Sunteți pe pagina 1din 15

Salariul

1.1.Conceptul de salariu.
În teoria şi practica economică, salariul ocupă un loc deosebit de
important.Termenul ca atare este de origine latină. Salarium era suma ce se
plătea fiecărui soldat roman pentru cumpărarea sării. Soldatul era un om
dependent şi i se acorda salarium, în virtutea acestei dependenţe un om liber
nu primea salarium. Termenul s-a păstrat în timp şi a căpătat sensul de venit al
unui om care este dependent de altul, fie juridic, fie economic.
Salariul apare ca venit ce revine factorului muncă datorită participării
nemijlocite a lui la activitatea economică.
De la început trebuie să precizăm faptul că salariul nu a existat în toate
timpurile, cu toate că factorul muncă a participat în toate timpurile la procesul
de producţie.De fapt, este de neimaginat proces de producţie, în general,
activitatea economică, fără prezenţa factorului muncă.Astfel, salariul, privit ca
venitul persoanelor care participă prin munca lor proprie la procesul de
producţie, este o categorie economică ce a apărut în anumite condiţii social-
economice, odată cu apariţia în societatea unor oameni lipsiţi de toate
condiţiile necesare pentru organizarea şi desfăşurarea producţiei, înafară de
forţa muncii lor, care, pentru ei ,apărea ca singurul mijloc de existenţă.
Salariul reprezintă mai întîi suma plătită pentru a obţine serviciul
factorului muncă. Dar, salariul se obţine după ce munca s-a consumat, el
deducîndu-se din preţul încasat pentru bunul la producerea căruia a
contribuit. De aceea salariul este şi un venit.
Cele mai multe teorii consideră în mod just, că salariul reprezintă un venit
însuşit prin muncă.
Muncitorul vinde pe piaţa nu munca, ci forţa sa de muncă. Munca este
creatoare de valoare, dar ea însăşi nu are valoare şi nici preţ. În primul rînd, pe
piaţă muncitorul nu vinde întreprinzătorului munca, aceasta nefiind
materializată şi neexistînd decît în cadrul procesului de producţie. El vinde
doar capacitatea de a munci, adică forţa de muncă.
Aşa cum arată P.A.Samuelson, laureat al premiului “Nobel” pentru
economie, “omul este mai mult decît o marfă, cu toate că este adevărat că

1
omul închiriează serviciile sale pentru un preţ. Acest preţ este nivelul
salariului, care este de la distanţă cel mai important preţ”.
Salariul nu este ceea ce pare a fi, adică valoarea sau preţul muncii, ci
numai o formă camuflată a valorii sau a preţului forţei de muncă. El apare ca
fiind preţul muncii, dar în realitate este preţul forţei de muncă. Apare ca fiind
expresia în bani a întregii valori nou create dar, în realitate, este o parte a
valorii create.
Problema salariului a constituit o preocupare constantă a economiştilor
începînd cu şcoala clasică. Adam Smith enunţă unele idei juste cu privire la
salariu, spunînd că din toate cele trei venituri, salariul este singurul venit bazat
pe muncă. Acesta reprezintă, după el, o parte din produsul muncii
muncitorului din care se scade în primul rînd renta şi în al doilea rînd profitul.
El a văzut în salariu o categorie naturală -”răsplata naturală a muncii”.
Salariu reprezinta pretul la care se face tranzactia pentru exercitarea
factorului de productie munca, in conditiile economiei de piata. Este o
categorie specifica acestui sistem economic, fiind considerat ca venit ce
revine factorului munca datorita participarii nemijlocite, alaturi de factorul de
productie capital, la activitatea economica.
Se poate intalni precizarea ca salariul este plata care se face de catre cel care
are nevoie sa inchirieze munca celui care, la randul sau are nevoie de un
venit.Scoala economica marxista considera ca salariul este pretul cu care se
cumpara forta de munca a muncitorului, respectiv aptitudinile sale fizice si
intelectuale manifestate intr-un process de munca.
Salariul este un element esential al contractului de munca, reprezentand
totalitatea drepturilor banesti cuvenite salariatului pentru munca prestata.Prin
Conventia Organizatiei Internationale a Muncii nr.95/1949 privind protectia
salariului salariul este:”oricare ar fi denumirea sau modul de calcul,
remunerarea sau castigurile susceptivile de a fi evaluate in bani si stabilite
prin acordul partilor sau de catre legislatia nationala, pe care cel care
angajeaza le datoreaza unui lucrator in leaza unui contract de munca, scris
sau verbal, fie pentru munca efectuata sau care urmeaza a fi efectuata, fie
pentru serviciile prestate sau care urmeaza a fi prestate.
Forta de munca este considerata a fi o marfa, care se vinde si se cumpara
pe baza unui pret, care nu este altceva decat salariul primit de muncitor.
Salariul mai este apreciat a fi suma platita celui ce-si inchiriaza serviciile de

2
munca, suma care se formeaza pe baza acelorasi principii care stau la temelia
formarii pretului la bunuri si servicii, in conditiile unei economii de piata.

1.2. Formele de salariu


Substanţa salariului, se concretizează în salariul nominal şi cel real.
Salariul nominal este suma de bani pe care salariatul o primeşte în schimbul
forţei sale de muncă, de la unitatea în care lucrează.
Mărimea lui depinde de mai mulţi factori:
a) valoarea forţei de muncă, adică mai concret de preţul forţei de muncă care
se stabileşte pe piaţa muncii prin mecanismul cererii şi ofertei;
b) evoluţia situaţiei economice; în timpul crizelor şi recesiunilor, scăderea
producţiei face ca cererea de forţă de muncă, să scadă, şomajul să ia proporţii
şi, evident să scadă salariile. În perioadele de avînt cînd se înregistrează
creşteri ale producţiei, cererea de forţă de muncă va fi mai mare şi ca urmare a
acestui fapt, salariile vor înregistra o tendinţă de creştere.
c) politica de salarizare. Ea constă dintr-un ansamblu de măsuri luate de
întreprinzători sau de stat, cu privire la nivelul salariilor pentru bărbaţi, femei,
pe regiuni, pe criterii naţionale şi rasiale, tarife, categorii şi forme de salarizare
etc.
Există deosebiri regionale între salariile nominale din cadrul aceleiaşi
ţări. De pildă, salariile muncitorilor din sudul Italiei sînt mai mici decît salariile
muncitorilordin nord. Daca aceasta evolutie o reprezinta Franţa, se
consemneaza chiar prin legislatie salarii mai mici in provincie fata de Paris si
regiunea pariziana.
Salariul real este cantitatea de bunuri şi servicii care poate fi cumparată,
la un moment dat, cu salariul nominal. Aceasta cantitate difera de la o
perioada la alta si de la o piata la alta. El reflecta puterea de cumparare a
salariului nominal.
Raporturile dintre salariul nominal şi cel real sînt în funcţie de costul
vieţii, şi se poate exprima astfel: Sr =(Sn /Cv )*100
Un indice al costului vieţii ne permite să cunoaştem mărimea cheltuielilor
băneşti pe care un individ trebuie să le facă pentru a-şi asigura acelaşi nivel
de viaţă în două situaţii care diferă numai prin preţuri. Creşterea costului vieţii
neînsoţită de o creştere proporţională a salariului nominal antrenează
scăderea salariului real.
Dinamica salariului real exercită o mare influenţă asupra ofertei
individuale de muncă. Cînd acesta este mic, lucrătorul urmăreşte să
sporească numărul orelor de muncă. Creşterea numărului de ore se
micşorează însă pe măsură ce salariul real atinge un nivel mai înalt.

3
Cînd salariul real atinge un nivel pentru standardul lui de viaţă, numărul
de ore de muncă efectuate nu va mai creşte, va staţiona. Dar, dacă salariul real
va continua să crească şi după acest moment, numărul orelor lucrate de cel ce
oferă munca va scădea.
Dinamica salariului real este supusă acţiunii mai multor factori:
a) salariul nominal, care se află în raport direct proporţional cu cel real;
b)preţurile mărfurilor şi a tarifelor pentru servicii, impozitele, taxele, care
acţionează invers proporţional asupra salariului real;
c) puterea de cumpărare a banilor ; la un salariu nominal dat, cu o unitate
monetară se pot cumpăra mai multe sau mai puţine mărfuri, în funcţie de
valoarea mai mare a ei. Inflaţia, care reflectă deprecierea valorii banilor,
antrenează o scădere a veniturilor reale; d)revendicările celor ce muncesc.
Pe lîngă salariul încasat de fiecare s-au mai constituit salariul colectiv şi
cel social.
Salariul colectiv este atribuit în mod global tuturor salariaţilor unei
întreprinderi, ca participare la rezultatele acesteia sau prin diferite facilităţi.
Salariul social reprezintă acea parte din venitul naţional, prin care
societatea, în ansamblul său, intervine pentru a spori veniturile unor categorii
de salariaţi sau numai ale unor grupuri din cadrul acestora ce se confruntă cu
riscuri mai mari, cum sînt accidentele de muncă, bolile profesionale, şomajul
etc.
Economistul Collinet a propus împărţirea salariului social în două categorii:
1) salariul social afectat care reprezintă sumplimentul de venit vărsat în mod
regulat unor categorii de salariaţi în funcţie de situaţia lor familiară;
2) salariul social amînat, pentru riscuri comune, tuturor oamenilor. El se
consideră amînat pînă la survenirea unor riscuri legate de boli, accidente .
Realitatea economică ne arată că există deosebiri naţionale între salarii
determinate de o serie de factori:
1). În primul rînd deosebirile naţionale în mărimea salariilor sînt determinate
de variaţia diferită a elementelor valorii forţei de muncă de la o ţară la alta.
După cum se ştie, valoarea mijloacelor de subzistenţă şi a serviciilor necesare
traiului muncitorului şi familiei sale, cantitatea şi calitatea acestora depind de
gradul de civilizaţie, şi modul tradiţional de viaţă, de condiţiile naturale etc.,
componente care desigur diferă de la o ţară la alta.
2). De asemenea, intensificarea muncii diferă de la o ţară la alta, deci munca
intensivă dintr-o ţară, produce în aceeaşi unitate de timp mai multă valoare
decît munca mai puţin intensivă din altă ţară, îşi va găsi expresia, desigur, într-
o sumă de bani mai mare.
3).În ţările mai dezvoltate, în care productivitatea muncii este mai mare, se
produc mărfuri, cu o valoare naţională pe unitatea de produs mai mică decît în

4
celelalte ţări. Pe piaţa mondială, ţările dezvoltate au deci un mare avantaj. De
asemenea considerînd identice celelalte elemente - durata zilei de lucru,
intensitatea muncii, valoarea banilor etc - capacitatea de cumpărare a
salariului nominal al muncitorului dintr-o ţară cu o productivitate naţională a
muncii mai ridicată, este mai mare decît cea a muncitorului dintr-o ţară cu o
productivitate a muncii mai scăzută.
Deosebirile naţionale între salarii, depind şi de alţi factori care sînt diferiţi
de la ţară la ţară: cererea şi oferta de forţă de muncă, conjunctura economică
favorabilă sau nefavorabilă, nivelul de organizare a muncitorilor etc. De
asemenea un rol important are puterea de cumpărare a monedei, care diferă şi
ea de la o monedă naţională la alta.Se prezinta prin cele 2 curbe, a cererii si a
ofertei, punctul lor de intretaiere ce exprima echilibrul pietei muncii,
determinand totodata si un salariu de echilibru.
Piata muncii este piata cu o concurenta inperfecta, ceea ce duce la
concluzia ca salariul numai in principiu se formeaza pe baza echilibrului dintre
cererea si oferta de munca. In realitate dimensiunea lui este o rezultanta a
negocierilor dintre sindicate, patronat si guvern. Aceste negoecieri se duc la
nivel general al pietei muncii unde se stabilesc conditiile globale, dupa care va
functiona piata muncii, inclusiv marimea minima a salariului pe piata.

P
Om
W1

We

Cm

O QA QE QB Q
Pe o piata cu concurenta pura si perfecta, punctul E, care reprezinta
cheltuielile dintre cererea si oferta reala de munca, ii corespunde un salariu de
echilibru WE. Cum acest salariu este considerat insufficient, prin negocieri,
sindicate-patronate si mediate de govern se stabileste un salariu minim pe
economie W1. Salariul minim garantat prin contractul colectiv de munca se va
situa intotdeauna deasupra lui We.
In conditiile lui W1, factorul de productie munca devine mai scump, ceea
ce ii determina pe intreprinzatori sa reduca sau sa substituie cantitatea

5
folosita din acest factor, repercurtandu-se asupra cererii de munca in sensul
reducerii ei, ceea ce pe curba respectiva este marcat de punctul A
In acelasi timp, salariile finnd mai mari, deci mai stimulative, are loc o
cresterii a ofertei de munca din partea acelora care in conditiile lui We nu
doreau sa se angajeze.Prin urmare, piata muncii apare o discrepanta intre
cererea de munca(A) si oferta de munca(B), ceea ce se numeste somaj.
Componentele salariului:
-salariul de baza;
-sporurile;
-alte adaosuri;
- demnizatiile.

1.3 Salariul minim pe economie

Codul Muncii nr.131/1970 privind fixarea salariilor minime, in special in ceea


ce priveste tarile in curs de dezvoltare, prevede obligatia tutror statelor
memgre de a stabili un sistem de salarii minime care sa protejeze toate
grupurile de salariati ale caror conditii de munca sunt de asemenea
natura incat trebuie sa li se acorde o protectie corespunzatoare.
De asemenea, statele membre trebuie sa instituie si sa mentina metode
adaptate conditiilor si nevoilor tarii, permitand fixarea si corectarea din
timp in timp a salariilor minime care se platesc grupurilor de salariati
protejati.
Angajatul este obligat sa garanteze in plata un salariu brut lunal cel putin
egal cu salariul de baza minim brut pe tara. Salariul de baza minim brut pe tara
garantat in plata, corespunzator programului normal de munca, se stabileste,
potrivit art. 159 alin1-Codul Muncii, prin hotarare a Guvernului, dupa
consultarea sindicatelor.
⇒ Noul salariu minim pe economie, valabil de la 1 ianuarie 2008, corelat
cu actualii coeficienti aferenti nivelului de pregatire al angajatilor, conduce la o
"grila" in care salariile de referinta se situeaza in intervalul de 500 de lei, pana
la 1.080 de lei. Valorile s-ar putea modifica pe parcursul anului, in functie de
negocierile dintre patronate si sindicate, deocamdata fara concluzie.
⇒ Noua "grila de salarizare" de baza, valabila de la 1 ianuarie 2008,
rezulta dintr-un calcul simplu care utilizeaza prevederile din doua acte
normative: Contractul colectiv de munca la nivel national 2007-2010 si
Hotararea Guvernului nr. 1507/2007 pentru stabilirea salariului de baza minim
brut pe tara garantat in plata (pentru textele integrale, vezi documentele
atasate)

6
Astfel, in Hotararea Guvernului nr. 1507/2007 pentru stabilirea salariului
de baza minim brut pe tara garantat in plata se prevede:

"Art. 1. — incepand cu 1 ianuarie 2008, salariul de baza minim brut pe tara


garantat in plata se stabileste la 500 lei lunar, pentru un program complet de
lucru de 170 ore in medie pe luna in anul 2008, reprezentand 2,941 lei/ora.

Art. 2. — incepand cu 1 iulie 2008, salariul de baza minim brut pe tara


garantat in plata va fi de 540 lei lunar, reprezentand 3,176 lei/ora, in conditiile
realizarii principalilor indicatori economici pe care este construit bugetul de
stat pe anul 2008, respectiv cresterea produsului intern brut, tinta de inflatie,
precum si de nivelul productivitatii muncii."

Acest salariu minim trebuie corelat cu "grila" de coeficienti stabilita prin


contractul colectiv de munca la nivel national, valabil pe perioada 2007-2010:

Tabelul salariilor minime in 2008 :


1 ianuarie 2008 1 iulie 2008
a) muncitori:
1. necalificati 500 540
2. calificati 600 648
b) personal cu pregatire:
1. liceala 600 648
2. postliceala 625 675
c) personal cu pregatire:
1. scoala de maistri 650 702
2. studii superioare de scurta durata 750 810
d) personal cu studii superioare 1000 1080

Este o problema cat se poate de importanta, pentru ca majoritatea


angajatilor cu diploma universitara (sau din celelalte) in sectorul privat sunt pe
pozitii pentru care nu exista "conditia de pregatire" in mod formal, si nici nu e
normal sa existe", explica Sorin Ionita.
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Braşov atrage însă atenţia că toţi
angajatorii trebuie să ţină cont şi de clauzele contractului colectiv de muncă
unic la nivel naţional (înregistrat la MMSSF cu nr. 2895/29.12.2006).

7
„Prevederile referitoare la salariul de bază minim brut negociat, precum şi
coeficienţii minimi de ierarhizare şi sporurile minime din Contractul colectiv de
muncă unic la nivel naţional se aplică salariaţilor ale căror salarii sunt stabilite
prin negociere”, se arată într-un comunicat remis de ITM.
Astfel, angajaţii vor fi departajaţi în funcţie de studiile pe care le au.
Aceasta nu înseamnă că este de ajuns să ai o diplomă ca să ceri patronului
salariu mai mare, ci să fii şi angajat pe un post pentru care e necesare studiile
pe care le ai.
⇒ Sporurile se acordă numai la locurile de muncă unde acestea nu sunt
cuprinse în salariul de bază. Sporurile minime ce se acordă în condiţiile
contractului colectiv de muncă sunt:
- pentru condiţii de muncă grele, periculoase sau penibile – 10%
- pentru condiţii nocive de muncă – 10%
- pentru orele suplimentare şi pentru orele lucrate în zilele libere şi în zilele de
sărbători legale ce nu au fost compensate corespunzător cu ore libere plătite
se acordă un spor de 100% din salariul de bază
- pentru vechime în muncă minimum 5% pentru trei ani vechime şi maximum
25 % la o vechime de peste 20 de ani, din salariul de bază

⇒ Alte clauze prevăzute în contractul colectiv de muncă, ce se vor respecta


şi în contractul individual:

- la concedierea ce nu ţin de persoana salariatului – preavizul de 20 de zile


- concediul de odihnă minim – 21 de zile lucrătoare (sub 18 ani – 24 de
zile).

⇒ A intrat in vigoare la 1 ianuarie 2007, dar nu multi patroni sau angajatori ii


cunosc toate prevederile. Este vorba despre Contractul colectiv de munca
unic la nivel national pe anii 2007-2010, care revolutioneaza practic piata
muncii.
Prevederile privind salarizarea din Contractului Colectiv de munca nu li se
aplica functionarilor publici. Salariile acestora sunt reglementate prin
Ordonanta nr. 6/2007, publicata in Monitorul Oficial nr. 66 din 29 ianuarie 2007.
⇒ Una dintre principalele noutati aduse de noul Contract colectiv este
nivelul de salarizare a angajatilor. Conform prevederilor cuprinse la Articolul
40, in urma stabilirii unor coeficienti de ierarhizare, rezulta ca salariul brut

8
minim pentru un angajat cu studii superioare este de 880 lei.
Cei mai afectati de aceasta majorare a salariului minim sunt, evident,
patronii. Acestia vor fi nevoiti sa refaca toate contractele de munca pentru
angajatii cu studii medii si superioare, fiind nevoiti sa plateasca impozite mult
mai mari pentru noile salarii.

` Prevederi cu impact semnificativ din noul Contract colectiv de munca:

Art. 3, par. (3) : In cazul in care, din diferite motive, partile au incheiat
contracte colective de munca la un nivel inferior inaintea contractelor la nivel
superior, cele de la nivelurile inferioare se vor adapta contractelor colective de
la nivel superior, acolo unde prevederile minimale ale acestora nu au fost
atinse.

ART.10. - (1) Durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi sau


de 40 de ore pe saptamana.

ART. 16 (9) Tinerii care nu au implinit varsta de 18 ani nu pot presta munca
de noapte.

ART.17. - (1) Salariatii care renunta la concediul legal pentru ingrijirea


copilului in varsta de pana la doi ani beneficiaza de reducerea duratei normale
a timpului de lucru cu 2 ore pe zi, fara sa le fie afectate salariul de baza si
vechimea in munca.

ART.24. - (1) Pentru prestarea activitatii in locurile de munca cu conditii


grele, periculoase, nocive, penibile sau altele asemenea, salariatii au dreptul,
dupa caz, la sporuri la salariul de baza, durata redusa a timpului de lucru,
alimentatie de intarire a rezistentei organismului, echipament de protectie
gratuit, materiale igienico-sanitare, concedii suplimentare, prevazute de
contractele
colective de munca la nivel de ramura, grupuri de unitati, unitati si institutii;
duratele de reducere a varstei pentru pensionare sunt cele prevazute in lege.

ART.31 (1) Patronul va organiza la angajare si, ulterior, o data pe an,


examinarea medicala a salariatilor, in scopul de a constata daca sunt apti
pentru desfasurarea activitatii in posturile pe care ar urma sa le ocupe sau pe
care le ocupa, precum si pentru prevenirea imbolnavirilor profesionale.

Examinarea medicala este gratuita, iar cheltuielile ocazionate de

9
examinare se vor suporta conform legii. Conditiile concrete urmeaza sa fie
stabilite la nivel de unitate, cu consultarea sindicatelor.

ART.33 - (2) Salariatele gravide, incepand cu luna a V-a de sarcina,


precum si cele care alapteaza nu vor fi repartizate la munca de noapte, nu vor
fi chemate la ore suplimentare, nu vor fi trimise in deplasare si nu vor putea fi
detasate decat cu acordul lor.

ART.36. - (1) In vederea imbunatatirii conditiilor de munca, in fiecare


unitate cu cel putin 50 de salariati se va constitui un comitet de sanatate si
securitate in munca, in conformitate cu prevederile legale.
(2) Comitetul de sanatate si securitate in munca este constituit din
reprezentantii desemnati de sindicatele reprezentative din unitate, pe de o
parte, si angajator sau reprezentatii sai desemnati, in numar egal cu cel al
reprezentatilor lucratorilor, pe de alta parte.

ART.50. - Salariatii care se pensioneaza pentru limita de varsta primesc o


indemnizatie egala cu cel putin doua salarii de baza avute in luna pensionarii.

ART.51. - In afara de ajutoarele prevazute de lege, la care au dreptul,


salariatii vor beneficia si de urmatoarele ajutoare:
a) in cazul decesului salariatului, un ajutor acordat familiei, de cel putin doua
salarii medii lunare pe unitate;
b) daca decesul a survenit din cauza unui accident de munca, a unui accident
in legatura cu munca sau a unei boli profesionale, cuantumul ajutorului
acordat familiei va fi de cel putin 3 salarii medii pe unitate;
c) un salariu mediu pe unitate, platit de aceasta mamei, pentru nasterea
fiecarui copil; daca mama nu este salariata, sotul acesteia beneficiaza de plata
unui salariu mediu pe unitate;
d) un salariu mediu pe unitate platit de unitate la decesul sotului sau sotiei ori
la decesul unei rude de gradul I aflate in intretinerea salariatului.

ART. 54. - (1) In cazurile in care durata zilnica a timpului de munca este
mai mare de 6 ore, salariatii au dreptul la pauza de masa si la alte pauze in
conditiile stabilite prin contractele colective de munca si/sau regulamentele
interne aplicabile.
(2) Repausul pentru luarea mesei nu poate fi mai mic de 15 minute. Repausul
pentru luarea mesei, cu o durata de 15 minute, se include in programul de
lucru.

10
Bibliografie:

Eugen Prahoveanu – “Fundamente teoretice” 2002


Luminita Dima si Alexandru Athanasiu – “Dreptul muncii” 2005
Niţă Dobrotă, “Economia politică” , Bucureşti 1992
I. Creţoiu, “Economia politică” , Bucureşti 1994
V.I. Cornescu, “Costuri şi venituri în economia de piaţă”, Chişinău 1992
V. Nichita, “Economia politică” , Bucureşti 1992
A. Smith, “Avuţia naţiunilor” , vol.1, Chişinău 1992
S. Postolache, “Dicţionar de economie” , Chişinău 1996

11
...............
(Unitatea)
STAT DE SALARII
............... pe luna ............ anul ......
(secţia,
serviciul etc.)

Semnificaţia coloanelor din tabelul de mai jos este următoarea:


A - de încadrare
B - Efectiv în acord
C - După normă
D - Ore regie sau zile lucrate

12
E - Suplimentare
F - De noapte
G - Ore suplimentare
H - Ore de noapte
I - Vechime neîntreruptă
J - Condiţii deosebite
______________________________________________________________________________
|Nr. | NUMELE | Marca |Salariul|Vechime| | Timp | din | Timp nelucrat:
|crt.| ŞI |(funcţia)|de bază | în | | lucrat | care: |(ore sau zile):
| |PRENUMELE|sau număr|(pe oră,| muncă | |(ore sau | | :
| | |matricol | zi, | % | | zile) | | :
| | | | lună) | | | | | :
| | | |________| | |_________|________|______________:
| | | |A | | | | B | C| D| E| | F|Întreruperi| :
|____|_________|_________|____|___|_______|__|___|__|__|__|__|__|___________|__:
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6| 7 | 8| 9|10|11|12| 13 |14:
|____|_________|_________|____|___|_______|__|___|__|__|__|__|__|___________|__:
|____|_________|_________|____|___|_______|__|___|__|__|__|__|__|___________|__:
|____|_________|_________|____|___|_______|__|___|__|__|__|__|__|___________|__:
|____|_________|_________|____|___|_______|__|___|__|__|__|__|__|___________|__:
|____|_________|_________|____|___|_______|__|___|__|__|__|__|__|___________|__:
|____|_________|_________|____|___|_______|__|___|__|__|__|__|__|___________|__:
|____|_________|_________|____|___|_______|__|___|__|__|__|__|__|___________|__:
|____|_________|_________|____|___|_______|__|___|__|__|__|__|__|___________|__:
|____|_________|_________|____|___|_______|__|___|__|__|__|__|__|___________|__:
|____|_________|_________|____|___|_______|__|___|__|__|__|__|__|___________|__:
|____|_________|_________|____|___|_______|__|___|__|__|__|__|__|___________|__:
______________________________________________________________________________
:Salariul| CALCULUL SUMELOR |
:de bază |_____________________________________________________________________|
: pentru | Ore | Ore | | | SPORURI |Indemnizaţie|Întreruperi| Adaos |
: timpul |după | regie | | |______________|de concediu | | pentru |
:efectiv |normă| sau | | | | | | | | | |depăşirea|
: lucrat | | zile | | | | | | | | | |sarcini- |
:în regim| |lucrate| | | | G| H| I| J| | | lor |
: normal | | | | | | | | | | | | |
:de lucru| | | | | | | | | | | | |
:________|_____|_______|__|__|__|__|__|__|__|____________|___________|_________|
: 15 | 16 | 17 |18|19|20|21|22|23|24| 25 | 26 | 27 |
:________|_____|_______|__|__|__|__|__|__|__|____________|___________|_________|
:________|_____|_______|__|__|__|__|__|__|__|____________|___________|_________|
:________|_____|_______|__|__|__|__|__|__|__|____________|___________|_________|
:________|_____|_______|__|__|__|__|__|__|__|____________|___________|_________|
:________|_____|_______|__|__|__|__|__|__|__|____________|___________|_________|
:________|_____|_______|__|__|__|__|__|__|__|____________|___________|_________|
:________|_____|_______|__|__|__|__|__|__|__|____________|___________|_________|

13
:________|_____|_______|__|__|__|__|__|__|__|____________|___________|_________|
:________|_____|_______|__|__|__|__|__|__|__|____________|___________|_________|
:________|_____|_______|__|__|__|__|__|__|__|____________|___________|_________|
:________|_____|_______|__|__|__|__|__|__|__|____________|___________|_________|

Semnificaţia coloanelor din tabelul de mai jos este următoarea:


K - Restituiri din diminuări
L - Reţineri în contul sarcinilor
M - Definitive
N - Recuperabile
O - Indemnizaţie pentru primele 10 zile de boală
P - Indemnizaţie din asigurări sociale
R - Sume pentru calc. pensiei suplimentare
S - Total drepturi salariale
Ş - Alte drepturi impozabile
T - din care contrib. pentru asig. sociale de sănătate
Ţ - Contrib. pentru asig. sociale de sănătate reţinută din venituri
U - Indemnizaţie concediu odihnă, lichidări
V - Avans
X - Chirii
Y - Imputaţii
Z - Popriri
W - Rate
(continuare)
______________________________________________________________________________
| | Alte | Total | | | | | | Sume deductibile pentru :
|_______________|câştiguri |salariu| | | | | | calculul impozitului :
| | |Diminuări|în bani şi| | | | | | |____________________________:
| | |_________|în natură | | O| P| R| S| Ş|Contrib.|Ajutor | Alte sume :
| K| L| M | N | | | | | | | | la |şomaj |deductibile:
| | | | | | | | | | | | pensia | | :
| | | | | | | | | | | | suplim.| | :
|__|__|____|____|__________|_______|__|__|__|__|__|________|_______|___________:
|28|29| 30 | 31 | 32 | 33 |34|35|36|37|38| 39 | 40 | 41 :
|__|__|____|____|__________|_______|__|__|__|__|__|________|_______|___________:
|__|__|____|____|__________|_______|__|__|__|__|__|________|_______|___________:
|__|__|____|____|__________|_______|__|__|__|__|__|________|_______|___________:
|__|__|____|____|__________|_______|__|__|__|__|__|________|_______|___________:
|__|__|____|____|__________|_______|__|__|__|__|__|________|_______|___________:
|__|__|____|____|__________|_______|__|__|__|__|__|________|_______|___________:
|__|__|____|____|__________|_______|__|__|__|__|__|________|_______|___________:
|__|__|____|____|__________|_______|__|__|__|__|__|________|_______|___________:
|__|__|____|____|__________|_______|__|__|__|__|__|________|_______|___________:
|__|__|____|____|__________|_______|__|__|__|__|__|________|_______|___________:
|__|__|____|____|__________|_______|__|__|__|__|__|________|_______|___________:
______________________________________________________________________________

14
: Baza de | Impozit | |Salariul| Reţineri |Total| Nr. |
:impozitare|_________| | net |________________________________| de | crt.|
: |Total| T | Ţ | | U | V | | X | Y | Z | W | | |plată| |
:__________|_____|___|___|________|___|___|__|___|___|___|___|__|__|_____|_____|
: 42 | 43 | 44| 45| 46 | 47| 48|49| 50| 51| 52| 53|54|55| 56 | 57 |
:__________|_____|___|___|________|___|___|__|___|___|___|___|__|__|_____|_____|
:__________|_____|___|___|________|___|___|__|___|___|___|___|__|__|_____|_____|
:__________|_____|___|___|________|___|___|__|___|___|___|___|__|__|_____|_____|
:__________|_____|___|___|________|___|___|__|___|___|___|___|__|__|_____|_____|
:__________|_____|___|___|________|___|___|__|___|___|___|___|__|__|_____|_____|
:__________|_____|___|___|________|___|___|__|___|___|___|___|__|__|_____|_____|
:__________|_____|___|___|________|___|___|__|___|___|___|___|__|__|_____|_____|
:__________|_____|___|___|________|___|___|__|___|___|___|___|__|__|_____|_____|
:__________|_____|___|___|________|___|___|__|___|___|___|___|__|__|_____|_____|
:__________|_____|___|___|________|___|___|__|___|___|___|___|__|__|_____|_____|
:__________|_____|___|___|________|___|___|__|___|___|___|___|__|__|_____|_____|
14-5-1 1/3X

Conducătorul unităţii, Conducătorul compartimentului Întocmit,


financiar-contabil,

15