Sarcina Ectopica

EXAMANUL DE ABSOLVIRE A SCOLII POSTLICEEALE
CALIFICAREA PROFESIONALA: ASISTENT

MEDICAL
GEN
ERALIST
CONSTANTA
2008
Ministerul Educatiei,Cercetarii si Tineretului

Fundatia Cultural Umanitara HENRI COANDAfiliala
Constanta
SCOALA TEHNICA POSTLICEALA
HENRI COANDA CONSTANTA
PROIECT
INGRIJIRILE ACORDATE PACIENTELOR
CU DIAGNOSTICUL :
SARCINA ECTOPICA
CONSTANTA
2008
CUPRINS:
PARTEA I Partea generala
Cap 1-Introducere
Cap 2-Organele genitale feminine
2.1-Structura ovarului
2.2-Tubele uterine
2.3-Vascularizatia si inervatia ovarului si a tubei
uterine
2.4-Uterul
2.4.1-Conformatia exterioara
2.4.2-Situatia si directia uterului
2.4.3-Statica si mijloacele de fixare a uterului
2.4.4-Raporturile uterului
2.4.5-Conformatia interioara
2.4.6-Structura uterului
2.4.7-Vascularizatia si inervatia uterului
Cap 3-Sarcina extrauterina(ectopica)
3.1-Definitie
3.2-Variatii anatomice
3.3-Fiziologie
3.4-Etiopatologie
3.5-Fiziopatologie
3.6-Evolutia sarcinii ectopice
3.7-Simptomatologie
3.8-Forme rare de sarcina ectopica
PARTEA II-Partea speciala
STUDII DE CAZ
Cap 1-Studiu de caz I
Cap 2-Studiu de caz II
Cap 3-Studiu de caz III
Cap 4-Concluzii generale
Cap 5-Bibliografie
MOTIVAIA LUCRRII
Unul din motivele care m-au facut sa aleg acest subiect

pentru proiectul de diploma,a fost multiplele mele internari pe sectia de
ginecologie,deoarece am avut foarte multe probleme ginecologice.Fiind
si eleva a unei scoli postliceale sanitare am incercat sa-mi aprofundez si
mai mult cunostintele in domeniul ginecologic,alegand pentru lucrarea
mea de diploma SARCINA ECTOPICA.Ideea mi-a venit vazand foarte
multe cazuri in perioada internarii mele dar si in stagiul practic.
PARTEA I- PARTEA GENERALA

Cap.1
INTRODUCERE
Ruxandra Stanculescu
Universitatea de Medicina si Farmacie
"Carol Davila" Departamentul
Obstetrica-Ginecologie Spitalul Clinic
"Sf. Pantelimon", Bucuresti
Sarcina extrauterina este urgenta cu cel mai mare risc vital precoce in
sarcina. Acest review cumuleaza datele din literatura actuala, examinand
rolul descoperirilor recente in diagnosticul si tratamentul sarcinii ectopice.
Scopul este de a prezenta valoarea datelor clinice, ecografice, nivelul unor
hormoni specifici si variatele tratamente ale sarcinii ectopice. in ciuda
frecventei sarcinii ectopice relativ crescute (cca 2% din populatia generala),
depistarea precoce ramane o provocare pentru medici.
Introducere
Datele publicate in literatura de specia litate din ultima perioada releva
cresterea semnificativa a incidentei in lu me a localizarii ectopice a sarcinii.
Astfel, in ultimii 10 ani, incidenta sarcinii ectopice a atins cota de 19" din
totalul de sarcini[9]. Cauza sporirii incidentei sarcinii ectopice este data atat
de aparitia bolii inflamatorii pelvine induse de Chlamidya Trachomatis, cat

si de prezenta dispozitivului intrauterin aplicat in conditii inadecvate.
Acestor factori li se alatura instalarea sarcinii ectopice ca urmare a esuarii
metodelor contraceptive orale cu microprogestative sau tip "after morning
pills". Dificultati de diagnostic apar in mod deosebit la varsta adol
15515h723p escentei, fiind posibile implantari tubare de sarcina molara[6].
Daca diagnosticul de sarcina ectopica rupta este lesne de stabilit,
diagnosticul de sarcina ectopica in evolutie nu poate fi precizat adesea in
momentul primei examinari ginecologice. Anamneza amanuntita, examenul
clinic ginecologic, ecografia endovaginala, cat si dozarea in dinamica a
valorii serice a -HCG, alaturi de dozarea valorii de progesteron, ambele
accesibile in prezent ca mijloace de investigatie, permit formularea unui
diagnostic precoce de sarcina ectopica. Este de subliniat faptul ca
diagnosticul precoce de sarcina ectopica previne instalarea situatiilor care
pun viata femeii in pericol si creeaza posibilitatea de conservare a functiei
reproductive.
Date privind semnificatia anamnezei si a tabloului clinic
Anamneza ramane o etapa de diagnostic clinic deosebit de importanta,
incepand cu constatarea existentei perioadei de amenoree si remarcarea
factorilor posibili favorizanti pentru nidatia extrauterina a blastocistului in
curs de dezvoltare.Es te cunoscutfaptulcalocalizarile di fe rite ale sarcinii
extrauterine prezinta un corespondent clinic aparte. Cu cat localizarea
sarcinii ectopice la nivelul trompei este mai aproape de uter co respunzator
localizarii an gulare, interstitiale sau ist mice, evo lutia sarcinii ectopice este
mai scurta, iar manifestarea tabloului clinic este eloc venta prin aparitia
semnelor de inun datie peritoneala. Ruperea sal pingei intracapsular conduce
la formarea hema tocelului pelvin. Aspectele de scrise sunt des intalnite in
practica curenta. Toate aceste localizari ale sarcinii ectopice tu bare au in
comun manifestari clinice pre cum durerea pelvina cu iradiere, me
nometroragia, lipo timia, semne clinice ce survin la o femeie fertila cu
amenoree cu prinsa adesea intre 5 si 12 saptamani.
Totusi, uneori, acest tablou clinic poate fi distorsionat prin prezenta cu

precadere a unui simptom a carui semnificatie este adesea ignorata. Astfel,
disgravidia e metizanta accentuata asociata cu mo di ficari metabolice
evidente capata sem nificatie diagnostica demna de luat in seama, ridicand
suspiciunea unei forme particulare de sarcina ectopica ce se caracterizeaza
prin degenerescenta tro foblastica, respectiv sarcina ectopica mo lara.
Sarcina molara poate sa fie localizata si ectopic, iar din punct de vedere cli
nic, mimeaza prezenta unei sarcini ecto pice[4]. Examenul anatomopatologic
este obligatoriu, fiind singurul in masura sa sustina fara echivoc diagnosticul
de sarcina ectopica. Diagnosticul eronat de sarcina ectopica in prezenta unei
localizarii ectopice tubare, cornuale, peritoneale con duce la intarzierea
terapiei adjuvante cu methotrexat, ceea ce determina cresterea morbiditatii in
caz de tumoare gestationala trofoblastica[1, 12].
Cap.2- ORGANELE GENITALE FEMININE

Organele genitale ale femeii ndeplinesc functiunea de
reproducere si sunt urmatoarele:
Ovarele sunt cele doua glande sexuale care produc celulele
sexuale feminine ovulele. Acestea sunt conduse n tubele uterine,
unde se produce fertilizarea. Tubele sunt doua conducte prin care oul
fertilizat este condus n uter, organul principal al gestatiei. n uter se
dezvolta oul fecundat pna la nastere. Dupa uter umeaza vagina,
organul prin care fatul este expulzat la nastere, dar care totodata este
si organul copulatiei. La intrarea vaginei se gasesc o serie de
formtiuni, care mpreuna formeaza vulva.
Tubele uterine, uterul si vagina constituie caile genitale.
Acestea mpreuna cu ovarele alcatuiesc organele genitale interne.
Formatiunile vulvei se mai numesc si organe genitale externe.
Ovarele sunt glandele sexuale ale femeii si determina
caracterele sexuale primare. n ovare se produc ovulele. n afara de
acest rol, ovarele mai ndeplinesc un important rol de glande
endocrine, prin secretia hormonilor sexuali. Ovarele mpreuna cu
tubele si ligamentele largi sunt numite de clinicieni anexele uterului.
Forma. Ovarul a fost comparat cu o migdala verde; el are

forma unui ovoid putin turtit. Este dispus cu axul mare vertical si i se
descriu: doua fete (mediala si laterala), doua margini (libera si
mezovariana), doua extremitati (tubarasi uterina).
Culoarea, aspectul, consistenta si dimensiunile ovarelor se
modifica n raport cu vrsta si perioadele fiziologice ale femeii.
Culoare. Ovarul este albicios la nou nascuta, roz palid la
fetita, la femeia adulta are o culoare rosiatica ce se accentueaza n
timpul menstruatiei. Dupa menopauza devine albicios cenusiu.
Aspectul ovarului este neted si regulat pna la pubertate. De
la aceasta epoca capata un aspect neregulat, suprafata sa fiind
presarata cu numeroase depresiuni, cicatrici, unele lineare altele
neregulate. Cicatricile rezulta din involutia corpilor galbeni.
Consistenta ovarului la femeia adulta este elastica, dar ferma
astfel ca el este palpabil la examenul ginecologic. Dupa menopauza
capata o consistenta dura, fibroasa.
Numarul ovarelor. n mod normal sunt doua. Pot exista ovare
supranumerate, dupa cum poate lipsi un ovar.
Dimensiunile ovarului cresc cu vrsta pna la maturitate. La
femeia adulta, are aproximativ urmatoarele dimensiuni: 4 cm
lungime, 3 cm latime, 1 cm grosime. Dupa menopauza el se atrofiaza

progresiv.
Greutatea ovarului la femeia adulta este de aproximativ 6-8g.
n perioada preovulatorie, ovarul care va elimina ovulul si
mareste volumul, devenind de doua sau chiar de trei ori mai mare ca
nainte.
Situatie. Ovarul se gaseste n cavumul retrouterin, adica n
compartimentul cavitatii pelviene aflat napoia ligamentelor largi. El
este alipit de peretele lateral al excavatiei, sub bifurcatia arterei iliace
comune.
Mijloacele de fixare. Ovarul e suspendat de ligamentul larg.
El e fixat relativ prin pediculul sau vasculo-nervos si prin patru
ligamente: 1.ligamentul suspensor; 2.ligamentul propriu al ovarului;
3.ligamentul tuboovarian si 4.mezovarianul.
1.Ligamentul suspensor. Este o formatiune fibro-musculara,
alaturi de care coboara si pediculul vasculo-nervos superior al
ovarului. Ligamentul pleaca din fosa iliaca, coboara prin vasele iliace
externe si strmtoarea exterioara a pelvisului, patrunde n unghiul
supero-lateral al ligamentului larg si se fixeaza pe extremitatea tubara
a ovarului si pe mezovarium.
2.Ligamentul propriu al ovarului numit si ligamentul uteroovarian este un cordon fibro-muscular situat n aripioara
posterioara a ligamentului larg. Se ntinde ntre extremitatea uterina
a ovarului si unghiul uterului.
3.Ligamentul tuboovarian leaga extremitatea tubara a
ovarului de infundibilul tubei si asigura contactul dintre aceste doua
organe. Este format tot din fibre conjuctive si musculare netede.
4.Mezovarul este o plica a foitei posterioare a ligamentului
larg, prin care ovarul este suspendat de acesta. Este o formatiune
scurta, prin care vasele si nervii abordeaza ovarul.
RAPORTURI
1. Fata laterala priveste spre peretele excavatiei pelviene si
raspunde fosei ovariene.
2. Fata mediala e acoperita de tuba uterina si mezosalpinge.
Aceasta fata vine n raport cu ansele ileonului, apoi cu colonul
sigmoidian n stnga, cu cecul si apendicele vermiform n dreapta.
3. Marginea mezovariana este legata prin mezovar de foita
posterioara a ligamentului larg. Pe aici elementele vasculo-nervoase
abordeaza ovarul pe aceasta margine se gaseste deci hilul ovarului.
4. Marginea libera sau posterioara vine n raport cu ansele
intestinului subtire.
5. Extremitatea tubara sau superioara e rotunjita si da insertie

ligamentelor suspensor al ovarului si tuboovarian.
6. Extremitatea uterina sau inferioara e mai ascutita; pe ea se
prinde ligamentul propriu al ovarului.
2.1 STRUCTURA OVARULUI

Ovarele sunt organele principale ale aparatului genital feminin,
si sunt organe pereche.
Pe sectiune ovarul apare constituit n felul urmator: la
suprafata este acoperit de un epiteliu, sub care se gaseste un nvelis
conjuctiv. Sub aceste nvelisuri se gasesc cele doua zone
caracteristice ale ovarului: una centrala, medulara si alta periferica,
corticala.
1.Epiteliul este simplu, cubic sau turtit si se opreste brusc la
nivelul hilului; de aici se continua cu mezoteliul mezovarului.
2.Sustanta medulara are o culoare rosiatica si e caracterizata
printr-o structura intens vascularizata.
Este formata din tesut conjunctiv lax si fibre musculare netede
provenite din parametru.
3.Substanta corticala are o culoare galbena-cenusie si contine
foliculii ovarieni n diferite faze de evolutie sau involutie.
Cea mai mare parte a corticalei este formata dintr-un tesut

conjunctiv, extrem de bogat n celule, unele cu caractere embrionare
si care are semnificatia de stroma.
Stroma corticalei contine foliculii ovarieni n diferite faze de
evolutie. Forma initiala o constituie foliculii primordiali, care au
aspectul unor corpusculi sferoidali plini. Urmeaza o lunga gama de
forme evolutive: foliculii primari, asemanatori nsa ceva mai tari
dect cei primordiali; foliculii secundari plini si care devin apoi
cavitari si foliculii tertiari maturi de Graaf.
Dezvoltarea si maturarea foliculilor ovarieni cuprinde o serie
de transformari succesive pe care le sufera ovogoniile (celulele
sexuale) si celulele foliculare (celule stelite), pna la eliminarea unui
ovul prin fenomenul ovulatiei.
Dupa ovulatie, evolutia folocului ovarian este ncheiata. n
cavitatea foliculara se va organiza o noua structura numita corpul
galben.
Att foliculul ovarian cavitar ct si corpul galben au si o
importanta functie endocrina. n timp ce foliculul ovarian cavitar are
o dubla functie: la nivelul sau se desfasoara procesele ovogenezei,
dar unele structuri ale sale elaboreaza si hormoniisexuali feminini
sau estrogenii, corpul galben are numai functie endocrina: el produce
progesteronul.
Dezvoltarea si maturarea foliculilor ovarieni sunt procese

ritmice, periodice, care n mod normal se desfasoara ntr-un interval
de 28 de zile si constituie n totalitatea lor ciclul ovarian.
Raportate la un ciclu menstrual, succesiunea este urmatoarea:
dezvoltarea si maturarea folicului ovarian se petrece ntre zilele 1-a si
a 13-a; ovulatia se produce n ziua a 14-a; constituirea si evolutia
corpului galben au loc ntre zilele 15-25; iar ntre zilele 26-28 se
produce degenerarea corpului galben, care va fi nlocuit cu un tesut
cicatricial corpul albicans.
Fenomenele care caracterizeaza ciclul ovarian se gasesc sub
control hipotalamo-hipofizar. La nivelul hipotalamusului sunt
elaborati factorii eliberatori. Acestia sunt transportati la hipofiza
anterioara si aici regleaza producerea hormonilor gonadotropi.
Nucleii neutro-secretori ai hipotalamusului sunt influentati de
concentratia sanguina a hormonilor ovarieni, dar se gasesc si sub
influenta nervoasa centrala.
Folicului matur, tertiar, sau foliculul ovarian veziculos
constituie stadiul de dezvoltare completa a folicului secundar cavitar.
Peretele folicului veziculos este format din 4 straturi concentrice care
de la interior spre exterior sunt: 1)membrana granuloasa, formata din
celule foliculare dispuse pe 2-3 rnduri; 2)membrana bazala
foliculara; 3)tunica interna si 4)tunica externa. Foliculul cuprinde n
interiorul sau lichid folicular. Celulele foliculare din imediata

apropiere a ovocitului devin prismatice, nalte, se dispun radiar si
constituie coroana radiata.
Functia endocrina a ovarului se instaleaza la pubertate si
dureaza pna la climacteriu. Aceasta functie se desfasoara sub
dependenta hormonilor gonadotropi antehipofizari (FSH, LH, sau
ICSH si LTH), controlati prin factorii eliberatori hipotalamici.
Hormonii secretati de ovar sunt estrogenii si progesteronul.
Estrogenii sunt elaborati de tunica interna a tecii foliculilor.
Progesteronul este secretat de corpul galben. Progesteronul are
urmatoarele actiuni: 1)regleaza ciclul menstrual; 2)pregateste
mucoasa uterina pentru nidarea oului si are rol important n
mentinerea sarcinii; 3)determina modificari ciclice ale epiteliului
vaginal; 4)cantitatile mari de progesteron inhiba producerea LH-ului
antehipofizar, mpiedicnd ovulatia.
Ovarul mai secreta n mod continuu si cantitati mici de
hormoni androgeni, necesari pentru echilibrul hormonal.
2.2 TUBELE UTERINE

Tubele sau trompele uterine sunt doua conducte musculomembraboase care se ntind de la coarnele uterine pna la ovare.
Tubele au un rol important n captarea ovulului, apoi n

vehicularea acestuia si a spermiilor. n treimea sa laterala se petrece
fecundatia. Ea ofera apoi conditii favorabile pentru efectuarea
primelor diviziuni ale zigotului si migrarea acestuia spre cavitatea
uterina.
Forma portiunile tubei. Tuba are o lungime de 10-12 cm;
ea prezinta 4 segmente: 1.infundibilul; 2.portiunea ampulara;
3.istmul si 4.portiunea uterina.
1.Infundibilul compus dintr-un pachet de 10-15 ciucuri sau
fimbrii care masoara n medie 10-15 mm.
2.Portiunea ampulara sau ampula tubei e segmentul cel mai
lung al ei. Masoara 7-9 cm si reprezinta aproape doua treimi din
lungimea totala a tubei.
3.Istmul patrunde n cornul uterului, ntre ligamentul rotund si
ligamentul propriu al ovarului. Masoara 3-4 cm lungime si are 3-4
mm diametru.
4.Portiunea uterina strabate peretele uterului. Este scurta (1
cm) si ngusta (1 mm). O teaca de tesut conjunctiv o separa de
peretele uterin.
Situatie. Mijloace de fixare. Tubele uterine sunt n continuare
cu uterul. Ele sunt situate n marginea superioara a ligamentelor largi
n mezosalpinge. Situatia lor depinde deci de cea a uterului si a

ligamentelor largi. Tuba e mai fixa n portiunea mediala dect n
portiunea laterala.
Conformatie interioara. La interior, tuba e strabatuta de un
canal ngust de 1-2 mm n portiunea uterina; el se largeste pna la 5
mm la nivelul ampulei.
STRUCTURA
Peretele tubei este format din trei tunici: seroasa, musculara si
mucoasa.
a)Tunica seroasa provine din ligamentul larg. nveleste
suprafata exterioara a tubei inclusiv a infundibilului.
b)Tunica musculara este formata dintr-un sistem spiralat de
fibre musculare netede. Pe sectiune transversala se deosebesc trei
paturi musculare: exterioara, longitudinala; mijlocie, circulara;
interioara, longitudinala. n realitate cele trei paturi se continua ntre
ele realiznd un sistem unitar.
c)Tunica mucoasa e formata din lamina proprie (corion) si
dintr-un epiteliu unistratificat cilindric. Acest epiteliu e constituit din
celule ciliate si celule secretorii. Celulele secretorii elaboreaza un
produs de aspect mucos, care mpreuna cu lichidul absorbit din
cavitatea peritoneala, formeaza secretia sau lichidul tubar care
serveste la nutritia zigotului si a blastocistului.
2.3 VASCULARIZAIA sI INERVAIA OVARULUI sI

A
TUBEI UTERINE
Artere. Artera primara a ovarului este artera ovariana, iar a
tubei artera uterina.
1)Artera ovariana ia nastere din aorta abdominala, coboara n
bazin n ligamentul suspensor al ovarului si patrunde n ligamentul
larg. Aici se mparte n doua ramuri: tubara si ovariana.
2)Artera uterina este o ramura a arterei iliace interne. La
nivelul unghiului uterului se divide si ea n doua ramuri terminale:
tubara si ovariana.
Ramurile omonime se anastomozeaza n plin canal si formeaza
doua arcade: arcada paraovariana situata n mezovar si arcada
subtubara n mezosalpinge.
Din arcada paraovariana se desprind 10-12 artere spiralate.
Din arcada subtubara pleaca ramuri paralele, perpendiculare la
tuba, avnd un caracter terminal.
Dispoziticul arterial al tubei este deosebit de bogat la nivelul
portiunii istmice.
Venele urmeaza n general dispozitia arterelor. Venele ovarului

plecate din retele capilare, formeaza o retea n portiunea medulara:
de aici prin vene flexuoase cu aspect varicos, ajung n hilul
organului. Dupa ce primesc o serie de vene provenite de la uter,
venele ovarului primesc reteaua venoasa subtubara, apoi urca alaturi
de artera ovariana spre abdomen. n fosa iliaca se unesc ntr-un
trunchi unic, vena ovariana care se varsa n stnga n vena renala, iar
n dreapta direct n vena cava inferioara.
Venele tubei merg paralel cu arterele formnd o retea
subtubara. Medial aceasta retea comunica cu venele uterului, iar
lateral se uneste cu venele ovarului.
De la nivelul tubei, limfaticele coboara n mezosapinge si apoi,
la marginea anterioara a ovarului, se ntlnesc cu vasele limfatice ale
acestuia si cu cele ale corpului uterin.
Nervii sunt de natura organo-vegetativa, pentru ovar, provin n
cea mai mare parte din plexul ovarian si n cea mai mica masura din
plexul uterin. La nivelul ovarului firisoarele terminale sunt:
vasomotorii, pentru vasele sanguine; motorii, pentru fasciculele
musculare; senzitive, pentru foliculi.
n medulara ovarului s-au descris celule nervoase care ar
alcatui un ganglion difuz simpatic.
Nervii tubei provin din plexul ovarian si din plexul uterin; ei

urmeaza traiectul vaselor.
2.4 UTERUL
Uterul este un organ musculos, cavitar, n care se dezvolta oul;
la sfrsitul sarcinii el expulzeaza fatul si anexele lui. Este un organ
median nepereche.
2.4.1 CONFORMAIA EXTERIOAR

Forma. Uterul are forma unui trunchi de con turtit n sens
antero-posterior, avnd baza orientata n sus si vrful trunchiat n jos.
n partea sa mijlocie, uterul prezinta o ngustare aproape circulara
numita istm, care-l mparte n doua portiuni: una superioara, mai
voluminoasa, numita corp, si alta inferioara numita col.
a)Istmul uterului este reprezentat printr-un sant semicircular,
vizibil numai pe fata anterioara si pe fetele laterale.
b)Corpul uterului are un aspect conoid, turtit antero-posterior,
caruia i descriem: doua fete; doua margini; fundul; si doua unghiuri
tubare.
Fata vezicala sau fata anterioara este plana sau usor bombata.
Fata intestinala sau fata posterioara este mult mai bombata dect cea
vezicala; pe ea se gaseste uneori o creasta verticala. Marginile,
dreapta si stnge sunt usor concave la nupilare si convexe la
multipare. Fundul este rectiliniu la fetite si la adolescente; convex
bombat n sus la femeia adulta. Unghiurile sau coarnele uterine se

continua cu tubele.
Colul uterin are forma cilindrica, usor bombat la mijloc.
Extremitatea superioara a vaginei se insera pe col.insertia vaginei pe
colul uterin, l mparte pe acesta n doua parti: portiunea
supravaginala este aproape cilindrica; portiunea vaginala are forma
tronconica. La virgine si la nulipare colul uterin este mai subtire, are
suprafata neteda si regulata, iar la palpare prezinta o consistenta
ferma dar elastica. La multipare colul devine tot mai voluminos,
cilindric, iar suprafata e neregulata.
Ostiul uterin numit orificiul extern al colului are forme diferite
la vagine, nulipare sau multipare. La virgine are un aspect rotunjit,
punctiform de forma unei depresiuni transversale, lata de 4-6 mm. La
multipare ostiul uterin apare ca o despicatura transversala lata de 1015 mm, care mparte colul n doua buze, una anterioara si alta
posterioara, unite prin doua comisuri laterale.
Dimensiunile uterului la femeia adulta, nulipara sunt
urmatoarele: lungimea de 6 cm; latimea la nivelul fundului, de 4 cm;
grosimea de 2 cm.
La multipare aceste dimensiuni cresc cu aproximativ 1 cm:
lungimea de 7 cm; latimea de 5 cm; grosimea de 3 cm.
Consistenta uterului este ferma, dar elastica, usor de perceput

la examenul ginecologic.
Greutatea uterului este n medie de 50-70 gr, fiind mai usor
la nulipare (50-60 gr) dect la multipare (60-70 gr).
Numar. n mod obisnuit uterul este un organ nepereche, unic
si median.
2.4.2 SITUAIA sI DIRECIA UTERULUI

Uterul se gaseste situat n centrul cavitatii pelviene: napoia vezicii
urinare, naintea rectului, deasupra vaginei; fundul sau se afla sub
planul strmtorii superioare a pelvisului, pe care nu o depaseste dect
n sarcina sau n unele procese tumorale.
Corpul uterin este acoperit de peritoneu, care de pe marginile
lui laterale se continua cu ligamente largi.
Raportul dintre corpul si colul uterului. Ele formeaza un unghi
cu vrful la nivelul istmului numit unghiul de flexiune. n cazurile
normale unghiul este deschis nainte spre simfiza pubiana si masoara
aproximativ 140o-170o; se spune ca uterul se afla n anteflexiune.
Raportul dintre colul uterin si vagina. Axele lor longitudinale
formeaza ntre ele unghiul de versiune si masoara aproximativ 90 o110o anteversiune.
Raportul dintre uter si excavatia pelviana. Este curb, cu

concavitatea orientata anterior.
Variatii fiziologice. Uterul e un organ mobil. Corpul se poate
misca n raport cu colul la nivelul istmului, ca ntr-o articulatie.
Variatiile patologice sunt acelea n care modificarile directiei
sau pozitiei uterului sunt definitive.
2.4.3 STATICA sI MIJLOACELE DE FIXARE A

UTERULUI
Uterul are o mobilitate destul de mare, el revine mereu la
situatia lui obisnuita, normala, dendata ce factorii care au intervenit
n deplasarea lui si-au ncetat actiunea.
Acest echilibru dinamic al uterului este asigurat printr-o serie
de mijloace: mijloace de suspensie l suspenda pe peretii excavatiei
pelviene si mijloace de sustinere l sprijinesc de jos n sus.
Mijloacele de suspensie sunt: peritoneul cu ligamentele largi si
ligamentele rotunde.
1)Peritoneul acopera cea mai mare parte a uterului. Plecat de
pe fata posterioara a vezicii, se reflecta la nivelul istmului, pe fata
interioara a corpului uterin, formnd excavatia vezicouterina. n
continuare, nveleste fundul uterului, fata intestinala a corpului, fata
posterioara a portiunii supravaginale a colului si coboara pe peretele
posterior al vaginei. La acest nivel se reflecta din nou si trece pe fata

anterioara a ampulei rectale, formnd o adnca depresiune, numita
excavatia rectouterina sau fundul de sac Douglas, punctul cel mai
decliv al cavitatii peritoneale.
1)Ligamentele largi sunt doua cute peritoneale de forma
patrulatera, ntinse ntre marginile uterului si peretii laterali ai
excavatiei pelviene.
Fiecare ligament larg este format din doua foite peritoneale,
una anterioara, alta posterioara, care continua fiecare peritoneul fetei
corespunzatoare uterului. Amndoua ligamentele mpreuna cu uterul
formeaza o despartitoare transversala, care mparte cavitatea pelviana
ntr-un cavum preuterin anterior, si altul retrouterin posterior.
Ligamentului larg i se descriu doua portiuni: o portiune
superioara, subtire si o portiune inferioara, mai groasa. Ligamentul
larg prezinta o forma patrulatera, cu doua fete si patru margini.
Fata anterioara vine n raport cu vezica si ansele intestinale.
Fata posterioara este mai ntinsa dect cea anterioara. Ea
participa la formarea peretelui anterior al cavumului retrouterin.
Marginea mediala raspunde insertiei ligamentului larg pe
marginea corpului uterin.
Marginea laterala are doua portiuni: o portiune superioara

libera si portiunea inferioara care raspunde mezometrului, ultima se
insera pe peretele lateral al excavatiei pelviene.
Marginea superioara, n care se gaseste tuba uterina, este
libera.
Marginea inferioara sau baza ligamentului larg este groasa si
repauzeaza pe planseul pelvian.
3)Ligamentul rotund este un cordon conjunctivo-muscular
pereche, care pleaca de la unghiul tubar al uterului, strabate
ligamentul larg, ncruciseaza vasele iliace externe si patrunde n
canalul inghinal, iese din el prin orificiul subcutat si se termina n
tesutul grasos al muntelui pubelui si al labiilor mari.
Lungimea lui este de aproximativ 12-15 cm, iar grosimea de 47 mm. Ligamentele rotunde sunt folosite foarte adesea de chirurgi
pentru redresarea uterului din unele pozitii vicioase.
MIJLOACELE DE SUSINERE ale uterului sunt reprezentate
prin
aderentele
la
organele
nvecinate,
prin
lamele
sacrorectogenitopubiene si conexiunile cu perineul.

1)Aderentele la vezica si la rect. Portiunea supravagina a
colului si istmului uterin adera la vezica urinara printr-o patura de
tesut conjunctiv pulvisubperitoneal, situat sub fundul de sac
vezicouterin. Aderenta la rect nu se face direct ci prin mijlocirea

lamelor sacrorectogenitopubiene.
2)Aderentele la lamele
sacrorectogenitopubiene. Aceste lame sunt
condensari ale tesutului conjunctiv pelvisubperitoneal,
organizate pe traiectul vaselor hipogastrice. Au o directie
sagitala, ntinse de la sacru pna la oase pubiene.
3)Perineul constituie cel mai important si mai valoros mijloc
de sustinere al uterului, cu toate ca nici muschii, nici fasciile lui nu
vin n contact direct cu uterul. Transmiterea fortelor de presiune de la
uter asupra perineului se face prin intermediul vaginei.
2.4.4 RAPOTURILE UTERULUI

Fata vezicala (anterioara), acoaperita de peritoneu vine n
raport cu fata posterioara a vezicii urinare.
Fata intestinala este acoperita de peritoneu si vine n raport cu
fata anterioara a ampulei rectale.
Marginile laterale dreapta si stnga dau insertie
ligamentelor largi si vin n raport cu vasele uterine.
Fundul uterului, acoperit de peritoneu, vine n raport cu ansele
intestinului subtire si cu colonul sigmoidian.
Raporturile colului. Insertia vaginei pe col l mparte pe
acesta ntr-o portiune supravaginala si una intravaginala.
Portiunea supravaginala se gaseste cuprinsa n tesutul

conjunctiv pelvisubperitoneal. Are urmatoarele raporturi:
Fata anterioara cu vezica;
Fata posterioara este acoperita de peritoneul excavatiei
rectouterine, prin intermediul caruia vine n raport cu ampula rectala.
Marginile laterale au raporturi extrem de importante cu
ureterul si artera uterina.
Portiunea intravaginala proemina n interiorul vaginei. Prin
insertia acesteia pe col se formeaza bolta circulara, fornixul vaginei
sau domul vaginal.
2.4.5
CONFORMAIA INTERIOAR
n interiorul uterului se gaseste o cavitate turtita n sens anteroposterior, care ocupa att corpul ct si colul uterin.
Cavitatea uterului este divizata printr-o strabgulare situata la
nivelul istmului n doua compartimente: cavitatea corpului si canalul
cervical.
1)Cavitatea uterina pe sectiune frontala prin uter are forma
triunghiulara, cu baza spre fundul organului si vrful spre canalul
cervical.
Cavitatea uterina este cuprinsa ntre doi pereti anterior si

posterior plani, netezi, aplicati unul pe celalalt. Fiecare perete
prezinta un rafeu median.
Dintre cele trei margini, una e superioara si doua laterale.
Toate trei marginile sunt convexe spre interiorul cavitatii lanulipare
si convexe spre exterior la multipare.
Cele trei unghiuri sunt marcate prin trei orificii. Orificiile
superioare foarte nguste corespund deschiderii tubelor. Orificiul
interior conduce n canalul cervical.
2)Canalul cervical sau canalul colului are aspect fuziform.
Extremitatile sunt reprezentate prin cele doua orificii ale acestui
canal: orificiul intern conduce n cavitatea uterina; orificiul extern se
deschide n vagina.
Canalul cervical e limitat de doi pereti unul anterior si altul
posterior.
Fiecare perete prezinta o plica mediana pe care se implanteaza
de-o parte si de alta o serie de plice oblice.
Cele doua reliefuri formate de plicile palmate nu se suprapun
ci se juxtapun.
2.4.6
STRUCTURA UTERULUI
Peretele uterului este format din trei tunici: seroasa, musculara

si mucoasa.
1)Tunica seroasa sau perimetrul, este formata de foita
peritoneala care mbraca uterul. nvelitoarea peritoneala este dublata
pe fata ei rotunda de o patura subtire de tesut conjunctiv stratul
subseros. Este format din manunchiuri de fibre musculare netede
separate, dar n acelasi timp solidarizate ntre ele prin tesut
conjunctiv; contine si numeroase vase sanguine.
2)Tunica mucoasa sau endometrul, adera strns la miometru,
fara interpunerea unei submucoase.
Mucoasa cavitatii uterine este neteda, are o culoare rozrosiatica, e foarte aderenta la miometru si friabila.
Ele reprezinta simple invaginatii ale epiteliului endometrial de
acoperire si formare din acelasi tip de celule cu acesta. Sub influenta
hormonilor ovarieni foliculina, progesteron mucoasa uterina se
pregateste lunar n vederea nidarii zigotului. n lipsa nidatiei, stratul
superficial sau functional al endometrului mpreuna cu o cantitate de
sngelui, se elimina sub forma menstruatiei. Din stratul profund sau
bazal, in care se gasesc fundurile glandelor uterine, se face
regenerarea endometrului. Dupa aceasta ncepe un nou ciclu.
Mucoasa istmului are aceleasi caractere histologice cu cea a

corpului.
Mucoasa canalului cervical este ncretita si rezistenta. Epiteliul
este simplu, format din celule ramificate, cu numeroase celule
mucipare. Mucoasa canalului cervical este slab dependenta
hormonal.
Glandele colului secreta un mucus gros, usor alcalin, care
ocupa canalul cervical si proemina prin orificiul uterin sub forma
unui dop mucos sau glera cervicala. El protejeaza cavitatea uterina
mpotriva infectiilor ascendente din vagina si faciliteaza ascensiunea
spermatozoizilor spre aceasta cavitate.
Mucoasa potiunii vaginale este de tip pavimentos,
stratificata, necheratinizata. Celulele straturilor superficiale sunt
bogate n glicogen.
La nivelul ostiului uterin, mucoasa glandulara endocervicala
este net, brusc separata de mucoasa pavimentoasa necheratinizata
excolului. Zona de demarcatie intre cele doua tipuri de epiteliu are o
largime de 1-10 mm si e numita jonctiunea cervico-vaginala.
2.4.7 VASCULARIZAIA sI INERVAIA UTERULUI
Arterele. Irigatia arteriala a uterului este asigurata n primul

rnd de catre artera uterina; n mica masura participa si artera
ovariana si artera ligamentului rotund.
Artera uterina e groasa. Ea naste din artera iliaca interna, de
obicei printr-un trunchi comun cu ombilicala, la nivelul fosei
ovariene.
Venele pleaca din toate tunicile uterului si se aduna mai nti
n niste canale speciale, situate n stratul plexiform al miometrului.
Din plexurile uterine sngele este condus pe doua cai: n jos
spre venele uterine care se varsa n iliaca interna; n sus prin venele
tubei si ale ovarului n vena ovariana, care se deschide n dreapta n
cava inferioara, iar n stnga n renala.
Din plexurile uterine pleaca si venele ligamentului rotund, care
se varsa n vena epigastrica inferioara.
Limfaticele provin din trei retele: mucoasa, musculara si
seroasa.
Limfaticele corpului se aduna aproape toate nspre unghiurile
uterului. Aici iau nastere cteva vase limfatice care se unesc cu cele
ale ovarului si ale tibei.
Limfaticele colului sunt anastomozate cu cele ale portiunii

superioare a vaginei.
Inervatia uterului este de natura organo-vegetativa, simpatica
si parasimpatica.
Caile aferente sau senzitive ale uterului formeaza doua cai:
1)Calea principala cuprinde fibre senzitive care pornesc la
nivelul corpului uterin;
2)Calea accesorie foloseste nervii splanhnici pelvieni si prin
nervii sacrati ajunge n segmentele II-IV sacrate.
Caile aferente sau motoare. Originea fibrelor simpatice se
gaseste n cornul lateral al maduvei toracale, ntre segmentele VIXII.
Cap.3 -SARCINA EXTRAUTERIN (SARCINA

ECTOPIC)
3.1
DEFINIIE
Sarcina extrauterina este constituita prin nidarea si dezvoltarea

oului n afara cavitatii uterine.
Sarcina ectopica defineste o notiune mai larga, cu referire la
nidatia n afara endometrului, incluznd si localizarile uterine la col
sau n grosimea miometrului.
n limbajul curent nsa, sarcina extrauterina, ectopica,
heterotopica sau eccyesia capata acelasi nteles. Mai mult dect att,
lovalizarea frecventa n trompa, suprapune de multe ori notiunea de
sarcina tubara celei extrauterine.
3.2 VARIAII ANATOMICE
Clasic se descriu localizarile extrauterine: abdominala,
ovariana, tubara, intramurala si cervicala.
Localizarea tubara poate fi pavilionara, ampulara (cea mai
frecventa) si interstitiala.
Durfee (1977) mparte localizarile ectopice n mai multe
categorii:
1. Tubara: -istmica, ampulara, pavilionara, interstitiala si
bilaterala.
2. Uterina:
-
cornuala n cornul uterului malformat,
angulara nidatia oului la jonctiunea dintre cavitatea

uterina si traectul interstitial al trompei,
n diverticului uterin,
n saculatie uterina,
n cornul rudimentar,
intramurala.
3. Cervicala.
4. Intraligamentara.
5. Ovariana:
-
intrafoliculara,
extrafoluculara.
6. Abdominala:
-
primara,
secundara,
abdomino-ovariana,
tubo-ovariana.
7. Sarcina extrauterina dupa histerectomie subtotala sau totala

(foarte rara): tubara, in spatiul vezico-vaginal si pe colul
restant.
8. Sarcina concomitenta intra si extra uterina.
3.3
FIZIOLOGIE
n conditii normale ovului omolateral este fecundat n treimea

externa a trompei, sarcina fiind initial extrauterina. Ca urmare a
activitatii kinetice a trompei, oul format migreaza spre cavitatea
uterina unde ajunge n 5-6 zile.
Dupa o perioada de 2-3 zile de pauza, timp n care trece de la
stadiul de 8 blastomere la cel de blastocist, are loc nidatia ca urmare
a actiunii fagocitare si proteolitice a trofoblastului (Bronstein).
Pentru ca migratia oului sa se desfasoare normal, trebuie
ndeplinite cteva conditii fiziologice (P. Srbu):
-
oul sa fie de dimensiuni normale,
lumenul trompei sa fie liber,
mucoasa lumbara sa fie sanatoasa si echipata cu cili

vibratili,
kinetica tubara sa fie normala,
echilibrul endocrin si neuropsihic de care depinde kinetica

tubara sa fie n limite fiziologice.
3.4
ETIOPATOLOGIE
Modificarea fiziologiei tubare (mecanica, dinamica,

biochimica) a fecundatiei sau procesului de dezvoltare a oului poate
crea premisele unei nidatii ectopice. Fecundatia n afara trompei,
precum si orice factor care mpiedica procesul de migrare obliga oul
sa nideze acolo unde se gaseste.
Anomalii ovulare (ou mare) ipoteza nca neconfirmata
(Bronstein) ar explica totusi sarcina tubara unilaterala multipla.
ntrzierea nidarii oului datorita unei cauze locale (60 80%)
constituie patogenia cea mai frecventa a sarcinii ectopice.
salpingita cronica: datorita distrugerii partiale sau totale a

cililor vibratili ai epiteliului tubar fluxul seros peritoneal si
peristaltismul tubar devin insuficiente pentru migrarea oului.
Aproximativ 50% din sarcinile ectopice au aceasta etiologie.
Mai trebuie amintite: chiuretaje repetate (multiplica de 10
ori riscul sarcinii ectopice), steriletul (creste frecventa
sarcinii ectopice), procesele aderentiale peritubare.
endometioza tubara sau endosalpingioza (10-20%)
tuberculoza tubara n cazurile stabilizate, tratate,

frecventa sarcinii ectopice este de 80% copmparativ cu
sarcina normala
malformatiile tubare stenoze, diverticuli tubari, hipoplazie

sau orificii accesorii.
plastiile tubare trautismul operator asociat leziunilor

initiale
spasmul tubar (Asherman, 1960)
tumorile uterine (miomul) prin compresiunea exercitata

pe traiectul interstitial.
Influenta factorilor hormonali. Este cunoscuta actiunea

progesterolului de accelerare a migrarii oului si cea de frnare a
estrogenilor.
Iffy descrie ca mecanism etio-patogenic al nidarii etopice
(tubare) asocierea a trei factori:
-
ovulatie sau conceptie tardiva (premenstruala).
aparitia menstruatiei normale.
oprirea (sau rejetul) n trompa a oului nca liber n cavitatea

uterina de catre refluxul tubar al sngelui menstrual.
Daca rolul ovulatiei ntrzie si al perturbarilor estro

progestative pot fi acceptate, conceptul refluarii oului din uter n
trompa pare neverosimil n contextul datelor actuale de fiziologie (D.
Alessandrescu).
3.5 FIZIOPATOLOGIA
Nidarea oului se poate face n diferite portiuni ale trompei:
pavilionara, ampulara (70%), istmica si interstitiala, pe sau ntre
planurile mucoasei. Oul nu ramne la suprafata, ci patrunde prin
epitelium grosimea peretelui tubar, iar trofoblastul invadeaza si
erodeaza tesuturile subiacente, inclusiv peretele tubar.
Vasele materne se deschid, formnd kacuri materne mai mult
sau mai putin dezvolate. Sngele poate patrunde n interiorul
trofoblastului sau ntre acesta si tesutul adiacent. Cnd implantarea se
face ntre pliurile mucoasei tubare, trofoblastul patrunde mai repede
si mai usor n peretele muscular. Mucoasa tubara nu ofera o
transformare deciduala normala, iar peretele tubar nu face fata
invaziei trofoblastului. Deseori are loc penetrarea directa a peretelui
tubar (ruptura extracapsulara) sau decolarea oului de pe peretele
tubar, cu eliminarea acestuia prin ostiumul tubar (ruptura
intracapsulara) ducnd la ruptura intraperitoneala sau avort tubar.
Distensia si subtierea peretelui trompei predispune la ruptura
acesteia.
Concomitent cu dezvoltarea oului se constata o crestere a
calibrului vaselor, precum si hipertrofie a celulelor musculare, fara
hiperplazie marcata. Cu exceptia locului de implantare a placentei,
peretele tubar este ngrosat, edematiat. Embrionul este adesea absent
sau oprit n evolutie (Mac Donald).
Sngerarea se poate opri uneori temporar, dar rareori
embrionul supravietuieste. Sarcina poate evolua daca o portiune a
placentei ramne atasata sau se implanteaza secundar.
Modificarile uterine. Nidarea ectopica determina modificari

similare cu o sarcina incipienta. Volumul uterului creste, consistenta
scade, are loc nmuierea istmului si a colului. Caracteristica este nsa
discordanta dintre marimea uterului si durata amenoreei. Endometrul
se transforma decidual n absenta elementelor trofoblastice. Arias
Stella (1954) descrie modificari caracteristice ale epiteliului si
glandelor endometriale n sarcina ectopica datorate actiunii
gonadotrofinelor corionice.
Celulele epiteliale sunt mari cu nuclei hipertrofici,
hipercromatici lobulati si de forma neregulata. Citoplasma creste
cantitativ si poate sa ia aspect vacuolar spumos iar uneori pot fi
ntlnite si mitoze n locuri atipice.
Tubii glandulari apar dilatati cu disparitia lumenului datorita
hipertrofiei celulare. Atipiile Alias Stella sunt sugestive, nu nsa si
patognomice pentru sarcina ectopica, ele fiind ntlnite si n
endometrioza, procese inflamatorii. Uneori endometrul poate fi
eliminat sub forma mulajului caduca (endometru secretor) fara celule
trofoblastice.
Sngerarea uterina, comuna sarcinii ectopice se datoreaza
involutiei endometrului si clivajului deciduei.
Durerea ntlnita n sarcina tubara este de doua feluri:
-durerea abdominala sau abdomino-pelviana datorita distensiei
tubare sau efortului depus de musculatura trompei pentru eliminarea
oului. Frecvent durerea are caracter de colica n punct fix (zonele
anexiale, fosele iliace).
-durerea iridiata, frecvent nalta, spre hipocondru sau umar,
datorita iritatiei nervului frenic provocata de sngele din cavitatea
peritoneala. n hematocelul retrouterin, iradierea poate fi posterioara,
catre rect, nsotita de dureri la defecatie sau tenesme rectale.
Lipotimia se datoreaza hipovolemiei secundara hemoragiei

intraperitoneale.
Balonarea abdominala ca urmare a ileusului reflex, secundar
iritatia seroasei peritoneale data de hemoperitoneu.
3.6
EVOLUIA SARCINII ECTOPICE
Sarcina tubara
Localizarea ampulara. Exceptnd cazurile foarte rare cnd o

sarcina ectopica situata ampular poate sa ajunga pna n trim.2 sau
chiar pna la termen, celelalte au o evolutie scurta. Conflictul dintre
cresterea oului si imposibilitatea trompei de al gazdui apare initial
sub forma de hemoragii intratubare (hematosalpinx), n care tabloul
clinic este dominat de dureri. Din acest moment evolutia poate duce
spre avort tubar (ruptura intracapsulara), cu eliminarea oului n
cavitatea peritoneala si formarea hemetocelului peritubar sau al
fundului de sac Douglas sau prin erodarea peretelui la ruptura
intraperitoneala (ruptura extracapsulara) urmata de inundatie
peritoneala cu tabloul clinic al abdomenului acut chirurgical de cauza
hemoragica. Daca oul moare nemaifiind agresiv este tolerat fiind
posibile vindecari spontane prin liza n timp al oului si
repermeabilizarea n timp a trompei.
Ruptura survine de regula n localizarile ampulare ntre
saptamnile 8 si 12 iar cazurile n care continua sa se dezvolte
sarcina ajunge rareori le termen si la viabilitatea produsului de
conceptie.
Localizarea istmica datorita inextensibilitatii analitica a
trompei n aceasta regiune evolueaza frecvent spre ruptura
extracapsulara cu intersectarea vaselor din arcada tubara si instalarea
tabloului clinic dramatic al inundatiei peritoneale. Ruptura survine de
obicei ntre saptamnile 8 si 12.
Localizarea pavilionara predispune mai rar la ruptura tubara.

Frecvent survine avortul tubar. n unele cazuri implantarea secundara
a placentei n cavitatea tubara sau ovar duce la aparitia varietatilor de
sarcina ectopice tubo-ovariana sau tubo-abdominala.
Localizarea interstitiala. Datorita faptului ca n aceasta situatie
sarcina este nconjurata de tesut miometrial evolutia este mai lunga
dect n celelalte localizari ruptura survenind de regula n lunile 3-4.
Aceasta se poate propaga spre cavitatea peritoneala, uterina mai rar
n ligamentul larg, urmata de dilacerari ale miometrului. Rareori
sarcina poate fi avortata n cavitatea uterina. Datorita vascularizatiei
bogate din artera uterina si ovariana, rupturile din aceasta zona au
caracter local (Mac Donald).
Sarcina cervicala
Dispozitia anatomica a colului uterin nu permite evolutia

sarcinii dect n cazuri exceptionale n trim.I, II sau III. De regula
accidentul hemoragic apare 8 10 saptamni ca urmare a rupturii n
canalul cervical n interiorul vaginului sau n baza ligamentului larg
cu aparitia hemetomului retrioperitoneal. Uneori vilozitatile coriale
pot sa patrunda n baza ligamentului larg (I. Safta si colab.) iar alteori
sarcina se poate opri n evolutie.
Sarcina abdominala
n cazuri exceptionale localizarile abdominale pot evolua spre

trim.II sau la termen.
Din sarcinile ajunse pna la trim.II 50% evolueaza spre termen
iar jumatate din ele cu feti vii, n majoritatea cazurilor cu malformatii
sau cu potential scazut de vioabilitate. Majoritatea cazurilor se
conplica n primul trim. ruptura n cavitatea peritoneala, n spatiul
retroperitoneal sau n organele cavitare: sigmoid, rect, intestinul
subtire, vezica, ficat sau splina. Oprita n evolutie se poate

transforma uneori n adipocere sau lithopedion iar n caz de
suprainfectie poate duce la abces peritoneal.
Sarcina ovariana
Sarcina ovariana ajunge foarte rar n trim.III, cnd placenta

evolueaza spre hil sau organele vecine. De regula survine ruptura
ntre 10 (M. Cernea) si 60 zile (O. Ungureanu) ca urmare a rigiditatii
tesutului ovarian care nu permite dezvoltarea oului. Exceptional se
poate transforma n lithopedion (Giles si Lockier).
Sarcina combinata (dubla)
n caz de nidatie dubla intra si extrauterina sarcina tubara poate

sa evolueze catre avort sau ruptura iar cea intrauterina spre avort,
nastere prematura sau la termen.
n situatia nidatiei tubare bilaterale sarcinile evolueaza spre
ruptura sau avort, nu totdeauna simultan. Niciodata ambele sarcini nu
vor evolua spre termen (Benson).
3.7 SIMPTOMATOLOGIE
Nu exista semne clinice sau simptome patognomonice pentru
sarcina ectopica dar anumite combinatii pot fi sufestive, elementul
cel mai important este suspiciunea, iar toate cazurile cu triada: durere
abdominala, sngerare vaginala, tulburari menstruale, trebuie
considerate ca sarcina ectopica la infirmarea diagnosticului.
Sarcina tubara
Sarcina tubara nerupta (n evolutie). Amenoreea. Semn clasic,

nu ntotdeauna constant ntlnit n 75% din cazuri. Sngerarea
vaginala apare dupa cteva zile de ntrziere si este adesea
confundata cu menstruatia.
Sngerarea vaginala este de obicei redusa, de culoare sepia,
sau ca drojdia de cafea, mai rar snge cu caracter menstrual. Rareori
se elimina spontan mulajul caducei uterine.
Tulburarile neurovegetative sunt estompate datorita implantarii
anormale a oului.
Durerea are caracter de colica, de obicei n punct fix,
predominant n fosele iliace.
Tensiunea arteriala si pulsul sunt nemodificate pna la aparitia
accidentului hemoragic. Masurarea T.A. si a pulsului n pozitie
seznda si culcata poate evidentia existenta hipovolemiei naintea
aparitiei socului.
Tegumentul si mucoasele tradeaza o discreta anemie,
confirmata de tabloul hematologic.
Palparea abdominala poate evidentia sensibilitate n fosa
iliaca corespunzatoare localizarii sarcinii tubare.
Tactul vaginal arata modificarile uterine caracteristice starii de
gestatie, importanta fiind neconcordanta dintre marimea uterului si
durata amenoreei. Laterouterin se constata o impastare dureroasa sau
prezenta unei formatiuni tumorale de marime variata, de consistenta
elastica, n tensiune, dureroasa, uneori pulsatila. Uterul este dureros
la mobilizare. Sensibilitatea fundului de sac posterior, tipatul
Douglasului evidentiaza acumularea sngelui la acest nivel.
Temperatura de obicei normala sau usor ridicata peste 37
grade n sarcinile n evolutie, ca urmarea impregnarii progesteronice,
reprezinta un element important n diagnosticul diferential cu
procesele acute anexiale.
Leucocitoza este n majoritatea cazurilor normala, cresterea ei

evidentiind organizarea unui hematocel si suprainfectarea acestuia.
Examene paraclinice. Punctia vaginala efectuata n fundul de
sac Douglas poate extraje snge lacat, negricios si cu microcheaguri,
dar poate sa ramna negativa daca accidentul hemoragic nu a avut
loc. n acest caz se poate recurge la punctia directa n formatiunea
latero uterina sau n zona de maxima mpastare anexiala. Uneori
sngele poate sa fie rosu, incoagulabil (semn de sngerare recenta)
sau poate sa se coaguleze n eprubeta (n sarcinile n evolutie), ceea
ce impune examinarea pe lama pentru determinarea hematiilor
crenelate (absente sau sub 10% cnd sngele a fost extras dintr-un
vas sangvin). Punctia pozitiva confirma diagnosticul, cea negativa nu
l poate nsa exclude.
Reactia de sarcina. Reactiile biologice de sarcina pot fi
pozitive n jumatate din cazuri, slab pozitive sau negative n caz de
ou mort. Dozarea imunologica a HG sau HCS poate fi utila n
confirmarea existentei sarcinii fara sa precizeze nsa sediul ei.
Chiuretajul biopsic evidentiaza modificarile deciduale ale
mucoasei uterine iar n 50% din cazuri poate sa constate prezenta
fenomenului Alias Stella.
Histero salpingografia poate sa constate cteve aspecte
caracteristice sugestive de sarcina tubara:
-
absenta opacificarii trompei gravidei;
umplerea neregulata a trompei;
imaginea neuniforma sau n miez de pine;
imagine de paleta persistenta pe radiografii succesive;
umplerea partiala a trompei;
imaginea radiologica a oului;
imaginea de mlastina datorita patrunderii substantei

radioopacee n interiorul oului.
Celioscopia sau culdoscopia ramne metoda de diagnostic cea

mai precisa n cazurile dubioase, atunci cnd elementele de
diagnostic clinice si paraclinice sunt inconstante si necaracteristice.
Vizualizarea aparatului genital intern stabileste n majoritatea
covrsitoare a cazurilor diagnosticul.
Ecografia. Utiliznd ecografia n modul B se poate evidentia
prezenta formatiunii extrauterine.
Diagnosticul devine pozitiv atunci cnd sacul ovular si
ecourile embrionare se situeaza n afara cavitatii uterine.
n absenta individualizarii acestuia, diagnosticul poate fi pus
prin excludere n prezenta formatiunii laterouterine si a absentei
ecourilor embrionare si a sacului ovular n cavitatea uterina.
Laparotomia exploratorie minima este utila n absenta
celioscopiei.
Hematocelul. Este forma clinica cea mai frecventa a sarcinii
tubare. Se formeaza ca urmare a unei sngerari unice (mai rar) sau
repetate (fisura sau prin pavilion) n cavitatea peritoneala. Sngele se
acumuleaza frecvent n Douglas mai rar latero sau anteuterin n jurul
trompei bolnave, se coaguleaza formnd o masa cu aspect
pseudotumoral.
Simptomatologia functionala este asemanatoare celei din
sarcina tubara nerupta dar mai accentuata. La aceasta se aduga o
stare de oboseala persistenta si inexplicabila, bolnava este subfebrila
sau chiar febrila (37,5 38 grade), paloare, uneori subicter ca urmare
a rezorbtiei sngelui, tulburari urinare (polakiurie, disurie) si de
tranzit (constipatie cu sau fara tenesme) (Bronstein). Uneori
hematocelula pare ca urmare a unei crize ebdominale unice asociata
sau nu cu lipotimie dupa care starea generala se amelioreaza, durerea
diminua sau chiar dispare (Mondor). Alteori hematocelul se

constituie lent iar femeia sufera lent din cauza acestuia (P. Srbu).
Hematocelul retrouterin: abdomen plat, discreta sensibilizare
la palparea hipogastrului. La examenul genital, colul nemodificat
ascensionat sub simfiza, uterul greu delimitabil sau mpins sub
peretele abdominal deasupra simfizei de o masa moale, uneori cu
senzatie de zapada cu limite imprecise care bombeaza prin fundul
de sac posterior sensibil la presiune. Tactul rectal confirma prezenta
masei tumorale precum si extinderea ei spre peretii excavatiei.
Ecografia evidentiaza prezenta colectiei retrouterine
sonotransparente iar punctia vaginala stabileste caracterul ei (snge
lactat si cheaguri).
Hematocelul latero sau anterouterin: abdomen discret
meteorizat, suplu uneori sensibil. La palpare prezenta unei mase
remitente ntr-o fosa iliaca sau suprapubian care poate creste n
dimensiune la examinari repetate. Tactul vaginal confirma prezenta
masei tumorale, uterul este deplasat de partea opusa, iar fundul de
sac lateral sau anterior este scurtat n tensiune, sensibil. Ecografia
poate oferi elemente diagnostice n plus, iar punctia vaginala
confirma diagnosticul.
Examene paraclinice: reactiile de sarcina sunt adesea negative.
-hematologic: anemie progresiva, bilirubina poate fi
crescuta n hematocelele vechi, leucocitoza crescuta n suprainfectii,
amilazemia poate fi crescuta, reticulocitoza uneori crescuta, hematina
poate fi determinata spectrofotometric.
-urinar: urobilnogen crescut, porfirinurie prezenta.
De mentionat ca acest bilant de laborator poate fi ntlnit si n
chistul ovarian torsionat.
Evolutia hematocelului se poate face n mai multe directii:
-organizare si rezorbtie lenta urmata de procese

aderentiale (rar)
-continuarea sngerarii lente sau brutale cu aparitia
inundatiei peritoneale
-suprainfectia sau aparitia tabloului clinic al unei colectii
supurate, abdominale sau pelviene
-erodarea si deschiderea n intestinul subtire sau colon cu
aparitia rectoragiilor (cazuri exceptionale).
Diagnostic diferential:
-hematocel retrouterin necomplicat: retroversia uterina
fixa, fibron uterin posterior sau chist avarian inclavat n Douglas,
endometiroza peritoneala
-hematocelul latero sau anteuterin: chist ovarian cu
evolutie pelvi-abdominala.
-hematocel infectat: procese supurative pelviene
(piosalpinx, flegmon de ligament larg, abces tubo-ovarian) sau
abdominale (apendicular, perisigmoidian).
Inundatia peritoneala. Reprezinta posibilitatea evolutiva cea
mai grava a unei sarcini extrauterine tubare, deoarece angajeaza
prognosticul vital din primele minute (Bronstein) si este ncadrata
printre urgentele absolute (abdomenul chirurgical acut) (P. Srbu).
Poate sa survina:
-neasteptat, cnd este vorba de o localizare istmica sau
interstitiala necunoscuta;
-n perioada de urmarire clinica la o femeie suspectata de
sarcina ectopica (ruptura tubara);
-agravnd un hematocel (ruptura tubara sau avort tubar).

Forma tipica a inundatiei peritoneale apare brusc la o femeie
n plina sanatate aparenta cu durere sincopala n pumnal n una din
fosele iliace, urmata de lipotime si semnele hemoragiei
intraperitoneale: paloare intensa, buze violete, lizereu peribucal (M.
Georgescu) respiratie rapida si superficiala, transpiratii reci, lipitomii
repetate, agravate de ortostatism. n inundatiile masive, n jurul
ombilicului se poate observa aparitia unei zone de coloratie violacee
(semnul Cullen). Anamneza de multe ori dificila n aceasta situatie
poate preciza prezenta durerilor pelviene si a tulburarilor menstruale
n ultima perioada de timp.
n prezenta triadei: durere sincopala semnele hemoragiei
interne si tipatul Douglasului, diagnosticul de inundatie peritoneala
poate fi formulat (Bronstein).
Punctia vaginala confirma diagnosticul, extragnd snge rosu
proaspat, incoagulabil.
3.8
FORME RARE DE SARCINA ECTOPICA
Sarcina ovariana. Reprezinta o varietate surprinzatoare a

nidatiei ectopice la nivelul ovarului si este rara ca un leu albastru.
Frecventa este cuprinsa ntre 0,5 (D. Alessandrescu) si 0,7 1%
(Hertig) din totalul sarcinilor extrauterine.
Din punctul de vedere al clasificarii se mparte n: sarcina
ovariana primitiva (nidatie intrafoliculara) si sarcina ovariana
secundara extrafoliculara (superficiala, cu varietatile juxtafoliculara;
ntre folicul si capsula ovariana) sau suprafoliculara (pe suprafata
interna a capsului ovariene).
Simptomatologia este comuna sarcinii tubare; eventual
celioscopia poate furniza elemente n plus.
Diagnosticul diferential se face numai intraoperator, pe baza

criteriilor stabilite de Spielberg n 1978 (citat de O. Ungureanu):
-trompa omolaterala intacta si separata de ovar;
-chistul fetal sa ocupe pozitia normala a ovarului si sa fie
legat de uter prin ligamentul utero-ovarian.
Sarcina abdominala. Apare ca urmare a nidatiei si dezvoltarii
oului n cavitatea peritoneala. Frecventa ei este dependenta de
incidenta sarcinii extrauterine n general reprezentnd 0,5 0,7 din
aceasta (D. Alessandrescu).
Oul se dezvolta n cavitatea peritoneala fara limite precise iar
conditiile de dezvoltare a fatului sunt improprii. Placenta se poate
insera pe mezouri, intestin, ficat, splina. Fatul nefiind protejat de
peretele uterin, este adesea malformat si n majoritatea cazurilor
sucomba (Menyasz). Dupa moartea fatului au loc modificari
anatomice ale sacului fetal: lichidul amniotic se resoarbe, placenta
sufera procese de senescenta si rezorbtie, iar fatul poate fi expulzat n
organele cavitare (vezica, rect) sau sa sufere procese de mumificare
cu transformarea n adipocere.
Siptomatologia este neclara si frusta, cele mai multe cazuri
evolueaza retrospectiv, diagnosticul sarcinii abdominale ramnnd de
multe ori o surpriza intraoperatorie.
Anamneza atenta sugereaza uneori posibilitatea unui avort sau
ruptura tubara. Evolutia este n cele mai multe cazuri dureroasa,
complicata cu simptomatologie gastrointestinala neobisnuita
(constipatie, diaree, flatulenta, dureri ebdominale difuze, uneori
metroragii). n ultimul trimestru miscarile fetale sunt dureroase, iar
segmentele fetale se palpeaza cu usurinta sub peretele abdominal.
Pozitia fatului este frecvent anormala (oblica, transversala) iar
prezenta sus situata, neacomodata la strmtoarea superioara. Tactul
vaginal evidentiaza colul lung, nemodificat, uneori dehiscent, dar
insuficient nmuiat. La majoritatea cazurilor, colul este deplasat n

functie de pozitia prezentatiei. Uterul poate fi palpat independent de
sacul gestational, iar prezentatia poate uneori fi identificata n afara
acestuia.
Examenul radiologic:
-radiografia pe gol prezentatia nalta deasupra spinelor
sciatice.
-H.S.G. prezenta fatului n afara cavitatii uterine.
-amniografia situarea sacului amniotic n cavitatea
peritoneala fara legatura cu cea uterina.
-arteriografia situarea anormala a placentei si uterului.
-histerometria arata marimi variabile ale cavitatii
uterine, neconcordante cu cele ale sacului gestational.
-ecografia nu este totdeauna concludenta n
diagnosticul sarcinii abdominale.
-scintigrafia placentara poate fi uneori utila dar de
multe ori placenta poate fi localizata n zone comune si sarcinii
intrauterine.
Tratamentul. Datorita accidentelor hemoragice si infectioase
sarcina abdominala trebuie rezovata chirurgical.
Sarcina cervicala. Este reprezentata de nidarea si dezvoltarea
oului n canalul cervical, n afara orificiului intern. Atunci cnd
sarcina se implateaza la orificiul intern, placentatia are loc n
regiunea cervico istmica, dnd nastere varietatii cu acelasi nume.
Frecventa este variabila n functie de diversi autori, cuprinsa
ntre 1/1000 sarcini (Japonia), 1/16000 1/18000 (Mattingly,
Pritchard, MacDonald S.U.A.) si 1/16000 (Dehalleux).
Fiziopatologie. Odata oul implantat, trofoblastul traverseaza cu

usurinta mucoasa endocolului, iar prelungirile acestuia patrund n
grosimea peretelui cervical dilacerndu-l. Odata cu dezvoltarea
sarcinii, peretele cervical, sarac n fibre musculare, se destinde
progresiv si cedeaza, datorita proceselor de dare si/sau infarctizare.
Ruptura poate sa survina n regiunea intravaginala sau supravaginala
(cavitatea peritoneala, ligamentul larg). Uneori placenta poate sa
patrunda prin grosimea peretelui cervical, inserndu-se n baza
ligamentului larg.
Evolutia sarcinii are loc de obicei n primele 2 3 luni,
complicatia hemoragica grava fiind modalitatea cea mai frecventa.
Mortalitatea se mentine nca foarte ridicata (40 60%)
datorita hemoragiei brutale si abundente ce nsoteste de obicei
sarcina cervicala.
Simptomatologie diagnostic. Semnele neuro-vegetative sunt
mai atenuante, datorita nidatiei si dezvoltarii anormale a oului.
Sngerarea vaginala sau eliminarea de fragmente tisulare
negricioase, nensotite de durere, sunt semnele cel mai frecvent
ntlnite. Colul uterin are volumul marit, este tumefiat, violaceu, cu
vascularizatie accentuata iar orificiul extern este de obicei
ntredeschis.
La tactul vaginal colul uterin are aspect caracteristic de
butoias, corpul uterin este de volum normal, de multe ori greu
delimitabil, sau cu aspect de clepsidra.
Diagnosticul diferential se face cu avortul n doi timpi.
Dikman stabileste urmatoarele criterii diagnostice:
-corpul uterin este mai mare n avortul n doi timpi dect
n sarcina cervicala.
-n avortul n doi timpi sunt deschise att orificiul intern

ct si cel extern al colului, n timp ce n sarcina cervicala, orificiul
intern este nchis.
-n avortul n doi timpi resturile ovulare sunt prezentate
att n col ct si n cavitatea uterina.
-n trimestrul II, III diagnosticul diferential se face cu
placenta praevia centrala (V. Pop, T. Petrescu). Raportul col-segment
inferior/corp uterin este supraunitar n sarcina cervicala (D.
Alessandrescu).
Din punct de vedere anatomo-patologic, Rubin stabileste n
1991 criteriile de diagnostic pentru sarcina cervicala:
-prezenta glandelor cervicale n zona opusa locului de
implantare a placentei;
-placenta interna adera la peretele cervical;
-situarea totala sau partiala sub locul de patrundere a
arterelor uterine sau sub repliul peritoneal anterior si posterior;
-absenta elementelor fetale n cavitatea uterina.
Tratament. n sarcinile oprite n evolutie, se poate ncerca
evacuarea acestora prin chiuretaj digital sau chiuretaj blnd, urmat de
tamponament strns.
n majoritatea cazurilor histerectomia totala cu conservarea
anexelor ramne solutia cea mai sigura pentru salvarea vietii
bolnavelor (P. Srbu).
Sarcina extrauterina tubara

Fig 1
Aparatul genital feminin
a)sectiune sagitala
b)organele genitale
c)uterul
interne cu sarcina
ectopica tubara
Fig
2
PARTEA II-PARTEA SPECIALA

STUDII DE CAZ:
Cap 1
STUDIU DE CAZ I
NUMELE: C.
PRENUMELE: S.
VRSTA: 19 ani, sex feminin
DATA INTERNRII: 16.01.2008
DATA EXTERNRII:
DIAGNOSTIC LA INTERNARE : Sarcina ectopica
dreapta;
DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: Sarcina extrauterina
tubara dr.;
dreapta;
Ampula pavilionara
Hemoperitoneu.
MOTIVELE INTERNRII:
amenoree;
dureri lombo-abdominale si pelviene cu precadere n loja
anexiala dreapta;
pierderi de snge negricios pe cale vaginala;
frisoane.
INTERVENIE CHIRURGUCAL: 18.01.2008
-
Salpingectomie partiala;
Drenaj abdominal.
ANTECEDENTE PERSONALE: N = 1, AV = 0, CJ = 1;
ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE: P.M. = 14 ani;
ciclu regulat.
ANTECEDENTE PATOLOGICE: apendicectomie;
ANTECEDENTE SOCIALE:
statut social casatorita;
profesie agent vamal
mediu familial (obiceiuri cotidiene) consumatoare de cafea;
obiceiuri alimentare regim adecvat;
mijloace de relaxare citeste carti, ziare, se uita la TV
acces la informatii citeste presa zilnic, citeste literatura
medicala legata de bolile copilului si ale ei;
relatii cu rudele si prietenii relatii n familie
corespunzatoare, are multe prietene, leaga usor prietenii cu cei din
jur.
ISTORICUL BOLII:
U.M. = 2 decembrie 2007
Pe data de 07.01.2008 acuza dureri lombo-abdominale si

pierderi de snge cu intermitenta. Face tratament ambulator:
Ampicilina, Indometacin, Gentamicina, Metronidazol.
n urma cu 5 ore, pacienta acuza dureri pelvine cu
predominanta n loja abdominala dreapta, pierde snge negricios prin
vagin.
Se prezinta la medicul de specialitate si se interneaza prin
suspiciune de: sarcina ectopica dreapta.
EXAMEN CLINIC GENERAL:
= 1,68 m; Gr. = 60 kg.;
CONCLUZII ALE EXAMENULUI FIZIC:
tegumente si mucoase palide;
SISTEM MUSCULO-ADIPOS:
normal reprezentat;
SISTEM GANGLIONAR:
nepalpabil;
SISTEM OSTEO-ARTICULAR:
integru;
APARAT RESPIRATOR:
torace normal conformat;

murmur vezicular prezent pe
ambele arii
pulmonare, R = 18ritmica.
APARAT C. VASCULAR
cord n limite normale;

zgomote cardiace ritmice;
A.V. = 82;
soc apexian n spatiul V
intercostal stng;
T.A. = 120/70 mm Hg.;

T = 360C.
apetit pastrat;
APARAT DIGESTIV
tranzit intestinal prezent;

ficat si splina n limite
normale.
-
HGB. =
9,7 L.;
HCT. =
28,4 L.;
VSH. =
14 div.;
PLT. = 170.000mmc.;
WBC. =
9.100;
Hematii=
3.300.000.
Ex. sumar urina: - Leu = neg.;

- Ph. = 6;
- pro = neg.;
- glu = normal;
- erit = 250/l.
V.D.R.L. = negativ.
CONCLUZII ALE EXAMENELOR PARACLINICE:

MRF = pulmon normal;
EKG = traseu electric fara modificari;
Ex. cardiologic = clinic sanatoasa, se poate opera.

-
17.01.2008 EVOLUIE:
Stare generala satisfacatoare, afebrila, abdomen suplu,
trenzit prezent. Col ntredeschis. Pierde snge n
cantitate redusa. Corp uterin intermediar de
dimensiuni normale. Anexa dreapta ngrosata ct un
police, sensibila, cazuta n Douglas. Anexa stnga
nepalpabila. TA = 120/70 mm Hg. Fundurile de sac
vaginale suple. Se recomanda ECHO abdominal.
17.01.2008 ECHO abdominal:

Corp uterin n pozitie intermediara cu contur regulat.
Trompa dreapta cu structura neomogena de 6/7 cm.
lama de lichid n pelvis.
18.01.2008 Ora 830 PREGTIRE PREOPERATORIE:
Operatia: Salpingectomie dreapta. Drenaj parietocolic
drept.
Anestezie generala cu I.O.T.
- Ora 800 preanestezie: Mialgin 50 mg, Atropina
0,5 mg, i.m., T.A. = 100/60 mm Hg.
- Ora 845 inductie: Endonal 350 mg, Lystenon 100
mg, O2 pe masca.
R.C.B. - Sonda cu balonas.
APARAT URO GENITAL loje renale libere;
mictiuni fiziologice: 3 4/zi.
S.N. echilibrata.
R.O.T. orientat tempo spatial.

EXAMEN LOCAL: 16.01.2008 abdomen suplu, mobil.
EXAMEN VALVE: col de multipara fara leziuni prin care pierde
snge negricios n cantitate redusa;
T.V. col nchis;
corp uterin discret marit de volum, sensibil la mobilizare;
zona anexiala stnga libera;
anexa dreapta marita de volum, sensibila la mobilizare.
DIAGNOSTIC: Suspect sarcina extrauterina dreapta.
N OBSERVAIE PENTRU SARCIN EXTRAUTERIN
EVOLUIE: 16.01.2008
Stare generala buna, afebrila, pierde snge negricios prin
vagin.
Se recomanda analize.
CONCLUZII ALE EXAMENELOR DE LABORATOR: 16.01.2008
EXAMENE DE LABORATOR
Valori n lim normale
Glucoza
101 mg./dl.
65 120
Uree
26,6 mg/dl.
15,0 45,0
Creatinina
7 mg./dl.
6 1,3
T.G.O.
19 U/L.
15 50
T.G.P.
Fibrinogen
31 U/L.
15 65
492mg. %
180 350 %
40,1
26 36
APTT
Mentinere: - Fentonyl: 0,5 + 0,5 + 0,5 mg.;

- Pavalon : 4 mg.
P.V.
- NaCl. = 9% - 500 ml.

- Ringer = 500 ml.
- Glucoza 5% = 500 ml.
Trezire : - Fortal = 60 mg.

- Miostin = 2,5 mg.
- Atropina = 1 mg.
- Miofilin = 240 mg.
- H.H.C. = 100 mg.
Se aspira secretiile si se trimite n post operator cu recomandarea:
O2;
Monitorizarea functiilor vitale;
Tratament;
Mentinerea liniei venoase cu branula;
Supravegherea perfuziei, a diurezei;
Supravegherea temperaturii;
Drenajul parietocolic drept.
MEDICAIE ANESTEZIE: 18.01.2008

1. Mialgin f1;
2. Atropina f2;
3. Nesdonal f1.I;
4. Lystenon f1.III;
5. Fentanyl f1.III;
6. Pavalon fI;
7. Fortral fII;
8. Miostin f.1;
9. Miofilin f.1;
10.H.H.C. 100 mg. f.I;
11.NaCl. 9% - f1.I = 500ml.;
12.Ringer f1.I = 500 ml.;
13.Glucoza 5% f1.II = 1000 ml.
CULEGEREA DATELOR PE CELE 14 NEVOI
FUNDAMENTALE
pentru ziua de 19.01.2008
de:
Pacienta: B.S. n vrsta de 19 ani cu diagnostic
sarcina ectopica tubara ampula pavilionara dreapta;
hematoperitoneu.
1.
A RESPIRA
ambele hemitorace se destind ritmic;

extremitati uscate, calde, colorate;
frecventa respiratorie R = 18;
frecventa pulsului P = 82 batai / minut;
T.A. = 100/60 mm Hg;
tegumente colorate;
2.
A MNCA, A BEA
cavitate bucala cu dentitie completa;

mucoasa bucala fara leziuni;
reflex de diglutitie prezent;
restrictie alimentara postoperatorie;
hidratere orala la 2 ore de la interventia chirurgicala-consuma ceai
ndulcit, apa plata, compot 1500 ml.;
hidratare parenterala ferfuzie i.v. cu glucoza 5% - 1000 ml., sol.
Ringer 500 ml., ser fiziologic 500 ml.;
se spala pe dinti dimineata si seara cu pasta si periuta;
3.
A ELIMINA
pierde snge prin vagin n cantitate mica;

drenaj paritocolic drept cantitate 100 ml. snge;
mictiuni fiziologice 4/zi si 1/noapte;

transpiratie minima la plici;
abdomen sensibil, usor meteorizat;
sonda vezicala Foley instalata preoperator urina clara 2000
ml./24 ore.
absenta tranzitului de gaze si materii fecale;
4.
A DORMI, A TE ODIHNI
doarme noaptea 5 6 ore cu ntrerupere din cauza durerilor

postoperatorii, este deranjata de lumina, zgomot si de tratamentul
administrat noaptea;
somnul nu este odihnitor prezinta ochii ncercanati;
se plnge ca nu este odihnita adoarme n cursul zilei la amiaza;
5.
A TE MIsCA, A AVEA O BUN POSTUR
pacienta sta n pat n pozitia de decubit dorsal dar cu dificultate, cu

capul ntr-o parte din cauza perfuziei se mentine aceasta pozitie
timp de 2 ore;
pacienta solicita sa fie ajutata sa se ntoarca n decubit lateral stng
si drept, schimbarile de pozitie sunt dureroase;
6.
A TE MBRCA, A TE DEZBRCA
haine curate de acasa n culori atragatoare, adaptate taliei, staturii

si anotimpului;
pacienta este ordonata si curata;
se schimba ori de cte ori lenjeria de corp se pateaza;
7.
A MENINE TEMPERATURA CORPULUI N

LIMITE NORMALE
temperatura ambientala este de 22 de grade C;

temperatura corpului masurata n axila: D = 366 oC, S = 372 oC;
transpiratie minima la plici;
tegumente calde, uscate, colorate;
8.
A FI CURAT NGRIJIT
incizie transversala postoperatorie dupa sarcina ectopica dreapta;

plaga curata n curs de cicatrizare, fara semne de inflamatie;
par curat, tuns scurt;
urechi cu pavilioane curate;
dentitoe completa, curata;
mucoasa gingivala bucala fara leziuni;
tegumente curate, fara modificari de culoare;
se spala pe dinti cu pasta si periuta dimineata si seara;
unghii taiate scurt, ngrijite;
9.
A EVITA PERICOLELE
nu are capacitatea de a se feri de infectiile nozocomiale;

exista risc de complicatii datorita interventiei chirurgicale recente
si absentei tranzitului de gaze si materii fecale, prezentei drenajului
abdominal si a drenajului urinar;
anxietate moderata cauzata de medicatia anestezica si durerea

postoperatorie;
nu are control liber asupra mediului nconjurator, nu se poate
deplasa singura;
este agitata, nelinistita, gemete, vaicareli;
10. A COMUNICA
acuitate auditiva normala;
acuitate vizuala normala;
simtul tactil pastrat;
vorbire n ritm moderat;
da date precise si descrie coerent durerea, anxietatea;
relatii ormonioase cu familia si cu colegele de salon;
11. A-I PRACTICA RELIGIA
pacienta este de religie ortodoxa;
crede n Dumnezeu Tatal si Iisus Christos Fiul;
se nchina seara la culcare si si spune n gnd o rugaciune si se
nchina;
12. A FI UTIL, A TE REALIZA
profesia de educatoare o ajuta pe pacienta sa comunice usor cu
colegele de salon;
ea povesteste despre copii, le da sfaturi din cartile pe care le-a citit
si se simte utila n acest fel;
nu poate fi utila nsa celor din salon, avnd n vedere ca se afla n

post operatorul imediat.
13. A TE RECREEA
stnd cu dificultate n decubit dorsal, ea nu poate citi carti, reviste,
cu toate ca si-ar dori;
capacitatea fizica nu-i permite sa se destinda;
n schimb asculta cu placere radioul emisiunile de stiri, muzica,
actualitatile de la TV o destind;
are dorinta sa fie ajutata sa se relaxeze;
14. A NVA
pacienta fiind educatoare a citit despre afectiunea sa;
pacienta cunoaste multe amanunte despre afectiunea sa;
pacienta stie ca trebuie sa se prezinte la medic n timp util,
deasemenea cunoaste si regimul de viata dupa interventia
chirurgicala.
Plan orar a pacientei C.S. n vrsta de 19 ani cu diagnostic de:

SARCIN EXTRA UTERIN TUBAR AMPUL PAVILIONAR.
HEMOPERITONEU.
OPERAT PE DATA DE: 18.01.2008
600 700
Toalet
a:
spalat
pe
dinti,
toaleta
partial
a,
Toalet
a
vulvoperine
ala cu
apa si
sapun,
Schim
barea
lenjeri
ei de
corp
cu
tricou
curat,
chiloti
curati ,
sosete
, halat.
700 - 800
800 - 900 900 1000 1000 - 1100 1100 - 1200 1200 - 1300 1300 1400 1400
1500
Se
-Trezire pe termometriz Preaneste Operatie: masa de Mentinare Administ Repausul Repausul
eaza
zie cu
Sarcina operatie, a liniei
rala pat
la pat
pacienta: D Mialgin extrauter
venoase,
continua, continua
= 36,2 0C, 50 mg, ina
la fel si npreuna
-Pacienta
rea
Atropina ambula este
-Perfuzie medicatie perfuzia, cu
0,5 mg, paviliona condusa n cu glucoza i:
perfuzia,
Toaleta
ra,
vaginala cu linie
salonul de 10%, si cu Penicilinabetadina, venoasa
postser
2
ntalnirea-Drenaj
cu
-Diureza operatie fiziologic, milioane, cu cei abdomin
branula, intra
imediat, cu
Gentamic dragi
al 50 ml
-Sondaj
operatori
supravegh
ina
1f,
(familia),
serosang
vezical
e 500 ere atenta Administr
hiFoley n
Anestezi ml, urina a: tensiunii are de
circuit
e
clara.
arteriale, Cerucal Supraveg Administ nolent.
nchis,
generala
pulsului, f.I. n
herarespiratiei, perfuzie
-Pacienta I.O.T.
temperatur venoasa rea TA, P, rea
este
ii si
pentru
condusa n
R,
analgetic
diurezei, sedarea
sala de
e
greturilor, -Pacienta Profenid
operatii.
-Se mai varsatorilo linis
f.I.,
supravegh r
eaza
postaneste tita,
drenajul si zice
treaza, Mobiliza
pansament
colaborea rea din
ul
-TA =
za, sta n decubit
100/60
repaus la dorsal n
mm Hg, P pat,
decubit
Administr = 80
lateral
area de O2
-Diureza drept,
pe sonda
500 ml de
endonazal
-TA =
urina
a.
100/60
clara,
mmHg,
Administ P=82
rarea de
Toleranta
Prozin, digestiva
Propranol buna
ol 3
ml.i.m. si ser
Pansame
fiaiologic nt curat.
.
1500 - 1600 1700 1700 - 1800 1800 1900 1900 - 2000 2000 - 2100 2100 1600
2200
2200 - 2300 - 2400

2300
Hidrat
are
orala
cu
ceai n
cantita
ti mici
cu
paiul,
Repau
sul la
pat
contin
ua,
-TA =
100/6
0
mmH
g,
-P =
86
Diurez
a 250
ml de
urina
clara.
-Continua -Pregatirea Mobilizar per-fuzia Termometr Administr pa-cientei Somnul Administra

e, masaj al cu glui-zare: TS = a-rea de pentru
de
Somnul -rea de
0
spatelui, coza 10%, 37,3 C,
analge- somnul de noapte, de
antibion
tice:
noapte,
noapte, tice:
regiunea algocalPenicili-na
-TA =
lom-bara, Administr 100/60
min
2 milioane,
-Toaleta Diureza
sacrala, a-rea
f.I.i.m., parti-ala 500 ml
i.m.,
mmHg,
Gentamimedicatiei P=82
pe regiuni: de
cina
-Miscari : Prozin,
-TA =
fata, gt, urina
f.I.i.m.,
ale
Proaxile,
clara,
-Diureza 100/60
Profenid
membrelo pranolol, 800 ml,
mmHg,
f1.I.i. m.,
r inSer
P=86
ferioare, fiziologic -Abdomen
Schimbare
cte 3
-Hidratare
-Pacienta a lenjeriei
usor
ml.i.m., meteori-zat agita ta se de corp
orala: TA =
-TA =
100/60
100/60
sensibil la plnge de murdare,
mmHg
mmHg, palpare, dureri post
Pansament
operatorii, -Toaleta
-Diureza,
-Sedarea curat,
vul-vara
-Toleranta
durecu soluti-e
di-gestiva -Se
-Drenaj buna,
suprima de rivanol
abdoperfuzia, calduta,
Administra
rii cu
re de
Algocal minal
Prozin,
min f.II. functio-Hidratare nal,
Propanolol
intra
orala,
Dezinfecti
si Ser
muscular,
a
fiziologic,
-Drenaj
punctului
cte 3
urinar
de insertie
ml.i.m.
functional,
al son-dei
cu betadina,
Administr
a-rea de
fenobarbital 1
f.i.m.
Data
16.01.2008
Medic
Proba de laborator
Hemoglobina
Rezultat
9,7 g. %
Glucoza
101 mg./dl
Uree
26,6 mg./dl
Creatinina
7 mg./dl
TGO
19 U/L
TGP
31U/L
PT
12,0 %
AP
96 %
Fibrinogen
A.P.T.T.
Hematocrit
492 mg. %
40,i
28,4 L
PLT
170.000
WBC
9.100
Hematii
3.300.000
VSH
14 div.
V.D.R.L.
Negativ
Ex. sumar urina
-Leu = neg.
-Ph. = 6
-pro = neg.
-glu = normal
-erit = 250/l
EXAMENE PARACLINICE
Data
Medic
17.01.2008
Examen cerut
REZULTAT
M.R.F.
- Pulmon normal;
ECHO abdominal - Corp uterin n pozitie
intermediara cu contur
regulat;
- Trompa dreapta cu
struc-tura neomogena de
6/7 cm. lama de lichid
n pelvis.
PARAMETRII FIZIOLOGICI
Data
T.A.
R.
P. Diureza Temperatura
36 0C
16.01.2008 120/70 18 82
17.01.2008 120/70 18 82
100/60 17 76
18.01.2008
100/50 18 76
19.01.2008 100/60
Observatii
2 0
36 C
2000 ml.
D = 362 0C
S = 364 0C
-dureri
postoperatorii
-varsaturi
postanestezice
-abdomen
meteorizat
-se suprima soda
Foley
20.01.2008 100/60 17 82
D = 364 0C
-tranzit de gaze
S = 366 0C
21.01.2008 100/61 18 80
reluat
-tranzit de gaze si
mate-rii fecale
reluat
22.01.2008 100/61 19 86
-plaga curata
-stare generala
buna
23.01.2008 110/60 19 82
-abdomen suplu
-stare generala
buna
-afebrila
FOAIE DE EVOLUIE
Data
Evolutia
18.01.2008 Operatie ora 10 Salpingectomie dreapta sub anestezie

generala I.O.T.
18.01.2008
T.A. = 100/60 mmHg; P = 76/min; R = 17; T = 36 0C
Ora 1300
Se mentine linia venoasa cu branula, Sonda Foley a dmeure
18.01.2008
Abdomen sensibil, usor meteorizat
Ora 1800
Absenta tranzitului de gaze
18.01.2008
Varsaturi postoperatorii si post anestezice bilioase
Ora 2200
T.A. = 100/50 mmHg; Puls = 76/min; F.R. = 18/min
30
Diureza: 250 ml urina clara

T.A. = 100/50 mmHg
Drenaj: 150 ml sero-sanghinolent

stare generala satisfacatoare
T.A. = 100/60 mmHg
Pansament curat
19.01.2008 Diureza pe 24 de ore = 2000 ml
Ora 600
Stare generala buna
19.01.2008 T.A. = 100/50 mmHg

Ora 1000
Stare generala buna

Afebrila
Abdomen usor meteorizat
Drenaj parietocolic drept mobilizat
Pierde snge prin vagin n cantitate mica
Se suprima sonda Foley
Pansament curat M
Se recomanda hemoglobina de control
20.01.2008
Tdimineata = 362 0C, Tseara = 364 0C

Stare generala buna
T.A. = 100/60 mmHg; Puls = 82; R = 17
Abdomen sensibil la palpare
Tranzit de gaze reluat
Se suprima tubul de dren
Plaga operatorie curata

Tdimineata = 364 0C, Tseara = 366 0C
Data
21.01.2008
Evolutia
Stare generala buna, afebrila
Abdomen suplu, mobil
Pansament curat
tranzit de gaze si materii fecale prezent
22.01.2008
T.A. = 110/70 mmHg; Puls = 80; R = 18

Mictiuni fiziologice, scaun prezent
Abdomen suplu, plaga curata
23.01.2008
T.A. = 100/60 mmHg; Puls = 86; R = 19

Abdomen suplu, mictiuni fiziologice
Scaun prezent 1/zi
Plaga curata
T.A. = 110/60 mmHg; Puls = 82; R = 19
FOAIE DE TRATAMENT
Data
18.01.2008
Tratament
POST OPERATOR
Penicilina 4 milioane, 2 milioane la 12 ore i.m.
Gentamicina 2 f.: 1 f. la 8 ore i.m.
Fenobarbital f.I, la nevoie seara

Profenid f.2, la nevoie i.m.
Algocalmin f.4, la nevoie i.m.
Propranolol 1 f.
Prozin 3 ml la 6 ore, i.m.
p.v. NaCl 9% - 500 ml
Glucoza 10% - 1500 ml
19.01.2008
Cerucal 1 f.
Gentamicina 2 f.: 1 f. la 8 ore i.m.
Profenid f.2 la nevoie i.m.
Algovalmin f.III la nevoie i.m.
Propranolol 1 f. la 6 ore i.m.
Prozin 3 ml la 6 ore i.m.
20.01.2008
Diazepam tb. 1
Penicilina 4 milioane, 2 milioane la 12 ore
Gentamicina 80 mg
Algocalmin f.III la nevoie i.m.
21.01.2008
Diazepam tb. 1
Gentamicina 80 mg
22.01.2008
Diazepam tb. 1
Gentamicina 80 mg
23.01.2008
Diazepam tb. 1
Algocalmin f.II la nevoie i.m.
Diazepam tb. 1
FOAIE DE ALIMENTAIE
Alimente permise: supe, ciorbe de legume, iaurt, lapte, brnza de
vaci, carne de pui, vita, peste alb, compot de fructe, sucuri de fructe,
oua moi.
Alimente interzise: condimente, mezeluri, afumaturi, fasole,
mazare, varza, cafea.
Data
Medic
16.01.2008
B.C.
17.01.2008
B.C.
Succesiunea
meselor
Regimul alimentar
Mic dejun
ceai cu pine prajita, unt, gem
Supliment
lapte batut
Prnz
supa de legume, pui cu paste fainoase
Cina
Mic dejun
mamaliga cu brnza de vaci, ceai

pine prajita cu un ou moale, ceai
Supliment
compot de prune
Prnz
supa cu galuste, fasole verde cu carne

de vita
Cina
macaroane cu sos tomat, ceai
18.01.2008
B.C.
19.01.2008
B.C.
B.C.
20.01.2008
21.01.2008
B.C.
Regim hidro zaharat 1500 ml

Regim hidro zaharat 1500 ml
Mic dejun
Compot de mere
iaurt 250 ml, biscuiti
Supliment
compot de struguri
Prnz
supa de legume
Cina
Mic dejun
ceai, biscuiti
ou moale, ceai, pine prajita
Supliment
lapte dulce
Prnz
supa crema de legume, piure de

cartofi cu pui la gratar
Cina
22.01.2008
1500 ml
ceai n
24 de ore
Mic dejun
lapte batut, biscuiti

ceai, pine prajita, unt gem
Supliment
compot de cirese
Prnz
ciorba de vacuta, pilaf de pui
Cina
mamaliguta cu brnza de vaci si

smntna, ceai.
FIs TEHNIC
EXPLORAREA ECHOGRAFIC N SARCIN
EXTRAUTERIN TUBAR DREAPT
DEFINIIE: Metoda imagistica de explorare n vivo a corpului
uman cu ajutorul ultrasunetelor.
Imaginea echografica depinde de penetratia si rezolutia
fascicolului de ultrasunete.
Echografia genitala foloseste sonda abdominala si sonda

transvaginala.
Explorarea echografica a pelvisului se executa prin sectiuni
longitudinale si transversale din centimetru n centimetru.
Trompele uterine n mod normal nu se vizualizeaza echografic,
ele se pot vizualiza n cazuri patologice precum sarcina extrauterina
tubara, hematosalpinxul, piosolpinxul.
Echografia evidentiaza si lama de lichid n Douglas n sarcina
extrauterina.
INDICAIILE ECHOGRAFIEI SUNT:
suspiciunea de sarcina extrauterina;
suspiciunea de sarcina intrauterina;
diagnosticul diferential ntre patologia ovariana si fibronul uterin;
sarcina.
PREGTIREA PACIENTEI:
Pregatirea psihica Pacienta trebuie sa stie ca este o metoda de
examinare moderna, nedureroasa, neinvaziva.
Pregatirea fizica Se explica pacientei sa bea o cana de apa sau ceai
nainte cu 30 minute si sa nu goleasca vezica urinara.
Umplerea vezicala mpinge ansele intestinale n sus reliznd o
veritabila cale de acces fereastra catre pelvis.
Tehnica este efectuata de medic cu pacienta asezata n decubit
dorsal cu genunchii flectati.
Metoda transvaginala se efectueaza cu sonda transvaginala
protejata cu un przervativ de unica folosinta.
Dupa terminarea examinarii pacienta este condusa la pat si nu

necesita ngrijiri speciale.
Nu sunt semnalate incidente si accidente ale acestei tehnici.
CONCLUZIA GENERAL
Pacienta C.S. de 19 ani, sex feminin, se interneaza pe data de
16.01.2008 cu diagnosticul suspect: Sarcina ectopica dreapta.
Se investigheaza clinic, laborator, paraclinic si se constata ca:
Concluzii ale examenului de laborator
Se recolteaza:
Glucoza = 101 mg/dl
Uree = 26,6 mg/dl
Creatinina = 7 mg/dl
TGO = 19 U/L
TGP = 31 U/L
Fibrinogen = 492 mg %
APTT = 40,1
HGB = 9,7 L
HCT = 28,4 L
PLT = 170.000
WBC = 9100
Hematii = 3.300.000
V.S.H. = 14 div
VDRL = negativ
Examen urina:
Leu = neg
Ph = 6
pro = neg
glu = normal
erit = 250/l.
Examenul local evidentiaza: abdomen suplu, mobil.
Ex. valve col de multipara fara leziuni prin care pierde snge
negricios n cantitate redusa.
T.V. (tuseu vaginal) col nchis. Corp uterin discret marit de
volum. Sensibil la mobilizare. Zona anexiala stnga libera. Anexa
dreapta marita de volum, sensibila la mobilizare.
Diagnostic: suspect sarcina extrauterina dreapta.
Examenul clinic general evidentiaza:
I.=1,68m; G=60 kg.
Tegumente si mucoase palide.
Sistem osteo-articular: normal reprezentat.
Sistem ganglionar: nepalpabil.
Aparat respirator torace normal conformat, murmur vezicular
prezent pe ambele arii pulmonare R = 18.
Aparat cardio - vascular: zgomote cardiace ritmice. soc

apexian. n soatiul V intercostal stng, TA = 120/70 mmHg, AV =
82.
Aparat digesti ficat, splina n limite normale. Tranzit
intestinal prezent. Aparat uro genital: loje renale libere. Mictiuni
fiziologice. R.O.T.: orientat tempo spatial T = 36 0C. Pe data de
17.01.2008 examenul echografic evidentiaza corp uterin n pozitie
intermediara cu contur regulat fara sarcina. Trompa dreapta cu
structura neomogena de 6/7 cm lama de lichid n Douglas. Se
decide interventie chirurgicala pe data de 18.01.2008 ora 8 30 sub
anestezie generala I.O.T. si se constata salpinga dreapta marita de
volum, violacee n regiunea ampula pavilionara de 6 8 cm. Se pune
diagnosticul de sarcina extrauterina tubara ampula pavilionara
dreapta.
Hemoperitoneu.
Evolutie postoperatorie favorabila sub protectie de antibiotice.
Penicilina, Gentamicina timp de 5 zile.
Se mentine linia venoasa cu branula ,i se administreaza
postoperator imediat 2000 ml ser fiziologic si Glucoza 5%.
Diureza postoperatorie: 2000 ml, iar drenajul andominal 150
ml snge.
TA se mentine ntre 100-110/60-70 mmHg, AV = 82, afebrila.
Se administraza postoperator medicatie antiemetica: Cerucal,
pentru reluarea tranzitului de gaze; Prozim f.I. si Propranolol f.I.si
Ser fiziologic f.I. 3 ml la 6 ore. Tranzitul de gaze se reia la 48 ore,
cel de materii fecale la 72 ore.
Plaga operatorie vindecata.
Se scoate un rnd de fire la 6 zile si al doilea la 7 zile.
Se hotaraste ca pacienta sa fie externata cu indicatiile: de a

reveni pentru scoaterea firelor; controlul la medicul specialist la 2
saptamni; repaus fizic, psihic; repaus sexual timp de 30 zile.
Cap 2 STUDIU DE CAZ II
NUMELE: S.
PRENUMELE: C.
DATA INTERNRII : 07.05.2008, ora 1230
DATA EXTERNRII:14.05.2008
DIAGNOSTIC LA INTRARE:
dreapta
Suspect sarcina extrauterina
DIAGNOSTIC LA EXTERNARE:Sarcina extrauterina tubara

dreapta
INTERVENIE CHIRURGICAL: 10 mai 2008
Laparoscopie diagnostica
Salpingectomie dreapta
Anestezie generala I.O.T
MOTIVELE INTERNRII:
amenoree
greturi, varsaturi apoase matinale
pierde snge negricios prin vagin n cantitate mica
dureri pelviene, cu precadere n fosa iliaca dreapta.
ANTECEDENTE PERSONALE:
rujeola la 6 ani
apendicita la 11 ani
ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE:
menstruatia la 14 ani, flux moderat
nasteri = 1
Ab = 0
chiuretaje = 3
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:
mama cu diabet de maturitate
statut social casatorita
profesie tehnician dentar
mediu familial familie cu un copil bine organizata cu
locuinta salubra
obiceiuri alimentare consuma 3 mese pe zi n graba,
consuma moderat condimente si alcool
mijloace de relaxare merge cu familia la parintii sotului la
tara n aer liber unde se elibereaza de stresul cotidian.
acces la informatii citeste literatura, reviste, asculta radioul
si are acces la informatii cu caracter cultural.
relatii cu rudele si prietenii are relatii armonioase n

familie, n anturaj leaga cu usurinta prietenii.
ISTORICUL BOLII:
Pacienta relateaza ca a avut amenoree si de cteva zile pierde
snge negricios n cantitate mica prin vagin. Acuza greturi si
varsaturi matinale apoase. Se prezinta la medicul specialis n
policlinica si se interneaza pentru precizarea diagnosticului si
tratament.
tegumente si mucoase normal colorate
SISTEM MUSCULO-ADIPOS:bine reprezentat
SISTEM GANGLIONAR:nepalpabil
SISTEM OSTEOARICULAR:integru
APARAT RESPIRATOR:torace normal conformat
murmur vezicular prezent pe ambele
arii
pulmonare, R = 18 ritmice
APARAT C.VASCULAR:cord n limite normale
zgomote cardiace ritmice
A.V. = 82
soc apexian n spatiul V intercostal pe
linia medioclaviculara
TA = 120/70 mmHg
APARAT DIGESTIV:abdomen suplu spontan si la palpare
apetit capricios
tranzit intestinal prezent
ficat si splina n limite normale.
APARAT UROGENITAL:loje renale libere
mictiuni fiziologice 4/zi, 1/noaptea
S.N.
echilibrata, orientata temporo-spatial
R.O.T.prezente bilateral
EXAMEN LOCAL
EXAMEN VALVE
col de multipara fara leziuni
pierde snge negricios n cantitate mica
T.V. corp uterin usor marit de volum n pozitie intermediara, mobil
anexa stnga sensibila, marita de volum
anexa stnga nepalpabila
anexa dreapta sensibila la mobilizare
N OBSERVAIE PENTRU SARCIN EXTRAUTERIN
DREAPT
CONCLUZII ALE EXAMENULUI DE LABORATOR:
-
Hb. = 11g %
L. = 6.300 mmc.
Ht. =12g %
Trombocite = 290.000 mmc.
VSH = 8 div./1 ora
Glicemie = 80 mg %
Uree = 26 mg %
V.D.R.L. = negativ
Grup sanguin Rh. = O I, Rh+.
-densitate: 1015
-Ex. sumar urina:
-Ph. = 7,2
-sediment:
-albumina absenta
-rare leucocite
-rare hematii
CONCLUZII ALE EXAMENELOR PARACLINICE

MRF pulmon normal
examen cardiologic clinic sanatoasa se poate opera
EVALUAREA CUNOsTINELOR PACIENTEI DESPRE:
Boala pacienta are cunostinte, a citit despre sarcina extrauterina
factori predispozanti nu cunoaste ca avortul este un factor
predispozant al sarcinii extrauterine
Tratament profilactic si medicamentos:

-stie ca nu exista tratament profilactic si medicamentos. A aflat
ca rezolvarea sarcinii extrauterine este numai chirurgical sau pe cale
celioscopica.
-cere informatii despre celioscopie
Dorinta si bunavointa de a nvata pacienta bolnava este dornica
sa stie ct mai multe despre boala sa, pune ntrebari.
CULEGEREA DATELOR PE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE
PENTRU ZIUA DE 10..05.2008
Pacienta S.C., sex feminin de 32 ani cu diagnostic:
Sarcina extrauterina dreapta
Operatia: Laparoscopie diagnostica urmata de salpingectomie
dreapta celioscopica sub anestezie generala I.O.T.
1. A RESPIRA
senzatie de sufocare postanestezica
mucoasa respiratorie umeda, secretie abundenta dupa decurarizare
frecventa respiratorie R = 18
frecventa pulsului P = 80 batai/minut ritmic
TA = 100/60 mmHg
tegumente palide uscate
2. A MNCA, A BEA
cavitate bucala cu dentitie completa
mucoasa bucala umeda fara leziuni

gingiile sunt aderente dintilor
reflex de deglutitie prezent
pacienta prezinta restrictie alimentara 24 ore postoperator imediat
ca masura terapeutica dupa interventia chirurgicala recenta
pacienta se hidrateaza parenteral prin perfuzie I.V. si pe cale orala
n cantitate mica cu paiul
3. A ELIMINA
varsaturi postanestezice si postoperatorii bilioase circa 300 ml n
amestec cu suc gastric
transpiratie minima la plici
sonda vezicala Foley a dmeure instalata anterior interventiei
chirurgicale
urina clara circa 2000 ml/24 ore
abdomen sensibil, usor meteorizat
tranzit de gaze si materii fecale absent
4. A DORMI, A TE ODIHNI
somnolenta postanestezica, dar raspunde la ntrebari
somn perturbat, 6 ore cu ntreruperi din cauza durerilor si a
tratamentului
adoarme si se trezeste datorita durerilor
pacienta nu este satisfacuta de somn, nu se poate odihni suficient
somnul este superficial, neodihnitor, o deranjeaza lumina din salon

si zgomotele din sectie
5. A TE MIsCA, A AVEA O BUN POSTUR
sta n pat n decubit dorsal, nu se poate ntoarce din cauza perfuziei
se mentine n aceasta pozitie timp de 2 ore apoi, ajutata se ntoarce
n decubit lateral stng sau drept
schimbarile de pozitie sunt dureroase
6. A TE MBRCA, A TE DEZBRCA
poarta tricou alb, curat adus de acasa
hainele de spital sunt alese cu gust adecvate talie (staturi si
climatului)
este ajutata sa-si schimbe lenjeria de corp ori de cte ori este nevoie
7. A MENINE TEMP. CORPULUI N LIMITE NORMALE
temperatura corpului masurata n axila: D = 368 0C, S = 374 0C
pielea este palida, cu transpiratie minima la plici
temperatura ambientala: 22 0C
8. A FI CURAT, NGRIJIT, A-I PROTEJA TEGUMENTELE
sI MUCOASELE
par curat, tuns scurt
urechi cu pavilioane curate, cu configuratie normala
cavitate bucala cu dentitie completa, curata fara carii
tegumente curate, fara leziuni, fara modificari de culoare
mucoasa gingivala, bucala fara leziuni, roz aderenta dintilor

unghiile ngrijite, curate, taiate scurt
are deprinderi igienice sanatoase, se spala pe dinti de 2-3 ori pe zi,
face dus zilnic
9. A EVITA PERICOLELE
prezinta incizie recenta postoperatorie
anxietate moderata cauzata de medicatia anestezica si analgetica
salonul are temperatura de 22 0C
nu are abilitatea de a se proteja din cauza interventiei chirurgicale si
a rahianesteziei
nu are control lejer asupra mediului nconjurator
are dureri postoperatorii pe care le semnalizeaza si care i dau o
agitatie, iritabilitate
este vulnerabila pentru infectii nazocomiale din cauza interventiei
chirurgicale
10.
A COMUNICA
acuitate auditiva si vizuala normala

vorbire taraganata postoperator, datorita medicatiei anestezice, apoi
comunica normal cu familia ei
si exprima usor emotiile, temerile
are capacitatea de a angaja relatii usor cu cei din jur:asistente,
medic, infirmiere
relatii armonioase n anturajul nou creat salon
11.
A-I PRACTICA RELIGIA
pacienta este de religie ortodoxa

preoperator si-a spus rugaciunea si s-a nchinat
crede n Dumnezeu tatal si Iisus Christos-fiul
se nchina seara la culcare si si spune rugaciunea
12.
A FI UTIL, A TE REALIZA
avnd studii comunica usor cu cei din jur

nu se simte utila pentru ca n sala de operatie ea este cea care are
nevoie de sprijin moral
nu poate fi utila celor din jur avnd n vedere ca se afla n
postoperatorul imediat
13.
A TE RECREEA
nainte de a intra n sala de operatie s-a recreat citind reviste si a

conversat pe diverse teme cu colegele de salon
dupa operatie capacitatea fizica nu-i permite sa se destinga
are dorinta sa fie ajutata sa se relaxeze
14.
A NVA
pacienta are studii superioare, este dornica sa stie ct mai multe

despre felul acestor interventii chirurgicale
n sala de operatie naintea interventiei chirurgicale a dorit detalii
asupra metodei de interventii cerioscopia
pacienta pune ntrebari despre avantajele si dezavantajele aplicate ei
ntelege corect mesajul
pacienta cunoaste multe amanunte despre afectiunea sa

pacienta stie ca trebuie sa se prezinte la medic n timp util,
deasemenea cunoaste si regimul de viata dupa interventia
chirurgicala.
Plan orar al pacientei S.C. n vrsta de 32 de ani cu diagnosticul:

SARCIN EXTRAUTERIN TUBAR DREAPT
PENTRU DATA DE: 09.05.2008
600 - 700 700 800 800 900 900 1000
1000 1100
-Toaleta
generala:
spa lat
pe dinti,
torace,
axile
Termome Pregatire trizarea; a pentru Vizita Examenel

medi e
vizita
medicala cului paraclinic
Recoltare ;
la salo e: MRF,
a de
ane. Exa
analize; -Repaus
menul
toaleta
la pat.
cardiinti-ma; -Micul
ologic.
dejun.
Refacer
ea
patului
dupa
somnul
de
noapte;
Schimba
rea
lenjeriei
1100 1200 1300 1400

1200
1300 1400 1500
-Examen preanesteziRepaus -Vizita c n
la pat; fami Somnul
liei,a de dupa
vederea
interventie -Ingera mamei amiaza
100 ml si a
i
sotului.
chirurgical de
manie de
tol
mine;
10%,
n 500
Programar ml apa
e pentru pentru
interprega
ventia
tirea
chirur
operato
gicala;
rie.
-Primeste
informatii
de la
medic si
AMG,
despre
de
noapte
cu cea
de zi;
opera tie,
dieta si
pregatiri
igi-enice.
Aerisire
a sa
lonului.
1500 1600
1600
1700
1700 1800 1900 1900 2000 2100 2200 2300 1800

2000 2100 2200 2300 2400
-Termome- -Hidratare -Somn.

Hidrata trizarea
cu ceai;
Pregatire -Se
Repaus
stinge
Repaus
Somn.
re cu
paci entei;
a pentru
la
pat.
-Dus
scurt
ceai;
somnul lumina noctur
-Toaleta cu spalarea de
n
vul
abdomenulunoapte; salon. somn.
Asculta
i cu betadivara:
rana;
-Aerisirea
raderea
dioul;
sa
pilozitatilor lonului;
.
Schimbarea
Rasfoie
cu lenjerie -Se
ste
curata
adminisziare,
calca-ta de treaza 1
revis-te.
acasa.
tb de
Diaze
pam.
Data
08.05.2008
Medic
Proba de laborator
Hemoglobina
Leucocite
Rezultat
11 g %
6300 mmc
Hematocrit
12 g %
Trombocite
290.000 mmc
VSH
8 div/lh
Glicemie
80 mg %
Uree
26 mg %
V.D.R.L.
negativ
Grup sanguin Rh.
O I, Rh+
Examen urina
Densitate 1015
Ph. = 7,2
Albumina absent
Sediment rare
leucocite,
rare
hematii.
EXAMENE PARACLINICE
Data
Medic
08.05.2008
Examen cerut
Rezultat
M.R.F.
Pulmon normal.
Examen
cardiologic
clinic sanatoasa se poate

opera.
PARAMETRII FIZIOLOGICI
Data
T.A.
R.
P. Diureza
Temperatura
Observatii
D = 36,2 0C
07.05.2008 110/60
S = 36,4 0C
D = 36,2 0C
08.05.2008 110/60
S = 36,4 0C
D = 36,3 0C
09.05.2008 100/60
S = 36,8 0C
10.05.2008 100/60 18 79
300 ml
Ora 12
100/60 18 82
200 ml
Ora 14
100/60
80
500 ml
Ora 16
100/60
82
500 ml
Ora 18
100/60
82
Ora 20
100/60
80
Ora 22
100/60
80
Ora 24
100/60
80
11.05.2008 110/60 17 82
2000 ml
-acuza dureri postoperatorii.

-diureza pe sonda
Foley.
D = 36,6 0C
0
12.05.2008 120/70 16 80
2000 ml
13.05.2008 110/60 16 86
2000 ml
S = 36,8 C
D = 36,4 0C
S = 36,6 0C
D = 36,2 0C
0
S = 36,9 C
-se suprima Sondajul

urinar Foley.
-tranzit de gaze.
-tranzit de gaze si
materii fecale reluat.
FOAIE DE EVOLUIE
Data
07.05.2008
Evolutia zilnica
Tratament
stare generala buna
Diazepam tb.1
afebrila; T = 26,2 C, T = 26,4 C

D
abdomen suplu
tranzit de gaze si materii fecale
prezenz
TA = 110/60 mmHg
08.05.2008
pierde snge negricios prin vagin

stare generala buna
Dazepam tb.1
afebrila; T = 36 C, T = 36,4 C
D
greturi, varsaturi matinale apoase

pierde snge negricios prin vagin n
cantitate mica
09.05.2008
TA = 110/60 mmHg
stare generala buna
Diazepam tb.1
afebrila; T = 36,3 C, T = 36,8 C

D
abdomen suplu sensibil n loja

anexiala dreapta
TA = 100/60 mmHg
10.05.2008
pregatire operatorie pentru

Laparoscopie diagnostica: dieta hidrica
100 ml Manitol 10%
Ora 0800
Intraoperator:
spalatura vaginala
Mialgin f.1
toaleta vaginala cu solutie de betadina Atropina f.2

sondaj vezical Foley n circuit nchis Nesdonal f.1
TA = 110/60 mmHg
Data
Evolutia zilnica
Lystenon f.1
Tratament
10.05.2008
Ora 0830
Pavilan f.2
preanestezie:
Fortral f.1
-Atropina 1 mg
Miostin f.1
-Mialgin 50 mg
Miofilin f.1
perfuzie cu branula:
-Ser fiziologic 500 ml
preoperator:
-Lifurox 1,5 g n p.v.
Ora 0900
Ser fiziologic 1000 ml

Glucoza 5% - 500 ml
Ser Ringer 500 ml
10.05.2002
Postoperator:
pacienta treaza colaboranta rasounde Lifurox 1,5 g ora 18 i.v.

la intrebari
Profenid f.II.i.m. la
se tranfera n salonul postoperator
nevoie
se supravegheaza: TA, P, R, T, diureza Algocalmin f.II.i.m. la
nevoie
diureza intraoperatorie 300 ml urina
clara
Fenobarbital f.I.i.m. seara
Ora 1200
stare generala buna
varsaturi postanestezice si
postoperatorii bilioase cca. 300 ml
TA = 100/60 mmHg, P = 80
Ora 14
00
continua perfuzie
stare generala buna
Glucoza 10% 1000 ml

per
fu
zie
Cerucal f.I. n perfuzie
diureza 200 ml, urina clara

TA = 100/60 mmHg, P = 80
Ora 1600
pansament curat, acuza dureri
abdominale
TA = 100/60 mmHg, P = 82
Ora 1800
afebrila, diureza 500 ml
TA = 100/60 mmHg, P = 82
Ora 2000
stare generala buna
toleranta digesiva buna
TA = 110/60 mmHg, P = 80, R = 16
Ora 2400
stare generala buna
dureri postoperatorii
TA = 110/60 mmHg, P = 80
diureza 500 ml urina clara
Data
11.05.2008
Evolutia zilnica
Ora 06
00
stare generala buna

afebrila
Tratament
Profenid f.II.i.m. la nevoie
Diazepam tb.1
pansament curat
TA = 110/60 mmHg, R = 16
Diureza pe 24 de ore 1500 ml
12.05.2008
TD = 26,4 0C, TS = 36,6 0C

stare generala buna
afebrila
tranzit de gaze reluat
Algocalmin f.II.i.m. la
nevoie
Diazepam tb.1
abdomen suplu
TA = 120/70 mmHg, P = 74, R =
16
plaga fara semne de inflamatie
13.05.2008
TD = 36,4 0C, TS = 36,6 0C

stare generala buna
afebrila
reluat
TA = 110/60 mmHg, P = 74, R =
16
plaga fara semne de inflamatie
TD = 36,2 0C, TS = 36,9 0C
se externeaza, revine pe
15.05.2002
FOAIE DE ALIMENTAIE
Alimente permise: lapte, brnza de vaci, iaurt, carne de

pasare, vita, peste alb, legume fierte, salate, supe, ciorbe, sucuri de
fructe, compoturi.
Alimente interzise: fasole, mazare, varza, mezeluri, afumaturi,
condimente, alcool, cafea.
Data
Medic
07.05.2008
B.C.
Succesiunea
meselor
Mic dejun
pine prajita, ou, ceai
Supliment
un pahar de lapte batut
Prnz
supa de legume, pilaf cu carne de

pasare
Cina
08.05.2008
B.C.
Mic dejun
mamaliga cu brnza de vaci,ceai

pine prajita, unt, ceai
Supliment
un pahar de iaurt cu biscuiti
Prnz
supa crema cu crutoane, fasole

verde cu carne de vita
Cina
09.05.2008
B.C.
Regimul alimentar
Mic dejun
budinca de paste, ceai

pine cu margarina, ceai
Supliment
compot de prune
Prnz
ciorba de zarzavat, pine de cartofi

cu pui
Cina
tocana de legume, ceai

10.05.2008
B.C.
Mic dejun
Supliment
Prnz
Cina
Regim hidro-zaharat, ceai

1500 ml
11.05.2008
B.C.
Mic dejun

1500 ml
Supliment
Prnz
Cina
Data
12.05.2008
Medic
B.C.
Succesiunea
meselor
Mic dejun
iaurt 125 gr, biscuiti
Supliment
compot de mere
Prnz
supa crema de legume, piure de

cartofi cu pui la gratar
Cina
13.05.2008
B.C.
Regimul alimentar
Mic dejun
ceai, biscuiti
pine prajita, ou moale, ceai
Supliment
o cana de lapte
Prnz
supa de pasare cu galuste, sote de

legume cu carne de pasare
Cina
iaurt, biscuiti
FIsA TEHNIC
PERFUZIA
DEFINIIE: Introducerea picatura cu picatura pe cale
intravenoasa a solutiilor medicamentoase. Este considerata linia
vietii n acordarea ajutorului de urgenta.
SCOP: Echilibrarea hidroelectrolitica a organismului si
administrarea medicamentelor cu efect prelungit.
OBIECTIVE
MATERIAL
TIMPI DE AXECUIE
tava medicala acoperita cu cmp steril
NECESAR
trusa sterila de perfuzie

ace de metal de unica folosinta
solutii perfuzabile
seringi de unica folosinta (5 10 ml)
ace sterile
casoleta cu comprese sterile
manusi sterile pentru asistenta
romplast
garou
tavita renala
tampoane sterile de unica folosinta
alcool
musama si aleza
TEHNICA
PERFUZIEI
sapun si prosop
nursa se spala pe mini cu apa si sapun, se
dezinfecteaza cu alcool, desface capacelul protector al
flaconului de perfuzat si dezinfecteaza cu alcool locul
de unde se aplica perfuzia
scoate trusa de perfuzie din sacul de polietilena,
ndeparteaza tubul protector dupa ac si patrunde cu
acul n dopul de cauciuc al flaconului de perfuzat,
pastrnd nchis circuitul trusei cu ajutorul prestubului
se ndeparteaza teaca protectoare de la cpatul proximal
al trusei si se ridica trusa de perfuzie deasupra
nivelului flaconului, se deschide usor prestubul si se
lasa sa curga n cicuitul trusei substanta

medicamentoasa pna cnd se elimina
OBIECTIVE
TEHNICA
PERFUZIEI
PREGTIREA
PSIHIC A
PACIENTEI
PREGTIREA
FIZIC A
PACIENTEI
TIMPI DE EXECUIE
complet aerul si bulele de aer din circuit;
se nchide apoi prestubul si se acopera capatul
proximal al trusei cu teaca protectoare.
se anunta pacienta
i se explica tehnica
i se solicita colaborarea
se aseaza pacienta pe pat n decubit dorsal cu bratul n
extensie
sub bratul pacientei i se aseaza musamaua, aleza
se acopera pacienta cu o patura
TEHNICA
ne asiguram ca nainte de montarea perfuziei, pacienta

si-a golit vezica
nursa se spala pe mini cu apa si sapun, examineaza
starea si calitatea venelor, si pune manusile de
cauciuc, aplica garoul deasupra plicii cotului si
dezinfecteaza pe o suprafata de 10-15 cm
se solicita pacientei sa nchida deschida pumnul, se
efectuea-za punctia venoasa cu acul atasat la trusa
introducndu-l n mijlocul venei cu bizoul n sus, n
directia axului longitudinal al venei
se mpinge acul de-a lungul venei, se verifica pozitia
acului n vena, se ndeparteaza garoul
se deschide prestubul si se regleaza viteza de curgere
dupa medicatia medicului
se supravegheaza permanent perfuzia
operatia de schimbare a pungii sau flaconului trebuie
sa se faca n conditii de perfecta asepsie, dezinfectnd

dopul
dupa terminarea perfuziei, se nchide prestubul, se
pregateste o compresa sterila mbibata n alcool si se
extrage acul din vena printr-o miscare brusca
se efectueaza un pansament steril si se fixeaza cu
romplast.
DE REINUT: Mentinerea locului de perfuzie la pacienti se face schim bnd pansamentul la 24 o

adaugata.
CONCLUZIA GENERAL
Pacienta S.C. de 32 ani, sex feminin, se interneaza pe data de
07.05.2008, ora 1230 cu diagnosticul suspect: Sarcina extrauterina
dreapta.
Motivele internarii sunt: amenoree, greturi, varsaturi apoase
matinale, pierde snge negricios prin vagin, dureri pelviene n special
n fosa iliaca dreapta.
Din istoricul bolii reiese: ca pacienta a avut amenoree, si de
cteva zile pierde snge negricios n cantitate mica prin vagin, acuza
greturi si varsaturi matinale apoase.
Se interneaza pentru precizare de diagnostic si tratament.
Antecedentele personale evidentiaza ca pacienta a avut rujeola
la 6 ani si scarlatina la 9 ani.
Antecedentele personale fiziologice evidentiaza ca pacienta a

avut prima menstruatie la 14 ani cu flux moderat, o nastere, avort =
0, chiuretaje = 3.
tegumente si mucoase nomal colorate
sistem muscular bine reprezentat
sistem ganglionar nepalpabil
sistem osteo articular integru
prezent pe ambele arii pulmonare, R = 18.
Aparat cardiovascular cord n limite normale, zgomote
cardiace ritmice, AV = 82. soc apexian n spatiul 5 intercostal pe
linia medioclaviculara, TA = 120/70 mmHg.
Aparat digestiv abdomen suplu, apetit capricios, tranzit
intestinal prezent. Ficat si splina n limite normale.
Aparat urinar loje renale libere, mictiuni fiziologice 4 pe zi si
1 pe noapte.
S.N. echilibrata, orientata temporo spatial.
R.O.T. prezente bilateral.
Se investigheaza paraclinic:
M.R.F. pulmon normal.
Examen cardiologic clinic sanatoasa, se poate opera.
Se recolteaza:
Hb = 11 g %
L = 6.300 mmc
Hematocrit = 12 g %
Trombocite = 290.000 mmc
VSH = 8 div/1 h
Glicemie = 80 mg %
Uree = 26 mg %
V.D.R.L. = negativ
Grup sanguin Rh. = O I, Rh +
Examen urina:
Densitate = 1015, Ph = 7,2

Albumina = absent
Sediment: -rare leucocite
-rare hematii.
n data de 09.05.2008 se decide Laparoscopie diagnostica si se

constata o sarcina extrauterina extrauterina tubara dreapta. Se
practica salpingectomie dreapta celioscopica.
Evolutia postoperatorie favorabila sub protectie de antibiotice:
Lifurox 1,5 gr la 12 ore i.v., analgetice: algocalmin f.II.i.m. la nevoie,
Profemid f.II.i.m. la nevoie.
Starea generala este buna, TA se mentine la 110/60 mmHg, P =
82, R = 18. Diureza pe 24 ore 1500 ml, urina clara pe sonda
Folez. La 24 ore se suprima drenajul urinar.
Pansamentul curat, abdomen suplu. Se reia tranzitul de gaze la

48 de ore si de materii fecale la 72 de ore.
Plaga operatorie n curs de cicatrizare. Pacienta se externeaza
la 3 zile de la interventie urmnd sa revina pe data de 15 mai 2002
pentru scoaterea firelor.
Se recomanda:
-
evitarea eforturilor fizice
concediu medical 2 saptamni
control la medicul specialist la 10 zile
repaus sexual 30 de zile.
Cap.3 Studiu de caz III

NUMELE: N.
PRENUMELE: C.
DATA INTERNRII : 20.11.2007 ora 1810
DATA EXTERNRII: 28.11.2007
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Sarcina ectopica dreapta
DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: Sarcina extrauterina tubara
ampula pavilionara
dreapta. Chist ovarian
drept.
MOTIVELE INTERNRII:
greturi, varsaturi matinale

pierde snge negricios n cantitate mica prin vagin
dureri colicative n fosa iliaca dreapta
lipotimie
INTERVENIE CHIRURGICAL: 22.11.2007
Operatia Anexectomie dreapta sub anestezie generala I.O.T.
ANTECEDENTE PERSONALE: oreion, varicela
P.M. = 13 ani, cuclu
regulat
ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE:
nasteri = 1
U.M. = 07.10.2007
Ab. = 0
Chiuretaje = 2
statut socio-economic casatorita
profesie confectioner
mediu familial consumatoare de cafea
obiceiuri alimentare regim adecvat
nivel de educatie profrsionala
mod de relaxare tricoteaza, citeste reviste
acces la informatii asculta radioul, se uita la TV,citeste ziare

si reviste
relatii cu rudele si prietenii corespunzatoare
ISTORICUL BOLII:
Pacienta relateaza ca nu are menstruatie U.M. pe data de
07.10.2007, acuza dureri colicative n fosa iliaca dreapta, greturi,
varsaturi apoase matinale. Pierde snge negricios prin vagin n
cantitate mica. Se prezinta la medicul specialist care recomanda
internare dupa ce pacienta a fost internata a avut o stare de
lipotimie. Pacienta este suspecta de: sarcina ectopica dreapta.
= 1,64 m; Gr. = 62 kg.
CONCLUZII ALE EXAMENULUI FIZIC:
tegumente si mucoase palide
SISTEM MUSCULO ADIPOS: normal reprezentat
SISTEM GANGLIONAR:
nepalpabil
SISTEM OSTEO ARTICULAR: integru

APARAT RESPIRATOR:
torace normal conformat

murmur vezicular prezent pe
ambele arii pulmonare, R = 18
ritmica
APARAT C. VASCULAR:
cord n limite normale

zgomote cardiace ritmice
AV = 80
soc apexian n spatiul V

intercostal stng pe linia medioclaviculara
APARAT DIGESTIV:
dr.
abdomen suplu, sensibil n fosa iliaca

apetit pastrat
tranzit intestinal prezent
ficat si splina n limite normale
CONCLUZII ALE EXAMENELOR DE LABORATOR: 20.11.2007

Hemoglobina
Valori n lim. normale
11,5
8 15
Glucoza
107 mg/dl
65 120
Uree
23,6 mg/dl
15,0 45,0
Creatinina
6 mg/dl
6 1,3
T.G.O.
21 U/L
15 50
T.G.P.
25 U/L
15 65
P.T.
12,0 %
A.P.
96 %
Fibrinogen
APTT
V.D.R.L.
862 mg %
180 350 %
20,4
26 36
Negativ
CONCLUZII ALE EXAMENELOR PARACLINICE:

MRF = pulmon normal
20.11.2007
ECHO: -corp uterin de volum normal fara continut
-la nivelul tubei drepte sac cordon embrionar
Ex. cardiologic = clinic sanatoasa, se poate opera.
CULEGEREA DATELOR PE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE
pentru data de 20.11.2007
Pacienta N.C. n vrsta de 40 ani cu diagnostic de: sarcina
ectopica dreapta.
1. A RESPIRA
torace normal conformat
se destind ambele hemitorace ritmic
frecventa respiratorie R = 18
pauze egale ntre respiratii
puls ritmic = 82 batai/minut
TA = 100/60 mmHg
2. A MNCA, A BEA
dentitie completa
mucoasa bucala faringiana fara leziuni
reflex de deglutitie prezent
se hidrateaza cu lichide n functie de senzatia de sete consuma

circa 1500 ml de: apa plata, sucuri de fructe
prezinta greturi, varsaturi apoase dimineata
apetitul este normal, serveste 3 mese pe zi
3. A ELIMINA
varsaturi apoase matinale 4 pe zi si 1 noaptea
transpiratie minima la plici
urina de aspect normal
metroragie cu snge negricios prin vagin n cantitate mica
constipatie
scaun prezent la 3 zile
4. A DORMI, A TE ODIHNI
durata somnului este de cca. 5 ore pe noapte
adoarme, se trezeste n cursul noptii, durerea colicativa i
deranjeaza somnul
se linisteste si adoarme din nou dupa ce i se administreaza o fiola
de algocalmin i.m.
se plnge ca nu se poate odihni corespunzator, si din cauza durerilor
postoperatorii
5. A TE MIsCA, A AVEA O BUN POSTUR
actiune sinergica si coordonata a aparatului locomotor, muscular si
sistemul nervos
miscarile sunt coordonate, armonioase si incomplete

pacienta este mai putin activa, nu n ndeplinatatea puterilor sale
uneori durerea din fosa iliaca dreapta o face sa ramna n pat
ghemuita
6. A TE MBRCA, A TE DEZBRCA
poarta haine curate, alese cu gust n culori vii camasa de noapte,
halat, papuci
hainele sunt adecvate taliei, staturii si anotimpului si reliefeaza un
statut social-economic bun
pacienta este ordonata, si tine hainele aranjate pe un scaun
are capacitatea fizica si psihica de a se mbraca si dezbraca singura,
fara ajutor
7. A MENINE TEMP. CORPULUI N LIMITE NORMALE
temperatura corpului masurata n axila: D = 36,2 0C, S = 36,7 0C
pielea este usor palida, calduta cu transpiratie minima
8. A FI CURAT NGRIJIT, A-I PROTEJA TEGUMENTELE
sI MUCOASELE
par lung, curat
urechi cu configuratie normala, curate
nas cu secretii minime
cavitate bucala cu dentitie alba
se spala pe dinti cu periuta si pasta dupa fiecare masa
unghiile taiate scurt, curate, cu pielitele taiate, date cu oja

tegumentele cu coloratie normala, curate, fara leziuni
se spala zilnic pna la bru
si efectueaza toaleta vulvara de 2-3 ori pe zi cu apa calda si sapun
mentine un torson curat n regiunea vulvara
9. A EVITA PERICOLELE
dureri colicative ce cedeaza la antialgice
este susceptibila de a-i fi afectata integritatea fizica prin cresterea
sarcinii n afara uterului n trompa ruptura trompei
(hemoperitoneu)
nu are capacitatea fizica si nici psihica de a mpiedica acest incident
acuza dureri colicative n fosa iliaca dreapta
este anxioasa, iritabila din cauza situatiei: internare, operatie,
anestezie
exprima o percepere negativa legata de pierderea trompei si de
posibilitatea de a nu mai putea avea copii
10.
A COMUNICA
functionarea adecvata a organelor de simt: auz, vaz, pipait

relateaza despre boala cu un debit verbal cu limbaj clar, are un
facies expresiv
integritate optima a aparatului locomotor
si exprima usor dorintele, temerile legate de boala sa, de operatie
are personalitate, este ncrezatoare si stabileste usor legaturi cu

persoanele din jur: medic, Amg
are capacitatea de a se angaja si mentine relatii cu cei din jur are
relatii aromioase n familie
11.
A-I PRACTICA RELIGIA
pacienta este o femeie credincioasa, de religie ortodoxa

crede n fiinta suprema Dumnezeu, poarta la gt o cruciulita
este onesta si are ncredere n dreptatea si iertarea lui Dumnezeu
si spune rugaciunea seara la culcare si se nchina la Dumnezeu
12.
A FI UTIL, A TE REALIZA
pacienta colaboreaza usor cu cei din jur, intervine imediat, att ct i

este posibil, sa-i ajute pe cei din salon cu ea. Le aduce un pahar cu
apa, le sustine pe cele mai n vrsta, le ajuta sa mearga la toaleta, n
felul acesta, ea se simte utila
13.
A TE RECREEA
pacienta este dinamica, psihica, adptabila

pacienta se relaxeaza citind: presa, literatura si asculta radioul
pacienta tricoteaza foarte frumos diferite modele la un pulovar si
aceasta ndeletnicire o face sa se recreeze
14.
A NVA
pacienta are dorinta si este interesata sa nvete cum sa-si ngrijeasca

sanatatea, sa evite astfel de schimbari neplacute
cere informatii despre operatie, anestezie, tratament
se documenteaza, ntreaba, doreste sa dobndeasca cunostinte noi

despre mijloacele specifice de ngrijire n colectivitati
pune ntrebari despre perioada de convalescenta si despre
anticonceptie.
Plan orar al pacientei N.C. n vrsta de 40 de ani cu diagnostic de:

SARCIN EXTRAUTERIN DREAPT
PENTRU DATA DE 21.11.2007
0600
0700
Trezirea
de dupa
som-nul
de
noapte,
-Toaleta
generala:
spa-lat
pe dinti,
torace,
axile
-Toaleta
in-tima,
Periatul
parului,
0700 0800 0900

0800 0900 1000
1000 1100
1100 1200 1300 1400

1200 1300 1500
1400
-Examen -Vizita
-Examenele
Termom Pregatir
pr
Repau medi paraclinice:MRF, eanestezi s la Vizita Somnu
e
ea
trizarea, pentru cului ECHO
c n
pat, fami l de
liei,a dupa
vizi-ta la
vederea
medical saloan
interventi -Dieta sotulu amiaza
Recoltar a,
e
hidri- i
ei
ea de
chirurgic ca
analize, -Repaus
ale de
la pat
mine,
-Micul
dejun
Program
are
pentru
interventia
chirur
gicala,
-Primeste
in
formatii
Schima
barea
lenjeriei
de
nopte,
cu cea
de zi,
de la
medic si
asistenta,
despre
ope-ratie,
dieta si
pregatiri
igienice
Aerisire
a
salonul
ui
1500 1600 1700 1800 1900 1900

1600
1700
1800
2000
Hidrata Repaus
re cu
la pat
ceai,
-Citeste
ziare si
reviste
2000 2100 2200 2300

2100 2200 2300 2400
-Hidratare Termome cu ceai,

Pregatirea -Asculta Repaus -Somn-Somn
ra-dioul, noc
trizarea
pentru
paci entei -Dus scurt som-nul schim turn,
cu spalarea de noap- ba
-Toaleta abdomenulu te,
impresii -Se
vul vara: i cu betadicu
stinge
radere a na,
-Aerisirea colegele lumina
pilozitati
sa lonului,de salon n salon
-Schimbarea
lor
lenjeriei cu -Se
una curata adminiscalcata de treaza 1
acasa
tb. de
Dizepam
Data
20.11.2007
Medic
Proba de laborator
Hemoglobina
Rezultat
11,5 g %
Glucoza
107 mg/dl
Uree
23,6 mg/dl
Creatinina
6 mg/dl
TGO
21 U/L
TGP
25 U/L
PT
12,0 %
AP
96 %
Fibrinogen
862 mg %
A.P.T.T
20,4
V.D.R.L.
negativ
EXAMENE PARACLINICE
Data
20.11.2007
Medic Examen cerut

R E Z U LTAT
M.R.F.
-Pulmon normal
ECHO
-corp uterin de volum normal

fara continut;
-la nivelul tubei drepte sac
cordon embrionar
PARAMETRI FIZIOLOGICI
Data
T.A.
R.
P.
Diureza
Temperatura
20.11.2007 110/70
80
T = 36 0C
21.11.2007 110/70
80
22.11.2007 110/60
80
T = 36 0C
D = 36,2 0C
0
23.11.2007 110/60 18 80
2000 ml
S = 36,7 C
D = 36,2 0C
S = 36,4 0C
24.11.2007 110/70 17 82
2000 ml
25.11.2007 110/70 16 84
2000 ml
26.11.2007 110/60 16 84
2000 ml
D = 36,3 0C
Observatii
-acuza dureri postoperatorii

-acuza dureri postoperatorii
-diureza pe sonda
Foley
-se suprima Sonda

jul urinar Foley
-tranzit de gaze
reluat
-tranzit de gaze si
materii fecale reluat
S = 36,5 C
D = 36,4 0C
S = 36,6 C
D = 36,3 0C
S = 36,7 C
-abdomen suplu
27.11.2007 110/70 18 85
2000 ml
-pansament curat
FOAIE DE EVOLUIE sI TRATAMENT

Data
21.11.2007
Evolutia zilnica
Tratament
stare generala buna
Diazepam tb. 1
afebrila, T = 36,2 C, T = 36,4 C

D
abdomen suplu, mobil cu respiratia

prezent
TA = 110/70 mmHg
AV = 80
pierde snge negricios n cantitate
mica prin vagin
22.11.2007
pregatire preoperatorie
Ora 1200
pacienta treaza raspunde la simulii
externi
Operatia: anexectomie dr.

Anestezie generala I.O.T.
-medicatie anestezica
greturi, varsaturi bilioase

postanestezice
Antropina f.2
acuze abdominale
Diazepam f.1
Nesdonal f1.I
Lystenon f.I
Fentanyl f1.I
Pavalon f.I
Fortral f.I
Miostin f.I
Glucoza 5% - 1000 ml
Solutie Ringer 500 ml
Data
Evolutia zilnica
Ora 13
00
pansament curat
22.11.2007
Tratament
Penicilina 4 mil., 2 mil.
La 12 ore i.m.
Gentamicina f.II, 1f la 12
drenaj abdominal functional cca.50 ml ore i.m.
snge
drenaj urinar pe sonda Foley urina
clara 600 ml
Plegomazin f.1
6
3 ml la
Propranolol f.1
ore i.m.
TA = 110/60 mmHg, P = 86
Profenid f.II.i.v. la nevoie
Ora 1500
Fenobarbital f.II.i.m.
seara
varsaturi postoperatorii bilioase cca.

150 ml
Ora 1700
Glucoza 10% 1000ml

per
TA = 110/60 mmHg
Ser fiziologic 500ml

fuzie
stare generala buna
Cerucal f.I n perfuzie
pansament curat
urina de aspect normal = 600 ml
drenaj abdominal = 100 ml snge
Ora 1800
stare generala buna
afebrila
absenta trabzitului de gaze
pansament curat
drenaj abdominal = 100 ml
urina de aspect normal = 400 ml
TD = 36,2 0C, TS = 36,7 0C
Ora 2200
TA = 100/60 mmHg
diureza = 400 ml, urina cu aspect
normal
pansament curat
drenaj abdominal functional = 100 ml
snge
Data
Evolutia zilnica
00
Ora 6
stare generala buna

23.11.2007
afebrila
TA = 110/60 mmHg
P = 86, R = 16
Tratament
Penicilina 4 mil, 2 mil la
12 ore i.m.
ore i.m.
Plegomazin f.1
6
3 ml la
Propranolol f.1
ore i.m.
TD = 36,2 0C, TS = 36,4 0C
Profenid f.II, dim. si

seara, i.m. la nevoie
diureza totala n decurs de 24 ore =

2000 ml urina de aspect normal
Fenobarbital f.II.i.m.
seara
pansament curat
drenaj abdominal = 150 ml snge
stare generala buna
afebrila
24.11.2007
se suprima drenajul abdominal si

drenajul urinar

12 ore i.m.
ore i.m.
Plegomazin f.1
3 ml la
abdomen suplu
TA = 110/60 mmHg, R = 17, P = 82 Propranolol f.1
25.11.2007
ore i.m.
diureza pe 24 ore = 2000 ml urina

clara
Profenid f.II, dim. si

seara, i.m. la nevoie
tranzit de gaze basent

stare generala buna
fenobarbital f.II.i.m. seara

12 ore i.m.
afebrila
tranzit de gaze si materii fecale reluat ore i.m.
Algocalmin f.I la nevoie
TA = 110/70 mmHg, P = 84, R = 16 Diazepam tb. 1 seara

pansament curat
TD = 36,3 0C, TS = 36,5 0C
Data
26.11.2007
Evolutia zilnica
stare generala buna
afebrila
Tratament
12 ore i.m.
ore 12 i.m.

prezent
Algocalmin f.I la nevoie
TA = 110/60 mmHg, P = 84, R = 16
Diazepam tb. 1 seara
plaga operatorie n curs de cicatrizare
27.11.2007
TD = 36,2 0C, TS = 36,9 0C

stare generala buna
afebrila
Diazepam tb. 1 seara

prezent
TA = 110/70 mmHg, P = 85, R = 18
pansament curat
TD = 36,2 0C, TS = 36,4 0C
FOAIE DE ALIMENTAIE
Alimente permise: lapte, brnza de vaci, iaurt, carne de pasare, vita,
peste alb, legume fierte, salate, supe, ciorbe, sucuri de fructe,
compoturi.
Alimente interzise: fasole, mazare, varza, mezeluri, afumaturi,
condimente, apa gazoasa, sucuri conservate, alcool, cafea.
Data
Medic
20.11.2007
R.I.
Succesiunea
meselor
Micul dejun
ceai, pine prajita, margarina
Supliment
un pahar de lapte batut
Prnz
supa de zarzavat cu crutoane, pilaf

cu carne de pasare
Cina
21.11.2007
R.I.
Regimul alimentar
Mic dejun
mamaliga cu brnza de vaci si

smntna, ceai
ceai, ou moale, pine
Supliment
un borcan de iaurt cu biscuiti
Prnz
supa de legume
Cina
ceai 1500 ml pregatire operatorie
22.11.2007
R.I.
Mic dejun
Supliment

1500 ml
Prnz
23.11.2007
24.11.2007
R.I.
R.I.
Cina
Mic dejun
iaurt
Prnz
supa de legume
Cina
Mic dejun
ceai 1500 ml
pine prajita, unt, ceai
Supliment
compot de prune
Prnz
supa de legume, sote de legume cu

piept de pui
Cina
biscuiti, brnza de vaci, ceai
Data
Medic
25.11.2007
R.I.
Succesiunea
meselor
Mic dejun
pine prajita, margarina, ceai
Supliment
un pahar cu lapte
Prnz
ciorba de vacuta, fasole verde cu

carne de vita
Cina
26.11.2007
R.I.
Regimul alimentar
Mic dejun
budinca de macaroane cu brnza de

vaci, ceai
pine prajita, gem, lapte
Supliment
compot de mere
Prnz
ciorba de legume, paste cu sos de

rosii cu piept de pasare
Cina
legume fierte, pine prajita, ceai
FIs TEHNIC
SONDAJ VEZICAL FOLEY (LA FEMEI)
Definitie: Evacuarea vezicii urinare cu ajutorul unei sonde, introdusa
n meat, uretra.
Indicatii:
n retentie acuta de urina

interventie chirurgicala n micul bazin, pe organele
genitale ale femeii
permite prelevarea unei urini n conditii sterile n
vederea obtinerii unei uroculturi corecte
n scop terapeutic: introducerea deficitelor substantelor n vezica:

antiseptice
antibiotice
chimioterapeutice
Contraindicatii:
infectii acute ale uretrei
ruptura traumatica a uretrei
stricturi ureterale.
OBIECTIVE
TIMPI DE EXECUIE
sonda vezicala Foley, sterila
Pregatirea materialului
manusi sterile
necesar
solutii dezinfectante (hipermanganat de potasiu
1/4.000)
solutie de cloramina
ulei de vasilina, parafina
recipient pentru colectarea urinei
eprubeta sterila pentru colectarea urinei pentru
urocultura
Pregatirea psihica
Pregatirea fizica a
pacientei
se explica pacientei necesitatea efectuarii tehnicii

si i se solicita colaborarea
se anunta pacienta, explicndu-i importanta
tehnicii
se aseaza pacienta n pat n decubit dorsal, ct mai
comod cu antebratul n extensie si pronatie
sub bratul ales se aseaza o perna tare acoperita cu
musamaua si cmp steril
se acopera bolnavul cu o patura
i se solicita pacientului participarea
OBIECTIVE
Tehnica
propriu zisa
TIMPI DE EXECUIE
asistenta se spala pe mini cu apa si sapun, se
dezinfecteaza cu alcool iodat, si pune manusi
sterile
se aseaza n partea dreapta a pacientei, cu
degetele de la mna stnga desface labiile si pune
n evidenta meatul urinar, cu un tampon steril
nmuiat n solutie de hipermanganat de potasiu,
dezinfecteaza meatul urinar
sterge meatul cu o compresa uscata, se prinde
sonda lubrefiata cu ulei de parafina si se introduce
cu vrful n meat
cnd sonda a ajuns n vezica, vine urina sub

presiune
la capatul proximal al sondei se poate adapta o
punga sterila gradata pentru a colecta urina n
sistem nchis
solutie de continuitate a vezicii, datorita
manevrelor brutale
Incidente
accidente
hemoragie prin golirea brusca a vezicii

comprimare brusca
Accidente
frison cu ascensiune termica datorat unei

bacteriemii produsa prin lezarea mucoasei ureterale
la o pacienta cu urina infectata
Incidente
sonda nu progreseaza, daca nu este

corespunzatoare
CONCLUZIA GENERAL
Pacienta N.C. de 40 ani, sex feminin se interneaza pe data de
20.11.2007 ora 800 cu diagnosticul: suspect de sarcina extrauterina
dreapta.
Motivele internarii sunt:
-greturi, varsaturi apoase matinale
-pierderi de snge negricios prin vagin n cantitate mica
-dureri colicative n fosa iliaca dreapta
-lipotimie.
Din istoricul bolii reiese ca pacienta a avut U.M. pe data de
07.10.2007, dureri colicative n fosa iliaca dreapta, greturi, varsaturi
apoase matinale. Pierde snge negricios prin vagin n cantitate
mica.Medicul specialist opineaza pentru internare dupa ce pacienta

a avut o stare de lipotimie.
Antecedentele personale, evidentiaza ca pacienta a avut o
nastere, Av=0, Cj=2.
Antecedentele personale fiziologice evidentiaza ca pacienta a
avut P.M.= 13 ani, cu ciclu regulat, U.M.=07.11.2007.
= 1,64 m, G = 62 kg.
Tegumente si mucoase palide.
Sistem osteo articular = integru.
prezent pe ambele arii pulmonare, R=18.
Aparat cardiovascular zgomote cardiace ritmice, soc apexian
n spatiul V intercostal stng, pe linia medioclaviculara.
TA = 110/70 mmHg, AV = 80.
Aparat digestiv abdomen suplu, sensibil n fosa iliaca
dreapta, apetit pastrat. Splina, ficat n limite normale. Tranzit prezent.
Aparat urinar loje renale libere. Mictiuni frecvente.
R.O.T. prezente, T = 36 0C.
Se investigheaza paraclinic:
M.R.F. = pulmon normal
ECHO = corp uetrin de volum normal fara continut. La nivelul
tubei drepte sac cordon embrionar.
Se recolteaza: HGB = 11,5; Uree = 23,6 mg/dl; T.G.O. = 21

U/L; Glucoza = 107 mg/dl; Creatinina = 6mg/dl; T.G.P.= 25 U/L; P.T.
= 12,0 %; A.P. = 96 %; Fibrinogen = 862 mg %; A.P.T.T. = 20,4;
V.D.R.L. = negativ.
Pe data de 20.11.2007 se constata o sarcina extrauterina tubara
dreapta. Se practica: Anexectomie dreapta sau Anestezie generala
I.O.T.
Evolutia postoperatorie favorabila sub protectie de antibiotice:
Penicilina 4 mil, 2 mil la 12 ore i.m. si Gentamicina f.II, 1f la 12 ore
i.m., analgetice: Profenid f.II.i.m. la nevoie.
Se menine postoperator linia venoasa si se administreaza
glucoza 10% - 1000 ml, ser fiziologic 500 ml, si antiemetice: Cerucal
1 f.i.v.
Starea generala este buna, TA = se mentine 110/60 mmHg, P =
86, R = 17. Diureza pe 24 ore 2000 ml. urina calra pe sonda
Foley. La 48 ore se suptima drenajul urinar.
Pansament curat, abdomen suplu, se reia tranzitul de gaze si de
materii fecale dupa 72 ore de la interventia chirurgicala.
Plaga operatorie fara semne de inflamtie, n curs de cicatrizare.
Se scot firele la 6 zile.
Pacientei i se recomanda:
-evitarea eforturilor fizice
-concediu medical 2 saptamni
-control la medicul specialist la 10 zile
-repaus sexual 30 zile.
Cap.4 CONCLUZII GENERALE :

Definitie:--Sarcina ectopica
se defineste a fii nidarea si dezvoltarea oului afara
cavitatii uterine.
Etiologie:-modificarea fiziologiei tubare,a fecundatiei sau procesului de
a oului poate crea premisele unei nidatii ectopice;
dezvoltare
-fecundatia in afara trompei,precum si orice factor care impiedica procesul de

migrare,obliga oul sa nideze acolo unde se gaseste;
-in 60-80%din cazuri este din cauza intarzierii nidarii oului datorita unei cauze
locale.
Participarea asistentei la interventii:
-examinarea clinica a bolnavului
-ajuta medicu;l si pacientul,avand un climat favorabil pentru relatia medic-pacientaasistenta
-pregateste fizic si psihic pacienta
-explica toate manevrele ce urmaza a-i fii facute si importanta lor
-pregateste materialele si instrumentele necesare examinarii
-asigura microclimatul in salon
-pregateste produsele biologice si le trimite la laborator
-transporta in conditii optime produsele recoltate la laborator ,dupa ce in prealabil le
eticheteaza
-administreaza tratamentul medical la indicatia medicului
-schimba si dezinfecteaza pansamentele
-scoate firele de la operatie
-instruieste pacienta in vederea ingrijirii dupa externare
Evolutia sarcinii ectopice:-favorabila daca se intervine in timp util
-nefavorabila daca se ajunge la hemoragie interna
Educatia sanitara in sectia de ginecologie:

Reteaua de obstetrica ginecologie prezinta un teren excelent,
favorabil muncii de educatie sanitara.
Importanta educatiei sanitare consta n sfaturile medicului si
asistentei medicale generaliste la care pacienta sa fie receptiva pentru
a evita complicatiile.
Asistenta medicala educa despre:
evolutia normala a sarcinii
prevenirea sarcinilor nedorite
planificarea sarcinii
igiena individuala, sexuala
prevenirea bolilor venerice: lues, gonoree
prevenirea bolilor cu transmitere pe cale sexuala: HIV,
SIDA, Hepatita B.
Cu pacienta, asistenta medicala trebuie sa lamureasca felul
cum se va ngriji postoperator la domiciliu, sa pregateasca pacienta
pentru rentoarcerea acasa, sa lamureasca pacienta despre regimul de
viata ce trebuie continuat acasa cel putin 21 de zile, pansament,
igiena sexuala, controlul medical la specialist la 21 de zile.
Bibliografie :
1) GAVRILA I.,coordonator - BOLI INFECTIOASE 1971,Editura Didactica si
Pedagogica,Bucuresti,1971
2) GROZA E.,IONESCU R - BOLI INFECTIOASE,Editura medicala,Bucuresti,1971

3) VOICULESCU M.- BOLI INFECTIOASE,vol.I si II,Editura Medicala,Bucuresti,1989
4) BRUNNER -SUDDARTH -Sois infirmers en medicine -chirurgie,Editions du
Renouveau Pedagogique Inc.
5) BOCARNEA CONSTANTIN -Boli infectioase si Epidemiologie,Editura INFO
-TEAM,Bucuresti ,1993
6) RADU NICOLAE - Manual de anestezie si terapie intensiva ,vol II,Editura
Medicala,Bucuresti,1980
7) SCHENK ELISABETH, SRAUSS NOSSE ELISABETH - Nursingul medicochirurgical
8) TITIRCA LUCRETIA -Ghid de nursing,Editura Viata Medicala Romaneasca,1996
9) TITRCA LUCRETIA -Tehnicide evaluaresi ingijiri acordate de asistenti
medicali,Editura Viata Medicala Romaneasca,1996
10) TITIRCA LUCRETIA -Breviar de explorari functionale si ingrijiri speciale acordate
bolnavului,Editura Viata Medicala Romaneasca,editia III,1997
11) VUZITAS GHEORGHE,ANGHELESCU AURELIA - Neurologie si
psihiatrie,Societatea Stiintifica & Tehnica,1996
12) MOGOSEANU AUREL - Elemente practice de reanimare,Spital clinic nr.1 judetean
Timisoara,1987
13) BORUNDEL C.-Manual de medicina interna,Editura AII,1996
14) ALBU ROXANA MARIA-Anatomia si fiziologia omului,Editura Corint,1996
15) DOMNISORU LEONARD - Compediude medicina interna,Editura
Stiintifica,Bucuresti,1994
16) DUNN C DAVID -Chirurgie ,diagnostica si tratament,Editura Medicala,1976
17) POPA GEORGE - Vademecum de urgente medicale,Editura Medicala,1976
18) SHAFFLER A .BRAUN J.,RENZ U.-Ghid clinic,Editura Medicala,1979
19) MIHAILESCU MIHAI - Chirurgie pentru cadre medii,Editura Medicala,1979
20) CIUCA Dr.,COMAN Dr.-Manual de chirurgie pentru scolile de asistenti

medicali,Editura Medicala ,1961
21) CARMACIU R.,NICULESCU C. TH.,TORSAN LELIA - Anatomia si fiziologia
omului,Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti 1983
22) BURCHI P.,DANCIU I.,NEDELCU AL.-Anatomia si fiziologia omului ,Manual ptr
liceele sanitare,Editura Didactica si Pedagogica,1969
23) MOLDOVAN TIBERIU - Semiologie clinica medicala, Editura
Medicala,Bucuresti,1993
24) UNGUREANU GABRIEL,COVIC MARIA -Terapie medicala,Editura
Symposion,Iasi 1993
25) STANCIU LUCA,MOANGA MARIAN -Policlinica medicala,E ditura Didactica si
Pedagogica ,Bucuresti,1983
26) Dr. ROXANA MARIA ALBU,Dr. VALERIU BISTRICEANU,Dr. MIOARA MINCU
-coordonator -Anatomia si fiziologia omului -editura Universul,Bucuresti 2001
27) A. CRISTEA.,NANU D.-Ginecologie,Ed. Stiintifica si Tehnica,1995
28) FILIPESCU I.,MATES V., ORADEAN L.,CERNAZEANU P.,-Breviar de obstetrica
si ginecologie,Ed. Medicala,1972
29)MOGA M.,NANU D.,SAMANCHI L.-Obstetrica,Ed.Stiintifica si Tehnica,1994
30)VARTEJ P.,-Obstetrica fiziologica si patologica,Ed All,1996
31)V . NITESCU-Obstetrica si ginecologie,Manual ptr scoli sanitare si postliceale,Ed.
Didactica si Pedagogica,R.A.,Bucuresti,1994

Sarcina Ectopica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sarcina Ectopica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EXAMANUL DE ABSOLVIRE A SCOLII POSTLICEEALE

CALIFICAREA PROFESIONALA: ASISTENT

Ministerul Educatiei,Cercetarii si Tineretului

Unul din motivele care m-au facut sa aleg acest subiect

PARTEA I- PARTEA GENERALA

de aparitia bolii inflamatorii pelvine induse de Chlamidya Trachomatis, cat

Totusi, uneori, acest tablou clinic poate fi distorsionat prin prezenta cu

Cap.2- ORGANELE GENITALE FEMININE

Forma. Ovarul a fost comparat cu o migdala verde; el are

lungime, 3 cm latime, 1 cm grosime. Dupa menopauza el se atrofiaza

5. Extremitatea tubara sau superioara e rotunjita si da insertie

2.1 STRUCTURA OVARULUI

Cea mai mare parte a corticalei este formata dintr-un tesut

Dezvoltarea si maturarea foliculilor ovarieni sunt procese

interiorul sau lichid folicular. Celulele foliculare din imediata

2.2 TUBELE UTERINE

Tubele au un rol important n captarea ovulului, apoi n

n mezosalpinge. Situatia lor depinde deci de cea a uterului si a

2.3 VASCULARIZAIA sI INERVAIA OVARULUI sI

Venele urmeaza n general dispozitia arterelor. Venele ovarului

Nervii tubei provin din plexul ovarian si din plexul uterin; ei

2.4.1 CONFORMAIA EXTERIOAR

bombat n sus la femeia adulta. Unghiurile sau coarnele uterine se

Consistenta uterului este ferma, dar elastica, usor de perceput

2.4.2 SITUAIA sI DIRECIA UTERULUI

Raportul dintre uter si excavatia pelviana. Este curb, cu

2.4.3 STATICA sI MIJLOACELE DE FIXARE A

posterior al vaginei. La acest nivel se reflecta din nou si trece pe fata

Marginea laterala are doua portiuni: o portiune superioara

sacrorectogenitopubiene si conexiunile cu perineul.

vezicouterin. Aderenta la rect nu se face direct ci prin mijlocirea

2.4.4 RAPOTURILE UTERULUI

Portiunea supravaginala se gaseste cuprinsa n tesutul

Cavitatea uterina este cuprinsa ntre doi pereti anterior si

Peretele uterului este format din trei tunici: seroasa, musculara

Mucoasa istmului are aceleasi caractere histologice cu cea a

2.4.7 VASCULARIZAIA sI INERVAIA UTERULUI

Arterele. Irigatia arteriala a uterului este asigurata n primul

Limfaticele colului sunt anastomozate cu cele ale portiunii

Cap.3 -SARCINA EXTRAUTERIN (SARCINA

Sarcina extrauterina este constituita prin nidarea si dezvoltarea

cornuala n cornul uterului malformat,

angulara nidatia oului la jonctiunea dintre cavitatea

7. Sarcina extrauterina dupa histerectomie subtotala sau totala

n conditii normale ovului omolateral este fecundat n treimea

oul sa fie de dimensiuni normale,

lumenul trompei sa fie liber,

mucoasa lumbara sa fie sanatoasa si echipata cu cili

kinetica tubara sa fie normala,

echilibrul endocrin si neuropsihic de care depinde kinetica

Modificarea fiziologiei tubare (mecanica, dinamica,

salpingita cronica: datorita distrugerii partiale sau totale a

endometioza tubara sau endosalpingioza (10-20%)

tuberculoza tubara n cazurile stabilizate, tratate,

malformatiile tubare stenoze, diverticuli tubari, hipoplazie

plastiile tubare trautismul operator asociat leziunilor

spasmul tubar (Asherman, 1960)

tumorile uterine (miomul) prin compresiunea exercitata

Influenta factorilor hormonali. Este cunoscuta actiunea

ovulatie sau conceptie tardiva (premenstruala).

aparitia menstruatiei normale.

oprirea (sau rejetul) n trompa a oului nca liber n cavitatea

Daca rolul ovulatiei ntrzie si al perturbarilor estro