Sunteți pe pagina 1din 92
Asoclatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 26/08/2014 ICS 13,220.99; 23.120 g ty SR. CEN/TR 12101-5 Sterne 2007 ” Sisteme de control a fumului gi gazelor fierbinti Partea 5: Ghid de recomandari functionale gi metode de calcul pentru sisteme de ventilare pentru evacuarea fumului si gazelor fierbinti ase STANDARD ROMAN BSAA BE Smoke and heat control systems. Part 5: Guidelines on functional recommendations and calculation methods for ‘smoke and heat exhaust ventilation systems. Systemes de contrdle de fumées et de chaleur. Partie 5: Guide de recommandations fonctionnelles et de calcul pour les systémes d'exutoires de fumées et de chaleur APROBARE, Aprobat de Directorul General al ASRO Ia 30 septembrie 2007 Raportul tehnic CEN/TR 12101-5:2005 are statutul unui standard roman Inlocuieste SR CR 12101-5:2002 CORESPONDENTA |Acest standard este identic cu raportul_ tehnic CEN/TR 12101-5:2005 This standard is identical with the Technical Report CEN/TR 12101-5:2005 La présente norme est identique a le Rapport Technique CEN/TR 12101-5:2005 ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO) ‘Adresa postal: str. Mendeleev 21-25, 010362, sector 1, Director General: Tel: +40 21 316 32 96, Fax: +40 21 316008 70, Diredia de Standardizare: Tel +40 24 310 17 30, +40 21 310 49.08, +40 21 912.47 44, Fax. +40 21 91558 70. Directs Publica Serv. VanzéruAbonamente: Tel. +40 21 316 77 26, Fax + 40 21 317 25 14, +40 21 312 94 86 ‘Servicii Redacti - Maiketing, Dreptuti de Autor + 40 21 316 98 74 Reproducerea sau ulzarea integral sau parle a prezertui standard n ces pubicat fn orice @ASRO Fern (each meen tlocolre, merfnare sc) ele reed acd mu eX ACD ST SRO Ref: SR CEN/TR 12101-5:2007 Editia 1 é zg Z i 2 : 5 i 5 i } 3 3 2 Preambul national Acest standard reprezinté versiunea romand a textului in limba engleza a raportului tennic CENITR 12101-5:2007. ‘Acest raport tehnic furizeazé recomandari i orientari asupra metodelor functionale gi de calcul pentru sisteme de ventilare pentru evacuarea fumului gi gazelor fierbinti pentru incendii modelate In stati stationare. Este util pentru o varietate de tipuri de cladiri gi apicatii care include cladiri cu un etai, etaje la mezenin, depozite cu depozitare paletizata sau pe stelaje, mall-uri, cladiri cu atrium si complexe, parcaje auto, sali de spectacole gi de divertisment si Incapeti cu aglomerari de persoane $1 spafiu necompartimentat In cladiri multietajate. Acest standard SR CEN/TR 12101-5:2007 inlocuieste si anuleaza SR CR 12101-52002. Cuvintele “raport tehnic" din textul acestui standard trebuie citite ,standard roman’ AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 Asoclatia de Standardizare din Romani RAPORT TEHNIC CEN/TR 12101-5 TECHNICAL REPORT RAPPORT TECHNIQUE TECHNISCHER BERICHT Octombrie 2005 16S 13,220.99, 23.120 Iniocuiegte CR 12101-5:2000 Versiunea romana Sisteme de control a fumului si gazelor fierbinti Partea 5: Ghid de recomandari functionale si metode de calcul pentru sisteme de ventilare pentru evacuarea fumului si gazelor fierbinti ‘Smoke and heat control _Systémes de controle de fumées__Rauch- und Warmefreihaltung - systems - Part 5: Guidelines et de chaleur - Partie 5 Teil 5: Anleitung zu ‘on functional Guide de recommandations _funktionellen Empfehlungen und recommendations and fonctionnelles et de calcul pour Rechenverfahren for calculation methods for smoke _es systémes d'exutoires de Anlagen zur Rauch- und and heat exhaust ventiation fumées et de chaleur ‘Wanmefreihattung systems ‘Acest standard reprezinta versiunea romana a raportului tehnic CEN/TR 12101-5:2008. Raportul tehnic a fost tradus de ASRO, are acelagi statut ca gi versiunile oficiale gia fost publicat cu permisiunea CEN. Acest raport tehnic a fost adoptat de CEN la 30 septembrie 2005. A fost elaborat de comitetul tehnic CENITC 191 Membrii CEN sunt organismele najionale de standardizare din urmatoarele {2ri Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Iranda, Islanda, Italia, Luxemburg, Letonia, Lituania, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Cen’, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia gi Ungaria. CEN COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE, European Committee for Standardization ‘Comité Européen de Normalisation Europaisches Komitte far Normung, Centrul de Management: rue de Stassart 36, 8-1050, Bruxollos ©2005 CEN - Toate drepturile de expioatare sub once forma gi in orice mod. sunt rezervate In Intreaga lume membrilor nafionali CEN. Ref: CEN/TR 12101-5:2005 RO i g g & 5 3 5 2 4 : : i 2 3 SRTR 12101-5:2007 Cuprins Referinte normative. Termeni, definiti, simboluri gi unitati de masurd.. 1 Termeni $1 definitit.nrnnrnn : 2 Simboluri $1 unitati de masura Recomandari generale 41° Obiective de proiectare..... 4.2. Siguranja in functionare 4.4 Secventa de functionare a dispozitivelor care contin un 4.5 _Interactiuni dintre diferite zone de fum dintr-o clidire. se 2A 46 Protectia cu sprinklere.. 47 Documenta 4.8 Instalare, intretinere gi 5.2 Zone de proiectare.. 5.3 Etape suplimentare in calcul 5.4 Compatibilitate 6 Recomandari de performanta. 6.1 incendiu ca baza pentru proiectare.. 6.2 Pene de fum care se ridica direct din incendiu intr-un rezervor de fum 6.3 _Debitul de fum gi gaze fierbinti in afara unei incdperi incendiate intr-un spatiu adiacent 32 6.4 Flux de gaze fierbinti din fur sub un ecran care il prolecteazd dincolo de fereastra sau deschiderea unei incperi incendiate....... 6.5 Pana de fum de di june diferential : Sistome de anunfare a publiculul gi de alarmare vocala. Muminat si indicatoare de securitate 7.8 Sisteme de control computerizate ns 7.7 _inc8lzire, ventilare gi climatizare (HVAC) 7.8 Sisteme de securitate 7 ‘Anexa A (informativa) Valori admise pentru fluxuri de degajare a caldurit ‘Anexa B (Informativé) Pana de furn care se ridic& direct din incendiu in rezervorul de fu, ‘Anexa C (informativa) Curgerea gazolor fierbin{! din fum in afara inc&peril incendiat ‘spatiu adiacent Ea ‘Anoxa D (informativa) Curgerea de gaze fierbinti din fur sub un plafon al cornigei care iese in consola dincolo de deschiderea sau foreastra incaperii incendiate 60 Anexa E (informativa) Pana de disipare ‘Anexa F (informativa) Rezervorul de fum si ventilatoar ‘Asociatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 SR CEN/TR 12101-5:2007 ‘Anexa G Gformativs) infiuenia zonelor de euprapreshune glenu a zoneor de asplcfie aeupre unui SHEVS... ‘Anexa H (informativa) Devierea barierelor de fum suspendate liber, Anexa | (informativa) Spatiu aparent inchis ‘Anexa J (informativa) Depresurizarea atriumutui... ‘Anexa K (informativa) Interactiunea sprinklerelor, a unui SHEVS ‘Anoxa t(informativs)Efactuletratuul excendent aeupra presiunl minime recomandete pentru un sistem de presiune diferentials : a7 Bibliografie..... i g z 5 2 5 Ps 3 E E s : 3 3 5 z & = i 3 ‘SR CEN/TR 12101-6:2007 Preambul Acest raport tehnic (CEN/TR 12101-6:2008) a fost elaborat de comitetul tehnic CENITC 191 ,Sisteme fixe de stingere” al cdrui secretariat este asigurat de BSI Acest raport tehnic inlocuieste CR 12101-6:2000. ‘Acest raport tehnic se bazeaza pe textul standardulul brtanic BS 7346-4:2003. Asociatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 SR CEN/TR 12101-6:2007 Introducere 0.1. Introducere generala Sistemele de ventilare pentru evacuarea fumului si gazelor fierbinti (SHEVS)"” creeaza un strat fara fum deasupra pardoseli prin indepartarea fumulul, Prin urmare ele pot s& imbunatateasc’ condifile pentru a permite evacuarea in siguranta gisau salvarea oamenilot si animalelor, pentru a proteja bunurile gi pentru a permite ca incendiul sa fie stins chiar din fazele inijiale. Sistemele de ventiare pentru evacuarea fumului se folosesc de asemenea pentru evacuarea simultand a calduri $i a gazelor fierbinti degajate de incendiu in etapa de dezvoltare, ‘A devenit raspandita utilizarea unor astfel de sisteme pentru a crea zone fara fum sub un strat de fum care se propag’ ascendent. S-a stabilt clar importanta lor in a ajuta la evacuarea oamenilor din cladir, reducdnd distrugerile provocate de incendiu si pierderile financiare prin prevenirea acumulgri fumului, facilténd stingerea incendiului, reducénd temperaturile la acoperig gi Intarziind propagarea lateralé a incendiului, Pentru a fi obtinute aceste avaniaje este esenfial ca ventilatoarele de evacuare ‘a fumului $1 gazelor fierbint) s& functioneze Ia intreaga lor capacitate gi in siguranta oricand este nevoie pe intreaga lor durata de functionare. Componentele pentru SHEVS trebuie sa fie instalate ca parte a unui sistem de evacuare a fumului si gazelor fierbint} proiectat adecvat. SHEVS cu evacuare naturela functioneazé pe baza flotabiltti termice a gazelor produse de incendi Performanta acestor instalafiidepinde, de exemplu, de: + temperatura fumalui ~ _ marimea focarului de incendiu - _suprafata libera aerodinamica a ventilatoarelor sau volumul de fum evacuat de ventilatoarele mecanice; ~_influenta vantutui = marimea, geometria $1 amplasarea deschiderior de admisie a aerului = marimea, geometria st amplasarea rezervoatelor de furn; = timpul de activare = planurile arhitectonice, ampiasarea si dimensiunile cladini Jn mod ideal modelul de incendiu pe care se bazeazé calculele arati dimensiunea fica si debitul de cAlduré al incendiului care variaza in functie de timp int-un mod realist, permitand s& post f calculaté cresterea amenintarii asupra ulilizatorlor, bunutior $i pompierilor odat& cu trecerea timpulu Astfel de calcule a pericolului in functie de timp se compara de obicel cu evaluari separate ale timpului recomandat pentru evacuarea in siguranté a utiizatorior clédiri sau a timpului recomandat pentru inijerea unei stinger efciente. Aceste ulime proceduri de evaluare nu constituie obiectul acestui raport tehnic, desi se anticipeaza s& se completeze in vitor acest raport tehnic cu proceduri de proiectare pentru incendii in functe de timp. In aceste calcule curbele de dezvoltare a incendiului sunt alese astiel incdt si fie corespunzitoare pentru imprejurSrte precise ale ocupantior cdi Cispunerile materialelor combustible gi performantele sprinklerelor, dupa caz. Unde se dispune de astfel de informati, aceste calcule sunt conduse in functie de caz folosind procedurile tehnice de securitate la incendiu recomandate. Chiar cand este adoptat un astle! de mod de abordare, pot fi prezentate prin acest raport tehnic recomandari de performanta adecvate, de exemplu inaitimea stratulul de aerf4¢d fur, influentele extere. Unde nu se pot realiza astfel de calcule in functie de timp, este poskbil s& se utiizeze o procedura mai simpia bazata pe cel'mai mare incendiu care este rezonabil s& se atinga Tn conifile respective. Acest model de stare stationara sau independent de timp nu trebuie s& se confunde cu incendii rapide, care ating instantaneu faza de ardere generalizata i apoi ard stationar. Mai mult, procedura presupune c& tun SHEVS care este capabil sa facd falA celui mai mare incendiu poate de asemenea sa faca fala fazelor incipiente (de obicei timpuri ale incendivlu ") NOTA NATIONALA — A se ct in limba romana SVEFGF 5 Asociatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 ‘SR CEN/TR 12101-5:2007 in practic’, este mult mai usor s8 se evalueze cea mai mare dezvoltare ralional posibilé decat 68 se ‘aprecieze viteza de dezvottare a acelui incendiu. 0.2 Principille prolectarii evacuaril fumului 02.1 Protectia c do evacuare (securitatea viet) © abordare obignuita pentru a proteja caile de evacuare este 88 se realizeze un strat inalt de aer féra fum dedesubtul unui strat de fum ascendent termic sub plafon. Un SHEVS utiizeaz acest principiu Pentru a permite utlizarea permanenta a cailor de evacuare care sunt in acelasi spatiu cu incendiul, ‘de exemplu intr-un mall inchis si multe atriumuri. Viteza de evacuare a fumului (folosind fie evacuarea Naturala a fumulul, fie ventilatoare de evacuare mecanica a fumulu) se calculeaza pentru a menfine fumul la 0 indltime siguré deasupra capetelor oamenilor care utiizeaza calle de evacuare si s& mentina caidura radiata de stratul de fum la 0 valoare suficient de scazuté pentru a permite ullizarea Niverd a cailor de evacuare chiar daca focul inca arde, 0.2.2 Controlul temperaturil CAnd tnaitimea aerulul de sub stratul de fur ascendent temic nu este un parametru critic de proiectare, este posibil s& se utilzeze procedurile de calcul din 0.2.1 intr-un mod diferit. Viteza de evacuare a fumului poate fi proiectatd sa realizeze (pentru 0 marime speciicd a incendiului) 0 valoare particular pentru temperatura gazelor in stratul ascendent. Aceasta permite utiizarea de materiale care altfel ar fi distruse de gazele fierbinyi. Un exemplu tipic este acolo unde inchiderea perimetral a atriumului este realizata in sistem vitrat fra rezistenta la foc, dar se cunoaste ca este capabild s& reziste la temperaturle gazelor pana la 0 valoare specificata. Utizarea controlului temperaturi ‘SHEVS intr-un astfel de caz ar putea, de exemplu, 38 permita adoptarea unei strategii de evacuare independenta de la etajele superioare separate de atrium numal prin astfel de vita} \cendiului 0.2.3 Facilitarea operatioi de stingere a Pentru ca pompieri sa intervind cu succes la un incendiu Intr-o clédire, in primul rand este necesar '8&-gi aduc& utigjele la intrarile care le permit accesul in interiorul cladiri. Apoi ei trebuie sa transporte echipamentul din dotare din acest punct la locul incendiulti In ciédi complexe de mari propor si multietajate acesta poate fi un proces indelungat si implica Grumuri la etajele superioare sau inferioare. Chiar in clédii cu un singur etaj pompierii au nevoie in cladire, printe alte lucrun, de o sursa adecvata de apa cu presiune suficientd pentru a fi capabila sa actioneze asupra focului, Prezenta gazeior fierbinti poate Impiedica §| intarzia setios eforturile Pompierilor de a efectua salvari si a realiza operatiunile de stingere a incendiului, Prevederea de SHEVS pentru a proteja calle de evacuare sau de a proteja bunurlle ajuta la stingerea incendiului Este posibil s8 se proiecteze un SHEVS similar cu cel descris la 0.2.1 pentru a asigura pompierilor 0 zona de aer curat sub stratul de fum ascendent pentru a le ugura gasirea mai rapidé si stingerea incendiului. Proiectele de control al temperaturi sunt mai putin benefice. ‘Acest raport tehnic nu include nici o recomandate functionala pentru parametrii de proiectare principali unde scopul principal al SHEVS este s& ajute la stingerea incendiulul, Astfel de recomandari functionale sunt necesare sé fie agreate de responsabilul serviciului de pompieri pentru cladirea in spel. Totugi, procedunle de calcul prezentate in anexele la acest raport tehnic pot fi utiizate la proiectarea SHEVS pentru a indeplini orice recomandari au fost agreate. 0.2.4 Protectia bunurilor Funcfionarea instalatei de ventilate nu poate ea insdsi s8 impiedice dezvoltarea incendilor, dar ea aranteaza c& un incendiu int-un spafiu ventilat are 0 alimentare continué cu oxigen pentty ai Sustine dezvoitarea, Rezulté c& sistemul de evacuare a furului poate numai s8 protejeze bunurile permitand ca interventie activa prin servicile de pompieri sa fie mai rapida gi mai eficienta. De aceea protectia bunurilor este privita ca un caz special al 0.2.3, In functia de materialele prezente, o solutia de proiectare a protectei bunurilor poate fi bazata pe necesitatea de a mentine stratul de fum ascendent fierbinte deasupra materialelor sensibile (similar principlului de la 0.2.1) sau necesitatea de a mentine stratul de fum sub © temperaturd critica (similar 0.2.2). In orice caz, recomandarile funcjionale pentru parametti principal, 6 AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 Asoclatia de Standardizare din Romani SR CENITR 12101-5:2007 pe care este bazata proiectarea nu este necesar sa fie aceleasi ca acolo unde scopul principal este securitatea viefi si va depinde de imprejurarile care se aplicd in fiecare caz. Aceste recomandéri functionale principale trebuie sé fie agreate de toate partie interesate relevante. Procedurile de calcul din anexele la acest raport tehnic pot fi utlizate la proiectarea SHEVS, 0.2.5 Depresurizarea Unde stratul de fur este foarte jos $i etajele adiacente stratuli sunt legate la el prin deschideri mici, de exemplu neetangeititi de usi sau grile de venttiare mici in pereti, poate fi posibil s& se impiedice trecerea funuivi prin deschiderile mici prin reducerea presiunii gazelor In stratul de fur. Aceast’ abordare este cunoscuta ca depresurizare si in forma descrisd este utiizald in principal pentru ciadii ‘cu atrium, Scopul principal al acestei tehnici este s4 impiedice intrarea furului in spatile adiacente atrumului i nu s@ realizeze protectia atriumului insusi, Numele cel mai cunoscut atribuit acestei tehnici este depresurizarea atriumulu Proiecterea depresurizériiatriumului determina solufi suplimentare privind proiectarea SHEVS instalat In atrium. Aceste recomandari sunt prezentate in 6.11 0.3 Aplicatii ale sistemelor de evacuare a fumului si gazelor fierbinti 'SHEVS poate crea si mentine un strat curat sub cel de fur pentru: 2) amentine caile de evacuare gi acces libere: b) augura operatiunite de stingere; ©) a reduce potentialul de flashover si, astfel, de ardere generalizatay, d) a proteja echipamentul si mobilieru 2) a reduce efectele termice asupra componentelor structurale ale cladiri pe timpul incendiul f) areduce pagubele cauzate de produsele de descompunere termicd gi gazele fierbin SHEVS sunt ullizate In cdi unde dimensiunile mar, forma sau configuratia fac necesare controlul fumului Exemple tipice sunt = mall-uri cu unul sau mai multe etaje; + magazine mari; - oli industriale cu unul sau mai multe etaje si depozite protejate cu sprinklere; + odin cu atrium si cladiri complexe; ~ parcaje auto inchise; = seat = tunelur - teat. ‘Alegerea de SHEVS natural sau mecanic depinde de aspectele de proiectare a cladirii si de pozitia sa fat’ de vecinata Condifji speciale se aplicé acolo unde sunt utlizate sisteme de stingere cu gaze, de exemplu sisteme care sunt conforme cu EN 12094 sau ISO 14520. De obicei sistemele de stingere cu gaze nu sunt compatible cu un SHEVS, Asociatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 SR CEN/TR 12101-6:2007 4 Domeniu de aplicare Acest raport tehnic furnizeaza recomandari gi orientari asupra metodelor functionale si de calcul pentru sisteme de ventilare pentru evacuarea fumului gi gazelor fierbinti pentru incendii modelate in stari stalionare. Este util pentru 0 varietate de tipuri de cladit gi aplicali care include cladiri cu un eta), etaje la mezanin, depozite cu depozitare paletizata sau pe stelaje, mall-uri, cladiri cu atrium si complexe, parcaje auto, sali de spectacole gi de divertisment s) Incéperi cu aglomerari de persoane gi spajiu necompartimentat in ciddiri multietajate, ‘Acest raport tehnic nu include recomandari funetionale pentru parametrii de proiectare Tn care scopul Principal al SHEVS este sa gjute interventile de slingere NOTA - Astfe! de recomandéri functionale trebuie $3 fe agreate de serviciul de pompieti responsabil de cladirea in discufie. Procedurile de caicul din anexele Ia acest raport tehnic pot fi utizate pentru a proiecta un SHEVS astfelincat sd Indeplineasca orice recomandéri au fost agreate. ‘Acest raport nu acoperd urmatoarele: - evacuarea fumului, unde fumul este evacuat din ciadire dup’ ce a fost stins incendiul; = ventilarea transversala, unde curenti de aer indusi de vant sau ventilator duc fumul prin sau in afara cladiri, de obicei ca parte @ procedurilor de interventie de stingere a incendiului: = __ventilarea caselor de scari, care de obicei reprezinta o aplicatie special a evacuarii fumului si care nu este necesar sé protejeze utiizarea continua a casei scari, - _incendii generalizate. 2 Referinte normative ‘Nu sunt aplicabile, 3 Termeni, definitii, simboluri si unitati de masura 3.4 Termeni gi definitii Pentru scopurile acest raport tehnic se utlizeazé urmatori termeni gi defini: 344 and de fun aderenta forma de propagare a furului care se ridic8 pe 0 suprafata verticala gi In care aerul intré pe o parte, desi pot fi capetele ibere NOTA - Aceasta se refer’ uneor' la 0 pana de fum cu o singura latura 342 Suprafata fiber’ aerodinamic produsulintre aria geometricd si coeficientul de evacuare 34.3 ambiant proprietate a mediului inconjurétor 344 atrium spafiv inchis, care nu este necesar sa fie aliniat pe vertical, care trece prin doud sau mai multe etaje Intr-0 cladire 5 3 § 5 3 g Z 5 g 2 ‘Asociatia de Standardizare din Romani SR CEN/TR 12101-52007 NOTA - Puturie de ascensoare, golurie scailor rulante, carale pentru instalti tltare"™ gi scare inchise nu sunt clasficate ce atriumuri 346 timp de deplasare timp necesar pentru sosires servicilor de pompier fa ocul incendiuiui dupa primirea apelult initial ta dispeceratul serviciului 34.6 autoritate organizatie, ofijer sau responsabil individual pentru aprobarea SHEVS si/sau a sistemeior sprinkler, echipamentelor gi proceduriior NOTA - Autortate poate fo autortate de contol n construct seu de fs pompleri, un agent de asiguréi pentru incenaiu sav ata autontate publics competenta 347 activare automat initierea une’ operati fara interventie umana directs 348 backdratt deflagratie brusca cauzata de admisia aerului proaspat Inti-o incdpere sau compartiment care contine ert Vicia, gaze combustibile nearse gio sursa de aprindere 3.4.9 jet de plafon flux de fum sub un plafon, care se extinde in afara punctulul de impact al lacairi incendiului ta plafon NOTA - Temperatura unui et la plafon este de obicel mal mare decal a stratulul de fum adiacent. 3.1.10 ecran de dirijaro barierd pentru furn instaiata sub un parapet sau ecran care proiecteaza migrarea fumului si gazelor fierbinti print-o deschidere a camerei in afard 34.04 coeficient de evacuare raportul vitezei efective de curgere masurala in conditile specificate fala de debitul de curgere teoretic prin ventilator (C,) sau prin orficiut de admisie (C)) NOTA 1 - Aveasta se refera uneorila eficientS aerodinamicg. NOTA 2 - EN 12101-1 defineste coeficientul de evacuare in sensul de vitez’ de curgere teoretica numai prin ventilator. Coeficientul de evacuare ia in considerare orice obturér din ventilator precum ghidaje, fente de ventilare sau paiete si efectul curenflor lateral exter: 3.4.12 flux de c&ldura prin convectie energia termic& totald transportata de gazele care traverseazd o suprafata de separare specificata in unitatea de timp 3.4.13 depresurizare Cconirolul fumului folosind presuni diferentiale cu ajutorul céruia presiunea aerulul din zona incendiutui ‘sau incaperea invecinata este redusa la sub cea din spatiul protejat 34.14 model de incendiu incendiu ipotetic avand caracteristici ce sunt suficient de severe pentru a+ folosi ca baz de proiectare ‘a unui sistem de evacuare a furului si gazelor fierbinyi "2 NOTA NATIONALA — Prin “canale pentru instalai utltare” se pot Intelege gi “ghene” 9 Asociatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 ‘SR CENTR 12101-5:2007 34.15 ventilator de evacuare dispozitiv folosit pentru a scoate gazele in afara unei cladiri 3.4.46 ‘compartiment de incendiu Spatiu Inchis, care cuprinde unul sau mai multe spalii separate, limitat de elemente de constructie care au 0 rezisten{a la foc specificata, pentru ca s& Impiedice propagarea incendiului in orice directie Pentru o perioada de timp data NOTA - Acest termen nu se va confunda cu camera de inere a incendiului sau cu Incaperea incenciata 3.4.47 ozitie operationali de incendiu Pozifia sau configuratia unui component specificat prin protectul sistemulul Tn timpul unui incendiu 3.4.18 flashover ‘vecerea rapidé de la un incendiu controlat pe suport combustibil la starea de ardere a intregi suprafeje a materialelor combustibile dintr-o incapere 3.4.19 pana de fum libera forma de propagare a furului in care aerul poate fi antrenat liber pe ambele laturi ale conului NOTA - Propagarea poste avea de asemenea capeie libere, Uneori penele de fum libere se refers la penele cu ova latur. 3.4.20 barierd de fum suspendati liber barieré de fum fixatd numai de-a lungul margin superioare 3.4.21 incendlu controtat prin suprafata combustibilulul incendiu in care viteza de ardere, caldura degajata si mérimea incendiului depind in principal de combustibilul care arde 22 incendiu generalizat incendiv Tn care toate suprafetele materialelor combustible sunt implicate total NOTA - Acesta fenomen se referd de asermenea la un incendiu dezvotat complet. 3. aria goometricd aria unei sectiuni printr-un ventilator, masurata tn planul definit de suprafaja cladini care este in contact cu structura ventilatorului NOTA - Aria geometrica este exprimata ca A,, Nu se face vreo reducere pentru ghidaje, fante de ventilare sau alte obstruct 3.4.24 flux do caldura energia totald de incalzire care traverseazd o suprafata de separare specificata in unitatea de timp 3.4.25 flux de degajare a cildurii energia caloric degajaté de un material, produs sau fa In condi specificate in unitatea de timp lie de produse combustibile in timpul arderii 3.1.26 actionare manuald initierea functionarii unui sistem de ventilare de evacuare a fumulul gi gazelor fierbinti printr-o actiune umana 10 Asociatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 SR CEN/TR 12101-5:2007 NOTA Aceastinitiere poate fi ealizatS, de exemplu, prin apasares unui buton seu tragerea unei manete. Pentru scopurile acestui raport tehnic, o secventé de acjuni autcmate iniiata prinr-o actiune umand este privté cao ‘operare manual, 3.4.27 debit masic masa totala de gaze care traverseaza o suprafata de separare specificat in uni 3.1.28 plangou de supanta plangeu intermediar intre doua etaje sau intre plangeul gi acoperisul unei cladiri care are aria mai mica decat plangeul de dedesubt 3.4.29 vontilare naturala ventilare cauzata de fore ascendente care rezulta din diferentele de densitate dintre gazele cu fur gi cele din aerul ambiant datorita diferentelor de temperatura 3.1.30 plan neutru de presiune inaitime intr-o inc&pere la care presiunea aerului este egalé cu presiunea aerului in afara cladirii a aceeasi inalime 3.4.31 ventilare mecanica ventilare care este provocatd de aplicarea unei energii exteme pentru a deplasa gazele printr-un ventilator NOTA - Pentru a produce ventilare mecanica se utlizeaza de obicsi venilatoare, 3.4.32 sistem diferential de presiune sistem de ventiatoare, tubulaturi, fante gi alte piese componente in scopul de a crea o presiune mai ‘SC&ZUta In Zona incendiulul decat in spatiul protejat 3.4.33 sprinkler cu raspuns rapid sprinkler care are un indice de timp de raspuns mai mic de 50 m's'" gi de aceea réspunde In etapa timpurie de dezvoitare a incendiulut NOTA - EN 12259-1 specified cerintele pentru constructia gi performanta sprinklerelor cu rBspLuns rapid Tn sisteme de stingere a incendilor. aer curat care intr’ in cladire, sub statul de fur, pentru a inlocul gazele din fum care au fost indepartate prin sistemul de ventilare de evacuare a fumului $i gazelor flerbini NOTA Acest termen se referd uneori la aerul proaspat 3.4.35 personal de management de securitate personal desemnat si instruit pentru proceduri de management de securitate care este familiarizat cu ‘conceptia proiectarii controlulul fumului, cu procedurile de evacuare si cu probleme asociate 3.4.36 clapeté de evacuare clapeta extensibilé mecanic, proiectaté s4 Impiedice trecerea gazelor din fum ascendente termic dintr-o parte in alta a deschideri NOTA - Acesta termen se referd uneor la fante de evacuare, Aceasta poate fi, de exemplu, un gral, 0 gra tung’ de aspirate int-un plafon, care conduce la un ventilator mecanic folosit pentru @ preven) crice deplasare de fury de fa un magazin dintun mall. "1 ‘Asociatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 SR CEN/TR 12101-5:2007 3.1.37 istem de control al furnului $1 gazelor flerbi aranjament de componente instaletintr-o clédire pentru a limita efectele fumului si gazelor fierbiny) de ta.un incendiu 3.4.38 istem de evacuare a fumulul gi gazelor fierbinti sistem de control al fumului care evacueaza fumul si gazele fierbinji de la un incendiu din cladire sau dintr-o parte a ciadiri 3.1.39 sistem de ventilare pentru evacuarea fumulu gi gazelor fiorbinti sistem in cere componentele sunt selectate in comun pentru a evacua fumul si gazele flerbinti pentru a forma un strat ascendent de gaze fierbin}) deasupra aerului mai rece, mai curat NOTA 1 - Acest termen se referd uneori la venilarea peniru evacuarea completa a funutl §| gazelorferbint NOTA 2 - Pentru splicarea acestui raport tehnic, ventllarea pentru evacuarea funuiui si gazelor fetbinf! se abreviaz’ SHEVS, SHEVS este utlizatalat In sensul de singuar cat side plural 3.1.40 ventilator de evacuare a fumului si gazeior flerbingi dispozitiv prolectat s& evacueze fumul gi gazele fierbinti dintr-o cladire in condi de incendiu 3.4.41 barierd de fum dispozitv utiizat pentru a limita si/sau a impiedica propagarea furnului NOTA - Barierele de fum sunt de asemenea denumite cortine, paravane de fur, diafragme de furn sau apéirator de fum, 3.4.42 clapeti de control a fumulut dispozitiv care poate fi deschis sau Inchis pentru a controla curgerea fumului i gazelorfierbint NOTA - In pozttia de funcjionare fa incendiu, clapeta de control 2 fumului poate f deschisé (pentru a evacua ‘uml din compartimentul incengia) sau inchisé (pentru a evita propagarea fumulu la alte zone) 3.4.43 rezervor de fur zond intro cladire limitata sau marginité de bariere de fum sau elemente structurale pentru a retine stratul de fu ascendent termic in caz de incendiu 34.44 margine de disipare Mmarginea unui plafon al comigei sub care curge un strat de fur si invecinata cu un gol sau cu ‘marginea superioard a unei ferestre prin care furl iese afard din camera NOTA - Aceasta este denumitd uneori punct de rotate. plafonul comigel, de exemplu, poate fi un balcon sau paravan, 34.48 and de fum de forma de propagare a fumului care se rdicd vertical rezut&nd din rotatia unui strat de fur care curgea inital orizontal in jurul margin de scurgere NOTA - Daca propagarea coloanei de fum paralelé cy marginea de iesire este mai lunga decat iat, adic’ este tn dlrectie osizontala la un unghi drept la marginea de iesire, pana de fum este de asemenea cunoscuta adesea ca 0 pana lineara sau bidimensionala 3.4.46 zona statica zoné in sau sub un rezervor de fum unde gazele nu se deplaseazé dupa ce stratul de fum ascendent termic a fost stabiizat 12 ‘Asociatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 SR CENTR 12101-6:2007 3.4.47 sprinkler cu raspuns standard sprinkiar cu un indice de timp de raspuns intre 100 m's"? si 200 ms" NOTA - EN 12259-1 specifica cerintele pentru construcfia si performanta sprinklerului cu réspuns standard in sisteme de stingere a incendilor, 3.1.48 ‘model de incendiu, in stare functionala incendiu teoretic bazat pe cel mai mare incendiu cdruia sistemiul de evacuare @ fumului si gazelor fierbinti este asteptat s4-ifacd fala NOTA - Acest tip de incendiu teoretic se presupune de obicel afi fle patrat fe circular 3.4.49 stratificare formare de straturi distincte de gaze curate gi cu fun pe inditimea spajiului 3.1.50 sistem de control al temperaturii sistem de evacuare a fumului si gazelor fierbint| proiectat s8 raceasca un strat de fun potential fierbinte prin antrenarea deliberata a aerului ambiant in pana care se ridica NOTA - Un sistem de control al temperaturii poate permite utilizarea de materiale de fatada care nu pot rezista la temperatur inate, 3.4.54 tubulatura de transfer tubulaturd si ventilator asociat care depleseaza gazele dint-o regiune potential staticé a rezervorului de {um la o all regiune a aceluiasi rezervor de fur din care gazele cu fum sunt evacuate din cladire 3.1.62 ventilator dispozitiv pentru deplasarea gazelor in interiorul sau in afara cladirii 3.4.63 ecran de margine de gol barierd de fum amplasata in consol& sub marginea unui balcon sau paravan proeminent NOTA - Ecranele de margine de gol pot f utiizate fle pentru a crea un rezervor de fur sub balcon sau parevan"™ sau pentru a restrictiona lungimea marginil de iesire pentru a crea 0 pand de fum mai compacts 3.4.54 coeficient de presiune a vantulut raportul crestert presiunii induse de vant la 0 pozitie spectficata pe exteriorul clédiri la presiunea dinamica datorata vitezel vantulul la cea mat inalld parte a cladini "5 NOTA NATIONALA - Prin paravan se poate irfelege gi: ecran, baldachin, intrados si atele 13 jatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 3.2 SR CEN/TR 12101-5:2007 ‘Simboluri gi unitati de masura Pentru aplicarea acestui raport tehnic se utiizeazd urmatoarele mérimi fizice si matematice, reprezentate prin simboluri $i exprimate in unitafi de masura, Simbo! > Ce c Cachet On Unitate masura de Marime ‘Ara planuiul incendiului ‘Avia totala geometric libera a tuturor prizelor de aer ‘Avia geometrica a ventiatorulul de evacuare a furului, masurata in patrat ‘Avia geometrica liberd a celui de al n-lea ventilator individual ‘Aria totala geomettica liberd a tuturor ventilatoarelor de evacuare a fumului dintr-un rezervor de fum Lungimea fatacei expuse la vant a ciidiril Aria aefodinamica libera a unei deschideri individuale printr-un plafon ‘Suspendat ia o incapere de deasupra Coeficient efectiv de descarcare pentru o deschidere in peretele unei ineaperi Coefcient de antrenare pentru o pana de incendiu mare Coeficient echivalent de descércare aplicat la ara totalé geometrica libera a golurilor de evacuare naturala a furl gi gazelor fierbinti care evacueaza furl dinte-un spafiu deasupra unui plafon suspendat, pentru a include efecte restrictive de curgere deschiderilor din plafonul suspendat ca gi din ventiiatoare Coeficient de descarcare, adica coeficient de performanta a unei deschideri care alimenteaza cu aer de admisie Coeficient de presiune a vantului la exteriorul fantei de admisie dominante Coeficient de presiune vantului la cel mai inait etaj expus la vant al cladirii Coeficient de presiune a vantului la exteriorul ventilatoarelor Coeficient de evacuare, adicd coeficient de performania, a ventila naturale Coeficient de evacuare al celui de al n-lea ventilator individual Céldura specifica a aerului la presiune constant Diametrut efectiv al incendiului ‘Adancimea pana ta limita de deasupra deschiderii intr-un peretele al incdperi, masuraté de la latura superioard a oricdrui balcon sau al Paravanului in consol in exteriorul acelet deschideri; sau inaltimea de crestere a penei deasupra marginii superioare a deschideri Latimea zonei de suprapresiune indus& de vant in jurul unei structuri aparente pe un acoperig 14 ‘Asociatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 G & he a 4 SR CEN/TR 12101-6:2007 Dimensiunea orizontalé maxima a unei structuri aparente deasupra ‘acoperigului unde sunt amplasate ventilatoarele de evacuare a fumului Dimensiunea orizontalé 2 zonei de sucfiune indusa de vant, adicd ccoeficienti negativi de presiune a vantului Dimensiunea tineard caractristic a ventiatoruul de evacuare afurului Inatimea stcatulu de gaz cu fur in deschiderea dint-un perete al incBpei Inaitimea stratului ascendent de gaze cu fum sub un baicon sau paravan aparent Deflectia orizontalé do la veticalé a barei de jos (inferioare) a unei bariere de fum suspendate liber Lungimea barierei de fum masurate dedesubt de-a lungul structuri Inaitimea stratului de fur ascendent intr-un rezervor de fum, masurata de la plafon ta baza vizibilé a stratului de fun inatimea stratului de fum sub marginea superioara a barierei de fum suspendate ber {naimea stratului de fur ascendent sub centrul ventiatorului de evacuare 2 fumului i gazelorfierbings Inditimea stratului de fum ascendent sub al n-lea ventiator individual sau aspirate de fum Inalimea unei deschideridintre un etaj si un spatiu adénc precum un ‘trum Inaitimea unui strat de fum sub marginea superioara a unei fante de evacuare, in directia de curgere Moment de rotajie pe metru orizontal de barieré de fur care deviazé acea barierd fat@ de verticala datorita presiunii ascensionale Moment de rotatie pe metru orizontal de bariera de fur care intoarce acea barierd fold de vertcala datorits greutai bare interioare gia structui Acceleratia gravitational Distanta intre pardoseala gi plafon inaiimea pari superioare @ deschideri vertcale int-un perete al incapert deasupra pardoseli Indltimea focarulul combustibil masuraté de la partea cea mai de jos a combustbilului la cea mai de sus inaiimea unei structuri aparente deasupra acoperigului In care sunt amplasate ventilatoarele de evacuare {naifimea unei cladir de la sol la acoperis, presupus plat sau la varful unui parapet daca este prezent ‘Separarea orizontala Intre ecranele tubulaturii de-a lungul marginii de iegire (presupusé lineara) Lungimea minima a unei fante fineare de evacuare a fumuiui necesaré 15 Asociatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 Ly Me Mase Ms Mu Q, % % goss % fray Tom To kg: kgs kg kgs" kgs" kos kgs kgs? kgs" kgs kgs? kgm? kw kw kw kw. kwim? kw? kW? SR CEN/TR 12101-5:2007 pentru a evita gaurirea Lungimea unel deschideri de evacuare Debitul masic de gaze din fum care curg sub un balcon sau paravan ‘parent in afara unei deschideri dintr-o ncapere incendiata Viteza maxima de evacuare a fumului posibilé printr-un ventilator individual fara a produce gaurire Debitul de gaze din fum care se-ridica la o Indihime specificata deasupra Incendiutui Debitul masic de gaze din fur care intra in stratul ascendent al rezervorului de fur Debitul evacuat prin al n-ea ventilator Debitul evacuat dintr-un strat prin toate celelalte ventilatoare cu exceptia fantei de extractie Debitul unui strat ascendent care intra tn fanta de extractie Debitul evacuat printr-o fanta de extractie necesar pentru a Impiedica un strat de gaze din fum s& curga prin fant Debitul de gaze din fun care trec printr-o deschidere vertcalé Debitul masic total de gaze din fur intr-o pand care se ridicd la inaltimea X Masa pe metru liniar de bara inferioaré a barierei de fum suspendate Masa pe metru patrat de structuré care constituie bariera de fum suspendata Numarul minim de goluri de evacuare naturala a fumului sau fante de fur ‘care conduc {a ventilatoarele de evacuare mecanic& necesare pentru un rezervor de fum Perimetrulincendiului, masurat orizontal Flux de caldura prin convectie in gazele din fum sub un balcon sau ecran aperent Flux de caldura prin convectie in gazele din fum care conduce flacarile deasupra incendiuiui Flux de caldura prin convectie tn gazele din fum in stratul ascendent al rezervorului de fum Flux de caldura prin convectie in gazele din fum care curg prin deschiderea in unul sau mai multi pereti ai incaperii incendiate Flux de degajare a caldurii unui incendiu pe metru patrat \Valoarea joasa a q, adoptata ca marime de defect \Valoarea ridicata a q adoptata ca marime de defect ‘Temperatura absoluta ambianta ‘Temperatura absoluta medie a gazelor sub un balcon sau ecran aparent 16 re din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 Asociatia de Standardi qh kK enter c by “c Ve mst ‘ ms? Yan ms! w m We m m x m y m y m 2 m™ %» m 8 7 7 kok? Ad m Ay m Ape Pa Prt Pa Ap, Pa 4 *c SR CENITR 12101-5:2007 ‘Temperatura absoluta megie in stratul ascendent al rezervorului de fum ‘Temperatura ambiantd a aerului Temperatura medie @ stratului ascendent la deschiderea intr-un perete al Incdperi Debitul volumic de gaze din fum printr-o deschidere individualé intr-un plafon suspendat intr-o incapere de deasupra Debit volumic total de evacuare din rezervorul de fur Viteza vantului fa aceeasi inditime cu varful cladiri presupus a fl maximum pentru proiectul unui sister de depresurizare a atriumului Latimea deschiderii verticale intr-un perete al incdperit Distanta intre deschiderea de la o incdpere incendiaté gi o barierd transversala (de exempiu unde bariera transversala este o barierd de fum la marginea golului, aceasta este latimea balconului) Latimea unui rezervor de fum masurata in unghi drept pe ditectia debitului de fum Inahimea efectiva de ridicare a penei de imprastiere deasupra marginii de imprastiere, folosité c8nd se calculeazd antrenarea aerului in pana de imprastiere Inaltimea aerului curat sub stratul de fum al rezervorului de fum, adiea inalfmea dint baza incendiul gi stratl de tum inaimea deasupra planului neutru de presiune neutraintr-un strat Inaltimea deasupra combustibilului arzand Inaiimea origin vituale @ penei surs& punctuala masuraté deasupra vérfulul combustiblulul arzand Unghiul de deflectie a barierei de fun suspendate Factor subunitar care exprima dependenta debitulul masic i ad&ncimi stratului de efectele factorulul subunitar la unghiuri perpendiculare pe directia de curgere Grosime locala supiimentard a stratuluifaté de bariera transversal Lungime de suspendare suplimentara a bariersi de fum pentru a furniza 0 limita de sigurantd ce permite inciinarea acelei bariere Diferenta de presiune printr-o deschidere individual intr-un plafon suspendat cand gazele curg prin acea deschidere Caderea de presiune produsa la un ventilator de evacuare a fumului $i ‘gazelor fierbint la intrarea sa Excesul dé presiune ascendent de presiune, deasupra presiunii atmosferice ambiante ia aceeasi la 0 inaltime y deasupra planului neutru ‘time ‘Temperature medie a {umului masuraté deasupra temperaturii ambiante, ta 11m deasupra varfului materialelor combustible arzénd 6 NOTA NATIONALA ~ A se ct corect*m* 7 Asociatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 SR CENTR 12101-5:2007 ‘Temperatura medie deasupra temperaturii ambiante a gazelor dint-un strat de fum ascendent sub un balcon sau baldachin aparent ‘Temperature medie deasupra temperaturii ambiante a gazelor dintr-un strat de fum ascendent Tntr-un rezervor de fum ‘Temperatura medie a stratulul deasupra temperaturii ambiante a gazelor care curg prin deschiderea intr-un perete al inc&perii Densitates aerului la temperatura ambianté inaltimea de la baza stratului de fum ascendent la planul neutru de presiune din acel strat, raportata la exteriorul cladiri Functie definita prin ecuatia (J.3) 18 ‘Asociatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 26/08/2014 SR CEN/TR 12101-5:2007 4 Recomandari general 4.41 Oblective de proiectare 444 Comentariu Fluxul de fum ascendent termic intr-o clédire depinde de proprietéfile acelor gaze, de traiectoria curentului de fluid, adicé de aledturea intema a clédini, de domeniu! de presiun’ exterioare clin, adicd de alcatuirea externa si de amplasamentul clédiri $i de pierderiie de célduré de la gazele din fum, Domeniul presiunior extentoare este dominat de vant. Rezuit8 c& daca un sistem de evacuare fumului si gazelor fierbinfi (SHEVS) trebuie $8 Indeplineascé.nivelul specificat de performanté de proiectare in interiorul $i in exterioru! clédini, proiectul aceui sistem trebuie s& ia in considerare caracteristicile geometrice interme si exteme ale oladini care influenteazé curgerea $i antrenarea aerului in pana de fum, $i influentele exteme (vantul), folosind procedunile de calcul adecvate recomandate la articolele de la 5 péné la 7 44.2 Recomandari SHEVS trebuie s& fie proiectat in conformitate cu urmatoarele recomandari: 2) Scopul pentru care este proiectat SHEVS trebule s8 fie definit clar. Protectantul ar trebui s4 indice dac& SHEVS va servi cal 1) mijloc de protejare a cailor de evacuare (mentinand caile de acces si evacuare libere de fun gi caldura radiant); sau 2). mijloc de protejare a bunurilor (echipament de protectie si dotari pentru reducerea pagubelor cauzate de produsele de descompunere termicé, gazele ferintisi radiata termica); sau 3) mijloc de control a temperaturii gazeior flerbint din fun care afecteaza, de exemplu, structura ladiri faladele sau supratetele vitrate; sau 4) miloc de faciltare a operatiunilor de stingere prin crearea unui strat ber de fum; sau 5) © combinatie a oricaror dintre acestea, Documentatia care indica faptul 8, conceptia si calculele de proiectare indeplinesc unul sau o combinatie a obiectivelor de proiectare date in acest subcapitol trebuie s& fie realizaté Tn conformitate cu 4.7.1. 'b) Dacdi o cladire existentd dotalé cu un SHEVS este modificata structural sau daca destinatia clair in care este instalat SHEVS se schimba, proiectantul trebuie sa reevalueze intregul sistem, inclusiv orice modifica ale mediului exterior folosind docurentalia de la proiectele anterioare (@ se vedea 4.7.1), unde este disponioil ©) Compatibiliatea cu alte sisteme de securitate si/sau de construcie in interiorul aceleasi clad trebuie 8 fe introdusa intr-un proiect al sistemului (a se vedea articoll 7). 4) 14 interactioneze cu celelalte sisteme de securitate gi/sau de constructie in 4.2 Siguranfd in functionare 4.24 Alegorea componentelor Toate componentele folosite trebule s& fle conforme cu incercdrile de siguranta in funcfionare indicate in EN 12101-1, EN 12101-2 $i EN 12101-3. NOTA.- Alte informati gi recomand’ suplimentare pot f gsite In NFPA 2B si raportul BRE BR 966". 4.2.2 Activarea SHEVS Pentru a indeplini obiectivele de proiectare de {a 4.1, functionarea SHEVS trebuie s8 fie in conformitate cu urmatoarele recomandari 19 Asociatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 SR CEN/TR 12101-5:2007 @)_un SHEVS pentru protectia cailor de evacuare (securitatea vieti) trebuie s& fie activat prin sisteme de detectare @ fumului conforme cu BS 839-1. Trebuie fécute precizari pentru a asigura c& activarea diferiteior componente ale SHEVS nu poate fi anulat& printr-o comanda manuala cu exceptia cazului de la 4.2.3, b)_un SHEVS pentru protectia bunurilor trebuie sa fie activat printr-un dispozitiv cu debit de apa conform EN 12259-1 i BS 5306-2, care functioneaza la o presiune de curgere echivalenta celui ‘mai mic debit printr-un sprinkler unic sau prin acjionare manual sau prin ambele metode. c)_un SHEVS, pentru a usura operatiunile de stingere, trebuie s& fie activat printr-un sistem de detectare a incendiului conform BS 5839-1 sau printr-un dispozitiv cu debit de apa, care functioneaza la o presiune de curgere caracteristicé echivalenta celui mai mic debit printr-un sprinkler unic conform BS 5306-2 sau prin actionare manuala sau printr-o combinatie a acestor metode. 4.2.3 Actionarea manual a unui SHEVS Daca un SHEVS, care in mod normal este activat printr-un sistem de detectare a facarii sau fumului, poate sa fie oprit printr-o comanda manuala, trebuie sa existe prevederi tehnice, de exemplu un cod ‘aU 0 paola, care sa asigure cé acest control manual poate fi executat numai de catre persoane autorizate care sunt familiarizate cu SHEVS, de exemplu personalul de management de securitate ‘mentionat Ia 4.8.2 sau serviciul de popieri Daca nu exista actionare automata a SHEVS, comanda manual trebule sa fie accesibilé numai din exteriorul cléditii sau dintr-o incépere protejata din interiorul cladiri care este izolata de compartimentut protejat de SHEVS, 4.2.4 Alimentarea cu energie SHEVS trebuie sa fie aimentat de la cal putin doua surse de energie care s asigure functionarea sistemului, a elementelor sale de protectie, a componentelor in stand-by si a instalatiei. Toate elementele asociate, de exemplu dispozitive de semnalizare precum detectoarele de fum, trebuie S& fie prevazute de asemenea cu cel putin doud surse de energie. NOTA 1 - Sistemele electrice pot f prevazute cu generaloare in stand-by cu pomie automata sau cu sisteme cu baton. Sistemele pneumatice pot fi prevézute cu doua compresoare gi un ezervor de aer cu capacitale suficient& pentru 2 menfine in functiune sistemul si comaonentele sale pentru cel putin tei cicuri complete In cazul in care 8e Intrerupe alimentarea cu energe electric’ @ compresoarelor, NOTA 2 -Instructiuni suplimentare pot fi gasite In alte surse, inclusiv BS 5566-11 43 izarea combinaté a sistemelor de ventilare naturale gi mecanice Ventilarea prin sisteme naturale i mecanice nu trebule s fle utlizete impreund pentru evacuare in acelasi rezervor de fum sau pentru introducere de aer de admisie In acelasi rezervor de fum. Un sistem de evacuare a furmului gi gazelor fierbint trebuie sf fie alcatuit din )_ un sistem de evacuate naturalé cu un sistem de alimentare naturala cu aer de admisie; sau b) un sistem de evacuare naturala cu un sistem mecanic de alimentare cu aer de admisie; sau ©) un sistem mecanic de evacuare cu un sistem natural de alimentare cu aer de admisi sau ‘d)_un sistem de evacuare @ fumului si gazetor fierbin{i bazal pe un sistem mecanic de evacuare gi un sistem mecanic de alimentare cu aer de admisie (sistem in tandem) Variantele b) si d) nu trebuie proiectate decat daca se dispune de o descriere detaliata si tehnicd care 4 arate cum functioneaza sistemut in condi de calcul 20 Asociatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 SR CENITR 12101-6:2007 4.4 — Secventa de functionare a dispozitivelor care contin un singur SHEVS Procedura de activare a dispozitivelor care contin un singur SHEVS nu trebuie sé afecteze negativ functionarea cu succes a oricaruia din aceste dispozttive. De exemplu, ventilatoarele nu trebuie s& functioneze inaintea guilor de admisie @ aerulul dac’ reducerea presiunii produs& de aceste ventilatoare impiedica deschiderea acelor gurl SHEVS complet trebuie s4-si atinga nivelul de performanta proiectat in 90 s de la primirea semnalului de comands, dacé acea intiere este automata, Elementele auxiliare precum clapete gi orifici/guri de introducere a aerulul trebuie 88 fie In stare completa de functionare in caz de incendiu in maximum 60 s. 4.8 Interacfiuni dintre diferite zone de fum dintr-o cladire 4.5.1 Zone de fum care formeaza compartimente de incendiu separate Fiecare zona trebuie s& fie prevazuta cu SHEVS separat sau daca fiecare zona de fum este separata de celelalte gi formeaz’ un compartiment de incendiu poate fi realizata o ventilare mecanica prin conectarea catorva sau tuturor zonelor de fum prin tubulaturi, cu unul sau mai multe ventilatoare de ‘evacuare care deservesc toate zonele de fum conectate ast Debitul volumetric de evacuat trebule sa fle calculat pentru cazul ce! mai detavorabil al unui mode! de incendiu posibil in compartimentele relevante conectate (a se vedea articolele 5 56). Metoda de detectare a incendiului trebuie s8 fie printr-un sistem de detectare a fumului conform [BS 5839-1 care tebule sa alba mijloace de declansare a clapetetor de control @ fumului amplasate in tubulatura care duce la ventilatorul (sau ventilatoarele) de evacuare din zona cu fum. Clapetele de control al furului trebuie sa fie amplasate in astfel de poziti incdt s& se mentina integrtatea constructieirezistente la foc. Fiecare zon’ de fum trebuie sa aibd sursa sa proprie de admisie a aerulu. 4.5.2. Sopararea zonelor de fum prin pereti si/sau bariere de fum intr-un compartiment de incendiu mai mare 48.24 Comentariu Acolo unde fiecare zoné de fum este separaté de celelalte prin peri si/sau bariere de fum poate fi folosit SHEVS mecanic descris la 4.5.1 sau fiecare zoné poate fi echipat cu un SHEVS separat care poate fi natural sau mecanic. Deoarece zone de fum difente sunt separate numai prin pereti sVsau bariere de fum ta anumite suprafete de separatie, este posibil8 propagarea de fum din zonele de fum afectate de incendiu into zoné de fur adiacenté, de exemplu prin spatile dintre barierele de fu. Acest fum vagabond nu poate 's& primejduiasca caile de evacuare $i $8 impiedice serios activitatea de stingere a incendiutui in zonele de fum adiacente, dar poate declanga detectoarele de fum care sunt instalale aici. Dac dispozitivele unui SHEVS din alfé zond de fum din afara zonei afectate de incendiuy intra in functiune $i influenteaza negativ functionarea SHEVS in zona de fum deasupra incendiului aceasta poate conduce Ja defectarea sa Aceasta este valabil de asemenea dacé se declangeazé un incendiu sub un ecran sau o barier& de fur, deoarece fumul va intra in ambele zone. in acest caz nu se poate prevedea in care din zonele de fum invecinate detectoarele de fum vor r&spunde intai $i dacé va fi activat SHEVS adecvat ‘Acest scenariu poate fl evitat prin prevenirea oricarei posibiltatica un incendiu s& se produc sub un fecran sau barieré de fum, de exemplu prin destinarea acestui spaliu drept cale de trecere pentru pietoni in loc de amplasarsa unor materiale combustible 2 Asociatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 SR CEN/TR 12101-5:2007 4.5.2.2 Recomandari Urmatoarele recomandari se aplica acolo unde fiecare zona de fun dintr-o clidire este separata de celetaite prin pereti si/sau bariere de fum a) Daca este o sursa de inlocuire a aerului repartizata tuturor zonelor de fum continute in acelasi ‘compartiment de incendiu, deschiderile de admisie gi usile trebuie sd fie conforme cu 6.8, b) Daca este utizatd evacuarea naturala a fumului, ventilatoarele dintr-o zona de fum adiacenta zonei de fum in care este incendiul pot fi deschise dacé se activeaza prin raspunsul detectoarelor de fum din aceasta zona datorita patrunderii fumulu ©) Daca se asigur’ evacuarea forfaté a furului gi flecare zona de fum este echipat cu propriul sAu ‘SHEVS (inclusiv conductele si ventilatoarele de evacuare), ventilatoarele pentru zona de fum adiacenta zonei afectate de incendiu pot intra in functiune dac& sunt activate prin raspunsut detectoarelor de fum din aceasta zona datorita patrunderiifurului prevazand ca alimentarea 88 fie astfel inc&t sursa de energie s& fie sufcienta pentru toate ventilatoarele care functioneaza ‘simultan $i viteza aerului prin deschiderile de admisie s8 fie mai mic& de § ms" (a se vedea 6.82.12). in caz contrar, odaté ce un SHEVS @ intrat in functiune intr-o zona de fum trebuie s& se asigure c& alte actiuni ulterloare care afecteaza funcjionarea SHEVS nu sunt activate de raspunsul detectoarelor de fum intr-o zond de fum adiacent& datorita patrundeni furmului, de exerplu nu Incep sa funcfioneze ventilatoare supimentare. d) Daca se aplicé evacuarea mecanicd a fumului si zone de funn adiacente sunt conectate prin conducte la un ventilator de evacuare sau la un set de ventilatoare aga cum este descris In 4.5. clapetele de contro! al fumului din zona de fum adiacentd zonei afectate de incendiu pot fi deschise daca sunt activate prin raspunsul detectoarelor de fum din aceast zona datorité patrunderii fumului prevazind ca debitul volumetric evacuat sa fie suficient pentru fiecare zona izolata cénd s-a calculat in conformitate cu 6.1 pana la 6.8 gi daca viteza aerului prin deschiderile de admisie este mai micd de § ms” in caz contrar, odaté ce un SHEVS a intrat in functiune intr-o zona de fum trebuie 88 se asigure 8 raspunsul detectoarelor de fur dintr-o zona de fum adiacent® datorité patrunderii fumulul nu conduce alte actiuni ulterioare care afecteaza funciionarea SHEVS, de exemplu nu se deschid clapete suplimentare de control al fumului 48 — Protectia cu sprinklere Sprinklerele, cum s-a mentionat, trebuie'sa fie conforme cu BS 6306-2. 4.7 Documentatie 47.4 Recomandiri generale Documentatja care indicd faptul c& atat conceptia proiectari, cAt gi calculut Indeplinese unul sau o combinatie a obiectivelor de proiectare date in 4.1.2 a) trebuie sa fie puse la dispozitia proprietarului cladiri unde este instalat SHEVS gi/sau utilizatorului sistemului, ‘Aceasté documentatie trebuie s4 cuptinda toate informatie necesare pentru identificarea clara a sistemului instalat, de exempiu desene, descriere, lista de componente, certificarea instalati, rapoarte de incercare ale componentelor, detalii ale calculelor facute, Acolo unde o clédire existenté dotaté cu un SHEVS este afectata structural sau dac’ s-a modificat destinatia cladini in care este instalat SHEVS, documentatia actualizata trebule s& fie pusd la dispozitia proprietarului cladiri unde este instalat SHEVS gi/sau utlizatorulul sistemului (a se vedea 4.4.2¢)), Jn documentatie trebuie sé fie inclusé o descriere completé a progremului de control pentru SHEVS (a se vedea 7.6} 22 re din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 Asociatia de Standardi SR CENTR 12101-5:2007 4.7.2 Zone modelate pe calculator Acolo unde sunt utlizate zone modelate pe calculator pentru a realiza calculele recomandate In acest raport tehnic ca parte @ procesului de proiectare, toate formulele matematice utlizate in acele modale, inotezele facute gi valorile parametrior de intrre trebuie 88 fie incluse explicit in documentatia pusa la dispozitia proprietarului cladirt in plus, informatile refertoare la valdarea modelelor de zone pe calculator utiizate in proiectare trebuie ca fie incluse in documentati. Unde astfel de validare a informatei existé in iteratura accesibilé public, rebuie si fe cate referinfle corespunz8toare. 4 3 Alte informatii Documentafia trebuie 88 includa de asemenea: a) b) argumentele pentru 2 sustine ratiunea alegeri ariel (A) si perimetrului (P) pentru zonele cu materiale combustible (a se vedea 6.1.2 ); evidenta evalua inluentelor exteme astel (a se vedea 6.7.2): 1) unde calculele de proiectare includ explicit forte de presiune a vantului si/sau coeficienti de Presiune a vantulut,identificarea tuturor zonelor de suprapresiune gi de suctiune pe suprafata elaaiit 2) amplasamentele tuturor iesiriior ventilatoarelor de evacuare gi schimbarea deschiderilor de er din clédire; 3). inaltimile gi pozitile relative ale oric&ror structuri apropiate sau topografia fundatiel mal inalte decat iocajia evacuarii ventilatoarelor SHEVS; 4) ipotezele si parametri de intrare utlizafi in calculele mediului exterior al ckidirii 5) ipotezele, detalile incercairilor si rezultatele Incercarilor relevante in tunelul aerodinamic; 6) incarcarea data de presiunea vantului, ambiante sczute pentru ventilatoare; 7) pozitile relative ale iesirilor de evacuare ale ventilatorului SHEVS $i deschiderile neprotejate in cladirle invecinate, arile de circulatie pentru pietoni gi calle de rulare pentru vehicule in vecinatatea cladiri \cdrcarea data de zSpads gi evaluarile temperaturilor NOTA . Aceasta poate fi facut prin asigurarea planului, sectiuni verticale gi secfiunilortraneversale completate cu informatii de proiectare relevante de a 1) pand la 7). °) 4 e) 9 Informal asupra prevederiior de aer de admisio dupa cum urmeaza (a se vedea 6.8.2): 1) detalii complete ale tuturor gurilor de aer de admisie, amplasarea acestora si metodei lor de operare; 2) volumut total de aer de alimentare (numal pentru sisteme mecanice); 3) viteza de curgere a aerului calculata la intrarile de admisie pentru acest aer, evidenta calculului utiizat pentru a aréta c& diferenfa de presiune indus prin ventilatorul de ‘evacuare dintr-o incapere in care se produce, poate depasi diferentele de presiune datorate impedanjelor de curgere ale deschiderilor Incdperi (a se vedea 6.10.2.7) evidenfa utiizata pentru a ardta cd Inciiperea In care se produce este capabila ca un ansamblu s& reziste unei expuneri la temperaturi ale fumului prevazute prin proiect fr& vreo pierdere sau c& plerderea nu are efect negativ asupra functionani SHEVS (a se vedea 6, 10.2.8), evidenta tuturor considerafillor de proiectare privind depresurizarea atriumului, unde aceasta a fost propusd (a se vedea 6.11); informatii asupra metodei de calcul utilizate pentru a demonstra controlul fumului unde sunt Instalate sisteme de incaizire, ventilare gi climatizare (a se vedea 7.7.2.2} 23 Asociatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 ‘SR CEN/TR 12101-6:2007 48 Instalare, intretinere si siguranta 48.1 Instalare ‘Toate componentele selectate trebule s& fie instalate in conformitate cu EN 12101-1, EN 12101-2 gi EN 12101-3. NOTA. Ate intomatisrecomandsisupimentare pot f gsi n NFPA 928 [20] rapt BRE BR 368 [21} 4.8.2 _Introtinere gi siguranys SHEVS trebuie 4 fle Intretinut gi verificat in mod regulat in conformitate cu cerintele BS 588-6, -7, “10 gi-11 NOTA - Alte informati srecomandari supimentare pot f gdste in raportul BRE BR 368 [21], Pentru SHEVS prevazut pentru protectia cailor de evacuare, trebuie s& fie stabilit un sistem de management de securitate $i personaiul trebuie femiliarizat cu concepiia de proiectare de la 4.1.2 a) gi functionarea SHEVS. Personalul de management de securitate trebuie sa fie responsabil pentru intretinerea si verificarea SHEVS In conformitate cu BS 5588-6, -7,-10 gi -11 NOTA. Ate informati gt recomandéri supimentare pot f gdsite in raportul BRE BR 366 [21] Dispozitivele de admisie a aerului trebuie sa fie verificate si intretinute la fel de frecvent ca gi ventilatoarele. Ca parte a intretineti, personalul trebuie sa se asigure c& dispozitivele de admisic a aerului sunt libere de orice obstacole. NOTA - Alte informafi si recomandari suplimentare pot f gisite In BS 5588-6, -7, -10 gi -11 gi In raportul BRE BR 368 [21] 5 Proceduri de calcul 5.1 Generalitati 54.4 Comentariu Fluxul de gaze ascendente termic provenite dintr-un incendlu int-o clédire, spre un rezervor de fum $i evacuarea sa din elédire in atmostera inconjurétoare este influentat de multi factori care includ forma cladiri pe fiecare parte a curgeni si factori extemi precum presiunile vantului si Incarcarile date de zipada, Pentru a avea succes, prolectarea unui SHEVS trebuie sa ia in considerare toate aceste influente. 5.4.2 Recomandare Procedura de proiectare trebuie s& considere o succesiune de zone (cunoscute de asemenea ca zone de proiectare) care corespund etapelor succesive de parcurs urmate de gazeie din fur, care respects recomandarile de la 5.2. 5.2 Zone de proiectare 524 Pentru spatii mari intr-un volum unic, adicd unde fumul se ridicd direct din combustibilu! care arde la Un strat ascendent termic in rezervorul de fur, regiunile de proiectare de la 5.2.2 la 5.2.8 trebuie s& fie luate in considerare fa proiectarea SHEVS. Figura 1 ilustreaz& regiunile de proiectare pentru un sspatiu mare intr-un volum unic. 24 Asociatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 SR CEN/TR 12101-5:2007 Legenda 1 Vant, z8pads etc. Ase vedea 67 2 Rezervor de fum gi evacvare Ase vedea6.6 3. Plafon suspendat Ase vedea 6.10 4 Gut de aer si ust Ase vedea 6.8 5 Pan’ de fum Asse vedea 62 6 Inoendiu Ase vedea 6.1 Figura 1 — Zone de proiectare pentru spatiu mare intr-un volum unic 622 Incendiu Proiectarea unui SHEVS trebuie sa se bazeze pe un incendiu in fazd stationard, de dimensiune adecvala cladiri respective ca gi pe utlizarea cladini (2 se vedea 6.1), 5.2.3 Pana de fumd pra incendiului care se ridie8 spre rezervorul de fum Inatimea pana la baza straului de {um trebule 68 fe specicata pentru apical prvind securtatea viel $i debitul masie al gazelor din fur care itr in rezervor trebuie s8 fie calcula in conformitate cu 62 Pentru prolacte de contro! al temperatur, vebule 8 fie speciicaté temperatura stratuui de fun ascendent. Debitul masic care introduce stratul gi inditimea la care se ridica pana trebuie sa fie Caleuate in conformatate cu 6 2. 5.2.4 Rezervorul de fum gi ventilatoare Rezervorul de fur trebuie s4 fie suficient de adanc, gazele din el trebuie s& fie intre limitele Seceptabie de temperatura inata gi joasa $i evacuarea fumului rebuie $8 fe caculat in conformitate 68. 5.2.5 Influente externe Trebuie $4 fie luat in considerare efectul influentelor exterioare, precum vantul gi zapada, in conformitate cu 6.7. 5.2.6. Intrdri de aer (inclusiv toate ugile care servese ca intrari de aer) 25 Asociatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 ‘SR CEN/TR 12101-6:2007 Proiectarea gurilor de admisie 2 aerului trebuie sa urmeze recomandiarile indicate la 6.8, 5.2.7 Bariere de fum suspendate liber Unde este cazul, proiectarea barierelor de fur suspendate liber trebuie s& ia In considerare efectele ‘imprastierii induse de fortele ascensionale fala de verticald si s4 uimeze recomandérile de la 6.9. 5.2.8 Plafoane suspendate Deoarece plafoanele suspendate, acolo unde sunt prezente, pot complica curgerea gazelor din fum, Projectarea trebuie sa ia in considerare tecomandérile de la 6.10. 5.3 Etape suplimentare in calcul 5.3.1 Comentariu In clédinle in care pana de fum initialé deesupra incendiului este interceptata prin plafon $i fumul se deplaseazé lateral inaintea p8trunderiiintr-un spatiu adiacent mai inalt, trebuie sd se realizeze etape suplimentare in celculu deptasarii fumului si antrendrii aerului in gazele din fu date in 5.3.2 — 5.3.7. Figura 2 ilustreaza zonele de proiectare care trebuie considerate in acest caz, Exemple de asttet de cladin includ mall muttietajate, atriumuri i clédiri cu pardoseli de supanté care Sunt compacte sau au mai putin de 25% arie deschisé, — Legenda 1 Vant,zépada etc Asse vedea6.7 2 Rezervor de fum gi evacuare Ase vedea6.6 3 Pana de fum Ase vedea 6.5 4 Guride admisie 2er si us Ase vedea 6.8 8 Curgere sub ecranvparavan Ase vedea 6.4 6 Curgere afard din incapera Asse vedea 6.3 7 Incendi Ase vedea 6.1 Figura 2 - Zone de proiectare pentru un spatiu unde este pana de fum de disipare 28 Asociatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 SR CENITR 12101-5:2007 5.3.2 Model de incendiu Modelul de incendiu trebuie s& se bazeze pe un ingendiu in stare stationara de marime corespunzatoare cladinii respective urmand recomandarile din 6.1 5.3.3 Pana de fum deasupra incendiului Caracteristcle penei de fum deasupra incendiulul tebuie 58 fie caiculate in conformitate cu 6.2 ‘Aceasta poate fi combinaté cu fluxul de gaze din fum care pardsesc incaperea incendiaté intr-un calcul unic in concordant cu 6.3. NOTA - in 63 sunt de asemenea descrise metode pentru prevenites curgerli de gaze din fum incolo ce sdoschiderea incdperiincondiate. 5.3.4 Ecran aparent ‘Daca un ecran aparent (sau partea inferioara @ unui balcon) iese in afara dincolo de deschiderea incdperilor incendiate, efectul asupra fluxului de fum la marginea de iagire trebuie s8 fie calculat in conformitate cu 6.4, Daca proiectul ventiérii de evacuare cere ca fumul sd fie mentinut sub ecran sau baicon i impiedicat 88 se réspandeasca in spatiul adiacent, trebuie sa fie aplicata recomandarea de la 6.4, ca find adecvata. 5.3.5 Pana de fum de disipare ‘Amestecarea serului in pana de fum trebuie s& fie calculaté In conformitate cu 6.5. Pentru aplicatiiprivind securitatea viept inatimea bazei stratului ascendent de fum deasupra celei mai de sus c&i de evacuare deschise la acelasi spaju ca gi incendiul trebuie sa fle specificatd (a se vedea 65). Pentru sisteme de control a temperaturii temperatura gazelor din rezervorul de fum, adica din stratul de fum, ttebuie 8 fie specificaté si debitul masic cu care int stratul trebuie 8 fie calculat in conformitate cu 6.5 NOTA - Procedurile de calcul pentru pana de fum din 6.5 trebuie s@ fe utlizate pent a gai Inatimea pana la bbaza stratulu de um Masutile pentru impiedica fumul care afecteazé baicoanele de la nivelurile superioare trebuie sa fie in conformitate cu 6.5. 5.3.6 _Influente exterioare Cand presiunile din stratul de fum intr-un atrium trebuie s@ fie reduse sub presiunea ambianta pentru a impiedica deplasarea fumului in incdperile adiacente acelui atrium, trebuie s8 fie incluse in calculele de proiectare efectele presiunii vantului in conformitate cu 6.11 5.4 Compatibititate Compatibltatea cu sistemele de securitate gi celelalte sisteme din aceeasi cladire trebuie s8 fie asigurata urmand recomandarile de la articolu 7. Ea Asociatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 ‘SR CEN/TR 12101-6:2007 6 — Recomandari de performanta 61 Incendiu ca baza pentru prolectare 6.4.4 Comentariu Dezvoltarea unui incendiy depinde de mulfi factori precum: - natura materialelor prezente; + cantitatea materialelor prezente; + pozitia relativé a materialelor unul fata de altul, de exernplu scaunele suprapuse sau scaunele expuse pentru ulilizare; - pout relativa a materialelor fata de pereti, plafoane etc.; + disponibittatea oxigenului (dei oxigenul este totdeauna disponibil la discretie cand SHEVS funcjioneaza), + prezenta gi efcienta dispozitivelor de stingere a incenaillor, de exemplu sprinklere; = dac& combustibilul este protejat cu capete sprinkler. Unde este posit, cea mai mare dimensiune rezonabil probabilé de incendiu poate fi dedus& din Slatisticle de incendii din tioul de obiective care intereseaz8 sau din experimente pe cantitésimilere corespunzatoare de combustibil Pe de alt8 parte deductia se poate baza pe practica obignuité sau pe dimensiunie fzice ele sistemelor izolate do materiale combustible sau pe evaluarea marimii unui ‘ncendiu care s-ar fl atin cand pompieri Incep s& aplice produsul de stingere Este necesar sé fie stabilt fuxul de degajare a cidurii de la combustibilul arzénd (a se vedea tabelul 1 $i anexa A), Totusl, deoarece virtual, in toate incendie sunt o combinatie de numeroase materiale diferte (mai curénd decét un element individual), fluxul de degajare a céidiuni devine, ca o necesitate, © valoare medie. Chiar dacé evaluarea nu este stint’, este important ca s& fie facutd 0 evaluare a parametnilor importanti al incendiuli standard (aria incendiului $i fluxul de degejare a célduri). Este important ca toate decizile privind alegerea si cuantificarea incendiului standard sé fie agreate de autoritatea de reglementare corespunzatoare Inr-o etapa de inceput a procesului de proiectare. 61.2 Recomandari Pentru modetul de incendiv trebuie Ivate in considerare urmatoarele recomandai 2) Trebuie sé fie identificate posibilele spatii de incendiu in incinta care este ventilata print-un SHEVS. b) Pentru suprafetele de vanzare ale magazinelor, pentru birouri, parcaje auto si camere de hotel, valorile prescrise ale perimetrului gi ale vitezelor de propagare a calduril trebuie sé fie cole date {in tabelul 1. Cand incdperea in care a izbucnit incendiul este mai mic decat valoarea lui A, data in tabelul 1, trebuie s4 se presupuna ca -A, este aria camerei gi q trebuie sa fie redusa proportional, 9) Pentru destinafii neincluse in tabelul 1, proiectantul trebuie sa identifce inaltimea sistemului combustiail in fiecare spatiu 1d) Dezvoltarile speculative unde sprinklerele sunt considerate ca o optiune vitoare trebuie s& fie tratate ca fiind fSr& sprinkler, c&nd se alege un model de incendiu. e) Un SHEVS bazat pe modele de incendii in stare stefionard trebuie s& fie privit ca nepotrvit Pentru orice cantitate de material combustibil neechipata cu sprinklere, mai inalt de 4 m. NOTA 1 - SHEVS singur, adic’ fér8 sprinklere, este improbabil s8 protejeze 0 cldcire care contine depozit cu stve Toate, ) Pentru sisteme combustibile neincluse in tabelul 1 gi mai joase de 4 m, proiectantul trebuie sa evalueze 0 arie (A) si un perimetru (P) pe baza marimiifizice a combustibilului sau a celei mai ‘mari dimensiuni rezonabil probabile a incendiului cand pompieni aplica pentru prima oara un 28 ‘Asociatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 SR CEN/TR 12101-5:2007 produs de stingere sau a celei mai mari dimensiuni rezonabil probabile a incendiului cand sunt luate In considerare efectele acfiunii sprinklereior si aceasta alegere trebuie documentata cu documente (a se vedea 4.7.3). Proiectantul trebuie $8 objin& agrearea acestei alegeri de la autoritailile de reglementare corespunzatoare intr-o etapa de inceput a procesulul de proiectare. 9) Materialele combustibile acoperite de f) nu constau, in imensa majoritate a incendillor, numai dintr-un singur material, ci dintr-un domeniu larg de materiale diferite cu viteze de ardere $i uteri calorice diferite. Pentru scopurile proiectului, proiectantul trebuie s3 completeze calculele ‘alal pentru flux inalt cat si sc&zut de degajere a cAiduril atat pentru cazul protecfei prin sprinkiere, ct gi pentru cazul nprotejarii prin sprinklere. NOTA 2 - Anexa A ofera citeva exemple de valori de fuxuri de degajare a cdlduri care pot fi utlizate In acest calcul Presupunand c& ambele calcule in paralel conduc la un proiect de succes sub aspectul criteri ‘acestui raport tehnic, alegerea proiectului de SHEVS trebuie s4 fie bazata pe cel mai defavorabil rezultat al acestor calcule. h) Pentru depozite cu paleti sau cu stive mai Inalte de 4 m unde sunt fie sprinklere de tavan, fie sprinkiere de raft, proiectantul trebuie $4 evalueze perimetrul de incendiu accesibil aerului de intrare (P) gi temperatura medie a furnului deasupra celei ambiante, ©, ia 1 m deasupra parti de sus a materialelor depozitete, asttel: 1) Valoarea lui P trebuie sa fie distanta de separare completa a doud incinte sau distanta de la un canal de fum vertical la urmatorul dar numai la unul or distanta dintre capete de sprinkler vecine. ‘montate Ia aceeagi inaitime, oricare este mai mare, cénd un element de separare In materialul combustibilimpiedicd incendiul s& se propage la fata opusd a stivei sau dublul acesteia cand nu este astfel de element de separare, 2) Valoatea lui @; trebuie considerata a fi 150°C. NOTA - Un exemplu de metoda de calcul e valoti fuxului de c&lduré prin corvectie la 1 m deasupra materialelor depozitate este prezentat in anexa B. 29 Asociatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 SR CENTR 12101-5:2007 ‘Tabelul 1 ~ Valori prescrise pentru modele de incendii Flux de degajare a Aria incengiuiuiy) | Perimetrul incendiului (P) | cdlduril pe unitatea de Desti ! stinatie ™ m supratata (@) kw? ‘rl devanzare ou amanuntul Sprinklee cu réspuns | 10 2 625 standard Sprinklere cu eéspuns | 5 8 625 rapid Fara sprinklers Invreaga incapere Latimea deschiser 1200 Biroun Sprinklere cu raspuns | 16 1" 25 standard Fara sprinklere: suport | 47 24 255 combusibilcontrolat acd sprinkere Intreaga Incapere Lapmea deschider 255 implicarea compet in incendiy este prezisd pentru incend contolat Geesupra suportuti combusibl (a se vadea 63) ‘Camere de hotel Sprinkle ou réspuns | 2 6 250 standard Fad sprinkiors Intreaga tnctpere Litimea deschider 100 Parcaj auto {0 magina care arde) % = ba NOTA- Peniru scoputle protect, era de ineendiu a SHEVS nu tebuie s@ fe contundatd ou ava de operare 2 sprinkieruipriectat, care este spacifcataIn BS $306-2 * Gand incaperea ese cuprins® in Tnregime de incendiu, 0 pare din aceasta caldura produsa poate f generata In flacan pe exterior! descnderi camerel. Rar temperatura gazelor care les prin deschdere epageste 100076. 6.2 Pene de fum care se ridica direct din incendiu intr-un rezervor de fum 6.2.41 Comentariu ‘Selectarea unui model de incendi adecvat circumstanjelor, aga cum este descris in 6.1 conduce la specificarea unei fluxuri de degajare a calduri de proiectare (q) (sau o temperaturé a stratului de furn, ©, deasupra stivei pentru incendii ia depozite cu stive inaite). a unei ari de incendiu in plan (A) a unui perimetra de incendiu (P). In majoritetes exercitilor de prowectare, incendiul este localizet fa pardoseales Pentru proiecte care intentioneaz sé protejeze utlizarea c&ilor de evacuare deschise cétre spatiul incendiat, este necesar s& se prevad’ un strat de aer curat de inaifime suficienta sub stratul de fum (Y). Pentru proiecte de control a temperatuni este necesar sé se identifice temperatura ‘corespunzéitoare a stratului de fum. Proiectele care intentioneaz s8 protejeze bunurile pot urma orice procedurd, ca fiind adecvate, Mall-urile cu un singur etaj sunt un caz special deoarece ele au 0 geomettie care permite fumului s& curga sub plafonul unui magazin, departe de pana de fum initial si in mall inainte de @ atinge un rezervor de fum. In aceste cazuri poate fi utilizaté 0 corelatie care presupune, pentru scopuriie proiectului, c& incendiul poate fi considerat c& a fost inifiat in mall si c& pana de fum antreneazé a 30 fa de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 SR CEN/TR 12101-5:2007 cantitate mai mare de aer decét de obicei. Totusi aceastd corelatie inceteaza sé fie valabilé dacé baza ‘stratului in mall este cu mult deasupra deschideri intre magazin si mall 6.2.2 Recomandari In proiect trebuie sa fie luate in considerare urmatoarele recomandati a) Proiectantul trebuie sa identiice circumstantele cdnd partea cea mai de jos a incendiului poate fi ‘mai sus decat pardoseela, b) Nici un SHEVS nu trebuie sa fie proiectat cu o inaitime de la pardoseala la baza stratulul de fum ‘mai mic de 1/40 din distanta intre pardoseata si piafon, ©) Nici un SHEVS nu trebuie s& fie proiectat cu 0 indiltime de la baza incendiului (de obicei pardoseala) la baza stratulul de fum mai mare de nou zecimi din distanta Intre baza incendiului i plafon. d) —Fluxul de caldura prin convectie (Q) transportat de gazele din fum care intré in rezervorul de {um trebuie s4 fle considerat a f10.8 din fluxul de degajare a céiduri (q/) identical pentru incendiul teoretic, daca proiectantul nu furnizeaza dovezi pentru a sustine utlizarea unel valori diferit. e) Pentru proiecte privind securitatea vielii unde este recomandaté o inaitime de aer fara fum intre Cdile de evacuare $i baza stratului de fum, valorile minime pentru aceasta Inalime de aer curat ( trebuie 53 fie cele din tabolul 2, f} Daca temperatura prevazuta a stratului este mai mica de 50 *C deasupra temperaturii ambiante, lrebuie 88 fie adugali 0,5 m la fiecare valoare minima a lui Y inscrisa in tabelul 2 9) Dacd nu este positil s8 se realizeze inaltimea de aer curat minima (Y) recomandat® Tn tabelul 2, dar mai este neceser sa se furnizeze aer curat deasupra cailor de evacuare, de exemplu pentru rampe sau renovari unde siguranta trebuie imbunatatita, fiecare caz trebuie analizat individual si aceasta trebuie 88 fie agreata de autoritaile competente. h)Exemplul procedurilor de proiectare pentru mail -uri cu un singur etaj din anexa B nu trebvie aplicat in cazurile cand baza stratului este cu peste 2 m deasupra partii de sus @ deschideri intre magazinul incendiat si mall. In schimb proiectantul trebuie SA utilizeze procedurile pentru mall-uri muttietajate (a se vedea 6.3). i) Inaitimea la care se ridica baza stratului de fum in rezervorul de fum trebuie 4 asigure un strat e acer curat de ce! putin 0.5 m deasupra paitii de sus a bunurilor depozitate pe stelaje unde controll fumiui este prevazut din ratiuni de protectie a bunurior. j)— Proiectantul trebuie sa urmeze recomandarile de la a) pana la i} si s8 utiizeze rezultatele sale impreund cu modalul de incendiu selectat, pentru a calcula debitul masic de gaze din fum care intra In rezervorul de fur NOTA - Unele exemple de metode de calcul sunt date in anexa B. Tabeiul 2—inaitimea stratului de aer curat deasupra cailor de evacuare Tipul de claire inaitimea minima (Y) Clad publice. de exemplu malluri cu un singur etaj, | 3,0 m Sali de expozttic Clad civie, de exemplu birou, apartamente, | 2.5m penitenciare tip sala deschisé Parcaie auto 25 m sau 0,8 H, oncare este mai mica NOTA- Ase vedea 62.21) $165.23 pentru cresterea lui Y unde stralurle de fum sunt rec 3 : 2 5 z 8 8 = 5 3 2 i : é 2 & g é 8 8 SR CENITR 12101-5:2007 6.3 Debitul de fum gi gaze fierbinfi in afara unei incdperi incendiate intr-un spatiu adiacent 63.1 Comentariu Multe cl&diri au inc&peri care se deschid intraun spafiu comun eu un plafon mult mai inalt, de exemplu ‘mail-uri comerciale muttietajate, mail-uri comerciale cu un singur etaj unde mal-ul are un plafon mult ‘mai inait decat inditimea deschiderii magazinului, atriumusilor $i clédirlor cu pardoseli ‘a mezanin, in astiel de cladiri once incendiu pe pardoseala cu spafiu mai mare este descris ca $i cénd a fost un pati simplu mono-etajat cu plafon inatt. Céind incendiul se produce intr-una din incperile adiacente fa spafiul inalt sunt necesare caleule suplimentare. In astfel de incépere procesul de selectie pentru modelul de incendiu rimane neschimbat. Pana de fum aflalé imediat deasupra incendiului este descris& tn 6.2, dar stratul de fum format sub plafanul inc&peni curge orizontal prin deschidere()) spre un spaliu mai mare daca nu sunt uate mésuri speciale pentru a impiedica aceasta, O barieré fizic& de atangare a deschideri permite ca incdperea $8 aibé propriul su SHEVS, proiectat ‘ca pentru un spafiu simplu cu un singur volum, Perdelele de ap pulverizeta servese drept bariere $i pot permite aerului de iniocuire sa intre prin alimentarea SHEVS in incdpere. Un dispozitiv de ‘extracfie cu fante poate fi utilzat in locul unei bariere fizice pentru a impiedica fumul sé treaca dincolo de bariere, ‘Daca fumul nu poate fi evacuat direct din incaperea incendiat®, provectentul trebuie $8 calculeze cantitatea de fum care ajunge la stratul ascendent din spafiu! mai mare prin calculares debitului masic de fum la fiecare etaj de pe traseu $i la deschiderea incaperi. Este de asemenea neceser sé se ‘dentiice dacé incendiul teoretic selectat este realist pentru circumstanfele respective. Acest lucru poate fi verificat prin calcviarea temperaturi gazolor sub plafonul incépeni incendiate sau la deschiderea sa. Dac’ temperatura este prea inalt8, radiafia termicd din incéipere conduce rapid fa implicarea completa a Intregului material combustibi din incapere, adic a flashover. incendie post-flashover nu sunt uliizate la proiectarea sceneariviui de incendiu pentru cladir dotate cu instalatie sprinkler. Experimentele au aritat c& pierderea de céldurd de la gazele din fum care se deplaseazé prin incépere intr-un spatiu adiacent este adesea mult mai mare decét din pana de fum de deasupra incendiului, 6.3.2 Recomandari 6.3.2.1 Folosind modelul de incendiu selectat, proiectantul trebuie s& calculeze debitul masic al gazelor din fum care trec dintr-un exemplu reprezentativ de fiecare incdpere In spatiul adiacent. NOTA - Cateva exemple de metode sunt date In anexa C. 6.3.2.2 Valoarea fluxului de caldura prin convectie la deschiderea utilizata In calcule trebule sa fie precum cea din tabelu! 3. Tabelul 3 - Fluxul de céldura prin convectie la deschiderea incaperit Tip de incapere Fluxul de c&ldura prin convectie Q, (aw) Magazine echipate cu instalatie sponkier 5 Magazine echipate cu sprinklere cu rspuns rapid 28 Birouri echipate cu instalate sprinkler 7 Birouri fra instalate sprinkler 6 Camere de hotel fara instalafie sprinkler 1 32 \USTING SERV SRL, 28/08/2014 Asoclatia de Standardizare din Romania, SR CENITR 12101-5:2007 6.3.2.3 Pentru toate celelate tipuri de spati fara instalafie sprinkler, valorile prescrise pentru fluxul de ckiuré prin convectie la deschidere trebuie sa fie considerate 0,5 ori fluxul de degajare a calduri (qA) a incendiului standard selectat, dacd pot fi tumizate de prolectant argumente care sa sustina alegerea unei valor diferte pentru circumstantele specifice ale proiectuui 6.3.2.4 Pentru toate celelalte tipuri de spatii protejate cu instalatie sprinkler, fluxul de céldura prin convectie la deschidere trebuie $8 fle considerat de 0,25 ori fluxul de degajare a caldurit (qu) 2 incendiului selectat, daca pot fi furnizate de proiectant argumente care s& sustind alegerea unei valori diferte pentru citcumstanele specifice ale proiectului 6.3.2.6 Trebuie sa fie calculata temperatura gazelor care ies din incapere. Daca este mai mare de 980 °C, modelul de incendiu trebuie 63 fie inocu cu ipoteza ca fot combustibilul din incapere arde. in acest caz nu trebuie sa fie urmate recomandarile de la 6.3.2.2 si rebuie mentionat c& aceasta situatie ‘Nu acopera domeniul de aplicare al acestui raport tehnic, NOTA. Unele exemple de metode de calcul sunt indicate in anexa C. 6.4 Flux de gaze fierbinti din fum sub un ecran care fl prolecteaza dincolo de fereastra sau deschi caperi incendiate 6.4.4 Comentariu (Cénd gazele fierbin( din fur p&résesc deschideres Incéperil incendiate $i se ridic8 pentru a ajunge ta artea de infericaré @ balconului sau ecranului are loc 0 anirenarea de aer in flux. Dac& partea ‘Superioard a deschideni este fa aceeasi inaitime cu partea inforioard a baiconului sau ecranului nu are loc 0 antrenare deoarece gazele din fum continua s curya orizontal. Sunt dou opfiuni principale de project cand gazels din fum ating plafonul comigei aparent. Gazele pot curge liber sau dirjat fa marginea de disipare pentru a se rica in spatial principal sau pot fi Impiedicate prin imprastiere in golul care creeazé un rezervor de fum sub plafonul comigei aparent Impréstierea poate fi Impiedicaté fie prin utiizarea barierelor de fum agezate de-a lungul marginit golului sau prin utiizaree unei fante de extractie de-a lungul margin golulul. 6.4.2 Recomandari 6.4.2.1 Daca gazelor din fum Ii se permite $8 difuzeze In golul principal, trebuie calculate debitul masic gi fluxul de c&ldur& prin convectie la marginea fantei NOTA - Unele exemple de metode de calcul sunt date tn anexa D. 6.4.22 Barierele de fur, cunoscute de asemenea ca ecrane de dirjare sau alte elemente structurale trebuie sa fie montate sub plafonul comigei aparent pentru a produce o scurgere de fur mai compacta. Aceste bariere pot fi permanente sau pot fi deplasate automat in locul In care este detectat ful NOTA - Daca plafonul corigel aparent se intnde la mai pun 1.5 m dincolo de deschiderea incéperi incendtate fu sunt recomendate ecrane de diate. 6.4.2.3 _ Barierele de fum sau elemente structurale echivalente trebuie sd fie cu cel putin 0,1 m mai late decat adancimea calculata a fluxului de gaze din fum sub marginea fantei gi trebuie 88 se extind& de-a curmezigul intregiilatimi a ecranului de dirjare, NOTA - Un exemplu al acestei metode de calcul este indicat in 0.4. 6.4.2.4 Daca gazele din fum sunt impiedicate 88 difuzeze in gol, rebuie calculate debitul masic si fluxul de ealdura prin convectie In stratul de fum de sub plafonul cornigei aparent NOTA - Unele exemple de metode de calcul sunt indicate in anexa D. 5 Orice bariere de fum montate de-a lungul marginii golului trebuie 8 fie permanente sau $8 jsfagoare automat In pozitie c&nd este detectat fum. 33 ia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 & SR CENTR 12101-5:2007 6.4.2.6 Orice bariere de fum montate de-a lungul marginii golului pentru a impiedica difuzarea trebuie sa fie mai adanci (late) decat gazele din fur langa acea bariera, chiar cand bariera este ‘montata perpendicular pe fluxul de gaze din fur care se ridic& prin deschiderea incdper NOTA - Un exomplu al acestei metode de catcul este indicat Tn 0.4 6.4.2.7 Marimea unei fante de extractie montate de-a lungul marginii golului pentru a Impiedica pana trebuie sa fie calculaté afi suficient de mare pentru a impiedica difuzia gazelor din fun, NOTA - Un exemplu de metoda de calcul este indicat In anexs D. 6.4.2.8 Inaltimea aerului curat sub stratul ascendent de gaze din fum int-un rezervor de fum format sub plafonul comnisei aparent trebuie 58 fie in conformitate cu 6.2, cu exceptia oricarei adancimi locale de strat unde fumul emis din deschiderea incdperii incendiate se adanceste langa bariera transversal, 6.4.2.9 Proiectul evacuarii fumului si rezervorulul de fum format sub plafonul comigei aparent trebuie sa urmeze recomandarile date in 6.6 pentru un rezervor de fum intr-un spativ. simplu monoetajat 6.5 Pana de fum de disipare 65.1 Comentariu (Cand tumul $i gazele fierbinfi nu pot, din diverse motive, sé fie limitate $i indep&rtate din inc&perea de ‘origine sau spatiul de balcon asociat, de obicei este lualé in considerare utiizarea ventiéi forfate sau ‘tafionare din spatiul principal, de exemplu un atrium. Baza bazei stratului de fum proiectat ascendent termic intr-un astfel de sistem este de obicel ta Inditimea aleasa din refiuni de sigurant sau pentru a evita incdlcarea limitelor fixate. Odatd aleas3 inailimea acestei baze a stratulul pentru cel mai scézut nivel de incendiu, este neceser sé se stabileasca inditimea deasupra p&itii de sus a deschideri (sau deasupra merginil plafonului comisei ‘parent sau balconului deasupra deschideriirelevante) cand incendiul este intr-o incpere adiacentd. Cénd incendiul este pe parcoseala atriumulul si este direct sub stratul de fum care se formeaza sub pplafonul atriumului, antrenarea in pena de fum care 3e ridica este diferté de entrenaree in penele de disipare. Situatia este identicé celei din scenariu! discutat in 6.2. Totugi, In general, condita cea mai defavorabild de @ fi satisfacut’ este un incenaiu intr-o IncSpere adiacenté la cel mai sc&zut nivel, cénd rezuité tn principal antrenarea in pana de fum care se ridicd $i prin urmare cea mai mare canttate de gaz cu furm care intr in stratul ascendent. Decarece fumul curge sub marginea de aisioare in spatiul principal el se roteste in sus in jurul ‘marginii de disipare. Astfel de pene sunt adesea considerate pene de fum de disipare sau pene Iniare. Termenul liniar indica faptul o& baza penei fa rotatia imediat urmétoare este lunga gi relativ ingusta: Penele de fum liniare/de disipare iau una din cele dou’ forme: = pene aderente, unde gazele din fum sunt proiectate direct printr-o deschidere a Ccompartimentului si pana aderd la supratata verticala deasupra deschiderii in timp ce se ridic& (ase vedea figura 3a); NOTA 1 - Aceasta se poate produce de asemenea cénd este 0 suprafata vertcala imediat deasupra oxicdrui ppunct de rotatie In gol. Suprafata penei In contact cu almosfera ambiants in atrium produce antrenarea de aer ‘suplimentar In el. Acest tip de pana este de asemenea cunoscut gi sub denumirle de pand cu o singurd fata, atagaté sau pand de perete. = pene fibere, unde gazele din fum sunt proiectate in spafiul de dincolo de proiectia orizontala, de exemplu un balcon, ceea ce permite panei care se formeaza sa se ridice nestanjenita (@ se vedea figura 3b) 34 de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 Asociat SR CEN/TR 12101-8:2007 NOTA 2- Aceasta creeaz8 o arie larg’ pentru antrenare pe ambele fee ale penei de-a lungul jimi fantei, motiv pentru care ele sunt cunoscute de asemenea ca pene cu fele duble. Este de asemenea o antrenare In capetele ppenelor (daca peretifinali nu contin pana). Figura 3a— Pani aderenté Figura 3b — Pana libera Gradul de antrenare in pana care se ridicé, $i deci cantitatea totald de gaze care intr in stratul de furn ce se formeazé sub plafonul spafiului atriumului, este guvemat de patru parametri: a) debitul masic sau temperatura gazelor fa marginea punctului de rotatie in atrium; b)— fluxul de céduré a gazelor; co) lungimea penei tiniare care intra in atrium, masurata de-e lungul margini prin care trece furnu 36 Asociatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 SR CENTR 12101-5:2007 d) — maltimea fa care se ridie’ pana. Debitul masic al fumului care intra in stratul de furn poate de obicei sa fie redus prin modificérile c) $i 4). Lungimea pene’ liniare poste fi controlaté prin utilizarea ecranelor de dirjare. Iindtimea penei de disipare este necesaré $8 fie aloasd pentru a permite o inBitime suficienté de aer ‘curat deasupra celei mai Inalte c&i de evacuare deschise la spafiul pentru utizare liber’ de oameni. Oamenii $i cle de evacuare sub baza stratului ascendent format in rezervorul de fum pot inca sa fie supusi la’ risc pe aceste balcoane deasupra $i in apropierea penei care se ridicé dacd pana se r8suceste inapoi pentru a intercepta umétoru! plafon al cornigei mai inalt (a se vedes figurile 4a gi 40). Aceasta poate fi Impiedicat’ dacd balcoanele sunt scoase in afara suficient de departe de deschiderile incapenior(a se vedea 6.5.2.5). Figura 4a ~ Proiectie pe balcon adane 36 Asociatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 ‘SR CEN/TR 12101-5:2007 «200, Figura 4b ~ Proiectie pe balcon putin adane ‘Cénd scopul proiectului este protectia bununiior este necesar s& se specifice inaitimea de rdicare pentru pané care permite bazel stratului sé fie in siguranta deasupre oricérel proprietéti sau bunurl vulnerabile. Pentru sisteme de control a temperatuni, initimea de ridicare a pene’ este aleasd pentru a realiza temperatura dorité in stratul ascendent al rezervorului de fur. 65.2 Recomandari 6.5.2.1 SHEVS nu trebuie sa fie proiectat cu 0 inaltime de ia marginea de disipare la baza stratului de fum mai mare de noua zecimi din inaitimea de ia marginea fante’ la plafon, 6.5.2.2 Pentru proiecte privind securitatea a viefi persoanelor inzitimea aerului curat intre cea mai de sus cale de evacuare $i baza stratului de fur nu trebuie sa fie mai mic& decat valorile minime pentru ¥ prezentate in tabelul 2, 6.5.2.3 _Cnd temperatura preconizat8 a stratulul este mai mare decat temperatura ambianta cu mai putin de 50°C, trebuie s& se adeuge 0,5 m la fiecare valoare minima cuprinsa in tabelul 2. 6.5.2.4 Cand nu este posibil s& se realizeze inallimea minima de aer curat specificat’ in 6.5.2.2 sau 6.5.2.3, dar este necesar sA se mal introduc aer curat deasupra cailor de evacuare, de exemplu pentru concentrari sau reinnoiti unde trebuie imbunatatita securitatea, fiecare caz trebuie abordat Individual si solutia trebule sa fie agreata de autoritajile competente. 6.5.2.8 Cand balcoane deschise deasupra uriei pene de dispersie potentiale pot fi destinate pentru a Servi drept cai de evacuare, ele trebuie scoase in afara cu mai mult de 4,5 m fata de fajada sau deschiderile incaperi 6.5.2.6 Prezenfa unui plafon al comigei la marginea penei trebuie s8 permita explicit catculul antrenaril in pana de fur. 6.5.2.7 Trebuie sa fie calculat debitul masic al gazelor din fum care intré in stratul ascendent din rezervorul de fum, NOTA - Un exemplu de metods de calcul este indicat in anexa E. a7 AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 Asociatia de Standardizare din Romar SR CEN/TR 12101-5:2007 6.6 — Rezervor de fum si ventilatoare 6.6.1 Comentariu Urmand recomandarile de la 6.2 péné la 6.5, pot fi calculate debitul masic gi fluxul de céldurd prin convecfie pentru gazele din fum care ajung $i intr3 in stratul ascendent termic din rezervorul de fum. Ventilatoarele evacueazé 0 masa identicd de gaze din fum si acest rezervor evacueazi 0 mas identicd cu cea care intra in el pentru a mentine baza stratulu! a 0 inditime constant’ (a se vedea 6.6.2). Aceasta evacuare poate fi realizeté prin evacuarea naturaléi a fumului sau prin ventilatoare de evacuare mecanicé a fumulul. Este necesar sé se prevada un numar suficient de locuri de extraciie a furulul, de exemplu ventilatoare sau grile de intrare cu ventilator pentru a impiedica pierderes nedorité a unei parti din capacitatea de evacuare care dinjeaz8 aerul prin stratul ascendent Dacd rezervorul este prea mare, pierderea de ascenden{a cauzatd de racire produce o infitrare gradualé @ fumutui in jos de la stratul ascendent in aerul din partea de jos, afecténd vizibilitatea $i diminuénd eficienta ventiérii de evacuare a fumului, Dacd rezervorul este prea lung, aceasta poate avea efecie psihologice negative asupra persoanelor care se deplaseaza prin gerul curat de sub stratul de fun, Efectul potential de récire al sprinklerelor asupra stratului de fur ascendent trebuie sa fie considerat in caicule dependent de temperatura stratului. Daca stratul ascendent este la o temperatura suficient de inaitd, poate provoca flashover prin radiatie termicd sau avarierea siructuni ladini ono radiafie termicd neplicuta asupra persoanelor care se deplaseaz® sub stratul ascendent, Dacd stratul ascendent este fa o temperatura suficient de sc&zuté, stratul poate deveni instabil in prezenta curentilor de aer posibili a exista in clidire. Este important ca stratul ascendent s8 nu fie, din ratunifizice, profectat mai putin gros decat jetu! de plafon posibil a se forma sub plafon sau $8 fie proiectal at&t de gros incat este probabil s& se destabilizeze si s umple spafiul pand le pardoseald, Este necesar sé fie suficient de profund pentru ca gazele din fum sé curg mai departe de unde pana de fum intré in stratul ascendent spro ventilatoarsle de evacuare. 6.6.2 Recomandati 6.6.2.1 Trebule sé fie calculatd temperatura gazelor in stratul ascendent. NOTA - Un exemplu de metoda de caicu este indicat in anexa F. 6.6.2.2 Temperatura proiectata a gazelor in stratul ascendent nu trebuie sa fie atat de inalta incat ‘88 cauzeze aprinderea materialelor dincolo de marimea incendiului presupusa prin proiect, adic& temperatura stratului trebuie s& fie mai mica de 550 °C, in afara de cazul cdnd se accepta ca incendiul proiectat include toate materialele combustible de sub (si din apropierea) rezervorului de fur, NOTA - Ventlatoarele de fum si gaze ferbint) nu pot provoca vreo reducere in temperatura statulii dacd incendiul acopec® triteaga arie de sub rezervo. In consecinié doar ele nu pot reduce ameninjarea asupra siructui C&citi dacd stratul este a temperatura Nica 6.6.2.3 Temperatura proiectata a gazelor in stratul ascendent nu trebuie sa fie atat de inaltd incat 8 ameninte integritatea structural a clad 6.6.2.4 Temperatura proiectata a gazelor in stratul ascendent nu trebuie s& depageascd 200 °C acolo unde caile de evacuare trec pe sub rezervorul de fur, 6.6.2.5 Temperatura proiectata a gazelor in stratul escendent din rezervorul de fum nu trebuie s& fie cu mai putin de 20 °C deasupra temperaturil aerului ambiant. 6.6.2.6 Efectul de racire al sprinklerelor asupra gazelor din rezervorul de fur trebuie sa fie inclus in calculete de proiectare. NOTA - Unele exemple de metode de calcul sunt indicate in anexa F 38 AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 ‘Asociatia de Standardizare din Romani SR CENTR 12101-5:2007 6.6.2.7 Daca incendiul este direct sub rezervorul de fum, aria maxima a oricdrui rezervor trebuie s fie de 2.000 m* daca exist un sistem de evacuare naturalé a fumului sau 2.600 m* daca exista ventilatoare mecanice de evacuare a fumului 6.6.2.8 Daca incendiul este intr-o incdpere adiacent& spafiului care confine rezervorul sau este sub tun mezanin inchis in acelagi spajiu (de exemplu mal-uri mono si mutictajate $i atriumuri), aria ‘maxima a incdperi incendiate (sau supantei) acceptaté s& fecd gazele din fur s& curga in rezervorul de fur trebuie sa fie de 1000 m* daca exisia evacuare naturala a fumului sau 1300 m? daca exista ventiatoare mecanice de evacuare a fumului. Aria maxima a rezervorului de fum trebuie sa fie de 1000 m’ daca existé evacuare naturald a fumului sau 1300 m daca exista ventilatoare mecanice de evacuare a fumutul 6.6.2.9 Lungimea maxima a oricdrui rezervor de fur de-a lungul oricarei axe trebuie sé fie de 60m. 6.6.2.10 Stratul ascendent in rezervorul de fur nu trebuie sa fie proiectat mai mic de o zecime din distanta de la pardoseala la plafon pentru incendli direct sub rezervorul de fum sau mai mic de Zecime din distanta de la marginea disipsii la plafon pentru pene de fum de disipare, 6.6.2.11 Stratul ascendent in rezervorul de fum nu trebuie sa fie proiectat s& fie mai gros decat noua zecimi din indltimea de la pardoseala la plafon, 6.6.2.12 Inaitinea stratulul ascendent in rezervorul de fum trebuie sa fie confirmata prin calcul gi s& fie suficient de mare pentru ca gazele din fum sé curga din pozilia lor de intrare in siratul spre ventilatoarete de evacuare. NOTA - Un exemplu de metods de calcul est indicat n anexa F 6.6.2.13 Barierele de fum sau alte dispozitive care constiuie parte a limite rezervorului de fum trebuie sa fie cu cel putin 0,1 m mai adanci decat inalfimea calcuiata de la baza stratului de fum ascendent, luand in considerare orice imprastiere a barierei (a se vedea 6.9), 6.6.2.14 Orice fanté de extractie propus’ s8 impiedice trecerea gazelor din fum sub limita rezervorului de fum trebuie sa fie calculata s& aiba capacitate de evacuare suficienté. NOTA Un exemplu de metod’ de calcl est inicat in anexa F 6.6.2.15 Capacitatea totala a ventilatoarelor mecanice de evacuare a funulul sau aria totala a golurilor de evacuare naturala a fumului trebuie s& fie sufcient’ pentru a evacua debitul masic calculat 88 intre in strat din pana de fum. NOTA. Unele exemple de metode de calcul sunt indicete in anexa F 6.6.2.16 Ventilatoarele de evacuare a fumului trebuie s8 evacueze gazele din fum fara a face ca aerul sa fie condus neintentionat prin stratul de fur ascendent pentru concitia de proiactare, NOTA Unele exemple de metode de calcul sunt indicate in anexa F. 6.6.2.7 Nu trebuie 8 fie utilizate simultan in acelasi rezervor de fum evacuare a fumului naturalé sau ventiiatoarele mecanice. NOTA. Aceaste nu include tubulatura de transport mecanic 2 fui, 6.6.2.18 Nici o parte a rezervorului de fu nu trebuie 4 se extinda mai mult de trei ori sub o intrare de ventilator de evacuare, adica un punct de extractie, decat cand rezervorul este larg, In afard de azul cand conducta de transport de fum este destinata s& recircule gazele din fum de la 0 pozitie inchis& la un punct de evacuare. Capacitatea conductel de transport mecanic de fum trebuie sa fie 1 m’s" sau 4 % din debitul masic al gazelor din fum care intra in stratul ascendent in conditia de proiectare, oricare este mai mare. 6.6.2.19 Unde este utilizata pentru calcul 0 indltime medie a stratului, de exemplu pentru inditimea rminim& a fluxului in tezervor sau in evaluarea indltimil efective a stratulu/inalimi fective de ridicare @ penei de fur pentru rezervoare cu arie mare, adancimea rezervorului trebuie $8 fie considerata a fi 39 ‘Asociatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 SR CENTR 12101-5:2007 cea a unui rezervor de fur cu secjune dreptunghiular& avénd aceeag lime ca baza siratului de fum si aceeasi arie a sectinil transversal ca $I respectivul rezervor. NOTA - Aceasta nu se aplicd unde celculete utlizeazé inatimes stratuli sub un ventilator, 6.7 Influente externe 67.4 Comentariu Deoarace SHEVS al unei clSdiri este expus la influente externe precum vant, zépada, temperatura ambianté etc., aceste influenje externe trebuie sé fee uate in considerare la proiectarea SHEVS. Ventul poate provoca presiuni diferentiale la deschiderile ventitiri naturale sau orificile de intrare, care pot afecta negativ functionerea acestor dispozitive prin producerea unei inverséri a directiei de curgere prin aceste deschideri in comparetie cu scopul proiectului. De asemenea aceste presiuni diferenfiale afecteazé ventilatcarele in poziia for inchisa si in timpul funciona in pozifia lor de ssecuritate la incenaiuy prin inducerea de forte care pot afecta negativ functionarea ventilatoarelor. De ‘aceea este necesar sd se ia in considerare efectele vantului asupra ventilatoarelor in ceea ce priveste stabiltatea lor faf3 de ineércérile la vant sia performanta aerodinamica in condi de vant lateral Este important ca, pentru a asigura stabiltatea ventilatorului clasa de inc&rcare Ia vant specificata s& fie mai mare sau egalé decét clasa de incarcare la vant relevant ori cu incércarea la vant proiectat& determinaté printr-un studiu in tunel aerodinamic sau cu incarcarea la vant calculata In conformitate cu EN 1991-1-4, Eficienta aerodinamicd determinats in conformitate cu EN 12101-2 este valabilé dac& golurile pentru ventilarea naturalé sunt situate in axile infésuratoriiclGdini ardténd suctiunea externa in toate directile vantului. Daca sunt amplasate dispozitive pentru ventilarea naturalé pentru anumite condiii de vant in arii de ‘suprapresiune extema, eficienta aerodinamica pentru aceste amplasamente in condit nefavorabile lrebuie sa fie determinaté intr-un studi in tunel aerodinamic, care include luarea in considerare @ presiunii vantului asupra intrérilor $i asupra altor ventilatoare, a cladirilor Invecinate si a proprietéifior de curgere a vantului atmosteric. incdreanie date de z8peda i temperatura ambianté scfzut8 pot de asemenea cresle rezislenfa pe care fortele de deschidere ale ventilatoarelor trebuie sé le depdseascd. Recomand&ri pentru constructia $i pozitionarea ventilatoarelor sunt cuprinse in 6.7.2. Gazele fierbinti din tum evacuate din cladire prin SHEVS r&mén, in majoritatea cazurilor, periculoase and cénd sunt diate cu cantitéfi mari de aer De aceea esle necesar pentru proiectant s& ia in considerare reducerea pericolelor potentiale asupra mediului din afara clédini ca $i asupra altor parti ale aceleasi clddir. 6.7.2 Recomandari 6.7.2.1 Ipotezele de proiectare trebuie sé se bazeze pe forma ciadirii echipate cu SHEVS, pe amplasarea si forma cladirilo realizérii proiectului. fecinate gi pe alte particularitati de constructie ale clairli in momentul 6.7.2.2 _ Clasa de incarcare la vant specificata pentru dispozitivele pentru ventilarea naturala utilizate intr-un SHEVS trebuie sa fie egald cu sau mai mare decat clasa de incarcare la vant relevant sau incarcarea la vant determinaté pentru fiecare pozitie proiectata a ventilatorului dintr-un studiu in tunelul aerodinamie ori incdrcarea la vant calculata In confomitate cu EN 1991-1-4 6.7.2.3 Orice dispozitiv pentru ventilarea naturala instalat pe acoperis trebuie s4 poata fi deschis impotriva unui vant lateral cand este incercat conform EN 12101-1, 6.7.2.4 Orice ventilator mecanic instalat pe acoperis trebuie s& poata fi deschis impotriva unei incarcari aplicate de 200 Pa. 40 ‘Asociatla de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 SR CEN/TR 12101-5:2007 6.7.25 Clasa Incarcarii la z8pada specificata pentru orice dispozitiv pentru ventilarea natural sau ventilator mecanic trebuie $4 corespunda unei inc&rcari la zapad de Incercare egal cu sau mai mare decat inc&rcarea la zpada corespunzatoare amplasarii cladirl determinat& In conformitate cu EN 1991-1.3 6.7.2.6 Clasa_de temperatura ambianl scdzuté specificaté pentru un ventilator trebuie sé corespunda unei temperaturi de incercare sub zero care este mai scazuta decat temperatura extrema a aerului sub zero pentru asazarea cladiri determinata in conformitate cu EN 1991-1-5. 67.2.7 Dac& sunt montate dispozitive de evacuare naturald pe acoperigurile superioare, a c&ror panté nu depaseste 30°, ventilatoarele trebule s fie apreciate ca nefiind supuse la suprapresiune $i acoperigul poate fi tratat ca gi cand este piat, daca au se aplicé prevederile de la 6.7.2.9. 6.7.2.8 Dac& panta acoperisului superior, unde este montat dispozitivul de evacuare naturala, depageste 20°, trebuie sa fie aplicata una din urmatoarele metode: a) Trebuie s8 fie instalate paravanturi care nu sunt integrate in ventilator pentru a produce © depresiune deasupra cispozitvelor de evacuare naturala pentru orice directle a vantului cand sunt protectate gi justifcate prin incercar in tunel aerodinamic; b) _Trebuie sé fie instalate dispoztive pentru ventilarea naturalé in numar si poziti sufciente pentru a asigura cé este o arie suficient de mare de ventiare naturald pentru a satisface recomandarile de la 66 pentru toate directile posibile ale vantului. Aceste ventilatoare trebuie sa fie capabile sa se deschida sau inchida automat la comanda senzorior de directie a vantului sau masuratorior de presiune a vantuli le dispozitivele pentru ventilarea naturala. Trebuie 84 fie demonstrat prin incercarh Jn tunelul aerodinamic cA aria liberd recomandaté in & 6 este disponibila pentru evacuare pentru orice directie a vantulu ©) Inlocul evacuarii naturale trebuie sa fie utiizaté ventilarea de evacuare mecanica 6.7.2.9 Dacd exist’ una sau mai multe structuri mai inalte in apropierea acoperisului plat sau cu pant mai micd sau egal cu 30° deasupra orizontalei, trebuie luat in considerare vantul indus de Zonele de suprapresiune si de depresiune cauzate de aceste structuri si trebule s2 fie facute previziuni supra modului cum aceste efecte adverse afecteaza functionarea ventiiatoarelor. De exemplu nici un dispozitiv pentru ventilarea naturalé a fumului nu irebuie amplasat la o distanta mai mica de distenta orizontala Dop definité In anexa G. 6.72.10 Amplasarea iegirlor de evacuare a furnului pentru ventilatoarele de evacuare a fumului gi gazelor fierbin trebuie astfel aieas& pentru a evita posbiltatea ca furnul s& afecteze persoanele sau vehiculele din Imprejurimi, lund in considerare efectele vantului in masura in care practic este rezonabil, 6.7.2.14 Distanta intre ventilatoarele amplasate in diverse compartimente de incendiu trebuie sa fie suficienta pentru a evita amenintarea propagari incendiulul tntre compartimente (a se vedea 6.8 2.16) 6.7.2.12. Dispozttivele care asigurd admisia naturald a aerului i deschiderile cladirii pentru aer de admisie (cunoscute ca gi deschideri de admisie) nu trebule s@ fie prevazute in zone de aspiratie daca acest lucru nu se susfine cu probe furnizale de Incercari in tunel aerodinamic sau calcule care $8 arate c& SHEVS functioneaza eficient la toate vitezele vantului peste viteza vantului proiectata Dispozitivele pentru admisia naturala a aerului nu trebuie sa fie amplasate in zone de aspiratie severa. NOTA 1 - Unele exemple de metode pentru identficarea amplasaii da astfel de zone pentru ciadiri cu geometrie simpla sunt prezentate In anexa . NOTA 2.- Acolo unde orifcile de admisie a aerului sunt distibute la distante egale pe mai mult de o fatada a Cladii, orfcile de admisie @ aerulul pot fl considerate a fi acceptabile 6.72.13 Documentatia care prezinté dovezile privind iuarea In considerare @ infiuenjelor externe trebuie si fie elaborata in conformitate cu 4.7.3. 4 Asociatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 SR CEN/TR 12101-5:2007 6.8 Aer de admisie (aer de inlocuire) 6.8.1 Comentariu COrice sistem de ventilare pentru fum $i gaze fierbinti rebuie 88 fie prevazut cu o sursa suficienté de alimentare cu aer rece care intré in olédire pentru a inlocui cantitatea de gaze fierbinfi din furn evacuate. Aceasta poate fi realizata prin @) — deschideri de admisie permanent deschise; 1b) deschideri de admisie cu deschidere automatd, de exemplu usi, ferestre, ventilatoare prevézute pentry admisie ©) _dispozitive pentru evacuarea natural: a fumului si gazelor fierbinji in rezervoare de tum adiacente; @) — ocombinatie a oricéror dintre acestea; sau ©) 0 surs8 de elimentare de admisie mecanica care utlizeaza ventilatoare (si tubulatura daca se indica). Este important ca aerul de admisie sa fie tofdeauna sub stratul de fum c&nd el intré in contact cu fumul $i ca aceeasi deschidere sé nu fie utiizaté simultan ca iesire si ca intrare, Este important ca onticite de admisie a aerului s8 fie pozitionate pentru @ asigura, in meisura in care este realizabil, ca aerul de admisie s’ nu deranjeze vreun strat de fum in rezervorul de fum, permitand astfel gezelor fierbinti din fum s& se réceasca gi s& coboare sau sd devin’ mai turbulente. Dacé este necesar, marginea rezervorului de fum poate fi amplasat tn spatele oricdirui orificiu de intrare prevazut in orice perete exterior pentru a evita turbulenta indusé de vant. NOTA - In unele cladin poate fi necesar s& se amplaseze in spatele rezervorulu o bariera de delimitare, Onificiile de admisie mecanica necesité prevederea de difuzoere pentru a impiedica producerea acestor ofecte. Decarece deschiderile de admisie, ventilatoarele si conductele pentru sursa mecanicé de aer de Inlocuire se prevede a fi expuse numai fa aer rece, in acest raport tehnic nu se recomandé solicitéri de temperatura 68.2 Recomandari 6.8.2.1 _Dispozitivele naturale si ventilatoarele mecanice nu trebuie sa fie utilzate impreuna pentru Introducerea aerului in acelasi rezervor, nici sa fe utiizate pozitionsri ale orificitor de admisie a aerului atét pentru ventilstoarele mecanice cat $i pentru cele naturale pentru acelagi sistem cu exceplia situaliior mentionate in 6.8.2.2. 6.8.22 Cand din ratiuni de proiectare se doreste utiizarea ambelor surse de admisie naturalé si Mecanica, trebuie furnizata o descriere tehnicd gi detaliaté care s arate cum functioneaza sistemnul In condifile proiectate. 6.8.2.3 _Inchidetile orificilor de admisie trebuie sa fie echipate cu cispozltive pentru a deschide automat Inchiderea, de exemplu motor sau resort, cand intra In functiune sistemul de ventilare de evacuare a furului si gazelorfierbinf 6.8.2.4 Fiecare dispozitiv de deschidere automata a orifcilor de admisie tebuie si fie de asemenea actionat manual, 5 Dacd este utlizata deschiderea automat’ a usilor pentru a asigura admisia de aer aceasta nu trebuie sa excluda utlizarea normala a ugilor sau actionarea lor manuald 42 Asociatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 ‘SR CEN/TR 12101-6:2007 6.8.2.6 Pozitionairie orificilor de iesire si a sursei de alimentare cu energie pentru functionarea sistemelor gi a comenzilor orificilor de admisie a aerului trebuie sé indeplineasca cerintele de integritate si siguranfa in exploatare prevazute in EN 12101-1 sau EN 12101-2 pentru ventilatoare de evacuare. 68.2.7 Toate miicacele automate de alimentare cu aer de admisie pentru sistemele instalate in scopul securitatii viet trebuie 68 fie cu functionare siguré sau, unde sunt prevazute cu mijioace mecanice 8A fle asigurate surse alternative de alimentare cu energie. 6.8.2.8 Toate milloacele pentru fumizarea de aer de admisie sistemelor instalate in scopul securitati’vieti trebuie sé fie permanent disponibile sau s& fie complet automate astfel incat sa intre in functiune odaté cu sistemul de evacuare. Astfel de sisteme trebule sa fie acjionate prin detectoarele de fum in conformitate cu 8S 5839-1 2.9 Pentru sisteme prevazute numa pentru protectia bunurilor, punerea in functiune a dispozitiveior de admisie a aerului trebuie sé fie iniiata automat de detectoarele de fum sau céldura sau prin actionare manuala 6.8.2.10 Aria aerodinamica liber’ a unei deschideri de admisie trebuie s fle objinuta prin inmultirea atiei geomettice libere a deschiderii cu coeficientul de descarcare C,. Coeficientul de descarcare C, poate fi estimat a fi 0.6 pentru usi gi ferestre deschise la un unghi egal cu sau mal mare de 60 °. Validitatea oricarei valori a C, adoptate pentru alte tipuri, speciale, de deschideri de admisie trebuie s8 fie demonstrat cu o documentatie corespunzatoare, 6.8.2.11 In cazul unui sistem care are venllatoare mecanice sau dspozitve pentru ventlarea ‘fnaturala la care proiectul permite viteze mari de admisie a aerului, viteza proiectatd a aerului prin orice Uga sau cale de evacuare prin care sau de-a lungul careia persoanele trebuie 88 se deplaseze nu ‘trebuie 88 depaseasca 5 m-s*. NOTA - Aceasta vitez’ maxima a aefului de 5 ms se bazeazé pe studi asupra comportamentulu uman realizate de edministratia centralé 6.8.2.12 Daca sunt utiizate ventilatoare pentru a fumiza aer de admisie, trebule 8 se demonstreze a sistemul poate fi echilibrat eficient in toate conditile pe care trebuie sa le indeplineascé sistemul de control al fumului si gazelor fierbinti. Evacuarea trebuie sa realizeze totdeauna vitezele de curgere proiectate, viteza aerului prin orice usa de evacuare nu trebuie sa depaseasca 5 m's" si orice forta folosita pentru manevrarea oricarei ugi de evacuare in scopul deschider ei nu trebuie sa depageasca 100N. 6.8.2.13 Pentru a evita admisia aerului care perturba stratul de fum sau impinge in jos fumul din strat {efect Ventun), marginea superioara a deschiderii de acmisie trebuie sa fle la 1/m sau mai mult sub baza stratului de fum sau viteza de admisie a aerului sub strat bebuie sa fie mai micd de t ms". 6.82.14 Dacd distantele sau vitezele de admisie a aerului recomandate la 682.13 nu pot fi respectate, de eemplu la Ui, rebuie 88 fie instalate bariere do fum sau alte miloace ce definesc capatul rezervorului la cel pulin 3m in spatele orficilor de admisie a aeruui, care conferd flaxului de intrare o sectiune transversala crescuta 310 reducere a vitezei, Daca baza stratului este proiectata 58 fie la cel putin 2 m deasupra partii de sus a orificillor de admisie 2 aerului nu este necesar 84 se amplaseze ecran in spatele rezervorulu 6.82.18 Sistemele proiectate sa utlizeze ventilatoare de evacuare in alte rezervoare de fur, pentru ‘@ asigura admisia aerului trebuie sa fie proiectate astfel incat aerul de admisie in rezervorul de fum adiacent s& nu fie contaminat cu fum de le rezervorul din care sunt evacuate furul si gazele fierbint. Trebule 84 fie 0 distanfa de separare de § m intre iesirea de evacuare si un ventilator utiizat pentru introducerea aerului cand este o limita a rezervorului intre ele. 6.8.2.16 Pentru a evita orice regiune stagnant cu aerul rece mai curat de sub stratul de fum, care ar suferi din cauza unei acumulari stafionare de fum, numérul si amplasamentul orficitor de admisie a aerului trebuie astfel alese pentru a se asigura cA fluxunie de aer rece curg prin toate arile compartimentului de fum de sub rezervorul de plafon, astfel incat orice scurgeri de fum care intra in stratul de aer mai curat sunt impinse inapoi In volurmul principal de fum fierbinte. Aceasta alegere trebuie s& ia in considerare faptul c& nu numai incendiul insusi, ci de asemenea orice pozitie 2 penei 43 Asociatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 SR CENITR 12101-5:2007 de fum care se deplaseazé cand are loc antrenarea aerului, acjioneaza cao pompa de aer de -aspiratie a aerului in pana gi de aceea accelereazd aerul mai rece din jur cre pana. 6.8.2.17 Documentatia care face dovada luarii in considerare a aerului de admisie trebuie si fie elaborata in conformitate cu 4.7.3, 6.9 _ Bariere de fum suspendate liber 6.9.1 Comentariu Barierele de fum pot s@ fe fixe sau mobile, Majoritatea barierelor mobile sunt proiectate s& coboare pe vertical la primirea unui sermnal adecvat si sunt in general denumite bariere descendent. Aceasta categorie poate fi sublmp&rtité in continuare in bariare cu ghidaj (cind bariera sau bara sa inferioar& ‘se deplaseazé in canale verticale) sau bariere suspendate liber. Barierele suspendate liber sunt uilizate pe scard larg8, dar sunt expuse & fie curbate fateral de presiunile ascendente dozvoltate inten strat de fum ferbinie rice barierd de lungime fixé suspendaté de marginea sa superioerd se roteste (si se curbeazé ) fat’ de stratul de fur. Drept urmare bara inferioara se deformeazé atat lateral cat gi In sus. Prin umare cantitatea de material din barierd, adicd lélimea cand até. in absenfa fumulu, trebuie sa fie estfel incét bariera s8-si poaté indeplni rolul chiar cand este deformatd. Estimarea latimi de proiectare a barierei $i a greutafii necesare a bareiinferioare a berierei pentru @ reduce deformarea devin parte a proiectului unui SHEVS deoerece acesti parametri pot varia cu grosimea si temperatura stratului de fur, acd bariera de fum nu este montaté in unghi drept la © suprafata plana fixé vertical8, deformarea barei inforcare a barierei tinde 38 modiice mérimea laturi golului pe care este montatd. Dac deformarea este astfel Inc&t se reduce mérimea laturli golulul, pana de fur trece peste baniera de fum, Daca deformarea este asttel incat golul devine mai mare, totusi canttatea de fum care troce dincolo de bariera de fur creste, Cénd este cazu/,trebuie s& se demonstreze prin calcule ingineresti bine documentate asupra incendiului, separate seu complete, specifice circumstantetor, c& pana nu creeaz’ condi periculoase. 6.9.2 Recomandari 6.9.2.1 Trebuie s8 se demonstreze prin calcul ca latimea $i greutatea bare’ inferioare a unei bariere de fum suspendate liber sunt suticiente pentru a indeplini recomandariie de fa 6.6.2.13. Bariera in pozitie deformata trebuie 88 fie cu cel putin 0, 1 m mai lata decat baza stratului proiectata NOTA. Un exemplu de metod8 de calcul este indicat in anexa H. 6.9.2.2 Trebuie avuta gti a se asigura ca barierele de fum sunt pozitionate in constructie in aga fet ‘incdt s& se minimizeze problemele cauzate de deformare, de exemplu barierele amplasate intre coloane curbate pot urma aceasta recomandare in condijia pasiva de echilibru, dar cand sunt supuse la conditi de deformare se pot deplasa fal de coloane crednd goluri mari si scurgeri de fum inacceptabile. 6.9.2.3 _Barierele de fum suspendate liber proiectate s inchida goluriIntre un rezervor de fun gi etajele adiacente, de exemplu etajele deschise adiacente la un atrium gi prin coborare de ia partea superioard la cea inferioar& a acelui gol, trebuie s ramaina in contact cu pertea inferioara a golului, de exemplu pardoseala, n plus fata de recomandarile de la 6.9.2.2 cand este in pozitie deformata. NOTA. Un exemplu de metoda de calcu este indicat in anexa H. 6.9.2.4 Trebule realizate calcule bine documentate specifice circumstantelor pentru fiecare bariera de fum capabilé s& se detormeze intr-o directie care va creste marimea golului/golurilor sau/sale laterale unde bariera intalneste un perete lateral sau alld bariera de fum, pentru a demonstra cA pana de fum rezultatd nu va crea conditi periculoase. 44 Asociatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 SR CEN/TR 12101-5:2007 6.10 Plafoane suspendate 6.10.1 Comentariu Apar multe rezervoare de fum acolo unde este plafon suspendat sub un plafon al comisei profile. Aceste plafoane suspendate pot fi inchise (exceptind fisunle de scurgere) sau pot avea 0 proportie ‘mai mare sau mai micé de arie liverd. Cand un plafon suspendat are o proportie mare de arie liberd, el nu perturbs semniticativ deplasarea fumului $i prezenta sa poate fi ignoraté pentru scopuriie project. Proportii mai mici de are liber& pot permite ca spatiul de deasupra plafonului sé fie utizat ca spatiu de evacuare a fumulul, 6.10.2 Recomandari 6.10.2.1. Plafoanele suspendate inchise trebuie si fie tratate ca pattea superioara a stratulul de fur de exemplu in incaperea incendiata, sub un balcon, in rezervorul de fum. Presupunand ca este evident cA piafoanele suspendate nu se vor deteriora in urma expunerii la gaze fierbinti la temperaturile prevazute in proiect, nu este necesar ca ecrane de dinjare si bariere de fum sd fie mentinute deasupra acelor plafoane suspendate inchise 6.10.22 Plafoanele suspendate partial deschise cu mai mult de 25% din aria geometricd liber& rezistenta la curgere @ ivi A, atunci G nu este protejat Figura 5 ilustreaza aceasta situate, Figura 5 ~ Rezistenta la curgere prin deschideriintr-un atrium *® NOTA NATIONALA — In figura 5 B" poate fcel din partea dreapta 46 Asociatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 ‘SR CEN/TR 12101-8:2007 Totusi este adesea cazul c& arhilectii vor s& méireascé la maximum utiizarea spatiului atrlumului, © cale de a realiza aceasta este s& permits o libertate mai mare a proiectulul pe etajele inferioare, cu mai puting livertate pe fatadele neetanse permisa prin tehnica depresurizéni. In acest protect hibrid raportul ariei ventilatoruiui de evacuare supra aria de admisie a aerului proaspat este determinat de necesititie de depresurizere, intrucét valonile reale ale acestor ani sunt in concordanté cu recomandarile pentru SHEVS adecvat. intr-un astfe! de project hibrid, temperatura stratului de fum in atrium recomandaté pentru calculole de depresurizare este un rezultat natural al calculelor de antrenare a penei de fum necesare pentru calculul de extragere a fumului (a se vedea 6.6) NOTA 2 - Proiectele hibrid este posiil 8 fe similare c&nd sunt utlizate ventiatoare mecanice pentru evacuarea fumului din atrium, @) — Proiectele hibrid urmeazé ca tip una din cele doua ipoteze. 6) Pe baza debitului masic, unde atriumul este proiectat cu o pang de fu de indltime specific’ Pe baza temperatunii, in scopul racirii unui strat de fum potential fierbinte printr-o antrenare deliberaté 2 acrului ambiant In pana care se ridicd. Aoeasta poate permite utllzarea materialelor de fatadé care nu pot rezista la temperaturi inalte, de exemplu sticlé turnata, 6.11.2 Recomandari 6.1.2.4 Unde este propus un sistem de depresurizare a atriumului, proiectantul trebuie s8 determine ‘daca atriumul poate fi privit ca avand o intrare dominanta NOTA - Un exemplu de metoda este indicat in anexa J 6.1.2.2. Proiectantul trebuie, prin examinarea desenelor cladit, s& stablleascé amplasarea celor mai inalte cai de scurgere vuinerabile prin care furnu! poate trece de la atrium la spatile adiacente 6.1.2.3 Proiectantul trebuie s& demonstreze prin calcul c& cea mai nalts cale de scurgere vulnerabilé sufera o diferent’ de presiune care conduce gerul curat in atrium cu plan neutru de presiune deasupra celei mai inalte cai de scurgere vulnerabile luand in considerare efectele presiunii vantului, NOTA - Cateva exemple de metode de calcul sunt indicate In anexa J. 6.1.2.4 Proiectantul trebuie sd puna la dispozite intreaga documentatie de sustinere in conformitate cus73, 7 _Interactiunea cu alte sisteme de protectie la incendiu si alte sisteme ale constructiei 74 Sprinklere Sprinklerele sunt eficiente la reducerea pierderilor cauzate de incendiu prin mentinerea focului la o marime controlabilé sau la stingerea incendiului, Un SHEVS admite mai multe protectii efective $i sisteme de stingere a incendiului pe caile de evacuare din cladir, Este important cé unde sunt amplasate impreuna sprinklere si SHEVS, eficienta protectiei la incendiu (care include actiunea servicillor de pompieri) este marita gi nu redusa. Daca sunt montate impreuna sprinklere si SHEVS, trebuie avut gti s8 se asigure performanta optima a sistemului combinat. NOTA - Anexa K contine un ghid privind interactiunea dintre sprinklere, sistemele de vertilare de evacuare a furului $i gazelor ferbinj gi acllunle de stingere a incendiuitt a7 Asociatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 SR CEN/TR 12101-5:2007 7.2 Sisteme de detectare a fumului gi flaécdrii 7.24 Comentariu ‘Mute SHEVS sunt proiectate s& fie actionate automat de sisteme de detectare a fumului si Incendiuivi. Sistemul de detectare trebuio sé fie capabil s& amité semnale la SHEVS intr-un mod care permite functionarea zonalé a SHEVS unde este posibi. Este important ca SHEVS sé fie initiat prin detectarea cat mai curénd posibil a incendiuii Unele spatii mari, de exemplu atriumurt inalte, prezintS o colectare de aer cald sub plafon din cauza funefionini sistemului HVAC, incdizirisolare a acoperisului vitrat etc. Cand se intampla aceasta pana de deasupra incendiuiu, in special daca aceasta este in faze incipiente cénd incendiul este inc& mic, poate deveni mai rece prin antrenare cénd se ridicd si conduce la un pat de fum stratificat inainte ca el ‘88 ajunga fa plafon NOTA. Figura 6 tustreaza stratificarea fumului n fazate incipiente ale incendiulu Jn astfe! de circumstante, detectoareie de fur montate aproape de plafon nu semnalizeazé corect cexistenfa fumului. Adesea nu este posibil s se prevada inditimea la care se stratficé primul fum, de exemplu aceasta este adesee dependents de vreme. Este important ca detectoarele sé fie amplasate jn pozifi care vor detecta astfel de p&tur stratificate. +f mG — a A _ Uw (|| i a Legenda 1 Aer cald 2 Stratiticarea funului Figura 6 ~ Stratificare timpurle (sau prematura) a fumutui 7.2.2 Recomandart 7.2.24 Sistemul de detectare a furului gi flacari trebule s@ fle conforme cu BS 5839-1 7.2.2.2 _Sistemul de detectare a fumului si fcatil trebuie 8 fie capabil sa localizeze incendiul intr- ‘un mod care s& permita zonelor diferite ale SHEVS s& rspunda adeovat cdnd aceasta se recomand& prin proiect 7.2.2.3 Tipul si amplasarea detectoarelor de fum in spafiinalte, unde aerul cald, curat este posibil a se stranga sub plafon cand nu este incendiu, trebule $8 fie astfal alese pentru a fi capabile sa detecteze fumul sub astfel de straluri de aer cald NOTA. Pent informatii mal detaliate a se vedea BS 5839-1 48 ‘Asociatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 SR CEN/TR 12101-5:2007 7.3. Sisteme de presiune diferentiala 7.3.4 Comentariu Sistemele de presiuné diferentialé oferd 0 metodé de protectio a callor de evacuare $i altor aril ale tune’ clédiri impotriva intréri fumului prin menfinerea unei presiuni diferentiale relative in zona incendiviui asifel incat aorul este determinat s& curga din spatii neafectate in zona incendiului $i in spatile esociete acesteia. Este posibil ca un SHEVS sé interacfioneze cu un sistem de presiune diferentiala cand spatiul protejat, de exemplu 0 casé de scéri presurizata, ia contact cu stratul de fum ascendent termic prin cdile de scurgere, de exemplu crépatunie usi. Un exemplu de astfel de situatie este cand 0 casé de scéri presurizalé are usi care se deschid pe balcoane care sunt la randul lor deschise la un atrium si acel atrium are un SHEVS cu o bazé a stratului de fum sub unele din acoste baleoane. Inaitimea in stratul de fum proiectat fa care presiunea este egal cu presiunea aenului exterior se stabileste prin calcul (a se vedea 7.3.2.1). Aceasta este cunoscut8 conventional ca inditimea planuiui neutru de presiune. Deasupra acestei indijimi migcarea ascendenté a stratului de fum face ca presiunea s8 creasc® peste valoarea presiunii ambiante. Sub aceasté inditime migcerea ascendonté a stratului de fum provoacd 0 reducere @ presiunii sub presiunea ambianta. Sistemul de presiune diferentialé pentru casa de scari trebuie si se conformeze BS 5586-4, excepténd cazul cand suprapresiunea minima projectat8 in casa scéiior trebuie S& fle mBrt8 pentru a compensa miscarea ascendenté suplimentard in stratul de deasupra planului neutry. 7.3.2 Recomandari 7.3.24 Unde se doreste 88 se presurizeze spatile Invecinate siratului de fum, insitimea planului neutru de presiune in stratul de fum trebuie sa fie evaluata prin calcul NOTA - Un exemplu de meted de calcul poate gas n anexa L. 7.3.2.2 Diferenta dine presiunea ascendenté si presiunea ambianta ia cea mai inalta cale de sscurgere care conecteaza stratul de fum gi spatiul presurizat trebuie sa fie evaluata prin calcul NOTA - Un exemplu de metods de calcul poate fi gasit in anexa L. 7.3.2.3 Suprapresiunea minima proiectaté in spafiul presurizat trebuie sa fie cu 40 Pa mai mare ‘decat cea calculata in 7.3.2.2. NOTA Aceasta include o limit de sigurant arbitra simiar’ la suprapresiunea minima proiectat8 soecifcat th BS 5588-4 7.3.2.4 Nu trebuie permis’ nici o cale de scurgere intre stratul de fur si orice spatiu presurizat dacd ‘suprapresiunea minima proiectata calculatd la 7.3.2.3 depageste 75 Pa. NOTA - Acest erteriy asigura 8 suprapresiunea minima nu se apropie prea mult de suprapresiunea maxima acceptabild care provoaca forte de deschidere a ugilla manerul oriedreiusi care depagesc 100 N. 7.3.2.5 Toate celelaite criteri pentru spatiu presurizat trebuie sa fie conform cu BS 5588-4, 7.4 Sisteme de anunfare a publicului gi de alarmare vocala Nivelele sonore ale sistemelor de anuntare a publicului gi de alarmare vocala gi cele ale SHEVS trebuie 88 fie astfel Incat cand SHEVS este activat, mesajele s se audé clar si inteligibil. Proiectant SHEVS, ai sistemelor de anuntare a publicului si de alarmare vocala trebuie s@ se consulte reciproc etapa de proiectare pentru a optimiza performantele sistemelor combinate. 49 re din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2074 ‘Asociatia de Standard SR CEN/TR 12101-5:2007 7.5 lluminat si indicatoare de securitate ‘inalyimea stratului fara fum aleasa pentru scopurile de proiectare trebuie s& fie suficient de mare pentru ca baza stratului ascendent de fum sa fie deasupra iluminatului de siguranfa si indicatoareior de evacuare de urgent 7.6 Sisteme de control computerizate 7.6.1 Cand functionarea SHEVS este condusd sau legata la un sistem de control computerizat, orice modificéri la softul care controleaza functiunile de securitate la incendiu sau modificari la calculatorul pe care se ruleaza softul nu trebuie s& afecteze functionarea SHEVS instalat. 7.6.2 Cand sunt facute astfel de modificar, trebuie sa fie testat intregul SHEVS prin detectare de incendiu simutata, de exemplu prin introducere de fum in detectoare pentru @ confirma functionarea corespunzatoare a SHEVS in conformitate cu proiectul 3 Modul de securitate la incendiu trebuie s8 ignore modul de ventilare general zilnica. 7.7 _ incalzire, ventilare si climatizare (HVAC) 7.74 Comentariu Un sistem HVAC (sau un sistem de climatizare $i de ventilare mecanica) este proisctat sd realizeze objective diferite in comparatie cu un SHEVS. Nu doar cantitafile de gaze sunt de obicei mai mici, dar ele sunt in general deplasate in diferite direct. De exemplu, pentru sistemele HVAC este normal s& ‘se introduc aerul proaspat pe la partea superioard a incéperi $i sd se evacueze aerul uzet pe la partea inferioar’); este opusul a cea ce se recomanda pentru un SHEVS, Chiar cand un sistem HVAC @ fost opnt, tubulatura sa pot oferi cai pentru o deplasare nedorita @ fumului dacé nu au fost uate masuri pentru a proveni sa se intémple aceasta. Sistemele HVAC pot fi incorporate, in totalitate sau partial, inf-un SHEVS. Unde s-a féicut aceasta este necesar s& se izoleze acele pérti neincorporate $i sd se asigure c& partile care sunt incorporate indeplinesc aceleasi standarde de performanta ca si restul SHEVS. Clepetele care pot fi resetate ‘numai manuel pot face incercarea functionaii corespunzdtoare a SHEVS foarte difici8, Prin urmere, este necesar ca aceste clepete de fum si fie capabile a fi atét deschise, cét si inchise prin mecanisms actionate mecanie. Daca temperatura aerulul in interorul unei clddii, de exemplu intr-un atrium, este mai sc&zut8 decét cea extemé astfe! incat stratul de fum ascendent inilal fierbinte este el insusi mai rece decat aerul exterior, deschiderea unui SHEVS face ca stratul de fum si fie evacuat pe la partes de jos. Aceasta poate afecta negativ caile de evacuare. 7.7.2 Recomandari 7.7.2.4 In cazul unui incendiu intr-o clédire sau intr-o zona de control al fumului, ventilatoarele HVAC trebuie sa fie oprite automat printr-un semnal de la instalajia de detectare, numai daca sistemul HVAC este incorporat in SHEVS. 7.7.2.2 Pentru a impiedica deversarea fumului dintr-o zond de control a fumului in alta prin tubulatura HVAC, clapete de fum trebuie sa fie instalate la limitele zonelor de control al fumului, Aceste clapete trebule sd functioneze ta primirea unui semnal care este emis de sistemui de detectare. Aiternativ proiectantul sistemului de control al fumului trebuie s8 demonstreze prin calcul c& fumul nu este posibil s& treacd de la o zona de contro! al fumulul in alta si s& dovedeasc’ cu ‘documente aceasta in conformitate cu 4.7.3. 7.1.2.3 Toate clapetele de contro! al fumului din acea parte a sistemului HVAC care corespunde Zonei de control al furnului afectate trebuie s& intre tn funcjiune in pozitile lor operalionale in caz de incendiu simultan cu ventilatoarele HVAC. 7.7.2.4 Functiunile descrise de la 7.7.2.1 pana la 7.7.2.3 trebuie sf fie intens verificate dupa ce {ost instalat sistemul, prin crearea unui semnal de detectare a furmului 50 [Asociatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 SR CENITR 12101-5:2007 7.7.2.8 acd parti din sistemul HVAC sunt utlizate in SHEVS, acele parti din sistemul HVAC care sunt incorporate in SHEVS trebuie 88 respecte toale recomandarile corespunzatoare din acest raport tehric. 7.7.2.6 Toate clapetele de control al fumului trebule sa fie capabile si fie deschise gi inchise printr- un dispozitiv mecanic. 7.7.2.7 Dispozitivele de evacuare naturalé a furului si gazelor fierbinfi nu trebuie sé fie utiizate acolo unde SHEVS deserveste un spatiu inalt intr-o cladire care este climatizata la o valoare mai mare de 10°C sub temperatura anticipata a aerului ambiant exterior. 7.8 — Sisteme de securitate Sistemele de securitate nu trebuie s& afecteze negativ functionarea SHEVS. De exemplu, acolo unde se recomand ca ugile 68 actioneze ca admisil de aer gi pot fi blocate o parte din 2, ele tebuie sa se deblocheze si s& se deschida automat cand este activat SHEVS, Dispozitivele de securitate nu trebuie $8 blocheze caile de evacuare sau s8 impiedice accesul pentru stingere a pompierilor. 51 SR CENITR 12101-5:2007 Anexa A (informativa) Valori admise pentru fluxuri de degajare a cdldurii ‘Desi s-au definitivat unele cercet&ri asupra fiuxurilor de degajare a caldurii pentru un numar de materiale analzate individual, acestea nu sunt relevante pentru un incendiu in toate situatile. Este posibil ca o gama larga de materiale combustibile sa fie implicata in orice incendiu. De aceea nu este aplicabid o valoare specifica a unui material, dar este necesar sd se evalueze fluxul de degre 8 calourii at&t a valoniridicate ct gi a cele! scdzule, pentru a determina ce rezulta in cazul cel mai defavorabil. Urmatoarele valor si ecuatii pot fi utilizate pentru a calcula fluxurile de degajare a caldurii ridicata $i sc&zuta pentru situatia cu sprinklere sau fara sprinklere, dupa caz. Pentru incenali cu sprnklore: Gi ectua) = 250 KW? Oi tescas) = 625 KW? Pentru incendii fra sprinklere cu focare combustibile peste 2 m Inaltime: ica = 250 KV? toca) = 1250 kW? Pentru incendii fara sprinklere cu focare combustibileintre 2 m sié cana) = 250 % (hy 1) KW? Gi. eet) = 1250 * (hy -1) KWim? Aceste ecuati nu se aplic’ la depozitele cu rafturi si sive inalte descrise in 6.1.2, 5 : & a 8 = 5 8 = 5 @ : a g 3 a 8 4 3 3 z 52 ja de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 Aso SR CEN/TR 12101-6:2007 Anexa B (informativa) Pana de fum care se ridica direct din incendiu in rezervorul de fum B.1_Pene de fum deasupra incendiilor mi specificata ~ unde inaltimea de aer curat este Penele de fum deasupra incendillor mari sunt cele unde: 310-(4/)"* 1) ‘Antronarea de aer in pana (care este cantitatea de aer amestecat in gazele degajate din incendiu cand se ridica) este mare. Pentru toate scopurle practice masa produselor de ardere existente poate fiignorata gi gazele din furn pot fi tratate in ecopul calculului ca aer fierbinte contaminat. Viteza aerului antrenat in pana de fum care se ridica deasupra incendiuiui (M), exprimata in Klograme pe secunda (kg'8") poate fi obfinutd folosind ecuatia B.2: My=cer” (82) unde , este egal cu 0,19 pentru incdperi mari precum sali de spectacole, stadicane, spafi mari deschise pentru birour, etaje de atrium etc., unde plafonulttavanul este mult deasupra incendiului; C, este egal cu 0,337 pentru incdperi mici precum magazine, birouri celulare, camere de hotel ete. cu deschideri de ventilare predominant pe o laturé a incendiului, de exemplu de la o fereastra a biroului ‘umai pe un perete. NOTA 1- Prin urmare pentru majoritatea Inc&perilor mici se epliod aceasta valoare. Ecuatia B.1 a fost validata experimental pentru incendi in spatii mari cu fluxuri de degajare a calduri Intre 200 kWm? si 1800 KW-m”, Nu existé nici o informatie disponibila pentru a demonstra cum ecuatia B.2 (sau orice alternative curente) poate fi modificata pentru a fine seama de efectele interacjlor jeturilor sprinklerelor. In consecinta ea este utilizata aici nemodificat Demarcatia intre inc&peri mari si mici este determinata de capacitatea aerului care intra de a curge in pana care se ridica de pe toate laturile. Cu cat mai Ingusta devine Incaperea, cu atat mai putin ugor ‘aerul poate fi antrenat in pana. Incdperile celulare mici sunt considerate a fi cele in care dimensiunea maxima a incdperii este mai mica sau egald cu de cinci ori diametrul marimii modelului de incendiu gi aerul de admisie poate intra numai dintr-o directie. Figura B.1 ilustreaz& aceasta situate. NOTA 2 - Aceasta dimensiune de demarcatie fost aleas& arbitrar gi nu af@ 0 baz teoreticd. Sunt foarte agteptate corceti In acest domeniu. 53 0872014 3 = 5 £ : 3 é 5 8 3 2 ‘SR CEN/TR 12101-5:2007 3 Legenda 1 Incdperi celulare 2 Curgere restrictonaté @ aerului la incendiu gi pana 3 Lafimea deschideri (W) 4 Latimea incsperii< 5D Figura B.1 ~ Dimensiune limit’ a unel incaperi celulare 8.2 Pene deasupra incendiilor mari ~ proiecte de control al temperaturii In proiecte de contro! al temperaturii, este specificat’ temperatura gazelor din rezervorul de fun deasupra temperaturii ambiante (0). Fluxul de caldurd prin convectia in gazele din fu care intrd In stratul de fum ascendent este de asemenea cunoscut. Debitul masic care intra in stratul ascendent este calculat folosind urmatoarea ecuatie: e Mp (8.3) NOTA - Dacd se doreste sa se calculeze inaltimea libera in acest caz, poate fi utilzat8 valosrea lui My dedust din ‘ecuat'a 8.3 Impreund cu ecuatja B.2 pentru a calcula ¥. B.3_ Pene deasupra incendiilor mici — unde este specificata inaltimea libera Penele de deasupra incendiilor mici sunt cele unde: vy >106(4,P8 es ‘Antrenarea aerului in pana de deasupra unui incendiu mic poate fi aflata astfe: a) _ Se calculeaza intai z,, inditimea origini virtuale a penei masuratS deasupra partii superioare a combustibilului care arde, folosind ecuatia B.S: 02. D0983-984 (85) jin Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 Asociatia de Standardizare SR CEN/TR 12101-5:2007 b) Se exprima inaltimea libera Z, masurata deasupra parfii superioare a combustibilului care arde. ©) Se calculeazé debitul masic care intra in stratul de fum folosind ecuatia B.6: My = 0071-08? (2 aa". 12.0006-09° (2 | 6) B.4 _Pene deasupra incendillor mici — proiecte de control al temperaturii Procedure de calcul, care este foarte asemanatoare cu cea de la B.2, este urmatoarea Se calculeaza M, folosind ecuatia B.3. Dacd trebuie calculaté inditimea liberd, se utilzeazd aceasta valoare a iui Myin ecuatile B.5 gi B.6 pentru a afia Z gi apoi Y. B.S Pene deasupra incen lor la depozite cu stive inalte Pentru bunuri depozitate in stive inalte parametii de incendiu proiectali care rezulté din 6.1 au valori stabilte pentru perimetrul de incendiu accesibil aerulul din vecinatate (P) si pentru temperatura stratului deasupra ambientului, de deasupra incendiului (@,), De asemenea este specificatd pozitia bbazei stratului de fum ascendent in rezervor, obtinandu-se o valoare pentru inaitimea liber Y. Debitul masic de gaze din fum care intra in strat (M) poate fl calculatfolosind ecuatia B.2 cu C, egal cu 0,19. NOTA - Aceasté evaluare este aproximatva Dacd este necesar sa se calculeze fluxul de caldura prin convectie care intr in stratul de fun (de ‘obiesi aceasta nu este necesara) poate fi utlizald aceasté valoere a lui M, cu ecuatia B.3 pentru a calcula Q, B.6 —Mall-uri cu un singur etaj (monoetajate) — incendiu intr-un magazin invecinat Debitul masic al gazelor din fum care intra in rezervorul de fur intr-un mall cu un singur eta de la un incendiu tntr-un magazin adiacent este aproximativ dublul cantitatji care ar corespunde daca incendiul ar filocalizat in mall, cu aceeasi indltime la baza stralului de fum, adic’ dublul rezultatului ecuatiei B.2 unde C, este egal cu 0,19. Figura B.2 ilustreaz8 ventilarea fumului intr-un mall cu un singur eta) 56 Asociatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 ‘SR CEN/TR 12101-5:2007 2 3 Legend’ 1 Mall 2 Magazin (incdperea incendist) 3 Magazin Figura B. =Ventilare a fumutut intr-un mall cu un singur etaj Rezulta ca debitul masic al gazelor din fum care intré in stratul de fun din mall este dat de urmatoarea ecuatie: 138PY% (87) ‘Acesta este rezuttatul unel corelatii empiric care devine nevalabis daca baza stratului este prea sus fala de partea superioara a deschideri' magazinului. Dacd aceasta diferenta de inaitime este mai mare de 2 meste necesar sa se calculeze antrenarea folosind metoda pentru pene de fum (a se vedea 6.3, 645165). 56 Asociatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 26/08/2014 ‘SR CEN/TR 12101-5:2007 ‘Anexa C (informativay Curgerea gazelor fierbi incendiate intr-un spatiu adiacent C4 Incendii ontrolate de suprafata combustibilului Un model de incendiu este controlat de suprafata combustibilului daca in strat rezulta temperaturi prea scazute pentru a induce fiashover. Toate celelalte incendii sunt (sau vor deveni rapid) generalizate. Debitul masic in afara deschiderii incdperi (sau ferestrei) poate fi calculat astfel Debitul masic al gazelor din fum care trec printr-o deschidere verticald (M,), exprimat in kg: determinat din urmatoarea ecuatie: cen (C1) Weng “34 NOTA 1 - Num&rul .2"in ecuatia C.1 este rezultatul combin&til diversilor parametr gi are dimensiune Dacé fluxul de fur se apropie direct de o margine de disipare, dar nu de ecran, de exemplu unde plafonul este la nivelul parti superioare a deschiderii, C, = 1,0. Pentru alte scenarii poate fi acoptata urmatoarea procedurd, 'm, calculat mai sus este utiizat cu veloarea corespunzatoare a Qy pentru modelul de incendiu si ecuatia B.3, pentru a calcula temperatura medie a gazului deasupra ambientului, ©, la deschidere. Dacd ©, < 68 °C, atunci nu este valabilé ecuatia C.1 gi in loc trebuie s& fie adoptate metode ingineresti de securtate la incenciu in acest ultim caz, trebuie sé fie oferita Intreaga documentatie de sustinere, Inaltimea stratului urmator de fum prin deschidere (D,), exprimata in metri (m)} este determinata din: Mays aay ea unde Dy este inaltimea stratului urmator de fum in planul deschideri, masuratd sub partea de jos a ‘ecranuiui in metri (m) sau sub plafon al comisei daca acesta nu este ecran la deschidere (a se veciea figura C.1). NOTA 2 - Numarul 2" In eouatia C.2 este rezuttatul combinaril diversior parameti si are dimensiune. 57 Asociatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 22/08/2014 SR CENTR 12101-5:2007 Legenda 1 Marginea de disipare 2 Deschidere Figura C.1 ~ Curgere in afara unei deschideri cu balcon inalt Legenda 1 Marginea de disipare 2 Deschidere Figura C.2- Curgere in afara unei deschideri cu balcon cu ecran si aparent Parametrul Cz din ecuatie C.2 este un coeficient de descarcare care afecteaza curgerea in exterior a gazelor ascendente la deschidere (a se vedea figura C.2) si reprezinta efectul unui ecran existent Ia ‘acea deschidere, 58 Asociatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 SR CENAR 12101-52007 Daca fluxul de fum se apropie direct de marginea de disipare fara ecran, adic unde plafonul ajunge la Partea de sus a deschideri, Cy = 1,0. Aceasta corespunde ta fluxul de fum care ajunge la marginea de disipare din figura C.2. Daca exista un ecran la marginea de disipare, perpendicular pe directia de curgere, grosimea ‘ecranului (Ds) este definita ca fiind grosimea ecranului la deschiderea incaperi, masurata sub plafonul cornigei in interiorul inedperitincendiate. Pentru alte scenari pot fi adoptate urmatoarele procedur: a) Se face 0 evaluare inijiala a debitului masic folosind ecuatia C.1 si 0 valoare experimentala a Cy (Cao = 0,85) gi astfel poate fi facutd o evalvare intial a indiimii stratului cere de curgere Dy din ‘ecuatile C.1 si C.2. De mentionat c& ecuatia C.2 este simpliicata si aproximata. Cand este suficient de exacta pentru scopurile proceduri iterative descrise aici, este mai potrvit $8 se utlizeze ecuatia D.3 unde a fost calculatd grosimea reala a stratulul b) Daca Dy ¢ 2 D, [pe baza valorii calculate a lui D, de la punctul a)] se continud cu vaiorile calculate la punctul a) in restul calcululu. ©) Daca Dy 5 0,25 Dy [pe baza valorii calculate a lui D, de la punctul a)] atunci se considera C, egal cu 1,0 gi se recalculeaza noite valori ale M, gi Dy. Se utizeaz& noile valori in calculele ulterioare, 4} Daca 0,25 Dy 2 Dy [pe baza valorii calculate a lui X de la punctul a)] atunci se considera C, egal cu 0,8 gi se recalculeaza noile valori ale M, si Dy, Se utiizeaza notle valori in calculele ulterioare. NOTA 3 - Uneori aceasta metoda da crestere tn anumite situali, c&nd recalculata, valoarea lui Dy intra tnt-un domeniu difert, care aparent sugereazé o valoare ciferté a lui Cs. Limitirle inerente Tn aceasi® metoda de evaluare fac astiel de situati inevtabile. Penttu scopul calcululul astfel de situafi sunt Ignorate si sunt utlizate valorie lui Cadate de procedura detaliaté de la a) pan a d}. NOTA 4 - Este de dort ca aceasta procedur’ pentru evaluarea unei valor 2 lul Cy pentru ecrane intermediare groase sa fie nlocuté de 0 procedura mal precisd in lumina cercetailorulterioar. €.2 Evaluarea flashover ‘Sunt posibile cateva metode. Este aproximata urmatoarea procedura. Folosind valoarea lui M, caiculaté din ecuatia C.1 si fluxul de caldura prin convectie la deschidere, Q.,, se calculeaza temperatura stratului deasupra celei ambiante folosind ecuatja C.2: 6, - 2 (C2) Se calculeaza temperatura stratului folosind ecuatia C.3: ne Hambrent (C3) ‘Daca ty 2 560°C, incendiul se generalizeazé in intreaga incapere. €.3__ Incendii generalizate Nu este practica uzual si se bazeze proieciele de ventilare de evacuare a fumului pe incdperi cuprinse de incendii generalizate, deoarece ele implica de obicei flacari care trec in gi printr-un spatiu mai mare. Radiafia termica de la aceste flacéri poate reprezenta un pericol semnificativ in spatiul adiacent. Este de dort ca sistemele de ventilare de evacuare a fumulul si c€lduril bazate pe incendii flashover in incaperi sé fie analizate separat, cu dovezi detaliate furnizate de proiectant pentru a justifica aceasta aproximare in conditile proiectului sau. C4 Fanta de oxtractie Este posibil s8 se previna trecerea gazelor din fum prin deschiderea incéperii prin evacuarea furnului si aerului printr-o fanté la partea de sus a deschideril care traverseaza intreaga lajime a deschideri. NOTA - Acest principiu este discutat mai pe larg In anexa D. 59 Asociatla de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 SR CEN/R 12101-5:2007 D.3 _ inaltimea barierelor de fum la marginea golulul pentru a preveni deversarea ‘Daca un strat ascendent de fum fierbinte curge sub un piafon si intalneste o barierd transversal, se propaga lénga acea barierd si, cand gazele sunt aduse la un obstacol, energia cinetic& a stratului care avanseazd este transformata in energie potentiald ascendenta langa barier&, Cand se proiecteaza un sistem de ventilare de evacuare a fumului si gazelor flerbint in care ecranele aparente actioneaza ca rezervoare, este adesea necesar sa se controleze calea de curgere a furului folosind ecrane bariere de fum. De obicei acesiea sunt instalate in jurul marginii golunlor pentru a preveni curgerea fumului in sus prin goluri. Dacd marginea golului este inchisd spre incSperea incendiata aceasta inaitime locala poate face ca fumul sa curga sub barlera de fum gi sa urce prin gol, putand afecta capacitatea de evacuare de la alte etaje. De aceea este necesar ca ecranele de la marginiie golurilor sa fie suficient de inalte pentru a cuprinde au numai stratul stabilt ci gi pe cel suplimentar ‘ocal din afara incdperiiincendiate. Marimea inaitimil locale poate fi determinata cin ecuatia D.4. Inaltimea stratului stabilt (ds) sub balcon imediat in aval de inalfimea locala se determina in primul rand folosind procedura de proiectare data NOTA: De obicei aceasta inseamnd inaijimea stratuiui stabilit in canalul format intre ecranul de la Marginea goluiui si fatada incdperi inaitimea suplimentara, Ads, poate fi apoi determinaté folosind ecuatia D.4 care permite sé fie calculate inaifimile totale minime necesare (dp + Ads) ale ecranului de la marginea golului Ion a Figura G.2 ~ Evaluarea tui hy in cazul unisi acoperig cu o structura aparentd gi un parapet G.1.2_Amplasarea orificilor de ventilare naturala este posibilé in orice caz pentru care incercafile in tunel aerodinamic erata c ventitatorul nu este supus le suprapresiune. G2 Zone de aspiratie Zonele de aspirali pe fatadele unei cladii datorita vantului sunt apreciate a f arilelaturior adiacente fajadei expuse vantulu, care se Intinde de la cele doud coltur le 0 distanta, D.,, masurat de-a lungul laturilor i care acoperd intreaga inaitime a fajadei. Simbolurile utiizate pentru evaluari sau calcule ulterioare sunt prezentate in figura G.3, 70 Asoclatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 SR CEN/TR 12101-5:2007 Legenda 1 Directia vantului 2 Zone de aspirate Figura G.3 - Zone de aspiratie care afecteazi amplasarea deschiderilor de admisie Daca by este lungimea dat’ a fafadei expusd la vant, D., este evaluata aste!: daca by > 2 fy atunci Day = 2 h + dae by $2 hy atunci Dyy = Zona de aspirati intense se extinde pana la 2. de la marginea limita a fajadei gi nu este potrivit s& 5 ‘se instaleze deschideri de admisie in aceasta zona, n Asociatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 SR CEN/TR 12101-5:2007 ‘Anexa H (informativa) Devierea barierelor de fum suspendate liber H.1 0 bariera de fum care nu atinge pardoseala Daca existé o deschidere mare sub barierd si baza stratului de fum este blocata la partea de jos a barierei, forta datorita ascendentei stratului de fum actioneaz’ orizontal (negliiénd efectele de curbare si al fortei ascensionale aerodinamice) la centrul de presiune. NOTA 1 - Aceasta este 0 aproximare simpilicatoare rezonabild In majortatea proiectelor, De obicel proiectantul trebuie sa calculeze lungimea materialului barierei (oh) pentru a se asigura c& bariera de furn refine incd stratul de fu fara scurgere chiar cénd bariera este in pozitie deflectata. in practica bariera se curbeaza sore exterior precum panza unei corabii cu panze, dar analiza care urmeazé presupune c& bariera rmane rigid’ si se curbeazd daca este suspendata de marginea superioara. La finalul analizei se introduce intentionat un coeficiont de siguranté pentru a compensa curbarea. Forfele care actioneaza asupra unei bariere de fur suspendate liber sunt iustrate Tn figura H.1 Momentul de rotajle dincolo de stratul de fum pe metru de lungime pe orizontala este dat de ecuatia HA ed, (Ht) Momentul de revenite este dat de ecuatia H.2 ed, (2) ( 4, m+m, 72 Asociatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 SR CEN/TR 12101-6:2007 Legendas 1 Culia berierei de fur 2 Forte ascendenta 3 Bara inferioaré 4 Mg ora de groutate) Figura H.{ - Forte care actioneaz asupra unei bariere de fum curbate Cénd este in echilibru, deflectia este data de ecuafia H.3: (.2)-Bam © -di | aan Vr H3) {mem,-$)-1, 2 unde (1,2) este 0 constanta empiric’ care ia in considerere curbarea barierei, Bariera este curbata fata de verticald la un unghi astfe ) 7 Lungimea totalé a barierei necesard pentru a retine, stratul cand se curbeaza (ch) este data de ecuatia HS 73 \USTING SERV SRL, 28/08/2014 H © : & z z a 8 5 a i z ‘SR CEN/TR 12101-5:2007 tan” dy = dy #4, tan] 8A (Hs) Metoda de rezoivare pentru d, este urmatoarea 2) seia 0 valoare pentru ch 2 de; b) se calculeaza d. folosind ecuatia H.3; ©) se calculeaza d, folosind ecuatia H.5; 4) se repeta etapsle de la a) pand la c) cu noile valori considerate ale lui d, pana ce valoarea ch calculata In etapa c) este acceptabil de apropiaté de valoarea luata in etapa a} a aceleiasi reiterar NOTA 2- Se recomands ca diterentele mai mici de 1 % s8 fle acceptate. Aceasta este valoarea corect8 a lui dh ©) se aplicd un coeficient de siguranta pentru a permite curbarea barierei, prin addugarea unei lungimi supimentare Ad, = 1,7 (dh~dy). unde constanta este empiricd Deci lungimea instalata totald este dh + Ack, H.2 Bariere care inchid o deschidere alta aplicatie a unei bariere de fum este s& realizeze Inchiderea unei deschideri intre un etaj si un strat de fum mai inalt, de exemplu 0 deschidere a unui etaj mal Inalt spre un atrium in care stratul de fur este mai inalt decat acea deschidere (a se vedea figura H.2) Aceasta bariera de fum se poate curba fala de vertical sub acjiunea portantei gazelor din strat de o fafa, intr-o maniera similara cu cea de la bariera suspendata liber discutatd In H.1. 4 ‘Asociatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 SR CEN/TR 12101-5:2007 4 Legenda 1 Cutla barierel de fun 2 Forfa ascendenta 3 Baraintetioara 4 Nag. (fora de greutate) Figura H.2 — Forte care actioneaza asupra unei bariere de fum curbate care inchide o deschidere into maniera simitard cu H.1, momentul de rotate dincolo de stratul de fum pe metru de lungime pe onzoniala este dat de ecuatia H.6 smh Or, 67, 2 B-d, ~2-dy)-d5 (46) ‘Momentul de revenire este dat de ecuatia H.2. ‘Cand este in echilibru, curbarea orizontala este data de: (1.2)- Pans “Os -B-d, =2-40)-d5 6-7, {mem, +) factorul (1,2) este considerat a fi acelasi cu cel pentru ecuatia H.3 (H.7) unde Lungimea totala a barierel necesara pentru a refie siratul cand se curbeaza (dh) este data de ecuatia HB: 5 Asociatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 SR CEN/TR 12101-5:2007 dy = dg +d, tn] (H8) Metoda de rezolvare pentru ch este urmatoarea: a) se lao valoare pentru d,2 4,; b) se calouleaza d, folosind ecuatia H.7; ©) se calculeaz’ dh folosind ecuatia H.8: 4) se repeta etapele de la €) pnd la c) cu noile valori considerate ale lui dy pana ce valoarea dy calculaté in etapa c) este acceptabil de apropiatd de valoarea luata in etapa a) a acelviagi reiterai. NOTA 2 - Se recomansda ca diferentele mai mici de 1 % sA fie acceptate, Aceasta este valoarea Ul dh ) se aplicd un coeficient de siguran{4 pentru 2 permite arcuirea barierei, prin adéugarea unei lungimi supimentare Ad, = 1,7 (cy ~d,), unde constanta este empiric. Deci lungimea instalata totald este d, + Ad, 76 Asociatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 ‘SR CEN/TR 12101-5:2007 Anexa | (informativa) Spatiu aparent inchis L1— Generalitati Un spatiu aparent inchis este un spatiu tridimensional intr-un rezervor de fum sau intr-un spatiu care Contine rezervorul de fum. Este limitaté la partea de sus de un plafon neperforat, de exemplu acoperis sau balcon si lateral de structuri etange la fum, de exemplu perefi, plafoanele comnigel structurale sau ecrane de fur 51 la partea de jos de un plafon suspendat care are mai pufin de 25 % din aria ‘geometricd liber’ capabila de a fi penetrata de fur. Intr-un spatiu aparent inchis o suprapresiune este provocaté de ventilare de evacuare natural sau mecanica astfel Incat fumul din interiorul acestui Spatiu este indepaitat direct. Fumul de sub plafonul suspendat este condus in spafiul inchis aparent prin deschiderile din piafonul suspendat in spatjul din care este indepértat prin ventilare de evacuare Naturalé sau mecanica. Figura 1 llustreaza acest principiu 1 Legenda 1. Evacuare prin ventilare naturalé sau mecanic& 2 ALC, 880 Yaw 3 BPE 4 Baza stratului de fun 5 Batierd de fum 6 Condit ambiante Figura |.4 — Spatiu aparent inchis Pot fi identificate doug tipuri de spati: spatiu aparent inchis ventilat natural gi spatiu aparent Inchis ventiiat mecanic, 7 Asociatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 SR CENAR 12101-5:2007 1.2 Spatiu aparent inchis ventilate natural Pentru scopurile proiectului spatiul aparent inchis ventilat natural poate fi privit ca un dispozitiv natural echivalent care are urmatoarele caracteristc. Limita sa inferioara, adica limita de jos a spatiului aparent inchis, este plafonul suspendat. De acees adéncimea stratului de fum, d,, pentru scopurile de proiectare a rezervorului este masurata in jos de a piafonul suspendat la baza furului de sub el. NOTA - Totusi, pentru a calcula performanta dispozitvelor pentru ventiare naturala a fumului, Inatimea stratulul este specificaté afi cea sub Centrul ventlatcarelor de evacuare a gazelor din fum din spaful aparent Inchis pang la exterior. Efectul spajiului aparent inchis asupra ventilarii de evacuare poate fi exprimat ca un coeficient de erformanta echivalent, care este aplicat la aria totalé a ventilatoarelor care evacueaza din spatiu spre exterior. Acesta combina efectul deschiderilor din plafonul suspendat si ventitatoarele care evacueaza din spatiul aparent inchis la exterior. Aria libera efectiva @ combinatie’, Coan Aas. poate fi determinata din ecuatia I.1 1 1 1 ot 3 = aay 2 CoA PCa? Corian Avon)” Aceasta arie liberé aerodinamicd, Cecrisiet Aue, @ ventilatorului echivalent spatiului aparent inchis poate fi utilizata in ecuatia F.6 sau F-7 cand se calculeaza performanta de ventilare natural a SHEVS, 1.3 Spafiu aparent inchis ventilat mecanic Partea superioard a stratului de fum ascendent din rezervor este considerat din nou plafonul Suspendat (in acelagi mod ca gi la spatiul aparent inchis ventilat natural) Ventilatorul(ele) mecanic(e) care evacueaz’ din spatiul aparent inchis, proveacd o diferent de presiune, Apis Intre spatiu si partea superioara a stratului de fum de dedesubt Debitul volumic proiectat, V, care este evacuat din stratul de fun de sub spafiul aparent inchis, poate fi calculat in conformitate cu 6.6 gi este egal cu suma debitelor volumice, Vu, prin deschiderile separate din spall aparent inchis, prin plafonul suspendat Debitele volumice, Va, cauzate de Aan $i pierderile de presiune rezultate, Apa, datorita impedantei de curgere pot fi calculate folosind metodele obignuite de calcul HVAC, adica Ap, este adaptat astfel incat pierderile de presiune, Ap, la deschiderile de evacuare sunt depasite si Le (12) Valoarea maxima, Ap., este utlizaté de protectant ca sistem de baz de presiune diferentials necesar pentru a realiza o presiune diferential. 78 fe Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 ‘SR CEN/TR 12101-6:2007 Anexa J (informativa) Depresurizarea atriumului JA Principii de depresurizare JAA Doprosurizare natural In orice structura cu deschideri de ventilare naturala la nivelurie superioare gi inferioare gi cu 0 cantitate de clduré prinsa fn interior, este creat’ o viteza de ventilare datorita efectului de cog Pentru ca aerul sa se deplaseze spre exterior prin deschiderea de la nivelul superior, presiunea interna fa nivelul superior este mai mare decat presiunea externa, altfel nu ar fi nici o deplasare a aerului, In mod similar, pentru ca aerul s8 curga spre interior la nivelul inferior, presiunea Inter la nivelul inferior este mai mica decat cea din exterior. Astfel este o pozite in structurs unde presiunea din interior este egala cu cea din exterior. Aceasta este cunoscuta ca plan neutru de presiune (NPP). Deschiderile situate ia NPP nu au curgere de aer prin ele deoarece nu este presiune diferential& la cel punct. jin cladirile unde este instalat un sistem de ventilare si aria orificiului de intrare este egalé cu aria ofifciuiui de evacuare, NPP existé aproximativ a miloc in stratul de fum (a se vedea figura J.1). Dacd atia orfciului de intrare este maf mic decat aria orficlului de evacuare, atunci NPP se deplaseaza in us (a se vedea figura J.2), 1 1 (4 =r | CEE Legenda 1 Deschidere de ventiare 2 Sourgere 3 Planneutru de presiune 4 Orifciu de admisie: egal cu aria onficului de evacuare Figura J - Plan neutru de presiun ventilare longitudinal 9 jatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 SR CENTR 12101-5:2007 Legenda 1 Deschidere de ventilare 2 Scurgere 3. Oificiu de admisie cu aria mai mick decdt aria orfciulul de evacuare 4 Plan neutru de presiune Figura J.2 - Plan neutru de presiun entilare longitudinal Deschiderile de deasupra NPP sunt sub 0 presiune pozitiva (definita ca pozitiv’ din afar de la atrium). Astfel este 0 curgere de fum de la atrium in incaperi deasupra NPP prin orice cale de scurgere care poate exista ‘Totusi, manevrarea atenté @ NPP il poate ridica Ia o inailime sigura deasupra nivelurilor sensibile, nde este mic sau nu afecteaza presiunea pozitiva de deesupra (a se vedea figura J.3) 1 ' ii =Te Legenda 1 Deschidere de ventlare 2 Plan neutu de presiune 3 Onfciu de admisie mult mal mic decal aria orificiulul de evacuare Figura J.3 - Plan noutru do presiune deasupra celui mai de sus otaj cu scurgeri Presiunea in atrium sub NPP este mai joasa decat presiunea ambiant8, astfel o& orice curgere de aer este de la incdpere in atrium. Astfel nivelurile de sub NPP sunt protejale de contaminare cu gaze fierbingi gi fum 80 Asociatia do Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28! SR CEN/TR 12101-5:2007 NPP se intinde undeva in inditimea stratului de fum in atrium depinzand de factori precum raportu arilor de admisielde evacuare, temperature gazelor, presiunite vantulul ete. El nu este baza real8 a stratului de fur, desi poate aparea aceasta confuzie. Ecuatia care descrie dependenta de mai sus, in absenta efectelor vantului, este urmatoarea: Cosh wt) (Ay Ecuata J. reprezinta condita cand atriumul are o cale dominanté de admisie a scurgeri din exterior, de exemplu usi de acces, dar cdi de scurgere mai mic inte atrium, restul cliri si exterior. Este dificil sa se dea 0 simpli reguld generala pentru a identifica cénd o cladire poate fi privité ca avand 0 singura cale de admisie dominant. Cu toate acestea poate fi suficient s& se adopte urmatorul ghid din domeniul respectiv de infitrare a aerului. Poate fi presupusé o admisie dominant daca aria totald a tuturor deschiderilor de sub baza stratului este mai mare decat dublul ariei totale a tuturor deschiderilor de deasupra bazei stratului (exclusiv aria ventlatoarelor), Cu tehnica de mai sus este posibil ca atriumul s& fle umplut in intregime cu fur in care caz dh se apropie de inaijimea atriumului (H), adica dy >H. Acolo unde a fost determinaté temperatura stratului de fum, de exemplu din 6.6, este o sarcina simpla 184 se calouleze vitezele de ventilare pentru un sistem pur de depresurizare folosind ecuatia J.1 Daca NPP a coborat sub nivelul dort prin proiect atunci unele din etajele mai inalte pot fi amenintate. Aceasta poate creste prin marirea ariei reale de admisie prin scurgere disponibile, de exemplu unde Pompierii au deschis ugile de acces la atrium pentru a cerceta gravitatea incendiului. Un proiect eficient de depresurizare poate preveni infltarea furului in spalii adiacente spre pardoselile mai Inalte chiar in aceste condi. ‘in plus, este posit ca incendiul $4 poata provoca spargerea ferestelor atat pe fatada externa cat gi pe fatada spre atrium 2 inc&perii incendiate. in acest caz arile sparte pot actiona precum o cale dominanta de scurgere de la exterior Astfel este necesar sa se evalueze toate caile potentiale de admisie a scurgeriifolosind ecuatia J.1 ‘Simpla abordare aplicata aici nu este valabilé acolo unde caile de scurgere transversal prin marginea atriumului au ari apreciabile pe unele etzje (desi toate arile de scurgere de sub baza stratului de fur pot f insumate ca find la baza stratului pentru scopurile caicululi folosind ecuafa J.1). Dac& sunt c&i de scurgere apreciabile pe unele etaje deasupra bazei stratului poate fi folosit acelagi principiu de depresutizare, dar atunci este utilizat un calcul mut mai complicat al refelei de curgere. Acesta este In afara scopului acestui raporttehnic. J4.2 Depresurizarea naturald gi prosiunile vantului NPP este sensibil la efectele vantulul gi presiuni de vant contrare pot face ca NPP s& cada intr-o pozitie inferioara pe latura dinspre vant a cladifi, contaminand posibi etgjele cele mai de sus dinspre vant, Rezulta c& procedura de depresurizare proiectata trebuie sa ia In considerare forfa vant Pentru a evalua eficienta functionarii sistemului de depresurizare este necesara cunoasterea coeficienfilor de presiune a vantului care actioneazé asupra clair, NOTA - Acegti coeficienti descriu presiunea vantulii orlunde asupra cladini Ia viteza vantului la nivelul acoperigulu ‘Au fost masurati de multe oti coeficient| de presiune a vantului astfel incat poate fi calculaté incércarea la vant structurala. EN 1991-1-4 descre o astfel de procedura, Unde se doreste certitudine deplina pentru o clédire noua sau complicata sunt utiizabile rezultatele observatilor in tunel aerodinamic folosind modele la scara. in practicd este necesar s8 se identifice 81 Asoclatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 SR CEN/TR 12101-5:2007 valorile cele mai defavorabile pentru fiecare etaj, caz in care problema poate fi redusa la o problema bidimensionals, Pentru 0 deschidere de admisie dominanta, pentru a preveni pana de fum in elajele superioare expuse la vant pentru toate vitezele vantului, se aplic& ecuatile J.2 si 1.3. (0-1).c,,-0-¢, 4¢,|s0 wa 2 Tout [Gua antes [Stel aed Presupunénd c& valorile ecuatjel J.2 sunt satistacute, un sistem de ventilare naturalé functioneaza la toate vitezele vantulul. Aceasta implicé faptul c& sistemuul de ventilare de acoperis este supus la presiuni de aspiratie ale vantului in orice moment. Totugi, daca este imposibil s2 se foloseascé un Sispozitiv pentru ventilare naturala pe o anumita claire, n loc pot fi utiizate ventilatoare mecanice, 4.3. Depresurizare mecanic& Este mai difcil s& se calculeze capacitatea necesard de ventilare. Cel mai eficient ventilator este acela a carui evacuare nu este afectata de presiunile vantuiui, Totusi cu un ventilator mecanic, viteza maxima a vantului este intotdeauna evaluat pentru scopurile proiectulul, Debitul volumetric recomandat poate fi caiculat folosind ecuatia J.4: Wa y, [EES] [« = Cy) vig EO i ‘ant Tt unde Vi este capacitatea recomandata a ventilatorului in metri cubi pe secunda (m°.s"); Faw este viteza vantului proiectata in metri pe secunda (ms) Un sistem natural de control al fumului este afectat de presiunile vantului care acjioneazé asupra tuturor deschiderilor din structura. Asttel, diferentele de presiune variaza cu direcjia vantului si pozitia Geschideri, iar curgerea de aer variaza cu viteza vantului. Totugi, cand golul din acoperis este inlocuit cu un ventilator, este necesar s& se modifice diferentele de presiune in cladire pe cale mecanicd ce afecteaza curgerea de aer $i s& se proiecteze sistemul cu © viteza de proiect maxima a vantulul pentru a satisface toate condijle semmnificative, © abordare mai sofisticaté poate fi realizaté prin utlizarea unui anemometru gi avand grupuri de ventilatoare, fiecare grup functionand la o viteza diferta a vantului. Astfel daca viteza vantulul este scazuta, trebuie sa functioneze un grup de ventilatoare si, daca viteza vantului creste, pot fi activate ‘grupuri suplimentare cand este necesar. J.2_ Depresurizare combinata cu un SHEVS (un sistem hibrid) J.2.4 Sistem bazat pe debit de masa NOTA - Figura J.4 itustreaza un exemplu de sistem bazat pe debit de masa Pentru un sistem bazat pe debit de masd se splica urmatoarea procedura: a) Se determina inaitimea de ridicare a penei de fum, cu un model de incendiu ales s& fie pe nivelul deschis cel mai de jos. Aoeasta da de asemenea inailimea stratului de fum (ch), masurata de fa linia centrala a ventilatoruti b)__Se determina debitul masic (M) care intr in baza stratului folosind procedurile indicate e de fa 6.1 pnd la 6.5; ia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 SR CEN/TR 12101-6:2007 ©) Se determina temperatura stratului de fur, folosind procedura indicata in 6.6. Dacd temperatura Stratului de fum este peste temperatura ambianta cu 0 valoare sub 20°C atunci poate fi necesar sa se reconsidere inalimea de ridicare a penei de fum, sau unele (sau toate) nivelurile de jos evacuate independent de atrium; 4) Se stabileste inaimea NPP (¥) asa cum s-a recomandat in 6.11,2.3 deasupra bazei stratului de fum gi se determina valoarea (C, Aya)/(C A)’ din ecuatia J.1;, e) __Folosind valorile (C, Awa)/(C; A)’, a, Mi gi ©, se calculeaza aria de ventilare folosind procedura data in 66; 1) Cu valorile (C, Aval/(C; A)* $1 Cy Aga, Cunoscute, se calculeazé capacitatea de ventilare de admisie. In cazul in care aria de admisie realé disponibila este mai mare decat cea recomandata prin calcul, atunci este necesar sf fie marta aria de ventilare pentru a mentine raportul de (Cy Ara)(Ci A), 9) _ Folosind ecualille 1.2 gi J3 gi coeficienfi de presiune a vantulul adecvati, se veriica functionarea sistemului cu privire la efectele vantului h) In cazul in care efectele vantului pot afecta negativ functionarea sistemului de ventilare naturala ‘sau daca din alte ratiuni este folosit un sistem de ventilare de evacuare mecanica a fumului si gazelor fierbinti, se calculeaz’ capacitatea ventilatorului folosind ecuatia J.4 cu valoare corespunzatoare a vitezei din proiect a vantului; ) Se veriicd faptul ca presiunea de aspiratie anticipata gi/sau vitezele de intrare a aerului sa nu ameninte utiizarea in siguranta a oricdrei cai de evacuare din atrium (a se vedea 6.8). , Legenda 1 Deschidere de ventlare Linia central a ventilaioarelor A.C, Pian neutru de presiune Acmisia AC, Figura J.4 — Principiile sistemului hibrid de ventilare a fumului — bazat pe debitul masic 1.2.2 Sisteme bazate pe tomperatur’s NOTA - Figura J.5 ilustreaza un exemplu de sistem bazat pe temperatura. Pentru un sistem bazat pe temperatura se aplica urmatoarea proceduré: 2) Se decide asupra cresterii temperaturi stratului de fum (6)) compatibilé cu materialul de fajada utiizat; b) Se determina fluxul masic folosing ecuatia B.3; ¢) _ Folosind procedurile indicate de la 6.1 pand la 6.5 se determina inaltimea de ridicare (Y) la baza stratului necesara pentru a da fluxul masic calculat, 83 Asociatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 SR CENTR 12101-5:2007 4) Cu modelul de incendiu la cel mai scazut nivel si luand in considerare Inaltimea necesaré de ridicare (¥) pentru scopurie de racire, se determina adancimea maxima a stratului de fur (d,). Se stabileste inalimea NPP (¥) la cea recomandat’ in 6.11.23 deasupra bazei acestei adancimi a Stratului de fum gi se determina valoarea (C, Aya)/(C, AJ din ecuata J.1; e) _ Cu valoarea recomandata a lui Y se determing adancimea cea mal micd a stratului de fum (dy), compatibilé cu conceptul de depresurizare; f) Cu aceste valori ale (C, Ays)/(C A)?, dh, M $i se calculeaza aria de ventilare folosind 6.6. In azul in care aria de admisie reala disponibila este mai mare dec&t cea recomandata prin calcul atunci aria de ventilare trebuie 88 fie marita pentru 2 mentine raportul (C, Aya! C, A): 9) Folosind ecuatiie J.2 gi J.3 gi coeficientii adecvafi de presiune a vantului de verified functionarea sistemului referitoare la efectele vantului; fh) In cazul In care efectele vantului pot afecta negatv functionarea sistemului de ventilare naturals ‘sau dacé este folosit dn alte considerente un sistem de ventilare mecanica de evacuare a fumului, se calculeaza capacitatea ventilatorulul folosind ecuatia J.4 cu valoarea corespunzatoare a vitezei proiectate a vantuli; i) ___ Se verificd ca presiunea de suctiune anticipata si/sau vitezele de aflux al aerului nu ameninté le Insele utlizarea in siguranta a oricror cai de evacuare din atrium (a se vedea 6.8), ae nl | miami ae 4 i br ey a 1 Deschidere de ventiare 2 Linia centrala a ventiatoarelor 3 Oriiciul de admisie A.C, 4 Situatia (poziia) A 5 Situatia (oozitia) B Figura J.5 ~ Principiile sistemului hibrid de ventilare a fumului - bazat pe temperatur’ Asociatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 SR CENITR 12101-5:2007 ‘Anexa K (informativa) Interactiunea sprinklerelor, a unui SHEVS si a actiunilor de stingere K.1 Obiective si sisteme unice K.1.1 Protectia cailor de ovacuare (securitatea vietii) Pentru a proteja calle de evacuare este adesea utilizat un SHEVS, indiferent de timpul preconizat de sosire a pompietilor. Un SHEVS nu este capabil a faca fata la incendi mai mari decat marimea adoptata prin proiect. Sprinklerele (faré un SHEVS) nu sunt totdeauna indicate pentru a proteja caile de evacuare din ctidir desi este recunoscut faptul c& ele pot avea o contributie utils, ca 0 taturd favorablia a controlulul incendivlui, prin intarzierea aparitiei fumului si clduri. Sprinklerele cu raspuns rapid sunt mult mai eficiente in directia securtati viet decat sprinklerele cu raspuns standard, 4.2 Protectia bunurilor Sprinklerele reduc posibilitatea ca un incendiu sa se dezvolte. Un sistem sprinkler ajuta pompieril prin ‘men{inerea incendiului la 0 dimensiune mica, decarece le este mal usor 88 stingé mai eficient incendii ici cu pierderi mai mic: jin general SHEVS ajut pompierii prin crearea unei zone fara fum. SHEVS nu poate controle dezvoltarea incendiului. Ele intérzie inundarea cu fum a clédini gi Intarzie cresterea temperaturii gazelor in stratul de fun ascendent termic. K.2 _ Obiective gi sisteme combinate K.21 Protectia cailor de evacuare (securitatea viet) Principalut sistem combinat pentru protectia evacuariiutilzatorior in caz de incendiu consta dintr-un SHEVS asistat de sprinklere, al c&rui scop principal este s8 controleze incendiul functie de dimensionarea SHEVS. Sprinklerele pot reduce de asemenea amenintarea vietii pompierilor prin ccontrolul marimii incendiului, Deschiderile de ventilare pot reduce amenintarea vieti pompierilor prin prevenirea posibiltatii de backdraft si de asemenea prin reducerea posibiltat: pompierilor de a deveni dezorientati $i pierdut in fu, K22 Protect bunurilor In practic, mutte incendii sunt controlate de sprinklere, dar sunt stinse de pompierti gi sprinklerele ‘care actioneaza impreuna. SHEVS pot constitui un ajutor extraordinar pentru pompieri, De asemienea ‘SHEVS sunt utile numai pentru protectia bunutilor cand actioneazé impreuna cu pompieri, De aceea ele sunt privite ca un auxiliar la stingerea efectiva. Sprinklerele gi deschiderile de ventilare lucreaza impreuna, dar in absenfa interventiet pompietiior, in mare masur&, sunt la fel de efkciente ca in cazul In care actioneaza numai sprinklerele, Dacd timpul de réspuns al pompierlor este de asteptat $8 fie mare poate fi mai bine 88 se limiteze ventilarea incendiului pnd le sosirea pompierlior $i se poate ‘actiona SHEVS printr-un buton manual 85 AUSTING SERV SRL, 2/08/2014 ‘Asociatia de Standardizare din Romani ‘SR CENITR 12101-6:2007 3 Cateva considerafii suplimentare pentru combinarea SHEVS si sprinklerelor 3.1 Efectele locale ale conului de pulverizare a sprinklerului asupra dispozitivelor pentru ventilare nnaturala apropiate poate reduce eficienta acestor ventilatoare. Desi este improbabil ca de obicei int tun proiect reusit sa fie afectat mai mult de un dispozitiv pentru ventilare naturala, este posibil s se adopte solutia de reducere a unui ventiator. Este necesar ca intotdeauna s& se monteze cel putin un ventilator In plus fafa de ce este recomandat prin caiculele de proiectare incat s nu se ia in considerare interacjiunile SHEV/sprinkler. K.3.2 _Fiecare orificiu de admisie @ ventilatorului poate fi privt ca echivalent la un dispozitiv pentru ventilare naturald a fumnulul pentru scopurile de la K.3,1 NOTA - Este necesar ca proieciani clidlr cu SHEVS si sprirkiere 88 eve delberat sa ceeze situa cna prin raj invers se poate iunda cu fur 0 cale de evacuare cin ata zona a clédi 86 Asociatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 SR CEN/TR 12101-8:2007 Anexa L (informativa) Efectul stratului ascendent asupra presiunii minime recomandate pentru un sistem de presiune diferentiala 1 Evaluarea inaitimii planului neutru de presiune (NPP) Lt Goneralitagi Inatimea NPP este evaluata din inaltimea, D, calculatd din 6.6, temperatura, 6, stratului de fun ascendent gi din ventilator $i parametrii de introducere, care includ viteza masicd de evacuare a sgazelor din um (0) L4.2 Cuo introducere dominant ‘Are loc 0 introducere dominant cénd aria totala a introducerilor de sub baza stratului de fur este mai mare decat dublul ariei totale a tuturor deschiderilor, altele decat ventilatoarele insele, de deasupra bazei stratului de fur Inattimea NPP deasupra bazei stratului de fum pentru ventlatoare de evacuare naturald a fumulul gi gazelor fierbint| (negljand efectele vantului) este dat’ de ecuatia L1 (a se vedea de asemenea figura Ly yy Tamp ? y= Se Tap wy Fab 7 +7) unde pe Setar om Cy A, este aria liberd aerodinamica totala a admisiei dominante, adicd a tuturor orficilor de admisie de sub baza stratului de fur. ar ‘Asociatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 22/08/2014 SR CEN/TR 12101-5:2007 Legenda 1 Evacuarea fumului Ma (Ay C, dacd este ventilator natural) Inaitimea cai de sourgere colei mai de sus spre spatiul presurizat Spatiu presurizat Inatimea planului neutru de presiune Introducerea A, Ci Figura L.1 - Planul neutru de presiune si presiunea stratului ascondent Pentru ventilatoare de evacuare a fumului si gazelor ferbinti negljnd efectele vantului se aplica ecualia L.2 (a se vedea de aserenea figura L. 1), 2 Ty) My py eeceeeea ie CEE 2-9-0) Dogg (Ci Ai 2) (4.3. Fara introducere dominanta Daca nu este introducere dominant nu este un calcul simplu gi este necesar si se calculeze inaltimea folosind o analiza de rejea de curgere care ia in considerare toate caile principale de scurgere. Aceasta nu constituie obiectul acestul raport tehnic. 1.2 Cresterea de presiune la o inaltime specificaté deasupra NPP Presiunea ascendenta la 0 inallime y deasupra NPP este exprimata astfel: (L3) 88 re din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 Asociatia de Standard ‘SR CEN/TR 12101-6:2007 Bibliografie (1]__ EN 674 (all parts), Fixed firefighting systems — Hose systems ({toate parjle), Sisteme fixe de stingere a incendillor — Sisteme de furtunuri} [2] EN 1991 -3, Eurocode 1: Actions on structures — Part 1-3: General actions — Snow loads [Eurocod 1: Actiu asupra structurilor, Partea 1-3: Actiuni generale. incarcéri date de 28pada} [3] EN 1991-1-4, Eurocode 1: Actions on structures — Part 1-4: General actions — Wind actions [Euroced 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-4: Actiuni generale - Acfiuni ale vantului] [4] __EN 1991-1-5, Eurocode 1: Actions on structures’ — Part 1-5: General actions — Thermal actions [Euroced 1: Actiuni asupra structurilor(cladinlor) ~ Parte 1-5: Actiuni generale ~ Actiuni termice} [5] EN 12094, (all parts), Fixed firefighting systems — Components for gas extinguishing systems {(oate partie), Sisteme fixe de lupta impotriva incendilor. Componente pentru sisteme de stingere cu ez] {6] EN 12101 (all parts), Smoke and heat control systems {(toate partie), [(toate partie), entra controlul fumului si gazelor fierbint} isteme [7] EN 12259 (all parts), Fixed firefighting systems — Components for sprinkler and water spray systoms [(toate partie), Sisteme fixe de stingere a incendillor - Componente pentru sisteme sprinkler Si cu apa pulverizata) [8] __ EN 12416 (al parts), Fixed firefighting systems — Powder systems (toate parti), Sisteme fixe Ge lupta impotriva incendilor. Sisteme de stingere cu pulbere] [9] __ EN 13565 (all parts). Fixed firefighting systems — Foam systems [(toate pariile), Sisteme fixe de lupta impotriva incendillor. Sisteme cu spuma} [10] EN 26184 (all parts), Explosion protection systems (toate parti impotriva explozillor] Sisteme de protectie [11] 180 14520 {all parts), Gaseous fire-extinguishing systems — Physical properties and system design [12] BS 5306-2, Fire extinguishing installations and equipment on premises — Part 2: Specification for ‘Sprinkler systems [13] BS 5588-4, Fire precautions in the design, construction and use of buildings — Part 4: Code of practice for smoke control using pressure differentials (14) BS 5588-6, Fire precautions in the design, construction and use of buildings — Part 6: Code of practice for places of assembly [15] BS 5586-7, Fire precautions in the design, construction and use of buildings — Part 7: Code of practice for the incorporation of atria in buildings [16] BS 5588-10, Fire precautions in the design, construction and use of buildings — Part 10: Code of practice for shopping complexes (17) BS 8888-11, Fire precautions in the design, construction and use of buildings — Part 17: Code of practice for shops, offices, industrial, storage and other similar buildings [18] 8S 5839-1, Fire detection and alarm systems for buildings — Part 1: Code of practice for system design, installation commissioning and maintenance 89 Asociatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 SR CEN/TR 12101-5:2007 [19] BS 7974:2001, Application of fre safety engineering principles to the design of buildings - Code of practice [20] NATIONAL FIRE PROTECTION ASSOCIATION. Guide for smoke management systems in ‘mails, atria and large arees, 2000 edition. NFPA 92B, Quincy, MA; NFPA, 2000. [21] MORGAN, H. P,, GHOSH, B. K, GARRAD, G., PAMLITSCHKA, R., de SMEDT, J-C., and SCHOONBAERT, L. R. Design methodologies for smoke and heat exhaust ventilation. BRE Report BR 368, London: CRC, 1999 90 SR CEN/TR 12101-§:2007 (pagina alba) ‘yOzI902 ‘THS AUS ONILSNY ‘eIUeWoY WIP o1ezipiepuE;S op eNe!DOSy. 9t ‘Asociatia de Standardizare din Romania, AUSTING SERV SRL, 28/08/2014 Raportul tehnic CEN/TR 12101-5:2005 a fost acceptat ca standard roman de c&tre comitetul tehnic (CT 216 ~ Echipament de protectie contra incendillor. Membrii comitetului tehnic care au verificat versiunea roman’ @ raportului tehnic CENITR 12101-5:2005: Pregedinte: IGSU - Inspectoratul General pentu Situatii de dl. Sorin Calota Urgent Secretar: CNSIPC - Centrul National pentru Securitate la dna, Oana Carag Incendis gi Protectie Civil Reprezentant CT ASRO dna. Irina Mogan Membri CNSIPC - Centrul Nafional pentru Securitate la dl. Florea Grigore Incendiu gi Protectio Civila IGSU - Inspectoratul General pentru Situati' de dl, Lucian Anger Urgenta S.C. Automatica S.A. di, Leonard Sarbu MABN - Ministerui Apararii Nationale dna. Marieana Cemat Versiunea romana a acestui standard a fost elaborata de di. loan Vale de la Inspectoratul General pentru Situati de Urgenta. Pompier Un standard roman nu contine neaparat totalitatea prevederilor necesare pentru contractare. Utiizatori standarduiui sunt rspunzatorl de aplicarea corecté a acestuia Este important ca utilizatori standardelor roméne s8 se asigure c8 sunt in posesia ultimei luturor modificarilor iti gi a Informatile referitoare la standardele romane sunt publicate In Catalogu! Standardelor Roméne si in Buletinul Standarcizani.