Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
1.1.Conceptul de salariu.
În teoria şi practica economică, salariul ocupă un loc deosebit de
important.Termenul ca atare este de origine latină. Salarium era suma ce se
plătea fiecărui soldat roman pentru cumpărarea sării. Soldatul era un om
dependent şi i se acorda salarium, în virtutea acestei dependenţe un om liber
nu primea salarium. Termenul s-a păstrat în timp şi a căpătat sensul de venit al
unui om care este dependent de altul, fie juridic, fie economic.
Salariul apare ca venit ce revine factorului muncă datorită participării
nemijlocite a lui la activitatea economică.
De la început trebuie să precizăm faptul că salariul nu a existat în toate
timpurile, cu toate că factorul muncă a participat în toate timpurile la procesul
de producţie.De fapt, este de neimaginat proces de producţie, în general,
activitatea economică, fără prezenţa factorului muncă.Astfel, salariul, privit ca
venitul persoanelor care participă prin munca lor proprie la procesul de
producţie, este o categorie economică ce a apărut în anumite condiţii social-
economice, odată cu apariţia în societatea unor oameni lipsiţi de toate
condiţiile necesare pentru organizarea şi desfăşurarea producţiei, înafară de
forţa muncii lor, care, pentru ei ,apărea ca singurul mijloc de existenţă.
Salariul reprezintă mai întîi suma plătită pentru a obţine serviciul
factorului muncă. Dar, salariul se obţine după ce munca s-a consumat, el
deducîndu-se din preţul încasat pentru bunul la producerea căruia a
contribuit. De aceea salariul este şi un venit.
Cele mai multe teorii consideră în mod just, că salariul reprezintă un venit
însuşit prin muncă.
Muncitorul vinde pe piaţa nu munca, ci forţa sa de muncă. Munca este
creatoare de valoare, dar ea însăşi nu are valoare şi nici preţ. În primul rînd, pe
piaţă muncitorul nu vinde întreprinzătorului munca, aceasta nefiind
materializată şi neexistînd decît în cadrul procesului de producţie. El vinde
doar capacitatea de a munci, adică forţa de muncă.
Aşa cum arată P.A.Samuelson, laureat al premiului “Nobel” pentru
economie, “omul este mai mult decît o marfă, cu toate că este adevărat că
1
omul închiriează serviciile sale pentru un preţ. Acest preţ este nivelul
salariului, care este de la distanţă cel mai important preţ”.
Salariul nu este ceea ce pare a fi, adică valoarea sau preţul muncii, ci
numai o formă camuflată a valorii sau a preţului forţei de muncă. El apare ca
fiind preţul muncii, dar în realitate este preţul forţei de muncă. Apare ca fiind
expresia în bani a întregii valori nou create dar, în realitate, este o parte a
valorii create.
Problema salariului a constituit o preocupare constantă a economiştilor
începînd cu şcoala clasică. Adam Smith enunţă unele idei juste cu privire la
salariu, spunînd că din toate cele trei venituri, salariul este singurul venit bazat
pe muncă. Acesta reprezintă, după el, o parte din produsul muncii
muncitorului din care se scade în primul rînd renta şi în al doilea rînd profitul.
El a văzut în salariu o categorie naturală -”răsplata naturală a muncii”.
Salariu reprezinta pretul la care se face tranzactia pentru exercitarea
factorului de productie munca, in conditiile economiei de piata. Este o
categorie specifica acestui sistem economic, fiind considerat ca venit ce
revine factorului munca datorita participarii nemijlocite, alaturi de factorul de
productie capital, la activitatea economica.
Se poate intalni precizarea ca salariul este plata care se face de catre cel care
are nevoie sa inchirieze munca celui care, la randul sau are nevoie de un
venit.Scoala economica marxista considera ca salariul este pretul cu care se
cumpara forta de munca a muncitorului, respectiv aptitudinile sale fizice si
intelectuale manifestate intr-un process de munca.
Salariul este un element esential al contractului de munca, reprezentand
totalitatea drepturilor banesti cuvenite salariatului pentru munca prestata.Prin
Conventia Organizatiei Internationale a Muncii nr.95/1949 privind protectia
salariului salariul este:”oricare ar fi denumirea sau modul de calcul,
remunerarea sau castigurile susceptivile de a fi evaluate in bani si stabilite
prin acordul partilor sau de catre legislatia nationala, pe care cel care
angajeaza le datoreaza unui lucrator in leaza unui contract de munca, scris
sau verbal, fie pentru munca efectuata sau care urmeaza a fi efectuata, fie
pentru serviciile prestate sau care urmeaza a fi prestate.
Forta de munca este considerata a fi o marfa, care se vinde si se cumpara
pe baza unui pret, care nu este altceva decat salariul primit de muncitor.
Salariul mai este apreciat a fi suma platita celui ce-si inchiriaza serviciile de
2
munca, suma care se formeaza pe baza acelorasi principii care stau la temelia
formarii pretului la bunuri si servicii, in conditiile unei economii de piata.
3
Cînd salariul real atinge un nivel pentru standardul lui de viaţă, numărul
de ore de muncă efectuate nu va mai creşte, va staţiona. Dar, dacă salariul real
va continua să crească şi după acest moment, numărul orelor lucrate de cel ce
oferă munca va scădea.
Dinamica salariului real este supusă acţiunii mai multor factori:
a) salariul nominal, care se află în raport direct proporţional cu cel real;
b)preţurile mărfurilor şi a tarifelor pentru servicii, impozitele, taxele, care
acţionează invers proporţional asupra salariului real;
c) puterea de cumpărare a banilor ; la un salariu nominal dat, cu o unitate
monetară se pot cumpăra mai multe sau mai puţine mărfuri, în funcţie de
valoarea mai mare a ei. Inflaţia, care reflectă deprecierea valorii banilor,
antrenează o scădere a veniturilor reale; d)revendicările celor ce muncesc.
Pe lîngă salariul încasat de fiecare s-au mai constituit salariul colectiv şi
cel social.
Salariul colectiv este atribuit în mod global tuturor salariaţilor unei
întreprinderi, ca participare la rezultatele acesteia sau prin diferite facilităţi.
Salariul social reprezintă acea parte din venitul naţional, prin care
societatea, în ansamblul său, intervine pentru a spori veniturile unor categorii
de salariaţi sau numai ale unor grupuri din cadrul acestora ce se confruntă cu
riscuri mai mari, cum sînt accidentele de muncă, bolile profesionale, şomajul
etc.
Economistul Collinet a propus împărţirea salariului social în două categorii:
1) salariul social afectat care reprezintă sumplimentul de venit vărsat în mod
regulat unor categorii de salariaţi în funcţie de situaţia lor familiară;
2) salariul social amînat, pentru riscuri comune, tuturor oamenilor. El se
consideră amînat pînă la survenirea unor riscuri legate de boli, accidente .
Realitatea economică ne arată că există deosebiri naţionale între salarii
determinate de o serie de factori:
1). În primul rînd deosebirile naţionale în mărimea salariilor sînt determinate
de variaţia diferită a elementelor valorii forţei de muncă de la o ţară la alta.
După cum se ştie, valoarea mijloacelor de subzistenţă şi a serviciilor necesare
traiului muncitorului şi familiei sale, cantitatea şi calitatea acestora depind de
gradul de civilizaţie, şi modul tradiţional de viaţă, de condiţiile naturale etc.,
componente care desigur diferă de la o ţară la alta.
2). De asemenea, intensificarea muncii diferă de la o ţară la alta, deci munca
intensivă dintr-o ţară, produce în aceeaşi unitate de timp mai multă valoare
decît munca mai puţin intensivă din altă ţară, îşi va găsi expresia, desigur, într-
o sumă de bani mai mare.
3).În ţările mai dezvoltate, în care productivitatea muncii este mai mare, se
produc mărfuri, cu o valoare naţională pe unitatea de produs mai mică decît în
4
celelalte ţări. Pe piaţa mondială, ţările dezvoltate au deci un mare avantaj. De
asemenea considerînd identice celelalte elemente - durata zilei de lucru,
intensitatea muncii, valoarea banilor etc - capacitatea de cumpărare a
salariului nominal al muncitorului dintr-o ţară cu o productivitate naţională a
muncii mai ridicată, este mai mare decît cea a muncitorului dintr-o ţară cu o
productivitate a muncii mai scăzută.
Deosebirile naţionale între salarii, depind şi de alţi factori care sînt diferiţi
de la ţară la ţară: cererea şi oferta de forţă de muncă, conjunctura economică
favorabilă sau nefavorabilă, nivelul de organizare a muncitorilor etc. De
asemenea un rol important are puterea de cumpărare a monedei, care diferă şi
ea de la o monedă naţională la alta.Se prezinta prin cele 2 curbe, a cererii si a
ofertei, punctul lor de intretaiere ce exprima echilibrul pietei muncii,
determinand totodata si un salariu de echilibru.
Piata muncii este piata cu o concurenta inperfecta, ceea ce duce la
concluzia ca salariul numai in principiu se formeaza pe baza echilibrului dintre
cererea si oferta de munca. In realitate dimensiunea lui este o rezultanta a
negocierilor dintre sindicate, patronat si guvern. Aceste negoecieri se duc la
nivel general al pietei muncii unde se stabilesc conditiile globale, dupa care va
functiona piata muncii, inclusiv marimea minima a salariului pe piata.
P
Om
W1
We
Cm
O QA QE QB Q
Pe o piata cu concurenta pura si perfecta, punctul E, care reprezinta
cheltuielile dintre cererea si oferta reala de munca, ii corespunde un salariu de
echilibru WE. Cum acest salariu este considerat insufficient, prin negocieri,
sindicate-patronate si mediate de govern se stabileste un salariu minim pe
economie W1. Salariul minim garantat prin contractul colectiv de munca se va
situa intotdeauna deasupra lui We.
In conditiile lui W1, factorul de productie munca devine mai scump, ceea
ce ii determina pe intreprinzatori sa reduca sau sa substituie cantitatea
5
folosita din acest factor, repercurtandu-se asupra cererii de munca in sensul
reducerii ei, ceea ce pe curba respectiva este marcat de punctul A
In acelasi timp, salariile finnd mai mari, deci mai stimulative, are loc o
cresterii a ofertei de munca din partea acelora care in conditiile lui We nu
doreau sa se angajeze.Prin urmare, piata muncii apare o discrepanta intre
cererea de munca(A) si oferta de munca(B), ceea ce se numeste somaj.
Componentele salariului:
-salariul de baza;
-sporurile;
-alte adaosuri;
- demnizatiile.
6
Astfel, in Hotararea Guvernului nr. 1507/2007 pentru stabilirea salariului
de baza minim brut pe tara garantat in plata se prevede:
7
„Prevederile referitoare la salariul de bază minim brut negociat, precum şi
coeficienţii minimi de ierarhizare şi sporurile minime din Contractul colectiv de
muncă unic la nivel naţional se aplică salariaţilor ale căror salarii sunt stabilite
prin negociere”, se arată într-un comunicat remis de ITM.
Astfel, angajaţii vor fi departajaţi în funcţie de studiile pe care le au.
Aceasta nu înseamnă că este de ajuns să ai o diplomă ca să ceri patronului
salariu mai mare, ci să fii şi angajat pe un post pentru care e necesare studiile
pe care le ai.
⇒ Sporurile se acordă numai la locurile de muncă unde acestea nu sunt
cuprinse în salariul de bază. Sporurile minime ce se acordă în condiţiile
contractului colectiv de muncă sunt:
- pentru condiţii de muncă grele, periculoase sau penibile – 10%
- pentru condiţii nocive de muncă – 10%
- pentru orele suplimentare şi pentru orele lucrate în zilele libere şi în zilele de
sărbători legale ce nu au fost compensate corespunzător cu ore libere plătite
se acordă un spor de 100% din salariul de bază
- pentru vechime în muncă minimum 5% pentru trei ani vechime şi maximum
25 % la o vechime de peste 20 de ani, din salariul de bază
8
minim pentru un angajat cu studii superioare este de 880 lei.
Cei mai afectati de aceasta majorare a salariului minim sunt, evident,
patronii. Acestia vor fi nevoiti sa refaca toate contractele de munca pentru
angajatii cu studii medii si superioare, fiind nevoiti sa plateasca impozite mult
mai mari pentru noile salarii.
Art. 3, par. (3) : In cazul in care, din diferite motive, partile au incheiat
contracte colective de munca la un nivel inferior inaintea contractelor la nivel
superior, cele de la nivelurile inferioare se vor adapta contractelor colective de
la nivel superior, acolo unde prevederile minimale ale acestora nu au fost
atinse.
ART. 16 (9) Tinerii care nu au implinit varsta de 18 ani nu pot presta munca
de noapte.
9
examinare se vor suporta conform legii. Conditiile concrete urmeaza sa fie
stabilite la nivel de unitate, cu consultarea sindicatelor.
ART. 54. - (1) In cazurile in care durata zilnica a timpului de munca este
mai mare de 6 ore, salariatii au dreptul la pauza de masa si la alte pauze in
conditiile stabilite prin contractele colective de munca si/sau regulamentele
interne aplicabile.
(2) Repausul pentru luarea mesei nu poate fi mai mic de 15 minute. Repausul
pentru luarea mesei, cu o durata de 15 minute, se include in programul de
lucru.
10
Bibliografie:
11
...............
(Unitatea)
STAT DE SALARII
............... pe luna ............ anul ......
(secţia,
serviciul etc.)
12
E - Suplimentare
F - De noapte
G - Ore suplimentare
H - Ore de noapte
I - Vechime neîntreruptă
J - Condiţii deosebite
______________________________________________________________________________
|Nr. | NUMELE | Marca |Salariul|Vechime| | Timp | din | Timp nelucrat:
|crt.| ŞI |(funcţia)|de bază | în | | lucrat | care: |(ore sau zile):
| |PRENUMELE|sau număr|(pe oră,| muncă | |(ore sau | | :
| | |matricol | zi, | % | | zile) | | :
| | | | lună) | | | | | :
| | | |________| | |_________|________|______________:
| | | |A | | | | B | C| D| E| | F|Întreruperi| :
|____|_________|_________|____|___|_______|__|___|__|__|__|__|__|___________|__:
| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6| 7 | 8| 9|10|11|12| 13 |14:
|____|_________|_________|____|___|_______|__|___|__|__|__|__|__|___________|__:
|____|_________|_________|____|___|_______|__|___|__|__|__|__|__|___________|__:
|____|_________|_________|____|___|_______|__|___|__|__|__|__|__|___________|__:
|____|_________|_________|____|___|_______|__|___|__|__|__|__|__|___________|__:
|____|_________|_________|____|___|_______|__|___|__|__|__|__|__|___________|__:
|____|_________|_________|____|___|_______|__|___|__|__|__|__|__|___________|__:
|____|_________|_________|____|___|_______|__|___|__|__|__|__|__|___________|__:
|____|_________|_________|____|___|_______|__|___|__|__|__|__|__|___________|__:
|____|_________|_________|____|___|_______|__|___|__|__|__|__|__|___________|__:
|____|_________|_________|____|___|_______|__|___|__|__|__|__|__|___________|__:
|____|_________|_________|____|___|_______|__|___|__|__|__|__|__|___________|__:
______________________________________________________________________________
:Salariul| CALCULUL SUMELOR |
:de bază |_____________________________________________________________________|
: pentru | Ore | Ore | | | SPORURI |Indemnizaţie|Întreruperi| Adaos |
: timpul |după | regie | | |______________|de concediu | | pentru |
:efectiv |normă| sau | | | | | | | | | |depăşirea|
: lucrat | | zile | | | | | | | | | |sarcini- |
:în regim| |lucrate| | | | G| H| I| J| | | lor |
: normal | | | | | | | | | | | | |
:de lucru| | | | | | | | | | | | |
:________|_____|_______|__|__|__|__|__|__|__|____________|___________|_________|
: 15 | 16 | 17 |18|19|20|21|22|23|24| 25 | 26 | 27 |
:________|_____|_______|__|__|__|__|__|__|__|____________|___________|_________|
:________|_____|_______|__|__|__|__|__|__|__|____________|___________|_________|
:________|_____|_______|__|__|__|__|__|__|__|____________|___________|_________|
:________|_____|_______|__|__|__|__|__|__|__|____________|___________|_________|
:________|_____|_______|__|__|__|__|__|__|__|____________|___________|_________|
:________|_____|_______|__|__|__|__|__|__|__|____________|___________|_________|
:________|_____|_______|__|__|__|__|__|__|__|____________|___________|_________|
13
:________|_____|_______|__|__|__|__|__|__|__|____________|___________|_________|
:________|_____|_______|__|__|__|__|__|__|__|____________|___________|_________|
:________|_____|_______|__|__|__|__|__|__|__|____________|___________|_________|
:________|_____|_______|__|__|__|__|__|__|__|____________|___________|_________|
14
: Baza de | Impozit | |Salariul| Reţineri |Total| Nr. |
:impozitare|_________| | net |________________________________| de | crt.|
: |Total| T | Ţ | | U | V | | X | Y | Z | W | | |plată| |
:__________|_____|___|___|________|___|___|__|___|___|___|___|__|__|_____|_____|
: 42 | 43 | 44| 45| 46 | 47| 48|49| 50| 51| 52| 53|54|55| 56 | 57 |
:__________|_____|___|___|________|___|___|__|___|___|___|___|__|__|_____|_____|
:__________|_____|___|___|________|___|___|__|___|___|___|___|__|__|_____|_____|
:__________|_____|___|___|________|___|___|__|___|___|___|___|__|__|_____|_____|
:__________|_____|___|___|________|___|___|__|___|___|___|___|__|__|_____|_____|
:__________|_____|___|___|________|___|___|__|___|___|___|___|__|__|_____|_____|
:__________|_____|___|___|________|___|___|__|___|___|___|___|__|__|_____|_____|
:__________|_____|___|___|________|___|___|__|___|___|___|___|__|__|_____|_____|
:__________|_____|___|___|________|___|___|__|___|___|___|___|__|__|_____|_____|
:__________|_____|___|___|________|___|___|__|___|___|___|___|__|__|_____|_____|
:__________|_____|___|___|________|___|___|__|___|___|___|___|__|__|_____|_____|
:__________|_____|___|___|________|___|___|__|___|___|___|___|__|__|_____|_____|
14-5-1 1/3X
15