de prelucrare a alezajelor se stabilete innd seama de forma constructiv a piesei, materialul folosit, dimensiunile i condiiile de precizie, de
form i de rugozitate, precum i de costul prelucrrii.
Alezajele se clasific n funcie de forma constructiv, greutate, diametru i adncime
n urmtoarele grupe mai importante: alezaje scurte, atunci cnd l/d 0,5; alezaje
normale, dac 0,5 l/d 3; alezaje lungi, dac 3 < l/d 10; alezaje foarte lungi, dac l
/d>10.
n general, prelucrarea alezajelor prin achiere, innd seama de precizia de
prelucrare i calitatea suprafeelor, se poate face prin una sau mai multe procedee de
prelucrare, i anume: gurire, adncire, strunjire, broare, rectificare, strunjire de
netezire, honuire, rodare, lepuire, vibronetezire, netezire nsoit de ecruisare prin
deformare plastica.
Fig.5.1.Gurirea-a; Alezarea-b; Teirea-c; Adncirea-d.
EXAMEN ATESTAT
6.MASINA DE GAURIT VERTICALA

CU COLOANA
Aceast main este utilizat pentru prelucrarea gurilor de dimensiuni
ajungnd pn la 40 mm diametru. Cele mai mici maini de gurit, cum ar fi cele de
tipul G 10 i G 25 ,au coloana cilindric. Mainile mai mari au, n locul coloanei
cilindrice, un montant care asigur o rigiditate mult mai mare. Aceast soluie este
adoptat n cazul mainilor G 25 i G 40 .
Principalele pri componente ale mainii de gurit verticale snt: placa de baz 6,
prin intermediul creia maina se fixeaz de fundaie, coloana sau montantul 4 pe
care esta montat masa 5. Pe masa mainii de gurit se aaz piesele de prelucrat, fie
direct, fie ntr-un dispozitiv n cazul pieselor mai complicate. Pentru prindere se folosesc menghinele de main. Poziia mesei 5 poate fi modificat dup necesitate prin
deplasarea pe vertical cu ajutorul unui mecanism urub-piuli. Blocarea mesei n
poziia necesar se face cu ajutorul unei manete. La partea superioar a mainii se
gsete carcasa 2, n care se afl cutia de viteze i avansuri. Acionarea mainii se face
de la motorul 1. Arborele principal 7, n care se fixeaz scula achietoare, execut
micarea principal de aehiere n, care este o micare de rotaie, precum i micarea
de avans axial notat cu sa.
Pri componente:
1.Motor electric
2.Cutia de viteze i avansuri
3.Prghie de acionare
4.Coloana
5.Masa mainii
6.Placa de baz
7.Arbore principal(axul mainii)
8.Tablou de comand
Fig.6.1.Masina de gaurit cu coloana

9
EXAMEN ATESTAT
Funcionarea mainii de gurit poate fi urmrit pe schema cinematic de principiu din

figura 6.2. Astfel, micarea principal de achiere, care este rotaia, n , a arborelui I, se
obine de la motorul electric M, prin lanul cinematic 1 2 3 cutia de viteze CV 4
5 6 I . Avansul axial al sculei se obine de la ace-lai motor M, prin lanul cinematic 6 7 8 cutia de avansuri CA 9 mecanismul pinion-cremalier Z1 Z2 . Avansul axial f1 al sculei se mai poate obine i manual de la roata R prin lanul cinematic 13
14 9 Z1 Z2. n funcie de nlimea la care este necesar executarea operaiei de
gurire, ppua arborelui principal poate fi ridicat sau cobort cu un mecanism pinioncremalier Z3 Z4, acionat manual, sau de la motorul M, prin lanul cinematic 1 2
10 11 12 Z3 Z4 .
Fig.6.2.Schema cinematica
10
EXAMEN ATESTAT
1. Motor electric.
2. Carcasa.
3. Montant.
4. Cutia de viteze i avansuri.
5. Arborele principal.
6. Ghidaje.
7. Masa mainii.
8. Placa de baz.
Fig.6.3.Masina de gaurit cu coloana

11
EXAMEN ATESTAT
a)Revizii tehnice
b)Reparatii curente
12
EXAMEN ATESTAT

tabloului electric;
16.Transportarea subansamblelor de la,respsctiv la,locul de functionare al masinii;
13
EXAMEN ATESTAT

A. Partea mecanica
B. Partea electrica
14
EXAMEN ATESTAT

15
EXAMEN ATESTAT
16
EXAMEN ATESTAT
8.INTRETINEREA SI REPARAREA MASINII DE GAURIT

CU COLOANA
fizice i morale .
17
EXAMEN ATESTAT

reparaiilor ,

Procesul tehnologic de reparatie a masinii de gaurit G40 cuprinde urmatoarele
operatii:
10.vopsirea;
18
EXAMEN ATESTAT

de:
pieselor.
sunt conditii.
Demontrea organelor filetate este o operatie relativ usoara daca i se acorda
Cind demonatrea se face greu,se umezeste imbinarea cu petrol, se aplica
19
EXAMEN ATESTAT
fixe.
20
EXAMEN ATESTAT

305 in procent de 6-8% din volumul de benzina. In timpul spalarii, inelele
rulmentului se rotesc in sens contrar pana cand partile componente se curata complet.
Daca rulmentul este prea imbacsit, se spala in doua faze. La ultima faza se foloseste
benzina curata. Spalarea in ulei fierbinte se face intr-o baie incalzita electric pana la
temperatura de 80. Daca dupa spalare se constata ca rulmentul are pete de coroziuni, se indeparteaza acestea cu panza de emery (smirghel nr.000) uzata sau cu o pasta formata din oxid de crom si ulei mineral, aplicata pe o bucata de pasla sau postav
curat. Suprafata corodata se freaca pana cand petele dispar, dupa care rulmentul se
spala din nou cu benzina. Dupa uscare rulmentul se asaza pe carton uscat si se unge
cu ulei 305. Ungerea rulmentului se face prin rotirea lui lenta in baia de ulei.
altele noi.
deoarece nu se recomanda reconditionarea pieselor sau executarea lor din nou sa se
faca numai dupa model. Odata cu inlocuirea schitei se completeaza si foaia de
constatare.
21
EXAMEN ATESTAT
reparatiei.
de exploatare;
de fabricatie;
aceleasi cauze.
22
EXAMEN ATESTAT
A MASINII DE GAURIT CU COLOANA
a.
b.
c.
d.
e.
f.
a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
Pentru repararea masinii de gaurit se intocmesc urmatoarele documente :

locul;
norma tehnica;
manopera in ore;


diferite denivelari,provenite din aschierea cu burghiele atunci cand lucratorii scapa
burghiele pe masa masinii.
mm.
23
EXAMEN ATESTAT

este de cel putin 0,04 mm pe lungimea de 1000 mm.marimea uzurii ghidajelor se verifica cu rigla si cu calibrul de interstitii.Daca uzura este de 0,5 mm sau mai are,corpul
24
EXAMEN ATESTAT

SI REPARAREA MASINILOR DE GAURIT
9.1.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA PRELUCRAREA PRIN GAURIRE
Fixarea si demontarea sculelor
Art. 54. - Mandrinele pentru fixarea burghielor si alezoarelor se vor stran-ge si desface numai cu chei adecvate, care se vor scoate inainte de pornirea masinii.
Art. 55. - Burghiul sau alezorul din mandrina de prindere va fi bine centrat si fixat.
Art. 56. - Scoaterea burghiului sau alezorului din mandrina se va face numai cu ajutorul unei scule speciale.
Art. 57. - Se interzice folosirea burghielor , cu coada conica in universalelor masinilor.
Art. 58. - Se interzice folosirea burghielor cu coada cilindrica in bucse conice.
Art. 59. - Se interzice folosirea burghielor, alezoarelor sau sculelor de ho-nuit cu cozi
uzate sau care prezinta crestaturi, urme de lovituri etc.
Art. 60. - Se interzice folosirea burghielor necorespunzatoare sau prost ascutite.
Art. 61. - Ascutirea burgielor se va face numai cu burghiul fixat in dispozitive speciale.
Art. 62. - Cursa sculei va fi astfel reglata inct aceasta sa se poata retrage cat mai mult
la fixarea sau desprinderea piesei.
Fixarea pieselor
Art. 63. - Inaintea fixarii piesei pe masa masinii, se vor curata canalele de aschii.
Art. 64. - Prinderea si desprinderea piesei pe si de pe masa masinii, se vor face numai
dupa ce scula s-a oprit complet.
Art. 65. - Fixarea piesei pe masa masinii se va face in cel putin doua puncte,fie cu ajutorul unor dispozitive de fixare,fie cu ajutorul menghinei.
Pornirea si exploatarea masinii.
Art. 66. - Inaintea pornirii masinii, se va alege regimul de lucru corespunzator operatiei care se executa, sculelor utilizate si materialului piesei de prelucrat.
Art. 67. - La operatia de honuire, avand in vedere materialele din care sunt realizate
sculele,introducerea si scoaterea in si din alezajul piesei de prelucrat se vor face cu
foarte mare atentie, pentru a evita spargerea placilor de honuire.
Art. 68. - In timpul functionarii masinii, se interzice franarea cu mana a axului portmandrina.
Masina de gaurit portabila
Art. 69. - Masinile de gaurit portabile se vor porni numai dupa ce au fost ridicate de
pe masa.
Art. 70. - Masinile de gaurit portabile se vor lasa din mana ( se vor depune ) numai
dupa oprirea burghiului.
25
EXAMEN ATESTAT
Fig.9.1.
9.2.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA INTRETINEREA SI REPARAREA MASINILOR DE GAURIT

incendiilor;
26
EXAMEN ATESTAT

Fig.9.2.
27
EXAMEN ATESTAT
10.BIBLIOGRAFIE
4.Imagini

6.Tehnologia de reparare a masinii de gaurit G 40
28
EXAMEN ATESTAT
11.ANEXE
29
EXAMEN ATESTAT

Denumirea masinii, utilajului : Masina de gaurit G 40


.
30
EXAMEN ATESTAT

OLTENIA
Nr. ______ din _________
PROIECT
pentru
NIVEL III

REPARAII
Tema:
MAINI DE MORTEZAT UNIVERSALE.

NDRUMTOR:
Elev:
Clasa:
2013
EXAMEN ATESTAT
2.CUPRINS
1.Tema proiectului
2.Cuprins
3.Argument
4.Prelucrarea prin mortezare
4.1.Generalitati
4.2.Caracterizarea procedeului de prelucrare prin mortezare
4.3.Scule utilizate la mortezare
4.4.Prelucrari prin mortezare
5.Masini de mortezat
5.1.Clasificare.Caracteristici
6.Repararea si intretinerea masinilor de mortezat
11
11
15
15
16
19
7.Intretinerea si repararea masinilor de mortezat
21
21
22
7.3.Tehnologia de reparare a masinii de mortezat
27
8.Intretinerea masinilor de mortezat
29
30

prin mortezare
30

repararea masinii de mortezat
10.Bibliografie
31
32
EXAMEN ATESTAT
3.ARGUMENT
muncii.
Lucrarea de atestat MASINI DE MORTEZAT UNIVERSALE. REPARARE SI
INTRETINERE implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala
specifice pregatirii sale in domeniul tehnic.
nentrerupta a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din componenta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, dimensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari
3
EXAMEN ATESTAT
din alte cauze.
defectuoase.
4
EXAMEN ATESTAT

instalatiilor.
1.
2.
3.
4.
5.
Lucrul in echipa.
EXAMEN ATESTAT
4.PRELUCRAREA PRIN MORTEZARE

4.1.GENERALITATI
n construcia de maini sunt foarte multe piese care au una sau mai multe suprafee plane, cum ar fi, de exemplu, batiurile, carcasele, coloanele, mesele mainilorunelte etc. Unele dintre aceste suprafee ale pieselor ndeplinesc funcii de baz, fiind
prevzutecu alezaje, altele cu rol de ghidare, de reazem sau de fixare.
Condiiile tehnice care se impun suprafeelor plane se refer la: planitatea suprafeelor, paralelismul sau perpendicularitatea axelor fa de suprafaa plan principal a piesei, rectilinitatea suprafeelor etc.
Suprafeele plane pot fi prelucrate prin diferite procedee: rabotare, mortezare,
fre-zare, broare, strunjire plan, rectificare. Dintre procedeele de netezire a suprafeelor plane se menioneaz: frezarea fin, lepuirea i rzuirea.
Alegerea procedeului de prelucrare economic depinde de forma i dimensiunile piesei, de natura i starea materialului, de precizia de prelucrare prescris i de volumul de fabricaie.
Rabotarea i mortezarea sunt operaii caracteristice prelucrrii n atelierele de
reparaii i de sculrie a pieselor mici, mijlocii i mari, n producia de serie mic i
individual. Mortezarea se utilizeaz mai ales pentru prelucrarea contururilor
interioare.
Productivitatea operaiei de rabotare i mortezare este mic, datorit
urmtoarelor cauze:
prelucrarea se efectueaz cu un cuit sau cu un numr mic de cuite;
existena unor curse inactive;
mrimea vitezei de lucru limitat la valori mici, datorit dificultilor constructive pe care le prezint maina, prin apariia unor fore de inerie nsemnate la
utilizarea unor viteze mari de lucru;
reglarea la dimensiune a cuitului se face dup trasaj, dup metoda achierilor
de prob sau dup ablon;
prinderea piesei se face direct pe masa mainii sau n menghine aezate pe masa mainii.
Mrirea productivitii operaiilor de rabotare se poate obine prin urmtoarele
msuri:
folosirea mai multor cuite pe acelai suport, care permit scoaterea la o trecere
a unui adaos de prelucrare mai mare;
prelucrarea concomitent a mai multor suprafee;
folosirea cuitelor late i a avansurilor mari la rabotarea de finisare;
folosirea dispozitivelor rapide de aezare i strngere;
ntrebuinarea abloanelor pentru aezarea cuitelor;
ntrebuinarea prelucrrii succesive, paralele sau mixte, prin aezarea
corespunztoare a pieselor pe masa mainii;
6
EXAMEN ATESTAT
prin alegerea adncimii i avansului regimului de achiere la degroare astfel

ca achia s aib seciunea maxim n raport cu dimensiunile cuitelor i rigiditatea sistemului tehnologic.
Precizia prelucrrii prin rabotare i mortezare depinde de o serie de factori:
aezarea i fixarea piesei s nu provoace deformarea acesteia, ndeosebi n cazul operaiilor de finisare, pentru care motiv, la trecerea de la degroare la finisare, cnd aceste dou faze se execut pe aceeai main, toate strngerile sunt
slbite pentru a se nltura eventualele deformaii elastice de strngere;
precizia lucrului depinde de calificarea i de experiena muncitorului, deoarece
reglarea cuitelor la dimensiune se execut prin metode a cror precizie este
influenat de calificarea acestuia.
4.2.CARACTERIZAREA PROCEDEULUI
DE PRELUCRARE PRIN MORTEZARE
Ca i n cazul rabotrii, la mortezare micarea principal de achiere este, de
asemenea o translaie alternativ, de regul ntr-un plan vertical, executat de ctre
un cuit , n timp ce micarea de avans este efectuat de semifabricat, fiind o micare
intermitent de translaie sau n unele cazuri de rotaie.
Ca i n cazul rabotrii, la mortezare avem o curs activ i o alta pasiv, n
micarea principal a sculei, cursa pasiv fiind necesar n vederea relurii achierii
printr-o nou curs activ.
Fig.4.2.1.Prelucrarea prin mortezare

Micarea de avans se efectueaz n timpul sau la sfritul cursei pasive a
cuitului i este o translaie intermitent, la prelucrarea suprafeelor plane i a
canalelor sau o rotaie intermitent, la prelucrarea unor degajri circulare.
7
EXAMEN ATESTAT
Mortezarea, ca procedeu de prelucrare prin achiere se recomand la prelucrarea de degroare i semifinisare, a suprafeelor interioare sau exterioare, n
producia individual i de serie mic.
Precizia de prelucrare se ncadreaz n clasele 9...10 ISO, iar rugozitatea
obinut variaz n limitele 3,2 m...12 m.
4.3.SCULE UTILIZATE LA MORTEZARE

Cuitele de mortezat au o construcie specific datorit particularitilor procesului de achiere i anume:
cuitul este solicitat la flambaj sub aciunea forei Fz;
cuitul este respins de pe suprafaa prelucrat, datorit forei Fy care produce
ncovoierea cuitului i reducerea grosimii achiei;
ptrunderea sculei n material se face cu oc;
Elementele constructive ale cuitului de mortezat sunt prezentate n figura 4.3.1.
Principala deosebire fa de cuitul de rabotat const n faptul c poziiile feelor de
degajare (A) i aezare (A ) sunt inversate. O a doua deosebire este aceea c tiul
este deplasat fa de coada sculei cu o mrime m, n scopul nlturrii frecrii cu suprafaa prelucrat.
Principalele forme de cuite de mortezat sunt prezentate n figura 4.3.1.
Fig.4.3.1.Cutite de mortezat
La prelucrarea prin mortezare, se utilizeaz cuite de strung cu geometria modificat: fea de aezare devine fa de degajare i invers; unghiul de aezare , devine
unghi de degajare i invers(fa de considerentele specifice unui cuit de strung).Se
utilizeaz cuite din oel rapid, deoarece condiiile de achiere sunt grele(se lucreaz
cu ocuri).
8
EXAMEN ATESTAT
Fig.4.3.2.Cutite de mortezat
4.4.PRELUCRARI PRIN MORTEZARE

Deoarece corpul cuitului are o poziie paralel cu direcia micrii principale
de achiere, mortezarea se aplic frecvent la prelucrarea unor suprafee situate n
zone greu accesibile ale piesei (canale de pan interioare, locauri prismatice, etc.).
n multe situaii de acest gen, mortezarea este singurul procedeu de prelucrare
posibil. n general, ns, mortezarea se poate aplica la prelucrarea oricror suprafee
plane sau profilate, interioare sau exterioare, cu condiia ca lungimea acestora s
nu depeasc lungimea cursei berbecului la maina utilizat.
Datorit existenei avansului circular (sau datorit posibilitii de folosire a
unei mese divizoare), mortezarea se poate aplica i la prelucrarea roilor dinate
cilindrice, cu dantur exterioar sau interioar, avnd astfel posibiliti de prelucrare
mai largi dect mainile de rabotat.
Fig.4.4.1.Tipuri de prelucrare prin mortezare
Piesa de mortezat se fixeaz pe masa mainii direct sau ntr-o menghin. Reglarea cuitului se face prin achii de prob, dup trasaj sau dup ablon.
9
EXAMEN ATESTAT
Mortezarea se aplica in special in cazul prelucrarii unor suprafete profilate in zone

mai greu accesibile ale pieselor cum este cazul suprafetelor profilate interioare: caneluri, danturi interioare, locasuri prismatice de sectiune poligonala, sectoare de suprafete cilindrice etc.
2.sistem de fixare cu bride;

3.piesa destinat prelucrrii;
4.uruburi de fixare;
5.distanier;
6.masa mainii.
Fig.4.4.2.Prelucrare prin mortezare

De asemenea se poate aplica la prelucrarea suprafetelor plane si in trepte sau a
suprafetelor profilate riglate cu conditia ca lungimea aces-tora sa nu depaseasca
lungimea cursei cutitului.
Fig.4.4.3.
Elementele regimului de aschiere la mortezare sunt: viteza de aschiere, avansul
si adancimea de aschiere, lungimea cursei de lucru. Ca si la rabotare, ele-mentele
regimului de aschiere se stabilesc in functie de tipul operatiei de prelu-crare, degrosare sau finisare, de calitatea suprafetelor prelucrate si precizia di-mensionala urmarite, de caracteristicile materialului de prelucrat. Se au in vedere de asemenea rigiditatea sistemului tehnologic si caracteristicile sculei de prelucrat: materialul sculei, dimensiunile acesteia, durabilitatea economica a sculei.
10
EXAMEN ATESTAT
5.MASINI DE MORTEZAT
Mainile de mortezat se folosesc la fabricaia individual i de serie mic (n
special la fabricaia de maini grele), pentru prelucrarea canalelor de pan n guri,
prelucrarea suprafeelor plane verticale i nclinate, contururi interioare ale cadrelor
i ramelor, pentru executarea gurilor ptrate, dreptunghiulare sau de alte forme,
diferite de cele rotunde. Pentru astfel de guri cu forme speciale, la fabricaia de serie
mare i de mas, n locul mortezrii se folosete broarea.
La mortezare cuitul efectueaz micarea rectilinie alternativ n plan vertical.
Masa mainii, pe care este fixat piesa, are micarea de avans n plan orizontal.
5.1.CLASIFICARE
Mainile unelte de mortezat se deosebesc n principal dup lungimea cursei
utile i din acest punct de vedere se clasific n:
maini unelte de mortezat mici, avnd cursa pn la 250mm;
maini unelte de mortezat mijlocii, avnd cursa ntre 250 i 800mm;
maini unelte de mortezat mari, care au cursa peste 800mm.
Fig.5.1.1.Masina de mortezat universala

Dup lungimea cursei L a berbecului, mainile de mortezat pot fi: mici, cu
L<250 mm, mijlocii, cu L=250 ... 800 mm i mari, cu L>800 mm. Dup tipul lor, se
deosebesc: maini de mortezat obinuite, transportabile i speciale. La unele maini
de mortezat, n vederea mririi gradului de universalitate, capul cu ghidajele berbecului se poate nclina fa de axa vertical, ceea ce face posibil i prelucrarea unor
suprafee nclinate.
Mainile de mortezat transportabile se folosesc la prelucrarea pieselor de
dimensiuni mari ce nu se pot aeza pe masa unei maini de mortezat obinuite sau
pentru care este mai uor s se transporte maina la locul unde se afl semifabricatul.
11
EXAMEN ATESTAT
Mainile de mortezat speciale sunt caracterizate printr-o robustee i putere

mare, fiind destinate lucrrilor de mortezat cu regim greu de lucru aplicat pieselor cu
dimensiuni mari.
Dup modul de acionare al micrii principale, mainile de mortezat pot fi: cu
acionare mecanic sau hidraulic
1.Dispozitiv portcuit.
2.Berbec.
3.Ghidaje.
4.Cutia de viteze.
5.Tablou de comand.
6.Mecanism cu clichet.
7.Montant.
8.Motor electric.
10.Cap divizor.
11.Batiu.
12. Sania transversal.
13. Sania longitudinal.
14.Masa mainii.
Fig.5.1.2.Masina de mortezat universala

Mortezarea se executa pe masini de mortezat numite si morteze, ele fiind destinate realizarii miscarilor relative intre piesa si scula caracteristice procesului. Masina de mortezat se compune dintr-un batiu 11, in interiorul caruia se afla motorul
electric M care prin intermediul cutiei de viteze CV actioneaza un mecanism biela
manivela care imprima berbecului 2 o miscare rectilinie alternativa in lungul ghidajelor . Pe berbec se monteaza cutitul prin intermediul unui suport portcutit, acesta
fiind antrenat in miscarea principala I.
La majoritatea masinilor de mortezat, berbecul se poate inclina in plan vertical
odata cu ghidajele si permite astfel executarea unor suprafete plane sau canale inclinate fata de planul orizontal al mesei 14 pe care se prinde piesa.
Cele mai rspndite sunt mainile de mortezat mecanice cu cap nclinabil,
avnd principiul constructiv i funcional reprezentat n figura 5.1.3, n care s-au notat: 1-batiu; 2-montant; 3 - suport rotativ; 4 - berbec; 5 - suport portcuit; 6 - mas
rotativ; 7 - sanie longitudinal; 8 - sanie transversal.
12
EXAMEN ATESTAT
Capul de mortezat este format din suportul rotativ 3 i berbecul 4.

Cinematica mainii realizeaz urmtoarele micri:
v micarea principal, executat de berbecul 4;
wc micarea de avans circular, executat de masa rotativ 6;
wl micarea de avans longitudinal, efectuat de sania longitudinal 7;
wt micarea de avans transversal, executat de sania transversal 8;
wp1 - micarea de poziionare a berbecului;
wp2 micarea de poziionare de nclinare a capului de mortezat, executat de
suportul rotativ 3.
Fig.5.1.3.
Reglajele necesare micrii principale v sunt aceleai ca la epinguri.
Micrile de avans sunt micri intermitente realizate sincron cu micarea principal
v. Ele pot fi utilizate i ca micri de poziionare, n acest caz fiind executate ca
micri continue.
La unele maini masa 6 este de tip mas divizoare, permind i realizarea de
micri de divizare de precizie ridicat.
Micarea de poziionare wp2 permite reglarea direciei micrii prin-cipale ntrun plan vertical, fiind util la prelucrarea suprafeelor nclinate.
Avnd o cinematic mai complex, mainile de mortezat ofer posibiliti de
prelucrare mai largi dect epingurile sau rabotezele, datorit micrilor suplimentare wc i wp2.
13
EXAMEN ATESTAT
Fig.5.1.3.Masina de mortezat universala.Schema cinematica

Miscarile de avans se realizeaza de piesa fixata pe masa 14 deplasabila pe
ghidajele longitudinale in miscare de avans longitudinal II sau pe ghidajele saniei
transversale in miscarea de avans transversal III. Ansamblul sniilor longitudinale si
transversale este amplasat pe consola 11 care constituie sania verticala si permite
prin deplasarea pe ghidajele verticale , reglarea pozitiei initiale piesa-scula in plan
vertical. Unele masini de mortezat permit actionarea mesei intr-o miscare de avans
de rotatie IV.
La masinile care nu realizeaza aceasta miscare pentru obtinerea avansului circular se utilizeaza o masa divizoare. Miscarile de avans II,III,IV se transmit de regula
de la cutia de avansuri CA printr-un sistem de conectare a miscarii la unul din elementele de executie.
In lantul cinematic al miscarilor de avans exista de asemenea un mecanism inversor pentru inversarea sensului miscarilor de avans. Mecanismele avansurilor sunt
de tipul surub-piulita pentru miscarile de translatie si melc-roata melcata pentru
avansul circular.
Cutia de viteze contine obligatoriu un mecanism de transformare a miscarii de
rotatie continua primita de la arborele principal in miscare de rotatie intermitenta:
14
EXAMEN ATESTAT
mecanism cu clichet, mecanism cu cruce de malta, mecanism cu came sau combinatii

ale acestora .
Fig.5.1.4.Masina de mortezat universala(CNC).

DE MORTEZAT
15
EXAMEN ATESTAT
a)Revizii tehnice
b)Reparatii curente
16
EXAMEN ATESTAT

tabloului electric;
17
EXAMEN ATESTAT

A. Partea mecanica
B. Partea electrica
18
EXAMEN ATESTAT

19
EXAMEN ATESTAT
20
EXAMEN ATESTAT
MASINII DE MORTEZAT
fizice i morale .
21
EXAMEN ATESTAT

reparaiilor ,

operatii:
10.vopsirea;
22
EXAMEN ATESTAT

de:
pieselor.
sunt conditii.
23
EXAMEN ATESTAT
fixe.
Rulmentii montati cu strangere se demonteaza dupa ce in prealabil au fost incalziti cu ulei mineral la 90-100C.Incalzirea se face prin turnarea uleiului fierbinte
24
EXAMEN ATESTAT

ulei.
altele noi.
asambleaza cele care se repara sau se inlocuiesc. In schitele intocmite pentru piesele
ce se repara, locul ce trebuie reparat va fi indicat prin linii groase.
25
EXAMEN ATESTAT
reparatiei.
de exploatare;
de fabricatie;
aceleasi cauze.
26
EXAMEN ATESTAT
A MASINII DE MORTEZAT
a.
b.
c.
d.
e.
f.
a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
Pentru repararea masinii de mortezat se intocmesc urmatoarele documente :

locul;
norma tehnica;
manopera in ore;

ale masinii de mortezat

diferite denivelari,provenite din aschierea cu cutitele atunci cand lucratorii scapa
sculele pe masa masinii.
frezat din zona uzata a mesei;
EXAMEN ATESTAT
)se inlocuiesc cu piese noi.
28
EXAMEN ATESTAT
8.INTRETINEREA MASINILOR DE MORTEZAT

pentru meninerea preciziei n timpul lucrului. n fiecare zi, nainte de nceperea lucrului, este indicat ca muncitorul s controleze nivelul din baia de ulei i s verifice
dac locaurile de ungere nu snt murdare, dac transmit cantitatea de ulei necesar
i dac ghidajele au pelicula de ulei corespunztoare. n general, ungerea se execut
pe baza schemei de ungere, ntocmit pentru fiecare main. Este necesar s se respecte lubrifiantul prescris, precum i data de nlocuire.
In cazul mainilor de rabotat cu dimensiuni foarte mari, se prevd mai multe instalaii de ungere, fiecare deservind o anumit parte a mainii (de exemplu suporturile laterale de rabotare, traversa etc.).
Instalaiile de ungere trebuie s fie prevzute cu aparatur de controlat care s
permit urmrirea funcionrii n timpul lucrului precum i cu aparatur de reglare a
debitului de ulei necesar ungerii.
Pentru a se uura respectarea intervalelor de ungere prevzute n instruciuni,
locurile de ungere pe main snt marcate cu simboluri, astfel:
lubrifiant.In timpul lucrului, operatorul trebuie s nu prseasc maina i s nu lucreze cu scule uzate, ascuite sau montate necorespunztor.
minuiozitate i repus n lucru, numai dup ce s-a remediat defectul. Dup terminarea lucrului, muncitorul trebuie s curee maina i s o lase in perfect ordine.
Maina se cur de achii cu o perie i apoi cu crpe. Ghidajele berbecului i ale
mesei se terg cu o crp curat umezit n petrol lampant, apoi cu o crp uscat,
dup care ghidajele se ung cu ulei mineral curat.
Ambreiajul, rulmenii, ghidajele i curelele de transmisie trebuie verificate periodic i eventual reglate.
Cel puin o dat la 10 zile se verific starea conductoarelor electrice, iar periodic,
motorul de antrenare.
29
EXAMEN ATESTAT

SI REPARAREA MASINILOR DE MORTEZAT
9.1.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA PRELUCRAREA PRIN MORTEZARE
In general, msurile de tehnic a securitii muncii snt aceleai pentru toate tipurile de maini-unelte. La mainile de rabotat i de mortezat intervin unele msuri
specifice.
Muncitorul trebuie s cunoasc funcionarea mainii i s asigure fixarea
corespunztoare a tuturor elementelor ce particip n procesul de achiere (cuit,
dispozitiv, pies etc).
Maina se pornete numai dac exist certitudinea c totul este n siguran. Este
necesar urmrirea cu atenie a lucrului, pentru a se evita accidente, ca: pornirea suportului porlcuit i deci ruperea cuitului, ceea ce conduce la prinderea minii pe axa
de lucru a cuitului n cursa activ (caz frecvent al neateniei) etc. De aceea, se recomand montarea ecranelor ce permit vizibilitatea n timpul lucrului.
funcioneaz. Nerespectarea acestei prescripii duce la: ruperea danturii pinioanelor,
blocarea diferitelor subansambluri, ruperea sculei, lovirea muncitorului etc.
mainilor de rabotat, mortezat i broat se iau o serie de msuri speciale de prevenire, cum snt: avertizarea persoanelor ce trec prin preajma mainii asupra pericolului pe care-l prezint masa n micare i chiar ngrdirea spaiului n care se execut
cursele mesei; ngrdirea spaiului n care snt amplasate motoarele electrice de
acionare a mainii de rabotat, pentru a se preveni accidentele prin electrocutare.
Pentru prevenirea accidentelor de munc ce pot aprea la exploatarea mainilor
de rabotat transversal se iau urmtoarele msuri: se vor utiliza paravane pentru protecia mpotriva achiilor ce sar n timpul prelucrrii; se va evita operaia de msurare a pieselor de prelucrat In timp ce berbecul se deplaseaz; uile de acces nu se vor
lsa deschise spre interiorul mainii (la cutia de viteze sau la mecanismul cu culis
oscilant) n timpul funcionrii acesteia; la pornirea mainii de rabotat transversal
nici o persoan nu trebuie s se afle n faa ei, deoarece poate fi lovit de berbecul aflat n miscare.
La mainile de rabotat longitudinal, n faa cuitelor se monteaz ecrane care deviaz achiile n direcie lateral. Pentru a mpiedica aruncarea achiilor se folosesc
mai multe variante ce asigur securitatea n timpul lucrului: aezarea a trei panouri
mobile mari n jurul mainii, fixarea unui panou mare in partea din fa a mainii,
adic n direcia n care pleac achiile, ngrdirea mesei de lucru i aezarea n faa ei
a unei cutii pentru captarea achiilor.
30
EXAMEN ATESTAT
9.2.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA INTRETINEREA SI REPARAREA MASINILOR DE MORTEZAT

incendiilor;
31
EXAMEN ATESTAT
10.BIBLIOGRAFIE
N.Huzum, G Rantz
1979
4.Imagini

7.Prelucrari mecanice si control dimensional
32
EXAMEN ATESTAT

OLTENIA
Nr. ______ din _________
PROIECT
pentru
NIVEL III

REPARAII
Tema:
MAINI DE RABOTAT.
NDRUMTOR:
Elev:
Clasa:
2013
EXAMEN ATESTAT
2.CUPRINS
1.Tema proiectului
2.Cuprins
3.Argument
4.Prelucrarea prin rabotare
4.1.Generalitati
5.Masini de rabotat
6.Repararea si intretinerea masinilor de rabotat
11
11
11
14
7.Intretinerea si repararea masinilor de rabotat
16
16
17
7.3.Tehnologia de reparare a masinii de rabotat
22
8.Intretinerea masinilor de rabotat
24
25

prin rabotare
25

repararea masinii de rabotat
26
10.Bibliografie
27
11.Anexe
28
11.1.Fisa tehnologica pentru reparatii
28
2
EXAMEN ATESTAT
3.ARGUMENT
muncii.
Lucrarea de atestat MASINI DE RABOTAT. REPARARE SI INTRETINERE
implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala specifice pregatirii
sale in domeniul tehnic.
nentrerupta a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din componenta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, dimensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari
3
EXAMEN ATESTAT
din alte cauze.
defectuoase.
4
EXAMEN ATESTAT

instalatiilor.
1.
2.
3.
4.
5.
Lucrul in echipa.
EXAMEN ATESTAT
4.PRELUCRAREA PRIN RABOTARE

4.1.GENERALITATI
DEFINIIE:
Rabotarea este operaia tehnologic de prelucrare mecanic prin achiere, cu
ajutorul unor scule achietoare tip cuite de strung, pe maini de rabotat.
n construcia de maini sunt foarte multe piese care au una sau mai multe suprafee plane, cum ar fi, de exemplu, batiurile, carcasele, coloanele, mesele mainilorunelte etc. Unele dintre aceste suprafee ale pieselor ndeplinesc funcii de baz, fiind
prevzutecu alezaje, altele cu rol de ghidare, de reazem sau de fixare.
Condiiile tehnice care se impun suprafeelor plane se refer la: planitatea suprafeelor, paralelismul sau perpendicularitatea axelor fa de suprafaa plan principal a piesei, rectilinitatea suprafeelor etc.
Suprafeele plane pot fi prelucrate prin diferite procedee: rabotare, mortezare,
frezare, broare, strunjire plan, rectificare. Dintre procedeele de netezire a suprafeelor plane se menioneaz: frezarea fin, lepuirea i rzuirea.
Alegerea procedeului de prelucrare economic depinde de forma i dimensiunile
piesei, de natura i starea materialului, de precizia de prelucrare prescris i de
volumul de fabricaie.
Fig.4.1.1.Masina de rabotat transversal
5.MASINI DE RABOTAT
Rabotarea se efectueaz pe maini de rabotat longitudinal (raboteze) sau pe
maini de rabotat transversal (epinguri).
La rabotarea pe raboteze, masa mpreun cu piesa execut o micare rectilinie
alternativ. Avansul transversal, pe direcie perpendicular, este realizat de suportul
cuitului i se produce intermitent dup fiecare curs de lucru. Achia este luat nu6
EXAMEN ATESTAT
mai la cursa de lucru a mesei. Cu toate c la cursa n gol viteza este de 2 ... 3 ori mai
mare dect la cursa de lucru, totui pierderile de timp la cursele n gol fac ca rabotarea s fie un procedeu mai puin productiv dect frezarea.
O caracteristic important a mainilor de rabotat longitudinal este aceea c au mai
multe suporturi portcuit: suporturi centrale i suporturi laterale, care permit prelucrarea simultan a mai multor suprafee ale piesei.
Pe epinguri, micarea rectilinie alternativ este executat de cuitul fixat n
portcuitul de pe berbecul mainii. Piesa de prelucrat fixat pe masa mainii primete
micarea de avans transversal, care se realizeaz intermitent, dup fiecare curs dubl a cuitului.
Fig.5.2.1.Prelucrarea prin rabotare

1.Placa de baz.
2.Sistem de rigidizare.
3.Masa mainii.
4.Menghina.
5.Sania portcuit.
6.Dispozitivul portcuit.
7.Berbecul.
8.Batiul.
9.Tabloul de comand.
10.Mecanismul cu culis
oscilant.
11.Motorul electric.
12.Mecanismul cu clichet.
13.Ghidaje.
14.Traversa.

7
EXAMEN ATESTAT
Maina de rabotat transversal (epingul) este o main cu cuit mobil. Micarea principal de achiere, care este o micare rectilinie- alternativ, este executat de scul. Scula achietoare se fixeaz ntr-un dispozitiv special 6, legat de berbecul 7. Dispozitivul sau suportul portcuit 5 are posibilitatea s se deplaseze efectund o micare de avans ntr-un plan vertical sau nclinat fie manual, fie automat.
Deplasarea manual a cuitului se realizeaz cu ajutorul manetei . Berbecul mainii 7,
execut o micare de du-te-vino, deplasndu-se pe ghidajele prevzute n batiul 8.
Piesa de prelucrat se aaz pe masa 3 i execut mpreun cu aceasta micare
secundar de achiere. Masa mainii se deplaseaz orizontal pe ghidajele 13,
prevzute pe o travers care se poate deplasa pe vertical prin acionarea unui urub.
Avansul orizontal al mesei 3 poate fi manual de la maneta .
La acest procedeu de prelucrare , micarea principal de achiere este rectilinie-alternativ I, fiind efectuat de scula achietoare, la maina de rabotat transversal (epinguri) sau de piesa de prelucrat , la mainile de rabotat longitudinal
(raboteze). Aceast micare se efectueaz cu o anumit vitez de achiere v, care se
msoar n m/min. Micarea de avans este o micare de translaie executat de piesa
de prelucrat III, n cazul mainilor de rabotat transversal, sau de scula achietoare , n
cazul mainilor de rabotat longitudinal. La rabotare avansul reprezint deplasarea
piesei (sculei) dup sgeata III i se exprim n milimetri pe curs dubl.
Fig.5.2.3.Masina de rabotat transversal.Schema cinematica

8
EXAMEN ATESTAT
Mainile de rabotat longitudinal se construiesc cu dou coloane sau cu o singur coloan i sunt prevzute cu l ... 4 crucioare pe care se fixeaz cufiele. Rabotezele cu o singur coloan se folosesc pentru prelucrarea pieselor cu limea mai
mare dect limea mesei, cnd piesa nu ar putea trece pe sub traversa rabotezei cu
dou coloane.
Fig.5.2.4.Masina de rabotat longitudinal

Rabotezele i epingurile se folosesc pe scar larg la producia individual i
de serie mic, datorit universalitii lor, simplitii deservirii, preciziei suficiente de
prelucrare i costului mai mic n comparaie cu mainile de frezat. Cuitele de rabotat
sunt scule mai simple i mai ieftine n comparaie cu frezele, n ce privete domeniul
de utilizare, rabotezele se folosesc de obicei pentru prelucrarea pieselor cu suprafee
plane lungi, n timp ce epingurile se utilizeaz pentru piese cu dimensiuni mici.
Masa poate fi acionat cu mecanisme cu culis oscilant, pentru curse mici, cu
mecanisme cu cremalier sau mecanisme hidraulice pentru curse mai mari. La
mainile moderne predomin acionarea hidraulic.
La mainile de rabotat longitudinal de construcie modern se utilizeaz acionarea
hidraulic a mesei.
Dup natura mecanismelor pentru realizarea micrii principale, rabotezele
pot fi cu acionare electromecanic sau hidraulic.
Principiul constructiv i funcional al mainilor de rabotat longitudinal cu doi
montani este prezentat n figura , n care sunt evideniate urmtoarele elemente:
1-batiu;2-mas longitudinal;3-sanie vertical;4-suport rotativ;5-sanie portcuit;6travers mobil;7-montant;8,9-crucioare superioare;10-grind de rigidizare;11crucior lateral;S1, S2 , S3 , S4-supori portcuit.
9
EXAMEN ATESTAT
Masa 2 execut micarea principal de achiere,v, deplasndu-se pe ghidajele

batiului 1 care au o lungime dubl fa de lungimea mesei.
Pe ghidajele verticale ale montanilor 7, lateral fa de masa 2, sunt dispuse dou
crucioare laterale care poart suporii portscul S1 i S4.Pe aceleai ghidaje se poate
poziiona pe vertical traversa 6, care susine crucioarele superioare 8 i 9 pe care
se afl amplasai suporii portcuit S2 i S3.
Cinematica mainii permite realizarea urmtoarelor micri:
v - micarea principal de achiere, o micare rectilinie alternativ;
wv1wv4 micri de avans vertical;
wt1wt4 micri de avans transversal;
wp1wp4 micri de poziionare unghiular;
wp5 micarea de poziionare vertical a traversei mobile 6.
Toate micrile de avans sunt micri intermitente (pas cu pas) realizate sincron cu
ajutorul unor mecanisme cu clichet, executate la sfritul cursei de ntoarcere a
micrii v.
Micrile de poziionare unghiular permit reglarea direciilor de deplasare ale
sniilor portcuit, astfel nct micrile de avans ale acestora pot fi realizate pe direcie orizontal, vertical sau nclinat.
Prelucrrile realizate pe mainile de rabotat longitudinal permit obinerea
acelorai tipuri de suprafee ca pe epinguri, adic plane orizontale, verticale sau nclinate, canale de diferite forme; suprafeele profilate se pot prelucra cu scule profilate (pentru lungimi mici ale profilului), prin descompunerea profilelor complexe n
suprafee simple, sau prin utilizarea unor dispozitive speciale, cum sunt cele pentru
prelucrarea suprafeelor circulare (cilindrice) cu raz mare sau mic.
Fig.5.2.5.Masina de rabotat longitudinal

10
EXAMEN ATESTAT

DE RABOTAT
a)Revizii tehnice
b)Reparatii curente
11
EXAMEN ATESTAT

tabloului electric;
12
EXAMEN ATESTAT

A. Partea mecanica
13
EXAMEN ATESTAT
B. Partea electrica

14
EXAMEN ATESTAT
15
EXAMEN ATESTAT
MASINII DE RABOTAT
fizice i morale .
16
EXAMEN ATESTAT

reparaiilor ,

operatii:
10.vopsirea;
17
EXAMEN ATESTAT

de:
pieselor.
sunt conditii.
18
EXAMEN ATESTAT
fixe.
Rulmentii montati cu strangere se demonteaza dupa ce in prealabil au fost incalziti cu ulei mineral la 90-100C.Incalzirea se face prin turnarea uleiului fierbinte
19
EXAMEN ATESTAT

ulei.
altele noi.
asambleaza cele care se repara sau se inlocuiesc. In schitele intocmite pentru piesele
ce se repara, locul ce trebuie reparat va fi indicat prin linii groase.
20
EXAMEN ATESTAT
reparatiei.
de exploatare;
de fabricatie;
aceleasi cauze.
21
EXAMEN ATESTAT
A MASINII DE RABOTAT
a.
b.
c.
d.
e.
f.
a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
Pentru repararea masinii de rabotat se intocmesc urmatoarele documente :

locul;
norma tehnica;
manopera in ore;

ale masinii de rabotat

diferite denivelari,provenite din aschierea cu cutitele atunci cand lucratorii scapa
sculele pe masa masinii.
frezat din zona uzata a mesei;
EXAMEN ATESTAT
)se inlocuiesc cu piese noi.

23
EXAMEN ATESTAT
8.INTRETINEREA MASINILOR DE RABOTAT

pentru meninerea preciziei n timpul lucrului. n fiecare zi, nainte de nceperea lucrului, este indicat ca muncitorul s controleze nivelul din baia de ulei i s verifice
dac locaurile de ungere nu snt murdare, dac transmit cantitatea de ulei necesar
i dac ghidajele au pelicula de ulei corespunztoare. n general, ungerea se execut
pe baza schemei de ungere, ntocmit pentru fiecare main. Este necesar s se respecte lubrifiantul prescris, precum i data de nlocuire.
In cazul mainilor de rabotat cu dimensiuni foarte mari, se prevd mai multe instalaii de ungere, fiecare deservind o anumit parte a mainii (de exemplu suporturile laterale de rabotare, traversa etc.).
Instalaiile de ungere trebuie s fie prevzute cu aparatur de controlat care s
permit urmrirea funcionrii n timpul lucrului precum i cu aparatur de reglare a
debitului de ulei necesar ungerii.
Pentru a se uura respectarea intervalelor de ungere prevzute n instruciuni,
locurile de ungere pe main snt marcate cu simboluri, astfel:
lubrifiant.In timpul lucrului, operatorul trebuie s nu prseasc maina i s nu lucreze cu scule uzate, ascuite sau montate necorespunztor.
minuiozitate i repus n lucru, numai dup ce s-a remediat defectul. Dup terminarea lucrului, muncitorul trebuie s curee maina i s o lase in perfect ordine.
Maina se cur de achii cu o perie i apoi cu crpe. Ghidajele berbecului i ale
mesei se terg cu o crp curat umezit n petrol lampant, apoi cu o crp uscat,
dup care ghidajele se ung cu ulei mineral curat.
Ambreiajul, rulmenii, ghidajele i curelele de transmisie trebuie verificate periodic i eventual reglate.
Cel puin o dat la 10 zile se verific starea conductoarelor electrice, iar periodic,
motorul de antrenare.
24
EXAMEN ATESTAT

SI REPARAREA MASINILOR DE RABOTAT
9.1.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA PRELUCRAREA PRIN RABOTARE
In general, msurile de tehnic a securitii muncii snt aceleai pentru toate tipurile de maini-unelte. La mainile de rabotat i de mortezat intervin unele msuri
specifice.
Muncitorul trebuie s cunoasc funcionarea mainii i s asigure fixarea
corespunztoare a tuturor elementelor ce particip n procesul de achiere (cuit,
dispozitiv, pies etc).
Maina se pornete numai dac exist certitudinea c totul este n siguran. Este
necesar urmrirea cu atenie a lucrului, pentru a se evita accidente, ca: pornirea suportului porlcuit i deci ruperea cuitului, ceea ce conduce la prinderea minii pe axa
de lucru a cuitului n cursa activ (caz frecvent al neateniei) etc. De aceea, se recomand montarea ecranelor ce permit vizibilitatea n timpul lucrului.
funcioneaz. Nerespectarea acestei prescripii duce la: ruperea danturii pinioanelor,
blocarea diferitelor subansambluri, ruperea sculei, lovirea muncitorului etc.
mainilor de rabotat, mortezat i broat se iau o serie de msuri speciale de prevenire, cum snt: avertizarea persoanelor ce trec prin preajma mainii asupra pericolului pe care-l prezint masa n micare i chiar ngrdirea spaiului n care se execut
cursele mesei; ngrdirea spaiului n care snt amplasate motoarele electrice de
acionare a mainii de rabotat, pentru a se preveni accidentele prin electrocutare.
Pentru prevenirea accidentelor de munc ce pot aprea la exploatarea mainilor
de rabotat transversal se iau urmtoarele msuri: se vor utiliza paravane pentru protecia mpotriva achiilor ce sar n timpul prelucrrii; se va evita operaia de msurare a pieselor de prelucrat In timp ce berbecul se deplaseaz; uile de acces nu se vor
lsa deschise spre interiorul mainii (la cutia de viteze sau la mecanismul cu culis
oscilant) n timpul funcionrii acesteia; la pornirea mainii de rabotat transversal
nici o persoan nu trebuie s se afle n faa ei, deoarece poate fi lovit de berbecul aflat n miscare.
La mainile de rabotat longitudinal, n faa cuitelor se monteaz ecrane care deviaz achiile n direcie lateral. Pentru a mpiedica aruncarea achiilor se folosesc
mai multe variante ce asigur securitatea n timpul lucrului: aezarea a trei panouri
mobile mari n jurul mainii, fixarea unui panou mare in partea din fa a mainii,
adic n direcia n care pleac achiile, ngrdirea mesei de lucru i aezarea n faa ei
a unei cutii pentru captarea achiilor.
25
EXAMEN ATESTAT
9.2.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA INTRETINEREA SI REPARAREA MASINILOR DE RABOTAT

incendiilor;
26
EXAMEN ATESTAT
10.BIBLIOGRAFIE
N.Huzum, G Rantz
1979
4.Imagini

27
EXAMEN ATESTAT
11.ANEXE
28
EXAMEN ATESTAT

Denumirea masinii, utilajului : Masina de rabotat


.
29
EXAMEN ATESTAT

OLTENIA
Nr. ______ din _________
PROIECT
pentru
NIVEL III

REPARAII
Tema:
STRUNGUL REVOLVER.NTREINERE I
REPARARE
NDRUMTOR:
Elev:
Clasa: a XII a
2013
EXAMEN ATESTAT
2.CUPRINS
1.Tema proiectului
2.Cuprins
3.Argument
4.Introducere
5.Definirea si clasificarea masinilor-unelte
6.Masini-unelte pentru strunjit
6.1.Probleme generale.Clasificare
7.Strunguri revolver
11
8.Intretinerea si repararea strungurilor revolver
17
17
8.2.Organizarea locului de munca
19
8.3.Revizuirea si reglarea strungului
20
8.4.Ungerea si curatirea strungului
21
9.Norme de securitatea muncii la intretinerea si repararea strungurilor revolver

22
22
9.2.Norme de tehnica securitatii muncii la intretinere si reparare 24

10.Bibliografie
26
11.Anexe
27
11.1.Proces tehnologic de strunjire pe strungul revolver
27
11.2.Structura strungului revolver
28
11.3.Strungul revolver.Schema cinematica
29
EXAMEN ATESTAT
3.ARGUMENT
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abiliti, cunotine, deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie transferabile, cu scopul de a sprijini procesul de nvare continu, prin posibilitatea unei reconversii profesoinale flexibile catre meserii inrudite.
Cererea pieei i necesitatea formrii profesionale la nivel european
au reprezentat motivele eseniale pentru includerea abilitilor cheie n
cadrul Standardelor de Pregtire Profesional ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie
s li se ofere posibilitatea de a dobndi acele competene de baz care sunt
importante pe piaa muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute
astfel nct s dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea
unui loc de munc, pentru asumarea rolului n societate ca persoane
responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul vieii. Aceste cerine,
necesare unei viei adaptate la exigenele societii contemporane, au fost
ncorporate n abilitile cheie
Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor
abiliti, cunotine i deprinderi care permit absolvenilor fie s se angajeze, fie s-i continue pregtirea la un nivel superior.
Pregtirea forei de munc calificate n conformitate cu standardele
europene presupune desfurarea instruirii bazate pe strategii moderne de
predare i evaluare, centrate pe elev.
Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculumului specific nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat n multe activiti
practice care i stimuleaz i creativitatea. Orice activitate creativ va duce
la o lrgire semnificativ a experienei i la aplicarea contient a cunotinelor dobndite.
EXAMEN ATESTAT
Lucrarea de atestat STRUNGUL REVOLVER.INTRETINERE SI REPARARE implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala specifice pregatirii sale in domeniul tehnic.
In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o
uzare nentrerupta a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de
masini din componenta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile
initiale din asamblari, forma, dimensiunile, precum si starea suprafetelor.
La o anumita valoare a acestor modificari apare o inrautatire brusca a
insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale intregii masiniunelte, fapt care determina necesitatea raparatiei.
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si
instalatiilor necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii
participa un numeros personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din
timp si eliminarea cauzelor care provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice importante:
reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi
timp, pentru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati.
Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea
uzarii in unitatea de timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale straturilor superficiale ale metalului din acre
sunt confectionate piesele, de viteza relativa de deplasare a suprafetelor
acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si de unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se
produce atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative,
precum si din cauza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului,
din cauza coroziunii sau din alte cauze.
supratefetele se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative ,
distrugerea suprafetelor are loc mai ales datorita uzarii si strivirii.
In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune
si ale franelor, suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz
atit datorita
4
EXAMEN ATESTAT
cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a

alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale
pieselor;
datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in
frecare;
alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe suprafete de frecare;
Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sistemelor de siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de
serviciu a pieselor masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin
perfectionarea metodelor de reparare, marirea rezistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii principalelor imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc..
Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie
pentru stabilirea marimii uzarii limita a organelor componente, ale
masinilor ,utilajelor si instalatiilor.Aceasta se refera in primul rind la piesele principale ca:batiuri,mese,arbori principali, etc., de care depind precizia
si calitatea executiei.
pozitiei si directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu
ghidajele batiurilor.reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a
uzarii, inrautateste brusc caracteristicile de exploatare ale masinilorunelte.
Elaborarea lucrarii de atestat a permis atingerea unor unitati de
competenta :
1.
2.
3.
4.
5.
Lucrul in echipa.
5
EXAMEN ATESTAT
4.INTRODUCERE
Istoria omenirii este strns legat de dezvoltarea mijloacelor de
producie.
Pentru a-i procura cele necesare traiului, omul preistoric a folosit o
serie de obiecte din natur pe care le-a utilizat ca arme i unelte. Treptat el
a trecut la confecionarea acestora, astfel ca ele s corespund mai bine
scopului urmrit. Materialele din care erau realizate acestea au dat nume
principalelor epoci ale istoriei: epoca pietrei, a bronzului, a fierului, aceasta
din urm continund i n zilele noastre i diversificndu-se prin utilizarea
pe scar larg a aluminiului, a materialelor plastice, ceramice, compozite,
etc.
Concepute i realizate empiric i acionate manual sau cu fora animalelor, uneltele primitive asigurau performane reduse.
Apariia i dezvoltarea societii omeneti a determinat creterea i
diversificarea continu a necesarului de bunuri materiale. Pentru a face fa
nevoilor mereu crescute, omul a fost nevoit s perfecioneze continuu
uneltele de producie, pentru a realiza performane din ce n ce mai ridicate
privind precizia, productivitatea i costul prelucrrilor. Dezvoltarea acestora a fost posibil datorit progreselor realizate n domeniul materialelor,
al tehnologiilor de fabricaie, al sistemelor de acionare i al automatizrii,
ajungndu-se n zilele noastre la o gam foarte larg de maini-unelte.
Ca urmare a progreselor realizate n diferitele domenii ale tiinei, n
ultimele decenii a fost posibil realizarea celei mai moderne unelte create
de om pn acum calculatorul electronic numeric care a deschis o nou
epoc n istoria omenirii epoca informaional.
Efectele benefice ale implicrii tiinei n producie au fcut ca aceasta s devin principala for de producie, avnd ca efect realizarea sistemelor de producie moderne. Sistemele care reunesc maini-unelte, sisteme de deservire i calculatoare electronice reprezint cele mai perfecionate sisteme de producie realizate de om pn acum sistemele CIM
(Computer Integrated Manufacturing) care realizeaz procesarea automat att a materiei ct i a informaiei.
Privind dezvoltarea mainilor-unelte, primele realizri consemnate
de istorie apar n secolele XV XVI, n perioada renaterii europene, prin
lucrrile lui Leonardo da Vinci care a conceput i realizat strunguri, maini
de gurit, fierstraie, maini de rectificat i maini automate de ascuit ace.
6
EXAMEN ATESTAT
n secolul al XVIII-lea inventarea mainii cu abur de ctre James Watt

marcheaz nceputul revoluiei industriale i d un puternic impuls dezvoltrii mainilor-unelte, prin conceperea i realizarea primei maini de
alezat cilindrii, n 1765, de ctre Smeaton, main perfecionat ulterior n
1775 de ctre John Wilkinson.
Primele strunguri n accepiunea modern, adic avnd crucior i
urub conductor, au fost realizate la 1797, tot n Anglia de ctre Maudsley.
ntre 1800 i 1900 apar i se diversific aproape toate tipurile de
,maini-unelte cunoscute i astzi, i anume: ,mainile de rabotat i mortezat, de frezat, de rectificat, strungurile carusel, revolver i automate, etc.
Perfecionarea lor se realizeaz prin utilizarea unor materiale noi, a unor
mecanisme mai performante, prin introducerea acionrii electrice individuale i a automatizrii, obinndu-se o cretere substanial a preciziei de
prelucrare i a productivitii. O contribuie important au avut-o cercetrile privind procesul de achiere, concretizate n lucrrile teoretice ale
lui Time i Taylor aprute n 1870, precum i dezvoltarea mijloacelor de
msurare a dimensiunilor, prin nceperea n 1850 a fabricaiei industriale a
ublerelor (precizie 0,1 mm), n 1867 a micrometrelor (precizie 0,01 mm),
iar n 1907 a minimetrelor (precizie 0,001 mm). Ca materiale pentru fabricarea sculelor n aceast perioad s-au utilizat oelurile carbon pentru scule,
care nu au permis realizarea unor viteze mari de achiere, limitnd productivitatea.
Dup 1900 apar mainile de broat, cele de copiat electrice i hidraulice, mainile de danturat, i continu diversificarea i perfecionarea celorlalte tipuri, prin lrgirea gamei dispozitivelor accesorii i introducerea
acionrilor hidraulice i pneumatice. Apariia unor noi materiale pentru
fabricarea sculelor achietoare ca oelurile rapide (1900), carburile metalice
(1940), materialele mineralo-ceramice (1950) i a diamantelor artificiale
(1970), a permis creterea continu a vitezei de achiere, deci a productivitii i a impus perfecionri corespunztoare privind cinematica i
dinamica mainilor-unelte.
Cea mai important revoluie n domeniul mainilor-unelte a nceput
n deceniul al aselea prin apariia mainilor-unelte cu comand numeric
cnd, ca urmare a schimbrii cerinelor pieei, care pretindea o diversitate
tot mai mare de produse i o nlocuire tot mai rapid a lor cu altele noi, cu
caracteristici superioare, se modific i concepia asupra fabricaiei prin
trecerea de la sistemele rigide (caracteristice fabricaiei ndelungate i n
serie mare a aceluiai produs) la sistemele flexibile, capabile s permit
trecerea rapid la fabricarea unui nou produs sau a mai multor produse n
paralel pe acelai sistem de producie, cu productivitate ridicat i costuri
7
EXAMEN ATESTAT
tot mai mici. Mainile cu comand numeric, aprute n anii 60, au reprezentat primul pas spre realizarea n anii 70 a centrelor de prelucrare iar
apoi a sistemelor flexibile de fabricaie (celule flexibile 1975, linii flexibile1980) avnd n vrful ierarhiei sistemele CIM (1985).
5.DEFINIREA I CLASIFICAREA MAINILORUNELTE.

Mainile-unelte fac parte din grupa mai larg a mainilor de lucru,
care cuprinde toate mainile destinate efecturii unor activiti diverse de
prelucrare (prin diferite metode), de montaj, ambalare, etc.
Mainile-unelte sunt maini de lucru destinate prelucrrii pieselor
prin metoda achierii. Ele dein ponderea n sectorul construciilor de
maini, datorit faptului c metoda de prelucrare prin achiere asigur realizarea unei precizii dimensionale i de form foarte bune i rugoziti dintre cele mai ridicate, pentru majoritatea materialelor actuale, realiznd
productiviti mai mari i costuri mai reduse dect multe alte metode de
prelucrare.
Datorit existenei mai multor procedee de prelucrare, diversitii
foarte mari a formelor i dimensiunilor pieselor prelucrate, i evoluiei
conceptelor de fabricaie ale produselor, mainile-unelte s-au diversificat
continuu, n prezent fiind cunoscute mii de tipo-dimensiuni.
Clasificarea mainilor-unelte se poate face dup mai multe criterii,
cele mai importante fiind prezentate n continuare:
Dup procedeul de prelucrare, exist: maini de strunjit (strunguri);
maini de gurit; maini de frezat; maini de rabotat i mortezat;
maini de broat; maini de rectificat, etc.
Dup
gradul de
universalitate
(sau
specializare
n
producie),mainile-unelte pot fi:
universale destinate prelucrrii unor piese diverse ca forme i dimensiuni, n condiiile unei producii de unicate sau serie mic; permit realizarea unei game largi de operaii de prelucrare, printr-un
procedeu de baz sau prin diferite procedee de prelucrare; dispun de
o cinematic complex, cu posibiliti largi de reglare a parametrilor
de lucru; n general sunt deservite manual i au o productivitate redus;
8
EXAMEN ATESTAT
specializate destinate prelucrrii unui anumit tip de pies, sau de

suprafa, ntr-o gam larg de dimensiuni (de exemplu: maini de
filetat, de danturat, de detalonat, etc.), ntr-o producie de serie, dar i
de unicate; au o cinematic specific cerinelor de generare a suprafeei respective, reglarea parametrilor de lucru, realizndu-se prin
mecanisme cu roi de schimb; au o productivitate ridicat;
speciale destinate prelucrrii anumitor suprafee, la un anumit tip
de pies (de exemplu: mainile-unelte agregat), pentru producia de
serie mare; au cinematic i construcie specific, fiind realizate din
module normalizate, i sunt nalt automatizate, realiznd productiviti foarte mari.
Dup modul de comand i deservire (determinat de gradul

de automatizare) se cunosc:
maini cu comenzi manuale (neautomatizate), la care toate comenzile
sunt date de operatorul uman; sunt, de regul, maini universale i au
o productivitate redus;
maini semiautomate la care ciclul de lucru se desfoar automat,
pe baza unor comenzi interne emise de main, dar alimentarea cu
semifabricat, evacuarea piesei, reluarea ciclului de lucru, sunt realizate de operatorul uman; sunt, de regul, maini specializate; au
productiviti ridicate;
maini automate la care toate comenzile i deservirea se realizeaz
automat, operatorul uman intervenind periodic doar pentru alimentarea cu semifabricate, controlul pieselor i corectarea reglajelor,
schimbarea sculelor, etc.; au o productivitate ridicat, fiind destinate
produciei de serie. Dup principiul de automatizare ele pot fi:
automate secveniale, la care se programeaz succesiunea fazelor
ciclului de lucru, cotele de prelucrare fiind prestabilite prin reglare
sau realizate cu limitatori de curs; elementele de automatizare pot fi
mecanice (came), electrice, hidraulice sau pneumatice;
automate numerice care permit programarea numeric att a desfurrii ciclului de lucru, ct i a cotelor de prelucrare.
Dup mrime, mainile-unelte pot fi: mici, mijlocii, grele i
foarte grele, mprirea fiind determinat de dimensiunile maxime ale piesei de prelucrat, care determin dimensiunile i greutatea mainii i implicit complexitatea cinematic i mecanismele utilizate, gradul de mecanizare, etc.
Dup precizie, mainile-unelte se mpart n dou grupe: de
precizie normal i de precizie ridicat, la acestea din urm fi-
EXAMEN ATESTAT
ind utilizate soluii cinematice i constructive care fac s creasc precizia, dar mresc costul.
6.MAINI-UNELTE PENTRU STRUNJIT.

6.1.PROBLEME GENERALE, CLASIFICARE.
Mainile de strunjit, sau strungurile, sunt maini-unelte destinate
prelucrrii suprafeelor de revoluie prin procedeul strunjirii , la care
micarea principal de achiere este o micare de rotaie executat de
pies, iar micarea (sau micrile) de avans este de regul o micare de
translaie executat de scul, cuitul de strunjit. Pe lng procedeul strunjirii, pe strunguri se pot realiza prelucrri i prin alte procedee, cum ar fi:
gaurirea , frezarea sau rectificarea , utiliznd scule i accesorii speciale.
Clasificarea strungurilor se poate face dup criteriile generale de
clasificare a mainilor-unelte, dar i dup unele criterii specifice, dup cum
urmeaz:
dup gradul de universalitate, exist:
- strunguri universale (longitudinale, frontale, revolver, carusel);
- strunguri specializate (de detalonat, de strunjit arbori cotii,
de prelucrat suprafee poligonale etc.);
- strunguri speciale;
dup poziia arborelui principal, se deosebesc:
- strunguri orizontale;
- strunguri verticale;
dup gradul de automatizare, se cunosc:
- strunguri cu comenzi manuale;
- strunguri semiautomate;
- strunguri automate;
dup numrul arborilor principali, exist:
- strunguri monoax;
- strunguri multiaxe;
dup numrul sculelor utilizate simultan, pot fi:
- strunguri monocuit;
- strunguri multicuite;
10
EXAMEN ATESTAT
dup mrime, se deosebesc patru tipuri: mici, mijloci, grele i foarte

grele;
dup precizie, strungurile pot fi de precizie normal; sau de precizie
ridicat.
7.STRUNGURI REVOLVER
Strungurile revolver sunt strunguri de productivitatea mijlocie, ntre
strungurile universale i cele automate, destinate prelucrrii pieselor de
dimensiuni mici i forme complexe, utiliznd ca semifabricat barele laminate, dar i semifabricatele individuale.
Constructiv, strungurile revolver sunt caracterizate de existena unui
suport portscule complex, denumit cap revolver, n care se pot monta simultan ntre 6 i 16 portscule. Sculele sunt amplasate n conformitate cu succesiunea fazelor de prelucrare pentru piesa respectiv, i sunt aduse pe
rnd n lucru printr-o micare de divizare executat de capul revolver. La
ncheierea unui ciclu de lucru, piesa poate fi prelucrat total sau parial.
Datorit eliminrii timpilor auxiliari de schimbare a sculelor, precum
i datorit suprapunerii unor timpi de baz, productivitatea strungurilor
revolver devine de 34 ori mai mare dect a strungurilor normale.
Diversitatea mare a strungurilor revolver fac posibil clasificarea lor
dup un numr mare de criterii, dintre care cel mai important este acela al
poziiei axei capului revolver dup care exist:
strunguri cu disc revolver, cu axa orizontal;
strunguri cu turel revolver, cu axa vertical;
strunguri cu turel revolver, cu axa nclinat.
Dup diametrul D al alezajului din arborele principal, care determin diametrul maxim al barelor laminate utilizate ca semifabricat,
strungurile revolver se mpart n:
strunguri revolver mici, cu D = 1032 [mm];
strunguri revolver mijlocii, avnd D = 3280 [mm];
strunguri revolver mari, cu D = 80135 [mm].
Strungurile mici prelucreaz piese numai din bar, prins ntr-o
buc elastic introdus n alezajul arborelui principal; cele mijlocii pot
prelucra att din bar, ct i semifabricate turnate sau forjate prinse ntrun dispozitiv tip universal sau n dispozitive speciale, iar cele mari folosesc doar semifabricate individuale.
11
EXAMEN ATESTAT
Dup gradul de automatizare, strungurile revolver pot fi: cu

comenzi manuale, semiautomate sau automate.
Principiul constructiv i funcional al strungurilor cu disc revolver este
prezentat n figura 7.1., n care s-au notat urmtoarele elemente:
1-ppu fix; 2-arbore principal; 3-cap revolver orizontal; 4-sanie longitudinal; 5-tambur de comand (la cele semiautomate sau automate); 6batiu; 7-cutia cu mecanisme a cruciorului; 8-bar de avansuri; 9-cutie de
avansuri;CR-crucior revolver.
Fig.7.Prelucrare pe strungul revolver

Discul revolver, 3, este amplasat pe cruciorul CR i este prevzut cu
pn la 16 locae portcule a, care n poziia superioar sunt coaxiale cu arborele principal. Prin micarea de divizare wd, efectuat de discul revolver
n jurul axei sale, locaele ajung pe rnd n poziia superioar de lucru.
Aceast micare, la unele strunguri, poate fi executat i ca micare continu, ndeplinind rolul de micare de avans circular, wc, sau transversal,
12
EXAMEN ATESTAT
Fig.7.1.
fcnd posibil i prelucrarea suprafeelor frontale i conice. Cruciorul
asigur realizarea micrii de avans axial wl, pentru toate sculele.
Fig.7.1.a.Strungul revolver(cap revolver orizontal)

La unele strunguri mici, n vederea realizrii avansului transversal,
discul revolver este montat pe o sanie transversal, iar la altele exist un al
doilea crucior prevzut cu sanie transversal, amplasat ntre cruciorul
revolver i ppua fix, care poate fi nlturat cu uurin atunci cnd nu
este necesar.
La strungurile semiautomate i automate, tamburul de comand 5,
asigur, cu ajutorul unor came i al unor microntreruptori, comanda
13
EXAMEN ATESTAT
cuplajelor electromagnetice din cutia de viteze i de avansuri, n vederea

schimbrii turaiei n i a avansului wl, odat cu schimbarea sculei.
Strungurile revolver care prelucreaz piese din bar laminat sunt
prevzute i cu un suport pentru susinerea barei, amplasat n stnga
ppuii fixe.
Datorit utilizrii unui numr mare de scule, strungurile cu disc revolver sunt folosite la prelucrarea pieselor complexe, de dimensiuni mici,
prelucrate din bar laminat, permind n cele mai multe cazuri prelucrarea total a piesei i asigurnd productiviti ridicate.
Principiul constructiv i funcional al strungurilor cu turel vertical
este prezentat n figura 7.2., n care s-au fcut urmtoarele notaii:
Fig.7.2.
1-ppu fix; 2-arbore principal; 3-suport portcuit; 4-sanie transversal5-sanie longitudinal; 6-turel revolver; 7-suport rotativ; 8-sanie longitudinal; 9-cutia cu mecansime a cruciorului; 10-batiu; 11-bar de avans;
12-cutia cruciorului auxiliar; 13-cutia de avansuri; CA-crucior auxiliar;CR-crucior revolver.
14
EXAMEN ATESTAT
Fig.7.2.a.Strungul revolver(turela verticala)

Turela revolver, 6, este prevzut cu 68 locae portscule a, aduse pe
rnd n dreptul arborelui principal 2, prin micarea de divizare wd realizat
de suportul rotativ 7. Micarea de avans longitudinal wl, pentru toate
sculele, este asigurat de cruciorul CR.
Unele construcii au turela montat pe o sanie longitudinal care
efectueaz micarea wl, fa de crucior, soluie utilizat la strungurile mici.
Pentru a permite prelucrarea suprafeelor frontale sau efectuarea de
operaii de retezare, aceste strunguri sunt echipate frecvent cu un crucior
auxiliar, CA, pe sania transversal 4 putnd fi montai unul sau doi supori
portcuit, 3.
Alte tipuri de strunguri au turela montat pe o sanie transversal,
care asigur realizarea unei micri de avans transversal; aceast soluie
are dezavantajul c reduce rigiditatea turelei i precizia de prelucrare datorit dezaxrii curente a turelei fa de arborele principal.
Construciile cu turela montat direct pe cruciorul CR au rigiditate
maxim, fiind utilizate la prelucrarea pieselor de dimensiuni mari.
15
EXAMEN ATESTAT
Comparativ cu strungurile cu disc revolver, cele cu turel se folosesc

la prelucrarea pieselor mai simple, de dimensiuni mai mari, realizate din
bar laminat, dar i din semifabricate individuale.
Fig.7.3.
n figura 7.3. este prezentat principiul constructiv i cinematic al
strungurilor cu turel nclinat. S-au evideniat urmtoarele elemente
componente:
1-ppu fix; 2-arbore principal; 3-turel revolver; 4-suport rotativ; 5sanie longitudinal; 6-cutia cu mecansime a cruciorului; 7-batiu; CRcrucior revolver.
Turela revolver are form tronconic i este nclinat la 45. Ea poate
fi prevzut cu mai multe locae pentru portscule sau numai cu dou, dispuse la 180.n cel de al doilea caz n timp ce scula fixat n locaul din
stnga lucreaz, n locaul superior se schimb scula, care prin micarea
de divizare wd este adus apoi n lucru,.a.m.d.,astfel nct se poate utiliza
un numr mult mai mare de scule dect n primul caz, deci se pot prelucra
piese de complexitate mai mare. Schimbarea sculei din loca i micarea
de divizare a turelei se pot realiza manual sau automat.
16
EXAMEN ATESTAT
Fig.7.4.Strung revolver cu 2 capete

n general, pe strungurile revolver se pot efectua operaii de strunjire
de suprafee cilindrice exterioare i interioare, conice, profilate, plane,
operaii de retezare, operaii de prelucrarea gurilor (burghiere, adncire,
alezare), operaii de filetare, cu ajutorul tarozilor i a filierelor, (pentru
filete de diametre mici). Ca accesorii speciale, se ntlnesc frecvent dispozitivele de filetare, utilizate la prelucrarea filetelor de dimensiuni mari i
dispozitivele de frezat.
STRUNGURILOR REVOLVER
Desfurarea in mod ritmic a activitii de producie a unei intreprinderi industriale necesit, ca o condiie de baz, o bun organizare a reparrii i intreinerii utilajului. Acest lucru este impus de faptul c in procesul folosirii lor productive, mijloacele fixe i utilajul de producie, ca o component a acestora, sunt supuse uzurii fizice i morale .
Ca urmare a uzurii fizice a utilajului de producie are loc un proces de
pierdere treptat a valorii de intrebuinare i, in cele din urm, o pierdere a
17
EXAMEN ATESTAT
capacitii lui de a satisface o necesitate social, ducand in final, in felul

acesta, la pierderea valorii lui.
Uzura fizic a utilajului de producie, in condiiile folosirii utilajului in
procesul de producie, este insoit de transferarea valorii asupra produselor create i recuperarea ei continu prin desfacerea acestora la diferii beneficiari .
In vederea meninerii caracteristicilor funcionale ale utilajului pe
durata folosirii lui i a funcionrii in condiii optime i cu posibiliti cat
mai apropiate de cele iniiale, in cadrul intreprinderilor se organizeaz un
sistem de intreinere i reparare a utilajului de producie .
ansamblelor sau mecanismelor care compun utilajul de producie se constat c uzura lor se produce in mod diferit in timp . La un motor, de pild,
cel mai rapid se uzeaz lagrele, pistoanele, segmenii, in timp ce la alte
piese, cum sunt axul cu came, arborele motor .a., procesul de uzur este
mai lent. Aceasta impune repararea pieselor cu o uzur mai mare i folosirea in continuare a mainii, fr a renuna la utilizarea ei .
Folosirea utilajului de producie in condiii optime necesit, de asemenea, efectuarea in scopuri preventive a unor msuri de intreinere, care
s impiedice uzura prematur i operaii de control i revizie care s permit depistarea din timp a eventualelor defeciuni .
concretizate in faptul c in timp ce unele piese sunt complet uzate, altele
mai pot fi folosite o perioad oarecare de timp, iar celelalte au o durat de
folosire indelungat, se impune din punct de vedere economic adoptarea
unui sistem adecvat de intreinere i reparare a acestora .
Pentru o intreprindere industrial intreinerea i repararea utilajului
de producie prezint o importan deosebit . Astfel, executarea acestor
activiti in condiii optime asigur funcionarea in mod normal a utilajelor
de producie, conformgraficelor de producie, evitandu-se astfel scoaterile
din funciune, contribuindu-se prin aceasta la realizarea unei activiti ritmice .
O bun intreinere i reparare a utilajului de producie asigur meninerea funcionrii acestuia potrivit performanelor tehnico-economice
prevzute in cartea tehnic, influenand direct randamentul i precizia de
funcionare i realizarea produciei in cantitile i calitatea prevzute .
Organizarea intreinerii i reparrii utilajelor la un nivel superior
contribuie, de asemenea, in mod direct la reducerea costurilor de producie, prin realizarea acestor activiti la un nivel redus de cheltuieli .
18
EXAMEN ATESTAT
Organizarea executrii lucrrilor de intreinere i reparaii la nivelul unei

uniti industriale trebuie s permit realizarea urmtoarelor sarcini de
baz :
de funcionare ntre dou reparaii, ct i prin reducerea timpilor necesari
executrii
reparaiilor ,
8.2.ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA

Locul de munc al strungarului este format din suprafaa ocupat de
strung cu un mic spaiu n jurul lui necesar strungarului pentru deservirea
strungului, cum i din suprafeele ocupate de diferite amenajri pentru pstrarea sculelor, dispozitivelor, a materialului de prelucrat, a pieselor prelucrate etc.
Dimensiunile locului de munc al strungarului se determin n funcie de mrimea strungului, de dimensiunile i felul pieselor de prelucrat,
cum i de metoda de prelucrare (cu bucata, n serie sau n mas).
Suprafaa locului de munc trebuie s fie suficient de mare, pentru ca
strungarul s poat circula n jurul strungului.
Organizarea locului de munc este una din cele mai importante condiii pentru obinerea unei productiviti nalte. Sculele si instrumentele de
msurat vor fi aezate n dreapta strungarului. Nu este permis aezarea
sculelor pe ghidajul patului.
Dup folosire, sculele trebuie aezate la locurile lor iniiale pentru a
nu se pierde timp cu cutarea lor. In dulapul de scule s fie ntotdeauna ordine i curenie perfect . Dulapul de scule este mprit n dou pri egale printr-un perete despritor vertical. In despritura de sus se in obiectele uoare, documentele, desenele. Lng acestea se pot aeza aparatele de
msurat. Sub ele se aranjeaz cuitele de strung, grupate dup mrime i
scopul lor de utilizare. Intr-o cutie separat, pe rafturi, se in burghiele,
adncitoarele. tarozii, alezoarele, portcuitele. Cheile, mandrinele i alte scule i dispozitive mai grele se in n rafturile de jos.
19
EXAMEN ATESTAT
Strungarul trebuie s se ngrijeasc ca, nainte de a ncepe lucrul, locul de munc s fie asigurat cu material sau semifabricate de prelucrat pn
la primirea altor piese sau a altei comenzi. Dac se ntmpl eventuale defecte (avarii) , trebuie s se respecte cu , strictee, prescripiile din planurile
de operaii. La executarea pieselor noi, nainte de a ncepe operaia respectiv s se studieze cu atenie desenul, s se pregteasc cuitele, sculele, instrumentele i aparatele de msurat i dispozitivele care vor fi eventual necesare.
La terminarea schimbului se cur maina, se strng achiile de pe
locul de munc, se terge maina de emulsia de rcire i se ung uor cu ulei
suprafeele de alunecare. Sculele, instrumentele de msurat se terg
cu,atenie i se aaz la locurile lor, n dulap.
8.3.REVIZUIREA I REGLAREA STRUNGULUI.

Pentru funcionarea corect a strungului, adic pentru obinerea dimensiunilor exacte ale pieselor care se prelucreaz, cum i pentru obinerea unei caliti bune a suprafeelor pieselor, este necesar ca fiecare dintre
mecanismele strungului s fie n perfect stare. Strungarul are datoria de a
ntreine maina i de a o regla.
Axul pricipal al strungului trebuie s se roteasc uor n lagre, fr
s aib joc axial. Pentru controlarea strngerii corecte a lagrelor, se controleaz dac strungul n-are vibraii la mersul n gol.
O alt metod pentru controlul lagrelor const n introducerea, in extremitatea axului principal (lang universul sau platou), a unei grinzi de lemn
lung de 7501000 mm, care manevrat ca o prghie, d posibilitatea constatrii stringerii slabe a lagrelor.
Jocul axului principal n sens axial se determin cu aceeai prghie,
acionnd ns n acest caz asupra feei frontale a axului principal.
Strngerea prea tare a lagrelor este tot att de duntoare ca i strngerea
lor insuficient. Strngerea prea puternic se constat rotind cu mna axul
principal. Lagrele strinse prea tare se nclzesc repede i duc la uzarea lor
prematur.
Cutia de viteze a strungului i cutia de avansuri trebuie s funcioneze fr zgomot, puind fi decuplate cu uurin. Cu ocazia revizuirii cutiilor
de viteze, trebuie s se verifice dac acestea se cupleaz corect n timpul
lucrului i, invers, dac nu se produce cuplarea lor nedorit.
Cu ocazia revizuirii cruciorului trebuie s se verifice dac acesta se
deplaseaz uor i lin pe ghidaje, dac nu are jocuri prea mari, care s provoace vibraii. Dac jocurile snt prea mari se vor regla (strnge) penele
respective.
20
EXAMEN ATESTAT
O dat cu revizuirea cruciorului se verific dac cuplarea i decuplarea

manetelor avansului longitudinal i transversal se face uor.
8.4.UNGEREA I CURIREA STRUNGULUI.

De ungerea la timp a organelor n micare ale strungului depinde
precizia funcionrii sale.Dac piesele mobile ale strungului nu snt unse ele
se uzeaz repede i strungul i pierde precizia. In afar de aceasta, in cazul
unei ungeri defectuoase, lagrele se pot gripa, ceea ce are ,ca rezultat distrugerea inevitabil a pieselor strungului.
Trebuie s se dea o atenie deosebit ungerii lagrelor ppuii fixe,
care funcioneaz in condiii grele. Ungerea acestor lagre trebuie fcut cu
regularitate, n fiecare zi sau chiar de cteva ori pe zi, n cazul cnd strungul
prelucreaz piese grele, sau piese uoare, cu viteze mari de prelucrare.
Ungerea ghidajelor patului se face cu ulei turnat dintr-o can de ungere, dup care se plimb cruciorul manual de cteva ori n lungul lor. In
mod analog se ung i ghidajele sniilor transversale i portcuit. Pentru
protejarea ghidajelor de achii i praf, cum i a urubului cruciorului
transversal snt prevzute aprtori de tabl fixate cu uruburi. Dac aceste
aprtori mpiedic ungerea, se demonteaz i imediat dup terminarea
ungerii se fixeaz la locul lor.
Pentru ungerea tuturor pieselor strungului se folosete uleiul prevzut n cartea mainii. Unele axe, cum i roile dinate ale cutiei de viteze i
de avansuri se ung cu unsoare consistent. n cutiile de viteze i de avansuri, unsoarea consistent se introduce direct prin nite orificii mari, amenajate n acest scop, iar ungerea axelor i a unor buce se face cu ajutorul
ungtoarelor.
Tot atta importan prezint i curirea strungului de achii i praf.
Curirea strungului se face numai atunci cnd el nu funcioneaz. Murdria
i unsoarea uscat se spal de pe strung cu o crp sau cu deeuri de bumbac muiate n petrol, apoi se terge tot cu deeuri de bumbac uscate.
Ghidajele patului i alte pri descoperite ale strungului trebuie s fie minuios curite de praf i numai dup aceea unse.
Prezena uleiului pe aceste organe nu scutete pe strungar de a le curi i de a le unge din nou. Praful i achiile mrunte, amestecate cu ulei,
uzeaz foarte repede ghidajele patului i ale cruciorului. Din aceast cauz, cel puin o dat pe zi. ghidajele patului trebuie s fie curite cu mult
atenie de uleiul vechi i unse cu ulei proaspt.
Se recomand ca strungarii s in seam de urmtoarele recomandri:
1. S-i nsueasc i s respecte instruciunile privind deservirea i ngrijirea strungului i a sculelor.
21
EXAMEN ATESTAT
2. La fiecare nceput de schimb s ung cu grij organele n micare ale

strungului. Uzura rapid a strungului este o consecin a ungerii nengrijite
a mainii.
3. nainte de a porni strungul s verifice dac manetele se afl n poziiile
iniiale de cuplare. Poziiile greite ale manetelor pot duce la avarii grave
ale mainii.
4. S fereasc ghidajele patului de achii i pilituri. Dac achiile i piliturile
ajung ntre suprafeele de alunecare, acestea cauzeaz uzura prematur a
mainii i, n consecin, reduc precizia mainii, deci precizia pieselor prelucrate.
5. Prile nefolosite ale ghidajelor patului trebuie acoperite cu aprtoare
de scndur , pe care se aaz sculele i instrumentele de msurat.
6. Dup terminarea schimbului de lucru s cure maina i s-o predea curat schimbului urmtor.
7. Partea conic a axului principal i partea conic a pinolei n care se introduc vrfurile trebuie bine curate, deoarece, n caz contrar, vrfurile, burghiele i mandrinele nu se pot fixa corect i, n consecin, fie c piesele se
rebuteaz, fie c se produc accidente grave.
9.NORME DE SECURITATEA MUNCII LA INTRETINEREA SI REPARAREA STRUNGURILOR

REVOLVER
Art. 9. - Inainte de inceperea lucrului,lucratorul va controla starea masinii,
a dispozitivelor de comanda (pornire-oprire si schimbarea sensului
miscarii), existenta si starea dispozitivelor de protectie si a gratarelor din
lemn.
Art. 10. - Lucratorul care deseveste o masina-unealta actionata electric va
verifica zilnic:
a) integritatea sistemului de inchidere a carcaselor de protectie (usi, capace
etc);
b) starea de contact intre bornele de legare la pamant si conductorul de
protectie ;
22
EXAMEN ATESTAT
c) modul de dispunere a cablurilor flexibile ce alimenteaza partile mobile,

cu caracter temporar, precum si integritatea invelisurilor exterioare ;
Art. 11. - Se interzice lucratorilor care deservesc masinile-unelte sa execute
reparatii la masini sau instalatii electrice.
Art. 12. - In mod obligatoriu , masina-unealta , agregatul, linia automata vor
fi oprite si scula indepartata din piesa in urmatoarele cazuri :
a) la fixarea sau scoaterea piesei de prelucrat din dispozitivele de prindere
atunci cand masina nu este dotata cu un dispozitiv special care permite
executarea acestor operatii in timpul functionarii masinii :
d) la oprirea motorului transmisiei comune in cazul cand masina este
actionata de la aceasta transmisie.
Art. 13. - In mod obligatoriu, se vor deconecta motoarele electrice de antrenare ale masinii-unealta, agregatului, liniei automate in urmatoarele cazuri:
a) la parasirea locului de munca sau zonei de polideservire, chiar si pentru
un timp scurt ;
Art. 14. - In cazul cand in timpul functionarii se produc vibratii, masina se
va opri imediat si se va proceda la constatarea si inlaturarea cauzelor. In
situatia in care acestea sunt determinate de cauze tehnice, se va anunta
conducatorul procesului de munca.
Art. 15. - Dupa terminarea lucrului sau la predarea schimbului, lucratorul
este obligat sa curete si sa unga masina, sa lase ordine la locul de munca si
sa comunice schimbului urmator , toate defectiunile care au avut loc in
23
EXAMEN ATESTAT
timpul lucrului, pentru a nu expune la accidente lucratorul care preia

masina.
Art. 16. - Inlaturarea aschiilor si pulberilor de pe masinile-unelte se va face
cu ajutorul maturilor, periilor speciale sau carligelor. Se interzice
inlaturarea aschiilor cu mana. Se interzice suflarea aschiilor sau pulberilor
cu jet de aer ; aceasta operatie este permisa numai cu justificari tehnologice
sau constructive si cu folosirea aerului comprimat de maxim 2 atm.
Art. 17. - Evacuarea deseurilor de la masini se va face ori de cate ori prezenta acestora este stanjenitoare pentru desfasurarea procesului de
productie sau pentru siguranta operatorului si cel putin o data pe pe
schimb.
Art. 18. - Piesele prelucrate, materialele , deseurile se vor aseza in locuri
stabilite si nu vor impiedica miscarile lucratorilor, functionarea masinii si
circulatia pe caile de acces. Piesele prelucrate, materialele si deseurile cu
dimensiuni mai mici se vor depozita in containere.
Art. 19. - (1) Gratarele din lemn de la masini vor fi mentinute curate si in
buna stare, evitandu-se petele de ulei.
(2) Petele de ulei de pe gratare sau paviment se inlatura prin acoperire cu
rumegus.
Art. 20. - Se interzice spalarea mainilor cu emulsii sau uleiuri de racire ,
produse inflamabile ( benzina, tetraclorura de carbon, silicat de sodiu etc.)
precum si stergerea lor cu bumbac utilizat la curatare masinii.

Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de prevenire si stingere a incendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie, prelucrare a metalelor la rece cu ajutorul masinilor-unelte, sudare si taiere cu gaze
si arc electric precum si urmatoarele norme specifice reparatiilor:
la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub
conducerea unui maistru sau sef de echipa;
24
EXAMEN ATESTAT

maistrul sau seful de echipa se va asigura ca masina respectiva sa nu
poata fi pusa accidental inmiscare, iar pentru orice eventualitate pe
intrerupatorul electric principal se va pune o tabla indicatoare cu
inscriptia: NU CUPLATI SE LUCREAZA
la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe
ghidaje verticale trebuie luate masuri de sprijinire a acestora;
dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de
functiune inainte de montarea tuturor dispozitivelor de protectie;
darea masinii in functiune nu se va face decat dupa executarea
receptiei;
la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici si inflamabili, se vor folosi bai cu capace de inchidere si se vor lua masuri de
prevenire si stingere a incendiilor;
piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare electronica
numai dupa intreruperea curentului electric care alimenteaza baia;
la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o alifie protectoare pentru a prevenii actiunea vatamatoare a vaporilor
diferitilor compusi chimici si vor purta tot echipamentul prevazut de
normele de protectia muncii;
cand nu se lucreaza , baile vor fi acoperite cu un capac , pentru a
impiedica evaporarea electrolitului;
in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introdurea si
cunsumarea alimentelor precum si fumatului;
25
EXAMEN ATESTAT
10.BIBLIOGRAFIE
1.Norme de protectia muncii
(NSSM 1)

4.Imagini
26
EXAMEN ATESTAT
11.ANEXE
11.1.PROCES TEHNOLOGIC DE STRUNJIRE PE
STRUNGUL REVOLVER
n figura 10.1. se prezint succesiunea fazelor de prelucrare a unei piese
avnd forma din figura h, pe un strung cu disc revolver automat, de fabricaie romneasc, tip DRT 32/40.
Succesiunea fazelor este urmtoarea:
a avansul barei (alimentarea cu semifabricat);
b strunjire longitudinal la cota 24 i prelucrarea suprafeei frontale de
capt;
c strunjire longitudinal cota 20, teire capt i profilare;
d strunjire cota 30 i prelucrare canal 186;
e strunjire cota 26;
f filetare M24 (cu dispozitivul de filetat);
g retezare pies.
Fig.11.1.
27
EXAMEN ATESTAT
11.2.STRUCTURA STRUNGULUI REVOLVER
1. Batiu.
2. Tabloul electric.
3. Cutia de avansuri si filete.
4. Sania longitudinala.
5. Arbore principal.
6. Sania radiala.
7. Capul revolver orizontal.
8. Tambur cu came.
9. Surub
10.Cama
11.Panou
12.Roata de manevra
13.Motor electric
28
EXAMEN ATESTAT
11.3.STRUNGUL REVOLVER.SCHEMA CINEMATICA
Fig.11.3.1.Schema cinematica
Schema cinematic a strungurilor revolver este alctuit din lanul cinematic al micrii principale, lanul cinematic al acionrii cruciorului
intermediar i lanul cinematic al acionrii cruciorului capului revolver.
Arborele principal (fig. 11.3.1.) este acionat de motorul electric M prin lanul cinematic 1-2-3-CV-4, schimbarea turaiei realizndu-se cu cutia de viteze CV.
Lanul cinematic al acionrii cruciorului intermediar are ca elemente finale arborele principal i mecanismul roat dinat-cremalier Z1Cr1.
Micarea de la arborele principal se transmite la crucior prin lanul cinematic 4-CV-5-6-7-S-CA-9-10- cutia C'-ll- mecanismul roat dinatcremalierZ1 Cr1.Cruciorul capului revolver este acionat de arborele
principal prin lanul cinematic 4-CV-5-6-7-S-CA-12-13-14,cutia C-15, roata
dinat Z2 i cremaliera Cr2.
29
EXAMEN ATESTAT

OLTENIA
Nr. ______ din _________
PROIECT
pentru
NIVEL III

REPARAII
Tema:
STRUNGUL VERTICAL(CARUSEL).
NDRUMTOR:
Elev:
Clasa:
2013
EXAMEN ATESTAT
2.CUPRINS
1.Tema proiectului
2.Cuprins
3.Argument
4.Introducere
5.Definirea si clasificarea masinilor-unelte
6.Masini-unelte pentru strunjit
10
6.1.Probleme generale.Clasificare
7.Strunguri Carusel
10
11
7.1.Generalitati
11
7.2.Strunguri Carusel cu un montant
11
7.3.Strunguri Carusel cu doi montanti
15
7.4.Prelucrari pe strungul Carusel
17
8.Intretinerea si repararea strungurilor Carusel
18
18
8.2.Organizarea locului de munca
19
8.3.Revizuirea si reglarea strungului
20
8.4.Ungerea si curatirea strungului
21
8.5.Intretinerea strungului
22
9.Norme de securitatea muncii la intretinerea si repararea strungurilor Carusel

24
24
9.2.Norme de tehnica securitatii muncii la intretinere si reparare 26

10.Bibliografie
28
2
EXAMEN ATESTAT
3.ARGUMENT
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abiliti, cunotine, deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie transferabile, cu scopul de a sprijini procesul de nvare continu, prin posibilitatea unei reconversii profesoinale flexibile catre meserii inrudite.
Cererea pieei i necesitatea formrii profesionale la nivel european
au reprezentat motivele eseniale pentru includerea abilitilor cheie n
cadrul Standardelor de Pregtire Profesional ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie
s li se ofere posibilitatea de a dobndi acele competene de baz care sunt
importante pe piaa muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute
astfel nct s dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea
unui loc de munc, pentru asumarea rolului n societate ca persoane
responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul vieii. Aceste cerine,
necesare unei viei adaptate la exigenele societii contemporane, au fost
ncorporate n abilitile cheie
Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor
abiliti, cunotine i deprinderi care permit absolvenilor fie s se angajeze, fie s-i continue pregtirea la un nivel superior.
Pregtirea forei de munc calificate n conformitate cu standardele
europene presupune desfurarea instruirii bazate pe strategii moderne de
predare i evaluare, centrate pe elev.
Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculumului specific nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat n multe activiti
practice care i stimuleaz i creativitatea. Orice activitate creativ va duce
la o lrgire semnificativ a experienei i la aplicarea contient a cunotinelor dobndite.
Lucrarea de atestat STRUNGUL VERTICAL(CARUSEL).INTRETINERE SI
REPARARE implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala specifice pregatirii sale in domeniul tehnic.
3
EXAMEN ATESTAT
In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o

uzare nentrerupta a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de
masini din componenta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile
initiale din asamblari, forma, dimensiunile, precum si starea suprafetelor.
La o anumita valoare a acestor modificari apare o inrautatire brusca a
insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale intregii masiniunelte, fapt care determina necesitatea raparatiei.
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si
instalatiilor necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii
participa un numeros personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din
timp si eliminarea cauzelor care provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice importante:
reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi
timp, pentru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati.
Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea
uzarii in unitatea de timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale straturilor superficiale ale metalului din acre
sunt confectionate piesele, de viteza relativa de deplasare a suprafetelor
acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si de unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se
produce atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative,
precum si din cauza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului,
din cauza coroziunii sau din alte cauze.
supratefetele se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative ,
distrugerea suprafetelor are loc mai ales datorita uzarii si strivirii.
In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune
si ale franelor, suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc.
atit datorita cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a repararii defectuoase.
4
EXAMEN ATESTAT

pieselor;
frecare;
Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sistemelor de siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de
serviciu a pieselor masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin
perfectionarea metodelor de reparare, marirea rezistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii principalelor imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc..
Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie
pentru stabilirea marimii uzarii limita a organelor componente, ale
masinilor ,utilajelor si instalatiilor.Aceasta se refera in primul rind la piesele principale ca:batiuri,mese,arbori principali, etc., de care depind precizia
si calitatea executiei.
pozitiei si directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu
ghidajele batiurilor.Reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare
a uzarii, inrautateste brusc caracteristicile de exploatare ale masinilorunelte.
Elaborarea lucrarii de atestat a permis atingerea unor unitati de
competenta :
1.
2.
3.
4.
5.
Lucrul in echipa.
EXAMEN ATESTAT
4.INTRODUCERE
Istoria omenirii este strns legat de dezvoltarea mijloacelor de
producie.
Pentru a-i procura cele necesare traiului, omul preistoric a folosit o
serie de obiecte din natur pe care le-a utilizat ca arme i unelte. Treptat el
a trecut la confecionarea acestora, astfel ca ele s corespund mai bine
scopului urmrit. Materialele din care erau realizate acestea au dat nume
principalelor epoci ale istoriei: epoca pietrei, a bronzului, a fierului, aceasta
din urm continund i n zilele noastre i diversificndu-se prin utilizarea
pe scar larg a aluminiului, a materialelor plastice, ceramice, compozite,
etc.
Concepute i realizate empiric i acionate manual sau cu fora animalelor, uneltele primitive asigurau performane reduse.
Apariia i dezvoltarea societii omeneti a determinat creterea i
diversificarea continu a necesarului de bunuri materiale. Pentru a face fa
nevoilor mereu crescute, omul a fost nevoit s perfecioneze continuu
uneltele de producie, pentru a realiza performane din ce n ce mai ridicate
privind precizia, productivitatea i costul prelucrrilor. Dezvoltarea acestora a fost posibil datorit progreselor realizate n domeniul materialelor,
al tehnologiilor de fabricaie, al sistemelor de acionare i al automatizrii,
ajungndu-se n zilele noastre la o gam foarte larg de maini-unelte.
Ca urmare a progreselor realizate n diferitele domenii ale tiinei, n
ultimele decenii a fost posibil realizarea celei mai moderne unelte create
de om pn acum calculatorul electronic numeric care a deschis o nou
epoc n istoria omenirii epoca informaional.
Efectele benefice ale implicrii tiinei n producie au fcut ca aceasta s devin principala for de producie, avnd ca efect realizarea sistemelor de producie moderne. Sistemele care reunesc maini-unelte, sisteme de deservire i calculatoare electronice reprezint cele mai perfecionate sisteme de producie realizate de om pn acum sistemele CIM
(Computer Integrated Manufacturing) care realizeaz procesarea automat att a materiei ct i a informaiei.
Privind dezvoltarea mainilor-unelte, primele realizri consemnate
de istorie apar n secolele XV XVI, n perioada renaterii europene, prin
lucrrile lui Leonardo da Vinci care a conceput i realizat strunguri, maini
de gurit, fierstraie, maini de rectificat i maini automate de ascuit ace.
6
EXAMEN ATESTAT
n secolul al XVIII-lea inventarea mainii cu abur de ctre James Watt

marcheaz nceputul revoluiei industriale i d un puternic impuls dezvoltrii mainilor-unelte, prin conceperea i realizarea primei maini de
alezat cilindrii, n 1765, de ctre Smeaton, main perfecionat ulterior n
1775 de ctre John Wilkinson.
Primele strunguri n accepiunea modern, adic avnd crucior i
urub conductor, au fost realizate la 1797, tot n Anglia de ctre Maudsley.
ntre 1800 i 1900 apar i se diversific aproape toate tipurile de
,maini-unelte cunoscute i astzi, i anume: ,mainile de rabotat i mortezat, de frezat, de rectificat, strungurile carusel, revolver i automate, etc.
Perfecionarea lor se realizeaz prin utilizarea unor materiale noi, a unor
mecanisme mai performante, prin introducerea acionrii electrice individuale i a automatizrii, obinndu-se o cretere substanial a preciziei de
prelucrare i a productivitii. O contribuie important au avut-o cercetrile privind procesul de achiere, concretizate n lucrrile teoretice ale
lui Time i Taylor aprute n 1870, precum i dezvoltarea mijloacelor de
msurare a dimensiunilor, prin nceperea n 1850 a fabricaiei industriale a
ublerelor (precizie 0,1 mm), n 1867 a micrometrelor (precizie 0,01 mm),
iar n 1907 a minimetrelor (precizie 0,001 mm). Ca materiale pentru fabricarea sculelor n aceast perioad s-au utilizat oelurile carbon pentru scule,
care nu au permis realizarea unor viteze mari de achiere, limitnd productivitatea.
Dup 1900 apar mainile de broat, cele de copiat electrice i hidraulice, mainile de danturat, i continu diversificarea i perfecionarea celorlalte tipuri, prin lrgirea gamei dispozitivelor accesorii i introducerea
acionrilor hidraulice i pneumatice. Apariia unor noi materiale pentru
fabricarea sculelor achietoare ca oelurile rapide (1900), carburile metalice
(1940), materialele mineralo-ceramice (1950) i a diamantelor artificiale
(1970), a permis creterea continu a vitezei de achiere, deci a productivitii i a impus perfecionri corespunztoare privind cinematica i
dinamica mainilor-unelte.
Cea mai important revoluie n domeniul mainilor-unelte a nceput
n deceniul al aselea prin apariia mainilor-unelte cu comand numeric
cnd, ca urmare a schimbrii cerinelor pieei, care pretindea o diversitate
tot mai mare de produse i o nlocuire tot mai rapid a lor cu altele noi, cu
caracteristici superioare, se modific i concepia asupra fabricaiei prin
trecerea de la sistemele rigide (caracteristice fabricaiei ndelungate i n
serie mare a aceluiai produs) la sistemele flexibile, capabile s permit
trecerea rapid la fabricarea unui nou produs sau a mai multor produse n
paralel pe acelai sistem de producie, cu productivitate ridicat i costuri
7
EXAMEN ATESTAT
tot mai mici. Mainile cu comand numeric, aprute n anii 60, au reprezentat primul pas spre realizarea n anii 70 a centrelor de prelucrare iar
apoi a sistemelor flexibile de fabricaie (celule flexibile 1975, linii flexibile1980) avnd n vrful ierarhiei sistemele CIM (1985).
5.DEFINIREA I CLASIFICAREA MAINILORUNELTE.

Mainile-unelte fac parte din grupa mai larg a mainilor de lucru,
care cuprinde toate mainile destinate efecturii unor activiti diverse de
prelucrare (prin diferite metode), de montaj, ambalare, etc.
Mainile-unelte sunt maini de lucru destinate prelucrrii pieselor
prin metoda achierii. Ele dein ponderea n sectorul construciilor de
maini, datorit faptului c metoda de prelucrare prin achiere asigur realizarea unei precizii dimensionale i de form foarte bune i rugoziti dintre cele mai ridicate, pentru majoritatea materialelor actuale, realiznd
productiviti mai mari i costuri mai reduse dect multe alte metode de
prelucrare.
Datorit existenei mai multor procedee de prelucrare, diversitii
foarte mari a formelor i dimensiunilor pieselor prelucrate, i evoluiei
conceptelor de fabricaie ale produselor, mainile-unelte s-au diversificat
continuu, n prezent fiind cunoscute mii de tipo-dimensiuni.
Clasificarea mainilor-unelte se poate face dup mai multe criterii,
cele mai importante fiind prezentate n continuare:
Dup procedeul de prelucrare, exist: maini de strunjit (strunguri);
maini de gurit; maini de frezat; maini de rabotat i mortezat;
maini de broat; maini de rectificat, etc.
Dup
gradul de
universalitate
(sau
specializare
n
producie),mainile-unelte pot fi:
universale destinate prelucrrii unor piese diverse ca forme i dimensiuni, n condiiile unei producii de unicate sau serie mic; permit realizarea unei game largi de operaii de prelucrare, printr-un
procedeu de baz sau prin diferite procedee de prelucrare; dispun de
o cinematic complex, cu posibiliti largi de reglare a parametrilor
de lucru; n general sunt deservite manual i au o productivitate redus;
8
EXAMEN ATESTAT
specializate destinate prelucrrii unui anumit tip de pies, sau de

suprafa, ntr-o gam larg de dimensiuni (de exemplu: maini de
filetat, de danturat, de detalonat, etc.), ntr-o producie de serie, dar i
de unicate; au o cinematic specific cerinelor de generare a suprafeei respective, reglarea parametrilor de lucru, realizndu-se prin
mecanisme cu roi de schimb; au o productivitate ridicat;
speciale destinate prelucrrii anumitor suprafee, la un anumit tip
de pies (de exemplu: mainile-unelte agregat), pentru producia de
serie mare; au cinematic i construcie specific, fiind realizate din
module normalizate, i sunt nalt automatizate, realiznd productiviti foarte mari.
Dup modul de comand i deservire (determinat de gradul

de automatizare) se cunosc:
maini cu comenzi manuale (neautomatizate), la care toate comenzile
sunt date de operatorul uman; sunt, de regul, maini universale i au
o productivitate redus;
maini semiautomate la care ciclul de lucru se desfoar automat,
pe baza unor comenzi interne emise de main, dar alimentarea cu
semifabricat, evacuarea piesei, reluarea ciclului de lucru, sunt realizate de operatorul uman; sunt, de regul, maini specializate; au
productiviti ridicate;
maini automate la care toate comenzile i deservirea se realizeaz
automat, operatorul uman intervenind periodic doar pentru alimentarea cu semifabricate, controlul pieselor i corectarea reglajelor,
schimbarea sculelor, etc.; au o productivitate ridicat, fiind destinate
produciei de serie. Dup principiul de automatizare ele pot fi:
automate secveniale, la care se programeaz succesiunea fazelor
ciclului de lucru, cotele de prelucrare fiind prestabilite prin reglare
sau realizate cu limitatori de curs; elementele de automatizare pot fi
mecanice (came), electrice, hidraulice sau pneumatice;
automate numerice care permit programarea numeric att a desfurrii ciclului de lucru, ct i a cotelor de prelucrare.
Dup mrime, mainile-unelte pot fi: mici, mijlocii, grele i
foarte grele, mprirea fiind determinat de dimensiunile maxime ale piesei de prelucrat, care determin dimensiunile i greutatea mainii i implicit complexitatea cinematic i mecanismele utilizate, gradul de mecanizare, etc.
Dup precizie, mainile-unelte se mpart n dou grupe: de
precizie normal i de precizie ridicat, la acestea din urm fi-
EXAMEN ATESTAT
ind utilizate soluii cinematice i constructive care fac s creasc precizia, dar mresc costul.
6.MAINI-UNELTE PENTRU STRUNJIT.

6.1.PROBLEME GENERALE, CLASIFICARE.
Mainile de strunjit, sau strungurile, sunt maini-unelte destinate
prelucrrii suprafeelor de revoluie prin procedeul strunjirii , la care
micarea principal de achiere este o micare de rotaie executat de
pies, iar micarea (sau micrile) de avans este de regul o micare de
translaie executat de scul, cuitul de strunjit. Pe lng procedeul strunjirii, pe strunguri se pot realiza prelucrri i prin alte procedee, cum ar fi:
gaurirea , frezarea sau rectificarea , utiliznd scule i accesorii speciale.
Clasificarea strungurilor se poate face dup criteriile generale de
clasificare a mainilor-unelte, dar i dup unele criterii specifice, dup cum
urmeaz:
- strunguri universale (longitudinale, frontale, revolver, carusel);
- strunguri specializate (de detalonat, de strunjit arbori cotii,
de prelucrat suprafee poligonale etc.);
- strunguri speciale;
- strunguri orizontale;
- strunguri verticale;
- strunguri cu comenzi manuale;
- strunguri semiautomate;
- strunguri automate;
- strunguri monoax;
- strunguri multiaxe;
- strunguri monocuit;
- strunguri multicuite;
10
EXAMEN ATESTAT
dup mrime, se deosebesc patru tipuri: mici, mijloci, grele i foarte

grele;
dup precizie, strungurile pot fi de precizie normal; sau de precizie
ridicat.
7.STRUNGURI CARUSEL
7.1.GENERALITATI
Sunt destinate prelucrrii pieselor n form de disc de diametre i
reuti mari. Datorit poziiei verticale a arborelui principal, prezint mai
multe avantaje fa de strungurile frontale:
prinderea i centrarea pieselor pe platoul mainii se realizeaz mult
mai uor i mai precis;
arborele principal este solicitat la compresiune astfel c preia mult
mai bine greutile mari ale pieselor prelucrate;
permit prelucrarea unor piese foarte mari, avnd diametrul pn la
25 [m];
realizeaz o precizie de prelucrare superioar;
au productivitate mare;
avnd dimensiuni mai mici n plan orizontal, asigur o utilizare mai
bun a spaiului de producie.
Clasificarea strungurilor carusel se face n principal dup trei criterii:
dup construcie, privind numrul montanilor, strungurile carusel
sunt: cu un montant i cu doi montani;
dup tipul traversei, pot fi cu travers fix, destinate prelucrrii
pieselor de nlime mic ([mm]), i cu travers mobil;
dup gradul de universalitate, exist strunguri universale, destinate
produciei individuale i de serie mic, i strunguri speciale, destinate
prelucrrii unui anumit tip de pies n producia de serie mare.
7.2.STRUNGURI CARUSEL CU UN MONTANT

Sunt strunguri de dimensiuni mai mici, fiind destinate prelucrrilor
pn la diametrul maxim de 2000[mm].
Principiul constructiv i funcional al strungurilor carusel cu un montant i travers mobil este prezentat n figura .
Ele sunt alctuite din urmtoarele pri componente:
1-batiu;
2-platou (mas rotativ);
3-cap revolver portscule;
11
EXAMEN ATESTAT
4-sanie portcuit vertical;

5-suport rotativ;
6-sanie transversal;
7-travers mobil;
8-montant;
9-sanie portcuit transversal;
10 - suport portcuit;
11-sanie vertical;
C1, C2- crucioare.
Micarea principal, de rotaie n, este executat de platoul strungului,
2, pe care se centreaz i fixeaz piesa de prelucrat.
Fig.7.2.1.Strungul Carusel cu un montant

n partea superioar, pe montantul 8, este amplasat traversa mobil
7, care poate fi deplasat pe vertical n micarea de poziionare wp2 i
blocat apoi pe poziie.
Pe travers este amplasat cruciorul superior C1, a crui sanie
transversal 6 permite deplasarea n micarea de avans transversal wt1.
Pe sania transversal este prevzut suportul rotativ 5, care poate
efectua o micare de poziionare wp1, astfel nct micarea de avans wv1 a
saniei 4 se poate realiza pe direcie vertical sau nclinat.
12
EXAMEN ATESTAT
Capul revolver 3 execut micarea de divizare wd, n vederea

schimbrii sculei active.
Lateral fa de mas, pe ghidajele montantului este amplasat cruciorul lateral C2, care se poate deplasa ntr-o micare de avans vertical wv2.
Suportul portcuit 10 poate primi de asemenea o micare de avans transversal wt2.
Unele strunguri sunt prevzute cu dou crucioare superioare, amplasate pe travers; avnd posibilitatea efecturii de prelucrri simultane
cu mai multe scule, productivitatea strungurilor carusel este mai mare
dect a celor frontale.
Fig.7.2.2.Strungul Carusel cu un montant

Schema cinematic de principiu a unui strung vertical cu un montant este redat n figura 7.2.3.. Micarea principal I se realizeaz prin
lanul cinematic 1-2-AB-CV-3-4 avnd ca elemente extreme motorul electric
M1 i arborele principal (pe care este montat platoul). Turaia se regleaz
cu ajutorul cutiei de viteze CV i al roilor de schimb AB.
Micarea de avans vertical II se obine prin lanul cinematic 3-5-CA16-7-8, elementele extreme fiind arborele roii de antrenare al platoului i
angrenajul pinion-cremalier Crl-Z1.
Micarea de avans orizontal III are acelai lan cinematic pn la elementul 7 la care se adaug elementele 9 i cel final Cr2-Z2.
Micrile de avans orizontalIV i vertical V se transmit prin elementele 3-10-CA2-ll-12,de unde se separ spre elementele 13 cu urubul conductor orizontal i piuli So1-P1 obinndu- se avansul orizontal IV i prin
elementul 14-Cr 3-z5 realizand avansul vertical V.
13
EXAMEN ATESTAT
Deplasarea de reglare VI pe direcia vertical se realizeaz prin lanul

cinematic 15-16, avnd ca elemente extreme motorul electric M2 i mecanismul urub conductor vertical-piuli Sv-P2.
Deplasrile rapide pe direcie orizontal i vertical se efectueaz
prin elementele 15-16 pentru cruciorul lateral i prin 15-12 pentru
cruciorul vertical. Aceste elemente, cnd funcioneaz, scot din circuit mecanismele pentru avansuri de lucru.
Sistemul de acionare a strungului vertical cu doi montani se deosebete de sistemul de acionare al strungului cu un montant prin:
existena traseelor cinematice datorate celui de al doilea crucior
vertical i a deplasrii traversei pe al doilea montant;
existena a dou motoare electrice separate pentru deplasrile rapide
de reglare pentru fiecare crucior;
existena unui motor electric separat pentru deplasa rea rapid pe
vertical a traversei mobile;
lipsa roilor de schimb ca element de reglare a turaiei platoului. Exist strunguri verticale att cu un montant ct i cu doi montani la
care lanurile cinematice snt acionate de ctre un singur motor electric.
Fig.7.2.3.Schema cinematica
14
EXAMEN ATESTAT
7.3.STRUNGURI CARUSEL CU DOI MONTANTI

Din aceast grup fac parte cele mai mari strunguri, care permit
prelucrri pn la diametre de 25 m, construcia portal oferindu-le o rigiditate ridicat.
Principiul constructiv i funcional al acestor maini rezult din figura 7.3.1., n care s-au notat:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
batiu
platou
montant
suport portcutit
sanie portcutit verticala
suport rotativ
sanie transversala
grinda de rigidizare
montant
10.traversa mobila
11.sanie portcutit
12. sanie portcutit transversala
13.sanie verticala
C1, C2 si C3 carucioare
Fig.7.3.1.Strungul Carusel cu doi montanti

15
EXAMEN ATESTAT
Micrile executate de diferitele elemente componente sunt

urmtoarele:
n micarea principal de achiere, efectuat de platoul 2, pe care se
prinde piesa de prelucrat; unele strunguri, datorit variaiei mari a
razei la prelucrarea suprafeelor plane frontale, sunt prevzute cu
variatoare continue de turaie, comandate de poziia sniilor transversale, care s permit meninerea aproximativ constant a vitezei
de achiere;
wv micri de avans, sau de poziionare, verticale sau nclinate;
wv1 micare de avans vertical sau de poziionare;
wt micri de avans, sau de poziionare transversale;
wp1 micri de poziionare, pentru reglarea unghiului direciei
micrilor wv fa de axa piesei;
wp2 micarea de poziionare vertical a traversei.
Unele strunguri sunt echipate cu nc un crucior lateral, amplasat pe
montantul din stnga, sau sania portscul a cruciorului lateral se poate i
ea nclina n vederea prelucrrii suprafeelor conice.
Fig.7.3.2.Strungul Carusel cu doi montanti
Fig.7.3.3.Strungul Carusel CNC
16
EXAMEN ATESTAT
Ca accesorii speciale, unele strunguri sunt dotate cu dispozitive de copiat, pentru prelucrarea suprafeelor conice sau profilate i cu dispozitive de
rectificat, care permit prelucrarea suprafeelor de revoluie sau plane.
7.4.PRELUCRARI PE STRUNGUL CARUSEL

Pe strungurile carusel verticale se pot prelucra suprafee cilindrice
exterioare i interioare, suprafee conice exteri-oare i interioare, suprafee plane, canale elicoidale i speciale.
Suprafeele cilindrice i plane se prelucreaz utiliznd direct
avansurile existente la main.
n figura 7.4.1. este prezentat prelucrarea simultan a mai multor
suprafee de acest tip, n cazul prelucrrii unui volant. La o prim fixare a
piesei se prelucreaz anumite suprafee, iar dup ntoarcerea ei pe cealalt
parte se prelucreaz i celelalte suprafee.
Suprafeele conice se pot prelucra prin mai multe metode, care necesit reglaje specifice.
O prim metod, cea mai accesibil, const n nclinarea suporilor
portscul verticali, 5, cu unghiul dintre generatoare i axa piesei, utiliznd
micarea de poziionare wp1, prelucrarea realizndu-se cu avansul nclinat
wv. Metoda are dezavantajul c lungimea generatoarei prelucrate este mic,
determinat de lungimea cursei sniilor portcuit 5, iar unghiul este limitat
la maxim 300 fa de axa piesei.
Prelucrarea suprafeelor conice cu unghiuri mari, ntre 600900, se
poate realiza prin nclinarea suportului portscul lateral 12 (dac strungul
este prevzut cu acest reglaj), utiliznd avansul transversal wt1 al acestuia.
Fig.7.4.1.Prelucrari pe strungul Carusel

17
EXAMEN ATESTAT
STRUNGURILOR CARUSEL
Desfurarea in mod ritmic a activitii de producie a unei intreprinderi industriale necesit, ca o condiie de baz, o bun organizare a reparrii i intreinerii utilajului. Acest lucru este impus de faptul c in procesul folosirii lor productive, mijloacele fixe i utilajul de producie, ca o component a acestora, sunt supuse uzurii fizice i morale .
Ca urmare a uzurii fizice a utilajului de producie are loc un proces de
pierdere treptat a valorii de intrebuinare i, in cele din urm, o pierdere a
capacitii lui de a satisface o necesitate social, ducand in final, in felul
acesta, la pierderea valorii lui.
Uzura fizic a utilajului de producie, in condiiile folosirii utilajului in
procesul de producie, este insoit de transferarea valorii asupra produselor create i recuperarea ei continu prin desfacerea acestora la diferii beneficiari .
In vederea meninerii caracteristicilor funcionale ale utilajului pe
durata folosirii lui i a funcionrii in condiii optime i cu posibiliti cat
mai apropiate de cele iniiale, in cadrul intreprinderilor se organizeaz un
sistem de intreinere i reparare a utilajului de producie .
ansamblelor sau mecanismelor care compun utilajul de producie se constat c uzura lor se produce in mod diferit in timp . La un motor, de pild,
cel mai rapid se uzeaz lagrele, pistoanele, segmenii, in timp ce la alte
piese, cum sunt axul cu came, arborele motor .a., procesul de uzur este
mai lent. Aceasta impune repararea pieselor cu o uzur mai mare i folosirea in continuare a mainii, fr a renuna la utilizarea ei .
Folosirea utilajului de producie in condiii optime necesit, de asemenea, efectuarea in scopuri preventive a unor msuri de intreinere, care
s impiedice uzura prematur i operaii de control i revizie care s permit depistarea din timp a eventualelor defeciuni .
concretizate in faptul c in timp ce unele piese sunt complet uzate, altele
mai pot fi folosite o perioad oarecare de timp, iar celelalte au o durat de
folosire indelungat, se impune din punct de vedere economic adoptarea
unui sistem adecvat de intreinere i reparare a acestora .
18
EXAMEN ATESTAT
Pentru o intreprindere industrial intreinerea i repararea utilajului

de producie prezint o importan deosebit . Astfel, executarea acestor
activiti in condiii optime asigur funcionarea in mod normal a utilajelor
de producie, conformgraficelor de producie, evitandu-se astfel scoaterile
din funciune, contribuindu-se prin aceasta la realizarea unei activiti ritmice .
O bun intreinere i reparare a utilajului de producie asigur meninerea funcionrii acestuia potrivit performanelor tehnico-economice
prevzute in cartea tehnic, influenand direct randamentul i precizia de
funcionare i realizarea produciei in cantitile i calitatea prevzute .
Organizarea intreinerii i reparrii utilajelor la un nivel superior
contribuie, de asemenea, in mod direct la reducerea costurilor de producie, prin realizarea acestor activiti la un nivel redus de cheltuieli .
Organizarea executrii lucrrilor de intreinere i reparaii la nivelul unei
uniti industriale trebuie s permit realizarea urmtoarelor sarcini de
baz :
de funcionare ntre dou reparaii, ct i prin reducerea timpilor necesari
executrii
reparaiilor ,
8.2.ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA

Locul de munc al strungarului este format din suprafaa ocupat de
strung cu un mic spaiu n jurul lui necesar strungarului pentru deservirea
strungului, cum i din suprafeele ocupate de diferite amenajri pentru pstrarea sculelor, dispozitivelor, a materialului de prelucrat, a pieselor prelucrate etc.
Dimensiunile locului de munc al strungarului se determin n funcie de mrimea strungului, de dimensiunile i felul pieselor de prelucrat,
cum i de metoda de prelucrare (cu bucata, n serie sau n mas).
Suprafaa locului de munc trebuie s fie suficient de mare, pentru ca
strungarul s poat circula n jurul strungului.
19
EXAMEN ATESTAT
Organizarea locului de munc este una din cele mai importante condiii pentru obinerea unei productiviti nalte. Sculele si instrumentele de
msurat vor fi aezate n dreapta strungarului. Nu este permis aezarea
sculelor pe ghidajul patului.
Dup folosire, sculele trebuie aezate la locurile lor iniiale pentru a
nu se pierde timp cu cutarea lor. In dulapul de scule s fie ntotdeauna ordine i curenie perfect . Dulapul de scule este mprit n dou pri egale printr-un perete despritor vertical. In despritura de sus se in obiectele uoare, documentele, desenele. Lng acestea se pot aeza aparatele de
msurat. Sub ele se aranjeaz cuitele de strung, grupate dup mrime i
scopul lor de utilizare. Intr-o cutie separat, pe rafturi, se in burghiele,
adncitoarele. tarozii, alezoarele, portcuitele. Cheile, mandrinele i alte scule i dispozitive mai grele se in n rafturile de jos.
Strungarul trebuie s se ngrijeasc ca, nainte de a ncepe lucrul, locul de munc s fie asigurat cu material sau semifabricate de prelucrat pn
la primirea altor piese sau a altei comenzi. Dac se ntmpl eventuale defecte (avarii) , trebuie s se respecte cu , strictee, prescripiile din planurile
de operaii. La executarea pieselor noi, nainte de a ncepe operaia respectiv s se studieze cu atenie desenul, s se pregteasc cuitele, sculele, instrumentele i aparatele de msurat i dispozitivele care vor fi eventual necesare.
La terminarea schimbului se cur maina, se strng achiile de pe
locul de munc, se terge maina de emulsia de rcire i se ung uor cu ulei
suprafeele de alunecare. Sculele, instrumentele de msurat se terg
cu,atenie i se aaz la locurile lor, n dulap.
8.3.REVIZUIREA I REGLAREA STRUNGULUI.

Pentru funcionarea corect a strungului, adic pentru obinerea dimensiunilor exacte ale pieselor care se prelucreaz, cum i pentru obinerea unei caliti bune a suprafeelor pieselor, este necesar ca fiecare dintre
mecanismele strungului s fie n perfect stare. Strungarul are datoria de a
ntreine maina i de a o regla.
Axul pricipal al strungului trebuie s se roteasc uor n lagre, fr
s aib joc axial. Pentru controlarea strngerii corecte a lagrelor, se controleaz dac strungul n-are vibraii la mersul n gol.
O alt metod pentru controlul lagrelor const n introducerea, in extremitatea axului principal (lang universul sau platou), a unei grinzi de lemn
lung de 7501000 mm, care manevrat ca o prghie, d posibilitatea constatrii stringerii slabe a lagrelor.
20
EXAMEN ATESTAT
Jocul axului principal n sens axial se determin cu aceeai prghie,

acionnd ns n acest caz asupra feei frontale a axului principal.
Strngerea prea tare a lagrelor este tot att de duntoare ca i strngerea
lor insuficient. Strngerea prea puternic se constat rotind cu mna axul
principal. Lagrele strinse prea tare se nclzesc repede i duc la uzarea lor
prematur.
Cutia de viteze a strungului i cutia de avansuri trebuie s funcioneze fr zgomot, puind fi decuplate cu uurin. Cu ocazia revizuirii cutiilor
de viteze, trebuie s se verifice dac acestea se cupleaz corect n timpul
lucrului i, invers, dac nu se produce cuplarea lor nedorit.
Cu ocazia revizuirii cruciorului trebuie s se verifice dac acesta se
deplaseaz uor i lin pe ghidaje, dac nu are jocuri prea mari, care s provoace vibraii. Dac jocurile snt prea mari se vor regla (strnge) penele
respective.
O dat cu revizuirea cruciorului se verific dac cuplarea i decuplarea
manetelor avansului longitudinal i transversal se face uor.
8.4.UNGEREA I CURIREA STRUNGULUI.

De ungerea la timp a organelor n micare ale strungului depinde
precizia funcionrii sale.Dac piesele mobile ale strungului nu snt unse ele
se uzeaz repede i strungul i pierde precizia. In afar de aceasta, in cazul
unei ungeri defectuoase, lagrele se pot gripa, ceea ce are ,ca rezultat distrugerea inevitabil a pieselor strungului.
Trebuie s se dea o atenie deosebit ungerii lagrelor ppuii fixe,
care funcioneaz in condiii grele. Ungerea acestor lagre trebuie fcut cu
regularitate, n fiecare zi sau chiar de cteva ori pe zi, n cazul cnd strungul
prelucreaz piese grele, sau piese uoare, cu viteze mari de prelucrare.
Ungerea ghidajelor patului se face cu ulei turnat dintr-o can de ungere, dup care se plimb cruciorul manual de cteva ori n lungul lor. In
mod analog se ung i ghidajele sniilor transversale i portcuit. Pentru
protejarea ghidajelor de achii i praf, cum i a urubului cruciorului
transversal snt prevzute aprtori de tabl fixate cu uruburi. Dac aceste
aprtori mpiedic ungerea, se demonteaz i imediat dup terminarea
ungerii se fixeaz la locul lor.
Pentru ungerea tuturor pieselor strungului se folosete uleiul prevzut n cartea mainii. Unele axe, cum i roile dinate ale cutiei de viteze i
de avansuri se ung cu unsoare consistent. n cutiile de viteze i de avansuri, unsoarea consistent se introduce direct prin nite orificii mari, amenajate n acest scop, iar ungerea axelor i a unor buce se face cu ajutorul
ungtoarelor.
21
EXAMEN ATESTAT
Tot atta importan prezint i curirea strungului de achii i praf.

Curirea strungului se face numai atunci cnd el nu funcioneaz. Murdria
i unsoarea uscat se spal de pe strung cu o crp sau cu deeuri de bumbac muiate n petrol, apoi se terge tot cu deeuri de bumbac uscate.
Ghidajele patului i alte pri descoperite ale strungului trebuie s fie minuios curite de praf i numai dup aceea unse.
Prezena uleiului pe aceste organe nu scutete pe strungar de a le curi i de a le unge din nou. Praful i achiile mrunte, amestecate cu ulei,
uzeaz foarte repede ghidajele patului i ale cruciorului. Din aceast cauz, cel puin o dat pe zi. ghidajele patului trebuie s fie curite cu mult
atenie de uleiul vechi i unse cu ulei proaspt.
Se recomand ca strungarii s in seam de urmtoarele recomandri:
1. S-i nsueasc i s respecte instruciunile privind deservirea i ngrijirea strungului i a sculelor.
2. La fiecare nceput de schimb s ung cu grij organele n micare ale
strungului. Uzura rapid a strungului este o consecin a ungerii nengrijite
a mainii.
3. nainte de a porni strungul s verifice dac manetele se afl n poziiile
iniiale de cuplare. Poziiile greite ale manetelor pot duce la avarii grave
ale mainii.
4. S fereasc ghidajele patului de achii i pilituri. Dac achiile i piliturile
ajung ntre suprafeele de alunecare, acestea cauzeaz uzura prematur a
mainii i, n consecin, reduc precizia mainii, deci precizia pieselor prelucrate.
5. Prile nefolosite ale ghidajelor patului trebuie acoperite cu aprtoare
de scndur , pe care se aaz sculele i instrumentele de msurat.
6. Dup terminarea schimbului de lucru s cure maina i s-o predea curat schimbului urmtor.
7. Partea conic a axului principal i partea conic a pinolei n care se introduc vrfurile trebuie bine curate, deoarece, n caz contrar, vrfurile, burghiele i mandrinele nu se pot fixa corect i, n consecin, fie c piesele se
rebuteaz, fie c se produc accidente grave.
8.5.INTRETINEREA STRUNGULUI
Inainte de orice pornire a strungului se va verifica dac manetele
pentru schimbarea turaiilor snt n poziie corect i dac maneta de comand este n poziia de zero, pentru a se evita orice degradri n cinematica mainii.
22
EXAMEN ATESTAT
Nu se admite schimbarea turaiilor n timpul procesului de achiere

sau la viteze mari, pentru a nu deteriora dinii roilor dinate.
Pentru a se asigura o ungere corespunztoare trebuie ca uleiul s nu prezinte bule de aer. In cazul c apar astfel de bule, se strng uruburile de la
racordurile ce ies din pomp i dac prezena bulelor de aer persist, se
completeaz uleiul din bazin.
La crucior, nivelul uleiului va ajunge pin n dreptul vizorului. Filtrele de ulei se vor spla n mod periodic i se vor respecta toate prescripiile din schema de ungere.
Rezervorul pentru lichidul de rcire se va cura periodic de achii i
de alte murdrii, iar zilnic se va verifica ntinderea corect a curelelor de
transmitere a micrii.
urubul conductor nu se va folosi dect pentru tierea filetelor. La
prelucrarea ntre vrfuri a barelor lungi, se vor unge cepurile sau rulmenii
de sprijin a lunetelor.
Buna funcionare n exploatare a strungului depinde n mare msur
de reglarea corect a ambreiajului i frnei. Dac ambreiajul este lsat prea
liber, discurile alunec uor unul fa de altul, aceasta ducnd la uzarea
prematur a discurilor i la transmiterea unei puteri mai mici la arborele
principal.
Cnd urubul sniei transversale are joc axial, acest joc se va elimina
cu ajutorul penei de reglaj existent ntre cele dou piulie de pe urub.
Aparatura electric se va verifica lunar, cnd se va controla starea
contactelor ntreruptoarelor, contactoarelor i releelor. In timpul
funcionrii sub sarcin, va fi controlat nclzirea motoarelor electrice.
La perturbaii n funcionare se vor verifica cuplajele electromagnetice in ceea ce privete mpiedicarea la conectare prin ptrunderea
corpurilor strine intre lamele sau prin deteriorri la cuplaj sau la conductoarele de alimentare.
Dac este necesar o splare a cuplajelor se va folosi pentru aceasta
numai ulei cald de aceeai marc cu care se va unge i n exploatare.
In cazul strungurilor automate se vor avea n vedere urmtoarele:
suprafeele de lucru ale camelor trebuie s fie acoperite de lubrifiant;
nainte de nceperea lucrului, strungul va fi lsat s se nclzeasc" n gol,
fr bar, pn cnd operatorul va fi convins c piesele care se rotesc nu se
supranclzesc i c toate mecanismele strungului funcioneaz normal; la
introducerea barei n arborele principal se vor verifica dimensiunile reale
ale acesteia, iar n cazul cnd bara nu poate trece, se va regla mrimea
seciunii capului arborelui principal.
Dac n timpul programului de lucru, pentru prelucrarea unei piese
este necesar comutarea de la o turaie relativ joas la turaia maxim a
arborelui principal, pentru circa dou secunde se exercit o turaie inter23
EXAMEN ATESTAT
mediar. Prin aceasta se evit o sarcin mare asupra motorului i mecanismului de transmitere a micrii.
9.NORME DE SECURITATEA MUNCII LA INTRETINEREA SI REPARAREA STRUNGURILOR

CARUSEL
Art. 9. - Inainte de inceperea lucrului,lucratorul va controla starea masinii,
a dispozitivelor de comanda (pornire-oprire si schimbarea sensului
miscarii), existenta si starea dispozitivelor de protectie si a gratarelor din
lemn.
Art. 10. - Lucratorul care deseveste o masina-unealta actionata electric va
verifica zilnic:
a) integritatea sistemului de inchidere a carcaselor de protectie (usi, capace
etc);
b) starea de contact intre bornele de legare la pamant si conductorul de
protectie ;
c) modul de dispunere a cablurilor flexibile ce alimenteaza partile mobile,
cu caracter temporar, precum si integritatea invelisurilor exterioare ;
d) continuitatea legaturii la centura de impamantare.
Art. 11. - Se interzice lucratorilor care deservesc masinile-unelte sa execute
reparatii la masini sau instalatii electrice.
Art. 12. - In mod obligatoriu , masina-unealta , agregatul, linia automata vor
fi oprite si scula indepartata din piesa in urmatoarele cazuri :
a) la fixarea sau scoaterea piesei de prelucrat din dispozitivele de prindere
atunci cand masina nu este dotata cu un dispozitiv special care permite
executarea acestor operatii in timpul functionarii masinii :
24
EXAMEN ATESTAT
d) la oprirea motorului transmisiei comune in cazul cand masina este

actionata de la aceasta transmisie.
Art. 13. - In mod obligatoriu, se vor deconecta motoarele electrice de antrenare ale masinii-unealta, agregatului, liniei automate in urmatoarele cazuri:
a) la parasirea locului de munca sau zonei de polideservire, chiar si pentru
un timp scurt ;
Art. 14. - In cazul cand in timpul functionarii se produc vibratii, masina se
va opri imediat si se va proceda la constatarea si inlaturarea cauzelor. In
situatia in care acestea sunt determinate de cauze tehnice, se va anunta
conducatorul procesului de munca.
Art. 15. - Dupa terminarea lucrului sau la predarea schimbului, lucratorul
este obligat sa curete si sa unga masina, sa lase ordine la locul de munca si
sa comunice schimbului urmator , toate defectiunile care au avut loc in
timpul lucrului, pentru a nu expune la accidente lucratorul care preia
masina.
Art. 16. - Inlaturarea aschiilor si pulberilor de pe masinile-unelte se va face
cu ajutorul maturilor, periilor speciale sau carligelor. Se interzice
inlaturarea aschiilor cu mana. Se interzice suflarea aschiilor sau pulberilor
cu jet de aer ; aceasta operatie este permisa numai cu justificari tehnologice
sau constructive si cu folosirea aerului comprimat de maxim 2 atm.
Art. 17. - Evacuarea deseurilor de la masini se va face ori de cate ori prezenta acestora este stanjenitoare pentru desfasurarea procesului de
productie sau pentru siguranta operatorului si cel putin o data pe pe
schimb.
Art. 18. - Piesele prelucrate, materialele , deseurile se vor aseza in locuri
stabilite si nu vor impiedica miscarile lucratorilor, functionarea masinii si
circulatia pe caile de acces. Piesele prelucrate, materialele si deseurile cu
dimensiuni mai mici se vor depozita in containere.
25
EXAMEN ATESTAT
Art. 19. - (1) Gratarele din lemn de la masini vor fi mentinute curate si in
buna stare, evitandu-se petele de ulei.
(2) Petele de ulei de pe gratare sau paviment se inlatura prin acoperire cu
rumegus.
Art. 20. - Se interzice spalarea mainilor cu emulsii sau uleiuri de racire ,
produse inflamabile ( benzina, tetraclorura de carbon, silicat de sodiu etc.)
precum si stergerea lor cu bumbac utilizat la curatare masinii.

Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de prevenire si stingere a incendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie, prelucrare a metalelor la rece cu ajutorul masinilor-unelte, sudare si taiere cu gaze
si arc electric precum si urmatoarele norme specifice reparatiilor:
la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub
conducerea unui maistru sau sef de echipa;
maistrul sau seful de echipa se va asigura ca masina respectiva sa nu
poata fi pusa accidental inmiscare, iar pentru orice eventualitate pe
intrerupatorul electric principal se va pune o tabla indicatoare cu
inscriptia: NU CUPLATI SE LUCREAZA
la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe
ghidaje verticale trebuie luate masuri de sprijinire a acestora;
dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de
functiune inainte de montarea tuturor dispozitivelor de protectie;
darea masinii in functiune nu se va face decat dupa executarea
receptiei;
26
EXAMEN ATESTAT
la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici si inflamabili, se vor folosi bai cu capace de inchidere si se vor lua masuri de
prevenire si stingere a incendiilor;
piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare electronica
numai dupa intreruperea curentului electric care alimenteaza baia;
la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o alifie protectoare pentru a prevenii actiunea vatamatoare a vaporilor
diferitilor compusi chimici si vor purta tot echipamentul prevazut de
normele de protectia muncii;
cand nu se lucreaza , baile vor fi acoperite cu un capac , pentru a
impiedica evaporarea electrolitului;
in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introdurea si
cunsumarea alimentelor precum si fumatului;
27
EXAMEN ATESTAT
10.BIBLIOGRAFIE
4.Imagini

N.Huzum, G Rantz
1979
28
LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENITA
PROIECT PENTRU OBINEREA

CERTIFICATULUI DE COMPETENE
PROFESIONALE NIVELUL 4 DE CALIFICARE
Tema
INSTALAIILOR PNEUMATICE
NDRUMTOR:
Profesor
Elev:
Clasa:
2015
2.CUPRINSUL
1.Tema proiectului
2.Cuprins
3.Argument
4.Sisteme de actionare pneumatica
4.1.Notiuni introductive
4.2.Producerea aerului comprimat
4.3.Compresoare
4.4.Unitati pentru prepararea aerului comprimat
10
4.5.Distribuitoare
13
4.6.Supape
14
4.7.Motoare pneumatice
15
4.8.Aparate pneumatice speciale
16
5.Actionarea pneumatica a dispozitivelor
17
5.1.Avantajele actionarii pneumatice
17
5.2.Schema generala a instalatiilor pneumatice
18
6.Masuri de tehnica securitatii muncii la actionarea pneumatica
22
23
23
25
26
8.Norme de tehnica a securitatii muncii la intretinere si reparare
27
9.Bibliografie
28
3.ARGUMENT
centrate pe elev.
cadrul unei echipe.
Proiectul INTRETINEREA SI REPARAREA INSTALATIILOR PNEUMATICE implica
elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala specifice pregatirii sale in domeniul tehnic.
In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzare nentrerupt a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din componenta acestora.Din
aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, dimensiunile, precum si
starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari apare o inrautatire brusca
a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale intregii masini-unelte, fapt
care determina necesitatea raparatiei.
Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de timp si
caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale straturilor superficiale ale metalului din acre sunt confectionate piesele, de viteza relativa de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si de unii factori
externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea prelucrarii suprafetelor respective.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz.
4

siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu a pieselor masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelor de reparare,
marirea rezistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii principalelor imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc..
Elaborarea proiectului a permis atingerea unor unitati de competenta :
1.
2.
3.
4.
5.
Lucrul in echipa.
4.SISTEME DE ACTIONARE PNEUMATICA

4.1.NOTIUNI INTRODUCTIVE
Sistemele de acionare pneumatice sunt preferate ntr-un numr mare de aplicaii
industriale, din cele mai diverse sectoare, datorit unor caliti incontestabile cum sunt:
robusteea, simplitatea constructiv, productivitatea, fiabilitatea ridicat i nu n ultimul
rnd preul de cost mai sczut. n general, asemenea sisteme sunt folosite atunci cnd:
trebuie controlate fore i momente de valori medii;
viteza de deplasare a sarcinii nu trebuie s respecte cu strictee o anumit lege;
poziionarea sarcinii nu trebuie fcut cu precizie ridicat;
condiiile de funcionare sunt severe (exist pericol de explozie, incendiu, umiditate etc);
trebuie respectate cu strictee o serie de norme igienico - sanitare (n industria
alimentar, farmaceutic, tehnic dentar).
Fig.4.1.Schema bloc a unei actionari pneumatice

n figura 4.1 este prezentat schema bloc a unei acionri pneumatice, alctuit
din: 1- aparatura electric, 2- motorul electric, 3, 7- cuplaje mecanice, 4-generatorul
pneumatic, 5-aparatura pneumatic, 6 - motorul pneumatic, 8- maina de lucru.
Pentru acionrile pneumatice sunt necesare surse de energie pneumatic. Aceste surse
sunt generatoarele pneumatice, sau pompele. Agentul motor produs de aceste generatoare este aerul comprimat.
Pentru a pune n micare generatorul pneumatic este necesar o main primar
care este un motor electric, alimentat cu energie electric, mai rar motor termic.
Instalaia de acionare conine aparatura electric i aparatura pneumatic pentru comanda motorului electric, respectiv comanda aerului comprimat necesar motorului
pneumatic. Motorul pneumatic transform energia pneumatic n energie mecanic, prin
care se acioneaz maina de lucru, care trebuie s fac anumite micri, la anumii
parametri impui de regimul de lucru.
Deoarece acionarea conine un motor electric, acionrile de acest fel se mai numesc
electropneumatice (EP).
6
Observaie. Schema structural pentru acionrile hidraulice este identic cu

schema acionrilor pneumatice. Acionrile hidraulice pot conine un motor electric sau
un motor diesel, acionarea se numete electrohidraulic (EH), respectiv diesel hidraulic
(DH).
Acionrile pneumatice prezint o serie de avantaje i dezavantaje.
Avantajele:
necesit o precizie mai mic a prelucrri dect la cele hidraulice;
se pot folosi n medii explozive;
au o acionare rapid;
nu exist pericolul de congelare a agentului motor.
Dezavantaje:
prin comprimarea aerului, temperatura lui variaz, necesit sisteme de rcire;
aerul este compresibil, de acea se realizeaz presiuni mai mici (zeci de atm.)
n comparaie cu cele hidraulice (sute i mii de atm.);
randament mai sczut;
aerul nu are proprieti de ungere (ca i uleiul);
fa de acionrile electrice au pre de cost mai ridicat (ca i cele hidraulice).
Urmrind schema bloc din figura 4.1, se constat c pentru realizarea unei acionri
pneumatice sunt necesare:
1. generatorul pneumatic (compresorul);
2. elementul de execuie (motorul);
3. aparate pneumatice;
4. aparate auxiliare (aparate electropneumatice).
n figura 4.2 sunt prezentate elementele
pneumatice:
a - sursa de energie pneumatic;
b - element de intrare;
c - element pentru procesarea aerului;
d - element de control final;
e - element de ieire (motor pneumatic).
Fig.4.2.
7
Sursa de energie este format din: compresor, butelie de aer, regulator de presiune i unitatea de prepararea a aerului.
Elementele de intrare a semnalului sunt: distribuitoare, senzorii care sunt ataai
mainii de lucru (senzori de proximitate, limitatoare de curs) i butoanele de comand.
Elementele de procesare a aerului sunt: diversele supape de reglare, traductorul pneumatic/electric (transform presiunea n tensiune), elemente logice, relee.
Elementele de control final sunt: distribuitoare, relee.
Elementele de ieire sunt acele elemente la ieirea crora avem semnalul pneumatic. Semnalul de ieire produce micarea mainii de lucru (cilindrul pneumatic sau motorul pneumatic i motorul rotativ pneumatic), sau poate da semnale de avertizare luminoase sau sonore (bec i sonerie).
n figura 4.3 este reprezentat un circuit pneumatic.
Fig.4.3.Circuit pneumatic
4.2.PRODUCEREA AERULUI COMPRIMAT

Aerul comprimat folosit n sistemele pneumatice poate fi produs local, cu ajutorul
unui compresor, sau centralizat, ntr-o staie de compresoare.
n staia de compresoare, aerul este aspirat din atmosfer i comprimat cu ajutorul
compresoarelor, dup care este tratat i nmagazinat n rezervoare tampon, de unde este
distribuit consumatorilor.
Fiabilitatea, durata de via i performanele unui sistem pneumatic de acionare depind
n mare msur de calitatea agentului de lucru folosit.
8
Avnd n vedere faptul c aerul intr n contact cu elementele mobile (sertare, plunjere, pistoane, supape etc.) sau fixe (corpuri, plci, capace etc.) ale echipamentelor, confecionate din cele mai diverse materiale (oel, aluminiu, bronz, alam, cauciuc, material
plastic etc.) i c nu de puine ori traverseaz seciuni de curgere, uneori de dimensiuni
foarte mici, calibrate, acestuia i se impun urmtoarele cerine:
s fie ct mai curat posibil; un aer contaminat cu particule mai mari sau egale cu
jocurile funcionale existente ntre elementele constructive mobile i cele fixe (de exemplu sertar - buc la un distribuitor, piston - carcas la un cilindru) poate duce la blocarea
(griparea) elementelor mobile, dar i la uzura lor prin abraziune i la mbcsirea filtrelor;
"fineea de filtrare" (cea mai mare dimensiune de particul strin exprimat n m care
se accept n masa de fluid) este un parametru ce caracterizeaz din acest punct de vedere aerul; firmele productoare de echipamente pneumatice de automatizare garanteaz performanele acestora numai dac aerul folosit are o anumit finee de filtrare;
cu ct fineea de filtrare este mai mica cu att cheltuielile de exploatare ale sistemului
sunt mai mari;
s asigure lubrifierea sistemului de acionare; deoarece aerul nu are proprieti
de lubrifiere, n acest scop se folosesc ungtoare, care pulverizeaz n masa de aer particule fine de ulei;
s conin ct mai puin ap; n aer exist ap sub form de vapori, iar prin condensarea acestora se obine apa care va coroda piesele de oel, iar la temperaturi sczute
poate nghea;
s aib o temperatur apropiat de temperatura mediului ambiant pentru a evita modificrile de stare care la rndul lor ar duce la modificri ale parametrilor funcionali
ai sistemului;
s intre n sistem la presiunea i debitul corespunztor bunei funcionri a sistemului; o presiune prea mic nu asigur fora de apsare necesar, iar una prea mare
poate duce la avarii.
Cerinele impuse aerului comprimat sunt prevzute n standardele ISO 8573-1. 3.2.
4.3.COMPRESOARE
Aerul comprimat este produs de maini numite compresoare care produc comprimarea aerului, transformnd energia mecanic primit n energie de presiune a
aerului. Dup principiul de funcionare compresoarele pot fi: volumice i centrifugale
(turbocompresoare).
Compresoarele volumice funcioneaz pe principiul camerei de volum variabil: n
faza de aspiraie, aerul este nchis ntr-o camer care i micoreaz volumul i care se
deschide n faza de refulare. Aerul este evacuat avnd o presiune proporional cu variaia de volum a camerei.
9
Compresoarele volumice pot fi:

cu piston: cu comprimare direct, cu comprimare prin membran;
cu angrenaje: cu urub, cu lobi;
rotative.
n figura 4.3.1.a sunt prezentate trei modele de compresoare cu piston, iar n figura
4.3.1.b. schema unui compresor cu o treapt, avnd urmtoarele componente: 1- volant
(motor de antrenare electric); 2- mecanism biel-manivel; 3- tija pistonului; 4- piston; 5cilindru; 6- supap de refulare; 7-conduct de refulare; 8- rezervor de aer comprimat; 9filtru de aer; 10- conduct de aspiraie; 11- supap de aspiraie.
Fig.4.3.1.Compresor cu piston
Mecanismul biel-manivel transform micarea de rotaie primit de la motorul
electric de antrenare n micare de translaie, care este transmis pistonului. n timpul
cursei de aspiraie a pistonului, supapa de aspiraie este deschis, iar supapa de refulare
este nchis, aerul aspirat din atmosfer, este trecut prin filtru, i ajunge n cilindru. In
timpul cursei inverse (de refulare) aerul este comprimat, supapa de admisie este nchis,
iar supapa de refulare este deschis, aerul comprimat intr n cilindrul de stocare a
aerului comprimat.
4.4.UNITATI PENTRU PREPARAREA AERULUI COMPRIMAT

n acionrile pneumatice pe lng unitile de producere a aerului comprimat,
sunt utilizate i uniti de preparare a aerului comprimat.
O unitate de preparare a aerului comprimat conine: filtru, sistem de reglare a parametrilor aerului comprimat (debit-presiune, temperatur, umiditate), aparate de msur
(monometre, termometre, presostate, etc) ungtor.
Un grup de pregtire a aerului comprimat este realizat prin nserierea echipamentelor
10
precizate mai sus (n mod obligatoriu n ordinea amintit). n anumite situaii exist posibilitatea ca grupul s conin n structura sa mai mult de un echipament de acelai tip (de
exemplu pot fi folosite dou filtre urmrindu-se producerea unui aer mai epurat).
De asemenea, uneori grupul poate s conin n afara echipamentelor precizate alte echipamente auxiliare, cum sunt: un robinet, un dispozitiv de alimentare progresiv a
consumatorului la pornire, blocuri de derivaie. Nu de puine ori filtrul i regulatorul de
presiune sunt realizate ntr-o construcie modular.
Trebuie subliniat faptul c exist aplicaii care nu necesit un grup de pregtire
aerului cu o structur standard. n cazul n care nu se impun condiii severe asupra valorii
presiunii aerului, prezena regulatorului de presiune nu este necesar. De asemenea,
dac existena uleiului pericliteaz procesul tehnologic deservit de sistemul de acionare
(de exemplu n anumite aplicaii din industria textil, farmaceutic, alimentar, tehnic
dentar) ungtorul lipsete din structura grupului.
n figura 4.4.1 este reprezentat o unitatea de preparare a aerului, care are n
componen: filtrul de aer, purja, regulatorul de presiune, manometrul i lubrificatorul
(ungtorul).
Fig.4.4.1.Unitate de preparare a aerului

a.Filtrarea aerului
Filtrul are rolul de a separa particulele de praf i de ap purtate de curentul de aer.
De calitatea filtrrii depind fiabilitatea i durabilitatea instalaiei. Standardele stabilesc
patru trepte de finee a aerului filtrat.
Filtrarea se face, de obicei, n doua trepte. Aerul comprimat intr, mai nti, n
treapta de filtrare prin inerie, n care sunt separate particulele grele de impuriti i
picturile de ap. Pentru aceasta, odat ptruns n echipament aerului i se imprim o
micare turbionar. Ca urmare condensul i impuritile mai mari sunt proiectate pe peretele interior al paharului filtrului, de unde se scurg la baza acestuia.
11
A doua treapt realizeaz o filtrare mecanic. La acest nivel se face o filtrare fin cu
ajutorul unui cartu filtrant, care reine particulele fine de impuriti mecanice. Unele filtre sunt prevzute i cu un element magnetic care realizeaz reinerea particulelor metalice din masa de aer.
Cartuele filtrante se pot realiza din:
- sit metalic; acestea se folosesc frecvent pentru filtrri medii (finee de filtrare de 40
... 250 m);
- esturi textile sau materiale fibroase (psl, fetru, hrtie, carton, vat de sticl); aceste cartue prezint urmtoarele avantaje: sunt ieftine, pot lua orice form i permit obinerea unei finei de filtrare foarte bune (1 ... 2 m); n schimb au o rezisten mecanic i
o rigiditate foarte sczute, iar la presiuni mari exist pericolul de desprindere a fibrelor
din care sunt confecionate, urmat de antrenarea acestora n sistem; curirea i recondiionarea lor este practic imposibil;
- materiale sinterizate; n acest caz cartuele se obin prin sinterizarea unor pulberi
metalice de form i dimensiuni apropiate, fr adaos de liant, confecionate din bronz i
mai rar din oel inoxidabil, nichel, argint sau alam; prezint urmtoarele avantaje: sunt
foarte eficiente, permit obinerea unei finei de filtrare ntr-un domeniu larg (2 ... 10 m),
pierderile de presiune pe ele sunt mici, sunt rezistente la coroziune, au durabilitate mare,
pot fi curate i recondiionate uor, dar au pre de cost ridicat.
b.Reglarea debit-presiune
Regulatoarele realizeaz urmtoarele dou funcii:
regleaz presiunea de la ieire echipamentului pe la valoarea dorit;
menine presiunea reglat constant, n anumite limite, atunci cnd n timpul funcionrii variaz presiunea de intrare pi i/sau se modific consumul
de debit mc din aval de echipament.
Datorit acestor funcii ndeplinite de echipament, el este ntlnit fie sub denumirea de
reductor de presiune sau regulator de presiune.
Reglarea se face prin mai multe metode:
reglare prin deversare;
reglare prin izolarea compresorului;
reglare intern;
reglare prin droselizare;
reglare prin intervenii asupra motorului de antrenare
c.Rcirea aerului
Datorat comprimrii, crete temperatura aerului care poate ajunge pn la 200C.
Efectele asupra instalaiei ar fi urmtoarele:
deformarea prin nmuiere a pieselor din mas plastic;
12
deformarea elementelor de etanare;

deformarea paharelor filtrelor i ungtoarelor;
griparea unor piese, datorit dilatrii pieselor mobile. Se recomand ca temperatura s fie ntre 10 ...30C.
Rcirea aerului se poate face chiar n faza de comprimare prin mai multe metode.
Cilindrul este prevzut cu aripioare de rcire peste care se sufl aer. Aripioarele mresc
suprafaa de rcire.
O alt metod de rcire const din existena unui circuit de rcire cu ap a pereilor
cilindrului (similar cu cel de la motoarele termice).
La compresoarele mari se utilizeaz n combinaie cu primele dou metode i o a
treia, prin utilizarea unui sistem de rcire prin schimbtor de cldur, aflat ntre cele dou
trepte .
La agregatele mari, metodele de rcire descrise mai sus, nu sunt suficiente, motiv pentru
care se utilizeaz agregate de rcire aerului dup ieirea din compresor.
d.Ungerea aerului
Lubrifierea este operaia de ungere a organelor aflate n micare, scopul este de a
reduce uzura lor datorit frecrii. Deoarece aerul nu are proprieti de ungere, aceasta se
face cu ulei. Cantitatea de ulei pe care o antreneaz aerul din sistem va fi foarte mic.
Trebuie avut n vedere faptul ca o ungere abundent (n exces) poate conduce la "nclirea" elementelor constructive ale echipamentelor, iar o ungere insuficient poate conduce la scoaterea permanent din funcionare a sistemul respectiv.
n funcie de fineea picturilor de ulei pulverizate n masa de aer se disting dou
tipuri de ungtoare: ungtoare cu pulverizare obinuit (cu cea de ulei, picturile de
ulei sunt mai mari de 5um) i ungtoare cu pulverizare fin (cu microcea de ulei,
picturile de ulei sunt mai mici de 5um).
Dispozitivele care asigur ungerea agentului de lucru se numesc ungtoare.
4.5.DISTRIBUITOARE
Distribuitoarele pneumatice au rolul funcional de a dirija aerul comprimat pe anumite trasee n funcie de comenzile primite din exterior. n timpul lucrului, elementul
mobil al acestor echipamente ocup un numr finit de poziii stabile de funcionare. n
poziiile stabile de funcionare ntre elementul mobil al distribuitorului i corpul su se
genereaz seciuni de curgere, de valoare zero sau egal cu seciunea nominal, n acest
fel stabilindu-se sau ntrerupndu-se anumite circuite. Este de la sine neles c la orificiile
de ieire ale unui asemenea echipament debitul poate avea numai dou valori, zero sau
valoarea nominal.
13
ntr-un sistem de acionare distribuitorul poate fi distribuitor principal avnd rolul

de a realiza inversarea sensului de micare al organului de ieire al motorului i oprirea
acestuia i distribuitor auxiliar pentru generarea unor semnale de comand pneumatice;
din aceast categorie fac parte: butoanele pneumatice, limitatoarele de curs i electrovalvele.
Din punct de vedere constructiv exista o mare varietate de asemenea echipamente, care se difereniaz prin:
tipul elementului mobil: sertar (cilindric, conic sau plan), supap (plan, conic
sau sferic);
micarea elementului mobil: translaie sau rotaie;
numrul de poziii stabile de funcionare: doua, trei i, mai rar, mai multe;
numrul de orificii: dou, trei, patru, cinci i, mai rar, mai multe;
tipul comenzii;
existena sau inexistena poziiei prefereniale.
Cele mai ntlnite construcii sunt: cu sertar cilindric cu micare de translaie, cu supape i
cu supape i membrane.
Fig.4.5.1.Distribuitor
4.6.SUPAPE
Supapele sunt elemente pneumatice care au funcii de reglare i control a parametrilor

circuitului de lucru.
Dup funciile pe care le-au ntr-un sistem, se poate face urmtoarea clasificare:
1. supape de sens i derivaie;
2. supape de debit (drosele);
3. supape pentru controlul presiunii.
Supape de sens i derivaie
Supapele de sens sunt echipamente care permit trecerea fluidului numai ntr-un
singur sens de curgere. Cnd supapa este parcurs n sensul admis de curgere rezistena
14
opus curgerii fluidului este minim, iar pentru cellalt sens de curgere supapa este
blocat, rezistena pneuamatic (hidraulic) este infinit. Prin controlul sensului de
curgere, unele variante de supape de sens pot ndeplini i alte funcii, cum sunt: divizarea
i nsumarea debitelor de aer, unele funcii logice elementare (SI, SAU), descrcarea
rapid a unor circuite. Aceste echipamente au o funcionare de tipul totul sau nimic".
Fig.4.6.1.Supape
n figura 4.6.1. sunt reprezentate simbolurile supapelor de sens i derivaie: a supap de sens fr arc; b - supap de sens cu arc; c, d - supap de sens pilotat; e supap de evacuare rapid; f - supap selectoare (element logic SAU); g - supap cu dou
presiuni (element logic SI); h - supap NON SI
4.7.MOTOARE PNEUMATICE
Motoarele pneumatice au rolul funcional de a transforma energia fluidului (aici

aer comprimat) ntr-o energie mecanic pe care o transmit prin organele de ieire mecanismelor acionate. Dup tipul procesului de transformare a energiei pneumatice n
energie mecanic motoarele pneumatice se mpart n:
motoare pneumostatice sau volumice; la aceste motoare procesul de transformare are loc pe baza modificrii permanente a unor volume delimitate de prile mobile
i prile fixe ale camerelor active ale motorului;
motoare pneumodinamice, cunoscute i sub denumirea de turbine pneumatice;
la aceste motoare energia pneumostatica a mediului de lucru este transformat ntr-o
prima etap n energie cinetic, care apoi este la rndul ei transformat n energic mecanic. n sistemele de acionare pneumatice n marea majoritate a cazurilor motoarele
folosite sunt motoare volumice.
Organul de ieire al unui motor pneumatic poate fi o tij sau un arbore. n primul
caz organul de ieire are o micare rectilinie alternativ (cazul cilindrilor i camerelor cu
membran), n timp ce n cel de-al doilea caz micarea acestuia este fie de rotaie alternativ (cazul motoarelor oscilante), fie de rotaie pe unghi nelimitat (cazul motoarelor
rotative).
15
Un alt criteriu de clasificare a motoarelor pneumatice l reprezint modul n care se

realizeaz micarea organului de ieire; dup acest criteriu se disting:
1. motoare cu micare continua;
2. motoare cu micare incremental.
n general mainile pneumatice sunt reversibile, adic pot funciona ca gnerator (pomp)
i ca motor. Din cauza randamentului, ca motoare se folosesc n special cele cu piston,
mai rar cele rotative.
4.8.APARATE PNEUMATICE SPECIALE
Manometre
Aparatele cu element elastic de msurare au o rspndire larg, avnd un domeniu
foarte ntins de msurare, de la presiuni de ordinul milimetrilor coloana de ap pn la
mai mult de 10.000 bar.
Sunt robuste, manipularea este simpl, iar precizia este satisfctoare. Elementul elastic
poate fi de tip tub Bourdon (simplu, dublu curbat, elicoidal, spiralat etc), membran, capsul sau burduf.
Principiul de funcionare al acestor aparate se bazeaz pe deformarea elastica sub
aciunea suprapresiunii asupra suprafeei active a unui element de msurare.
Majoritatea acestor aparate au elementul elastic de tip tub Bourdon . Suprapresiunea determin deplasarea captului liber al tubului 1 transmind micarea prin intermediul unei tije 2 i a unui sistem dinat 3 la un ac indicator 4 care se deplaseaz n faa
unei scri gradate 5. Manometrele cu membran au elementul sensibil constituit dintr-o
membran de oel 1 cu ondulaii circulare concentrice. Sub aciunea suprapresiunii,
membrana se curbeaz n sus iar sub aciunea depresiunii aceasta se curbeaz n jos.
Domenii de msur: - l ...+24 ; 0...+400 bar
Manometre pot fi prevzute cu contacte electrice (fig.4.8.1). Burduful elastic
(fig.4.8.2) se mai numete i tub ondulat. Este format dintr-un tub cilindric cu ondulaii
uniforme. Supus la aciunea presiunilor din interiorul i exteriorul lui, nlimea acestuia
va crete sau va scdea, determinnd deplasarea acului indicator.
n figura 4.8.3 este prezentat manometrul pentru laborator i simbolul monometrului.
Fig.4.8.1.
Fig.4.8.2.
Fig.4.8.3.
16
Senzori
Senzorul (traductorul) este aparatul care transform mrimea de msurat (parametrul reglat, ieirea procesului) ntr-o alt mrime (de aceeai sau de alta natur fizic,
de obicei o mrime electric) apt de a fi prelucrat de elemente de automatizare sau de
sisteme de prelucrare automat a datelor. In general traductorul cuprinde elementele:
1. elementul sensibil ES sau detectorul - specific mrimii msurate;
2. adaptorul A prelucreaz i convertete semnalul dat de ES ntr-o mrime direct utilizabil n sistemul automat.
Tipurile existente de traductoare sunt extrem de numeroase, clasificarea lor putndu-se
face dup urmtoarele criterii:
Dup forma semnalului electric obinut, traductoarele se pot grupa n:
traductoare analogice, la care semnalul produs depinde continuu de mrimea de
intrare;
traductoare numerice, la care semnalul de ieire variaz discontinuu, dup un anumit cod (operaie de codificare).
5.ACTIONAREA PNEUMATICA A DISPOZITIVELOR

5.1.AVANTAJELE ACTIONARII PNEUMATICE
Pe lng reducerea timpului ajuttor, strngerile pneumatice mai prezint i
avantajele:
reducerea efortului fizic depus de muncitori n procesul strngerii-desfacerii semifabricatelor;
se efectueaz o strngere rapid a pieselor;
n timpul prelucrrii fora de strngere este constant, putnd fi permanent controlat;
determinarea cu suficient precizie a valorii forelor de strngere i meninerea
constant a acestora creeaz condiii i pentru prelucrarea semifabricatelor cu
perei subiri uori deformabili, fr pericolul distrugerii lor n timpul strngerii;
indiferent dac are loc strngerea unui semifabricat n mai multe puncte sau strngerea mai multor semifabricate n acelai dispozitiv, strngerea poate fi simultan,
iar comanda unic i plasat ct mai comod pentru muncitor;
motoarele i aparatele care compun acionrile pneumatice snt n general de construcie normalizat, ceea ce conduce la reducerea costului;
17
la temperaturi sczute ale mediului nconjurtor, aerul comprimat nu nghea n

conducte, iar dup efectuarea lucrului mecanic nu necesit instalaii speciale de
evacuare.
In vederea asigurrii unei exploatri raionale a instalaiilor pneumatice se impun
unele msuri, i anume:
s se menin n reeaua de aer comprimat o presiune de lucru de 45 bari. In
acest scop se interzice racordarea de consumatori mari la reeaua care alimenteaz
dispozitivele (camere de sablaj, instalaii de curire etc.) i toate mbinrile fixe i
mobile vor fi etanate n mod corespunztor;
s se dirijeze n instalaiile pneumatice aer pneumatic uscat i purificat, deoarece n
caz contrar se produce oxidarea i nfundarea aparaturii i a motoarelor pneumatice;
s se asigure aerului comprimat proprieti lubrifiante n vederea ungerii tuturor
suprafeelor mobile n contact, ntruct funcionarea normal i durata n exploatare a instalaiilor pneumatice depind de calitatea ungerii.
5.2. SCHEMA GENERAL A INSTALAIILOR PNEUMATICE

l APARATURA FOLOSIT
Intre staiile de compresoare i locurile de lucru se gsete un acumulator i o
reea de conducte pentru transportul aerului comprimat. La fiecare main-unealt pe
care lucreaz dispozitive pneumatice snt necesare aparate pentru pregtirea aerului, reglarea i controlul presiunii, sigurana lucrului, comanda dispozitivului i motoare pentru
transformarea energiei aerului comprimat n lucru util.
Fig.5.2.1.Schema unei instalatii pneumatice

18
In figura 5.2.1 este reprezentat schema general a unei instalaii pneumatice

folosit la acionarea dispozitivelor fixe. De la staia de compresoare aerul este dirijat n
acumulator, care servete la alimentarea nentrerupt a tuturor motoarelor pneumatice
racordate la reeaua principal i pentru a se micora variaiile de presiune. La reeaua
principal se racordeaz instalaiile de la diferitele posturi de lucru (maini-unelte), prin
intermediul robinetelor de trecere, care servesc la deconectarea instalaiilor n perioadele
afectate reparaiilor capitale sau periodice ale mainilor-unelte i ale dispozitivelor.
Deoarece n instalaii trebuie furnizat aer uscat i purificat, se conecteaz filtrul separator, n care snt condensai vapori de ap i de acizi.
Fig.5.2.2.Filtrul separator
Funcionarea filtrului separator rezult din figura 5.2.2, din care se observ c aerul
de la reea intr n corpul 1.
De la reea, aerul intr n corpul 1 prin orificiul a cu seciune mic n paharul 2.
Prin trecerea aerului comprimat de la o seciune mic ntr-o cavitate cu seciune
mare se produce destinderea i rcirea aerului, iar n timpul rcirii, vaporii de ap i de
acizi se condenseaz i se depun n partea inferioar a paharului. Lichidul colectat este
evacuat prin supapa 4. Spre instalaie aerul circul prin sita 3, n care snt reinute impuritile care nu s-au decantat n timpul destinderii aerului.
Presiunea nominal de lucru se stabilete la o valoare constant cu ajutorul regulatorului de presiune i se controleaz cu manometrul. Ungtorul asigur proprieti lubrifiante aerului comprimat. Regulatoarele snt de dou feluri: cu piston i cu membran. In
figura 5.2.3 este reprezentat principiul de funcionare al regulatorului cu piston. La o
cretere a presiunii n reea, aceasta se transmite i n corpul 1 al regulatorului, sub pistonul 4. Fora creat de presiune comprim arcul 2, pistonul 4 cu supapa 5 se ridic i
micoreaz seciunea de scurgere a aerului comprimat. urubul 3 servete la reglarea
19
presiunii prin intermediul arcului 2. Dac se produce o scdere de presiune n reea, arcul
2 nvinge fora creat de presiune i deplaseaz n jos pistonul cu supapa.
Principiul de funcionare al regulatorului cu membran este identic cu cel al regulatoarelor cu piston.
In scopul prevenirii avariilor i accidentelor cauzate de cderile mari de
presiune n reea sau a ntreruperii alimentrii cu aer a instalaiilor, se folosete releul de
presiune. Acesta este astfel reglat nct ntrerupe circuitul de alimentare a motorului
mainii-unelte n momentul n care presiunea din reea scade sub valoarea presiunii minime de lucru
Fig.5.2.3.Regulator de presiune
Fig.5.2.4.Releu de presiune
Comanda strngerii-desfacerii semifabricatelor este realizat cu distribuitorul care

permite dirijarea succesiv a aerului comprimat n cavitile de lucru ale motorului
pneumatic. Pentru reglarea vitezei de deplasare a pistonului i pentru atenuarea ocului,
la capetele de curs ale acestuia, ntre motor i distribuitor se conecteaz droselul.
In figura 5.2.5, a este reprezentat schema funcional a unui distribuitor folosit la
motoarele cu simpl aciune. Prin rotirea cepului prevzut cu dou orificii se realizeaz
legtura ntre reeaua de aer i cilindrul motorului pneumatic sau cu cilindrul motor i
atmosfera. Schema funcional a distribuitoarelor pentru motoare cu dubl aciune rezult din figura 5.2.5, b. Distribuitoarele pot fi acionate manual, mecanic, electric etc.
20
Fig.5.2.5.a
Fig.5.2.5.b
Motoarele cu piston folosite curent n construcia dispozitivelor pneumatice pot

dezvolta fore de strngere i curse de lucru suficient de mari. Ele pot fi cu simpl sau
dubl aciune, att pentru acionarea dispozitivelor fixe (rabotat, frezat, gurit), ct i
pentru cele aflate n micarea de rotaie.
Motoarele cu simpl aciune (fig. 5.2.6) au n general cursele limitate, iar forele de
strngere scad cu creterea cursei. La aceste motoare, tijele se retrag cu ajutorul unor elemente elastice. Ele pot fi ou unul sau cu dou pistoane.
Fig.5.2.6
Motoarele cu piston cu dubl aciune (fig. 5.2.7) se construiesc pentru curse de lucru orict de mari, deoarece energia aerului comprimat este
folosit pentru deplasarea pistonului n ambele sensuri. Lipsa elementelor elastice face ca
fora de strngere s fie practic constant pe toat lungimea cursei.
21
Funcionarea normal a motoarelor i aparatelor din instalaiile pneumatice necesit o etanare corespunztoare a tuturor mbinrilor i ndeosebi a celor mobile. Imbinrile fixe se pot etana n mod corespunztor cu garnituri inelare din clingherit sau din
cauciuc care se preseaz ntre elementele mbinrii.
Fig.5.2.8.Etansarea pistoanelor si tijelor

Transportul aerului comprimat de la staia de compresoare la reeaua central
necesit o serie de conducte i armturi.
Construcia armturilor fiind normalizat, impune folosirea unor conducte cu anumite dimensiuni care s permit trecerea unui debit corespunztor de aer i care s
poat ataa comod pe nipluri, racorduri, coturi etc. Pentru dispozitivele deplasabile se
folosesc tuburi de cauciuc cu inserie de pnz, avnd n mod obinuit diametrul interior
de 8,10 sau 16 mm.
In figura 5.2.9 snt reprezentate dou metode de mbinare a conductelor flexibile
pe racorduri de capt, cu ajutorul crora se asambleaz conductele cu aparatele i motoarele pneumatice.
Fig.5.2.9
22
6. MSURI DE TEHNIC A SECURITII MUNCII LA

ACIONAREA PNEUMATIC A DISPOZITIVELOR
La deservirea dispozitivelor acionate pneumatic trebuie avute n vedere

urmtoarele:
cuplarea i decuplarea furtunurilor la reeaua de aer i a dispozitivelor acionate
pneumatic la furtun trebuie s se fac numai cnd robinetul de la reea este n poziia
nchis;
furtunurile de aer trebuie amplasate la nivelul solului sau pardoselii;. astfel ca s nu
mpiedice circulaia personalului muncitor;
la prsirea locului de munc, aparatele pneumatice se vor deconecta de la reea;
n timpul deschiderii robinetelor sau a montrii furtunurilor nu se va sta cu capul sau
faa deasupra robinetului;
manipularea vanelor de la instalaia de aer comprimat se va face numai de personalul
care are n primire instalaia. De semenea, dispozitivele de siguran i aparatele de
msurat i control cu care este echipat instalaia trebuie s fie n stare bun de
funcionare pentru a permite exploatarea instalaiei n condiii de securitate a muncii.
Personalul de deservire i de exploatare a instalaiilor mecanice sub presiune trebuie s
aib pregtirea corespunztoare i s fie instruit n acest scop.

folosite mai rar.
23
intreinere i reparaii i executarea reparaiilor la timp, conform prescripiilor intreprinderii constructoare.

producie.
o lung perioad de timp era considerat ca o activitate anex neimportant. Aceastmodificare de optic este fireasc, deoarece astzi intr-o intreprindere constructoare de
maini exis un numr foarte mare de utilaje diversificate.
complexe.
etc.);
24


Categoria
reparatiei
Scopul
Faze tehnologice
Revizia tehnic (Rt)
Se constat starea
Reparaia curent de
gradul I (Rc1)
Reparaia curent de
gradul II (Rc2)
- Se verific toate
subansamblele prin demontarea lor complet.

reface piesele sau
avansat.

reparaie.
i ungere.
- Se execut inlocuirea sau recondiionarea pieselor de uzur
foarte rapid (piese de etanare,
buce, rulmeni, etc.).
intre piese.
exterioar.
mijlocie.
schimbri.
Loc executie
Importanta
In instalaie

asigur meninerea in
In instalaie
Asigur funcionarea
In instalaie sau in
atelierul mecanic
central (utilaje
mai mici i uor
de transportat)
i instalaiilor.
In instalaie sau in
atelierul mecanic
central (utilaje cu
gabarite reduse i
uor de
transportat)
Este redat integral

25

urub etc.).
Filtrul
Ungatorul
Conductele
Imbinarile filetate
Cilindrul
Elemente de
fixare
26
8. NORME DE TEHNICA A SECURITATII MUNCII LA INTRETINERE SI REPARARE

munca .
piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare electronica numai dupa intreruperea curentului electric care alimenteaza baia;
27
9.BIBLIOGRAFIE
3.Imagini
MEdCTCNDIPT / UIP
Gheorghe Ion s.a.

7.Actionari pneumatice in mecatronica
2008
1978
ing.N. Huzum, ing. G. Ranz
1979
28
Liceul Tehnologic Nicolae BalcescuOltenita
PROIECT PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETENE PROFESIONALE NIVELUL 4 DE CALIFICARE

Tema
AMBREIAJELOR
Indrumtor,
profesor
Elev:
Clasa
IUNIE 2015
1.CUPRINSUL
Tema proiectului
1. Cuprinsul
2. Argumentul
3. Cuplaje intermitente(ambreiaje)
3.1.Notiuni introductive
3.2.Cuplaje intermitente
4. Introducere
5. Strungul Normal
6. Cutia de viteze
7. Tehnologii generale aplicate
8. Cuprinsul procesului de reparatii
8.1.Pregatirea masinilor si instalatiilor
8.2.Demontarea utilajelor si instalatiilor
8.3.Curatirea si spalarea pieselor
8.4.Sortarea pieselor
8.5.Constatarea defectelor
9. Particularitati tehnologice
10.Repararea ambreiajelor
11.Calitatea si verificarea calitatii
13.Bibliografie
1
3
6
6
6
11
12
13
14
18
19
19
21
22
23
24
25
26
27
29
2.ARGUMENTUL
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abiliti,

cunotine, deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie transferabile, cu
scopul de a sprijini procesul de nvare continu, prin posibilitatea unei reconversii profesoinale flexibile catre meserii inrudite.
Fiecare dintre calificrile profesionale naionale necesit uniti de competen cheie i uniti de competen profesionale. Competenele profesionale
Cererea pieei i necesitatea formrii profesionale la nivel european au reprezentat motivele eseniale pentru includerea abilitilor cheie n cadrul Standardelor de Pregtire Profesional ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie s li se ofere
posibilitatea de a dobndi acele competene de baz care sunt importante pe
piaa muncii.
exigenele societii contemporane, au fost ncorporate n abilitile cheie .
Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor abiliti, cunotine i deprinderi care permit absolvenilor fie s se angajeze, fie si continue pregtirea la un nivel superior.Pregtirea forei de munc calificate n
conformitate cu standardele europene presupune desfurarea instruirii bazate pe
strategii moderne de predare i evaluare, centrate pe elev.
Noii angajai vor putea desfura sarcini non-rutiniere care implic colaborarea
n cadrul unei echipe.
Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculum-ului specific nivelul 4 de calificare, elevul este solicitat n multe activiti practice care
i stimuleaz i creativitatea. Orice activitate creativ va duce la o lrgire semnificativ a experienei i la aplicarea contient a cunotinelor dobndite.
Proiectul pentru obtinerea certificatului de competente profesionale , cu
tema NTREINEREA I REPARAREA AMBREIAJELOR implica elevul
in atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala specifice pregatirii sale in
domeniul tehnic.
nentrerupta a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din componenta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari,
forma, dimensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari apare o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor
mecanisme sau ale intregii masini-unelte, fapt care determina necesitatea
reparatiei.
3
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si instalatiilor necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un
numeros personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini au
rezultate economice importante:
Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in
unitatea de timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si
chimice ale straturilor superficiale ale metalului din care sunt confectionate
piesele, de viteza relativa de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de
contact dintre ele, precum si de unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea prelucrarii suprafetelor respective.
atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si
din cauza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza
coroziunii sau din alte cauze.
In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, suprafetele se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru
imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme
etc.In cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc mai ales datorita uzarii si strivirii.
In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale
franelor, suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele,cutii de viteze
etc.
atit datorita cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau
a repararii defectuoase.
alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund conditiilor de exploatare a pieselor;
pieselor;
frecare;
4
Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sistemelor de siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu
a pieselor masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea
metodelor de reparare, marirea rezistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii
principalelor imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc..
instalatiilor.
In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei
si directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele batiurilor.Reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrautateste brusc caracteristicile de exploatare ale masinilor-unelte.
1. Comunicare si iteratie.
2. Asigurarea calitatii.
3. Igiena si securitatea muncii.
4. Lucrul in echipa.
5. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei
3.CUPLAJE INTERMITENTE(AMBREIAJE)
3.1.NOTIUNI INTRODUCTIVE
Cuplajele sunt elemente de legtur i de antrenare. Ele servesc la transmiterea micrii de rotaie i a momentelor de torsiune ntre arbori aezai n
prelungire .
Cuplajele se mai pot utiliza pentru asamblarea, n mod liber, pe un arbore a unor
elemente constructive (roi de friciune, roi dinate) i ca sigurane mpotriva
unor suprancrcri.
Dac arborii sunt legai astfel nct legtura lor nu poate fi eliminat n
timpul funcionrii, cuplajele se numesc permanente i pot fi clasificate n dou
grupe:
cuplaje fixe cnd elementele cuplajului sunt legate rigid ntre ele;
cuplaje mobile care permit o anumit mobilitate a pieselor cuplajului
pentru reducerea erorilor de montaj.
Dac arborii sunt astfel legai nct exist posibilitatea cuplrii i decuplrii lor n timpul funcionrii, cuplajele se numesc intermitente (sau ambreiaje).
Din categoria cuplajelor intermitente se pot considera c fac parte i
cuplajele de siguran care permit ntreruperea legturii dintre cei doi arbori
dac momentul de torsiune sau turaia acestuia a depit valoarea admis.
Cuplajele de sens unic permit transmiterea micrii doar ntr-un singur sens.
Dac legtura dintre cei doi arbori este electromagnetic sau hidraulic, cuplajele se numesc electromagnetice sau hidraulice.
3.2.CUPLAJELE INTERMITENTE
Cuplajele intermitente sau ambreiajele fac posibil cuplarea i decuplarea
arborilor n timpul funcionrii acestora. O clasificare a acestora se poate realiza
dup modul n care sunt puse n funciune:
cuplaje intermitente automate la care decuplarea i cuplarea se face n
funcie de vitez, sarcin sau sensul de micare;
cuplaje intermitente comandate la care cuplarea i decuplarea se realizeaz pe baza unei comenzi exterioare.
1-semicuplaj;
2-semicuplaj;
3-element elastic;
4-masa inertiala;
5-bolt.
Fig.3.2.1.Cuplaj intermitent comandat
Fig.3.2.2.Cuplaj de siguranta
Cuplajele de sens unic, cunoscute i sub denumirea de cuplaje de mers n gol, se

folosesc pentru transmiterea micrii ntr-un singur sens. Se realizeaz cuplaje
de sens unic cu clichet, cu sabot, cu bile, cu role.
Fig.3.2.3.Cuplaj de mers in gol

Cuplajele intermitente comandate pe baz de friciune transmit micarea
ca urmare a frecrii ce ia natere ntre dou sau mai multe discuri sau piese
apsate ntre ele. Suprafaa de frecare poate s fie plan, conic sau cilindric.
Marele avantaj al acestor cuplaje este c, la cuplare, viteza arborelui condus
crete treptat pn atinge viteza arborelui conductor, fr s se produc ocuri.
Fora P de apsare se poate realiza pe cale mecanic
(fora unui arc), pe cale electromagnetic (fora de atracie a unui electromagnet), pe cale hidraulica. Cu ct este
mai mare diametrul mediu al inelului de frecare, cu att
pot fi transmise, n condiii de altfel egale, momente de
torsiune mai mari. Frecarea poate fi mrit i mai mult,
dac se amplaseaz n serie mai multe suprafee de
frecare (cuplaj cu lamele) sau se folosesc ca suprafee de
frecare suprafee conice (cuplaj de friciune conic).
Fig.3.2.4.
7
Din punct de vedere electric componenta principal a cuplajului este o bobin i circuitele
aferente. Lund n considerare posibilitatea de alimentare a bobinei, cuplajele se clasific n cuplaje
cu inele colectoare i cuplaje cu cleme de conexiune.
Cuplajele cu inele colectoare - un inel (metod
mai puin recomandabil) sau dou inele - asigur
alimentarea cu energie electric (de curent continuu) prin sistemul perie - colector. La turaii mari
folosirea inelelor colectoare este dificil din cauza
forelor centrifuge. Din acest motiv se limiteaz
superior turaia.
Fig.3.2.5.Cuplaj electromagnetic cu frictiune

Utilizarea clemelor de conexiune presupune conectarea ambilor poli ai
sursei la cleme. Aceast variant de alimentare are o serie de avantaje: posibilitatea de acces pentru ntreinerea echipamentului, ntreinerea sistemului de alimentare, lipsa contactului mecanic i uzur la nivelul perie-colector, lipsa
pierderilor electrice la nivelul aceluiai contact. Varianta conduce ns la dimensiuni de gabarit mai mari.
n aplicaiile ce impun timpi de anclanare i declanare scuri se adopt soluia
constructiv a cuplajelor cu lamele nestrbtute de fluxul magnetic. Uzura lamelelor cere un reglaj continuu a ntrefierului. Cuplajul din figur este alimentat
prin inele colectoare.
Corpul magnetic 4 este solidarizat cu arborele conductor. Pe corpul
magnetic se gsesc montate inelele colectoare 2. La alimentarea bobinei 3
cu tensiune, armtura mobil 1 este atras, datorit forei electromagnetice
rezultate, comprimnd pachetul de lamele de friciune prin intermediul bolului
8 i a inelului de presiune. Contactul lamelelor interioare 6 i a celor exterioare 5 asigur transmiterea micrii de rotaie spre antrenorul 7, care e solidar cu arborele condus.
ntr-o construcie asemntoare cu cele prezentate anterior se realizeaz
frnele electromagnetice. Elementul condus n acest caz este fix, solidarizat
cu carcasa aparatului. Frna realizeaz anularea sau diminuarea micrii de
rotaie, genernd un moment de frnare.
Servomotoarele utilizate n sisteme de poziionare i urmrire au nglobate n
construcie compact i frna electromagnetic.
Armtura mobil 1 a frnei electromagnetice este fixat pe arborele 5 a
magnetic al frnei sunt fixate pe statorul 2.
8
Fig.3.2.6.Frana electromagnetica
Utilizarea cuplajelor electromagnetice prin friciune n construcia unui
echipament pentru nregistrarea unei informaii pe band magnetic este
rezentat n Fig. 2.3.7. Motorul sincron 1 antreneaz la viteze diferite, prin intermediul a cte unui cuplaj electromagnetic prin friciune 6, 9 arborele 5 i banda magnetic 11. Obinerea unei micri pas cu pas a benzii magnetice este
asigurat de frna electromagnetic 7.
La procesul de cuplare sau frnare contribuie i discurile metalice de friciune 3, 10.
Readucerea discurilor n poziia iniial dup ncetarea aciunii bobinei
cuplajului sau frnei este asigurat de arcul de compresiune 2. Urmrirea vitezei
de rotaie se realizeaz prin traductorul de vitez 4, 8 pe baz de impulsuri. Se
asigur n acest mod diverse regimuri de nregistrare a informaiei pe banda
magnetic.
Fig.2.3.7.Cuplaj magnetic prin frictiune

9
Utilizarea cuplajelor electromagnetice prin friciune este afectat i de o

serie de dezavantaje: uzura discurilor de friciune (se impune o reglare periodic
a distanelor dintre ele), variaia n timp a coeficientului de frecare datorit impuritilor ce se depun ntre discuri (este necesar curirea periodic a discurilor), capacitatea redus de evacuare a cldurii degajate n cazul cuplajelor cu
discuri multiple.
Un caz aparte al cuplajelor automate este reprezentat de cuplajele prin
inducie. Cuplajul electromagnetic cu inducie transmite momentul de torsiune
prin intermediul cmpului electromagnetic, fr contact mecanic. Schema principial este prezentat n Fig. 2.3.8 a.
Fig.2.3.8.Cuplaj prin inductie

Indusul S este format din semicuplajul 2 care este montat pe arborele
1. Inductorul P este realizat din tole cu crestturi n care este plasat nfurarea 3.
nfurarea de excitaie este alimentat prin sistemul perie - inel colector 4
montat pe arborele 5. Inductorul poate fi n interiorul sau exteriorul indusului.
Cele dou componente sunt separate printr-un ntrefier.
Avantajele cuplajelor de inducie constau n proporionalitatea cuplualunecare, ocuri, durat de via ridicat, lipsa contactului mecanic ntre piesele
care transmit cuplul.
Dezavantajele utilizrii acestor cuplaje iau n considerare preul relativ
ridicat, valoarea zero a cuplului transmis la alunecare zero, timp de rspuns relativ ridicat, sensibilitate ridicat la variaiile de temperatur.
10
4.INTRODUCERE
Apariia i dezvoltarea societii omeneti a determinat creterea i diversificarea continu a necesarului de bunuri materiale. Pentru a face fa nevoilor
mereu crescute, omul a fost nevoit s perfecioneze continuu uneltele de producie, pentru a realiza performane din ce n ce mai ridicate privind precizia,
productivitatea i costul prelucrrilor. Dezvoltarea acestora a fost posibil datorit progreselor realizate n domeniul materialelor, al tehnologiilor de fabricaie,
al sistemelor de acionare i al automatizrii, ajungndu-se n zilele noastre la o
gam foarte larg de maini-unelte.
Mainile-unelte sunt maini de lucru destinate prelucrrii pieselor prin
metoda achierii. Ele dein ponderea n sectorul construciilor de maini, datorit
faptului c metoda de prelucrare prin achiere asigur realizarea unei precizii
dimensionale i de form foarte bune i rugoziti dintre cele mai ridicate, pentru
majoritatea materialelor actuale, realiznd productiviti mai mari i costuri mai
reduse dect multe alte metode de prelucrare.
Datorit existenei mai multor procedee de prelucrare, diversitii foarte
mari a formelor i dimensiunilor pieselor prelucrate, i evoluiei conceptelor de
fabricaie ale produselor, mainile-unelte s-au diversificat continuu, n prezent
fiind cunoscute mii de tipo-dimensiuni.
Mainile de strunjit, sau strungurile, sunt maini-unelte destinate prelucrrii suprafeelor de revoluie prin procedeul strunjirii , la care micarea principal de achiere este o micare de rotaie executat de pies, iar micarea (sau
micrile) de avans este de regul o micare de translaie executat de scul,
cuitul de strunjit. Pe lng procedeul strunjirii, pe strunguri se pot realiza prelucrri i prin alte procedee, cum ar fi: gaurirea , frezarea sau rectificarea , utiliznd scule i accesorii speciale.
Fig.4.1.Strungul Normal
11
5.STRUNGUL NORMAL.PARTI COMPONENTE
Fig.5.1.Strungul Normal. Parti componente

Strungul normal se executa in trei variante constructive, ce se deosebesc
intre ele numai prin distanta dintre varfurile strungului, si anume 750, 1000, 1
500 mm.Patul strungului sustine celelalte subansambluri.
Ghidajele patului strungului de forma prismatica si plana folosesc la
ghidarea saniei caruciorului si a papusii mobile.
Patul strungului se executa din fonta cenusie si se rigidizeaza printr-o
serie de nervuri in forma de U. Papusa fixa(cutia de viteze)este subansamblul
care cuprinde mecanismele pentru prinderea si actionarea semifabricatelor; ea
consta intr-o carcasa din fonta, in interiorul careia este montat un sistem de roti
dintate si cuplaje care transmit miscarea de rotatie de la motorul electric de actionare la arborele principal al strungului si la cutia de avansuri.
Cutia de avansuri si filete permite obtinerea diferitelor avansuri pentru
aschiere si filetare.Cutiile de filetare si avansuri se proiecteaza in mod curent
pentru gama filetelor si a avansurilor frecvent utilizate. Pentru restul cazurilor se
utilizeaza rotile de schimb.
Caruciorul strungului are rolul de a sustine scula aschietoare si de a-i
asigura miscarile de avans necesare. Acesta este format din cutia caruciorului,
12
sania longitudinala, sania transversala, placa rotitoare, sania portcutit cu roata de

mana si portcutitul.
Bara avansurilor sau bara de tractiune si surubul conductor servesc la
transmiterea miscarii de la cutia de avansuri si filete la carucior. Bara
avansurilor se utilizeaza in cazul strunjirii, iar surubul conductor in cazul filetarii.
6.CUTIA DE VITEZE
Cutia de viteze este subansamblul care cuprinde mecanismele pentru
prinderea si actionarea semifabricatelor; ea consta intr-o carcasa din fonta, in
interiorul careia este montat un sistem de roti dintate si cuplaje care transmit
miscarea de rotatie de la motorul electric de actionare la arborele principal al
strungului si la cutia de avansuri.
Fig.6.1.Cutia de viteze.Strungul Normal SN 400

Transmiterea miscarii de la motorul electric de actionare la cutia de viteze se
face prin intermediul a patru curele trapezoidale.
Fig.6.2.Schema cinematica.Cutia de viteze.SN 400

13
Cel mai important element al cutiei de viteze il constitue arborele principal. El se executa tubular, pentru a permite prelucrarea pieselor din semifabricate sub forma de bare. La extremitatea din dreapta, arborele principal este
prevazut la exterior fie cu filet, fie cu o portiune conica, care serveste la montarea dispozitivelor de prindere a semifabricatelor (universal, platon etc.). Constructia si precizia de executie, de reparare si de montare ale arborelui principal
si ghidajelor au o influenta hotaratoare asupra preciziei dimensionale, a formei
geometrice si a calitatii suprafetelor prelucrate.

Utilajele, oricat de bine ar fi executate, intretinute si exploatate, in timpul
functionarii sufera un process continuu de uzura.
Exploatarea rationala si deservirea corecta (curatirea si ungerea minutioasa) a utilajului nu opresc procesul de uzura, ci doar il incetinesc.
Pe masura cresterii uzurii, scade precizia si calitatea suprafetelor prelucrate, iar consumul de energie creste. De aceea, o deosebita impotanta o prezinta
cunoasterea limitelor de serviciu a pieselor (a limitelor de uzura). Prin limita de
uzura se intelege limita abaterii dimensionale a unei piese de masina sau limita
maxima a fost redusa intr-o masura inadmisibila.
Daca in prima perioada de functionare defectiunile sunt mici, iar remedierea lor consta obisnuit din simple reglari, continuindu-se insa exploatarea,
uzurile pieselor cresc, iar defectiunile lor se extend si asupra ansamblurilor,
astfel incat remedierea acestora necesita un volum mare de munca.
Repararea utilajelor poate fi organizata dupa mai multe sisteme, si anume:
1.
2.
3.
4.
reparatii executate in functie de necesitati;

reparatii planificate;
reparatii executate dupa constatare (revizie);
reparatii prevenite planificate;
Repararea utilajului dupa necesitati se face neplanificat, si anume la

aparitia defectiunilor.
Sistemul de reparatii planificate prevede intrarea obligatorie a masinilor in
reparatie la intervale de timp bine precizate, indiferent de starea masinii.
Reparatiile dupa revizie se fac atunci cand se constata aceste defectiuni, in
urma reviziei planificate. Sistemul de reparatii preventive planificate este cel
mai des folosit, datorita urmatoarelor avantaje:
14
preintampina defectiunile, pastrand permanent utilajul in stare normala de

functionare;
mareste durata de functionare intre reparatii.
In functie de complexitatea si importanta lor reparatiile pot fi:
1. curente
2. mijlocii
3. capitale
Reparatiile curente sunt relative de mica importanta si se efectueaza
atunci cand s-a produs defectarea uneia sau a mai multor piese ale masinii, fara
scoaterea din serviciu a acesteia.
Reparatiile curente urmaresc inlaturarea defectelor sau inlocuirea pieselor
a caror uzura nu mai asigura gradul de precizie cerut. In cadrul reparatiilor
curente se executa urmatoarele operatii:
curatarea, stergerea si ungerea masinii;
spalarea pieselor provenite de la mecanismele demontate si inlaturarea defectelor de suprafata;
schimbarea pieselor uzate;
spalarea, verificarea si repararea dispozitivelor de ungere si de racire;
schimbarea uleiului si a lichidului de racire;
verificarea si repararea utilajului electric;
vopsirea partiala a masinii.
Reparatiile mijlocii asigura pastrarea capacitatii normale de lucru a masinii pana cand subansamblurile principale si batiul masinii ajung la limitele de
uzura admise, cand masina urmeaza a fi pusa reparatiilor capitale. Reparatiile
mijlocii cuprinde, in esenta, aleleasi operatii ca si la operatiile curente, insa extinse asupra unui numar mai mare de piese si subansambluri de masini .
In mod obisnuit, reparatiile curente si mijlocii se repeta de ma multe ori in
intervalul dintre doua reparatii capitale, putand sa vizeze pentru reconditionare,
de fiecare data, unul sau ma multe subansambluri. In aceasta perioada (ciclu de
reparatii), unele subansambluri pot suporta una sau mai multe reparatii, iar altele
nici una, acesta depinzand de gradul de uzura la care au ajuns si care este conditionat de solicitarile la care acestea sunt supuse in exploatare.
In cadrul reparatiilor mijlocii, in afara operatiilor aplicate la reparatiile
curente, se executa si operatii de mai mare complexitate, cum ar fi:
repararea si inlocuirea rulmentilor si lagarelor uzate;
repararea si inlocuirea aparatului de pornire si a pompei de racire;
reglarea sau repararea sistemelor de comanda hidraulica si electrica;
15
razuirea penelor mesei, a suportilor, a carucioarelor etc.;

reglarea completa a masinii si inlaturarea jocurilor;
reconditionarea sau inlocuirea tuturor pieselor uzate, pentru a asigura
precizia prescrisa la masina;
verificarea si repararea pieselor uzate la motorului electric.
Reparatiile mici si mijlocii pentru instalatiile fixe se efectueaza pe loc,
dupa care masina se verifica la functionarea in sarcina si se preda cu procesverbal sefului de atelier.
Reparatiile capitale se efectueaza asupra masinilor, care , in timpul functionarii, au suferit un proces continuu si avansat de uzura. Reparatia se face prin
scoaterea din serviciu a utilajului pentru o perioada mai mare de timp.
In cursul reparatie capitale se executa toate lucrarile prevazute la
reparatiile curente si mijlocii si, in plus, urmatoarele operatii:
demontarea completa a masinii si repararea batiului;

refacerea suprefetelor ghidajelor prin razuire;
reconditionarea sau inlocuirea tuturor pieselor uzate;
verificarea preciziei de functionare a masinii la regim normal;
refacerea si inlocuirea partilor deteriorate ale aparatelor electrice si ale
mecanismelor de actionare electrica si hidraulica .
Reparatiile capitale se executa in atelierul mesanicului-sef sau in ateliere

productive, de catre specialistii din atelierul mecanicului-sef.
In cursul reparatiilor capitale se pot inlocui peste 50% din piesele componente ale unei masini, care au suferit un proces continuu de uzura
Indiferent de felul si gradul reparatiei inainte de inceperea lucrului se impune studierea carti tehnice a masinii sau a instalatiei si determinarea ordinii de
demontare, nedemontandu-se nimic in plus in afara pieselor sau ansamblelor
necesare.
In cazul in care seful echipei sau muncitorii care urmeaza sa faca
reparatiile nu cunosc masina sau instalatia pe care trebuie sa o repare, trebuie
cerute consultatii tehnice maistrului sau a unui specialist. Pe baza studierii experientei existente in intreprinderile din diverse tari, s-au putut stabili anumite reguli universal valabile pentru reparatii, a caror prezentare sintetica este
urmatoarea:
sa nu se intrebuinteze niciodata forta de munca in exces pentru demontarea pieselor;
16
rulmentii cu bile, cu role sau cu ace trebuie manipulati cu grija, netrebuind

fortati la demontare, iar la inelele rulmentilor trebuie verificate daca nu
sunt deteriorate sau uzate suprafetele active;
nu se vor rupe la demotare jentile sau bordurile garniturilor de etansare;
nu trebuie fortate piesele masinilor care au fost stranse inegal in suruburi
sau buloane;
rulmentii nu se vor incalzi excesiv in vederea montarii;
toate piesele demontate trebuie manipulate cu grija, pentru a nu le produce
lovituri sau fisuri;
sa se asigure o curatire foarte buna, ca o operatie esentiala in procesul de
reparatii;
sa nu se lase niciodata o masina demontata fara sa fie acoperita cu o cuvertura de protectie din prelata panzata sau material plastic;
sa nu se intrebuinteze aerul comprimat pentru curatirea pieselor asamblate,deoarece prin aceasta se fixeaza impuritatile si se uzeaza piesele;
in cazuri deosebite, cand este necesar sa se loveasca piesele cu ciocanul
pentru demontare, se vor folosi numai ciocane din material plastic, cunoscand ca ciocanele din alama sau plumb lasa urme pe piese;
pentru ungerea pieselor sa se intrebuinteze numai ulei curat;
sa nu se foloseasca deseuri de bumbac pentru stergerea pieselor sau a
mainilor, deoarece acestea lasa scame care pot deveni depozite de material abraziv care sa uzeze piesele, folosindu-se hartia sau tifonul care nu
permit destramarea fibrelor;
dupa indoirea la cald, conductele trebuie curatate in interior de zgura care
ar putea perturba instalatia hidraulica in functionare;
inainte de a se desena o piesa, aceasta trebuie stearsa si curatata de rugina,
ulei si murdarie, deoarece acestea pot denatura cotele de reparatii;
piesele demontate trebuie asezate in ordinea montajului si daca este posibil, sa se faca schema de montaj;
reparatia trebuie sa fie de calitate inalta;
dupa reparatie trebuie sa se asigure echilibrarea masinilor;
sa se respecte tolerantele si ajustajele prevazute, o suma de erori mici
putand duce la rebuturi sau la functionarea defectuoasa a masinilor;
ghidajele masinilor-unelte trebuie protejate impotriva prafului abraziv;
suprafetele de ghidare trebuie polizate la cotele optime pentru asigurarea
ungerii si, deci, a functionarii cu uzuri minime pe durata normala de serviciu a masinilor;
materialele pentru confectionarea pieselor trebuie intrebuintate dupa analiza de laborator care confirma calitatea lor;
sa se repare, modernizeze si, eventual, completeze dispozitivele de curatire si de protectie ale masinilor;
17
sa se profite de momentul reparatiei pentru intelegerea conceptiei masinii

, desenarea pieselor cu anduranta mica si aflarea cauzelor defectarii utilajelor;
dupa examinarea tuturor pieselor componente ale masinii sau instalatiei
trebuie facute propuneri pentru modernizarea acelor piese care se uzeaza
rapid;
pe parcusul repararii unei masini sau instalatii trebuie discutat cu reparatorii pentru a afla parerea lor despre exploatarea masinii despre starea si anduranta unor piese si, eventual, despre operatiile care vor fi necesare
pentru reparatiile ulterioare.
Inainte de a considera reparatia terminata trebuie sa se verifice daca masina este bine reparata si daca functioneaza normal, sa se controleze precizia masinii, inclusiv piesa de proba, urmarindu-se daca realizarea piesei dintr-un lot este
corespunzatoare calitativ si se incadreaza ca timp de prelucrare in randamentul
stabilit.
Reparatia trebuie intotdeauna incheiata cu inregistrarea lucrarii sau
reparatiei in cartea de evidenta tehnica a masinii, in care se vor specifica atat
piesele care au fost inlocuite cat si cauzele care au condus la defectarea lor.
8.CUPRINSUL PROCESULUI DE REPARATII

Executarea reparatiilor de calitate superioara, cu productivitate mare si
cost redus, se obtine prin aplicarea pe scara cat mai larga a proceselor tehnologice moderne in lucrarile de reparatie.
In acesta directie, tipizarea lucrarilor de reparatie are un rol deosebit. Se
experimenteaza mai multe procese tehnologice la repararea pieselor si a subansamblurilor, dupa care se alege ca proces tehnologic tip acela care a dat cele
mai bune rezultate. Acest proces tehnologic se aplica ulterior la repararea tuturor
pieselor asemanatoare. Tipizarea lucrarilor de reparatii are si avantajul ca se pot
folosi disozitive de control, de reparatie, auxiliare si diverse, ceea ce contribuie
la reducerea duratei reparatiilor.
Procesul tehnologic este diferit pentru fiecare fel de reparatie (curenta,
capitala) si se intocmeste un raport cu volumul lucrarilor de executat,procesul
aplicat si conditiile de executie.
Procesul tehnologic aplicat la utilaje si instalatii poate fi de doua feluri:
1. proces tehnologic de reparatie individual;
2. proces tehnologic de reparatie pe subansambluri.
18
In functie de numarul masinilor, utilajelor sau instalatiilor se alege procesul tehnologic cel mai potrivit.
In intreprinderile unde numarul masinilor, utilajelor si instalatiilor de
acelasi fel este restrins, se prefera procesul tehnologic de reparatie individual.
Pentru reparatiile capitale, cind exista un numar suficient de mare de utilaje de
acelasi fel, devinde eficienta reparatia pe subansambluri.
Procesul tehnologic de reparatie a unui utilaj sau instalatie cuprinde
urmatoarele operatii:
1. primirea utilajului sau instalatiei in reparatie si spalarea sa la exterior;
8. asamblarea utilajului sau instalatiei;
9. rodajul, controlul si receptia utilajului sau instalatiei;
10.vopsirea;
11.predarea utilajului sau instalatiei la beneficiar.
8.1.PREGATIREA MASINILOR SI INSTALATIILOR PENTRU

INTRAREA IN REPARATIE
Primirea utilajelor si instalatiilor in reparatie se face de catre controlul
tehnic al atelierului de reparatii si de catre un reprezentant al sectiei mecanoenergetice. In prealabil, trebuie sa se execute curatirea si spalarea exterioara a
masinii. Controlul tehnic al atelierului de reparatii supune masina unei revizii
tehnice. Cu aceasta ocazie se urmareste daca masina este completa si care sunt
defectiunile la functionarea in gol si in sarcina. Aceste constatari servesc ulterior
la intregirea activitatii de constatare a defectelor.
8.2.DEMONTAREA UTILAJELOR SI INSTALATIILOR

Demontarea masinilor si instalatiilor este una dintre cele mai importante
din cadrul procesului tehnologic de reparatie. Aceasta operatie trebuie sa fie precedata de:
a. studierea amanuntita a constructiei si functionarii masinii respective;
19
b. stabilirea succesiunii operatiilor la demontare in functie de modul de fixare al pieselor.

adecvate, ceea ce permite evitarea deteriorarii lor. Daca la demontare se constata
o rezistenta mai mare piesele nu vor fi fortate, ci se va studia si stabili care este
cauza. Pentru stifturi, bucse, arbori etc. se stabileste mai intii directia de demontare.
Arborii lungi trebuie sa se sprijine pe mai multe puncte spre a evita deformarea lor la depozitare. Batiurile mari si grele raman, in vederea reparatiei, la
locurile de functionare. Ele se transfera la atelierul de reparatii numai in cazuri
speciale de reparatii, si atunci daca sunt conditii.
Pentru a se usura montarea pieselor si a se evita unele erori, piesele se inscriptioneaza cu vopsea sau se leaga de ele o marca de forma circulara sau patrata,avind imprimat un numar care arata ordinea demontarii.
Asamblarea masinii se va face in ordinea inversa numerotarii. Demontarea fiecarui organ de masina are unele particularitati care se prezinta in continuare.
Demontrea organelor filetate este o operatie relativ usoara daca i se acorda atentia cuvenita. Se vor folosi numai chei in perfecta stare (nedecalibrate), de
preferinta tubulare. Cind demonatrea se face greu,se umezeste imbinarea cu petrol, se aplica lovituri pe fata laterala a piulitei sau se incearca stringerea si desfacerea surubului si filetului in mod succesiv, pina cind acesta se misca. Daca
nici de aceasta data nu reuseste demontarea, se incearca desurubarea piulitei dupa ce, in prealabil, a fost incalzita. Uneori, din cauza griparii filetului, este necesara distrugerea surubului prin taiere. Prezoanele se demonteaza cu doua piulite
si cheie fixa sau cu dispozitive speciale. Stifturile se scot cu ajutorul piulitelor
sau al unui surub, dupa cum sunt prevazute cu tija filetata sau gaura filetata. Celelalte stifturi se scot cu ajutorul dornurilor avind diametrul apropiat de al acestora.
Cuiele spintecate se deterioareaza cu ajutorul dispozitivelor. Daca cuiele
spintecate sunt rupte, pentru extragerea lor se folosesc dornuri de otel avind diametrul cu 0,5 mm mai mic decit diametrul gaurii cuiului.
20
Demontarea penelor din canalul lor se executa cu o bara de otel avind

forma unei dalti. Penele prevazute cu gauri de extragere se scot cu ajutorul
suruburilor. Penele cu calcai se extrag din locas cu ajutorul unui dispozitiv de tip
surub-piulita.
Demontarea inelelor de siguranta se face cu ajutorul clestilor. Daca urechile inelelor sunt rupte, demontarea se face cu ajutorul unor scule de forma
surubelnitelor.
Lagarele si bucsele montate prin presare se demonteaza cu ajutorul diferitelor
tipuri de prese.
si partile fixe. Celalalte tipuri de rulmenti se scot cu ajutorului unor dispozitive
si extractoare. Demontarea rulmentilor cu doua randuri de bile se executa fara a
se prinde ghiarele dispozitivului de marginile inelului interior, pentru a nu-l deteriora. Extragerea rulmentilor din piese cu dimensiuni mici se executa numai
prin transmiterea presiunii pe inelui exterior. Rulmaneti montati cu strangere se
demonteaza dupa ce in prealabil au fost incalziti cu ulei mineral la 90-100C.
Incalzirea se face prin turnarea uleiului fierbinte pe rulment, in timp ce arborele
se protejeaza cu asbest.
Rotitele dintate montate prin strangere, se demonteaza cu ajutorul dispozitivului si extractoarelor a caror constitutie este identica cu a acelora folosite
la demontarea rulmentilor. In cazul in care depresarea se face greu se procedeaza
la incalzirea rotii pana la temperaturi de 100-200C. Incalzirea trebuie sa se faca
8.3.CURATIREA SI SPALAREA PIESELOR

detergenti sau diferite solutii, ca de exemplu: soda calcinata 3-5% dizolvata in
apa, avand temperatura de 60-80, in care se mai adauga 3-10 gr. sapun la litru
de solutie, pentru dizolvarea grasimilor .
21

maturilor;
Spalarea pieselor in solutii se face manual sau mecanizat. Spalarea mecanizata se face cu ajutorul unei masini.
curat se toarna benzina pana ce se acopera rulmentii, iar apoi se adauga ulei
mineral calitatea 305 in procent de 6-8% din volumul de benzina. In timpul
spalarii, inelele rulmentului se rotesc in sens contrar pana cand partile componente se curata complet. Daca rulmentul este prea imbacsit, se spala in doua
faze. La ultima faza se foloseste benzina curata. Spalarea in ulei fierbinte se face
intr-o baie incalzita electric pana la temperatura de 80C. Daca dupa spalare se
constata ca rulmentul are pete de coroziuni, se indeparteaza acestea cu panza de
emery (smirghel nr.000) uzata sau cu o pasta formata din oxid de crom si ulei
mineral, aplicata pe o bucata de pasla sau postav curat. Suprafata corodata se
freaca pana cand petele dispar, dupa care rulmentul se spala din nou cu benzina.
Dupa uscare rulmentul se asaza pe carton uscat si se unge cu ulei 305. Ungerea
rulmentului se face prin rotirea lui lenta in baia de ulei.
8.4.SORTAREA PIESELOR SI INTOCMIREA FOILOR DE

CONSTATARE
Sortarea pieselor este operatia prin care se urmareste sa se stabileasca
natura defectelor, numarul pieselor ce se repara sau se inlocuiesc, volumul manoperei si masurile necesare pentru eliminarea cauzelor care au accelerat uzura
pieselor in timpul exploatarii. In timpul sortarii, piesele se verifica din punct de
vedere dimensional, al formei si al aspectului, cu ajutorul aparatelor de masura
si control corespunzatoare. O atentie deosebita trebuie acordata verificarii
pieselor a caror defectare poate conduce la accidente. Acestea se controleaza la
feroflux, ultrasunete, etc., in vederea descoperirii aventualelor fisuri.
se trec piesele care, datorita faptului ca nu au grad inaintat de uzura, este economic sa fie reparate. Ultima categorie cuprinde piesele care, ajungind la limita
maxima a uzurii, este imposibila sau neeconomica repararea lor si in acest caz se
inlocuiesc cu altele noi.
22

schita care sa cuprinda toate cotele si datele necesare reconditionarii sau reproducerii lor. Stabilirea precisa a cotelor se face tinind seama si de piesele cu care
se asambleaza cele care se repara sau se inlocuiesc. In schitele intocmite pentru
deoarece nu se recomanda reconditionarea pieselor sau executarea lor din nou sa
se faca numai dupa model. Odata cu inlocuirea schitei se completeaza si foaia de
constatare.
Foaia de constatare cuprinde denumirea piesei, natura defectului, modul
de rezolvare, numarul schitei sau desenului, volumul de manopera si, eventual,
costul reparatiei.
8.5.CONSTATAREA DEFECTELOR
In cadrul operatiei de sortare se constata starea pieselor ,abaterile lor fata
de desenele de executie si conditiile tehnice inscrise in acestea,precum si care e
cauza defectarii survenite.
de exploatare;
de fabricatie;
Defectele de fabricatie provin din cauza greselilor comise in timpul procesului de productie sau in cursul reparatiilor efectuate. Cele mai frecvente
cauze sunt abaterile fata de dimensiunile, tolerantele sau conditiile tehnice
prevazute in desenele de executie, precum si la executie sau montaj.
Defectele de constructie pot apare ca urmare a unor greseli de proiectare.Daca dimensiunile, calitatea materialului, tolerantele, tratamentul termic
sunt stabilite gresit, piesele se uzeaza prematur.
criterii. Suruburile,prezoanele si piulitele trebuie sa aiba filetul curat, fara urme
de strivire sau lovire. Aceste defecte se admit numai daca dispar prin refiletare.
Filetul nu trebuie sa fie rupt mai mult de 1,5 spire sau strivit pe o jumatate de
23
spira la 10 spire. Gaurile pentru sprinturi si stifturi nu trebuie sa fie astupate sau
deformate. Fusurile arborilor si ale axelor trebuie sa aiba o forma cilindrica fara
urme de lovire si fara rizuri. Canalele de pana trebuie sa fie curate, iar fetele laterale paralele.La rotile dintate, dantura trebuie sa fie curata, fara urme de ciupire
si fara fisuri. Se admit numai defectele care, in timpul reparatiei, pot fi eliminate. Uzura dintilor nu trebuie sa fie mai mare de 0,2 din modulul rotii.
fara urme de gripare, iar daca acestia au captuseala din compozitie se controleaza si aderenta prin ciocanire, cuzinetului in stare suspendata, sunetul emis
trebuind sa fie cristalin. Cuzinetul de care captuseala nu adera are un zgomot
infundat. O metoda precisa pentru verificarea aderarii compozitiei la cuzinet este
controlul cu ultrasunete.
9. PARTICULARITATI TEHNOLOGICE
Cele mai numeroase si importante lucrari de reparatii se efectueaza la cutia de viteza a strungului.
Uzarea pieselor componente ale cutiei de viteze. Diferitele piese ce intra
in componenta cutiei de vitze se uzeaza in mod diferential, in functie de gradul
de solicitare existent in timpul functionarii strungului. Principalele piese care se
uzeaza sunt urmatoarele:
1.Axul ambreajului si piesele montate pe el, si anume:
Piulita de la capatul axului prexinta o uzura maxima dupa aproximativ
13
500 ore de functionare a strungului. Cauza care provoaca aceasta uzura este presiunea axiala exercitata de axul ambreajului, care se transmite direct piulitei,
astfel ca filetul piulitei se uzeaza mai repede decat axul (piulita fiind executata
dintr-un material mai moale ca cel al axului).
2.Lamelele ambreajului. Din cauza reglarii defectuoase, precum si din cauza solicitarilor insemnate, la turatii mari, uneori se intampla ca fetele frontale ale
lamelelor sa se arda, si ca rezultat grosimea acestora sa se reduca de la 2 mm
la 1,2- 1,4 mm in aprozimativ 8 000-9 000 ore.
3.Rotile dintate cu bucsele respective. Uzuri accentuate inregistreaza, in
general, la nivelul dintilor rotilor dintate, precum si la cel al bucselor respective.
Cauzele sunt:executia necospunzatoare a dintilor, ceea ce face ca angrenarea sa
24
fie incorecta, si repetatele schimari de viteza in timpul mersului, fara decuplarea

ambreajului.
4.Clichetul de schimabre a sensului. Uzura cea mai accentuata se produce la
varful clichetului, provocata de presiunea exercitata la pornirea si oprirea masinii-ulente. Timpul maxim de utilizare este de 8 500-9 000 ore.
5.Furca se uzeaza lateral pe zonele de contact cu mansonul. Din cauza frecarii, grosimea furcii se micsoreaza de la 20 mm la 16-17 mm, ceea ce face ca la
fiecare reparatie mijlocie sau capitala aceasta sa se repare, prin incarcare cu
sudura.
6.Axul canelat. Uzuri frecvente se semnalizeaza la rotile dintate, care din
cauza cuplarilor repetate, fara debreiarea ambreajului, capetele rotunjite ale
dintilor se fragmenteaza (dintii fiind cementati). In cazul unei exploatari rationale durabilitatea acestora se mentine de la o reparatie capitala la alta.
10.REPARAREA AMBREIAJELOR
1) Ambreiajele conice cu friciune. Repararea const n rectificarea suprafeei conului exterior, avnd ns grij ca el s nu ajung, n timpul cuplrii, la
fundul contrapiesei. Dac suprafeele de contact ale conurilor prezint urme de
gripaj sau ovalitate, se rectific ambele piese pstrnd acelai unghi de nclinare
la fiecare.
Dup rectificare, suprafaa trebuie s fie neted i curat.
Ambreiajele cu plci de friciune. La aceste ambreiaje mai ntotdeauna
trebuie nlocuite discurile de friciune i reparai clicheii care comand strngerea ambreiajelor.
Locurile unde clicheii se uzeaz foarte mult snt vrfurile. Completarea cu
material, a aces-tor vrfuri se face prin sudur cu arc electric, folosind electrozi
din oel cu crom sau crom-nichel, dup care se ajusteaz la forma iniial la un
polizor sau pe masina de rectificat plan.
Placile de frictiune se executa din otel adncime de 0,5 mm, de preferat n
cuptor de cementare cu gaz de petrol. Apoi se clesc la o temperatur de 820C,
nclzite ntr-o baie cu sare. Rcirea lor se face dup ce au fost strnse ntr-un
dispozitiv cu care se scufund n ap.
Dup clire, lamelele se introduc ntr-o tob de sablat cu alice de oel sau
font cu diametrul de 0,81 mm amestecate cu rumegu de lemn stropit cu petrol.
Dup sablare lamelele fixate pachet cu ajutorul unui urub se supun unei
reveniri termice ntr-un cuptor electric de recoacere, cu gaz, la care flacra a fost
ntrerupt i care are temperatura de 250260C. La aceast temperatur se in
timp de 8090 min, iar dup rcire se rectific pe ambele fee.
25
Ambreiaje electromagnetice. Aceste tipuri de ambreiaje se aseamn n

mare msur cu ambreiajele cu plci de friciune numai c ele snt acionate
electric de la distan.
Prile care snt supuse unei uzri mai intense snt lamele de friciune. Prin
uzarea lamelelor de friciune ntreferul cuplat devine mai mic, dini care cauz el
trebuie verificat din cnd n cnd i reglat din nou. Cnd uzarea este avansat i
lamelele nu mai pot fi folosite, se nlocuiesc cu altele noi.
Cnd pe suprafaa de contact a inelului de alunecare au aprut rizuri sau
rugoziti, diametrul acestuia se rectific pn la 1 mm. Dac uzrile devin mai
pronunate, inelul trebuie nlocuit.
11.CALITATEA SI VERIFICAREA CALITATII.

CONDITII DE CALITATE
Durabilitatea organelor de masini este influentata de rigurozitate suprafetelor de contact , care , in timpul functionarii, au o deplasare relativa una fata de
cealalta .
Comportarea in functionare a organelor de masini depinde de rezistenta
acestora , care poate fi :
rezistenta la uzura a suprafetelor in contact ;

rezistenta suprafetelor la coroziune ;
rezistenta la oboseala a pieselor in miscare ;
anduranta ajustajului realizat la fabricatie intre piesele in miscare .
Prin masuratorile facute asupra unor bucse si axe sectionate dupa ce au fost
imbinate , s-a observat ca la acestea contactul nu este pe toata suprafata ci numai
pe varful asperitatilor. Deci, suprafata efectiva de contact este mai mica decat
suprafata numinala , fapt de care trebuie tinut cont la calculul presiunilor specifice si a rezistentelor la uzura a suprafetelor .
In cazul cand posesorii de utilaje nu au in dotare mijloace pentru realizarea
superfinisarii pieselor , care vor lucra prin contat in miscare , este necesar sa-si
organizeze rodajul subansamblelor montate dupa reparare in vederea ruducerii
asperitatilor din prelucrari si, deci , marirea rezistentei organelor de masini la
uzura.
In timpul rodarii , se efectueaza reglarea lagarelor , a mecanismelor de comutare, a mecanismelor pentru opririle automate , a sistemului de ungere.
Se verifica , de asemenea functionarea transmisiilor cu roti dintate , a cutiilor de
viteze si avansuri in ceea ce priveste temperatura pe care o dezvolta in lagare si
zgomotul pe care il dezvolta in timpul rodajului.
26
Rodajul subansamblurilor este practicat in majoritatea intreprinderilor detinatoare si reparatoare de masini-ulete. Metoda rodarii subansamblurilor este eficienta fata de metoda rodarii masinii in ansamblul general, deoarece :
in cazul cand in timpul rodajului se observa defectiuni se demonteaza si se
repara numai in zona defectului; celelalte subansambluri ale masinii fiind
pe bancuri diferite, pot continua rodajul;
productivitatea muncii la rodaj este mai mare;
calitatea rodajului este superioara.
Dezavantajul metodei subansamblurilor este acela ca echipa de rodaj
trebuie sa fie mai numeroasa.
Rodajul cutiei de viteze se face cu ajutorul unui sistem de franare actionat
hidraulic.
Momentul de franare este asigurat prin presarea placilor de textolit pe ax
de catre pistoane.
Pistoanele primesc fluidul de forta prin ventilul cu trei cai, iar presiunea se
controleaza prin manometru.
Este recomandat ca in timpul rodajului efortul sa creasca in trepte de la
zero la o valoare maxima.
Vibratiile axului principal si ale intregii cutii de viteze se masoara ci stretoscopul; temperatura din lagare se constata cu termocuplul traductor.
Se cupleaza treptele de turatii care se obtin prin angrenaje reparate sau
inlocuite. Dupa o functiune a cutiei de viteze in regim de rodaj, timp de 6-8 ore,
in cazul ca vibratiile si temperaturile masurate sunt in limitele admisibile, rodajul se declara terminat.
12.NORME DE TEHNICA A SECURITATII

MUNCII
In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate complexa
datorita carui fapt si normele de tehnica a securitatii munci sunt diverse in functie de locurile de munca .
Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de prevenire si stingere a incendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie, prelucrare a
metalelor la rece cu ajutorul masinilor-unelte, sudare si taiere cu gaze si arc electric precum si urmatoarele norme specifice reparatiilor:
27
fi pusa accidental in miscare, iar pentru orice eventualitate pe intrerupatorul electric principal se va pune o tabla indicatoare cu inscriptia: NU
CUPLATI SE LUCREAZA;
in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichide inflamabile
este interzis fumatul sau accesul cu foc deschis;
la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici si inflamabili,
se vor folosi bai cu capace de inchidere si se vor lua masuri de prevenire
si stingere a incendiilor;
la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o alifie
protectoare pentru a prevenii actiunea vatamatoare a vaporilor diferitilor
compusi chimici si vor purta tot echipamentul prevazut de normele de
protectia muncii;
in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introdurea si cunsumarea
alimentelor precum si fumatului;
in fiecare atelier de galvanizare trebuie sa existe o trusa de prim ajutor
care sa contina antidoturile specifice otravurilor si arsurilor .
28
13.BIBLIOGRAFIE
1.I.Gheorghe; M.Voicu; Paraschiv

Tehnologia asamblarii si montajului
BUCURESTI, EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA-1977
2.N.Huzum; G.Rantz
Masini utilaje si instalatii din industria constructiilor de masini
manual pentru licee industriale clasa a XII-a scoli profesionale
3.A.Albu; Al.Vaida; Tr.aurite; M.Cretu; E.Constantin; L.Deacu; L.Morar;
I.Pop; S.Velicu
Exploatarea masinilor unelte
6.Imagini
7.EIM_9
29

Tema
TEHNOLOGIA DE NTREINERE
I REPARARE A MAINILOR DE NDREPTAT
NDRUMTOR:
Profesor
Elev:
Clasa:
2015
2.CUPRINSUL
1.Tema proiectului
2.Cuprins
3.Argument
4.Introducere
5.Indreptarea tablelor
5.1.Generalitati
5.2.Metode de indreptare
5.3.Masini si utilaje pentru indreptat

14
14
7.Intretinerea masinilor si utilajelor pentru indreptat
16
16
17
7.4.Defectiuni si remedieri ale instalatiilor hidraulice
19
19
20

8.1. Norme de tehnica a securitatii muncii la masinile de indreptat
9.Bibliografie
21
22
24
3.ARGUMENT
centrate pe elev.
cadrul unei echipe.
Proiectul TEHNOLOGIA DE INTRETINERE SI REPARARE A MASINILOR DE INDREPTAT implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala specifice
pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc mai ales datorita uzarii si
strivirii.
4

Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sistemelor de siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu a pieselor masinilor,
uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelor de reparare, marirea
rezistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii principalelor imbinari, modernizarea
subansamblurilor, mecanismelor etc..
In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei si directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele batiurilor.reducerea
preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrautateste brusc caracteristicile de
exploatare ale masinilor-unelte.
1.
2.
3.
4.
5.
Lucrul in echipa.
4.INTRODUCERE
5.INDREPTAREA TABLELOR
5.1.GENERALITATI
DEFINIIE:
ndreptarea semifabricatelor este operaia tehnologic de nlturare a deformaiilor permanente ale semifabricatelor, prin aciunea unor fore exterioare.
Prin ndreptare se asigur semifabricatelor starea plan sau rectiliniitatea suprafeelor.
Deformaiile permanente apar din urmtoarele cauze:
transportul necorespunztor al pieselor i semifabricatelor;
depozitare necorespunztoare;
manevrare greit;
tratament termic de clire aplicat greit.
Semifabricatele supuse operaiei de ndreptare pot fi urmtoarele:
table;
evi;
bare,srme;
profiluri.
Aplicarea operaiei de ndreptare este influenat de urmtorii factori:
natura materialului;
dimensiunile semifabricatelor;
Fig.5.1.1.Profile laminate
Fig.5.1.2.Tevi laminate
ndreptarea se aplic asupra a dou categorii distincte:

1. Semifabricate-table, profile, srme,bare,evi- care prezint deformaii permanente;
2. Piese finite deformate-tratamente termice, suprasolicitri.
5.2.METODE DE INDREPTARE
ndreptarea manual se aplic pentru semifabricate de dimensiuni mici i mijlocii,

cu duritate mic sau medie.
ndreptarea mecanic se aplic pentru semifabricate de dimensiuni mari, avnd
duritatea medie sau mare.
ndreptarea la cald se aplic n urmtoarele cazuri:
semifabricate de dimensiuni mari, ce necesit fore de deformare mari;
metale i aliaje cu capacitate de deformare plastic, la rece, sczut.
nclzirea se face n domeniul forjabilitii metalelor i aliajelor, astfel:
pentru oeluri ntre 800-10000 C;
pentru cupru i aliajele sale ntre 600-8000 C;
pentru aluminiu i alialele sale ntre 370-4500 C.
5.3.MASINI SI UTILAJE PENTRU INDREPTAT

Indreptarea semifabricatelor se execut cu scopul eliminrii deformaiilor aprute
n timpul transportului depozitrii sau efecturii unor operaii tehnologice.
Prin ndreptare, materialele snt aduse la forma plan sau rectilinie. Semifabricatele i
materialele supuse operaiei de ndreptare trebuie s aib o plasticitate bun.
In funcie de mrimea i plasticitatea semifabricatelor i materialelor, ndreptarea
se poate executa la cald sau la rece, manual sau mecanic.
Dup felul semifabricatelor se disting maini pentru ndreptat table, maini pentru
ndreptat profile i evi, maini pentru ndreptat srm etc.
a. Maini pentru ndreptat tabl
Mainile pentru ndreptat tabl pot fi acionate manual i mecanic.
1) Maina pentru ndreptat table acionat manual (fig. 5.3.1) este destinat
ndreptrii tablelor 1 (de dimensiuni mai mici) prin trecerea repetat a acestora printre
cilindrii 2 acionai de roile dinate 3 de la mecanismul cu manivel 4. Reglarea distanei
dintre cilindri, n funcie de grosimea tablei, se realizeaz printr-un mecanism acionat de
roata de mn 5.
2) Maina pentru ndreptat table acionat mecanic (fig. 5.3.2) realizeaz ndreptarea tablei 1 n mod analog celei manuale cu deosebirea c cilindrii 2, al cror numr este mai mare, snt acionai mecanic de la un motor. Prinderea tablei n vederea antrenrii
ci n main se realizeaz cu roata 3, ghidarea fcndu-se cu rolele 4. Cilindrii superiori se
pot deplasa pe vertical n funcie de grosimea tablelor. Apsarea asupra tablei se face cu
arcurile 5.
Fig.5.3.1.
Fig.5.3.2.
ndreptarea are loc prin trecerea semifabricatului printre cele dou rnduri de
cilindri aezai n zig-zag.
9
Se utilizeaz n mod curent maini de ndreptat tabl cu apte cilindri .

ndreptarea mai precis se obine cu un numr mai mare de cilindri.
Fig.5.3.3.Schema de principiu
Fig.5.3.4.Masina de indreptat table(de planat)

b. Maini pentru ndreptat bare i profile
Mainile pentru ndreptat bare i profile pot fi acionate manual sau mecanic.
1) Presa pentru ndreptat cu acionare manual (fig. 5.3.5) servete la ndreptarea
barelor i profilelor de dimensiuni reduse. Exercitarea presiunii se face pe partea convex
a semifabricatelor sau pieselor aezate pe suporturile 1, acionndu-se cu roata de min
2, prin intermediul urubului 3, la captul cruia este fixat prisma 4.
10
Fig.5.3.5.
2)Maina pentru ndreptat bare laminate cu seciune rotund (fig. 5.3.6) se compune din trei perechi de role hiperbolice nclinate sub un unghi de 2025,fixate pe un cadru, n aa fel nct la micarea de rotaie a cadrului, rolele execut micare de rotaie n
jurul axei lor. In micarea de rotaie, perechea de role 1 produce micarea de avans a
barei care se ndreapt, iar perechile 2 i 3 realizeaz ndreptarea. Inversnd sensul de
rotaie al cadrului 5, se inverseaz i sensul micrii de avans, i, n acest fel, se poate
trece bara de ndreptatde mai multe ori printre role.
Unele maini snt prevzute cu filiera 4 pentru calibrarea barelor. Maina are o
productivitate ridicat i se poate folosi pentru bare cu diametrele cuprinse ntre 6150
mm. Barele cu diametrul pn la 40 mm (fig. 5.1.5) se pot ndrepta cu o main constituit
din dou role 3, una de form paraboloidal i alta de form elipsoidal. Bara, n micarea
ei printre cele dou role, se reazem pe ghidaje prismatice aflate la partea superioar a
batiului 2.
Fig.5.3.6.
Pentru ndreptarea mecanic a barelor, profilelor de dimensiuni mari se pot utiliza:
1. maini de ndreptat i calibrat bare.
2. prese mecanice.
3. maini de planat cu cilindri.
11
Fig.5.3.7.Masina de indreptat
Fig.5.3.8.Schema de principiu
La mainile pentru ndreptat profile rolele de ndreptat 2 i 3 (fig. 5.3.9) au forma

profilului laminatului de ndreptat.
Fig.5.3.9
Fig.5.3.10.
Pentru indreptarea semifabricatelor de dimensiuni mari se pot utiliza masini si utilajele grele: prese hidraulice, ciocane pneumatice.
12
Fig.5.3.11.Presa hidraulica
Fig.5.3.12.Presa cu excentric
13

folosite mai rar.
producie.
14

complexe.
etc.);
15
7.NTREINEREA MAINILOR l UTILAJELOR PENTRU

NDREPTAT
La mainile pentru ndreptat lucrrile de ntreinere se axeaz pe verificarea permanent a lagrelor, pompelor de ungere, instalaiei electrice. Totodat, se urmrete
gradul de uzare al uruburilor de micare, al piulielor i al ghidajelor, se nlocuiesc garniturile pentru eliminarea scurgerilor de ulei.
Intreinerea preselor mecanice i hidraulice prezint lucrri comune n ceea ce privete ungerea mainii care trebuie fcut n conformitate cu prescripiile din cartea
mainii; verificarea tuturor pieselor asamblate n care scop se controleaz periodic strngerea uruburilor de la glisiere i de la lagre; curirea ambreiajelor i a frnelor; verificarea jocurilor din lagre; dup o perioad de 3 000 de ore de exploatare, rulmenii vor fi

Categoria
reparatiei
Revizia tehnic (Rt)
Scopul
Faze tehnologice
Se constat starea

reparaie.
i ungere.
- Se verific dispozitivele care asigu-
Loc executie
In instalaie
Importanta
asigur meninerea in
16
Reparaia curent de
gradul I (Rc1)
Reparaia curent de
gradul II (Rc2)
- Se verific toate

reface piesele sau
avansat.
r securitatea muncii.
intre piese.
exterioar.
mijlocie.
schimbri.
In instalaie
Asigur funcionarea
In instalaie sau in
atelierul mecanic
central (utilaje
mai mici i uor
de transportat)
i instalaiilor.
In instalaie sau in
atelierul mecanic
central (utilaje cu
gabarite reduse i
uor de
transportat)
Este redat integral


const in:
garnituri uzate;
17

circulaie in lagre sau alte dispozitive speciale. In timpul splrii, se cur filtrele ori decate ori se infund i, acolo unde exist, se pune in funciune separatorul centrifugal
impuriti.
18

Defectiunea
Consecinte
Cauze

peste 1000C)

- suprasarcina;
- suprapresiuni,
demontri repetate;
Impurificri

i garnituri;
- aciuni abrazive.

utilaj;
impuriti.
Infiltraii de aer

Mod de remediere

nominale;
pompei;
zgomotului;
nivelul uleiului.

urub etc.).
19
Filtrul
Ungatorul
Conductele
Imbinarile filetate
Cilindrul
Elemente de
fixare
20

vopsirea parial.

munca .
21

8.1.MSURI DE TEHNIC A SECURITII MUNCII LA MAINILE l UTILAJELE PENTRU NDREPTAT
La mainile i utilajele pentru debitat, ndreptat i ndoit accidentele de munc au

un caracter mai grav i pot aprea n numr mai mare, dac nu se iau toate msurile de
Principalele cauze care produc accidente Ia aceste maini snt datorate defeciunilor a mecanismele de acionare, ghidare, frnare sau rigiditii sczute sau din cauza uzrii
la matrie i stane; nerespectarea procesului tehnologic, folosirea unor materiale
este necesar ca aceste maini s fie prevzute cu aprtori de protecie i dispozitive de
siguran i protecie.
Aprtori le trebuie s protejeze transmisiile de curele, roi dinate,conurile de friciune, tablourile cu sigurane electrice etc. Aceste aprtori lipsesc n mod distinct, fiind
comune la toate utilajele. Dispozitivele de protecie la foarfecele-ghilotin se monteaz
att n zona de tiere prin rigle de protecie reglabile, ct i prin dispozitive de pornire ale
mainii, pentru eventualele atingeri involuntare ale pedalei.
Intruct pedalele foarfecelor-ghilotin snt n form de bare pe toat lungimea batiului, se folosesc trei aprtoare rabatndu-se numai apartoarea din dreptul operatorului care lucreaz la foarfece. Suplimentar, foarfecele este dotat i cu grilele de protecie .
Intruct semifabricatele i materialele debitate prezint muchii ascuite, obligatorie
purtarea de ctre personalul muncitor a mnuilor sau palmarelor, a orurilor etc.
La presele cu excentric, cele mai frecvente accidente snt cauzate de repetarea
loviturii n lipsa comenzii. Protecia mpotriva loviturilor duble se face cu dispozitive care
22
blocheaz mecanismul de declanare a micrii,dispozitive de protecie cu grtar, dispozitive electrice cu celul fotoelectric,dispozitive de declanare cu ambele mini, pedala
fiind suspendat etc.
Fig.8.1.1.Efectele sociale i economice ale accidentelor de munca
23
9.BIBLIOGRAFIE
3.Imagini
MEdCTCNDIPT / UIP
Gheorghe Ion s.a.

2008
1978
1979
7.Repararea si intretinerea masinilor si utilajelor pentru debitarea tablelor

9. Repararea si intretinerea masinilor si utilajelor pentru indoirea tablelor
10.Lacatuserie generala mecanica
24

Tema
UTILAJELOR PENTRU PRELUCRAREA TABLELOR
NDRUMTOR:
Prof.
Elev:
Clasa:
2015
2.CUPRINSUL
1.Tema proiectului
2.Cuprins
3.Argument
4.Introducere
5.Indreptarea tablelor
5.1.Masini si utilaje pentru indreptat

6.Debitarea tablelor
8
10
6.1.Generalitati
10
6.2.Debitarea mecanica a tablelor
11
6.3.Debitarea termica a tablelor
17
6.3.1.Debitarea cu flacara de gaze
17
6.3.2.Debitarea cu plasma
19
7.Indoirea tablelor
7.1.Generalitati
8.Masini si utilaje pentru indoire
21
21
23
8.1.Clasificarea masinilor pentru indoire
23
8.2.Masini pentru indoit tabla
24

10.Intretinerea masinilor si utilajelor pentru debitat, indreptat si indoit
26
26
27
29
29
10.4.Defectiuni si remedieri ale instalatiilor hidraulice
31
31
32
33
2
11.1. Norme de tehnica a securitatii muncii la masini de debitat,

intreptat si indoit
12.Bibliografie
34
11.2. Norme de tehnica a securitatii muncii la debitarea cu flacara
35
11.3.Poluarea ambientului de lucru la debitarea cu plasma
36
37
3.ARGUMENT
centrate pe elev.
cadrul unei echipe.
Proiectul INTRETINEREA SI REPARAREA UTILAJELOR PENTRU PRELUCRAREA
TABLELOR implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala specifice
pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc mai ales datorita uzarii si
strivirii.
5

Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sistemelor de siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu a pieselor masinilor,
uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelor de reparare, marirea
rezistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii principalelor imbinari, modernizarea
subansamblurilor, mecanismelor etc..
In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei si directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele batiurilor.reducerea
preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrautateste brusc caracteristicile de
exploatare ale masinilor-unelte.
1.
2.
3.
4.
5.
Lucrul in echipa.
4.INTRODUCERE
5.INDREPTAREA TABLELOR
5.1.MASINI SI UTILAJE PENTRU INDREPTAT
Indreptarea semifabricatelor se execut cu scopul eliminrii deformaiilor aprute
n timpul transportului depozitrii sau efecturii unor operaii tehnologice.
Prin ndreptare, materialele snt aduse la forma plan sau rectilinie. Semifabricatele i
materialele supuse operaiei de ndreptare trebuie s aib o plasticitate bun.
In funcie de mrimea i plasticitatea semifabricatelor i materialelor, ndreptarea
se poate executa la cald sau la rece, manual sau mecanic.
Dup felul semifabricatelor se disting maini pentru ndreptat table, maini pentru
ndreptat profile i evi, maini pentru ndreptat srm etc.
a. Maini pentru ndreptat tabl
Mainile pentru ndreptat tabl pot fi acionate manual i mecanic.
1) Maina pentru ndreptat table acionat manual (fig. 5.1.1) este destinat
ndreptrii tablelor 1 (de dimensiuni mai mici) prin trecerea repetat a acestora printre
cilindrii 2 acionai de roile dinate 3 de la mecanismul cu manivel 4. Reglarea distanei
dintre cilindri, n funcie de grosimea tablei, se realizeaz printr-un mecanism acionat de
roata de mn 5.
2) Maina pentru ndreptat table acionat mecanic (fig. 5.1.2) realizeaz ndreptarea tablei 1 n mod analog celei manuale cu deosebirea c cilindrii 2, al cror numr este mai mare, snt acionai mecanic de la un motor. Prinderea tablei n vederea antrenrii
ci n main se realizeaz cu roata 3, ghidarea fcndu-se cu rolele 4. Cilindrii superiori se
pot deplasa pe vertical n funcie de grosimea tablelor. Apsarea asupra tablei se face cu
arcurile 5.
Fig.5.1.1.
Fig.5.1.2.
8
b. Maini pentru ndreptat bare i profile

Mainile pentru ndreptat bare i profile pot fi acionate manual sau mecanic.
1) Presa pentru ndreptat cu acionare manual (fig. 5.1.3) servete la ndreptarea
barelor i profilelor de dimensiuni reduse. Exercitarea presiunii se face pe partea convex
a semifabricatelor sau pieselor aezate pe suporturile 1, acionndu-se cu roata de min
2, prin intermediul urubului 3, la captul cruia este fixat prisma 4.
Fig.5.1.3.
2)Maina pentru ndreptat bare laminate cu seciune rotund (fig. 5.1.4) se compune din trei perechi de role hiperbolice nclinate sub un unghi de 2025,fixate pe un cadru, n aa fel nct la micarea de rotaie a cadrului, rolele execut micare de rotaie n
jurul axei lor. In micarea de rotaie, perechea de role 1 produce micarea de avans a
barei care se ndreapt, iar perechile 2 i 3 realizeaz ndreptarea. Inversnd sensul de
rotaie al cadrului 5, se inverseaz i sensul micrii de avans, i, n acest fel, se poate
trece bara de ndreptatde mai multe ori printre role.
Unele maini snt prevzute cu filiera 4 pentru calibrarea barelor. Maina are o
productivitate ridicat i se poate folosi pentru bare cu diametrele cuprinse ntre 6150
mm. Barele cu diametrul pn la 40 mm (fig. 5.1.5) se pot ndrepta cu o main constituit
din dou role 3, una de form paraboloidal i alta de form elipsoidal. Bara, n micarea
ei printre cele dou role, se reazem pe ghidaje prismatice aflate la partea superioar a
batiului 2.
Fig.5.1.4.
9
La mainile pentru ndreptat profile rolele de ndreptat 2 i 3 (fig. 5.1.6) au forma

profilului laminatului de ndreptat.
Fig.5.1.5
Fig.5.1.6.
6.DEBITAREA TABLELOR
6.1.GENERALITATI
DEFINIIE:
Debitarea semifabricatelor este operaia tehnologic de separare complet sau
parial a semifabricatelor, sub aciunea unor fore exterioare.
Clasificarea metodelor de debitare

10
Debitarea este operaia prin care semifabricatele snt aduse la dimensiunile

necesare pentru prelucrarea mecanic ulterioar. Aceast operaie poate fi executat
prin deformare plastic, achiere, topire sau ardere local etc.
6.2.DEBITAREA MECANICA A TABLELOR

6.2.1.DEBITAREA MECANICA A TABLELOR PRIN FORFECARE
Mainile pentru debitat prin deformare plastic execut forfecarea semifabricatelor
cu ajutorul lamelor paralele i nclinate, flcilor (pentru bare laminate), cuitelor disc etc.
Foarfecele ghilotin este folosit pentru debitarea unor semifabricate din tabl
sau platband, linia de tiere fiind dreapt.
Fig.6.1.Foarfeca ghilotina
Uzual, aceste maini se construiesc pentru semifabricate avnd lungimea liniei de
tiere de 5004 000 mm, iar grosimea de 1 8 mm. Exist ns i foarfece pentru tabl,
avnd lungimea liniei de tiere pn Ia 8 000 mm i 60 mm grosime, utilizate de antierele
navale. Tierea se execut cu ajutorul unor lame paralele sau nclinate ntre care exist
un joc, a crui valoare depinde de grosimea tablelor de tiat (fig. 6.2, a, b). Frecvena
micrii traversei mobile este de 3060 c.d/min, ns ea poate fi pn la 300 c.d/min n
cazul foarfecelor incluse n linii automate.
11
Fig.6.2.Pozitia relativa a lamelor foarfecelui

Pentru acionarea foarfecelor se utilizeaz sisteme mecanice, hidraulice sau hidromecanice.
In figura 6.3. este reprezentat schema cinematic a unui foarfece uor acionat
mecanic. Micarea de la motorul electric 1 se transmite la volantul 2, la arborele cotit 4
prin intermediul cuplajului 3 i apoi, prin intermediul bielelor 5, la lama mobil 6. Foarfecele poate fi oprit cu frna 7, montat direct pe arborele cotit.
Fig.6.3.Schema cinematica a unui foarfece usor

La foarfecele mijlociu (fig.6.4), micarea de la motorul 1 se transmite la arborele cotit
2, prin intermediul unui reductor de turaii 3, format din angrenaje cilindrice; la foarfecele greu, deoarece turaia arborelui cotit este redus, reductorul este realizat din angrenaje melcate, arborele cotit avnd dubl acionare, n scopul simetrizrii ncrcrii i
deci a simetrizrilor ncrcrii la cele dou capete. In figur, cu V s-a notat volantul, cu F frna i cu C-cuplajul.
12
Fig.6.4.Schema cinematica a unui foarfece mijlociu

Foarfecele cu aciune hidromecanic (fig. 6.5) dispune de un motor hidraulic 1 care
acioneaz sistemul de prghii 2,3 i 4, ale crui elemente finale 5 snt asamblate cu traversa mobil 6.
13
Fig.6.6.Foarfeca cu actionare hidraulica
Mainile pentru tiat cu role cu axe paralele
sint destinate pentru

tierea n fii a benzilor laminate la rece. Rolele tietoare se monteaz cu o suprapu
nere S=0,2...0,5 din grosimea benzii ce urmeaz a fi tiat.
Fig.6.7.Masina de debitat cu role

In figura 6.8. este reprezentat schema cinemtic a unei maini pentru debitat cu
dou perechi de role. Cele dou perechi de role 1 primesc micarea de la motorul 2 prin
intermediul reductorului 3, arborelui 4, a sistemului de roi dinate z1, z2 i axele cardanice 5. Jocul lateral dintre role se realizeaz prin deplasarea arborilor portrole cu ajutorul
mecanismului 6, iar limea semifabricatului prin deplasarea cadrului II cu motorul electric 7 prin sistemul urub-piuli 8. Reglarea fin a suprapunerii rolelor se face cu ajutorul
bucelor excentrice 9, acionate de angrenajul melc-roat melcat 10, iar reglarea brut
14
se obine prin nclinarea batiurilor oscilante interioare cu roi de mn prin intermediul

unor angrenaje cu melc 11.
Fig.6.8.Schema cinematica.Masina de debitat cu role
6.2.2.DEBITAREA MECANICA A TABLELOR PRIN ASCHIERE

La debitarea mecanic prin achiere se utilizeaz urmtoarele maini i utilaje:
Maina de debitat cu band.
Maina de debitat cu disc abraziv.
Se utilizeaz pentru debitarea semifabricatelor cu grosimea maximum 200 mm.Este
acionat electromecanic.n timpul operaiei de debitare se utilizeaz lichid de rcire.
Fig.6.9.Ferastraul mecanic alternativ

Se utilizeaz la debitarea semifabricatelor tip bar, profile de dimensiuni(grosimi)
mari.Sculele achietoare sunt freze disc.
15
Fig.6.10.Masini de debitat circulare

Se utilizeaz pentru debitarea metalelor i aliajelor la care se cere ca limea tieturii s fie mic.Pnza este tip band cu grosimea 0,8-1 mm,fiind antrenat de dou discuri care primesc micarea de la un motor electric.
Fig.6.11.Masina de debitat cu banda
16
6.3.DEBITAREA TERMICA A TABLELOR

6.3.1.DEBITAREA CU FLACARA DE GAZE
Tierea cu flacra de gaze, cu arcul electric, cu jetul de plasm etc., dei este o
operaie de separare sau de desprindere, adic contrar mbinrii, formeaz un procedeu
conex sudrii, deoarece folosete sursele de energie termic de la sudare.
Tierea oelurilor moi cu flacr de gaze i jet de oxigen este o tiere prin ardere i
se bazeaz pe faptul c, temperatura de ardere n oxigen a acestor oeluri este inferioar
temperaturii de topire. n acest scop, locul de nceput de tiere se aduce la temperatura
de aprindere, respectiv de ardere, dup care se proiecteaz un jet de oxigen de tiere
care produce o ardere rapid a metalului pe ntreaga grosime, rezultnd o tietur de calitate.
Arcul electric este, de asemenea, folosit la tiere, care poate fi realizat fie prin topire, fie prin ardere; n ultimul caz, la locul de incandescen se insufl un jet de oxigen.
Folosirea noilor surse de temperaturi foarte nalte i cu densiti mari de energie (jet de
plasm, laser etc.) face posibil i tierea metalelor sau a aliajelor greu fuzibile.
n ntreprinderile moderne, mainile de tiere snt complet automate, la care comanda este fotoelectric (dup desene la aceeai scar sau micorate pn la 1 : 100), sau
numeric (cu benzi perforate), dotate cu echipament electronic, care pot executa tieturi
cu suprafee tiate de nalt calitate i cu un mare grad de precizie pentru abateri la dimensiunile nominale.
Tierea metalelor cu grosime mare este avantajos s fie executat dup nclzire,
n care caz vitezele de tiere obinute snt mai mari, iar consumul de gaz combustibil i
oxigen pe unitatea de lungime tiat este mult mai redus. Este recomandabil ca tierea
s fie executat la temperaturi de 500-600C, dac este posibil chiar i la temperaturi de
peste 1 000C.
n ntreprinderile siderurgice, tierea la temperaturi nalte este o operaie curent,
deoarece n procesul tehnologic semifabricatele snt nclzite, astfel nct operaia de tiere poate fi inclus pe fluxul de fabricaie cnd materialul se afl n stare cald. In acest caz,
17
operaiile de aducere i de rsturnare a blocurilor, bramelor i aglelor snt mecanizate i

se dispune de maini de tiere corespunztoare tierii la cald. Pentru tierea materialelor
cu grosimea de 50 -100 mm, vitezele de tiere la temperaturi de 1 000C snt de peste 4
ori mai mari, fa de tierea la temperaturi obinuite. In industria siderurgic, gazele
combustibile folosite pentru tiere snt gazele naturale, gazul de iluminat i propanul care
prezint avantajul unor arderi lente.
Mecanizarea i automatizarea operaiei de tiere se face prin folosirea mainilor de
tiere cu flacr de gaze astfel nct dirijarea flcrii i a jetului de oxigen de tiere s nu
se mai execute cu suflaiuri manuale dup linia de tiere trasat in prealabil pe piesa de
lucru, ci aceast operaie s fie executat cu suflaiuri montate pe o main. Operaia trebuie astfel condus, nct dup tiere s nu mai fie necesar nici o operaie de prelucrare,
de asemenea tierea s fie executat simultan cu suflaiuri multiple, n vederea obinerii
de productiviti ct mai mari. Economicitatea folosirii mainilor de tiere este n funcie
de numeroi factori: capacitatea de tiere a mainii, numrul de suflaiuri ale mainii cu
care se execut simultan tierea pieselor respective, productivitatea instalaiei, cota de
amortizare a investiiilor etc.
Mainile de tiere cu flacra de gaze snt considerate maini-unelte, la care scula
de prelucrare este suflaiul; tierea nu se face prin contactul direct al sculei, prin separarea pieselor tiate, care se obine prin deplasrile suflaiului de tiere la distana necesar
grosimii respective supuse operaiei.
Dac ns seria de piese de tiat permite introducerea unei maini de tiere, este
indicat folosirea acestor maini, deoarece se pot obine suprafee tiate de calitate att
n privina dimensiunilor pieselor, ct i a rugozitii suprafeelor.
Pentru serii mari de piese se recomand mainile la care nu numai tierea se face automat, ci la care i comanda operaiei de tiere este automatizat, cu posibilitatea folosirii
mecanismelor centrale de antrenare cu fotoscop i a mai multor suflaiuri, ceea ce conduce la obinerea de piese precise, de o calitate superioar a tieturilor la un pre de cost
redus.
In prezent, mainile mari pentru tiere automat snt echipate cu agregate complexe cu
trei suflaiuri, care la lungimi mari execut dintr-o singur trecere rosturi n X, Y i K cu
precizia necesar.
Mainile moderne de tiere automat, echipate cu suflaiuri multiple mai sunt echipate i cu reglarea automat capacitiv a distanei bec-piesa de tiat
18
Fig.6.13.Masina de taiere automata
Fig.6.14.Masina de debitat cu suflaiuri multiple
6.3.2. DEBITAREA CU PLASM

Prin tierea unei piese metalice se produce distrugerea local a legturilor
coezionale n zona unde se face tierea. Calitatea unei tieturi se apreciaz dup rugozitatea suprafetelor tieturii si dup extinderea zonei influentat termic de procesul de
tiere, unde pot s apar dilatri, contractii, transformri structurale, absorbtii de gaze,
oxidri, reduceri, nitrurri, formri si descompuneri de faze intermetalice.
19
Tierea termic ale pieselor metalice se poate realiza prin:
tierea termic prin arderea metalului, de exemplu tierea cu oxigen, cu aplicabilitate limitat de conditia ca temperatura de aprindere n oxigen a metalului sau aliajului metalic s fie mai mic dect temperatura de topire;
tierea termic prin topirea metalului- tierea metalelor cu plasm; nu se impun
limitri de temperaturi si deci se poate aplica la orice metal sau aliaj.
Tierea cu plasm este mai performant pentru c plasma, fiind mai concentrat, are
o temperatur mult mai mare, ceea ce face posibil tierea metalelor si aliajelor metalice
conductoare electric, ce nu pot fi tiate cu oxigen: oteluri nalt aliate refractare si inoxidabile, aluminiu, cupru, titan. Datorit concentrrii energiei, se obtin viteze mari de
tiere, fr nclzire prealabil sau prelucrri ulterioare.
Fig.6.16.Debitarea cu plasma
20
7.INDOIREA TABLELOR
7.1.GENERALITATI
DEFINIIE:
Indoirea este operatia tehnologica de modificare a formei si dimensiunilor semifabricatelor,fara indepartare de material.

Semifabricatele supuse operaiei de ndoire sunt:table,bare,evi,srme,profiluri.
Metodele de ndoire sunt:
dup natura efortului dezvoltat:
ndoire manual;
ndoire mecanic.
dup temperatur:
ndoire la rece;
ndoire la cald.
21
Fig.7.1.2.Procesul de indoire
Capetele barei permit fixarea n vederea realizrii operaiei de ndoire.Ele nu sunt
supuse procesului de ndoire.Dup ndoire se constat c axa de simetrie (fibra medie
deformat) nu-i modific lungimea.Partea superioar a barei este solicitat la ntindere,iar partea inferioar la compresiune.Fibra medie (axa neutr) se utilizeaz pentru
calculul lungimii iniiale a semifabricatului.
r- raza de ndoire;
-unghiul la centru.
Fig.7.1.3.Elemente geometrice
Raza minim de ndoire,rmin depinde de grosimea materialului i de natura sa.
22
8.MASINI SI UTILAJE PENTRU INDOIRE

8.1.CLASIFICAREA MASINILOR PENTRU INDOIRE
ndoirea mecanic se aplic pentru semifabricate din categoria barelor, evilor, tablelor i a profilelor.
Mainile de ndoit sunt cu acionare:
electromecanic;
hidraulic;
pneumatic.
Fig.8.1.1.Masina de indoit table
Fig.8.1.2.Masina de indoit profile

23
8.2.MAINI PENTRU NDOIT TABL

Indoirea tablelor se execut n forme cilindrice, folosindu-se maini pentru ndoit cu
cilindri (cu valuri) i n unghi sau cu raze de curbur mici, operaia executndu-se pe
mainile pentru ndoit de tip abkant.
Mainile pentru ndoit cu cilindri se preteaz la ndoirea n forme cilindrice sau tronconice a tablelor i snt alctuite din trei cilindri acionai de un motor electric prin intermediul unui reductor. Schema ndoirii tablei n form cilindric este reprezentat n
figura, la care se deosebesc: cilindrii 1 i 2, prin care trece tabla de ndoit 3; cilindrul 2
poate fi deplasat pe vertical, obinndu-se n felul acesta modificarea razei de curbur
R.
Fig.8.2.1.Schema indoirii tablei

Presa pentru ndoit poate fi acionat mecanic sau hidraulic i servete la ndoirea
tablelor cu grosimi de 1-40 mm i lungimi de 1 200-4000mm dezvoltnd o for de
presare de 500 5 000 kN.
Indoirea se execut cu ajutorul unei matrie pentru ndoit montat pe presa propriu-zis. Scula se compune din poansonul 1 i matria 4, care corespunde profilului de
ndoit. Poansonul se fixeaz cu uruburile de strngere 3 n placa mobil 2 n care este executat un canal cu profilul n T. Placa de formare (matria) are pe fiecare latur cte un
profil pentru ndoire.
24
Fig.8.2.2.
Fig.8.2.3.Indoirea tablei
Maina pentru ndoit (abkant)

este asemntoare cu foarfecele
ghilotin cu deosebirea c n locul cuitelor se monteaz bare profilate pentru
ndoit i servete la ndoirea tablelor cu raze mici de curbur i de lungime
mare. Pe mese i placa se fixeaz cte o in de ndoire care au profilul corespunztor
piesei ce urmeaz a fi indoita. Masa inferioara este fixa. iar masa superioar se poate
cobor cu ajutorul suruburilor .Placa rabatabil are posibilitatea de a se roti in sus,
ajungand in pozitia punctat. Pentru executarea operaiei de ndoire, tabla se fixeaza
intre sine, dup care, prin ridicarea plcii rabatabile , se apasa cu sina rezultnd piesa
ndoit .
Fig.8.2.4.Masina de indoit
25

folosite mai rar.
producie.
26

complexe.
etc.);
10.NTREINEREA MAINILOR l UTILAJELOR PENTRU DEBITAT, NDREPTAT l NDOIT
La mainile pentru debitat, ntreinerea const n verificarea funcionrii motorului

electric, mecanismului de avans, a dispozitivului de fixare a semifabricatului, instalaiei de
ungere, precum i a strii ghidajelor i a arborelui principal. n afar de aceste lucrri de
ntreinere, care snt proprii tuturor mainilor pentru debitat, mai apar i altele care
depind de tipul mainii respective, cum ar fi:
Ia ferstraiele alternative se verific funcionarea sistemului hidraulic de comand,
precum i uzrile ce apar n mecanismele micrii rectilinii alternative;
27
la ferstraiele cu panglic se verific starea arborilor, a discurilor pe care se nfoar

pnza i a lagrelor;
la foarfecele ghilotin se verific starea excentricului i a cuitelor, care, dac prezint
uzri avansate, se nlocuiesc. De asemenea, se verific mbinrile sudate, se regleaz jocul
ntre suportul mobil i batiu, precum i jocul din lagre.
La mainile pentru ndreptat lucrrile de ntreinere se axeaz pe verificarea permanent a lagrelor, pompelor de ungere, instalaiei electrice. Totodat, se urmrete
gradul de uzare al uruburilor de micare, al piulielor i al ghidajelor, se nlocuiesc garniturile pentru eliminarea scurgerilor de ulei.
ntreinerea mainilor pentru ndoit const n verificarea motoarelor electrice,
cuplajelor i ghidajelor.
La mainile pentru ndoit acionate mecanic se verific jocul roilor dinate, uzarea
uruburilor i piulielor de la sistemul de strngere al semifabricatelor, precum i articulaiile sistemului basculant pentru ndoit (abkant).
Cnd acionarea mainilor pentru ndoit este hidraulic (n cazul preselor pentru
ndoit) se verific elementele de acionare a coborrii i ridicrii poansonului, remediinduse eventualele defecte.
Intreinerea preselor mecanice i hidraulice prezint lucrri comune n ceea ce privete ungerea mainii care trebuie fcut n conformitate cu prescripiile din cartea
mainii; verificarea tuturor pieselor asamblate n care scop se controleaz periodic strngerea uruburilor de la glisiere i de la lagre; curirea ambreiajelor i a frnelor; verificarea jocurilor din lagre; dup o perioad de 3 000 de ore de exploatare, rulmenii vor fi
28

Categoria
reparatiei
Scopul
Faze tehnologice
Revizia tehnic (Rt)
Se constat starea
Reparaia curent de
gradul I (Rc1)
Reparaia curent de
gradul II (Rc2)
- Se verific toate

reface piesele sau
avansat.

reparaie.
i ungere.
intre piese.
exterioar.
mijlocie.
schimbri.
Loc executie
Importanta
In instalaie

asigur meninerea in
In instalaie
Asigur funcionarea
In instalaie sau in
atelierul mecanic
central (utilaje
mai mici i uor
de transportat)
i instalaiilor.
In instalaie sau in
atelierul mecanic
central (utilaje cu
gabarite reduse i
uor de
transportat)
Este redat integral


const in:
29

garnituri uzate;
30
circulaie in lagre sau alte dispozitive speciale. In timpul splrii, se cur filtrele ori decate ori se infund i, acolo unde exist, se pune in funciune separatorul centrifugal
impuriti.

Defectiunea
Consecinte
Cauze

peste 1000C)

- suprasarcina;
- suprapresiuni,
demontri repetate;
Impurificri

i garnituri;
- aciuni abrazive.

utilaj;
impuriti.
Infiltraii de aer

Mod de remediere

nominale;
pompei;
zgomotului;
nivelul uleiului.

urub etc.).
31
Filtrul
Ungatorul
Conductele
Imbinarile filetate
Cilindrul
Elemente de
fixare
32

vopsirea parial.

munca .
33
11.1.MSURI DE TEHNIC A SECURITII MUNCII LA MAINILE l

UTILAJELE PENTRU DEBITAT, NDREPTAT l NDOIT
La mainile i utilajele pentru debitat, ndreptat i ndoit accidentele de munc au

un caracter mai grav i pot aprea n numr mai mare, dac nu se iau toate msurile de
Principalele cauze care produc accidente Ia aceste maini snt datorate defeciunilor a mecanismele de acionare, ghidare, frnare sau rigiditii sczute sau din cauza uzrii
la matrie i stane; nerespectarea procesului tehnologic, folosirea unor materiale
este necesar ca aceste maini s fie prevzute cu aprtori de protecie i dispozitive de
siguran i protecie.
Aprtori le trebuie s protejeze transmisiile de curele, roi dinate,conurile de friciune, tablourile cu sigurane electrice etc. Aceste aprtori lipsesc n mod distinct, fiind
comune la toate utilajele. Dispozitivele de protecie la foarfecele-ghilotin se monteaz
att n zona de tiere prin rigle de protecie reglabile, ct i prin dispozitive de pornire ale
mainii, pentru eventualele atingeri involuntare ale pedalei.
Intruct pedalele foarfecelor-ghilotin snt n form de bare pe toat lungimea batiului, se folosesc trei aprtoare rabatndu-se numai apartoarea din dreptul operatorului care lucreaz la foarfece. Suplimentar, foarfecele este dotat i cu grilele de protecie .
Intruct semifabricatele i materialele debitate prezint muchii ascuite, obligatorie
purtarea de ctre personalul muncitor a mnuilor sau palmarelor, a orurilor etc.
34
La presele cu excentric, cele mai frecvente accidente snt cauzate de repetarea

loviturii n lipsa comenzii. Protecia mpotriva loviturilor duble se face cu dispozitive care
blocheaz mecanismul de declanare a micrii,dispozitive de protecie cu grtar, dispozitive electrice cu celul fotoelectric,dispozitive de declanare cu ambele mini, pedala
fiind suspendat etc.
11.2.MSURI DE TEHNIC A SECURITII MUNCII

LA TIEREA I PRELUCRAREA CU FLACR DE
GAZE
La tierea i prelucrarea cu flacra de gaze, msurile de tehnic a securitii

muncii care trebuie luate snt asemntoare cu cele de la sudarea cu gaze, innduse
seam de gazele i de utilajele folosite. Pentru generatoarele de acetilen sau buteliile de
acetilen, pentru buteliile de oxigen, robinete, reductoare, suflaiuri, tuburi etc. se vor
respecta msurile specifice.
Pentru tiere, piesele vopsite se vor cura de-a lungul rostului ce urmeaz a fi tiat; curirea se va face pe o lime de minimum 100 mm de fiecare parte. Dac piesele
au pe ele materiale inflamabile, se vor cura complet, spre a nu se produce incendii. Dup tiere, piesele vor fi introduse n conteinere nchise i apoi evacuate.
Se recomand stropirea pieselor tiate, cu ap. n cazul cnd se produc multe gaze
arse i fum, cum snt operaiile de flamare i scobire, se vor instala hote de exhaustare a
fumului produs, n special dac operaia este mecanizat, i jeturi de ap pentru nlturarea zgurei formate.
Fig.7.1.Echipament de protectie la debitarea cu flacara de gaze

35
11.3. ASPECTE PRIVIND POLUAREA AMBIENTULUI DE

LUCRU LA DEBITAREA CU PLASMA
Prelucrarea cu plasm a materialelor metalice (oteluri inoxidabile, metale si aliaje

neferoase) se caracterizeaz prin emanarea de noxe (substante nocive, zgomot si radiatii
luminoase), periculoase pentru sntatea operatorului. n consecint, sunt necesare
msuri pentru diminuarea polurii mediului, cum ar fi:
echiparea instalatiei cu sisteme de ventilatie;
procesarea cu plasm sub o perdea de ap cu ajutorul unui dus aer-ap sau
sub un clopot de protectie din ap ;
procesarea cu plasm deasupra unui jet de ap, care are rolul de a rci sI
transporta rapid masa de metal topit si zgura din rostul de tiere;
procesarea cu plasm prin imersie a piesei la o adncime 60...80 mm de la
suprafata apei cu consecinte negative asupra propriettilor metalului dup tiere; n
compensatie se obtin deformatii termice mici, iar zona influentat termic este redus.
36
12.BIBLIOGRAFIE
3.Imagini
MEdCTCNDIPT / UIP
Gheorghe Ion s.a.

2008
1978
1979
7.Repararea si intretinerea masinilor si utilajelor pentru debitarea tablelor

9. Repararea si intretinerea masinilor si utilajelor pentru indoirea tablelor
37

Tema
GHIDAJELOR
NDRUMTOR:
Profesor
Elev:
Clasa:
2015
2.CUPRINSUL
1.Tema proiectului
2.Cuprins
3.Argument
4.Ghidajele masinilor-unelte
4.1.Clasificarea ghidajelor
5.Tipuri constructive de ghidaje
6.Reglarea ghidajelor
7.Fenomene de uzura.Cauze
8.Procesul tehnologic de reparare si intretinere

8.1.Elementele procesului tehnologic
8.2.Documentatia necesara elaborarii procesului tehnologic de reparatii
10.Tehnologii de reparare a ghidajelor
10.1.Prelucrari mecanice prin aschiere
10.2.Razuirea manuala
10.3.Incarcarea prin sudare electrica
10.4.Incarcarea pieselor prin sudare cu plasma
11.Controlul ghidajelor
12.Norme de tehnica securitatii muncii la intretinerea si repararea ghidajelor

13.Bibliografie
12
15
16
17
17
17
18
20
20
21
22
22
22
29
30
31
33
33
35
3.ARGUMENT

cheie i uniti de competen profesionale. Competenele profesionale sunt grupate
n uniti de competen generale i specializate.
muncii.

nct s dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de munc,
pentru asumarea rolului n societate ca persoane responsabile, care se instruiesc pe
tot parcursul vieii. Aceste cerine, necesare unei viei adaptate la exigenele societii


centrate pe elev.


Considerente tehnice
In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzare nentrerupta a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din componenta
acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, dimensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari
timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale straturilor superficiale ale metalului din care sunt confectionate piesele, de viteza relativa de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum
si de unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea
din alte cauze.
se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc mai ales
datorita uzarii si strivirii.
In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor, suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc.
datorita cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a repararii defectuoase.
reparare, marirea rezistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii principalelor imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc..
Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru stabilirea marimii uzarii limita a organelor componente, ale masinilor ,utilajelor si instalatiilor.Aceasta se refera in primul rind la piesele principale ca:batiuri,mese,arbori
1.
2.
3.
4.
5.
Lucrul in echipa.
4.GHIDAJELE MASINILOR-UNELTE
4.1.CLASIFICAREA GHIDAJELOR
Ghidajele mainilor-unelte au rolul de a conduce n timpul funcionrii organele mobile, cum sunt: sniile, mesele, suporturile etc. i de a susine aceste organe.
In funcie de traiectoria dup care se deplaseaz organul mobil, se disting trei
tipuri de ghidaje, i anume :
ghidaje rectilinii (plane);
ghidaje cilindrice ;
ghidaje circulare.
Ghidajele mainilor-unelte se realizeaz prin combinarea a cel puin dou profile,

care pot fi :
de acelai fel numite ghidaje cu acelai profil;
combinaii de profile numite ghidaje combinate.
Un cuplu de ghidare este format din mai multe suprafee active care indeplinesc diferite funcii. Astfel se disting suprafeele de conducere , care determin
traiectoria organului mobil, suprafeele de susinere , ce suport greutatea organului
mobil i suprafeele de nchidere care asigur poziia n plan a acestuia.
In majoritatea cazurilor, suprafeele de nchidere se realizeaz priu intermediul
riglelor de nchidere .
Ghidajele rectilinii (plane). Aceste ghidaje asigur deplasarea n ambele sensuri a organului mobil dup o traiectorie rectilinie.
Fig.4.1.1.Ghidaje cu profil plan
In figura 4.1.1.snt reprezentate dou ghidaje cu profile plane folosite la

mainile de frezat longitudinale (fig. 4.1.1., a) i la mainile de rectificat grele (fig.
4.1.1., b).
La aceste ghidaje, suprafeele de conducere 1 snt aezate n plan vertical, iar
cele de susinere 2 i de nchidere 4, n plan orizontal. Pentru reglarea jocului n plan
orizontal se folosesc penele de reglare 3.
Ghidajul din figura 4.1.1., b nu are suprafa de nchidere. Deoarece aceste

ghidaje nu snt autoreglabile, precizia mainii-unelte este afectat de uzura lor, produs n timp.
Susinerea i conducerea organului mobil se realizeaz, n acest caz, de ctre

cele dou suprafee 1 i 2 ale profilelor. Aceste ghidaje prezint avantajul autoreglrii. In schimb, folosirea combinaiei de profile (A i V) duce la complicaii tehnologice deosebite. Acestea deoarece ajustarea prin rzuire a suprafeelor de ghidare
uzate, pentru a se obine contactul pe ambele profile, reprezint o operaie extrem de
grea.
Ghidajele rectilinii, reprezentate n figura 4.1.2. , sunt formate din dou profile
n coad de rndunic, fiind folosite n cazul mainilor de frezat, la ghidajele suportului portcuit de la strunguri etc.
Fig.4.1.2.
In cazul acestui tip de ghidaj, suprafeele 1 i 3 ndeplinesc funciile de conducere i nchidere, iar suprafeele 2, funcia de susinere. Pentru reglarea jocului n
plan orizontal se folosete pana de reglare 4.
Ghidajele cilindrice. Aceste ghidaje asigur deplasarea organului mobil tot
dup o traiectorie rectilinie, dar, n unele cazuri, permit i realizarea unei micri oscilatorii, n jurul axei profilului cilindric.
In mod frecvent, aceste ghidaje se ntlnesc la mainile-unelte de gurit radiale ,
pentru realizarea ghidrii braului pe coloana. Construcia coloanei este astfel conceput net permite i rotirea braului n jurul axei geometrice a acesteia.
Fig.4.1.3.Masina de gaurit radiala
Ghidajele circulare. Ele asigur realizarea traiectoriei circulare dup care se

deplaseaz organul mobil, i snt utilizate n cazul mainilor-unelte la care organele
mobile efectueaz o micare de rotaie n jurul unei axe verticale, cum snt platourile
strungurilor carusel, capetele-revolver etc. ,
La proiectarea i asamblarea acestor ghidaje trebuie s se in seama de faptul
c este necesar s se asigure o micare circular precis, fr joc axial.
Pentru aceasta se prevede posibilitatea de compensare a jocurilor rezultate din uzur.
Fig.4.1.4.Ghidaje circulare
Profilele ghidajelor circulare (fig. 4.1.4) pot. fi : plane, plan-nclinate (numite i

unghiulare) i biunghiulare (n V).
Profilul plan (fig. 4.1.4, a) se utilizeaz la ghidajele circulare cu diametre mari
(platourile strungurilor-carusel cu diametrul peste 2 000 mm). Ele nu asigur dect
susinerea organului mobil. Pentru conducere (ghidarea radial a organului mobil)
trebuie prevzut un ghidaj radial.
Profilul unghiular (fig. 4.1.4, b) i cel biunghiular (4.1.4, c) ndeplinesc ambele

funcii (susinere i conducere), fiind utilizate la strungurile-carusel i la mesele circulare ale mainilor de frezat, ale mainilor de rectificat plan cu mas rotativ i ale
mainilor de mortezat.
In ceea ce privete execuia, ghidajele circulare snt mai simple dect celelalte
tipuri de ghidaje i deci mai uor de prelucrat i ntreinut.
Fig.4.1.5.Strungul carusel
5.TIPURI CONSTRUCTIVE DE GHIDAJE

Natura frecrii dintre suprafeele n contact ale organelor cuplului de ghidare
(mobil i fix) depinde de modul n caic se realizeaz acest contact.
Dac contactul este direct, frecarea este cu alunecare, iar ghidajele se numesc
ghidaje fr elemente intermediare (de alunecare).
Dac contactul este indirect, adic ntre suprafeele de ghidare ale elementului
mobil i cele ale organului fix se afl elemente intermediare de tipul corpurilor de
rostogolire, atunci frecarea este cu rostogolire, i ghidajele se vor numi ghidaje cu elemente intermediare (de rostogolire).
Ghidajele de alunecare. Aceste ghidaje snt foarte mult utilizate n construcia
de maini-unelte. Ele pot fi de dou feluri: ghidaje dintr-o bucat (cu organul fix sau
mobil) i ghidaje aplicate (pe organul fix sau mobil).
Ghidajele dintr-o bucat (fig. 5.1) fac corp comun cu batiul mainii- unelte sau cu
organul mobil, ceea ce presupune utilizarea unui singur material, comun, pentru confecionarea acestora.
Fig.5.1.Ghidaj dintr-o bucata
Ghidajele aplicate (pe organul fix sau mobil) se confecioneaz obinuit din oel
sau font de calitate superioar.
Fa de ghidajele dintr-o bucat, ghidajele aplicate prezint urmtoarele avantaje :
durabilitate ridicat, ca urmare a folosirii materialelor cu caliti superioare ;
posibilitate de prelucrare i nlocuire mai uoar n caz de uzur.
Ca dezavantaj se subliniaz necesitatea efecturii unor prelucrri suplimentare
pentru fixarea acestora, scumpind n acest fel construcia.
Ghidajele aplicate pe batiu se fixeaz cu uruburi. Pentru a asigura centrarea, cit i
descrcarea uruburilor de eforturile transversale, mbinarea se face, de obicei, cu canal i pan (fig. 5.2., a).
Fig.5.2.Ghidaj cu canal si pana
Pentru a se evita gurirea suprafeei de ghidare, ghidajele cu profil n A ,se fixeaz

cu uruburi cu cap cilindric crestat i loca hexagonal (fig. 5.2., b), iar pentru fixarea
ghidajelor cu profil plan se adopt soluiile din figura 5.3, a i b. In figura 5.4 ,s-a exemplificat cazul unui ghidaj aplicat la organul mobil (sania capului-revolver al unui
strung semiautomat).
10
Fig.5.3.
Fig.5.4.
In cazul batiurilor din oel executate prin sudare, ghidajele se fixeaz tot prin sudare (fig. 5.5, a, b, c i d).
Fig.5.5.Ghidaje sudate
Ghidajele aplicate din materiale plastice asigur o deplasare uniform, nesacadat,

a sniilor mainilor-unelte, ndeosebi n cazul vitezelor mici i foarte mici de avans.
Ca rezultat al experienelor efectuate, ghidajele aplicate din materiale plastice i
gsesc utilizarea la mainile-unelte grele, cum snt: strungurile plane, strungurile-carusel, mainile de frezat longitudinale, mainile de rabotat etc.
11
Ghidajele de rostogolire. Aceste ghidaje au cptat o rspndire foarte mare

n ultima perioad, datorit frecrii reduse a elementelor n contact i a micorrii
efortului necesar pentru deplasarea organului mobil.
In funcie de traiectoria dup care se deplaseaz organul mobil, ghidajele de
rostogolire se clasific n : ghidaje pentru micare rectilinie i ghidaje pentru micare
circular.
In general, un ghidaj de rostogolire se compune din urmtoarele elemente :
corpurile de rulare , care pot fi bile, role sau ace, cile de rulare , care la ghidajele rectilinii snt formate din bare, iar la cele circulare din inele i colivia .
Fig.5.7.Ghidaj de rostogolire
Din punctul de vedere al contactului dintre corpurile de rulare i cile de

rulare, ghidajele de rostogolire se mpart n :
ghidaje fr strngerea prealabil a corpurilor de rulare, aceasta realizndu-se
numai datorit greutii proprii a organului mobil;
ghidaje cu strngere prealabil, cu posibilitatea de reglare a ei prin intermediul
unor dispozitive speciale.
6.REGLAREA GHIDAJELOR
Ajustarea ghidajelor i a pieselor mobile conjugate este o operaie care necesit

un volum mare de munc. Pentru a simplifica operaia de ajustare i reglare a jocurilor dintre suprafeele n contact, att la montare ct i n timpul funcionrii mainii
se prevd pentru organul mobil dispozitive speciale de reglare (pies de compensaie).
Astfel, pentru reglarea ghidajelor rectilinii se utilizeaz, n general, penele de
reglare (cu profil dreptunghiular, trapezoidal sau de paralelogram).
Ghidajele cu profil n A sau n V, fiind autoreglabile, nu reclam utilizarea dispozitivelor de reglare. In schimb, pentru reglarea ghidajelor cu profil n coad de
rndunic se pot utiliza mai multe soluii constructive. Cele mai simple din punct de
vedere tehnologic snt penele cu profil de paralelogram (fig. 6.1).
12
Fig.6.1.Pana cu profil paralelogram
Fig.6.2.Pana cu profil trapezoidal
Aceast variant prezint inconvenientul c uzura penelor nu este constant n

lungul lor, ca rezultat al presiunii de contact mai mare n dreptul uruburilor de reglare.
Reglarea jocurilor cu ajutorul penelor cu profil trapezoidal (fig. 6.2) este mai
bun, deoarece asigur o repartiie mai uniform a presiunii de contact i deci o uzur mai redus.
In cazul variantei reprezentate n figura 6.2, a, jocul se regleaz prin intermediul urubului 1, dup ce, n prealabil, s-a slbit urubul 2, iar n cazul variantei din
figura 6.2, b, reglarea este determinat de mrimea adaosului intermediar 1.
In figura 6.3 snt reprezentate variantele folosite pentru reglarea ghidajelor cu
ajutorul penelor nclinate (1 :40 pn la 1 : 100). Deplasarea longitudinal a penelor 1
se face prin intermediul uruburilor de reglare 2 (fig. 6.3, a, b, c i d), care au posibilitatea s deplaseze penele (cu clci) n ambele sensuri.
Un exemplu de preluare a jocului cu ajutorul unei pene nclinate 1 i urubului
2, n cazul ghidajelor n coad de rndunic, s-a reprezentat n figura 6.3, e.
Dispozitivele de reglare cu pene au rigiditate sczut, fapt ce influeneaz negativ rigiditatea organului mobil, favoriznd apariia vibraiilor.
Ghidajele dintr-o bucat se execut, n general, din aceleai materiale ca i cele
ale organului fix (batiu) sau ale celui mobil. In aceste cazuri, organul fix sau mobil al
mainii-unelte se execut din fonte superioare sau speciale, prin turnare.
In cazul ghidajelor aplicate, organul fix sau mobil se execut dintr-un material
ieftin, iar ghidajele dintr-un material calitativ superior primului (fonte aliate, oeluri
de calitate i materiale plastice).
Asamblarea mecanismelor cu micare de translaie ncepe, n primul rnd, prin
asigurarea preciziei necesare la asamblare, precum i a poziiilor reciproce ale
pieselor ce se afl n micare de translaie. Piesele cu ghidaje i piesele conjugate se
aduc la locul de asamblare prelucrate definitiv sau necesitnd anumite operaii de finisare.
13
In cazul ghidajelor executate dintr-o bucat cu batiul, n cadrul seciilor de

montare se execut numai lucrrile de finisare.
La ghidajele aplicate (demontabile), asamblarea ncepe cu fixarea pe batiu a
plcilor ghidajelor. Plcile lungi i subiri se fixeaz nainte de finisarea batiurilor,
prin canal i pan dreapt sau n coad de rndunic i uruburi . Plcile se execut cu
un adaos de prelucrare, n vederea finisrii.
In majoritatea cazurilor, pentru mrirea rezistenei la uzur, ghidajele din oel
se cementeaz i se clesc sau se nitrureaz.
Ghidajele tratate termic se finiseaz dup fixarea lor pe batiu prin rectificare
sau prin rodare.
Fig.6.3.Variante de reglare a ghidajelor

Plcile de ghidare, groase i rigide, se finiseaz nainte de montare. Poziia precis a ghidajelor se obine ns prin rectificarea sau prin rzuirea suprafeelor de fixare pe batiu . Acest procedeu se aplic, n special, n cazul plcilor de ghidare nitrurate.
14
7.FENOMENUL DE UZURA.CAUZE
tipuri de frecare: limit (onctuoas prin aderen sau semiuscat); semifluid
(mixt); elasto-hidrodinamic ( HHD ) i fluid ( hidrodinamic, gazodinamic, magneto-hidrodinamic ).
aceste condiii se recomand folosirea unor aditivi cu onctuozitate i presiune extrem, folosirea unor lubrifiani solizi ( grafit, bisulfur de molibden ) sau acoperirea
cu un strat depus chimic ( oxid sau sulfur metalic ). Frecarea limit se intalnete la
Frecarea semifluid (mixt) apare la limita frecrii fluide, atunci cand suprafeele conjugate prezint un anumit grad de rugozitate. In acest caz, dei pelicula de
lubrifiant are o grosime corespunztoare, este intrerupt temporar, datorit varfurilor proeminente ale microasperitilor, aprand contactul direct dintre suprafee.
15


O consecin a uzrii prin adeziune este uneori griparea care apare la sarcini
cuplei.
contact.
Este uor de recunoscut dup urmele orientate pe direcia de micare. Caracterul nu se schimb, indiferent dac particulele abrazive provin din afar sau sunt
coninute intr-unul din corpurile de frecare, cum ar fi de exemplu, cazul pieselor recondiionate prin metalizare, cromare, oelizare sau sudare.

16

onctuozitate. Pentru creterea onctuozitii se adaug cantiti mici de acizi grai,
care duc la micorarea coeficientului de frecare. Acetia ins duc la intensificarea ritmului de uzur chimic.
8.PROCESUL TEHNOLOGIC DE REPARARE SI INTRETINERE


al unitii de reparaii, care cuprinde totalitatea aciunilor ce se intreprind pentru
restabilirea formelor i dimensiunilor iniiale ale pieselor ce se recondiioneaz sau
17
asamblrii.
compozite;

In momentul introducerii in reparaie a utilajului se intocmete foaia de constatare general, iar dup splare i demontare foaia de constatare detaliat. Aceast documentaie este necesar nu atat pentru intocmirea tehnologiei de recondiionare,
18
alte indicaii.
date referitoare la dimensiunile de gabarit, caracterul ajustajelor i precizia elementului de inchidere a lanului de dimensiuni. Caracterul ajustajului de multe ori este
constatarea defectelor pe care le prezint dup demontare, stabilindu-se piesele
bune, piesele pentru recondiionat i piesele rebut. De asemenea, aceste norme stau
la baza controlului interoperaional i final al produselor prelucrate. Pe lang precizarea condiiilor tehnice pe care trebuie s le indeplineasc piesele, se stabilesc me-
19
tode i aparatul sau instrumentul de control. Normele de recepie stabilesc de asemenea condiiile tehnice privind ansamblul, subansamblul sau produsul finit, piesele ce
se recondiioneaz, precum i aparatura indicat in aa fel incat produsul s-i recapete, pe cat posibil, parametrii de funcionare iniiali.
sau de serie mic la care nomenclatura produciei este foarte variat), sau se intocmesc plane de operaii (in cazul unei producii de serie mijlocie sau mare, cu o nomenclatur ceva mai redus, la un volum de producie mare).


20
adic acolo unde nomenclatura produciei este foarte variat iar seria de fabricare redus.
folosit;
de reparaie;
8. condiii tehnice;
control.
timp.
21
10.TEHNOLOGII DE REPARARE A GHIDAJELOR

10.1.PRELUCRARI MECANICE PRIN ASCHIERE
Suprafeele de alunecare ale ghidajelor se pot finisa prin : rabotare de
netezire, frezare de netezire, broare, rzuire, rectificare i rodare.
Rabotarea de netezire a ghidajelor, cu cuite late, se folosete, n special, n cazul mainilor-unelte grele, la care, datorit lungimii mari a acestora, nu este posibil
rectificarea. Metoda este utilizat la ghidajele netratate termic i pentru orice fel de
producie.
Rabotarea de netezire este un procedeu productiv i ieftin, n comparaie cu celelalte metode de finisare a ghidajelor.
Prelucrarea final a ghidajelor prin frezare este un procedeu foarte productiv, n special cnd se lucreaz cu o frez cu mai muli dini.
Calitatea i precizia suprafeelor obinute prin acest procedeu snt superioare,
i anume se poate obine clasa a 8-a de calitate, iar abaterea de la planitatea suprafeelor prelucrate poate 0,010,015 mm/1000 mm.
Broarea. Aceast metod de finisare a suprafeelor de ghidare se afl nc n

stadiul experimental. Procedeul se recomand numai n cazul produciei n serie
mare, din cauza costului ridicat al sculei.
Rectificarea este metoda cea mai productiv de prelucrare final a suprafeelor de ghidare i, n acelai timp, cea mai rspndit, ca urmare a multiplelor
dezavantaje ale rzuirii : cost ridicat, imposibilitatea prelucrrii suprafeelor clite
etc.
Dezavantajele rectificrii snt:

necesitatea utilizrii unei maini-unelte speciale ;
limitarea lungimii ghidajelor care se rectific, datorit lipsei unei maini de rectificat corespunztoare.
10.2.RAZUIREA MANUALA
Aceast operaie este anevoioas i necesit mult manoper, n plus, ea trebuie efectuat numai de ctre personal specializat.
22
Pentru rzuire snt necesare dispozitive i scule adecvate, precum i aparate de

msurat i controlat corespunztoare.
Pentru pregtirea rzuirii suprafeelor de alunecare sau de conducere ale ghidajelor i meselor, trebuie alese bazele de msurare principale. De exemplu, la strung
se alege, ca baz, ghidajul de conducere al cruciorului. La mainile de alezat i frezat
longitudinal, mainile de burghiat prin coordonate etc., se iau ca baz suprafeele de
ghidare ale montanilor.
La stabilirea bazelor de msurare principale i auxiliare trebuie s se plece de

la dimensiunile, configuraia i destinaia suprafeei de referin care va servi ca baz
pentru msurare la rzuirea altor suprafee.
Pentru executarea operaiei de rzuire a ghidajelor unui batiu, acesta este adus
mai nti n poziie orizontal, lucru care se verific cu ajutorul unei nivele cadru, cu
sensibilitatea de 0,02/1 000 mm. La msurarea rectilinitii n direcie longitudinal,
nivela se aaz direct pe ghidajul batiului, iar la cea n direcie transversal pe un liniai (punte) plan paralel aezat pe cele dou ghidaje . Dup definitivarea reglrii orizontalitii se repet msurrile i se noteaz valorile obinute. Msurrile se fac n
intervale de 300400 mm. Pentru anularea influenei erorii nivelei, aceasta se deplaseaz paralel evitnd ntoarcerea ei cu 180. Aceeai regul este valabil i pentru
fazele urmtoare, cum este verificarea verticalitii coloanelor etc.
Maina astfel aezat i fr a fi ancorat cu buloane rmne liber pe tot timpul reparaiei. Mainile care se repar pe fundaia lor proprie, n timpul reparaiei se
slbesc buloanele, respectnd aceleai reguli.
Fig.10.2.1.Verificarea planitatii batiului
Rzuirea se execut n dou faze: degroare i finisare. La degroare se

ndeprteaz denivelrile mai pronunate fie cu rzuitorul fie cu pila. Concomitent cu
operaia de finisare, cnd se obine planeitaitea precis, se execut i operaia de
tuare verificnd i sporind n mod progresiv densitatea petelor de contact cu linilalul
de control.
23
La finisare trebuie folosite numai rzuitoare de mn cu plcue din carburi

metalice. De reinut faptul c poriunea de ling locul de aezare a montantului sau
montanilor (maini de alezat i frezat etc.), pe o lungime de circa 300500 mm se
execut cu o uoar nclinare progresiv n sus (pn la 0,03/100) , pentru anularea
efectului deformaiei, care este provocat de greutatea coloanei i a ppuilor.
Rzuirea ncepe ntotdeauna cu suprafeele principale de reazem, de separaie
sau de ghidare, pentru a uura verificarea suprafeelor secundare ale subansamblului. Rzuirea suprafeelor secundare se face n faza a doua, verificndu-se poziia lor
corect, n raport cu suprafeele de ghidare principale. Atunci cnd acest lucru nu este
posibil, suprafaa de reazem a subansamblului pe care se monteaz subansamblul dat
se ajusteaz prin rzuire.
Pe suprafaa ce trebuie rzuit se traseaz o reea de puncte situate n acelai
plan, aezate mai jos dect poriunea cea mai uzat a ghidajului. In timpul rzuirii,
aceste puncte nu snt atinse, ele servesc ca puncte de orientare, dup care se
rzuiete restul suprafeei. Acest procedeu asigur calitatea necesar rzuirii i reduce timpul de rzuire.
Fig.10.2.2.Sensul abaterilor
Trasarea reelei de puncte se face cu ajutorul unei rigle de control i sond,

cnd suprafeele snt nguste, i cu dispozitivul reprezentat n figura 10.2.3., cnd suprafeele snt mari. Rigla i dispozitivul cu dou piciorue sferice trebuie s fie strict
paralele cu partea lor superioar. La operaia de trasare a reelei de puncte se va utiliza o nivel cu bul de aer, oare via indica dac punctele ce se traseaz snt sau nu situate n acelai plan.
Se rzuie apoi poriunea cea mai uzat , care trebuie s fie mai jos decit toate
punctele de uzare, dup care se aaz dispozitivul cu unul din piciorue n punctul
obinut i cu al doilea n urmatorul punct .
Punctul se obine tot prin rzuire i prin citirea indicaiilor nivelei aezate pe
dispozitiv (bula de aer trebuie s se gseasc ntre repere).
24
Fig.10.2.3.
Dup obinerea celor trei puncte se extinde numrul lor prin folosirea dispozitivului de trasat reprezentat n figura 10.2.4.
Dispozitivul este reglat mai nti pe o plac de control, n aa fel ca acul comparatorului s indice poziia zero (reglarea se face prin modificarea nlimii picioruului
1). Operaia de trasare cu acest dispozitiv se face astfel: se aaz dispozitivul cu picioruele n punctele A1 i A2 i se rzuiete punctul A4 , pn n momentul cnd comparatorul va indica zero. Schimbnd picioruul n A3, se obine punctul A5. Se mut apoi
vrful comparatorului n A4 i se obine, prin rzuirea pn la valoarea zero, punctul
B1.
Operaia se repet pn cnd, pe suprafaa ce trebuie rzuit se obine o reea
suficient de puncte, dup care se poate trece la rzuirea restului suprafeei, fr a
atinge punctele.
Fig.10.2.4.
In cazul batiurilor cu mai multe ghidaje, n primul rnd se rzuiesc ghidajele cel
mai puin uzate, care apoi servesc ca baz pentru rzuirea celorlalte. De exemplu, la
batiul unui strung se rzuiete n primul rnd ghidajul plan 1 al ppuii mobile (fig.
10.2.5.) i apoi cel prismatic 2, fiindc ele snt cel mai puin uzate i pot fi rzuite mai
rapid i mai uor. Dup terminarea rzuirii suprafeelor superioare ale ghidajului, batiul se aaz ca n figura 10.2.6. pentru rzuirea suprafeei laterale B i a celei inferioare C. Aezarea se face n aceleai condiii de planeitate artate mai nainte.
25
Fig.10.2.5.
Fig.10.2.6.
Dup rzuire, batiul se ntoarce n poziia iniial n plan perfect orizontal n vederea executrii operaiilor de montaj. De reinut toleranele ntre operaii: pentru
executarea operaiilor de reparaie trebuie astfel alese nct abaterea total dup verificarea final a maniii-unelte s nu depeasc valoarea cuprins n normele de verificare.
In scopul reducerii volumului de lucrri la operaia de asamblare (mperecherea subansamblurilor i pieselor) semnul toleranei ntre operaii la reparaii,
trebuie s se stabileasc n timpul reparaiei, n aa fel ca la asamblare, toleranele nsumndu-se s se anuleze reciproc i s asigure montarea subansamblului n raport
cu planul de baz n limitele preciziei stabilite.
La rzuirea ghidajelor batiului, ale mesei sau ale cruciorului trebuie s se asigure abaterile indicate n norme la deplasarea mesei sau cruciorului dintr-o poziie
extrem n alta. Toate ghidajele mainilor-unelte cu excepia strungurilor paralele se
rzuiesc, cu o uoar convexitate (bombare n sus) n sens longitudinal .
La strungurile paralele i n general la acelea la care distana ntre vrfuri
depete 750 mm ghidajele trebuie s se prezinte dup rzuire astfel: ghidajul din
fa, convex (bombat n sus); ghidajul din spate, concav (bombat n jos).
Abaterea de la rectilinitate a ghidajelor se msoar din centrul batiului spre extremiti.
Operaia de rzuire depinde de forma rzuitorului i unghiul lui de ascuire.
Acest unghi, ca i poziia rzuitorului n raport cu suprafaa de prelucrat snt indicate
n figura 10.2.7..
26
Fig 10.2.7.
In timpul rzuirii, achia de metal este ndeprtat numai n cursa activ, adic
la micarea spre nainte. Pentru a obine o suprafa neted i precis, este necesar ca
la sfritul fiecrei curse active s se ridice rzuitorul de pe suprafaa de lucru. In caz
contrar pot rezulta zgrieturi.
Rzuitorul se ine cu mna dreapt sub un unghi de 30 fa de suprafaa de
rzuit i i se imprim o micare nainte, n timp ce cu mna stang se apas uor
nspre suprafaa de prelucrat. Lungimea cursei rzuitorului i lungimea urmei lsate
de el, cum i fora de apsare, depind de gradul de precizie a rzuirii.
Cu ct precizia ce trebuie obinut la rzuire este mai mare, cu att lungimea urmei trebuie s fie mai scurt. Direcia micrii rzuitorului se schimb tot timpul
pentru ca urmele respective s fie dirijate n direcii diferite i s se ntretaie . In
urma unei astfel de prelucrri, petele obinute snt mai vizibile, iar suprafaa prelucrat mai precis i mai uniform. Urmele rzuitorului trebuie s capete forme aproximativ ptrate.
Operaia ncepe cu o rzuire de degroare, n mai multe treceri, pn la apariia
unor pete mari, repartizate uniform pe ntreaga suprafa a ghidajelor. La nceput se
rzuiete cu micri puternice. Cnd petele ncep s devin egale, presiunea pe
rzuitor trebuie micorat. Pe msur ce se continu rzuirea, numrul petelor se
mrete. Operaia se sfirete cu o rzuire de finisare, fracionnd petele pn la obinerea numrului de pete corespunztor gradului de precizie cerut.
Rodarea se folosete, n special, la prelucrarea foarte fin a suprafeelor de

ghidare ale mainilor-unelte de nalt precizie (de exemplu, de rectificat).
Prin rodare se obine o cretere a preciziei dimensionale i de form, o foarte
bun etanare a dou piese conjugate, cum sunt cepul unui robinet cu corpul su,
supapa cu scaunul su etc. Cnd se urmrete etanarea perfect a dou piese con-jugate, ele se rodeaz mpreun, iar cnd se urmrete obinerea unei forme geometrice ct mai perfecte sau a unei nalte precizii dimensionale, piesa respectiv se
rodeaz cu ajutorul unei scule de form i dimensiuni corespunztoare pe care se depune pulberea sau pasta abraziv.
27
Condiia care trebuie ndeplinit n asemenea cazuri, n afar de form i dimensiuni, este ca scula s fie executat dintr-un metal mai moale dect piesa de prelucrat (font moale, oel moale, cupru, alam, etc.).
n primul caz rodarea se face prin deplasarea reciproc a pieselor ntre ele, iar
al doilea caz prin deplasarea relativ a piesei i sculei cu care se prelucreaz. n urma
acestei deplasri, are loc o aciune mecanic de mcinare a proeminenelor suprafeelor respective de ctre particulele abrazive i n felul acesta se obin suprafee cu un aspect mai uniform sau cu un aspect uniform lucios.
Rodarea se poate executa numai dup prelucrri care asigur o oarecare
precizie i deci adaosuri de prelucrare foarte mici (0,010,02 mm) cum sunt :strun
jirea cu diamant, alezarea, rectificarea etc.
La rodare, micarea poate fi combinat(rotaie i translaie) sau simpl, numai
rotaie sau numai translaie.
Suprafeele supuse rodrii pot avea diferite forme: plane,cilindrice, conice, profilate.Rodarea se aplic la finisarea de:robinete,supape,injectoare,batiuri .
Tehnologia rodrii. Dac rodarea se execut dup o prelucrare ngrijit n
urma creia adaosul de prelucrare nu este mai mare de 0,02 mm, ea se poate efectua
ntr-o singur faz.
n caz contrar, ea trebuie executat n dou faze i anume : o rodare prealabil
i o rodare definitiv. La rodarea prealabil, se folosesc pulberi abrazive cu granulaie
mai mare sau paste grosolane care au drept scop ndeprtarea celei mai mari pri
din adaosul de prelucrare. La rodarea definitiv, se folosesc pulberi mai fine (micropulberi) sau paste fine, aceast faz avnd drept scop ndeprtarea restului adaosului
de prelucrare i obinerea unor suprafee cu caliti corespunztoare.
n vederea rodrii, abrazivul se amestec cu lubrifiant corespunztor i se depune ntr-un strat subire pe una din piese.
n cazul rodrii cu paste, acestea se dilueaz cu un solvent ntr-un vas de sticl
sau porelan i se amestec bine pn ce se obine un fluid consistent. Pasta sau pulberea pregtit se depune pe pies dup ce aceasta a fost umezit cu petrol pentru a
avea o bun aderen.
Astfel pregtit, piesa se suprapune cu perechea ei care este fix i se mic
ntr-un anumit mod, exercitndu-se totodat asupra ei o uoar presiune.
n general, se execut micri de rotaie combinate cu translaie, astfel c traiectoria fiecrei granule abrazive la micarea urmtoare s nu coincid cu cea an-terioar.
Abrazivul care dup un numr de micri i pierde calitile achietoare se nde-prteaz cu o crp curat i se depune un strat nou de abraziv.
Operaia se repet pn ce se obin rezultatele prescrise. Verificarea se face
trasnd cu creta sau cu creionul linii longitudinale pe suprafaa uneia din piese i deplasarea reciproc de 2-3 ori a pieselor ntre ele.
28
Calitatea se apreciaz dup mrimea poriunilor de linie care au disprut n urma

frecrii pieselor. O suprafa corect rodat nu trebuie s prezinte zgrieturi sau pete
lucioase.
Operaia de rodare se termin atunci cnd, pe o suprafa de 25x25 mm2 se obin 4-5
pete mare.Anterior, suprafaa se poate prelucra prin rzuire.
Dup fiecare succesiune de micri, se demonteaz suprafeele, se spal cu petrol, se
terg i se continu operaia de rodare cu past proaspt.
La terminarea operaiei de rodare,suprafeele se spal cu petrol pentru a elimina orice urma de impuritate.
10.3.INCARCAREA PRIN SUDARE ELECTRICA

Inainte de recondiionare, piesa se cur prin splare-degresare, i se indeprteaz oxizii sau vopseaua de pe suprafaa care urmeaz a fi incrcat.

din aer.
25-30% din diametrul total al electrodului) se intrebuineaz la sudarea pieselor importante din oel carbon i oeluri aliate care sunt supuse unor regimuri grele de lucru, la sarcini dinamice, la frecri intense etc. Inveliul conine substane care formeaz gaze (amidon, fin comestibil, rumegu de lemn, celuloz etc.), zgur (feldspat, nisip cuaros, marmur etc.) cu proprieti dezoxidante (feromangan, ferosiliciu etc.), toate legate printr-un liant (sticl solubil, clei organic, dextrin etc.).
29
10.4.INCARCAREA PIESELOR PRIN SUDARE CU PLASMA


plasmogen) care se injecteaz din spatele electrodului. Aerul ionizat, precum i gazele dezvoltate ale arcului electric de sudur se gsesc la presiunea atmosferic, in
timp ce la plasm gazul plasmogen se introduce sub presiune, ceea ce determin viteze mari de curgere.
30
11.CONTROLUL GHIDAJELOR
Suprafeele ghidajelor batiului trebuie s ndeplineasc condiii severe n ceea ce
privete formelor geometrice care formeaz bazele principale ale batiului .
exactitatea poziiei lor reciproce (paralelismul, perpendicularitatea etc.);
precizia dimensiunilor geometrice care leag suprafeele ;
calitatea suprafeelor.
Verificarea rectilinitii. Se execut cu ajutorul nivelei cu bul de aer . Nivela se

deplaseaz succesiv de-a lungul suprafeei de ghidare, nregistrnd pentru fiecare
poriune abaterea de la rectilinitate.
Pentru verificarea rectilinitii ghidajelor cu lungimi mai mari de 1 600 mm, se

recomand utilizarea aparatelor optice.
Metodele optice de verificare a rectilinitii snt numeroase, cele mai rspndite
fiind metoda vizrii directe i metoda autocolimaiei.
Verificarea prin metoda vizrii directe (colimatiei) se face aeznd pe ghidajul

1, luneta 2 i colimatorul 3 (fig. 11.1).
Fig.11.1.
Colimatorul este format din obiectivul 4, n focarul cruia se afl dou fire reticulare luminate de sursa 5. Fasciculul de raze de lumin paralele care ies din colimator,
intrnd n lunet, proiecteaz n planul ei focal imaginea firelor reticulare. Aceast imagine, mpreun cu imaginea celor dou fire reticulare ale lunetei, se examineaz prin
ocularul 6.
Abaterile de la rectilinitate se msoar n felul urmtor : luneta i colimatorul se
aaz la capetele ghidajului, astfel nct imaginea ambelor perechi de fire reticulare,
care se vd n ocular, s coincid; apoi se deplaseaz colimatorul de-a lungul ghidajelor, citindu-se abaterile unghiulare, care se exprim prin deplasarea perechilor de
fire reticulare ale colimatorului i lunetei.
31
Procedeul permite verificarea rectilinitii att n plai: orizontal ct i n plan vertical.

Verificarea prin metoda autocolimaiei (fig. 11.2.). Pe ghidajul mainii- unelte 1
se aaz luneta autocolimatoare 2 i oglinda plan 3. Luneta autocolimatoare 2 este
prevzut cu o surs de lumin 4, care lumineaz placa de sticl cu fire reticulare 5,
aezat nclinat fa de axa optic a lunetei.
Fig.11.2.
Obiectivul lunetei 6 proiecteaz, pe oglinda 3, firele reticulare ale plcii 5, iar
aceasta le reflect napoi n lunet, vizarea lor fcndu-se cu ajutorul micrometrului
ocular 7. Dac poziia oglinzii 3 este strict perpendicular pe axa optic a lunetei 2,
firele reticulare ale plcii 5 coincid cu cele reflectate, ceea ce indic absena abaterii
de la rectilinitate. Orice abatere de la aceast poziie determin deplasarea firelor reticulare reflectate.
Dup ndeprtarea plcii de pe suprafaa de ghidare, se examineaz repartiia petelor rezultate n urma contactului, pe unitatea de suprafa, repartiie care trebuie s
fie uniform i de o anumit valoare dat.
Verificarea poziiei reciproce a suprafeelor de ghidare. Aceast verificare se rezum, de obicei, la controlul paralelismului sau al perpendicularitii suprafeelor.
Cea mai simpl metod pentru verificarea paralelismului suprafeelor de ghidare
const n deplasarea pe cele dou suprafee ale ghidajelor a unei plci de control.
Paralelismul se apreciaz prin observarea petelor de vopsea rezultate n urma deplasrii plcii de control.
In figura 11.3 snt reprezentate dispozitivele folosite pentru verificarea paralelismului i a perpendicularitii suprafeelor de ghidare.
Fig.11.3.
32
Pentru controlul ghidajelor se folosesc, destul de des, metode combinate, prin care
se verific concomitent, cu aceleai mijloace de verificare, mai muli parametri, cum
ar fi : precizia formelor geometrice, poziia lor reciproc i chiar precizia dimensiunilor, care poziioneaz diferitele suprafee.

LA INTRETINEREA SI REPARAREA GHIDAJELOR
12.1.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA INTRETINERE SI REPARARE
uneltele si dispozitivele de ridicat (vinciuri, macarale, poduri rulante etc.)utilizate de echipa de reparatii trebuie sa fie in buna stare;
33

incendiilor;
34
13.BIBLIOGRAFIE
1.Imagini
2.Intretinerea si repararea ghidajelor
Gheorghe Ion s.a.

1978
1979
35

Tema
CUTIEI DE VITEZE
Indrumtor,
profesor
Elev:
Clasa
IUNIE 2015
2.CUPRINSUL
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
Tema proiectului
Cuprinsul
Argumentul
Introducere
Strungul Normal SN 400
Cutia de viteze
Tehnologii generale aplicate
Cuprinsul procesului de reparatii
9. Particularitati tehnologice
10.Repararea cutiei de viteze
10.1.Repararea axului principal
10.2.Repararea arborilor si bucselor
10.3.Repararea rotilor dintate
10.4.Reglarea jocului la lagare si rulmenti
11.Calitatea si verificarea calitatii
12.Concluzii
13.N.T.S.M. la repararea cutiei de viteze
14.Bibliografie
1
2
3
6
8
11
12
16
17
17
19
20
21
22
24
24
25
25
26
27
29
30
31
3.ARGUMENTUL

piaa muncii.
tema NTREINEREA I REPARAREA CUTIEI DE VITEZE implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala specifice pregatirii sale
in domeniul tehnic.
reparatiei.
3
etc.
pieselor;
frecare;
4
instalatiilor.
In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei
si directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele batiurilor.Reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrautateste brusc caracteristicile de exploatare ale masinilor-unelte.
4.INTRODUCERE
Apariia i dezvoltarea societii omeneti a determinat creterea i diversificarea continu a necesarului de bunuri materiale. Pentru a face fa nevoilor
mereu crescute, omul a fost nevoit s perfecioneze continuu uneltele de producie, pentru a realiza performane din ce n ce mai ridicate privind precizia,
productivitatea i costul prelucrrilor. Dezvoltarea acestora a fost posibil datorit progreselor realizate n domeniul materialelor, al tehnologiilor de fabricaie,
al sistemelor de acionare i al automatizrii, ajungndu-se n zilele noastre la o
gam foarte larg de maini-unelte.
Ca urmare a progreselor realizate n diferitele domenii ale tiinei, n ultimele decenii a fost posibil realizarea celei mai moderne unelte create de om
pn acum calculatorul electronic numeric care a deschis o nou epoc n
istoria omenirii epoca informaional.
Efectele benefice ale implicrii tiinei n producie au fcut ca aceasta s
devin principala for de producie, avnd ca efect realizarea sistemelor de
producie moderne. Sistemele care reunesc maini-unelte, sisteme de deservire
i calculatoare electronice reprezint cele mai perfecionate sisteme de producie
realizate de om pn acum sistemele CIM (Computer Integrated Manufacturing) care realizeaz procesarea automat att a materiei ct i a informaiei.
Mainile-unelte fac parte din grupa mai larg a mainilor de lucru, care cuprinde
toate mainile destinate efecturii unor activiti diverse de prelucrare (prin diferite metode), de montaj, ambalare, etc.
Mainile-unelte sunt maini de lucru destinate prelucrrii pieselor prin
metoda achierii. Ele dein ponderea n sectorul construciilor de maini, datorit
faptului c metoda de prelucrare prin achiere asigur realizarea unei precizii
dimensionale i de form foarte bune i rugoziti dintre cele mai ridicate, pentru
majoritatea materialelor actuale, realiznd productiviti mai mari i costuri mai
reduse dect multe alte metode de prelucrare.
Datorit existenei mai multor procedee de prelucrare, diversitii foarte
mari a formelor i dimensiunilor pieselor prelucrate, i evoluiei conceptelor de
fabricaie ale produselor, mainile-unelte s-au diversificat continuu, n prezent
fiind cunoscute mii de tipo-dimensiuni.
Mainile de strunjit, sau strungurile, sunt maini-unelte destinate prelucrrii suprafeelor de revoluie prin procedeul strunjirii , la care micarea principal de achiere este o micare de rotaie executat de pies, iar micarea (sau
micrile) de avans este de regul o micare de translaie executat de scul,
cuitul de strunjit. Pe lng procedeul strunjirii, pe strunguri se pot realiza prelucrri i prin alte procedee, cum ar fi: gaurirea , frezarea sau rectificarea , utiliznd scule i accesorii speciale.
6
Clasificarea strungurilor se poate face dup criteriile generale de clasificare a mainilor-unelte, dar i dup unele criterii specifice, dup cum urmeaz:
strunguri universale (longitudinale, frontale, revolver, carusel);
strunguri specializate (de detalonat, de strunjit arbori cotii, de
prelucrat suprafee poligonale etc.);
strunguri speciale;
strunguri orizontale;
strunguri verticale;
strunguri cu comenzi manuale;
strunguri semiautomate;
strunguri automate;
strunguri monoax;
strunguri multiaxe;
strunguri monocuit;
strunguri multicuite;
Fig.4.1.Clasificarea strungurilor
5.STRUNGUL NORMAL
Strungurile normale sunt denumite i strunguri universale, ca urmare a faptului c , pe astfel de mainiunelte, pe lng operaiile de realizare a suprafeelor de revoluie (cilindrice, conice) i plane se pot realiza i suprafee elicoidale ( filete).
Dimensiunile caracteristice ale strungurilor normale (parametrii strungurilor
normale) sunt :
diametrul maxim de rotire peste batiu,
diametrul maxim de rotire peste crucior,
distana maxim ntre vrfuri.
n funcie de aceste dimensiuni caracteristice, strungurile normale se pot
clasifica n mai multe grupe :
strunguri mici cu diametrul maxim de rotire peste batiu mai mic de
250mm ;
strunguri mijlocii- ce permit prelucrarea unor piese cu diametre ntre
250-800mm ;
strunguri grele-pentru piese de diametre mai mari de 800mm.
Fig.5.1.Strungul Normal
5.1.STRUNGUL NORMAL.PARTI COMPONENTE
Fig.5.1.1.Strungul Normal. Parti componente

Strungul normal se executa in trei variante constructive, ce se deosebesc
intre ele numai prin distanta dintre varfurile strungului, si anume 750, 1000, 1
500 mm.Patul strungului sustine celelalte subansambluri.
Ghidajele patului strungului de forma prismatina si plana folosesc la
ghidarea saniei caruciorului si a papusii mobile.
Patul strungului se executa din fonta cenusie si se rigidizeaza printr-o
serie de nervuri in forma de U. Papusa fixa(cutia de viteze)este subansamblul
care cuprinde mecanismele pentru prinderea si actionarea semifabricatelor; ea
consta intr-o carcasa din fonta, in interiorul careia este montat un sistem de roti
dintate si cuplaje care transmit miscarea de rotatie de la motorul electric de actionare la arborele principal al strungului si la cutia de avansuri.
Transmiterea miscarii de la motorul electric de actionare la cutia de viteze
se face prin intermediul a patru curele trapezoidale.
Cel mai important element al papusii fixe il constitue arborele principal.
El se executa tubular, pentru a permite prelucrarea pieselor din semifabricate sub
forma de bare. La extremitatea din dreapta, arborele principal este prevazut la
9
exterior fie cu filet, fie cu o portiune conica, care serveste la montarea dispozitivelor de prindere a semifabricatelor (universal, platon etc.).
Constructia si precizia de executie, de reparare si de montare ale arborelui
principal si ghidajelor au o influenta hotaratoare asupra preciziei dimensionale, a
formei geometrice si a calitatii suprafetelor prelucrate.
Papusa mobila se compune din corpul propriu-zis, pinola si roata de mana. Pinola se deplaseaza axial, in vederea prinderii semifabricatului sau a realizarii avansului sculelor prinse in alezajul conic al pinolei, prin intermediul unui
surub si al unei piulite, precum si al rotii de mana. Pinola poate fi fixata in
pozitia dorita cu ajutorul parghiei.
Papusa mobila se poate deplasa manual de-a lungul ghidajelor strungului,
fixandu-se in pozitia dorita cu ajutorul unei bride si al suruburilor de fixare.
Corpul papusii mobile poate fi deplasat fata de placa suport in directie transversala, pentru strunjirea conica(inclinatie maxima 15)a pieselor lungi.
Cutia de avansuri si filete permite obtinerea diferitelor avansuri pentru
aschiere si filetare.Cutiile de filetare si avansuri se proiecteaza in mod curent
pentru gamafiletelor si a avansurilor frecvent utilizate. Pentru restul cazurilor se
utilizeaza rotile de schimb.
Cutia rotilor de schimb serveste pentru transmiterea miscarii de la cutia de
viteze la cutia de avansuri. Cutia cu lira rotilor de schimb contine un inversor si
una, doua sau trei perechi de roti dintate de schimb, cu ajutorul carora se poate
obtine aproape intreaga gama a filetelor standardizate (metrice, Whitworth,
modul si diametral Pitch).
Caruciorul strungului are rolul de a sustine scula aschietoare si de a-i
asigura miscarile de avans necesare. Acesta este format din cutia caruciorului,
sania longitudinala, sania transversala, placa rotitoare, sania portcutit cu roata de
mana si portcutitul.
Bara avansurilor sau bara de tractiune si surubul conductor servesc la
transmiterea miscarii de la cutia de avansuri si filete la carucior. Bara
avansurilor se utilizeaza in cazul strunjirii, iar surubul conductor in cazul filetarii. Motorul electric de actionare a strungului este un motor trifazat cu turatia
nereglabila. Legatura dintre motorul electric si cutia de viteze se face prin intermediul unei flanse.
Instalatia de racire-ungere este formata din motorul electric, avand pe
acelasi arbore montata o pompa, un rezervor, un filtru, conductele prin care se
aduce lichidul la racire in zona de aschiere si un robinet.
10
6.CUTIA DE VITEZE
Cutia de viteze este subansamblul care cuprinde mecanismele pentru

prinderea si actionarea semifabricatelor; ea consta intr-o carcasa din fonta, in
interiorul careia este montat un sistem de roti dintate si cuplaje care transmit
miscarea de rotatie de la motorul electric de actionare la arborele principal al
strungului si la cutia de avansuri.
Fig.6.1.Cutia de viteze.Strungul Normal SN 400

Transmiterea miscarii de la motorul electric de actionare la cutia de viteze se
face prin intermediul a patru curele trapezoidale.
Fig.6.2.Schema cinematica.Cutia de viteze.SN 400

Cel mai important element al cutiei de viteze il constitue arborele principal. El se executa tubular, pentru a permite prelucrarea pieselor din semifabricate sub forma de bare. La extremitatea din dreapta, arborele principal este
11
prevazut la exterior fie cu filet, fie cu o portiune conica, care serveste la montarea dispozitivelor de prindere a semifabricatelor (universal, platon etc.). Constructia si precizia de executie, de reparare si de montare ale arborelui principal
si ghidajelor au o influenta hotaratoare asupra preciziei dimensionale, a formei
geometrice si a calitatii suprafetelor prelucrate.

1.
2.
3.
4.


functionare;
12

1. curente
2. mijlocii
3. capitale


13



necesare.
urmatoarea:
sau buloane;
14

reparatii;
suprafetele de ghidare trebuie polozate la cotele optime pentru asigurarea
rapid;
pe parcusul repararii unei masini sau instalatii trebuie discutat cu reparatorii pentru a afla parerea lor despre exploatarea masinii despre starea si an15
duranta unor piese si, eventual, despre operatiile care vor fi necesare
stabilit.

16

10.vopsirea;


17
Arborii lungi trebuie sa se sprijine pe mai multe puncte spre a evita deformarea lor la depozitare. Batiurile mari si grele ramin, in vederea reparatiei, la
Demontrea organelor filetate este o operatie relativ usoara daca i se acorda atentia cuvenita. Se vor folosi numai chei in perfecta stare (nedecalibrate), de
preferinta tubulare. Cind demonatrea se face greu,se umezeste imbinarea cu petrol, se aplica lovituri pe fata laterala a piulitei sau se incearca stringerea si desfacerea surubului si filetului in mod succesiv, pina cind acesta se misca. Daca
nici de aceasta data nu reuseste demontarea, se incearca desurubarea piulitei dupa ce, in prealabil, a fost incalzita. Uneori, din cauza griparii filetului, este necesara distrugerea surubului prin taiere. Prezoanele se demonteaza cu doua piulite
si cheie fixa sau cu dispozitive speciale. Stifturile se scot cu ajutorul piulitelor
sau al unui surub, dupa cum sunt prevazute cu tija filetata sau gaura filetata. Celelalte stifturi se scot cu ajutorul dornurilor avind diametrul apropiat de al acestora.
Cuiele spintecate se deterioareaza cu ajutorul dispozitivelor. Daca cuiele
surub-piulita.
18
surubelnitelor.
Lagarele si bucsele montate prin presare se demonteaza cu ajutorul diferitelor
tipuri de prese.
si partile fixe. Celalalte tipuri de rulmenti se scot cu ajutorului unor dispozitive
si extractoare. Demontarea rulmentilor cu doua randuri de bile se executa fara a
se prinde ghiarele dispozitivului de marginile inelului interior, pentru a nu-l deteriora. Extragerea rulmentilor din piese cu dimensiuni mici se executa numai
prin transmiterea presiunii pe inelui exterior. Rulmaneti montati cu strangere se
demonteaza dupa ce in prealabil au fost incalziti cu ulei mineral la 90-100C.
Incalzirea se face prin turnarea uleiului fierbinte pe rulment, in timp ce arborele
se protejeaza cu asbest.
Rotitele dintate montate prin strangere, se demonteaza cu ajutorul dispozitivului si extractoarelor a caror constitutie este identica cu a acelora folosite
la demontarea rulmentilor. In cazul in care depresarea se face greu se procedeaza
la incalzirea rotii pana la temperaturi de 100-200C. Incalzirea trebuie sa se faca

19

maturilor;
curat se toarna benzina pana ce se acopera rulmentii, iar apoi se adauga ulei
mineral calitatea 305 in procent de 6-8% din volumul de benzina. In timpul
spalarii, inelele rulmentului se rotesc in sens contrar pana cand partile componente se curata complet. Daca rulmentul este prea imbacsit, se spala in doua
faze. La ultima faza se foloseste benzina curata. Spalarea in ulei fierbinte se face
intr-o baie incalzita electric pana la temperatura de 80C. Daca dupa spalare se
constata ca rulmentul are pete de coroziuni, se indeparteaza acestea cu panza de
emery (smirghel nr.000) uzata sau cu o pasta formata din oxid de crom si ulei
mineral, aplicata pe o bucata de pasla sau postav curat. Suprafata corodata se
freaca pana cand petele dispar, dupa care rulmentul se spala din nou cu benzina.
Dupa uscare rulmentul se asaza pe carton uscat si se unge cu ulei 305. Ungerea
rulmentului se face prin rotirea lui lenta in baia de ulei.

CONSTATARE
20
constatare.
costul reparatiei.
de exploatare;
de fabricatie;
21

deformate. Fusurile arborilor si ale axelor trebuie sa aiba o forma cilindrica fara
urme de lovire si fara rizuri. Canalele de pana trebuie sa fie curate, iar fetele laterale paralele.La rotile dintate, dantura trebuie sa fie curata, fara urme de ciupire
si fara fisuri. Se admit numai defectele care, in timpul reparatiei, pot fi eliminate. Uzura dintilor nu trebuie sa fie mai mare de 0,2 din modulul rotii.
fara urme de gripare, iar daca acestia au captuseala din compozitie se controleaza si aderenta prin ciocanire, cuzinetului in stare suspendata, sunetul emis
trebuind sa fie cristalin. Cuzinetul de care captuseala nu adera are un zgomot
infundat. O metoda precisa pentru verificarea aderarii compozitiei la cuzinet este
controlul cu ultrasunete.
9. PARTICULARITATI TEHNOLOGICE
Repararea cutiei de viteze. Cele mai numeroase si importante lucrari de
reparatii se efectueaza la cutia de viteza a strungului.
Uzarea pieselor componente ale cutiei de viteze. Diferitele piese ce intra
in componenta cutiei de vitze se uzeaza in mod diferential, in functie de gradul
de solicitare existent in timpul functionarii strungului. Principalele piese care se
uzeaza sunt urmatoarele:
1.Axul ambreajului si piesele montate pe el, si anume:
Piulita de la capatul axului prexinta o uzura maxima dupa aproximativ
13
500 ore de functionare a strungului. Cauza care provoaca aceasta uzura este presiunea axiala exercitata de axul ambreajului, care se transmite direct piulitei,
astfel ca filetul piulitei se uzeaza mai repede decat axul (piulita fiind executata
dintr-un material mai moale ca cel al axului).
22
2.Canelurile de la flansa rotii de curea. In timpul functionarii, canelurile fiind solicitate im mod deosebit, se produce o uzura a flancurilor, care poate capata valori de la 0,8-1 mm, pe canelura.
Datorita acestei uzuri, flansa poate fi scoasa din functiune, ceea ce impiedica repararea sau inlocuirea ei.
3.Rulmentii din saiba. Constructiv, rulmentii sunt asezati in interior, astfel
ca numai doua curele actioneaza direct, celalalte doua actionand in consola. Din
aceasta cauza apare o bataie frontala in rulmeti, care impreuna cu ungerea
nerospunzatoare a acestora face durata de functionare a rulmentiilor sa nu depaseasca 20 000 ore.
4.Lamelele ambreajului. Din cauza reglarii defectuoase, precum si din cauza solicitarilor insemnate, la turatii mari, uneori se intampla ca fetele frontale ale
lamelelor sa se arda, si ca rezultat grosimea acestora sa se reduca de la 2 mm
la 1,2- 1,4 mm in aprozimativ 8 000-9 000 ore.
5.Rotile dintate cu bucsele respective. Uzuri accentuate inregistreaza, in
general, la nivelul dintilor rotilor dintate, precum si la cel al bucselor respective.
Cauzele sunt:executia necospunzatoare a dintilor, ceea ce face ca angrenarea sa
fie incorecta, si repetatele schimari de viteza in timpul mersului, fara decuplarea
ambreajului.
6.Clichetul de schimabre a sensului. Uzura cea mai accentuata se produce la
varful clichetului, provocata de presiunea exercitata la pornirea si oprirea masinii-ulente. Timpul maxim de utilizare este de 8 500-9 000 ore.
7.Furca se uzeaza lateral pe zonele de contact cu mansonul. Din cauza frecarii, grosimea furcii se micsoreaza de la 20 mm la 16-17 mm, ceea ce face ca la
fiecare reparatie mijlocie sau capitala aceasta sa se repare, prin incarcare cu
sudura.
8.Axul canelat. Uzuri frecvente se semnalizeaza la rotile dintate, care din
cauza cuplarilor repetate, fara debreiarea ambreajului, capetele rotunjite ale
dintilor se fragmenteaza (dintii fiind cementati). In cazul unei exploatari rationale durabilitatea acestora se mentine de la o reparatie capitala la alta.
9.Pinionul dublu. Dantura pinionului nu se uzeaza, deoarece angrenarea este discontinua, iar solicitarile sunt mici (pinionul se cupleaza numai in mersul
inapoi).
Uzura pronuntata se produce insa la nivelul bucsei, care dupa aproximativ
8 000-9 000 ore de functionare trebuie schimabata.
10.Axul canelat. Grupul de roti, din cauza cuplarilor repetate, se uzeaza
frontal, necesitand ajustarea dintilor sau, uneori, chiar schimbarea rotii. Rotile
23
dintate, fiind agrenate continuu, nu prezinta uzura accentuata, ele putand functiona aproximativ 50 000 ore.
11.Axul principal si piesele montate pe el, si anume:
1.Rotile dintate nu prezinta o uzura accentuata a danturii. Se uzeaza insa
mult mai rapid ghearele de cuplare, care se rotunjesc, cuplarea devenind astfel
defectuoasa.
2.Axul propriu-zis prezinta uzura in zona de contact cu bucsele rotilor dintate, ceea ce face ca la fiecare reparatie capitala sa se rectifice arborele in zonele
respective. Pe locurile de contact cu bucsele, uzura ajunge la 0,8-1,5 mm.
Axul principal poate prezenta uzuri importante in doua zone, si anume:
in zona locurilor de alunecare a rotilor dintate;
la alezajul conic de centrare al axului principal, prin modificarea
formei geomatrice a acestuia.
In zona locurilor de alunecare a rotilor dintate, axul principal se uzeaza intre 0,8 si 1,5 mm pe diamentru, ceea ce face ca arborele principal sa aiba o functionare defectoasa.
10.REPARAREA CUTIEI DE VITEZE.

Principalele lucrari de reparatii sunt urmatoarele:
10.1.REPARAREA AXULUI PRINCIPAL.

Eliminarea jocurilor din portiunile de alunecare a rotilor, in timpul
reparatiilor mijlocii sau capitale, se realizeaza prin rectificarea axului pe portiunile mijlocii sau capitale, se realizeaza prin rectificarea axului pe portiunile respective sau prin confectionarea unor bucse noi, avand ca diametru interior, diametrul exterior al axului rezultat dupa rectificare.
Alezajul conic al axului principal se repara prin rectificare direct pe
strung, dupa ce axul principal a fost fixat definitiv in cutia de viteze.
Partile uzate ale axului pot fi reconditionate prin cromare. Operatia de
cromare se bazeaza pe proprietatile cromului de a se depune din solutiile
sarurilor lui, sub actiunea curentului electric continuu, pe piesele introduse in
electrolit.
24
La cromare, catodul este chiar piesa pe care se depune cromul, iar anodul
este constituit dintr-o placa de crom. Cromarea se aplica, in special, la capetele
axului unde se monteaza rulmentii cu role conice. Aceasta operatie reduce foarte
mult pretul de cost al reparatiei, deoarece confectionarea din nou a axului ar costa mult mai mult.
Grosimea stratului de crom depus este de 0,15-0,20 mm, astfel incat, dupa
inlaturarea adaosului de prelucrare prin rectificare, sa ramana un strat de crom
cu grosimea de 0,03-0,10 mm.
Reconditionarea prin metalizare a axului principal al strungului se face
prin depunerea unui strat de metal antifrictiune, prin pulverizare. In acest caz,
cuzinetul din fata, din bronz, se inlocuieste cu un cuzinet din otel.
10.2.REPARAREA ARBORILOR SI A BUCSELOR.

Partile cilindrice uzate ale arborilor se repara prin:
strunjire sau rectificare, daca este posibila modificarea alezajului
bucsei sau montarea unei bucse noi;
restabilirea dimensiunilor arborelui prin cromare sau incarcare prin
sudare electrica, metalizare etc.
Arborilor reparati li se verifica bataia radiala cu ajutorul comparatoarelor
cu cadran, prin asezarea lor pe prisme sau intre varfuri. Abaterea admisibila la
bataia radiala este de 0,05 mm la o lungime de 500mm.
La arborii canelati se admite o uzura la latimea canelurilor de maximum
0,1 mm o zura mai mare de 0,1 mm provoaca socuri la cuplarea brusca, cauzata
de jocurile dintre piese.
Imbinarile dintre arbori si piese montate pe el sunt tolerate in sistem arbore clasa 6 de precizie.
10.3.REPARAREA ROTILOR DINTATE

Se face la aparitia urmatoarelor defecte: uzura, ruperea sau sfaramarea
dintilor. Daca uzura dintilor este mare, repararea lor nu mai este posibila, deci
rotile trebuie sa fie inlocuite.
Daca uzura in grosime a dintilor nu depaseste limitele admise (pentru roti
de mica importanta cel mult 0,2 mm pentru module 1-3mm),adica, daca profilul
dintelui se pastreaza, atunci roata dintata respectiva poate asigura o exploatare
normala a strungului si deci poate fi lasata in functiune.
Se admite o uzura a varfurilor dintilor rotilor dintate in limitele de
15% din lungimea dintelui.
1225
Ruperea si sfaramarea dintilor sunt provocate de corpurile straine intrate

intamplator intre dinti sau de schimbarea neatenta a angrenarii.
O roata dintata care are un dinte rupt sau partial sfaramat nu poate fi lasata
in functiune.
Daca este necesara schimbarea unei roti dintate din cauza uzurii sau a ruperii unui dinte, atunci este mai rational sa se schimbe ambele roti dintate in
agrenarea (pereche de roti), din urmatoarele motive:
inlocuirea perechii de roti dintate asigura o mai buna angrenare, deoarece, de obicei, rotile dintate ale aceleiasi transmisii se confectioneaza cu aceleasi scule si pe aceeasi masina-unealta;
este foarte greu sa se execute o singura roata dintata de schimb, tinand seama de gradul de uzura al rotii dintate cu care angreneaza.
Rotile dintate noi, montate in timpul reparatiei, se vor executa cu respectarea tuturor conditiilor tehnice impuse la proiectarea masinii-unelte.
Rotile dintate solidare cu simicuplele cu gheare se inlocuiesc la fiecare
reparatie capitala din cauza uzarii suprafetelor de contact ale ghearelor. Daca
semicupla este piesa separata presata de roata, se preseaza ghearele semicuplelor
se reconditioneaza prin incarcare cu sudura si prelucrare mecanica ulterioara.
10.4.REGLAREA JOCULUI LA LAGARE SI RULMENTI.

Rulmentul din fata al axului principal se regleaza cu ajutotul piulitei. Slabindu-se stiftul de blocare al piulitei, prin rotireapiulitei se realizeaza deplasarea
axiala a inelului conic interior al rulmentului. Dupa reglare se strange stiftul de
blocare al piulitei. Prin rotirea piulitei la dreapta, se obtine strangerea rulmentului, iar prin rotirea la stanga, se slabeste rulmentul.
Rulmentul din spate al axului principal se regleaza in acelasi fel ca si cel
din fata, cu ajutorul piulitei.
Reglarea jocului la axele prevazute cu rulmenti cu role conice. Pentru
aceasta este necesar sa muncitorul care regleaza jocul la rulmenti sa cunoasca
bine constructia strungului si locurile unde se afla montati rulmentii respectivi,
deoarece reglarea se face cu mentinerea subansamblului in stare asamblata.
Reglarea se face numai pentru eliminarea jocului longitudinal al axului,
nicidecum pentru eliminarea jocului radial al rulmentului, deoarece atunci cand
rulmentul are joc radial insemana ca este uzat, deci trebuie schimbat.
Se ia ca exemplu axul prevazut cu doi rulmenti cu role conice la cele doua
extremitati. Reglarea se face prin slabirea piulitei, care fixeaza surubul, si prin
26
rotirea surubului la drapta, pana cand axul prezinta o functiomare normala, dupa
care se fixeaza din nou surubul cu piulita.
Prin functionarea normala a axului se intelege ca axul nu are joc longitudinal, nu are bataie radiala si se rostogoleste usor pe rulmenti. Aceasta incercare
se face usor, cu mana, de catre muncitorul care efectueaza reglarea.

cealalta .

uzura.
27
Dezavantajul metodei subansamblurilor este acela ca echipa de rodaj
trebuie sa fie mai numeroasa.
Rodajul cutiei de viteze se face cu ajutorul unui sistem de franare actionat
hidraulic.
Momentul de franare este asigurat prin presarea placilor de textolit pe ax
de catre pistoane.
Pistoanele primesc fluidul de forta prin ventilul cu trei cai, iar presiunea se
controleaza prin manometru.
Este recomandat ca in timpul rodajului efortul sa creasca in trepte de la
zero la o valoare maxima.
Vibratiile axului principal si ale intregii cutii de viteze se masoara ci stretoscopul; temperatura din lagare se constata cu termocuplul traductor.
Se cupleaza treptele de turatii care se obtin prin angrenaje reparate sau
inlocuite. Dupa o functiune a cutiei de viteze in regim de rodaj, timp de 6-8 ore,
in cazul ca vibratiile si temperaturile masurate sunt in limitele admisibile, rodajul se declara terminat.
28
12.CONCLUZII

neantrerupta a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din componenta acestora. Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari,
mecanisme sau ale intregii masini-unelte, fapt care determina reparatia.
Exploatarea corecta a masinilor, utilajelor si instalatiilor in bune conditii maresc
Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru
stabilirea marimii uzarii limita a organelor componente, ale masinilor, utilajelor si instalatiilor. Aceasta se refera in primul rind la piesele principale ca: batiuri, mese, arbori principali, etc., de care depind precizia si calitatea executiei.
Trebuie avut in vedere ca piesele nu se uzeaza in toate locurile unde au
fost prelucrate, ci numai unele dintre ele, iar reformarea pieselor si predarea lor
la fier vechi in foarte multe cazuri este neeconomica si nerentabila, deoarece
valoarea reziduala a pieselor este deosebit de mica. Reconditionarea pieselor
uzata duce la realizarea de economii insemnate de mijloace materiale, mareste
cantitatea de piese de schimb, imbunatateste conditiile de folosire a metalului si
reduce mult consumul de energie.
O eficienta economica deosebita se poate obtine prin organizarea de centre specializate de reconditionare a pieselor, unde se pot aplica tehnologii si utilaje de mare productivitate. Calculele si experienta pe linia reconditionarii au
demonstrat ca pretul pieselor reconditionate reprezinta 30-50% din costul
pieselor noi.
Criterilor durabilitatii consta in compararea resursei unei piese noi cu
resursa piesei reconditionate. Acest criteriu are in vedere si aspectul tehnologic
de alegere a celei mai eficiente motode sau a celui mai eficient procedeu tehnologic de reconditionare.
29

MUNCII
protectia muncii;
30
31
14.BIBLIOGRAFIE
1. Moraru; Margineanu; Oghinat

Utilajul si tehnologia meseriei
Constructii de masini, ,manual clasa a XI-a licee industriale cu profil mecanic;
BUCURESTI, EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA -1998
2.I.Gheorghe; M.Voicu; Paraschiv
3.N.Huzum; G.Rantz
I.Pop; S.Velicu
5.C.Ionescu; E.Margulescu
Utilajul si tehnologia prelucrarii metalelor
manual pentru scoli de maistri
6.C.Barbulescu;C.Ene; D.Saneanu; I.Bacanu; E.Ghinea
Cartea mecanicului sef din unitatile industriale
BUCURESTI, EDITURA TEHNICA -1983
7.I.Moraru; C.Aculai; E.Olarica; T.Oghina; E.Balaceanu
Tehnologia elaborari si prelucrari semifabricatelor
manual clasa a XII-a pentru licee tehnologice cu profil tehnic ,specializarea mecanica
BUCURESTI, EDITURA SIGMA 2002
32

8.V.Drobota; N.Atanasiu; N.Stere; N.Manolescu; M.Popovici;
Organe de masini si mecanisme
manual pentru licee industriale si agricole, clasele a X-a, a XI-a, a XII-a si scoli
profesionale
BUCURESTI, EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, R.A 1993
9.A.Ciocarlia; M.Vasilescu
Asamblarea, intretinerea si reparatia masinilor industriale
manual pentru clasa a XII-a , liceea industriale
BUCURESTI, EDITURA DIDACTICA ALL - 2000
12.Imagini
33

Tema
ASAMBLARILOR PRIN PENE I CANELURI
Indrumtor,
profesor
Elev:
Clasa
IUNIE 2015
1.CUPRINSUL
Tema proiectului
1. Cuprinsul
2. Argumentul
3. Asamblari prin pene si caneluri
3.1.Notiuni generale
3.2.Asamblari demontabile prin pene
3.2.1.Pene longitudinale
3.2.2.Asamblari prin pene paralele
3.2.3.Asamblari prin pene disc
3.3.Asamblari demontabile prin caneluri
3.3.1.Definire si clasificari
3.3.2.Asamblari prin caneluri dreptunghiulare
4. Tehnologii de asamblare prin pene
5. Tehnologii de asmblare prin caneluri
8. Calitatea si verificarea calitatii
9. Norme de tehnica securitatii muncii
10.Bibliografie
2
3
6
6
6
7
8
9
10
10
10
12
13
14
18
19
19
21
21
22
23
24
26
2.ARGUMENTUL

piaa muncii.
tema NTREINEREA I REPARAREA ASAMBLARILOR PRIN PENE SI
CANELURI implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala
specifice pregatirii sale in domeniul tehnic.
Asamblarile demontabile se caracterizeaza prin aceea ca folosesc organe
care permit montarea si demontarea, respective deplasarea relativa (in repaus
sau in timpul functionarii) a pieselor asamblate. Sunt asamblari cu cea mai mare
raspandire atat in constructia de masini, dispozitive si instalatii industriale cat si
in constructii metalice.
Imbinarile nu permit demontarea decat prin distrugerea partiala sau totala

a pieselor componente si pot fi obtinute prin intermediul mijloacelor mecanice
(mbinari nituite, mbinari prin coasere).
Asamblarile demontabile se pot realiza, fie folosind piese de forma data
(suruburi, pene, arbori si butuci canelati, bolturi, stifturi), fie pe baza deformatiei
elastice a pieselor ce se imbina (asamblari cu strangere).
mbinarile sunt, n general, mai ieftine comparativ cu asamblarile demontabile si
se folosesc, de regula, cnd divizarea constructiei este impusa de considerente
tehnologice (posibilitatea, rationalitatea si economicitatea executiei).
Asamblarile demontabile permit montarea si demontarea ulterioara, fara
distrugerea organelor de asamblare si a pieselor asamblate, ori de cte ori este
necesar.
Desi, n general, sunt mai scumpe dect asamblarile nedemontabile, de
multe ori, datorita conditiilor impuse de realizarea pieselor compuse, a subansamblelor si ansamblelor (de montare, de ntretinere, de deservire etc.), sunt
folosite asamblarile demontabile, care pot fi: filetate, prin pene longitudinale,
prin caneluri, prin stifturi, prin bolturi, prin strngere proprie etc.
reparatiei.
4

etc.
pieselor;
frecare;
3.ASAMBLARI PRIN PENE SI CANELURI

3.1.NOTIUNI GENERALE
Asamblarea este operatia de reuniune, intr-o succesiune bine determinata,
a elementelor constituente ale unui sistem tehnic, in scopul de a indeplini cerintele tehnologice impuse.
Dupa modul in care se pot demonta cu sau fara deteriorarea a cel putin
unuia dintre elementele componente, se pot defini urmatoarele grupe de asamblari:
1. Nedemontabile:
prin nituire
prin sudare
prin lipire
prin presare
2. Demontabile:
prin filet
cu pene
canelate
cu elemente elastice
Asamblarile nedemontabile se caracterizeaza prin faptul ca nu se pot demonta fara deteriorare cel putin a unuia dintre elementele asamblarii. La asamblarile prin presare, forta de frecare ce apare intre cele doua suprafete creeaza o
presiune de contact. Cand deformatiile suprafetelor in contact sunt elastice,
asamblarea este demontabila. Daca apar si deformatii plastice, asamblarea va
intra in categoria asamblarilor nedemontabile.
Penele sunt organe de asamblare demontabile, cu o form n general
apropiat de prism, cu seciune constant (pan paralel) sau cu una dintre fee
nclinat.
Dup poziia lor fa de axa pieselor asamblate i dup rolul funcional, se
deosebesc :
pene transversale, care se monteaz perpendicular pe axa pieselor, respectiv pe direcia sarcinii; sunt prevzute totdeauna cu nclinri;
pene longitudinale cu sau fr nclinare - care se monteaz paralel cu
axa geometric a pieselor de solidarizat (arbore butuc) i transmit momentul de torsiune.
Penele paralele se monteaz totdeauna cu joc radial i au avantajul c nu
produc dezaxri i permit deplasarea roii pe arbore.
La solicitri mari, pentru evitarea smulgerii penei din loca, aceasta se
fixeaz pe arbore cu uruburi, ns gurile slbesc mult arborii.
Asamblarile prin caneluri sunt asamblari de tip arbore-butuc destinate
transmiterii unui moment de torsiune si unei miscari de rotatie. Ele se pot asimi6
la ca asamblari prin pene paralele multiple, solidare cu arborele si distribuite

uniform pe circumferinta acestuia.
In comparatie cu asamblarile prin pene paralele, asamblarea prin caneluri
prezinta o serie de avantaje:
capacitate mai mare de incarcare, datorita suprafetei active de
contact mai mare;
rezistenta mai mare la oboseala, datorita micsorarii concentratorului de tensiune si maririi sectiunii efective a arborelui;
centrare si ghidare mai precisa a butucului pe arbore.
dar si de dezavantaje:
tehnologie mai pretentioasa;
precizie de executie mai ridicata si implicit cost mai ridicat.
3.2.ASAMBLARI DEMONTABILE PRIN PENE

Asamblri cu pene reprezint mbinarea demontabil a dou piese cu
axa geometric longitudinal comun (n general de tip arbore butuc), utiliznd
organele de maini numite pene.
Penele longitudinale au axa longitudinal paralel cu axa comun a
pieselor ce se asambleaz.
Penele transversale se monteaz cu axa longitudinal perpendicular pe
axa comun a pieselor ce se asambleaz.
3.2.1. PENE LONGITUDINALE

Penele longitudinale sunt organe de asamblare demontabile, utilizate n
asamblari de tip arbore butuc, cu scopul transmiterii unui moment de torsiune
si a unei miscari de rotatie si uneori cu rolul de a ghida deplasarea axiala a butucului fata de arbore.
Penele longitudinale se monteaza n canale prelucrate numai n butuc sau
partial n butuc si partial n arbore, directia de montare fiind paralela cu axa
asamblarii.
Asamblarile prin pene longitudinale sunt utilizate la fixarea pe arbori a rotilor
dintate, a rotilor de lant sau de curea, a semicuplajelor etc.
n functie de modul de montare, se deosebesc pene longitudinale montate cu
strngere si pene longitudinale montate fara strngere (liber).
Penele longitudinale de fixare (montate cu prestrngere) se folosesc rar,
doar n cazul turatiilor mici si mijlocii, cnd nu se impun conditii severe de coaxialitate.
Penele longitudinale de ghidare (montate liber), se folosesc pe scara larga
n constructia transmisiilor mecanice; din categoria asamblarilor prin pene longitudinale montate fr prestngere fac parte asamblarile prin pene paralele, prin
pene disc si prin pene cilindrice.
7
n funcie de modul de transmitere a sarcinii, se deosebesc asamblri prin

pene cu strngere i asamblri prin pene montate fr strngere.
Asamblrile prin pene montate fr strngere (fig. 3.2.1) transmit sarcina
prin contact direct ntre arbore i pan i n continuare la butuc. Aceste asamblri pot folosi pene paralele cu capete rotunde (fig. 3.2.1, a) sau cu capete drepte (fig. 3.2.1, b) fixate n canalul din arbore fr uruburi (fig. 3.2.1, a) sau cu
uruburi (fig. 3.2.1, b). Aceast ultim variant (fig. 3.2.1, b) utilizeaz dou
uruburi pentru a evita smulgerea penei din loca, gaura filetat de la mijlocul
penei folosind pentru extragerea ei din locaul din arbore, prin nurubarea unui
tift filetat.
Alte tipuri de pene utilizate la aceste asamblri sunt penele disc (fig. 3.2.1,
c) i penele cilindrice. Asamblrile prin pene longitudinale montate fr strngere sunt cele mai ntlnite n construcia de maini fiind sigure n funcionare,
avnd o montare i demontare simple i asigurnd coaxialitatea pieselor asamblate.
Fig.3.2.1.
3.2.2. ASAMBLRI PRIN PENE PARALELE
Asamblrile prin pene paralele se utilizeaz pe scar larg n construcia

de maini, pentru a transmite momente de torsiune mici-medii.
Penele paralele sunt standardizate n trei forme (fig. 3.2.2): cu capete rotunde forma A, cu capete drepte forma B i cu un capt rotund i cellalt
drept forma C. Pana are seciunea transversal dreptunghiular, asigurnd contact pe feele laterale cu canalele din arbore i butuc i pe faa inferioar cu
canalul din arbore. ntre faa superioar a penei i canalul din butuc exist joc.
Fig.3.2.2.Pene paralele
8
Canalul din arbore se execut cu frez deget la pene cu capete rotunde

(forma A sau C) i cu frez disc la pene cu capete drepte (forma B). Canalul din
butuc este deschis i se execut prin mortezare sau prin broare (la producie de
serie mare, cnd numrul pieselor justific costul sculei).
Asamblrile prin pene paralele se clasific, dup rolul funcional, n
asamblri fixe i asamblri mobile.
La asamblrile fixe (fr deplasri relative ntre butuc i arbore) se utilizeaz pene paralele montate fr uruburi.
La asamblrile mobile (cu deplasri axiale ale butucului fa de arbore) se
folosesc pene paralele fixate cu uruburi (v. fig. 2.1, b). Lungimeaacestora se
alege n funcie de deplasarea necesar a butucului. Gurile filetate din arbore
necesare fixrii penei micoreaz rezistena arborelui, ceea ce limiteaz folosirea
penelor paralele fixate cu uruburi.
3.2.3. ASAMBLRI PRIN PENE DISC
Penele disc au forma unui segment de disc; partea inferioar a penei se introduce ntr-un canal, de aceeai form, executat n arbore, iar partea superioar,
cu faa dreapt, n canalul executat n butuc (fig. 3.2.3).
Penele disc necesit executarea unui canal adnc n arbore (acesta ducnd
la micorarea rezistenei la ncovoiere a arborelui), fapt care determin utilizarea
acestor tipuri de pene cu precdere la montarea roilor pe capetele arborilor, deoarece aceste poriuni sunt mai puin solicitate la ncovoiere; principalele domenii de utilizare se refer la: construcia de maini unelte, de autovehicule, maini
agricole etc.
Canalul de pan din arbore se execut prin frezare cu frez disc, iar
canalul din butucprin mortezare sau broare, n cazul produciilor de serie mare.
Dimensiunile t1 i c ale canalelor de pan din arbore respectiv, butuc asigur suprafee de contact aproximativ egale ntre pan i arbore respectiv pan i butuc.
Fig.3.2.3.Pana disc
3.3.ASAMBLARI DEMONTABILE PRIN CANELURI

3.3.1.DEFINIRE SI CLASIFICARE
Asamblrile prin caneluri sunt asamblri de tip arbore-butuc destinate
transmiterii unui moment de torsiune i unei micri de rotaie. Ele se pot asimila ca asamblri prin pene paralele multiple, solidare cu arborele i distribuite
uniform pe circumferina acestuia.
n comparaie cu asamblrile prin pene paralele, asamblarea prin caneluri
prezint o serie de avantaje:
capacitate mai mare de ncrcare, datorit suprafeei active de contact
mai mare;
rezisten mai mare la oboseal, datorit micorrii concentratorului de
tensiune i mririi seciunii efective a arborelui;
centrare i ghidare mai precis a butucului pe arbore, dar i de
dezavantaje:
tehnologie mai pretenioas;
precizie de execuie mai ridicat i implicit cost mai ridicat.
Asamblrile prin caneluri se clasific dup criteriile prezentate n continuare.
Rolul funcional mparte asamblrile canelate n asamblri fixe (fr
micare relativ ntre butuc i arbore) i asamblri mobile (cu deplasare axial a
butucului pe arbore).
Forma proeminenelor mparte canelurile n caneluri cu profil dreptunghiular (fig. 3.3.1, a), cu profil n evolvent (fig. 3.3.1, b) i cu profil triunghiular (fig. 3.3.1, c).
Un caz particular al asamblrilor prin caneluri triunghiulare sunt asamblrile cu dini, dinii fiind proeminene triunghiulare cu nlimea redus.
Arborii i butucii se execut, de regul, din oel. Materialul arborilor i butucilor
canelai se stabilete din alte considerente legate de construcia acestora.
Totui, la asamblrile mobile se urmrete obinerea unei rezistene sporite la
uzur, ceea ce implic un tratament termic sau termochimic, n vederea creterii
duritii superficiale. Dup tratament suprafeele de centrare se rectific.
3.3.2.ASAMBLARI PRIN CANELURI DREPTUNGHIULARE
Asamblrile prin caneluri dreptunghiulare sunt cele mai rspndite dintre

asamblrile canelate.
n cazul canelurilor dreptunghiulare standardele prevd: modul de centrare, seriile de mrimi i dimensiunile corespunztoare acestora, tolerane i ajustaje,
metodologia de calcul i modul de reprezentare n desenul tehnic.
n funcie de modul de centrare, canelurile dreptunghiulare se mpart n
trei categorii (fig. 3.3.1):
10
a - cu centrare pe diametrul exterior D, caz n care contactul dintre butuc

i arbore are loc pe exteriorul proeminenelor de pe arbore, ntre celelalte suprafee existnd mici jocuri; este mai puin precis i se folosete cnd butucul
nu este durificat superficial i se poate realiza rectificarea acestuia pe diametrul
exterior;
b - cu centrare pe diametrul interior d, cazul fiind cel mai frecvent folosit
datorit preciziei ridicate, dei rectificarea suprafeelor funcionale este mai greu
de realizat, arborele necesitnd degajri speciale la baza canelurilor pentru rectificare;
c - cu centrare pe flancuri, caz folosit doar la asamblri care preiau momente de torsiune n ambele sensuri, centrarea nefiind ns precis i construcia
necesitnd degajri la baza canelurilor arborelui, pentru rectificare.
Fig.3.3.1.
Dup capacitatea de ncrcare i modul de cuplare, standardele mpart canelurile
dreptunghiulare n trei serii de mrimi, diferite prin nlimea canelurilor, prin
numrul acestora i prin modul de centrare.
Seria uoar include caneluri care nu transmit integral momentul de torsiune capabil al arborelui cu diametrul d. Aceste caneluri se utilizeaz la asamblri fixe puin ncrcate.
Seria mijlocie cuprinde caneluri care, la acelai diametru d, au acelai
numr de proeminene, dar nlimea acestora este mai mare dect la canelurile
din seria uoar.
Canelurile din seria mijlocie transmit integral momentul de torsiune capabil al
arborelui cu diametrul d i sunt destinate asamblrilor fixe sau celor mobile cu
deplasare axial n absena sarcinii.
Seria grea cuprinde caneluri care, la acelai diametru d i acelai diametru D, au un numr mai mare de proeminene dect canelurile din seria
mijlocie. Aceste caneluri transmit integral momentul de torsiune capabil al arborelui cu diametrul d i sunt destinate asamblrilor mobile cu deplasare axial
sub sarcin.
11
4.TEHNOLOGII DE ASAMBLARE PRIN PENE

Realizarea unei mbinri prin pene longitudinale depinde de tipul ei,
adic, dac mbinarea respectiv este cu strngere sau fr strngere.
La montarea penelor cu strngere trebuie ca pana s adere strns pe fundul
canalului arborelui i pe cel al butucului, iar feele sale laterale s aib jocuri.
nainte de nceperea montrii pieselor se va face un control atent al canalului de
pan, prin verificarea cu ablonul (fig. 4.1, a), i al montrii penelor n canal, cu
ajutorul unui dispozitiv cu micrometru (fig. 4.1, b). De asemenea, se va face un
control atent al poziionrii suprafeelor cu nclinaii aparinnd penei i canalului butucului, astfel nct nclinaiile s coincid, deoarece, n caz contrar, butucul va avea o poziie dezaxat fa de arbore (fig.4.2).
La executarea mbinrii, pana i canalul din butuc se ajusteaz, de obicei,
prin pilire sau prin rzuire. Precizia de ajustare se controleaz prin verificarea
jocului dintre pan i fundul canalului din butuc, cu calibrul de interstiii (spionul) la ambele capete ale butucului.
Pana se introduce n canal prin presare, cu dispozitive speciale (fig. 4.3),
evitndu-se lovirea cu ciocanul ce poate produce deteriorri ale penei sau ale
pereilor canalului.
O mbinare cu strngere se demonteaz prin deplasarea butucului de pe
locul de contact spre nlimea mai mic a penei, iar n cazul cnd butucul este
fixat la captul arborelui, prin scoaterea penei din canalul ei.
Fig.4.1.a
Fig.4.1.b
Fig.4.2
Penele cu clci se scot cu ajutorul unei prghii cu cioc (fig. 4.4, a) sau al
unui dispozitiv special (fig. 4.4, b). Acest dispozitiv se folosete cnd butucul
este fixat la captul arborelui, scoaterea penei fcndu-se prin lovirea opritorului
2, din captul tijei 2, cu greutatea 3.
La montarea mbinrilor cu pan fr strngere, pana se aaz n canalul
arborelui cu ajustaj aderent (fr joc lateral), ns cu joc ntre faa lat a penei i
fundul canalului din butuc.
12
Penele paralele, neavnd nclinare, snt uor de executat prin prelucrare

mecanic ; de asemenea, canalele de pan se pot obine direct din prelucrarea pe
maini de frezat, mortezat sau broat. Numai n cazul cnd snt necesare mbinri
foarte precise, se recurge la operaii de prelucrare manual, ajustndu-se mai nti
pana dup canalul arborelui i dup aceea canalul din butuc dup pan.
La aezarea pe arbore, butucul nu trebuie s oscileze pe pan i s fie
aezat exclusiv pe suprafaa cilindric a arborelui. n acest scop, dup montare se
verific jocul radial al butucului, care trebuie s se ncadreze n limitele prescrise pentru mbinarea respectiv.
La demontare, pentru scoaterea penelor din canal, se prevede o gaur
filetat n pan, n ea introducndu-se un urub avnd o poriune filetat mai
mare dect grosimea penei, astfel nct vrful urubului, rezemndu-se de fundul
canalului i continund s fie nurubat, produce ridicarea penei (fig. 4.5).
Fig.4.4.
Fig.4.5.
5.TEHNOLOGII DE ASAMBLARE PRIN CANELURI

Printr-o prelucrare mecanic ngrijit, pe maini-unelte speciale i printrun control riguros al pieselor prevzute cu caneluri, operaia de montaj devine
foarte uor de executat.
Montarea se ncepe cu o verificare atent a canelurilor la ambele piese
mbinate. Pe suprafaa canelurilor nu trebuie s existe turtiri, bavuri, muchii ascuite, iar prile frontale ale arborelui i ale butucului trebuie s fie neaprat
prevzute cu teituri, pentru a se evita orice gripare n timpul montrii.
Suprafeele care vin n contact se ung. mbinrile mobile cu caneluri au,
de obicei, ajustaj alunector, semiliber sau larg i se monteaz manual.
mbinrile fixe se monteaz prin presarea butucului pe arbore sau prin nclzirea
butucului pn la 80120C nainte de introducerea lui pe arbore .
13
Nu se admite mbinarea pieselor cu caneluri prin lovirea cu ciocanul,

ntruct se poate dezaxa butucul, iar caaelurile pot fi zgriate.
Dup montare, mbinrile fixe se verific n privina btilor, iar mbinrile mobile, n privina excentricitii i a oscilaiilor.

1.
2.
3.
4.


functionare;
14
1. curente
2. mijlocii
3. capitale


15



necesare.
urmatoarea:
sau buloane;
16

reparatii;
rapid;
pe parcusul repararii unei masini sau instalatii trebuie discutat cu reparatorii pentru a afla parerea lor despre exploatarea masinii despre starea si an17
duranta unor piese si, eventual, despre operatiile care vor fi necesare
stabilit.

18

10.vopsirea;


19

Demontarea organelor filetate este o operatie relativ usoara daca i se
acorda atentia cuvenita. Se vor folosi numai chei in perfecta stare (nedecalibrate), de preferinta tubulare. Cind demonatrea se face greu,se umezeste imbinarea cu petrol, se aplica lovituri pe fata laterala a piulitei sau se incearca
stringerea si desfacerea surubului si filetului in mod succesiv, pina cind acesta
se misca. Daca nici de aceasta data nu reuseste demontarea, se incearca desurubarea piulitei dupa ce, in prealabil, a fost incalzita. Uneori, din cauza griparii
filetului, este necesara distrugerea surubului prin taiere. Prezoanele se
demonteaza cu doua piulite si cheie fixa sau cu dispozitive speciale. Stifturile se
scot cu ajutorul piulitelor sau al unui surub, dupa cum sunt prevazute cu tija
filetata sau gaura filetata. Celelalte stifturi se scot cu ajutorul dornurilor avind
diametrul apropiat de al acestora.
Cuiele spintecate se deterioreaza cu ajutorul dispozitivelor. Daca cuiele
surub-piulita.
surubelnitelor.
20

maturilor;

CONSTATARE
Prin sortare, piesele se repartizeaza in trei grupe:
1. bune;
2. de reparat ;
3. de inlocuit.
In categoria pieselor bune se trec numai piesele care se incadreaza in
21

constatare.
costul reparatiei.
de exploatare;
de fabricatie;
deformate.
22

cealalta .

uzura.
23
9. NORME DE TEHNICA A SECURITATII

MUNCII
protectia muncii;
24
25
10.BIBLIOGRAFIE
1.N.Huzum; G.Rantz
I.Pop; S.Velicu
3.Gheorghe Ion, Mihai Voicu, Ion Paraschiv
4.Adrian Budala
Organe de masini vol 1
BRASOV UNIVERSITATEA TRANSILVANIA-2012
6.Imagini
26

Tema
TEHNOLOGIA DE REALIZARE
A ASAMBLARILOR FILETATE
Indrumtor,
profesor
Elev:
Clasa
IUNIE 2015
1.CUPRINSUL
Tema proiectului
1. Cuprinsul
2. Argumentul
3. Asamblari filetate
3.1.Notiuni generale
3.2.Definire.Caracteristici
3.3.Filetul.Generare.Clasificari
3.4.Parametrii geometrici ai filetului
3.5.Deteriorarea asamblarilor filetate
3.6.Elemente constructive
4. Tehnologii de asamblare prin filetare
4.1.Scule folosite la montare-demontare
4.2.Montarea si demontarea prezoanelor
4.3.Montarea si demontarea unor asamblari filetate
4.4.Asigurarea asamblarilor filetate
5. Asamblarea mecanismului surub-piulita
8. Calitatea si verificarea calitatii
9. Norme de tehnica securitatii muncii
10.Bibliografie
2
3
6
6
6
7
8
10
10
14
14
16
17
18
19
21
25
26
26
27
28
29
29
31
33
2.ARGUMENTUL

piaa muncii.
tema TEHNOLOGIA DE REALIZARE A ASAMBLARILOR FILETATE
implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala specifice pregatirii sale in domeniul tehnic.
Asamblarile demontabile se caracterizeaza prin aceea ca folosesc organe
care permit montarea si demontarea, respective deplasarea relativa (in repaus
sau in timpul functionarii) a pieselor asamblate. Sunt asamblari cu cea mai mare
raspandire atat in constructia de masini, dispozitive si instalatii industriale cat si
in constructii metalice.
Imbinarile nu permit demontarea decat prin distrugerea partiala sau totala

a pieselor componente si pot fi obtinute prin intermediul mijloacelor mecanice
(mbinari nituite, mbinari prin coasere).
Asamblarile demontabile se pot realiza, fie folosind piese de forma data
(suruburi, pene, arbori si butuci canelati, bolturi, stifturi), fie pe baza deformatiei
elastice a pieselor ce se imbina (asamblari cu strangere).
mbinarile sunt, n general, mai ieftine comparativ cu asamblarile demontabile si
se folosesc, de regula, cnd divizarea constructiei este impusa de considerente
tehnologice (posibilitatea, rationalitatea si economicitatea executiei).
Asamblarile demontabile permit montarea si demontarea ulterioara, fara
distrugerea organelor de asamblare si a pieselor asamblate, ori de cte ori este
necesar.
Desi, n general, sunt mai scumpe dect asamblarile nedemontabile, de
multe ori, datorita conditiilor impuse de realizarea pieselor compuse, a subansamblelor si ansamblelor (de montare, de ntretinere, de deservire etc.), sunt
folosite asamblarile demontabile, care pot fi: filetate, prin pene longitudinale,
prin caneluri, prin stifturi, prin bolturi, prin strngere proprie etc.
reparatiei.
4

etc.
pieselor;
frecare;
3.ASAMBLARI FILETATE
3.1.NOTIUNI GENERALE
Asamblrile filetate sunt asamblri demontabile realizate prin intermediul a dou piese filetate conjugate: una filetat la exterior (urubul), cealalt
filetat la interior (piulia sau pies cu rol de piuli).
Transmisiile urub-piuli sunt transmisii care, prin intermediul unei
cuple elicoidale, transform micarea de rotaie n micare de translaie, concomitent cu transmiterea unei sarcini. Cupla elicoidal este elementul determinant al transmisiilor urub-piuli. Aceasta poate fi cu frecare de alunecare sau
cu frecare de rostogolire (cupl elicoidal cu bile).
3.2.DEFINIRE.CARACTERISTICI
Asamblrile filetate sunt asamblri demontabile realizate prin intermediul

a dou piese filetate conjugate: una filetat la exterior (urubul), cealalt filetat
la interior (piulia sau pies cu rol de piuli).
Avantajele asamblrilor filetate sunt:
realizeaz fore de strngere mari, cu fore de acionare relativ mici;
permit o demontare i montare uoare;
au un cost relativ redus datorit execuiei n serie mare, n fabrici specializate, pe utilaje de nalt productivitate;
asigur interschimbabilitatea, datorit standardizrii i tipizrii pe plan
naional i internaional;
mpreun cu sistemele de asigurare auxiliare dau o siguran ridicat n
exploatare.
Principalele dezavantaje, inerente, ale asamblrilor filetate sunt:
filetul este, prin forma sa, un puternic concentrator de tensiuni;
mrimea forei de strngere nu se poate stabili precis;
necesit elemente suplimentare pentru asigurarea mpotriva autodesfacerii.
Asamblrile filetate se regsesc, n general, n componena oricrei construcii mecanice, apreciindu-se c peste 60% din piesele unei maini au filete.
Aceasta face ca atenia acordat studiului, calculului i realizrii asamblrilor
filetate s fie deosebit, buna funcionare a mainilor sau instalaiilor complexe
fiind direct legat i de realizarea asamblrilor filetate.
Transmisiile urub-piuli sunt transmisii care, prin intermediul unei
cuple elicoidale, transform micarea de rotaie n micare de translaie, concomitent cu transmiterea unei sarcini. Cupla elicoidal este elementul determinant al transmisiilor urub-piuli. Aceasta poate fi cu frecare de alunecare sau
cu frecare de rostogolire (cupl elicoidal cu bile).
Principalele avantaje ale transmisiilor urub-piuli sunt:
6
transmit sarcini relativ mari;

funcioneaz cu zgomot redus;
sunt sigure n funcionare.
Dezavantajele transmisiilor urub-piuli sunt:
randamentul este redus n cazul folosirii cuplei elicoidale cu frecare de
alunecare;
construcia piulielor care preiau jocul dintre spire este complicat, ceea
ce duce la costuri relativ ridicate.
3.3.FILETUL.GENERARE.CLASIFICARI
Filetul reprezint elementul principal al urubului i piuliei. De rezistena
i rigiditatea lui depinde sigurana n funcionare a transmisiei.
Modul de generare a filetului. Prin nfurarea unui plan nclinat pe o suprafa directoare (cilindric sau conic, interioar sau exterioar) se obine o
linie elicoidal numit elice directoare (fig. 3.3.1, a). Alunecarea unui profil
oarecare, numit profil generator, n lungul elicei directoare, d natere unei urme numite spira filetului (fig. 3.3.1, b).
Fig.3.3.1
Clasificarea filetelor
n funcie de destinaie: filete de fixare (la asamblri filetate); filete de
micare (latransmisii urub-piuli); filete de msurare (la aparate de msur);
filete de reglare (pentru poziionarea relativ a unor elemente din construcia
dispozitivelor sau mainilor unelte).
n funcie de numrul de nceputuri: filetele cu un nceput (n general);
cu dou sau mai multe nceputuri.
Filetele cu mai multe nceputuri (fig. 1.2) au un randament mai ridicat, dar
exist pericolul nendeplinirii condiiei de autofrnare. Deoarece pasul real p al
unei spire se determin cu relaia p = i p, n care p este pasul aparent al filetului
i i reprezint numrul de nceputuri, deplasarea axial corespunztoare unei
rotaii complete (cursa) este mai mare.
n funcie de sensul de nfurare a spirei: filete obinuite, cu sensul
de nfurare dreapta (fig. 1.3, a; filete cu sensul de nfurare stnga (fig. 1.3,
b), utilizate atunci cnd acest sens este impus de condiiile de funcionare.
n funcie de sistemul de msurare: filetele pot avea dimensiunile msurate n milimetri (de regul, n construcia de maini); n oli (la maini din import i la evi).
n funcie de forma suprafeei directoare:filete cilindrice (mai
rspndite); filete conice (cnd se impun condiii de etanare sau de compensare
a jocurilor aprute datorit uzurii).
n funcie de mrimea pasului filetului: filete cu pas mare; cu pas normal; cu pas fin.
Filetele cu pas mare mbuntesc viteza deplasrii axiale la acionare, dar exist
pericolul nendeplinirii condiiei de autofrnare. Filetele cu pas fin (utilizate ca
filete de msurare sau reglare) mresc rezistena tijei filetate, asigur ndeplinirea condiiei de autofrnare (autofixare), dar micoreaz rezistena spirei.
n funcie de profilul generator al spirei filetului: filete triunghiulare,
filete ptrate, filete trapezoidale, filete rotunde i filete ferstru.
3.4.PARAMETRII GEOMETRICI AI FILETULUI

Filetele triunghiulare sunt utilizate la asamblri filetate, deoarece asigur
o bun autofixare.
Filetul metric (msurat n milimetri) are profilul director un triunghi echilateral ( = 600), iar filetul Whitworth (msurat n oli) are profilul director un
triunghi isoscel ( = 550).
Fig.3.4.1.Filetul metric
n fig. 3.4.1. sunt prezentai parametrii geometrici ai filetului metric, parametri care se regsesc i n definirea geometric a celorlalte filete:
d, D - diametrul exterior al filetului urubului (numit i diametru nominal), respectiv piuliei;
d2, D2 - diametrele medii ale filetelor urubului i piuliei, aceleai cu diametrul cilindrului pe a crui generatoare plinul i golul sunt egale;
d1, D1 - diametrul interior al filetului urubului, respectiv piuliei;
8
p - pasul filetului, adic distana dintre dou puncte omologe de pe dou

spire vecine;
H - nlimea profilului generator;
H1 - nlimea efectiv a spirei filetului urubului;
H2 - nlimea util, adic nlimea de contact dintre spirele filetelor
urubului i piuliei;
unghiul profilului generator al filetului;
Filetul ptrat este destinat transmisiilor urub-piuli. Profilul filetului
este un ptrat ( = 00) cu latura egal cu jumtate din mrimea pasului. Filetele
ptrate sunt standardizate cu trei mrimi de pai (mare, normal sau fin) i se
simbolizeaz Pt dxp.
Filetul trapezoidal este destinat transmisiilor urub-piuli. Profilul trapezoidal are unghiul la vrf = 300. Filetul trapezoidal cel mai frecvent utilizat la
transmisiile urubpiuli.
Standardul prevede trei mrimi de pai (mare, normal sau fin), simbolizarea fiind Tr dxp.
Filetul rotund are profilul format din drepte racordate prin arce de cerc.
Este un caz particular al filetului trapezoidal, avnd vrful i fundul profilului n
arc de cerc. Prin aceasta se adaug la caracteristicile filetului trapezoidal o rezisten sporit la oboseal. Se execut cu pas mare, normal sau fin, fiind simbolizat prin R dxp.
Un caz particular al filetului rotund l reprezint filetul Edison, format
numai din arce de cerc. Acesta se obine prin deformarea plastic a pieselor cu
perei subiri i este ntlnit cu precdere la instalaii electrice.
Filetul ferstru este destinat transmisiilor urub-piuli. Profilul, cu
flancul activ foarte puin nclinat (30) i cu flancul inactiv nclinat cu 300, este o
combinaie a profilelor ptrat i trapezoidal. Se recomand pentru preluarea unor
sarcini mari, cu oc, care acioneaz ntr-un singur sens (dispozitivele de strngere ale laminoarelor, construcia preselor etc.).
Standardul prevede trei mrimi de pai (mare, normal sau fin), simbolizarea fiind S d x p.
Tehnologia de execuie a filetelor se alege n funcie de seria de fabricaie. La unicate sau n producia de serie mic se recomand filetarea cu filiera
pentru urub i cu tarodul pentru piuli sau filetarea ambelor piese prin strunjire, cu cuit de filetat. La serii de fabricaie mari, filetarea se poate face pe
strung (cu scule speciale: cuit pieptene sau cuit disc), pe maini automate sau
prin rulare. Rularea asigur att o mare productivitate ct i meninerea continuitii fibrelor materialului. La uruburi solicitate variabil fundul filetului se rectific sau se ecruiseaz prin rulare.
Filetele de micare se execut prin strunjire sau, pentru productivitate mai
mare, prin frezare. Pentru mrirea preciziei de execuie, filetarea prin frezare
poate fi urmat de finisare prin strunjire sau rectificare.
9
3.5.DETERIORAREA ASAMBLARILOR FILETATE

Formele de deteriorare ale organelor de asamblare filetate sunt ruperea tijei urubului i distrugerea filetului urubului sau piuliei.
Cauzele ruperii sunt: oboseala materialului (datorit aciunii unor sarcini
variabile i existenei concentratorilor de tensiune), suprasarcini aplicate static,
execuia, montarea i exploatarea necorespunztoare a pieselor filetate.
Ruperile apar, cel mai frecvent n:
zona primei spire a urubului n contact cu
piulia ( 65% din ruperi), aceast frecven a ruperilor explicndu-se prin distribuia neuniform a sarcinii ntre spirele de contact urub-piuli, prima spir
prelund aproximativ o treime din sarcin;
zona de trecere de la tij la capul urubului ( 20% din ruperi) datorit
concentratorului de tensiune trecere de diametru;
zona de trecere de la poriunea nefiletat la poriunea filetat a tijei
urubului ( 15% din ruperi) datorit concentratorului de tensiune ieirea filetului.
Transmisiile urub-piuli ies din funciune, n special, datorit uzrii flancurilor
spirei filetului piuliei.
Prentmpinarea deteriorrii organelor de asamblare filetate se face prin calculul
de dimensionare-verificare la solicitrile principale i prin luarea unor msuri
tehnologice i constructive pentru diminuarea concentratorilor de tensiuni.
3.6.ELEMENTE CONSTRUCTIVE
uruburile cu cap se pot clasifica dup forma constructiv a capului, tijei
i vrfului.
Principalele forme constructive ale capului uruburilor sunt prezentate n
fig. 3.6.1., cel mai frecvent utilizat fiind urubul cu cap hexagonal (fig. 3.6.1., a,
b i c), deoarece necesit cel mai redus spaiu pentru manevrare cu cheia fix
la montare, respectiv la demontare.
Fig.3.6.1.
10
La montri i demontri repetate se utilizeaz uruburile cu cap ptrat (fig.

3.6.1, d), deoarece suprafaa de contact dintre capul urubului i cheie este mai
mare i se asigur o durabilitate ridicat a urubului.
Capul uruburilor poate fi prevzut cu prag intermediar (v. fig. 3.6.1, b) pentru
micorarea concentratorului de tensiuni reprezentat de trecerea de la diametrul
tijei la capul urubului sau cu guler (v. fig. 3.6.1, c), n cazul asamblrii unor
piese din materiale moi (lemn, aluminiu etc.), pentru micorarea presiunii pe suprafaa de aezare.
Cnd se impune un aspect estetic al asamblrii, se recomand utilizarea
uruburilor cu cap cilindric (fig. 3.6.1, e i f), semirotund (fig. 3.6.1, g),
seminecat (fig. 3.6.1, h) sau necat (fig. 3.6.1, i), care se introduc, de regul,
parial sau total ntr-un loca executat n piesa de asamblat. uruburile cu cap
cilindric sunt prevzute, pentru antrenare, cu hexagon interior (v. fig. 3.6.1, e)
n cazul unor fore de strngere mari sau cu cresttur pentru urubelni (v.
fig. 3.6.1, f) n cazul unor fore de strngere mici. La cele cu hexagon interior,
rezistena cheii este mai redus dect tija urubului, eliminndu-se astfel posibilitatea ruperii acestuia.
uruburile cu cap semirotund, seminecat i necat sunt prevzute cu loca
(cresttur) pentru urubelni obinuit (v. fig. 3.6.1, g i h), iar n cazul unor
montri i demontri frecvente, cu loca pentru urubelni n form de cruce (v.
fig. 3.6.1, i), acestea folosindu-se la dimensiuni mici i fore de strngere mici.
La automobile se folosesc i uruburi cu cap cilindric cu loca pentru urubelni
cu ase crestturi (dispozitivele de nchidere a uilor).
Pentru a nu permite rotirea urubului, la strngerea piuliei cu cheia,
uruburile cu cap bombat sunt prevzute cu o poriune cu seciune de form
ptrat (fig. 3.6.1, j) sau cu o proeminen sub form de nas (fig. 3.6.1, k), care
deformeaz materialul piesei asamblate.
La fore de strngere mici, se folosesc uruburile cu cap striat (fig. 3.6.1,
l), care se strng cu mna.
Forma tijei uruburilor depinde de modul de montare i de felul solicitrii
acestora, principalele forme constructive fiind prezentate n fig. 3.6.2.
Tija urubului (fig. 3.6.2) poate fi: a - filetat pe toat lungimea; b
filetat pe o poriune, cu tija nefiletat egal n diametru cu diametrul nominal al
filetului; c filetat pe o poriune, cu tija nefiletat subiat (uruburi elastice); d
filetat pe o poriune, cu tija nefiletat ngroat (uruburi de psuire); e
filetat pe o poriune, cu tija nefiletat subire i lung, prevzut cu poriuni de
ghidare.
Forma vrfului urubului poate fi: a drept; b conic; c cu cep i vrf
conic; d cu cep cilindric; e cu gaur conic. Aceleai forme constructive ale
vrfului se pot ntlni i la tifturile filetate (fig. 3.6.2).
tifturile filetate au filet pe toat lungimea i sunt folosite pentru a
mpiedic deplasarea relativ a dou piese, ele fiind solicitate la compresiune
(fig. 3.5.2).
11
Prezoanele (fig. 3.6.2) sunt uruburi filetate la ambele capete i se utilizeaz n cazul n care materialul piesei nu asigur o durabilitate suficient filetului, la montri i demontri repetate. Prezoanele pot avea tij nefiletat de
acelai diametru cu tija filetat (fig. 3.6.2, a) sau mai mic (fig. 3.6.2, b),
lungimea de nurubare n pies, fiind funcie de materialul piesei (oel, font,
aluminiu etc.).
Fig.3.6.2.Suruburi.Prezoane
Fig.3.6.3.
Piuliele se execut ntr-o mare varietate de forme constructive, principalele forme fiind prezentate n fig. 3.6.4: a hexagonale obinuite; b hexagonale cu guler; c ptrate; d crenelate, utilizate pentru asigurarea asamblrii
filetate cu plinturi; e nfundate, pentru protejarea filetului; f cu suprafa de
aezare sferic, pentru autocentrarea piuliei pe urub; g canelate, pentru fixarea axial a inelelor de rulmeni; h cu guri axiale, pentru strngere cu chei
speciale; i cu guri radiale, pentru strngere cu chei speciale; j fluture, pentru
strngere cu mna; k striate, pentru strngere cu mna.
12
Fig.3.6.4.Piulite
Asigurarea impotriva autodesfacerii.
Dei filetele uruburilor de fixare (metrice, cu profil triunghiular)
ndeplinesc condiia de autofixare, sarcinile variabile i cu oc, vibraiile i
diferenele de temperatur au ca efect reducerea frecrii din asamblare i
autodesfacerea acesteia n timp; pentru a se evita acest fenomen, asamblrile
filetate se asigur suplimentar mpotriva autodesfacerii.
La baza soluiilor constructive de asigurri, utilizate n construcia de
maini, stau urmtoarele principii:
mrirea forei de frecare dintre elementele asamblrii;
utilizarea de elemente suplimentare, care mpiedic rotirea piuliei fa de
urub;
deformaii locale ale materialului urubului i/sau piuliei sau aplicarea de
adaos de material (de regul puncte de sudur).
13
4.TEHNOLOGII DE ASAMBLARE PRIN FILETARE

Asamblrile prin filet reprezint cele mai rspindite mbinri demontabile, datorit numeroaselor avantaje pe care le prezint : montare i demontare
uoare, posibilitatea transmiterii unor eforturi mari, sigurana n funcionare,
posibilitatea realizrii filetului pe organe de asamblare separate (uruburi, prezoane, piulie), dar i pe piesele care se asambleaz.
4.1. SCULE FOLOSITE LA MONTAREA I DEMONTAREA URUBURILOR I A PIULIELOR
Pentru realizarea unei mbinri filetate este necesar s se aplice un cuplu:

asupra unuia din cele dou elemente prevzute cu filet. Pentru aplicarea acestui
cuplu se folosesc unelte construite funcie de configuraia prii de acionare a
organelor filetate. Aceste unelte pot fi mprite, pe baza formei prii de prindere, n :
14
chei fixe , utilizate la montarea uruburilor, a piulielor sau a pieselor

filetate, avnd pri de prindere poligonale (hexagonale, ptrate) sau rotunde (cu
caneluri, cu guri) ;
chei reglabile , utilizate la montarea i demontarea uruburilor, a
piulielor i a pieselor avnd pri de prindere poligonal. Prin deplasarea prii
mobile de cea fix, deschiderea cheii se poate modifica dup necesiti;
chei speciale, destinate montrii i demontrii uruburilor i piulielor
obinuite sau speciale. Din marea varietate de chei speciale, folosite n practic,
In figura 4.1.1snt reprezentate cteva, i anume : cheia tubular cu coarb (fig.
4.1.1, a), care permite mrirea vitezei de nurubare, iar prin nlocuirea capului
detaabil obinuit 1, cu capete sau piese intermediare articulate 2, montarea
uruburilor n locul greu accesibile ; cheia cu clichet (fig. 4.1.1, b), care necesit
o rotire mai mic a minerului i nu trebuie s fie scoas de pe capul urubului
sau de pe piuli. Aceast cheie se compune din corpul 1, buca 2, cu o gaur
hexagonal n interior i cu guri pe circumferin, n care intr capul clichetului
3, apsat de arcul 4 i mpiedicat s se roteasc de ctre tiftul 5. Buca 2 se
rotete ntre inelele 6. Cnd cheia este rotit n sensul sgeii A, clichetul antreneaz buca 2 i oblig piulia s se roteasc. La rotirea cheii n sens invers,
clichetul este mpins n interiorul minerului i buca rmne nemicat; chei
pentru loca hexagonal (fig. 4.1.1, c) ;
Fig.4.1.1
chei dinamometrice i chei limitatoare, folosite pentru strngerea
uruburilor sau a piulielor i msurarea momentului de rsucire la primele, respectiv limitarea forei de strngere la ultimele.
15
4.2.MONTAREA SI DEMONTAREA PREZOANELOR

Datorit absenei capului de strngere, montarea unui prezon constituie o
operaie mai dificil dect cea a uruburilor.
Pentru a se asigura o bun funcionare a prezoanelor, se va acorda o atenie deosebit operaiilor de gurire i filetare a gurilor, astfel nct s se asigure perpendicularitatea dintre axa prezonului i suprafaa piesei n care el este prins.
Poziia corect a prezonului se poate verifica cu ajutorul echerului.
Prezoanele se pot monta cel mai simplu cu ajutorul a dou piulie (fig.
4.2.1, a), rotindu-se cu cheia piulia superioar, care servete drept contrapiuli.
Acest procedeu prezint ns dezavantajul c la demontarea piulielor se slbete
i strngerea prezonului n corpul piesei. Mai indicat este folosirea unei piulie
hexagonale nalte 1 (fig. 4.2.1, b), care se nurubeaz liber pe captul prezonului i se blocheaz cu un urub de fixare 2. Prezonul se nurubeaz prin rotirea
piuliei cu cheia. Pentru scoaterea piuliei se slbete mai nti urubul de fixare,
dup care piulia se poate deuruba uor.
Pentru nurubarea rapid a prezoanelor se folosesc chei speciale, ca, de exemplu, cea din figura 4.2.1, c.
La nurubarea bucei 1 pe prezon, urubul 2 se afl nurubat liber n buc, iar
tiftul 3 se reazem n partea superioar a tieturii nclinate, practicat n
buc.
Fig.4.2.1.
Dac n cursul montrii sau al demontrii un prezon se rupe in interiorul
piesei, scoaterea lui poate reprezenta o problem destul de dificil. Dac
deasupra suprafeei piesei rmne o parte din prezon, se ncearc prinderea lui cu
o scul oarecare, n vederea deurubrii sau sudrii pe el a unui miner. Dac ruperea s-a produs sub nivelul suprafeei piesei, atunci se practic o gaur n prezon i se ncearc deurubarea lui cu ajutorul unui dorn conic, cu muchii ascuite, introdus n aceast gaur. Dac acest lucru nu d rezultate, se poate dis16
truge prezonul prin prelucrarea cu scntei electrice sau prin, gurire cu burghiul,
urmnd s se fileteze ulterior gaura la un diametru mai mare.
4.3.MONTAREA SI DEMONTAREA UNOR ASAMBLARI FILETATE

Pentru obinerea unei mbinri corecte, este necesar s se foloseasc elemente filetate fr defecte. De aceea, piesele care se asambleaz, mpreun cu
organele de asamblare, vor fi supuse unui control amnunit privind :
execuia corect a filetelor (form, dimensiuni, netezimea suprafeelor) ;
lipsa defectelor care pot mpiedica montajul sau pot provoca ruperea organelor de asamblare (bavuri, crpturi, deformaii);
execuia corect a gurilor de trecere, att n ceea ce privete dimensiunile
ct i coincidena lor cu gurile filetate ;
curenia desvrit a tuturor elementelor care particip la realizarea
mbinrii.
Asamblarea propriu-zis se realizeaz astfel :
se centreaz piesele asamblate astfel nct s ocupe poziia reciproc
corect. Acest lucru se obine prin nsi forma pieselor asamblate, dac ele nu
permit dect o singur poziie de montaj, sau prin urmrirea unor repere care
marcheaz poziia reciproc corect, n cazul n care snt posibile mai multe
poziii;
se introduc, pe rnd, toate uruburile i se nurubeaz cu mna n
gurile filetate sau se prind uor piuliele ;
se strng definitiv mbinrile, acionndu-se asupra uruburilor sau a
piulielor. n cazul n care asamblarea se realizeaz cu mai multe uruburi (cazul
flanelor, al chiulaselor et.c.), trebuie s se urmreasc cu atenie obinerea unei
strngeri uniforme, acionarea uruburilor fcndu-se n cruce i progresiv.
Demontarea pieselor mbinate prin filet nu ridic probleme deosebite.
Totui, n cazul in care ansamblul a funcionat timp ndelungat n condiii grele,
ntr-un mediu corosiv sau cu mult murdrie sau praf, desfacerea mbinrii
devine greoaie, din cauza blocrii elementelor ei, ca urmare a apariiei deformaiilor, ruginii, murdriei etc.
In aceast situaie se va cura ngrijit mbinarea, dup care se spal elementele filetate cu petrol lampant, lsndu-se umezite un timp necesar ptrunderii lichidului n lungul filetului. Pentru deurubare se va aplica un efort mult
mai mare dect cel necesar strngerii.
Adeseori, n urma demontrii, se constat distrugerea filetului unuia din
elementele mbinrii. Dac defeciunea privete uruburile i piuliele, acestea se
nlocuiesc cu altele noi. In cazul cnd filetul unei guri, executat n una din
piesele asamblate este distrus, se pot utiliza dou soluii : dac dimensiunile
17
pieselor permit se ndeprteaz filetul defect prin gurire, filetndu-se din nou la
un diametru mai mare, schimbndu-se deci i celelalte elemente ale mbinrii
(guri de trecere, uruburi, piulie) ; dac aceast soluie nu este posibil se ncarc gaura respectiv cu metal prin sudare, dup care se gurete i se fileteaz
din nou.
4.4.ASIGURAREA ASAMBLARILOR FILETATE

O mbinare filetat trebuie s reziste n timpul funcionrii solicitrilor la
care este supus, fr a se desface.
Practic, din cauza deformaiilor elementelor asamblrii, n special n situaia solicitrii cu eforturi variabile, piuliele se autodesfac, punnd n pericol ansamblul respectiv.
Pentru prevenirea autodesfacerii piulielor se folosesc n practic numeroase sisteme de asigurare, dintre care unele snt reprezentate n figura 4.4.1.
Mijloacele folosite pentru asigurarea contra slbirii piuliei se bazeaz pe
urmtoarele principii :
crearea unei fore de frecare suplimentar prin presiune radial sau axial
pentru strngerea suplimentar a filetului, cu ajutorul contrapiulielor (fig. 4.4.1,
a), prin deformarea unei pastile de cupru sau plumb (fig. 4.4.1, b), prin deformarea unei piulie prevzute cu o cresttur (fig. 4.4.1, c), prin mandrinarea n
piulia 1 a unor inele de presiune 2, din material plastic (fig. 4.4.1, d), prin folosirea inelelor de siguran-aibe Grower (fig. 4.4.1, e) sau a aibelor elastice (fig.
4.4.1, f);
fixarea piuliei n raport cu urubul, cu ajutorul unor elemente de asigurare
speciale, ca, de exemplu : cuie spintecate, montate n corpul piuliei sau
deasupra ei (fig. 4.4.1, g i h), aibe de siguran cu nas (fig. 4.4.1, i), aibe cu
marginea rsfrnt dup montare (fig. 4.4.1, j), plci crestate, care mbrac
piulia total sau parial (fig. 4.4.1, k i /);
crearea de mbinri fixe locale, prin sudare (fig. 4.4.1, m i n), prin deformare
plastic (fig. 4.4.1, o i p) sau prin lipire cu adezivi.
Fig.4.4.1.
18
5.ASAMBLAREA MECANISMULUI SURUBPIULITA

Piuliele utilizate la acest mecanism pot fi confecionate dintr-o singur
bucat (fig. 5.1, a) sau din dou buci (fig. 5.1, b). In acest caz, ea se numete
piuli secionat i permite ntreruperea transmiterii micrii (cuplarea i decuplarea). Acest lucru se realizeaz prin apropierea sau ndeprtarea celor dou
pri 1, prin rotirea unui disc 3, prevzut cu canale 4, n care intr tifturile 2,
fixate n jumtile piuliei, n locul sistemului cu disc de canale i tifturi se
poate folosi un urub cu filet stnga-dreapta (fig. 5.1, c).
Filetul urubului i al piuliei poate fi dreptunghiular, trapezoidal, n dini
de ferstru sau rotund.
De obicei, mecanismul urub-piuli este completat i cu unele dispozitive
auxiliare, ca :
dispozitive pentru cuplare i decuplare (cu roi dinate baladoare, cu cuplaje
cu gheare etc.), utilizate atunci cnd piulia este dintr-o singur bucat;
Fig.5.1
dispozitive de compensare, folosite la eliminarea jocului din mbinarea
filetat, creat de uzura piuliei i a urubului.
Asamblarea mecanismului urub-piuli difer dup felul piuliei utilizate
astfel :
cnd piulia este dintr-o singur bucat, asamblarea se face prin
nurubarea piuliei pe urub, ambele piese montndu-se mpreun n locul
prevzut. La nceput se monteaz urubul n locaul su, apoi se fixeaz piulia
de elementul cruia i imprim micarea (de exemplu, o sanie);
cnd piulia este alctuit din dou buci, asamblarea se ncepe cu
prinderea urubului n locaul su (de exemplu, n lagrele fixate pe batiul unui
strung) dup care se continu cu prinderea piuliei pe urub i fixarea ei n subansamblul cruia i imprim micarea (de exemplu, n cruciorul strungului).
In general, la asamblarea mecanismului urub-piuli trebuie s se respecte o serie de condiii, i anume :
19
filetul urubului i al piuliei trebuie s fie identice. Pentru aceasta, Ia

execuia celor dou piese se vor respecta cu strictee condiiile geometrice impuse filetelor (pasul, profilul, toleranele etc.);
la montarea piuliei, axa sa trebuie s coincid cu axa urubului. Dac
aceast condiie nu este realizat, se ajusteaz suprafaa de sprijin a piuliei sau
se interpun adaose nclinate ntre talpa piuliei i placa pe care ea se fixeaz ;
urubul conductor trebuie astfel montat nct axa lui s fie paralel cu
ghidajele batiului. Nerespectarea acestei condiii duce la uzarea prematur a mecanismului ca urmare a frecrilor mari produse pe flancurile filetelor.
Abaterile de la paralelism se pun n eviden cu ajutorul dispozitivelor cu
ceas comparator (fig. 5.2).
Fig.5.2.
dup montare, la punerea n funciune a mecanismului, deplasrile
trebuie s se execute lin, fr alternri de frnri i mers uor.
Existena unor asemenea variaii de micare indic un montaj greit ceea
ce necesit remedierile necesare ; verificarea reglrii piuliei secionate, a paralelismului, a ungerii etc.
In cazul n care pe uruburile conductoare, folosite la mecanismele da
avans ale sniilor unor maini-unelte se monteaz i tambure gradate pentru
msurarea curselor, este necesar s se verifice precizia msurrii pe tambur.
Acest lucru se realizeaz prin deplasarea sniei cu o anumit curs i compararea indicaiilor tamburului cu cele ale unui ceas comparator, acionat de sanie, ce msoar cursa real.
20

1.
2.
3.
4.


functionare;
1. curente
2. mijlocii
3. capitale
21

In mod obisnuit, reparatiile curente si mijlocii se repeta de mai multe ori
in intervalul dintre doua reparatii capitale, putand sa vizeze pentru reconditionare, de fiecare data, unul sau ma multe subansambluri. In aceasta perioada (ciclu
de reparatii), unele subansambluri pot suporta una sau mai multe reparatii, iar
altele nici una, acesta depinzand de gradul de uzura la care au ajuns si care este
conditionat de solicitarile la care acestea sunt supuse in exploatare.

22


necesare.
urmatoarea:
sau buloane;
reparatii;
23
rapid;
pe parcusul repararii unei masini sau instalatii trebuie discutat cu reparatorii pentru a afla parerea lor despre exploatarea masinii despre starea si anduranta unor piese si, eventual, despre operatiile care vor fi necesare
Inainte de a considera reparatia terminata trebuie sa se verifice daca masina este bine reparata si daca functioneaza normal, sa se controleze precizia mas24
inii, inclusiv piesa de proba, urmarindu-se daca realizarea piesei dintr-un lot este
stabilit.

1.
2.
3.
4.
5.
primirea utilajului sau instalatiei in reparatie si spalarea sa la exterior;

demontarea in piese componente;
spalarea pieselor;
constatarea defectelor si sortarea pieselor;
intocmirea documentatiei de reparatie;
25

10.vopsirea;


26
Demontarea organelor filetate este o operatie relativ usoara daca i se
acorda atentia cuvenita. Se vor folosi numai chei in perfecta stare (nedecalibrate), de preferinta tubulare. Cind demonatrea se face greu,se umezeste imbinarea cu petrol, se aplica lovituri pe fata laterala a piulitei sau se incearca
stringerea si desfacerea surubului si filetului in mod succesiv, pina cind acesta
se misca. Daca nici de aceasta data nu reuseste demontarea, se incearca desurubarea piulitei dupa ce, in prealabil, a fost incalzita. Uneori, din cauza griparii
filetului, este necesara distrugerea surubului prin taiere. Prezoanele se
demonteaza cu doua piulite si cheie fixa sau cu dispozitive speciale. Stifturile se
scot cu ajutorul piulitelor sau al unui surub, dupa cum sunt prevazute cu tija
filetata sau gaura filetata. Celelalte stifturi se scot cu ajutorul dornurilor avind
diametrul apropiat de al acestora.
Cuiele spintecate se deterioreaza cu ajutorul dispozitivelor. Daca cuiele
surub-piulita.
surubelnitelor.

maturilor;
27

CONSTATARE
Prin sortare, piesele se repartizeaza in trei grupe:
1. bune;
2. de reparat ;
3. de inlocuit.
In categoria pieselor bune se trec numai piesele care se incadreaza in
constatare.
costul reparatiei.
28


de exploatare;
de fabricatie;
deformate.

cealalta .
29

uzura.
30

MUNCII
protectia muncii;
31
32
10.BIBLIOGRAFIE
1.N.Huzum; G.Rantz
2.A.Albu; Al.Vaida; M.Cretu; E.Constantin; L.Deacu; L.Morar; I.Pop;
S.Velicu
3.Gheorghe Ion, Mihai Voicu, Ion Paraschiv
4.Adrian Budala
Organe de masini vol 1
BRASOV UNIVERSITATEA TRANSILVANIA-2012
6.Imagini
33

PROFESIONALE
NIVELUL 4 DE CALIFICARE
Tema
TEHNOLOGIA DE INTREINERE
I REPARARE
A ASAMBLRILOR SUDATE
Indrumtor,
profesor inginer
Elev:
Clasa
IUNIE 2015
1
1.CUPRINSUL
Tema proiectului
1.Cuprinsul
2.Argumentul
3.Sudabilitatea metalelor si aliajelor
4.Defectele imbinarilor sudate
4.1.Generalitati
4.2.Reprezentarea defectelor de sudare
4.3.Fisuri
4.4.Pori si sufluri
12
4.5.Incluziuni
14
4.6.Lipsa de patrundere
16
4.7.Lipsa de topire
16
4.8.Arderea cordonului de sudura
17
4.9.Defecte de forma
17
5.Organe de masini specifice masinilor unelte
21
5.1.Generalitati
21
5.2.Cadre si batiuri sudate
23
5.3.Roti si elemente de rotire sudate
25
5.4.Osii si arbori sudati
26
5.5.Carcase sudate
27
5.6.Solutii constructive
28
5.7.Procedee moderne de sudate aplicate la incarcarea organelor de masini
29
5.7.1.Incarcarea prin sudare cu arc vibrator
30
5.7.2.Incarcarea prin sudare cu plasma
31
6.Masuri de tehnica securitatii muncii
35
7.Bibliografie
38
2.ARGUMENTUL
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abiliti, cunotine,
deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie transferabile, cu scopul de a sprijini procesul de
nvare continu, prin posibilitatea unei reconversii profesoinale flexibile catre meserii inrudite.
Fiecare dintre calificrile profesionale naionale necesit uniti de competen cheie i
uniti de competen profesionale. Competenele profesionale sunt grupate n uniti de
competen generale i specializate.
Cererea pieei i necesitatea formrii profesionale la nivel european au reprezentat
motivele eseniale pentru includerea abilitilor cheie n cadrul Standardelor de Pregtire
Profesional ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie s li se ofere posibilitatea de a dobndi acele competene
de baz care sunt importante pe piaa muncii.
dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de munc, pentru asumarea
rolului n societate ca persoane responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul vieii. Aceste
cerine, necesare unei viei adaptate la exigenele societii contemporane, au fost ncorporate n
abilitile cheie
Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor abiliti, cunotine
i deprinderi care permit absolvenilor fie s se angajeze, fie s-i continue pregtirea la un nivel
superior.
Pregtirea forei de munc calificate n conformitate cu standardele europene presupune
desfurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare i evaluare, centrate pe elev.
Noii angajai vor putea desfura sarcini non-rutiniere care implic colaborarea n cadrul
unei echipe.
Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculum-ului specific nivelul 4
de calificare, elevul este solicitat n multe activiti practice care i stimuleaz i creativitatea.
Orice activitate creativ va duce la o lrgire semnificativ a experienei i la aplicarea contient a
cunotinelor dobndite.
Proiectul de certificare a competentelor profesionale TEHNOLOGIA DE INTRETINERE SI REPARARE A ASAMBLARILOR SUDATE implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala specifice pregatirii sale in domeniul tehnic.
Lucrarea este axata pe 3 directii principale:
1. Analiza defectelor de sudare cu :
a. identificarea defectelor de sudare;
b. stabilirea cauzelor care au generat aceste defecte;
c. masurile de remediere a defectelor de sudare.
2. Prezentarea organelor de masini, a subansamblurilor si a ansamblurilor specifice
masinilor unelte, realizate in constructie sudata.
3

3. Tehnologiile specifice de intretinere si reparare a ansamblurilor sudate.
Ultimul capitol prezinta detaliat, norme de tehnica securitatii muncii la sudare.
1.
2.
3.
4.
5.
Lucrul in echipa.
3. SUDABILITATEA METALELOR
I ALIAJELOR.
DEFINIIE
Sudarea este un procedeu de mbinare nedemontabil a dou sau mal multor piese metalice, utiliznd nclzirea local, presiunea sau ambele, cu sau fr folosirea unui material suplimentar.
mbinarea sudat este posibil n urma unor legturi intime de coeziune ato-mo-molecular, obinute pe seama energiei termice i mecanice introduse la locul de mbinare.
Metalul spus sudrii poart denumirea de metal de baz (MB). Metalul introdus din afar, pentru
a se obine mbinarea sudat, se numete metal de adaos. La locul de m-binare, prin solidificarea
metalului topit se obine custura de sudur (CS), care provine din metalul de adaos i din cel de
baz topite i amestecate n anumite pro-porii .
Sudura este rezultatul efecturii operaiei de sudare, n jurul sudurii, pe o anu-mit distan, metalul de baz netopit, aflat ns la o temperatur ridicat (sub tem-peratura de topire),
sufer anumite modificri. Zona pe care manifest influena temperaturii poart denumirea de
zon influenat termic (ZIT).
Fig.3.1.

Sudabilitatea este o proprietate complex a metalelor i aliajelor, care reprezint capacitatea acestora de a forma mbinri sudate, de bun calitate, n anumite condiii de realizare.
Posibilitatea de realizare a sudurii depinde de o serie de factori care definesc i determin noiunea complex de sudabilitate, astfel:
Sudabilitatea metalurgic, care ine seama de compoziia chimic, starea metalului, procedeul de elaborare, coninutul de gaze, tratamente termice etc.
Sudabilitatea tehnologic, care ine seam de procedeul ele sudare aplicat, regimul de lucru ales, pregtirea componentelor pentru sudare, regimul termic nainte i dup sudare etc.
Sudabilitatea constructiv, care ine seama de complexitatea construciei sudate, cum
sunt:
grosimea materialului;
locul sudurii n ansamblul construciei;
modul cum este exploatat mbinarea sau construcia sudata;
temperatur;
presiune;
coroziune .
Aprecierea posibilitii de realizare a mbinrii sudate trebuie fcut, lundu-se n considerare
toi aceti factori, motiv pentru care se afirm c sudabilitatea este o noiune complex.
n cazul oelurilor, care constituie marea majoritate a metalelor supuse sudrii, compoziia
himic i n special coninutul de carbon constituie elementul hotrtor care influeneaz sudabilitatea.
Prezena celorlalte elemente n compoziia chimic a oelului este luat n consideraie cu ajutorul noiunii de carbon echivalent, a crui expresie este:
n care, simbolurile reprezint coninutul de elemente aflate n oel n procente. Pe lng compoziia chimic, relaia ine seama i de grosimea s a materialului.Dac n urma calculului carbonului echivalent Ce, se obine o valoare Ce < 0,5 i C < 0,22 se spune c oelul respectiv se sudeaz fr dificulti. La valori mai mari dect cele indicate pentru Ce i C, sudarea se execut cu
msuri tehnologice adecvate.
4.DEFECTELE IMBINARILOR SUDATE

4.1.GENERALITATI
Prin defecte ale mbinrilor sudate, care pot aprea atit n sudur, ct i n zonele nvecinate cordonului de sudur, se nelege orice abatere de la forma, continuitatea, dimensiunile,
aspectul, structura i compoziia chimic, prescrise pentru custur n normative sau caiete de
sarcini, care conduc, n final, la o reducere a rezistenei mecanice, afectnd defavorabil, comportarea construciei sudate n exploatare.
Defectele se pot clasifica n :
1. exterioare, care se pot observa cu ochiul liber direct sau cu ajutorul unor mijloace de punere n eviden (soluii penetrante, lup) ;
2. interioare, care nu pot fi observate cu ochiul liber.
Defectele se pot datora unor greeli de proiectare a construciilor sudate, tehnologie de
sudare necorespunztoare, alegerea greit a materialului de adaos, nerespectarea n condiiile
industriale a unui proces tehnologic constant i repetabil.
Este de subliniat c la baza obinerii unor custuri de sudur de calitate, st, alturi de
calificare, corectitudinea i contiinciozitatea sudorului n executie.
4.2.REPREZENTAREA DEFECTELOR DE SUDARE
4.3.FISURI
Fisurile, snt discontinuiti care se produc fie in timpul rcirii, sub aciunea tensiunilor
termice, fie sub aciunea solicitrilor de montaj sau celor din exploatare.
Fisurile pot fi situate :
n cordonul de sudur CS ;
in zona de legtur ZL dintre cordonul de sudur i materialul de baz ;
n zona de influen termic ZIT;
n materialul de baz MB.
Fig.4.3.1.Fisura longitudinala
Fig.4.3.2.Fisura transversala
Fig.4.3.3.Fisura longitudinala
Fig.4.3.4.Fisura transversala
A.FISURI LA CALD.
Se formeaz la temperaturi apropiate de limita inferioar de solidificare a bii de metal

topit, atunci cnd materialul fluid i solid exist n acelai timp. Solidificarea mai avansat n
acest interval de temperatur a unei anumite game de elemente de aliere (Mn, Cr, Mo, Va), modific compoziia chimic a bii de metal topit fa de cea a materialului de baz. Exist astfel
posibilitatea, s se formeze n restul de metal topit, constitueni pe baz de sulf, fosfor, siliciu sau
alte elemente, al cror punct de topire este mai sczut.
Aceti constitueni, rmn n stare lichid o anumit durat dup solidificarea oelului,
formndu-se astfel o reea solidificat, umplut cu lichid. Dac n aceast situaie, asupra
mbinrii acioneaz fore, atunci pot apare fisuri. Pericolul de fisurare la cald crete, odat cu
sporirea coninutului de carbon, deoarece mrete intervalul de solidificare al ntregului material
i, n plus, crete pericolul de rupere local datorit tensiunilor interne cauzate de micorarea
alungirii. Tendina de fisurare la cald depinde, n mare msur, de compoziia chimic a materialului de baz cit i a celui de adaos.
10

B.FISURI LA RECE.
Fisurile la rece, se formeaz sub temperaturi de 400 C generate de mai muli factori dintre care, viteza de rcire are un rol hotrtor. In cazul c viteza de rcire a mbinrii sudate,
depete viteza critic de rcire, apar transformri structurale n material ca, trecerea faze: austenitice n martensit. Se formeaz astfel, zone cu duritate mrit i cu posibiliti reduse de deformare pentru preluarea tensiunilor, zone n care pot lua natere fisuri.
De compoziia chimic, depinde n primul rnd, viteza critic de rcire. Carbonul este elementul care joac rolul primordial. La sudare, n condiii de rcire normale, cu coninuturi de carbon peste 0.25% pot apare structuri martensitice (de clire) care favorizeaz fisurarea la rece. De
aceea, oelurile cu 0,25% snt considerate numai condiionat sudabile.
Coninutul de fosfor prea ridicat alturi de coninutul ridicat de carbon, contribuie i mai
mult la fisurare. i alte elemente de aliere influeneaz asupra pericolului de fisurare. De aceea,
se atribuie acestora un coeficient de echivalen n raport cu carbonul.
Msuri tehnologice speciale pentru evitarea fisurilor la rece.
Preinclzirea. Micorarea vitezei de rcire se poate obine prin prenclzirea

materialului. Diferena de temperatur dintre baia de sudur i materialul de baz,
se micoreaz, reducndu-se viteza de rcire care nu mai atinge valori critice.
Prenclzirea mai are i alte efecte favorabile, ca :
uurarea difuziunii hidrogenului care contribuie n mod hotrtor la fisurare i uurarea degajrii altor gaze, prin care se evit formarea de pori sau sufluri ;
reducerea intensitii tensiunilor interne prin reducerea gradientului de temperatur
maxim n timpul desfurrii ciclului termic de sudare.
Prenclzirea, atrage, dup sine cheltuieli suplimentare pentru execuie i control i totodat,
nrutete condiiile de lucru ale sudorului. De aceea, prenclzirea se va aplica numai n cazuri
i n limitele necesare.
Tratamentul termic de detensionare. Acest tratament, are ca urmare, restabilirea modificrilor structurale ale cristalelor deformate, recristalizarea, difuziunea hidrogenului, mbtrnirea dup deformare. Se urmrete :
relaxarea optim a tensiunilor interne ;
mrirea ductibilitii materialelor fragilizate ;
nrutirea minim a caracteristicilor materialului de baz.
Pentru a ndeplini dezideratele de mai sus, trebuie ca materialul s fie nclzit pn la o anumit temperatur, o singur dat, n cuptor nchis. La atingerea temperaturii de tratament, are loc
o scdere a tensiunilor interne, ca apoi, la rcire, s se produc din nou o oarecare cretere a
acestora.
Pentru obinerea unui tratament de detensionare eficace, se recomand :
construciile sudate s nu fie introduse n cuptorul de tratament termic dac temperatura
acestuia depete 320 C20 C ;
temperatura la scoaterea din cuptor a subansamblelor sudate s fie sub 300 C;
s se limiteze n perioada de meninere la temperatura de regim, diferena maxim de
temperatur ntre diferitele puncte ale piesei care se nclzete la cca 50 C, cu condiia ca
gradientul de temperatur s nu depeasc 20 C pe metru liniar ;
s nu se nclzeasc la foc direct mbinrile sudate care snt supuse tratamentului
11

termic de detensionare.
Fisuri de crater.
Fa de fisurile la rece, fisurile de crater prezint anumite particulariti.
La un cordon de sudur, craterul apare datorit retragerii prea rapide a electrodului.
Baia topit subire a craterului final nu poate prelua eforturile de contracie i astfel, apare fisura
la rcire.
Fisuri la rdcin.
Particularitile formrii fisurilor la rdcin (fisur a primului strat) const n faptul c
semifabricatul fiind nc destul de rece la depunerea primului strat, viteza de rcire atinge valori
mari i astfel, se mrete pericolul de apariie a unor structuri de clire.
In acest caz, defectele cordonului de sudur care apar la rdcin (incluziuni, crater final
etc.), snt mai periculoase datorit aciunii lor de concentrare a eforturilor, reprezentnd puncte de
amorsare a fisurilor
.
4.4.PORI I SUFLURI
Porii i suflurile, snt mici caviti n cordonul de sudur, umplute cu gaz, caviti care
pot fi dispuse haotic n cordonul de sudur. Mecanismul formrii acestora n suduri, are loc la
trecerea metalului din stare lichid n stare solid, cnd solubilitatea gazelor, scade. Se formeaz
bule de gaze care rmn n contact cu faza solid, atta timp ct nu au atins dimensiunile necesare
desprinderii i ieirii la suprafaa metalului.
Fig.4.4.1.Pori si sufluri
Dac viteza de separaie a bulelor de gaz este mai mic dect viteza de cristalizare, bulele
de gaz rmn prinse ntre cristalele formate i astfel, apar pori n custur.
Gazele aflate n pori i sufluri, snt n general compui ai hidrogenului ,azotului i oxigenului.
Practic, n toate cordoanele de sudur se formeaz gaze, ns ntr-un cordon de sudur fr pori,
acestea snt evacuate nainte de solidificarea bii topite.
12
Suflurile pot fi :
sufluri sferice, dup forma lor sferoidal ; atunci cnd suflurile de aceast form au dimensiuni submilimetrice se numesc pori;
Fig.4.4.2.Pori si sufluri
sufluri alungite, snt acele sufluri care au forma diferit de cea sferic i care au dimensiunea cea mai mare de-a lungul cordonului de sudur.
Cauzele principale ale apariiei defectului, snt :
Umiditatea. Dac n mediul ambiant n care se sudeaz exist o cantitate mare de vapori,
umiditatea poate depi o anumit limit i, n oelul topit, se dizolv o cantitate mai mare
de hidrogen, care duce la apariia porilor n cordonul de sudur.
nveliul umed al electrozilor, este un alt factor de care depinde umiditatea.
Pericolul existenei unei umiditi, peste limitele admisibile, apare n special, la electrozii bazici
care au n nveli componeni higro- scopici. Astfel, la acest tip de electrozi, este suficient o
umiditate de 0,35% din greutatea nveliului pentru a apare sufluri n cordonul de sudur. De
aceea, trebuie s fie uscai nainte de utilizare, circa dou ore, la temperatura de aproximativ 250
C. Fluxul bazic folosit la sudare, va fi de asemenea uscat la o temperatur similar.
Umiditatea existent pe semifabricat, n special la nceputul cordonului de sudur, poate s contribuie la formarea de sufluri. De aceea, n situaii cnd umiditatea este excesiv, aceasta urmeaz
s fie nlturat prin prenclzire.
Impuritile. Suprafeele care urmeaz s fie sudate, trebuie curite cu grij de under,
rugin i coaja de la laminare. De asemenea, trebuie s fie nlturate complet substanele
organice.
Grsimile, uleiurile, vopselele sau alte substane organice se vaporizeaz i se descompun
la temperatura arcului n elemente componente, ceea ce duce la apariia n cantiti mari n
cordonul de sudur a hidrogenului i oxigenului i deci, la formare de sufluri.
13
Curentul de sudare prea mare. Temperatura bii de metal topit, determinat de curentul
de sudare, nu trebuie s depeasc anumite limite. Reaciile chimice care au loc n baia
de sudur snt accelerate odat cu creterea temperaturii, ns crete i solubilitatea
gazelor n metalul topit. Odat cu rcirea i solidificarea, cantitile mai mari de gaze nu
pot fi evacuate n ntregime i astfel, apar muli pori sau sufluri, in cordoanele de sudur.
Sudarea la temperaturi joase. Cnd se face sudarea n condiii de temperaturi joase
(iarna), se observ o cretere a vitezei de rcire i cristalizare a metalului bii de sudur,
ceea ce duce la ngreunarea ieirii gazelor i oxizilor la suprafaa sudurii. n asemenea
situaii, se mrete energia liniar de sudare, se realizeaz suduri din mai multe straturi,
se face prenclzirea pieselor care se sudeaza.
4.5.INCLUZIUNI
Particulele solide existente n interiorul cordonului de sudur avnd o compoziie diferit se numesc incluziuni. Forma lor, poate fi : sferic, plan, alungit etc.
Fig.4.5.1.
Clasificarea incluziunilor.
Incluziunile de zgur sau flux, snt resturi de zgur sau flux care au rmas n cordonul de
sudur. Mrimea acestora variaz de la dimensiuni microscopice pn la civa milimetri n seciune. Incluziuni de zgur microscopice, apar, practic, n toate cordoanele de sudur. Se apreciaz
c ordinul de mrime numrului total de incluziuni de zgur este de aproximativ 103/cm3. Cantitatea n greutate, a incluziunilor este de circa 0,5% din greutatea cordonului de sudur, dac
acesta este bine executat, iar la cordoanele de slab calitate incluziunile pot ajunge la 3%.
Compoziia chimic a incluziunilor de zgur, depinde de compoziia nveliului electrodului,
fluxului de sudare, de reaciile de oxidare care au loc n metalul lichid al bii de sudur.
14
Fig.4.5.2
Incluziunile de oxizi, snt oxizi metalici inclui n masa cordonului de sudurn timpul rocesului de solidificare.
Cauzele principale ale apariiei defectului.
Suprafeele pieselor care urmeaz a fi sudate snt acoperite cu : under rmas de la
laminare, oxizi metalici, murdrie sau alte impuriti care ajung n baia de sudur dnd natere la
incluziuni. De aceea, se recomand curirea suprafeelor pieselor pe o lime egal cu circa de
dou ori grosimea viitorului cordon de sudur.
Rugozitatea rezultat la debitarea tablei cu flacr, pot fi locurile unde, n timpul sudrii,
se depune zgur, care este greu de nlturat. De aceea, urmele debitrii tablei, trebuie ndeprtate
prin polizare.
Majoritatea incluziunilor se datoresc ndeprtrii insuficiente a zgurii de pe straturile de sudur
depuse anterior, sau, n cazul sudrii intr-o singur trecere, conducerii incorecte a electrodului n
vederea eliminrii zgurii. Datorit conducerii necorespunztoare a electrodului de diametru prea
mare, sau datorit aciunii de suflare a arcului, are loc o pire a zgurii spre nainte.
De aceea se recomand, pe ling conducerea electrodului astfel nct s se evite trecerea
zgurii n baia topit, s se asigure o amestecare a bii cu ajutorul arcului pentru a se uura
ridicarea la suprafa a incluziunilor. La executarea unui cordon de sudur n mai multor
straturi, incluziunile de zgur se datoresc, n condiii normale de execuie, neateniei sudorului la
ndeprtarea zgurii, ct i alegerii unei ordini sau depuneri necorespunztoare a straturilor de
sudura.
Fig.4.5.3.
15
4.6.LIPSA DE PATRUNDERE
Neptrunderea materialului topit pe toat seciunea necesar sudurii, se numete lips de
ptrundere.
Cauzele acestui defect, pot fi :
Geometria teirii muchiilor tablelor incorect aleas. n standarde, snt prescrise :
unghiul de teire, mrimea rostului i a pragului pentru tipurile de mbinri, att pentru sudarea
manual ct i pentru sudare automat.
Diametrul prea mare al electrodului. La sudarea stratului de rdcin, alegerea unui electrod de diametru prea mic duce la realizarea unei bi nguste de metal topit, care prezint pericolul de a nu putea prelua for tele de contracie ce apar. De aceea, se tinde n practic, s se aleag
un diametru de electrod sau srm de sudare mai mare. Un diametru prea mare poate duce la lipsa
de ptrundere la rdcin
Fig.4.6.1.
4.7.LIPSA DE TOPIRE
Este o defeciune care se caracterizeaz prin lipsa de legtur ntre materialul de baz i
cel de adaos sau ntre straturile succesive ale metalului depus. Lipsa de topire poate apare n diferite locuri, n funcie de tipul mbinrii i anume :
lips de topire lateral;
lips de topire la rdcin;
lips de topire ntre straturi.
Aceste defecte apar, de obicei, cnd materialul de adaos, n stare topit, ajunge ntr-o zon a
piesei ce urmeaz a fi sudat i care nu a fost suficient nclzit de arcul electric i se datoresc
urmtoarelor cauze :
geometria necorespunztoare a teirii muchiilor tablelor: unghi de teire mic, rost inexistent sau prea mic ntre piesele de mbina
curirea nengrijit a tablelor care se sudeaz, de : under, vopsele, rugin, care
mpiedic realizarea unei fuziuni corecte a materialului topit cu materialul de baza
intensitatea prea mic a curentului, deci cldur insuficient pentru nclzirea materialului de baz ;
16

viteza mare de sudare, care poate duce la depunerea materialului de adaos, nainte ca materialul de baz s aib timp s se nclzeasc la temperatura de topire ;
diametrul electrodului prea mic, n special la table groase, unde, pierderile de cldur snt
mari
Fig.4.7.1
4.8.ARDEREA CORDONULUI DE SUDURA

Este un proces chimic care duce la scderea substanial a proprietilor mecanice.
Micorarea acestora se datorete arderii elementelor de aliere peste limite admise precum i oxidrii fierului. Cordonul de sudur apare oxidat la suprafa, i, examinat la microscop, se observ incluziuni de zgur. Acest defect, se datorete n primul rnd intensitii prea mari a
curentului de sudare sau vitezei de sudare prea mici. Arderea, este favorizat de un arc de sudare
prea lung care uureaz ptrunderea oxigenului la locul de sudur. Dac rostul ntre tablele care
se mbin este prea mare, poate de asemenea s apar acest defect.
La arderi, nu se pot obine ameliorri ale structurii prin tratamente termice i de aceea,
aceste defecte snt nepermise la construciile cu solicitri mecanice.
Cordoanele de sudur arse, trebuie nlturate.
n cazul unor sudri ale oelurilor anticorosive, prin arderile pariale ale elementelor
de aliere, se pierde rezistena la coroziune. Se recomand, n acest caz, ca piesele sudate s se
nclzeasc simultan la temperatura de topire. Aceast condiie este ndeplinit de sudurile cap la
cap. Sudurile de col trebuie, n general, s fie evitate.
4.9.DEFCTE DE FORMA
Lime neregulat a custurii. Dac rostul pieselor de mbinat este mai mare dect cel
prescris, rezult custuri mai late i dac mrimea rostului este neuniform, n special la sudare
automat, se obin cordoane de sudur cu lime variabil . Acest defect poate s apar i n condiii normalede sudare sub influena unor factori perturbatori, ca : variaia tensiunii n reea,
variaia vitezei de naintare a electrodului sau a tractorului de sudur datorit unor nepeniri. La
apariia limii neuniforme, se mai recomand verificarea legrii cablului de pies, verificarea
strii clemelor de contact la masa.
17
Fig.4.9.1
Convexitatea excesiv. Este un defect al sudurilor de col caracterizat printr-un profil deosebit de convex .
Fig.4.9.2
Abaterea poziiei relative a semifabricatelor.
Fig.4.9.3
Lipsa de aliniere (denivelare), se definete prin nerespectarea coaxialitii prevzute
pentru capetele celor dou piese sudate .
Fig.4.9.4
18

Frngerea, reprezint nerespectarea unghiului prescris ntre axele celor dou piese.
Fig.4.9.5.
Cauzele acestor defecte, snt: asamblarea incorect a semifabricatelor, apariia unor deformaii n timpul sudrii datorit numrului insuficient de puncte de prindere, dispozitive de sudare insuficient de rigide. Pentru evitarea frngerii, se mai recomand, asamblarea n poziie iniial, deformat, invers fa de deformaia care survine dup sudare.
Marginile tablei, topite. Defectul se recunoate prin observarea c marginile tablei snt
topite i materialul topit s-a scurs
Fig.4.9.6.
Scurgerea. Atunci cnd materialul de adaos se revars pe suprafaa materialului de baz,
fr legtur intim cu acesta, apare defectul de scurgere . Cauzele acestui defect, snt : regim de
sudare cu parametri prea ridicai, lungimea prea mare a arcului sau nclinarea acestuia lateral fa
de baia de sudur, nclinare incorect a electrodului.
Fig.4.9.7
19

La suduri verticale sau suduri de plafon, diametrul electrodului nu trebuie s fie mai mare
de 4 mm, deoarece, odat cu creterea diametrului, apare pericolul scurgerii unei cantiti de
metal topit. Scurgerea, depinde i de calitatea electrodului. Pericolul de apariie a defectului,
crete odat cu creterea fluiditii zgurii.
Strpungeri. In timpul procesului de sudare se poate produce o perforare a materialului
de baz, ducnd la apariia defectului de strpungere. Fenomenul de strpungere apare, n special,
la sudarea tablelor subiri sau la sudarea primului strat.
La suduri verticale sau suduri de plafon, diametrul electrodului nu trebuie s fie mai mare
de 4 mm, deoarece, odat cu creterea diametrului, apare pericolul scurgerii unei cantiti de
metal topit. Scurgerea, depinde i de calitatea electrodului.
Pericolul de apariie a defectului, crete odat cu creterea fluiditii zgurii.
Strpungeri. In timpul procesului de sudare se poate produce o perforare a materialului
de baz, ducnd la apariia defectului de strpungere. Fenomenul de strpungere apare, n special,
la sudarea tablelor subiri sau la sudarea primului strat.
Cauzele strpungerii, snt : intensitatea curentului de sudare prea mare sau diametrul electrodului de asemenea prea mare n raport cu grosimea tablei. La table subiri, se cere o stabilitate
mai mare a arcului, de aceea, se recomand utilizarea curentului continuu. Se mai recomand,
sudarea cu polaritate invers. Uneori, rostul ales este prea mare. Dimensiunile rostului, funcie de
grosimea tablelor snt date n : STAS 6662-74, pentru sudarea manual, STAS 6726-75, pentru
sudare automat sub strat de flux i STAS 7502-75, pentru sudare n mediu de bioxid de
carbon. Deschiderea rostului prea mare, se mai poate datora i prinderii tablei, prea puine
puncte, permindu-se astfel, deplasarea relativ a acestora n timpul sudrii, datorit deformrii.
In cazul apariiei strpungerii, este necesar a se mai verifica i pragul, eventual, mrindu-se
nlimea acestuia.
Fig.4.9.8.
O alt cauz, este conducerea greit a electrodului i anume, meninerea acestuia prea
mult timp pe loc. La sudarea automat, n vederea realizrii unor productiviti mari fr apariia
strpungerii, se recomand utilizarea unui suport nefuzibil (pern de cupru), a unui suport format
din flux, a unui suport fuzibil (pern metalic) sau sudarea manual pe faa opus.
an marginal. Defectul se mai numete i cresttur i reprezint o lips de metal, sub
forma unui an, pe o anumit lungime la marginea cordonului de sudur.
Adncimea anului poate ajunge la civa milimetri.
20
Fig.4.9.9
Curentul de sudare prea mare, conducerea greit a electrodului pot duce la apariia
anului. Straturile de oxid sau under de la laminare, pot favoriza apariia acestui defect, de
ceea, se recomand, ndeprtarea lor pe o lime de min. 20 mm. La sudarea automat, anurile
se datoresc vitezei de naintare prea mari.
Acest defect reduce sensibil rezistena la solicitri variabile i are efecte deosebit de periculoase
la mbinri sudate care snt solicitate la temperaturi sub 0 0C.
5.ORGANE DE MASINI SPECIFICE

MASINILOR-UNELTE
5.1.GENERALITATI
Organele de maini reprezint piese sau ansambluri de piese care intr n componena utilajelor, agregatelor, aparatelor, mecanismelor sau dispozitivelor i care, n general, trebuie s satisfac urmtoarele condiii :
s prezinte o rezisten corespunztoare solicitrilor la care snt supuse;
s aib o form ct mai simpl pentru a putea fi uor i bine executate ;
s corespund scopului funcional pentru care au fost construite ;
s aib o durat corespunztoare de funcionare, n concordan cu condiiile n care
lucreaz, n funcie de calitatea materialului i tehnologia utilizat la execuie ;
s aib un pre de cost ct mai redus ;
s asigure posibilitatea unor uoare remedieri sau nlocuiri n cazul defectrii.
21

In general, organele de maini, se execut prin diferite procedee tehnologice : realizarea
unor semifabricate (prin turnare, forjare etc.) i prelucrarea mecanic (prin frezare, rabotare,
strunjire, rectificare) sau nemecanic (tratamente termice, acoperiri metalice etc.).
Dezvoltarea procedeelor moderne de sudare, n paralel cu dificultile ce apar n realizarea prin procedeele obinuite a unor organe de maini mai complexe, a avut drept efect, extinderea sudrii i la executarea unor organe de maini, obinndu-se rezultate remarcabile.
Nevoia de remediere a unor piese mari executate cu unele cote necorespunztoare, prin
forjare sau turnare piese care reprezentau n final, rebuturi, cu pierderi materiale importante,
a determinat folosirea procedeelor de sudare la ncrcarea acestor organe cu metal, redndu-le
astfel circuitului economic.
Necesitatea mririi duratei de serviciu a unor organe de maini prin durificarea suprafeelor ce snt supuse unor uzuri rapide n exploatare, s-a putut soluiona, de asemenea, prin
aplicarea unor procedee moderne de sudare.
Restabilirea dimensiunilor iniiale ale organelor de maini uzate este soluionat n bune
condiii prin procedee de sudare.
Remedierea unor piese rupte sau fisurate i a cror nlocuire ar duce la ntreruperi uneori
pentru perioade mai mari n producie, se soluioneaz operativ prin sudarea prilor rupte sau
fisurate, chiar dac aceasta reprezint o soluie provizorie, pn la nlocuirea organului de main
deteriorat.
In afara aplicabilitii directe a procedeelor de sudare n realizarea unor organe de maini,
n restabilirea dimensiunilor iniiale, n prelungirea duratei de funcionare sau n remedierea unor
defeciuni n cursul exploatrii sau la execuia pieselor respective prin alte procedee, aceste procedee au o larg utilizare n executarea unor structuri legate de posibilitatea montrii mainilor i
a agregatelor (cadre, batiuri, platforme) a aparatelor sau elementelor de instalaii tehnologice
(console, agtori, tirani, reazeme diferite etc.).
De asemenea, n componena unor instalaii tehnologice complexe intervin frecvent elemente sau subansamble ce se execut prin sudur ca de exemplu, poriuni de evi cu flane sudate, intercalarea diferitelor aparate prin mbinri demontabile cu flane, care se execut prin sudare.
Structurile sudate snt destinate s nlocuiasc organele de maini de dimensiuni mari
care se execut prin turnare sau forjare deoarece, la turnare i forjare, calitatea pieselor scade
odat cu mrirea dimensiunilor ; n cazul pieselor turnate, defectele cresc odat cu creterea dimensiunilor iar n cazul pieselor forjate, crete de asemenea, neomogenitatea piesei.
Prin procedeele moderne de sudare se pot executa structuri sudate combinate, folosind
unele semifabricate elaborate prin orice procedeu tehnologic i din orice materiale, rezultnd n
final, produse de calitate superioar, cu un consum de metal i pre de cost mai redus i cu durata
de serviciu mai mare fa de piesele similare elaborate prin procese de turnare sau forjare.
In general, o structur sudat conceput pentru nlocuirea unor piese utilizate n construcia
mainilor i utilajelor executate dup alte procedee, poate fi considerat raional dac
ndeplinete urmtoarele condiii ;
s fie realizat cu un consum minim de materiale ;
s corespund condiiilor de exploatare i s reziste n bune condiii n timpul stabilit prin proiectare ;
22

s poat fi realizat n cele mai bune condiiuni tehnice i tehnologice, cu
o anumit dotare tehnico-material n ce privete procedeele de sudare,
funcie de piesele de executat i materialele aferente ;
n proiectarea structurilor sudate pentru organe de maini este necesar s
se aib n vedere ca prin execuie s se realizeze precizia i calitatea prescris fr a se interveni cu operaiuni care implic manoper mult i dificil, operaiuni care mresc preul de cost i timpul aferent execuiei.
Procedeele moderne de sudare permit actualmente execuia unor structuri sudate combinate n toate domeniile construciei de maini i n special pentru ansambluri sudate de la maini
unelte, turbine cu aburi i hidraulice, maini electrice, mecanisme pentru nave, arbori cotii, motoare diesel, ventilatoare etc.
5.2.CADRE SI BATIURI SUDATE

Pentru susinerea pe fundaie a utilajelor, agregatelor i aparatelor n funcie de :
specificul acestora, de solicitrile la care snt supuse, de condiiile n care lucreaz, de poziia pe
care o au n construcia n care snt amplasate, de dimensiunile i greutatea lor, de rolul lor
funcional, se utilizeaz diferite cadre metalice, platforme metalice, console sau alte elemente de
susinere.
Cadrele, platformele sau consolele ori alte elemente folosite pentru susinerea sau sprijinirea pe fundaie a unor utilaje, aparate sau elemente ale instalaiilor tehnologice, se execut, n
general, din diferite laminate din oel i tabl de oel.
Tehnologia de execuie este asemntoare cu a construciilor sudate descrise n cadrul
capitolelor anterioare : trasare, tiere, ndreptare, curare, sudare, polizare i eventual alte prelucrri mecanice : gurire, rabotare etc. n funcie de caracteristicile constructive ale utilajului,
agregatului sau aparatului pentru care se execut.
Procedeele de sudare ce se utilizeaz i tehnologiile de sudare se n- cadreaz n cele descrise n cazul stlpilor i grinzilor, fr s apar, n general, probleme mai deosebite, att n ce
privete execuia ct i controlul sudurilor.
Batiurile reprezint construcii metalice, pe care, n cazul mainilor unelte, se monteaz
mecanismele respective, fapt care atrage dup sine necesitatea prelucrrii cu precizie a unor suprafee.
Batiurile reprezint ansambluri sudate complexe care ridic aspecte deosebite de sudare, datorit
problemelor ce se pun cu privire la mbinarea n batiu a lagrelor paliere, a pieselor curbate, a elementelor de glisare, precum i a ntriturilor i nervurilor care pot fi : forjate, turnate, sau laminate. Corpul batiului poate fi executat sudat din profile i tabl de oel.
Astfel, batiul unui strung (fig. 5.2.1) se compune dintr-un corp care susine prismele de
ghidaj i formeaz patul strungului, ce este sprijinit de sudare sau automat, sub flux. Dup
sudur, roile dinate trebuie tratate termic n funcie de calitatea oelului folosit pentru coroana
dinat.
23
Fig.5.2.1.Batiul unui strung
Fig.5.2.2.Batiul unei masini de rectificat
Corpul batiului mai susine o tav pentru colectarea achiilor ce rezult la strunjire.
Toate elementele se execut din perei subiri din tabl de oel, sudate ntre ele, fr o
pregtire a marginilor i care, mpreun cu prismele de ghidaje alctuiesc o structur cu o rigiditate bun.
Sudurile provizorii se execut manual, iar sudurile definitive se execut parial manual i
parial automat cu arc acoperit sub flux. ntreaga structur sudat, trebuie detensionat dup sudare.
In cazul unor batiuri de dimensiuni mai mari este indicat o construcie sudat celular, cu perei
suplimentari sudai n interior, ca de exemplu batiul unei maini de rectificat (fig.5.2.2),
obinndu-se n acest mod o rigiditate mai mare i o rezisten mrit la vibraii.
O soluie asemntoare se poate folosi i pentru cuvele betonierelor : coroana dinat executat din oel turnat se prelucreaz complet nainte de asamblare-sudare.
Sudarea n mediu de CO2, n special a sudurilor n unghi, (mbinri n I, mbinri n col etc.) i
pot gsi o larg aplicare la ansamblurile sudate de roi i elemente de rotire.
Este indicat ca la asemenea lucrri s se utilizeze ca material de adaos srm tubular cu pulberi,
procedeu care deschide perspective largi de automatizare a procesului de sudare n cazul unor
structuri sudate de mare complexitate.
La executarea structurilor sudate combinate enumerate, este important ca pe lng o alegere corect a procedeului de sudare, s fie stabilite soluiile tehnologice raionale de pregtire i
execuie a elementelor separate, deoarece n structurile sudate combinate se asambleaz frecvent
elemente executate din materiale diferite realizate prin procedee tehnologice diferite. Datorit
acestei situaii, n alegerea procedeului de sudare se va avea n vedere ca aceasta s satisfac condiiile impuse de ambele materiale care se mbin prin sudare.
Exist o dependen ntre soluia constructiv i tehnologia de sudare : o aciune
reciproc a tehnologiei asupra construciei i invers, a construciei asupra tehnologiei.
24
5.3.ROTI SI ELEMENTE DE ROTIRE SUDATE

Folosind procedeele de sudare, se pot executa diferite tipuri de roi, indiferent de complexitatea acestora. Unele roi se pot executa n totalitate prin folosirea mbinrilor sudate, cum
este cazul roilor executate din oel rotund (butucul i spiele) i tabl din oel (obada) sau cu
spiele din platband, folosite la diferite transmisii.
Obada, se poate confeciona prin turnare dintr-o bucat sau din mai multe buci mbinate
prin sudur, n funcie de dimensiunile roii, sau se poate realiza din profile laminate ndoite la
cald i sudate cap la cap.
Butucul poate fi o pies turnat, forjat sau laminat, care se asambleaz cu obada prin
sudare, cu ajutorul unor elemente de diferite forme, ca exemplu, conuri presate din table laminate, discuri laminate drepte sau spie combinate din platbande sau evi. Un exemplu constructiv
de roat de cablu este reprezentat n figura 5.3.1. Obada este executat dintr-un profil de oel
OLC 45, prevzut cu o canelur, care este format pe un laminor de ndoire i sudat cap la cap.
Dup calibrarea diametrului interior, obada roii se asambleaz cu butucul i spiele, care snt executate din platband. In comparaie cu o roat turnat de ace sai mrime, roata executat n
structur sudat are o greutate mult mai mic.
Fig.5.3.1.
In cazul roilor dinate de dimensiuni mai mari, se pot utiliza diferite soluii constructive
de structuri sudate.
Astfel, roile dinate frontale de la reductoare pot fi realizate cu coroana dinat din oeluri laminate de calitate superioar iar butucul din oel rotund laminat, forjat sau turnat. In locul
spielor se utilizeaz discuri de legtur din tabl gofrat de oel prevzut cu orificii. Discurile
se pot suda cu butucul prin sudare semiautomat sau automat n mediu de gaz protector C02 sau
cu electrozi nvelii, manual, iar sudarea discurilor cu coroana dinat se poate executa prin aceleai procedee.
25
5.4.OSII SI ARBORI SUDATI

Osiile i arborii snt organe de maini care au rolul de a susine alte elemente care contribuie la transmiterea micrii de rotaie. In general, osiile i arborii fac legtura cu alte elemente
de la care primesc, respectiv la care transmit, micarea de rotaie.
Osiile au funcia principal de susinere a altor elemente cu micare de rotaie i nu transmit momente de torsiune, fiind solicitate numai la ncovoiere.
Arborii au funcia principal de a transmite micarea de rotaie i puterea ; n consecin snt solicitai att la torsiune ct i la ncovoiere.
In mod obinuit, arborii i osiile se execut : prin strunjirea unor profile laminate (oel rotund) cu o prelucrare atent i eventual o tratare a suprafeelor de sprijin ; prin forjarea unor semifabricate laminate i prelucrarea mecanic a piesei forjate ; prin turnare i prelucrare mecanic.
In cazul unor osii sau arbori mari ce snt solicitai la sarcini importante, execuia acestora
prin metode clasice (turnare, forjare) este dificil datorit problemelor ce se ridic n legtur cu
omogenitatea materialului i a defeciunilor care apar ulterior, n exploatare sau chiar n cursul
operaiilor de prelucrri mecanice, crend rebuturi i deci importante pierderi.
Structurile sudate suplinesc aceste lipsuri i vin s nlocuiasc cu succes arborii i osiile
executate pe baza unor semifabricate turnate sau forjate.
Domeniul de utilizare este vast, ca de exemplu : arbori pentru turbine hidraulice, arbori pentru
motoare asincrone mari, pentru compresoare centrifugale etc.
Arborii cotii n execuie sudat ofer largi posibiliti pentru simplificarea pregtirii semifabricatelor forjate.
In figura 5.4.1 este reprezentat arborele forjat al unui motor asincron de 2 000 kW pe care
s-au sudat direct coaste din tabl laminat de 20 mm grosime.
Fig.5.4.1.
De obicei, arborele este laminat sau forjat, n funcie de dimensiuni, din OL 50, iar
coastele se execut din tabl laminat OL 37.
In figura 5.4.2 este reprezentat un arbore pentru o turbin hidraulic executat n construcie sudat din trei elemente forjate.
innd seama de diametrul i grosimile mari ale elementelor mbinate, sudarea acestora se execut n baie de zgur.
26
Fig.5.4.2
In ce privete arborii cotii n execuie sudat, snt posibile mai multe variante constructive : din semifabricate forjate mbinate prin sudare manual cu arc ; din semifabricate forjate cu
sudare automat n baie de zgur ; execuie dintr-un numr mai mare de elemente forjate sau
execuie din mai puine elemente forjate .
In situaia arborilor sau osiilor executate prin procedee de sudare, dei se realizeaz importante economii de metal si de cost.
5.5.CARCASE SUDATE
Carcasele sudate de la cele mai simple, pin la cele mai complexe, nlocuiesc cu succes
carcasele executate prin turnare sau forjare i cu un volum important de prelucrri mecanice. Se
obin n acest fel carcase realizate din table i profile care au greuti mult mai mici i care necesit un volum redus de prelucrri mecanice : carcase pentru ventilatoare, pentru reductoare, motoare etc.
Fig.5.5.1.
In figura 5.5.1 este redat un exemplu de carcas pentru un motor asincron capsulat, executat prin sudarea unor elemente de tabl i evi laminate sau capsule presate din tabl subire
27

de 2 mm grosime. In acest fel s-a realizat i o circulaie dubl de aer : una interioar asigurat de
un ventilator interior care foreaz circulaia aerului prin intermediul rotorului i evile sau capsulele fixate pe mantaua carcasei i un al doilea ventilator exterior, care rcete evile sau capsulele i mantaua carcasei.
Folosind tehnologii avansate de execuie, i metode moderne de sudare i tratament termic n
baza unei proiectri deosebit de amnunite, s-a putut trece la executarea unor carcase mari, din
elemente combinate : laminate, forjate i turnate, destinate unor agregate de tehnicitate deosebit
datorit condiiilor de exploatare ca, de exemplu :
carcase de nalt presiune pentru turbine cu aburi, prin sudarea unor elemente
turnate ;
carcase interioare de joas presiune pentru turbine cu aburi executate din mai
multe subansamble;
din elemente turnate din tabl laminat cu o grosime de 65 mm (3, 4) din tabl laminat de 24 mm (5, 9), care se mbin prin sudare, folosind diferite procedee de sudare
i de tratament termic n cadrul execuiei.
Elementele turnate snt sudate ntre ele, fr dispozitive speciale, cu ajutorul unor plci de
oel ; subansamblurile 3 i 4 se sudeaz cap la cap, prin suprapunere sau n I cu prelucrarea rosturilor n form de K, folosindu-se pentru sudare i asamblare, bare de rigidizare. La realizarea
custurilor transversale se folosesc dispozitive de rotire. Subansamblurile 59 se asambleaz
prin sudur folosind inele de centrare din oel special.
In vederea controlului interoperaional, n procesul de asamblare i sudare s-au utilizat
diferite abloane.
Prevenirea deformaiilor la sudare se asigur printr-o serie de nervuri de rigidizare cu rol
tehnologic, care se monteaz pe subansamblele 59. Dup terminarea sudurii, ntregul ansamblu al carcasei este supus unui tratament termic de austenitizare i revenire, naintea operaiilor
de prelucrare final.
Controlul calitii sudurilor se face cu proba de petrol i atac penetrant.
5.6.PROBLEME PRIVIND SOLUIILE CONSTRUCTIVE, A MBINRILOR LA STRUCTURILE SUDATE

COMBINATE, PENTRU ORGANE DE MAINI
Structurile sudate combinate se realizeaz de multe ori din elemente care snt executate
din metale i aliaje cu proprieti mecanice i fizice diferite. Diferenierea proprietilor mecanice i fizice este accentuat prin apariia zonelor influenate termic n procesul de sudare. In
cazul c la alegerea soluiei de alctuire a structurii sudate sau a mbinrii, nu s-ar ine seama de
apariia acestor zone i a modificrilor ce rezult, este posibil ca rezistena n exploatare a structurii s se reduc.
In structurile sudate combinate, n cazul cnd elementele mbinate au grosimi foarte diferite, se obine o distribuie mai bun a tensiunilor dac mbinrile snt realizate cap la cap ; n
acest scop, n elementele turnate se vor prevedea trecerile corespunztoare de grosime la dimensiunile tablei laminate. n situaia c prin turnare nu este posibil o trecere de la elementele
mai masive la elemente mai subiri, se pot realiza nite canale de descrcare de-a lungul mbinrii
; n acest caz deformaiile datorit contraciilor transversale, practic snt eliminate .
28

La sudarea oelurilor cu proprieti diferite este necesar s se asigure o trecere lin a modificrii acestor proprieti n mbinarea sudat.
La alegerea variantei optime a unei structuri sudate combinate, soluiile constructive
trebuie alese prin luarea n consideraie a tuturor particularitilor procedeelor tehnologice prin
care se realizeaz elementele componente ale structurilor sudate.
O serie de piese mari forjate care necesit utilaje speciale, deficitare, se pot realiza n varianta de
structuri sudate combinate din elemente forjate i laminate, mbinate prin sudare.
Calitatea unor organe mari de maini turnate din oel, se poate mbunti renunndu-se
la turnarea dintr o singur bucat i realizarea unei structuri sudate combinate, din mai multe elemente turnate.
5.7.PROCEDEE MODERNE DE SUDARE APLICATE LA

NCRCAREA ORGANELOR DE MAINI
Prin aplicarea procedeelor moderne de sudur la ncrcarea suprafeelor organelor de
maini se pot rezolva n condiii deosebite de calitate i productivitate, probleme de mare importan pentru economia naional. Prin metodele obinuite de sudare practicate frecvent la
ncrcarea pieselor (manuale, cu arc electric, oxiacetilenic etc.) nu se obin ntotdeauna rezultate
calitative corespunztoare, productivitatea este redus i snt necesare, dup ncrcare, o serie de
prelucrri mecanice.
Prin ncrcarea cu sudur a suprafeelor organelor de maini se pot rezolva aspectele enunate n
continuare.
Remedierea unor defeciuni rezultate prin turnare sau forjare la diferite organe de maini, asigurndu-se prin ncrcarea cu sudur posibilitatea readucerii acestor organe la cotele indicate n
proiect.
Datorit unor neajunsuri ce pot interveni n desfurarea proceselor de turnare i forjare
apar goluri sau discontinuiti n piesele executate ; n asemenea situaii, organele respective nu
pot fi folosite i reprezint rebuturi. Pe lng pagubele materiale rezult i consecine grave prin
nerealizarea la termenele contractuale a utilajelor, agregatelor sau aparatelor n componena
crora intr i organele de maini ce trebuiau confecionate din aceste piese i n final, neintrarea
n funciune la termen a unor utilaje conform prevederilor din plan.
Mrirea duratei de serviciu a mainilor i mecanismelor prin durificarea suprafeelor organelor de maini supuse frecrilor, coroziunilor sau unor solicitri deosebite, i gsete o rezolvare eficient prin ncrcarea cu oeluri nalt aliate, caracterizate printr-o mare rezisten la uzur, coroziune i temperatur. n special, cnd este cazul s se ncarce grosimi mici de metal,
zecimi de milimetru, sau pe piese de diametru mic i cnd este necesar s se asigure straturi
subiri, uniforme, cu o duritate ridicat, se aplic metode moderne de ncrcare prin sudare.
Recondiionarea organelor uzate n vederea refolosirii lor, n locul utilizrii unor piese
noi, prin procedee de sudare i prelucrri mecanice ulterioare, reprezint de asemenea o problem de mare importan pentru economie. Procedeele moderne de ncrcare i gsesc o larg
aplicare n recondiionarea pieselor uzate, n special n cazul pieselor de serie mare ca de exemplu : atelierele specializate de repararea materialului rulant (organe aferente vagoanelor i loco-
29

motivelor de cale ferat, al vagoanelor de tramvai) ; atelierele centralizate de reparaii auto (arbori, reductoare, blocuri ale motoarelor etc.), atelierele centralizate pentru repararea tractoarelor,
electromotoarelor etc.
Dintre procedeele moderne care se aplic n rezolvarea problemelor enumerate, care asigur realizarea unor ncrcri de calitate, cu productiviti ridicate se vor descrie procedeele de
ncrcare cu arc vibrator i ncrcarea prin sudare cu plasm.
5.7.1. NCRCAREA PRIN SUDARE CU ARC VIBRATOR

In ultima perioad se folosesc metodele tehnicii impulsurilor n diferite procedee de sudare, n vederea lrgirii posibilitilor de reglare a procedeului de sudare.
La ncrcarea i sudarea cu arc electric vibrator arderea cu impuls i schimbarea puterii
dezvoltate, se asigur prin scurtcircuitele impuse electrodului de pies i descrcrile de arc ce se
produc ; acestea, se obin prin vibrarea captului electrodului cu o amplitudine de 13 mm i cu
o frecven situat n intervalul 40140 Hz.
La ncrcarea i sudarea cu arc vibrator, trecerea metalului n bara de sudare se produce
n doze mici, n principal n timpul scurtcircuitrii spaiului arcului. Acest fapt, mbuntete
formarea straturilor i custurilor subiri, n special la ncrcri i sudri n urmtoarele poziii :
verticale, orizontale i peste cap, precum i n cazul folosirii srmelor electrod, a mediilor de protecie sau a regimurilor crora le este proprie trecerea metalului sub form de picturi mari.
Folosirea vibraiilor asigur o bun calitate a metalului depus, avnd pierderi de metal mici.
Prin alegerea corespunztoare a frecvenei i amplitudinii de vibrare a electrodului, a
tensiunii de mers n gol, a sursei de curent, a rezistenei i inductanei circuitului precum i a altor parametri ai ncrcrii i sudrii, este posibil schimbarea caracterului procesului ca i reglarea dimensiunilor picturilor, durata ct se afl sub influena arcului, gradul de saturare a
metalului cu gaze i oxidarea unor componente a aliajelor, adncimea de topire i dimensiunile
zonei de influen termic.
Vibrarea electrodului asigur stabilitatea procesului de ncrcare, iar lichidul protejeaz
metalul topit contra azotului i oxigenului din aer, asigurnd formarea unor straturi compacte ale
metalului ce se depune.
Un alt avantaj important al procesului de ncrcare cu arc vibrator este faptul c, zona de
influen termic este redus i snt aproape eliminate deformaiile pieselor ncrcate ; suprafeele pieselor ce urmeaz a fi ncrcate nu necesit pregtire special, fiind suficient o
curire ,a piesei de rugin i uleiuri cu ajutorul unei perii de srm de oel.
Incrcrile cu arc vibrator pot fi executate folosind curentul continuu, redresat i alternativ. In afara ncrcrii n jet de lichid, metoda cu arc vibrator se poate realiza i sub flux, n bioxid de carbon i argon.
Folosirea fluxului asigur bune condiii pentru formarea stratului depus i reduce posibilitatea de
formare a porilor i fisurilor iar vibrarea electrodului stabilizeaz procesul, permite ncrcarea cu
cureni mici.
Utilizarea pentru protecie a bioxidului de carbon, permite lrgirea nomenclatorului de
electrozi ce pot fi folosii cu bune rezultate ; straturile depuse snt compacte, fr fisuri i se
mbuntesc mult proprietile mecanice ale metalului depus. Datorit creterii vitezei de avans
a srmei electrod, se mrete productivitatea muncii. Procedeul de ncrcare cu arc vibrator cu
30

protecie de CO2 este utilizat cu succes n vederea restabilirii dimensiunilor iniiale ale organelor
ce lucreaz n mediu corosiv.
In unele situaii, n lipsa fluxului sau bioxidului de carbon, ncrcarea pieselor se poate
face n vapori de ap ; se asigur n acest fel un regim termic mai uniform pentru cristalizarea
metalului i formarea n proporii mai reduse a fisurilor fa de metoda de ncrcare cu jet de lichid.
Utilizarea fluxului i a mediilor gazoase este, de obicei, nsoit de o rcire a pieselor
supuse ncrcrii, printr-un jet de lichid care trebuie astfel dirijat nct s nu nimereasc n arc.
Lichidul de rcire asigur posibilitatea unei largi reglri a circuitelor termice ale pieselor fr s
influeneze procedeele chimico-fizice n zona de sudare.
In cazul organelor de maini executate din oeluri aliate, este indicat ca procesul de ncrcare ou arc vibrator s fie efectuat cu prenclzirea organelor de maini, pentru a se evita formarea fisurilor n zona de influen termic i n stratul depus.
In unele situaii, n vederea asigurrii unei uniformiti a duritii pe suprafaa ncrcat,
este indicat ca n locul ncrcrii cu srm electrod s se utilizeze electrod band ; se asigur, n
paralel cu uniformitatea duritatii.
Piesa 7 se ncarc cu srm electrod desfurat prin intermediul unui mecanism de avans
1 i trecnd printr-un ajutaj 3 n direcia piesei care se sudeaz.
Ajutajului prin care trece srma electrod i se imprim micri de vibraie prin intermediul
unui vibrator 2 ; jetul de lichid este mpins spre zona de ncrcare ocolind ns zona de formare a
arcului electric vibrator prin intermediul unei conducte 4 prin care circul soluia de ap cu sod
calcinat i spun, preluat dintr-un rezervor 8 printr-o pomp 9. Pe circuitul de curent continuu
este montat o rezisten de untare 5 i o bobin de reacie reglat cu ploturi (regulator de
curent) 6.
In cazul procedeului de ncrcare sub strat de flux, instalaia este asemntoare, cu singura deosebire c n locul jetului de lichid este folosit fluxul, astfel c n schem nu mai apar :
pompa, rezervorul i conducta de mpingere a lichidului ; aprinderea arcului, n cazul sudurii sub
flux este mai sigur, iar arderea arcului se menine i la tensiuni joase.
In cazul utilizrii ca surs a curentului alternativ, se constat formarea unor scurtcircuite
ale electrodului pe pies n momentele de scdere a tensiunii pe reea ; acest neajuns poate fi
soluionat prin introducerea n circuitul de sudare a unui releu de stabilitate i a unui stabilizator
de tensiune.
Instalaia de ncrcare prin arc vibrator poate funciona i cu un curent electric redresat
utilizind transformatoare de sudur ; asemenea instalaii snt utilizate numai pentru ncrcri cu
grosimi de metal de maximum 1,5 mm, folosind electrozi cu diametrul de 2 mm.
5.7.2.INCARCAREA PRIN SUDARE CU PLASMA

Plasma care reprezint o transformare a gazelor ionizate prin nclzirea acestora la temperaturi foarte nalte, datorit densitii mari de energie i a temperaturii nalte, poate fi utilizat
la prelucrarea metalelor. Plasma este o surs termic mai bun dect flacra oxiacetilenic (3 100
C) i dect arcul electric de sudur (5 000 C), avnd o temperatur de peste 10 000 C iar
cldura dezvoltat se concentreaz n spaii cu un volum foarte mic, mult sub 1 cm3.
Incrcarea prin sudare cu plasm, const n principiu n realizarea unei depuneri din metale sau aliaje care au performane superioare metalului de baz i n care, stratul depus s fie
31

legat metalurgic cu metalul de baz. In acest scop, arcul de plasm topete concomitent att materialul de adaos, ct i metalul de baz ; topirea acestora se poate regla i controla cu uurin.
Acest sistem ofer, n principal, urmtoarele avantaje : ofer posibilitatea concentrrii
unui efect termic foarte puternic asupra piesei de prelucrat, capacitate de prelucrare termic a tuturor metalelor i materialelor greu fuzibile, obinerea plasmei prin procedee simple, posibilitatea
mecanizrii procedeului. de prelucrare termic.
Fig.5.7.2.1.
Schema de principiu a procedeului de ncrcare prin sudare cu plasm este reprezentat n
figura 5.6.2.1 i este format din : un catod C care n general este un electrod de wolfram thoriat
rcit cu ap ; anodul de cupru A rcit cu ap n care este prevzut ajutajul de strangulare a
plasmei, jetul de plasm Jp, format din gaz cald, care este gazul plasmogen ionizat (argon, argon
cu hidrogen, sau argon cu heliu). Pe figur mai snt reprezentate : materialul de adaos Ma, piesa
de ncrcat Mft, zona de aliere Za care este constituit din Ma+Mb, stratul din metal sau aliajul
depus Sd, baia din metal lichid Bl care este constituit din Mb + Ma.
Procedeul ncrcrii prin sudare cu plasm prezint fa de procedeele obinuite de ncrcare, urmtoarele avantaje : se poate realiza o grosime redus a stratului ncrcat ; o diluare redus a materialului depus de ctre materialul de baz i o productivitate mare.
Pentru realizarea unei ncrcri de calitate corespunztoare prin sudare cu plasm, trebuie
respectate urmtoarele condiii :
o stratul depus s fie.cit mai compact i de grosime uniform ; limitele n grosime
ale stratului posibil de obinut printr-o singur trecere, s fie ct mai largi ;
amestecarea stratului depus cu metalul de baz, n caz de necesitate s fie minim ;
o obinerea unei grosimi minime a zonei de aliere Za, astfel ca legtura ntre stratul
depus i metalul de baz s fie deosebit de bun, pentru ca, n funcionare, atunci
32
o
o
o
o
o
o
cnd piesa ncrcat este supus la solicitri importante ca, ocuri mecanice sau
termice, stratul depus prin ncrcare, s nu se desprind ;
metalul de baz trebuie s fie ct mai puin afectat termic n adneime, respectiv,
zona de influen termic s fie ct mai mic ;
obinerea unui jet de plasm de presiune mic de aa natur ca s nu aib tendina
de escavare a metalului de baz ;
pierderile de metal de adaos n procesul de ncrcare, s fie minime ;
gama de metale i aliaje ce snt luate n consideraie pentru procedeul de ncrcare
prin sudare cu plasm, s fie ct mai mare ;
domeniul de reglare a temperaturii jetului de plasm, s fie ct mai mare ;
n vederea evitrii oxidrii bii de metal lichid, este necesar s se realizeze o bun
protecie cu gaze neutre.
Instalaiile de ncrcare prin sudare cu plasm, n general, snt alimentate cu curent continuu i arc de plasm cu o surs sau cu dou surse de curent. n funcie de felul i sistemul de
dozare al materialului de aport, procedeele de ncrcare prin sudare cu plasm, se pot clasifica
astfel :
procedee de ncrcare cu material de aport sub form de granule dozate
naintea jetului de plasm ;
procedee de ncrcare cu material de aport sub form de granule dozate n
jetul de plasm ;
procedee de ncrcare cu material de aport sub form de srme dozate continuu n baia de metal lichid ;
procedee de ncrcare cu material de adaos sub form de band sau band
cu granule dozate continuu n jetul de plasm.
Dintre aceste procedee, se descrie n continuare procedeul i instalaia de ncrcare prin
sudare cu plasm la care materialul de aport sub form de granule, se dozeaz mecanic n faa
jetului de plasm, procedeu reprezentat n figura 5.6.2.2.
Fig.5.7.2.2
33

La acest procedeu, pentru amorsarea jetului de plasm se folosete un oscilator de nalt
frecven 1 i un curent auxiliar de 2030 A. Sursa de alimentare 6 este de curent continuu, iar
ntre surs i oscilator se intercaleaz o rezisten 5 pentru limitarea curentului. Intre sursa de alimentare i electrodul de wolfram 11 snt intercalate un resort 4 i o bobin de reactan 3. Circuitul de alimentare este legat i de ajutajul anod 13, intercalndu-se pe acest circuit i un condensator 2. In acelai timp, sursa de alimentare cu curent este legat i de piesa de ncrcat 7. Ca
gaz protector al bii de metal lichid se utilizeaz un amestec de argon i heliu 9 n proporie de
70% Ar i 30% He. In unele ncrcri se poate folosi ca gaz protector numai azotul, curat i uscat.
Gazul protector circul n spre zona ncrcrii prin spaiul existent ntre ajutajul anod 13 i
ajutajul de protecie 14. Gazul plasmogen care este argonul 10 este introdus ntre electrodul de
wolfram 11 i ajutajul anod 13 .
Printr-un dozator 12 amplasat deasupra piesei ce se ncarc 7 sint rspindite granulele
intr-un strat uniform 15 n faa jetului de plasm care se formeaz la captul electrodului de wolfram i se realizeaz un strat ncrcat prin sudare 8. Adncimea de ptrundere n metalul de baz
este influenat de urmtorii parametri : mrimea curentului arcului de plasm, debitul gazului
plasmogen, grosimea stratului depus i viteza de naintare a generatorului de plasm.
Datorit greutii proprii, granulele nu snt mprtiate de flama arcului de plasm, nefiind necesar s fie fixate printr-un liant.
Generatorul de plasm executnd oscilaii transversale, se pot realiza la o singur trecere straturi
depuse.
Exist desigur, diferite variante ale aceluiai procedeu cu scheme apropiate i cu ali parametri, n funcie de destinaia instalaiei n exploatare.
In principiu i celelalte tipuri de instalaii amintite n cadrul clasificrii snt asemntoare
ca schem, diferind din punct de vedere constructiv i al parametrilor regimului de ncrcare.
Indiferent de procedeul ce se utilizeaz, sfera de aplicare a ncrcrii cu metale sau aliaje dure
prin sudare cu plasm este vast, deoarece se pot rezolva probleme care prin metodele obinuite
nu se pot soluiona la un nivel calitativ superior.
Procedeul de ncrcare prin sudare cu jet de plasm i gsete o larg aplicare n ncrcarea unor organe de maini care lucreaz n condiii deosebite de solicitare mecanic i termic
cum este cazul supapelor i scaunelor de la supape, de la motoarele cu explozie din industria automobilelor etc.
Att metoda de ncrcare cu arc vibrator ct i metoda de ncrcare prin sudare cu jet de
plasm, se utilizeaz numai n situaia unor piese de serii mari, nefiind economic a se utiliza
pentru piese izolate sau de serii mici.
34
6.MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

Toate locurile de sudare trebuie protejate cu paravane, iar la intrri se va scrie
SE SUDEAZ", PERICOL DE ORBIRE" etc.
Tensiunile reelei electrice i n unele cazuri i tensiunile surselor de curent de sudare fiind periculoase, sudorul trebuie s poarte echipamentul de protecie necesar, mnui, or, bocanci i ghete din piele sau jambiere. Acestea asigur paza contra electrocutrilor i totodat protecia necesar contra stropilor de metal i de zgur., orul de piele, mnuile i ghetrele-jambiere protejeaz pieptul, minile i picioarele sudorului.
Pantalonii (fr manete) trebuie s acopere bocancii sudorului, pentru ca s nu ptrund
stropii de metal i de zgur. Echipat cu acest echipament, mpreun cu casca de cap sau masca de
min, sudorul este protejat i contra radiaiilor arcului.
Toate aparatele, dup instalarea lor pe locul de munc, trebuie legate la borna de pmint.
Aceste legturi se execut de ctre electricieni odat cu instalaia electric.
nainte de punerea n funciune a grupului, a redresorului sau a transformatorului de sudare, sudorul, echipat, verific dac nu sint scurtcircuite, dac legturile din circuitul de sudare i
toate contactele snt corecte. Sudorul trebuie s cunoasc instruciunile de folosire a aparatelor cu
care lucreaz i s menin locul de munc ntr-o perfect ordine i curenie. Capetele cablurilor
trebuie s fie cositorite n papuci i numai dup aceea se strng la bornele aparatului, la clete sau
la clema de contact.
Cablurile de sudare trebuie s fie n stare perfect, fr fire legate iar toate legturile izolate cu band de cauciuc; pentru prelungirea cablurilor se vor folosi numai racorduri fixe sau demontabile. Cletele de sudare trebuie s fie perfect izolat. Sudorului nu-i este permis s desfac
capacele aparatelor, s execute lucrri de reparaii sau legturi la reea; toate aceste operaii se
execut numai de ctre electricieni.
La producerea scnteilor la colectorul generatorului, sudorul va anuna organele superioare, fr ca el personal s intervin la nlturarea defectului din aparat i a legturilor de la
reeaua electric. Singurele defecte pe care el este dator s le nlture snt de la cablul de sudare.
Arcul electric, dup amorsare, eman intense radiaii luminoase, nsoite de radiaii ultraviolete i infraroii. Radiaiile luminoase au un efect orbitor, cele ultraviolete provoac insolaii,
arsuri ale pielei i inflamaii ale ochilor cu dureri mari, iar razele infraroii produc n timp cataracte la ochi. De aceea, sudorul, nainte de amorsarea arcului, trebuie s pun ecranul pentru protejarea capului contra tuturor radiaiilor i contra stropilor de metal i zgur.
De asemenea, sudorul trebuie s poarte i ochelari de protecie cu vizoare din sticl alb,
nefiind permis curirea zgurilor i a picturilor de metal de pe piesele sudate fr ei.
La terminarea lucrului, aparatele se vor scoate de sub tensiune, la fel i la prsirea locului de
munc. Transportul aparatului este interzis s se fac dac aparatele snt legate de reea.
Deoarece sudorii lucreaz cu iluminri foarte puternice ale acului electric, este indicat ca
locurile de munc din cabinele sudorilor s fie luminate cu faruri sau becuri puternice, nefiind
indicat s se produc o brusc diferen ntre iluminarea arcului i locul ntunecos din jurul arcului. Aceste brute treceri au o puternic influen negativ asupra productivitii i calitii lucrului efectuat, provocnd totodat oboseala ochilor i orbirea n timp.
Pentru nlturarea fumului i a gazelor arse, se vor folosi exhaustoare, ventilatoare, suflri
cu aer comprimat, mti speciale etc., n funcie de felul lucrrilor.
35

Contra incendiilor, la locul de munc se prevd stingtoare cu spum. In cazul producerii
unui incendiu, sudorul ntrerupe alimentarea cu curent de la tabloul de distribuie i stinge incendiul format cu stingtoare cu spum; nu se va folosi apa, deoarece se deterioreaz aparatele electrice.
La folosirea dispozitivelor de manipulare a pieselor, se va asigura fixarea pe ele a pieselor de sudat, deoarece alunecarea sau cderea lor pot produce accidente foarte grave.
Cablurile de sudare trebuie s fie bine ntreinute i verificate cel puin o dat la trei zile,
n special cele pentru intensiti mari de curent, de peste 600 A. Cablurile de sudare mobile, folosite pe liniile de montaj, se vor introduce n tuburi de cauciuc, n vederea prevenirii defectrii
mecanice.
Se vor nltura contactele sau legturile proaste care provoac formarea arcelor electrice
i se vor nlocui toate piesele defecte cu piese nou.
Prile metalice ale instalaiilor i bornele circuitelor secundare ale transformatoarelor de
sudare se vor lega la pmnt.
Sudarea cu arc electric cu electrozi nvelii nu este un procedeu tehnologic vtmtor sau
periculos, dac se respect regulile de tehnic a securitii muncii.
Prin nerespectarea lor se pot produce urmtoarele accidente:
electrocutri;
incendii cauzate de senteile mprtiate de arcul electric;
imbolnvirea ochilor i arcuri ale pielii provocate do radiaiile arcului electric;
rniri i arsuri provocate de sentei, picturi de metal i picturi de zgur;
intoxicri provenite de la gazele i fumul degajat;
explozii n cazul unor recipiente cu materiale inflamabile etc.
Sudorul fiind n permanen n contact cu piese sub tensiune, care n condiii de umiditate pot
provoca electrocutri, trebuie s lucreze numai pe covoare de cauciuc sau pe grtare de lemn i
mbrcat cu echipament de protecie. De asemenea, nu este permis lucrul n apropiere de substane inflamabile sau sudarea pieselor vopsite, deoarece se pot provoca incendii.
Pentru sudare snt recomandai cleti portelectrozi complet izolai, care, chiar dac din neglijen snt lsai pe masa de lucru, nu provoac scurtcircuite. Dup terminarea operaiei sau la
oprirea lucrului pentru orice perioad de timp, sudorul va deconecta aparatele de la priza de curent.
Gazele i fumul, formate din oxizi de azot, oxid ele carbon, compui ai fluorului etc., degajate n timpul operaiilor de sudare, se vor elimina prin amenajarea la locurile de sudare fixe a
unor guri de aspiraie, iar n cazul locurilor mobile, a unor guri cu conducte de aspiraie flexibile.
De asemenea, este necesar ca atelierul s aib o bun ventilare natural sau artificial, care se
obine prin prevederea unor guri de aspiraie la nlimea de 4 m.
La lucrul n interiorul cazanelor sau n spaii nchise, se vor amenaja sisteme de ventilaie
transportabile, sau eventual se vor folosi suflri cu aer comprimat printr-un tub legat la un orificiu din peretele interior al mtii.
Se vor utiliza cti de protecie, cu alimentarea de aer din exterior, n cazul cnd se produc
substane toxice. Pentru protecia contra electrocutrii se vor folosi covoare de psi, tblii de cauciuc sau rogojini.
Snt interzise lucrrile de sudare la recipiente sub presiune, iar recipientele care au
coninut prodjase petroliere sau chimice, nainte de sudare se vor spla cu ap cald i abur; acestea se vor suda cu toate orificiile deschise i n plus se va asigura o ventilaie abundent.
36

La sudarea pe antiere sau pe cal (n antierele navale) n locuri periculoase, sudorii vor
purta centuri de siguran sau vor lucra aezai pe scaune suspendate; contra precipitaiilor atmosferei se vor folosi corturi sau umbrele.
n ateliere, la folosirea manipulatoarelor, piesele de sudat montate pe acestea vor fi bine
strnse cu uruburi, spre a se evita alunecarea sau cderea lor, iar la sudarea pieselor mari, poziia
acestora pentru sudare se va asigura contra rsturnrilor sau a prbuirilor.
n vederea prevenirii incendiilor provocate de mprtierea scnteilor i a picturilor de
metal i de zgur, se vor lua msuri ca ntre punctul de sudare i materialele inflamabile (sau explozive) s fie o distan de minimum 5 m, materialele acoperindu-se cu pnze ignifuge. Nu se
vor suda table vopsite, dac vopseaua nu a fost ndeprtat pe o lime de cel puin 100 mm de-a
lungul rostului de sudat, deoarece se pot produce incendii.
37
7.BIBLIOGRAFIE
1.Sudarea metalelor si aliajelor
www.scribd.com
2.Lacatuserie generala mecanica
www.scribd.com
3.Utilajul si tehnologia sudarii

4.Imagini Internet
5.Constructii sudate
Ilie Vasile
1980
www.google.com
A. Zgura s.a.
Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti
1979
38

PROFESIONALE NIVELUL 4 DE
CALIFICARE
Tema
TEHNOLOGIA DE PRELUCRARE
A ALEZAJELOR
Indrumtor,
profesor
Elev:
Clasa
IUNIE 2015

1.CUPRINSUL
Tema proiectului
1.Cuprinsul
2.Argumentul
3.Tehnologia de prelucrare a alezajelor
3.1.Generalitati
3.2.Prelucrarea alezajelor cu burghiul
3.3.Largirea si adancirea alezajelor
3.4.Prelucrarea alezajelor prin alezare
10
3.5.Prelucrarea alezajelor prin strunjire
12
3.6.Prelucrarea alezajelor prin brosare
15
3.7.Rectificarea alezajelor
18
3.8.Prelucrarea de netezire a alezajelor
20
4.Controlul operatiilor de prelucrare a suprafetelor interioare
22
5.Masuri de tehnica securitatii muncii la prelucrarea alezajelor
23
6.Bibliografie
24
2.ARGUMENTUL
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abiliti, cunotine,
deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie transferabile, cu scopul de a sprijini procesul de
nvare continu, prin posibilitatea unei reconversii profesoinale flexibile catre meserii inrudite.
Fiecare dintre calificrile profesionale naionale necesit uniti de competen cheie i
uniti de competen profesionale. Competenele profesionale sunt grupate n uniti de
competen generale i specializate.
Cererea pieei i necesitatea formrii profesionale la nivel european au reprezentat
motivele eseniale pentru includerea abilitilor cheie n cadrul Standardelor de Pregtire
Profesional ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie s li se ofere posibilitatea de a dobndi acele competene
de baz care sunt importante pe piaa muncii.
dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de munc, pentru asumarea
rolului n societate ca persoane responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul vieii. Aceste
cerine, necesare unei viei adaptate la exigenele societii contemporane, au fost ncorporate n
abilitile cheie .
Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor abiliti, cunotine i
deprinderi care permit absolvenilor fie s se angajeze, fie s-i continue pregtirea la un nivel
superior.Pregtirea forei de munc calificate n conformitate cu standardele europene presupune
desfurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare i evaluare, centrate pe elev.
Noii angajai vor putea desfura sarcini non-rutiniere care implic colaborarea n cadrul unei
echipe.
Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculum-ului specific nivelul 4 de
calificare, elevul este solicitat n multe activiti practice care i stimuleaz i creativitatea. Orice
activitate creativ va duce la o lrgire semnificativ a experienei i la aplicarea contient a
cunotinelor dobndite.
Proiectul pentru obtinerea certificatului de competente profesionale , cu tema
TEHNOLOGIA DE PRELUCRARE A ALEZAJELOR implica elevul in atingerea
Standardelor de Pregatire Profesionala specifice pregatirii sale in domeniul tehnic.
1.
2.
3.
4.
5.
Lucrul in echipa.
3.TEHNOLOGIA DE PRELUCRARE A
ALEZAJELOR
3.1.GENERALITATI
Suprafeele de revoluie interioare pot fi prelucrate prin diferite metode, n funcie de
precizia i calitatea suprafeei ce se pot realiza. Acestea snt: prelucrarea cu burghiul elicoidal
sau lat, prelucrarea cu adncitorul, alezarea, strunjirea interioar, broarea, rectificarea, lepuirea
(rodarea), honuirea, superfinisarea alezajelor.
La prelucrarea suprafeelor interioare se ntimpin unele greuti, inndu-se seama c se
lucreaz cu scule care au o rigiditate mai mic, poziia de lucru este mai dificil, scula este
condus mai greoi, nu se poate observa cum lucreaz scula etc.
Dup raportul dintre lungime i diametru l/d aleza jele pot fi: scurte, cnd l/d<0,5;
normale, dac 0,5 <l/d<3; lungi, cnd 3<l/d<10 i adanci cu raportul l/d >10.
Pentru diverse procedee de prelucrare a alezajelor, precizia este cuprins n treptele 1-10 ISO i
este n strns legtur cu raportul l/d. Cu ct acest raport este mai mic, cu att precizia de
prelucrare este mai mare.
Fig.3.1.1
3.2.PRELUCRAREA ALEZAJELOR CU BURGHIUL

Alezajele se execut prin achiere pornindu-se de la un material plin sau de la guri obinute n prealabil prin turnare,
forjare sau tanare.
Pentru executarea gurilor n material plin, se utilizeaz scule numite burghie, iar operaia se numete burghiere.

La operaia de burghiere, ca de altfel la toate operaiile de prelucrare a alezajelor, se
deosebesc dou micri generatoare: una de rotaie, n jurul axei alezajului, care formeaz
micarea principal, i una de avans, paralel cu axa alezajului. Aceste micri pot fi executate
fie amndou de ctre burghiu (cazul prelucrrii pe maini de burghiat), fie una de pies i alta de
burghiu (cazul prelucrrii pe strung sau alte maini-unelte).
a. Scule folosite la burghiere

In funcie de construcia lor, burghiele pot ii: elieoidale, late (plate) i speciale. Burghiele
se execut din oel carbon de scule (OSC) sau din oel rapid.
1) Burghiele elieoidale snt cel mai mult utilizate datorit faptului c prin forma lor
constructiv i pstreaz diametrul dup reascuire, asigur o bun ghidare pe faetele laterale,
permite realizarea unor unghiuri de degajare 7 i de aezare a corecte i asigur eliminarea
achiilor formate.
In figura 3.2.1 snt reprezentate elementele i unghiurile constructive ale burghiului
elicoidal. Partea util este prevzut cu dou canale elicoidale ale cror intersecii cu vrful conic
formeaz muchiile de achiere principale,
Fig.3.2.1.
5

canale care permit eliminarea achiilor i ptrunderea lichidului de rcire n .timpul prelucrrii.
Coada sculei, care c jnstituie partea de fixare, poate avea forma cilindric sau conic. Forma
cozii burghiului depinde de diametrul su d. Burghiele spirale cu coad cilindric, din cauza
erorilor de fixare, asigur la prelucrare o precizie de 23 ori mai mic dect acelea cu coad
conic.
Unghiul la vrf 2 este format ntre proieciile tiurilor principale pe un plan axial paralel
cu planul de baz.
La burghiele elicoidale normale, unghiul 1a vrf 2 este de 118; pentru materiale dure,
cu peste 70 daN/mm2, acest unghi se alege ntre 130 i 140, iar pentru materiale moi ntre 80 i
90.
Unghiul de nclinare al tiului transversal este format ntre proiecia tiului transversal i a
tiului principal pe un plan normal pe axa burghiului.
2) Burghiele late, denumite plate sau lance, snt folosite la executarea gurilor de
diametre mici (0,050.2 mm) pentru care execuia burghielor elicoidale este dificil sau chiar
imposibil, precum i pentru diametre mari i pentru guri adinci.
Burghiele late de dimensiuni mari se execut din dou buci. Inconvenientul principal al
burghielor late const n faptul c, avnd unghiul de degajare mic sau egal cu zero, nu asigur
evacuarea achiilor.
3) Burghiele speciale snt destinate executrii alezajelor de un anumit profil, adci sau de
diametre mari.
a) Burghiele pentru guri de centrare (de centruire). Gurile de centrare se pot executa
cu scule simple (burghiu eliicoidal i adncitor conic) sau cu burghie de centruire.
Fig.3.2.2.Burghiu de centruit
In figura 3.2.2, a este reprezentat construcia unui burghiu de centruire. Dup cum se
vede, burghiul de centruire const n unirea unui burghiu elicoidal cu un adncitor conic sau cu
dou adncitoare conice , dup cum acestea snt cu sau fr con de protecie. Forma i
dimensiunile acestor tipuri de burhgie snt date n STAS 1114-73.
d) Burghie pentru alezaje adnci. Executarea alezajelor adnci creeaz dificulti n
privina conducerii i rcirii burghiului i evacurii achiilor.
In vederea rezolvrii acestor probleme este necesar executarea unor burghie speciale. n
ceea ce privete mrirea rigiditii burghiului i micorarea devierii acestuia, este recomandabil
ca micarea principal de rotaie s fie efectuat de semifabricat.
6
La executarea alezajelor adnci se folosesc mai frecvent urmtoarele tipuri de burghie:

burghie elieoidale cu canale pentru dirijarea lichidului de rcire, ungere i evacuare a
achiilor. Lichidul sub presiune (2530) bari este trimis prin canalele executate n dinii
burghiului pn la locul de achiere, dup care se nltoarce, antrennd cu el achiile, pe
canalele elicoidale ale acestuia.
Fig.3.2.3.
Aceste burghie se execut n dou variante i anume: cu canale n dinii burghiului,

executate nainte de rsucirea dinilor acestuia, sau prin introducerea n canalele elicoidale ale
burghiului a dou evi care se lipesc i prin care trece lichidul de rcire. Achiile snt mpinse
afar prin restul seciunii canalelor rmase libere;
burghie inelare folosite pentru executarea alezajelor adnci i de diametre mari; cu aceste
burghie se ndeprteaz numai o parte din materialul alezajului. Dinii 1 ai burghiului
(executai din oel sau din plcue de carburi metalice sau oel rapid) snt fixai n corpul 2
cu pene, uruburi sau tifturi. Pentru ghidare se folosesc piesele .5. Acestea servesc i
pentru fixarea capului burghiului de tij. Burghiele inelare snt utilizate numai la
prelucrarea alezajelor strpunse.
b.Elementele regimului de aschiere

Regimul de achiere la burghiere se alege n funcie de condiiile de lucru, calitatea
materialului sculei i a semifabricatului, precum i de precizia care se cere. Avansul s reprezint
deplasarea burghiului n lungul axei sale la o rotaie complet.
La prelucrarea alezajelor adnci, valoarea avansului se micoreaz cu 0,90,75, funcie
de diametrul d al burghiului (la diametre i adncimi mari, avans mic). Cu aproximaie, avansul
se poate lua de (0,02 ... 0,03) d, n mm/rot.
Adncimea de achiere t este distana de la axa burghiului la suprafaa prelucrat i este egal cu
d/2.
Cunoscndu-se valoarea vitezei de achiere la burghiere, se procedeaz la calcularea turaiei cu
care se va lucra pe maina-unealt, aplicndiu-se relaia:
=
1000

c. Metode de prelucrare a alezajelor prin burghiere
La prelucrarea alezajelor prin burghiere se pot folosi maini de burghiat, maini de

burghiat i alezat, strunguri, maini de frezat etc. In cazul produciei de unicate i de serie mic,
piesele se fixeaz n dispozitive universale, iar la producia n serie mare i n mas, pentru
asigurarea unei productiviti sporite, se fixeaz n dispozitive speciale.
Creterea productivitii la operaia de burghiere se poate realiza i prin modificarea unor
parametri geometrici ai burghiului.
Fgi.3.2.4
In figura 3.2.4 este reprezentat un burghiu la care, pe lng micorarea tiului
transversal, tiul principal se ascute sub dou unghiuri, 2 i 2 0. Aceste ascuiri se folosesc
mai ales la burghierea oelurilor de rezisten mare i a pieselor de font cu crust dur.
Fig.3.2.5
In 3.2.5 se observ c n afar de ascuirea tiului n dou trepte, burghiul are o
scobitur unghiular n locul tiului transversal drept. Prin aceast ascuire se reduce fora axial
de 24 ori, iar avansul poate fi majorat pn la de dou ori .
8

In timpul procesului de prelucrare a alezajelor cu burghiul elicoidal se pot produce abateri care
influeneaz negativ precizia de prelucrare.
3.3.LARGIREA SI ADANCIREA ALEZAJELOR

Lrgirea eslte procedeul de prelucrare prin achiere care are ca scop mrirea seciunii
transversale a unui alezaj pe toat lungimea, iar adncirea const n mrirea seciunii alezajului
numai la o extremitate a acestuia.
Operaiile de lrgire i adncire se aplic alezajelor obinute n prealabil forjare, matriare, turnare
sau burghiere, cu scule numite lrgitoare i respectiv adncitoare, iar n cazuri mai puin
pretenioase chiar cu burghie elicoidale.
Lrgitoarele snt prevzulte cu trei sau patru dini avnd aceeai geometrie ca i burghiele
elicoidale. Deosebirea const n faptul c tiurile nu merg pn la centru (disparnd tiul
transversal), iar numrul de dini este mai mare dect la burghie.
Datorit faptului c lrgitoarele achiaz numai spre periferie, canalele de evacuare a
achiilor pot fi mai puin adnci. De aceea corpul lrgitorului este mai rezistent dect n cazul
burghiului, ceea ce permite o achiere cu avansuri sporite. In plus, lrgitorul avnd trei sau patru
faete de conducere, alezajul prelucrat rezult mai precis.
Adancitoarele snt scule de form cilindric sau conic prevzute cu mai muli dini.
Adincitoarele cilindrice servesc la executarea locaurilor cilindrice pentru capetele uruburilor,
iar adincitoarele conice numite i teitoare snt utilizate la executarea alezajelor conice pentru
uruburi, nituri cu cap necat etc.
Fig.3.3.1.Elementele aschiei.Regimul de aschiere

Adincitoarele i lrgitoarele cu diametre mari se execut cu dini demontabili din oel
rapid sau din carburi metalice . Lrgitoarele i adincitoarele armate cu plcue din carburi

metalice snt recomandate ndeosebi la prelucrarea fontei. Pentru asigurarea unei bune coaxialiti a alezajelor prelucrate, n unele cazuri, adincitoarele snt prevzute cu cepuri de ghidare
Fgi.3.3.2.Procedee de prelucrare prin largire si adancire

Cnd nu exist adncitoare de teire corespuztoare, pentru executarea operaiei de teire
se pot modifica burghiele elicoidale normale uzate, schimbndu-se unghiul la vrf al burghiului.
Lrgirea i adncirea se execut pe aceleai tipuri de maini-unelte ca i burghierea.
3.4.PRELUCRAREA ALEZAJELOR PRIN ALEZARE

Prin alezare se nelege operaia de prelucrare prin achiere a suprafeelor interioare de
revoluie n vederea mririi preciziei dimensionale, preciziei formei i mbuntirii rugozitii
suprafeelor.
Precizia de prelucrare se ncadreaz n treptele 69 ISO, iar rugozitatea Ra=3,2 ... 0,4 m.
Operaia de alezare se execut n general ca o operaie final.
Scule folosite la alezare
Operaia de alezare se execut cu scule numite alezoare. Alezoarele snt prevzute cu mai
multe muchii (tietoare dispuse pe ,o suprafa cilindric). Numrul de dini variaz ntre 6 i 18,
n funcie de diametrul i tipul alezorului.
Partea util se compune din partea achietoare i partea de calibrare. Partea util are o
conicitate invers, care la alezoarele de mn este de 0,005 0,001 mm, iar la alezoarele de
main de 0,040,07 mm. Aceast conicitate invers este necesar pentru evitarea frecrii sculei
pe toat lungimea alezajului.
10

Unghiul de atac se alege n funcie de tipul alezorului (manual sau mecanic) i al
alezajului (nfundat sau ptruns). La alezoarele de mn unghiul de atac este mic ( -1), pentru a
nu crea fore mari axiale. De aceea i partea util este mare, fapt ce face ca alezarea manual s
se aplice numai la alezajele ptrunse. La alezoarele de main unghiul de atac variaz ntre 5 i
45, funcie de duritatea materialului i de felul alezatului (pentru materiale dure i alezaje
ptrunse se adopt valori mici).
Fig.3.4.1.Partile si elementele constructive ale alezoarelor
Metode de prelucrare a alezajelor prin alezare
Operaia de alezare se execut prin una sau mai multe treceri, n funcie de precizia de
prelucrare ce trebuie obinut. In cazul unor precizii mai ridicate, se aplic o operaie de
degroare urmat de una sau dou operaii de finisare.
La prelucrarea prin alezare a alezajelor ntrerupte (de exemplu alezaje cu canal de pan
sau pies cu alezaj deschis se vor folosi alezoare cu canale elicoidale, n scopul evitrii
pericolului agrii tiului n canal.
Fig.3.4.2.
11

Alezajele eu diametre mici (0,123 mm) se alezeaz cu alezoare cu trei sau patru dini,
fr canale.
Alezajele conice se prelucreaz prin alezare n condiii mai grele dect cele cilindrice,
deoarece la degroare seciunea achiei variaz pe toat lungimea alezaj ului (fig. 3.4.2, a), iar la
finisare seciunea achiei rmne constant (fig. 3.4.2, b), dintele fiind angajat n material pe o
lungime egal cu ptrunderea lui n alezaj, ceea ce poate provoca ruperea lui. De aceea, n cazul
conicitilor mai mari de 10, prelucrarea se realizeaz cu un set de trei alezoare. Mai nti se
execut o degroare cu un alezor cu dini n trepte (fig. 3.4.2, a), apoi o semifinisare cu un alezor
cu dini striai (fig. 3.4.2, b), urmat de o finisare cu alezor cu dini drepi (fig. 3.4.2, c).
In cazul conicitilor cuprinse ntre 5 i 10 se aplic fazele de semifinisare i finisare, iar
n cazul conicitilor mai mici de 5 se aplic numai operaia de finisare.
Dac in cazul burghierii, lrgirii si adincirii snt necesare dispozitive de fixare rigid a sculelor
msndrine, reducii etc.), la alezare se vor utiliza dispozitive care s asigure legtura elastic a
alezorului, permind autocentrarea lui.
Alezarea mecanic se execut pe maini de burghiat, maini de alezat, alezat i frezat,
strunguri, maini de frezat etc. Dac este necesar a se obine o calitate superioar a suprafeei
prelucrate, alezarea se va executa manual.
Deoarece alezarea este o operaie scump, iar scula i intreinerea ei cost mult, determin ca
acest procedeu s se utilizeze la finisarea alezajelor mici i n cazul n care alte procedee nu dau
satisfacie.
3.5.PRELUCRAREA ALEZAJELOR PRIN STRUNJIRE

Prin strunjire interioar se nelege prelucrarea alezajelor, folosindu-se cuite de strunjit
interior sau cuite montate pe axa portcuit. Acest procedeu se realizeaz n condiii mai grele
dect strunjirea exterioar, deoarece:
achia rmne n interior mai mult timp i transmite cldur piesei i cuitului;
evacuarea cldurii este mpiedicat de grosimea peretelui piesei;
lungimea de prindere n consol a cuitului este mare, ceea ce conduce la apariia
vibraiilor i a deformaiilor sculei, care determin o stare necorespunztoare a
suprafeelor prelucrate.
Procedeul de strunjire interioar se folosete la prelucrarea pieselor la producia de
unicate i de serie mic i la prelucrarea alezajelor cu diametre mari, la care utilizarea sculelor
cu dimensiuni de prelucrare fixe (lrgitoare, alezoare) nu este raional.
Sculele folosite la prelucrarea alezajelor prin strunjire se grupeaz n dou categorii:
ouite normale de strunjit interior (fig. 15.16) i scule de construcie special (fig. 15.17, a, b).
Din punct de vedere constructiv, cuitele snt monobloc i cu plcue amovibile din carburi
metalice, materiale mineraloceramice sau diamant.
12
Fig.3.5.1.Cutit pentru strunjit interior
Elementele regimului de achiere la strunjirea interioar
Elementele regimului de achiere la strunjirea interioar snt date n figura 3.5.2. Din
cauza condiiilor mai grele de prelucrare, elementele regimului de achiere (vitez, avans,
adncime de achiere) au valori mai reduse dect la strunjirea exterioar.
Fig.3.5.2
Prelucrarea cu avansuri mari determin creterea forelor de achiere, care produc deformarea sistemului tehnologic, conducnd la apariia erorilor de prelucrare (micorarea diametrului, deplasarea axei de simetrie etc.). In acelai timp, trebuie remarcat c nu se poate prelucra
nici cu grosimi prea mici ale achiei, deoarece, din cauza rotunjirii vrfului cuitului i a
rigiditii mici, cuitul poate scpa i astfel se produce o strunjire discontinu, care nrutete
calitatea suprafeei.
13

Metode de prelucrare a alezajelor prin strunjire
La prelucrarea alezajelor prin strunjire, n funcie de forma i dimensiunile pieselor, se
pot folosi strunguri normale, revolver, carusel, maini de alezat i frezat orizontale etc. In
vederea obinerii preciziei de prelucrare, trebuie avut grij s se asigure cuitului, prin fixare, o
rigiditate maxim, adic distana de la vrful cuitului pn la primul urub de fixare s aib
valoarea cea mai mic, n funcie de lungimea alezajului ce se prelucreaz.
In scopul asigurrii unei bune rigiditi a arborelui portcuit, se folosesc dispozitive cu buc de
ghidare, care snt.:
fixate pe masa mainii(fig.3.5.3) ; aceste dispozitive snt ntrebuinate la strunjirea
alezajelor scurte, deoarece prin creterea braului n consol a arborelui portcuit. Din
cauza deformaiei acestuia, alezajul va rezulta conic;
fixate n arborele mainii(fig.3.5.4) .Acestea din urm snt utilizate si ales la strungurile
revolver, rezultnd o precizie de prelucrare mai bun. In toate cazurile trebuie s se
asigure, prin rglare, coaxialitatea arborelui portcuit cu axa de rotaie a piesei, altfel se
strunjete excentric sau conic sau i una i alta.
Fig.3.5.3.
Fig.3.5.4.
La prelucrarea pe maini de alezat orizonitale sau pe strunguri paralele, cand piesa este
fixat pe masa mainii, trebuie realizat o bun rigiditate a arborelui portcuit(fig.3.5.5).
Pentru prelucrarea alezajelor scurte se poate folosi cu rezultate suficient de bune metoda
cu avans, realizat prin deplasarea piesei . Braul n consol rmnnd constant, deformarea va fi
aceeai, dimensiunea alezajului va fi uniform pe toat lungimea. Pentru alezaje lungi, o fixare la
ambele capete a barei portcuit asigur o rigiditate mai bun.
Fig.3.5.5
14

O precizie bun se obine ns dac arborele portscul este condus la ambele capete ,
legtura cu arborele principal al mainii fcndu-se elastic. In acest caz, pe lng o rigiditate mai
bun, precizia de prelucrare este determinat numai de erorile de reglare a sculei, fiind eliminat
influena erorilor arborelui principal al mainii(fig.3.5.6).
Fig.3.5.6
Pentru realizarea unui echilibru al componentelor forelor de achiere, care pot produce
deformaii n sistemul tehnologic, la degroare se poate folosi metoda strunjirii interioare cu dou
cuite pe acelai diametru, n sensuri opuse, prin divizarea adaosului de prelucrare .
Prelucrarea prin strunjire a alezajelor conice se face prin rotirea sniei portcuit, cu
ajutorul riglei de copiat.
3.6.PRELUCRAREA ALEZAJELOR PRIN BROSARE

Prin broare, se nelege procesul de prelucrare prin achiere a suprafeelor interioare sau
exterioare, plane sau de revoluie, netede sau profilate, cu ajutorul unor scule cu mai multe
muchii tietoare, numite broe. Micarea principal (rectilinie, elicoidal) este executat de
scul, iar micarea de avans sd este dat de construcia sculei, prin diferena de nlime de la un
15

dinte la altul . Productivitatea procedeului de prelucrare prin broare este de 310 ori mai mare
dect celelalte procedee de prelucrare prin achiere. Aceasta se explic astfel: durabilitatea sculei
fiind mare face utilizarea rentabil (mai ales la producia n serie mare i n mas), dei costul
este ridicat; reducerea timpului de pregtire i ncheiere i a timpului util ca urmare a faptului c
broa prin aciunea ei de ghidare face ca piesa s se autocentreze, fr a pierde timp cu aezarea
i fixarea; mecanizarea i automatizarea procesului de prelucrare.
Operaia de broare se poate efectua prin tragere sau prin presare; n primul caz, broa
este tras de-a lungul suprafeei interioare sau exterioare a piesei care se prelucreaz, iar n al
doilea caz, ea este mpins cu ajutorul unei maini de presat ou acionare progresiv (de
exemplu, pres hidraulic).
De menionat c n semifabricat trebuie s se execute n prealabil un alezaj prin care s se
introduc broa, pentru a se prelucra n continuare forma definitiv a acesteia. Adaosul de
prelucrare este de 0,31,2 mm, pentru diametre ntre 12 i 50 mm.
Precizia de prelucrare la broare se ncadreaz n treptele 57 ISO, iar rugozitatea
suprafeelor obinute Ra=3,2 ... 0,8 m.
Fig.3.6.1.Elementele brosarii
Scule folosite la prelucrarea alezajelor prin broare
Broele snt scule achietoare prevzute cu mai multe muchii tietoare .Forma lor
depinde de forma suprafeei piesei ce urmeaz a fi prelucrata. Prile principale ale unei broe de
interior : snt:
16
coada broei, compus din partea ,de prindere i gtul , servete la fixarea i acionarea
broei. Forma acesteia depinde de dispozitivul de prindere existent la maina-unealt,
care poate fi cu pan (ca cel din figur) sau gen clete;
partea de ghidare din fa servete la centrarea i conducerea broei de semifabricat;
partea de achiere cuprinde dinii de degroare i ultimii 23 dini de finisare;
partea de calibrare cuprinde dinii de rezerv, de aceeai nlime, care trebuie s intre pe
rnd n procesul de achiere, pe msur ce dinii din partea de achiere i pierd
dimensiunea n urma reascuirii; partea de conducere din spate servete la ghidarea
broei, cnd achiaz ultimii dini i cnd, pe msur ce achierea se termin, snt n
contact cu semifabricatul din ce n ce mai puini dini. Pentru evitarea vibraiilor se
recomand ca pasul s creasc de la un dinte la altul sau pe grupe de 35 dini cu 0,1
0,5 mm.
Faeta prii achietoare f1=0,05 mm, iar faeta prii de calibrare f2=0,2 ... 1,2 mm.
Dac diametrele de prelucrat snt mai mari de 80 mm, atunci se vor folosi broe cu dini
demontabili.
Metode de prelucrare a alezajelor prin broare
Funcie de poziia suprafeei de prelucrat, n raport cu alt suprafa, i de felul micrilor

executate de broe sau semifabricat se deosebesc trei metode de broare.
1) Broarea liber (fig. 15.28) se aplic cnd suprafaa de prelucrat prin broare nu este
legat prin cote de alte suprafee ale semifabricatului. Ea nu schimb dect forma i
dimensiunile unui alezaj prelucrat n prealabil. In cazul pieselor la care suprafaa
frontal este normal pe axa alezajului, semifabricatul 1 este aezat pe piesa de
reazem 2, montat pe corpul 3 al mainii de broat. n caz contrar se folosete un
suport sferic care permite autacentrarea (v. fig. 3.6.2).
Fig.3.6.2
2) Broarea coordonat (fig. 3.6.2) se aplic cnd suprafaa de prelucrat prin broare
este legat prin cote de alte suprafee ale semifabricatului. n acest caz, se folosesc
dispozitive care poziioneaz broa fa de suprafeele de baz ale semifabricatului.
Broa 1 este ghidat de piesa 2, montat n alezajul semifabricatului 3 i al platoului
4, al mainii de broat.
17
Fig.3.6.2
3) Broarea suprafeelor interioare de revoluie se execut i cu broe de rotaie (fig.
3.6.3) ai cror dini snt dispui pe o spiral, n raport cu axa de rotaie, pentru a li se
da astfel supranlrile necesare.
Dup precizia dimensiunilor i gradul de netezime (rugozitatea) al suprafeelor
prelucrate, se deosebesc:
Broarea de degroare se aplic, de obicei, ca o prelucrare pregtitoare la suprafeele
complexe i cu adaos de prelucrare mare (pn la 10 mm i chiar mai mult).
Broarea de finisare are ca scop ndeprtarea ultimului adaos de prelucrare (pn la 1
mm) i obinerea formei definitive a suprafeelor.
Broarea de calibrare (sau de netezire) urmrete mai mult mrirea gradului de netezime
al suprafeelor i mai puin schimbarea dimensiunilor
Adaosul de prelucrare lsat pentru calibrare variaz ntre 0,005 i 0,1 mm, n funcie de
materialul piesei i de calitatea prelucrrii anterioare.
Piesele cu perei subiri nu pot fi prelucrate prin broare, deoarece presiunea care ia natere ar
produce deformarea lor.
3.7.RECTIFICAREA ALEZAJELOR
Operaia de rectificare a suprafeelor de revoluie interioare, cilindrice i conice, ca
procese de achiere, este asemntoare cu rectificarea suprafeelor de revoluie exterioare. Procedeul se aplic la prelucrarea alezajelor de precizie ridicat, dup ce piesele respective au fost
supuse clini sau cnd piesele snt executate din materiale dure. Valorile diametrului pietrei de
rectificat interior snt de 0,70,9 din diametrul alezajului care se prelucreaz. Aceast operaie
se realizeaz pe mainile de rectificat interior sau universale, la mainile de rectificat planetare i
uneori la strung cu dispozitivul de rectificat fixat pe sania portcuit.
Precizia de prelucrare ce se obine prin rectificarea interioar se ncadreaz n treptele
58 ISO, iar rugozitatea suprafeei Ra=1,6-0,2 m.
Regimul de achiere la rectificarea alezajelor
Regimul de achiere n procesul de redtificare interioar se caracterizeaz prin

urmtoarele date; viteza variaz ntre 10 i 30 m/s, dup mrimea alezajelor de rectificat, valorile
mari folosindu-se cnd diametrul alezajului depete 30 mm; avansul transversal, n cazul
rectificrii de degroare a oelului i fontei, variaz ntre 0,005 i 0,02 mm, iar pentru finisare,
18

valorile snt cuprinse ntre 0,002 i 0,01 mm pentru o curs dubl. Valorile mai mici se folosesc
n cazul alezajelor cu diametrul sub 40 mm i la rapoarte mari ntre lungimea i diametrul
alezajului. Avansul longitudinal la o turaie a piesei variaz ntre 0,4 i 0,8 din limea pietrei
abrazive, la rectificarea de degroare, i de la 0,25 la 0,4 din limea pietrei abrazive, la
rectificarea de finisare.
Pentru mrirea avansului longitudinal, se impune folosirea pietrelor abrazive late, iar
mrimea limii adoptate este limitat numai de rigiditatea arborelui principal. Caracteristic
rectificrii interioare este mrimea arcului de contact dintre discul de rectificat i piesa de
prelucrat, care cauzeaz ncl-zirea intens a piesei ce se prelucreaz i pentru evitarea acestui
inconvenient se folosesc discuri abrazive moi.
Operaia de rectificare interioar este nsoit de o rcire, cu att mai abundent cu ct
diametrul alezajului este mai mic.
Metode de prelucrare a alezajelor prin rectificare

Rectificarea interioar se poate efectua prin dou metode:
1) cu piesa in miscare de rotaie
2) cu pies fix.
Fig.3.7.1.
Fig.3.7.2
La piese cu dimensiuni mari i cu forme complexe (blocuri de cilindri i carcase), care se

poit fixa greu n mandrina mainii i care nu se pot roti, se folosete a doua metod.
La procedeul unde piesa este n micare de rotaie, discul abraziv execut micarea
principall, micarea de avans longitudinal i de ptrundere, iar piesa execut numai micarea de
avans circular, care are sens contrar micrii discului abraziv (fig. 3.7.1). La procedeul la care
piesa este fix, discul abraziv execut toate micrile necesare realizrii procesului de prelucrare
(fig. 3.7.1). Acestea snt: micarea de rotaie n jurul axei sale, micarea de rotaie planetar n
jurul alezajului i micrile de avans longitudinal i transversal.
Rectificarea interioar fr prinderea piesei se folosete mai rar i anume pentru
prelucrarea unor inele cu perei subiri la producia n serie mare sau n mas (fig. 3.7.2).
Prelucrarea se face de obicei cu avans de ptrundere. Coaxialitatea suprafeelor exterioar i
interioar se asigur prin folosirea drept baz la prelucrare, suprafaa exterioar, rectificat
19

anterior. Piesa 2 se sprijin pe rolele 4 i 5 i este antrenat n micarea de avans circular i
longitudinal de discul de antrenare 3. Piatra 1 execut micarea principal i micarea de avans
de ptrundere.
3.8.PRELUCRAREA DE NETEZIRE A ALEZAJELOR

Strunjirea de netezire interioar
Acest procedeu se folosete mai ales la prelucrarea alezajelor pentru boluri de pistoane,
capete de biel, ailezaje n carcase, n ppuile mobile, locauri pentru lagre etc. De asemenea,
procedeul se aplic la prelucrarea pieselor din aliaje neferoase: aluminiu i aliaje de aluminiu,
bronz i alam, aliaje antifriciune, deoarece aplicarea altor procedee de finisare, ca broarea,
alezarea sau rectificarea nu asigur obinerea unei netezimi corespunztoare a suprafeei.
Strunjirea de netezire interioar este caracterizat prin vitez de achiere foarte mare, avans i
adncime de achiere mici, ceea ce permite aplicarea procedeului i la piesele cu perei subiri,
deoarece eforturile de achiere mici (ca o consecin a valorilor reduse ale lui s i t) nu produc
deformarea pereilor pieselor respective. Cuitele folosite snlt armate cu plcue din carburi
metalice, mine-raloceramice sau cu diamant
Vitezele de achiere foarte mari impun maini-unelte ou rigiditate sporit.
Rugozitatea suprafeei prelucrate prin aceast metod Ra=l,6... 0,2 m.
Netezirea suprafeelor alezajelor prin honuire
Prelucrarea se execut astfel: scula de lucru cu barele abrazive montate extensibil (fig.
3.8.1, a) se introduce n alezajul de prelucrat, deplasarea barelor abrazive efectundu-se manual
sau automat n timpul prelucrarii.
Fig.3.8.1.
20

Honul (scula) execut apoi o micare complex, compus dintr-o rotaie i o translaiealternativ (fig. 3.8.1, b). Cnd barele abrazive ajung n poziia extrem de desfacere, corespunztoare diametrului final al alezajului prelucrat, scula de lucru se oprete dup cteva micri. n
timpul lucrului se folosete ca lichid de rcire-ungere petrol la prelucrarea fontei i amestec de
90% petrol cu 10% ulei la prelucrarea oelului.
Domeniul de utilizare a acestei metode l formeaz prelucrarea alezajelor cu diametrul de
2,51 000 mm. Regimul de lucru este determinat de viteza de rotaie, viteza de translaie i de
presiunea specific a barelor abrazive. Viteza de rotaie a capului de honuit este de 4080
m/min, iar viteza rectilinie-alternativ de 1015 m/min.
Prin aceast metod se obine o rugozitate a suprafeei Ra=1,6 .. . 0,025 m. Precizia de
prelucrare se ncadreaz n treptele 17 ISO.
Netezirea alezajelor prin rodare
Rodarea este prelucrarea prin achiere executat cu abraziv de granulaie fin, pregtit
sub form de past i introdus ntre dou piese n micare relativ (una dintre piese fiind scula)
pentru a mbunti contactul efectiv dintre suprafee .
Prin rodare se nltur impreciziile macrogeometrice, se realizeaz o form geometric
bun i se mbuntete calitatea suprafeei.
Scula are forma unui dorn din font rectificat la exterior i un diametru cu 0,010,02
mm mai mic dect diametrul alezajului care urmeaz a fi prelucrat. Dornul, fiind despicat n trei
sectoare i avnd un alezaj central nfundat, poate fi ajustat pe suprafaa de prelucrat cu ajutorul
unui cui conic. Ca abraziv de rodare se utilizeaz: oxidul de aluminiu, carbura de fier, oxidul de
fier, oxidul de crom, carborundul, carbura da bor, uneori praf de diamant etc. Pasta care servete
ca liant al granulelor abrazive este constituit din seu, vaselin sau diferite produse vegetale sau
minerale.
Regimul de lucru se caracterizeaz prin viteze de lucru de 630 m/min i presiune de
contact de 0,53 daN/cm2. Precizia obinut prin rodare poate fi de 13 m, iar rugozitatea
suprafeei Ra=0,05 ... 0,4 m.
Rodarea este un procedeu de prelucrare foarte puin productiv, ceea ce impune ca adaosul
s fie mic, iar aceast operaie s fie precedat de anumite prelucrri: rectificare de finisare,
alezare etc.
21
4.CONTROLUL OPERATIILOR DE PRELUCRARE

A SUPRAFETELOR INTERIOARE
Mijloacele de verificat i controlat a alezajelor cilindrice i conice se aleg n funcie de
precizia i de numrul de piese de verificat. Astfel, n cazul produciei de unicate i de serie mic
se vor folosi mijloacele de msurat universale (ublere, micro- metre etc.), iar la producia n
serie mare i n mas mijloace de msurat speciale, instalaii automate de verificat (calibre,
dispozitive de verificat automate etc.). In figura este reprezentat un aparat pentru verificat
dimensiunea D n timpul prelucrrii la rectificarea interioar.
Dimensiunile alezajului se msoar prin nsumarea deplasrii palpatoarelor 1 i 2, printrun sistem de prghii 3 i 4, de un raport stabilit articulat n punctele 5 i 6. Contactul
palpatoarelor pe suprafaa ailezajului se menine prin arcul 7.
Fig.4.1.
22
5.MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

LA PRELUCRAREA SUPRAFETELOR
INTERIOARE
La prelucrarea alezajelor, pe lng respectarea msurilor generale de tehnic a securitii
muncii, trebuie respectate i unele reguli specifice acestui gen de prelucrri. Astfel, este necesar
ca piesele i sculele s fie bine fixate, folosindu-se n acest scop menghine i mandrine cu
acionare rapid, care n acelai timp contribuie i la sporirea productivitii.
In vederea eliminrii achiilor din locurile greu accesibile (alezaje mici i adnci), se vor
folosi dispozitive pneumatice de aspiraie sau cu magnei. Nu este indicat eliminarea achiilor
prin suflare cu jet de aer.
Dispozitivele n care se fixeaz piesele vor avea o bun stabilitate, pentru a nu fi posibil
antrenarea lor de ctre scula achietoare.
Hainele de protecie trebuie s fie strnse pe corp, iar prul acoperit, pentru a nu exista
posibilitatea nfurrii lor pe organele mainilor i sculelor aflate n micare de rotaie.
La alegerea i .montarea sculelor se va acorda atenia necesar, astfel nct acestea s fie
corespunztoare (fr crpturi, lovituri, zgrieturi).
Piesele executate se verific numai cnd maina- unealt este n repaus, lundu-se i
msurile necesare c aceasta nu va porni n timpul efecturii verificrilor i msurrii alezajelor.
Locul de munc individual se va organiza inndu-se seama de cerinele ergonomice.
23
6.BIBLIOGRAFIE
1.MASINI,UTILAJE SI INSTALATII DIN INDUSTRIA CONSTRUCTIILOR DE MASINI
N. HUZUM, G RANTZ
Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti
1979
24

Tehnician Mecanic Intretinere Si Reparatii - 2015

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnician Mecanic Intretinere Si Reparatii - 2015

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EXAMEN ATESTAT

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU

Calificarea: TEHNICIAN MECANIC PENTRU NTREINERE I

4.2.Clasificarea arborilor si osiilor

5.4.Tipuri caracteristice de uzuri

5.5.Calitatea lubrifiantilor utilizati

6.Procese tehnologice de reparare a arborilor

6.1.Elementele proceselor tehnologice

6.2.Documentatia necesara elaborariiprocesului tehnologic

6.3.Reconditionarea arborilor prin sudare

6.3.2.Incarcarea prin sudare electrica

6.3.3.Incarcarea pieselor prin sudare cu plasma

6.3.4.Reconditionarea prin metalizare

6.3.6.Reconditionarea pieselor prin bucsare

7.Tehnologii generale aplicate

8.Norme de tehnica securitatii muncii la intretinerea si repararea arborilor

Lucrarea de atestat REPARAREA I NTREINEREA ARBORILOR I OSIILOR

4.2.CLASIFICAREA ARBORILOR SI OSIILOR

alturate, pentru simplificarea montajului i pentru obinerea de umeri de sprijin

darbore cotit cu un singur cot;

mare (fig.5.2.1, f);

Fig.5.2.1.Diminuarea concentratorilor de tensiuni

5.4.TIPURI CARACTERISTICE DE UZURI

Uzarea prin oboseal se produce la frecarea de rostogolire. Pe suprafeele de lucru

5.5.CALITATEA LUBRIFIANTILOR UTILIZATI

6.2.DOCUMENTATIA NECESARA ELEBORARII

tului de inchidere a lanului de dimensiuni. Caracterul ajustajului de multe ori este

6.3.RECONDITIONAREA ARBORILOR PRIN SUDARE

6.3.2.INCARCAREA PRIN SUDARE ELECTRICA

La executarea acestei operaii se folosesc electrozi care au un inveli special de

6.3.3.INCARCAREA PIESELOR PRIN SUDARE CU PLASMA

6.3.4.RECONDITIONAREA PRIN METALIZARE

6.3.6.RECONDITIONAREA PIESELOR PRIN BUCSARE

7.TEHNOLOGII GENERALE APLICATE

5. precizarea dimensiunilor iniiale, jocul sau strngerea cu piesa conjugat,

8.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de prevenire

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU

Calificarea: TEHNICIAN MECANIC PENTRU NTREINERE I

5.Tipuri constructive de ghidaje

7.1.Tipuri caracteristice de uzuri

7.2.Calitatea lubrifiantilor utilizati

8.Procesul tehnologic de reparare si intretinere

8.1.Elementele procesului tehnologic

8.2.Documentatia necesara elaborarii procesului tehnologic de reparatii

9.Tehnologii generale aplicate

10.Tehnologii de reparare a ghidajelor

10.1.Prelucrari mecanice prin aschiere

10.2.Incarcarea prin sudare electrica

10.3.Incarcarea pieselor prin sudare cu plasma

12.Norme de tehnica securitatii muncii la intretinerea si repararea ghidajelor

12.1. Norme de tehnica securitatii muncii la intretinere si reparare

Lucrarea de atestat REPARAREA I NTREINEREA GHIDAJELOR implica

Fig.4.1.1.Ghidaje cu profil plan

Ghidajul din figura 4.1.1., b nu are suprafa de nchidere. Deoarece aceste

Fig.4.1.3.Masina de gaurit radiala

Ghidajele circulare. Ele asigur realizarea traiectoriei circulare dup care se

5.TIPURI CONSTRUCTIVE DE GHIDAJE

Fig.5.1.Ghidaj dintr-o bucata

Fig.5.2.Ghidaj cu canal si pana

Ghidajele aplicate din materiale plastice asigur o deplasare uniform, nesacadat,

Fig.6.1.Pana cu profil paralelogram

Fig.6.2.Pana cu profil trapezoidal