Sunteți pe pagina 1din 277

Ma

I pentru clasa a .X::II-a ieee ind'

cu

...

ofil de electro

icl fi m

fi fCOI i pf'ofi onale

de

matematid-fizicl
id

MINISTERUL EDUCATIEI

I iNVATAMiNTULUI

lng. NICULAE MIRA


lng. CONSTANTIN NEGU . profesor

INSTALATII
ELECTRICE
INDUSTRIALE
iNTRETIMERE $1 REPARATII
.

Manual pentru clasa a Xll-a- licee industriale i de matematid.-fizica


cu profil de electrotehnica
(meseria electrician de intre inere i repara ii)
i coli profesionale

Q
EOITURA DIOACTIC.l $1 PEDAGOGIC.l
BUCURE$TI

Capitolul 1

INSTALATU ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE


DE LUMINA I FORTA
A. INSTALATII DE ILUMINAT

I PRIZE

......

1. No iuni de luminotehnici
Luminotehnica este un domeniu al tiintei care se ocupa cu studiul ilu
minatului; acesta este deosebit de important in activitatea omului. Multa
vTeme omul si-a desfasurat activitatea numai la lumina naturala. Din dorinta
de a- i conti ua activitatea i pe durata in care lumina naturala era insuii cienta
sau in locurile fara lumina naturala, omul a descoperit i perfectionat in timp
sursele de iluminat artificial. Yncepind din a doua jumatate a secolului al
XIX.:.lea, au aparut sursele de lumina electrice, care s-au perfectionat intr-a
tit, incit in prezent iluminatul artificial este practic in totalitate electric.
Din studiile care s-au Hkut, a rezultat ca iluminatul influenteaza direct
calitatea muncii depuse de om. Astfel, un iluminat bun (corect dimensionat,
executat i intretinut) contribuie la diminuarea oboselii (in special a ochilor)
in timpul lucrului, la ridicarea calitatii produselor realizate, la marirea
productivitatii muncii, la diminuarea numarului de accidente de munca etc.
Prin studii i cercetari s-au stabilit conditiile concrete - cantitative i cali
tative - pe care trebuie sa le indeplineasdi iluminatul pentru fiecare loc
de mundi. Aceste c.onditii (cuprinse in norme ;;i standarde) au un caracter
tehnico economic ;;i de aceea ele difera relativ mult de la tara la tara.

a. Natura luminii
Lumina reprezinta radiatiile electromagnetice care au proprietatea
de a impresiona retina ochiului. Experimental, s-a constatat ca aceste
radiatii au lungimea de unda uprinsa in intervalul 0,38 p. ... 0,76 fL
Ele mai poarta denumirea de radiatii vizibile.
Daca. pe retina ochiului ajung radiatii de o singura lungime de unda,
omul are senzatia de culoare, care depinde de lungimea de unda. Astfel,
pentru A= 0,38 fL, senzatia este de violet, pentru A= 0,76 fL- de ro;;u,
pentru A = 0,556 fl.- de galben-verzui etc. 0 astfel de lumina, in care
sint radiatii de o singur5. lungime de unda, se nume te lumina mono
cromaticii.
3

v...
{0

I
I
!/

0.8
0.6

Din practica, s-a constatat ca ochiul


omului nu percepe la fel radiatiile mo
nocromatice, cu aceea i putere de emi
sie. Astfel, pentru lungimea de unda
'-o = 0,556 fJ. ochiul are cea mai mare
sensibilitate. Daca ochiul prive te si
multan doua surse de aceea i putere
(h,0),
care
emit
radiatii
luminoase,
una pe lungimea de unda /- 0 i alta
pe o lungime de unda oarecare A, pri
ma dintre ele va aparea ochiului mai
stralucitoare. Ca senzatia luminoasa

\
\

0.2

_...,

46

'\
51,

62

........

70

il
78 {)1/

Fig. 1.1. Curba de varia tie cu It


n;i mea de undil. a sensibilitil.tii
relative
spectrale.

ho la h,. Raportul PJ.o/p . este


tate relativa

sa fie aceea i, este necesar sa se


mareasc . puterea sursei a doua (care
emite pe lungimea de unda f..) de la
subunitar i poarta numele de sensibili-

spectrala:

V .I.=

(1.1)

Pi.o.

b.
ln figura 1.1 este aratat modul cum variaza v,. cu lungimea de
unda f... Deci, daca o sursa de lumina monocromatica emite pe lungi
mea de unda At cu puterea PJ,1, ea provoadi ochiului aceea i senzatie ca
i o sursa ce emite pe lungimea de unda /- 0 cu pute ea h,0 :
( 1.2)

unde

v;.;

corespunde lungimii de unda

),i

din figura 1.1.

in acela i timp, rezulta ca pentru toate radiatiile electromagnetice


cu lungimea de unda in afara domeniului {0,38 ... 0,76) !.1. sensibilitatea
relativa spect.rala este nula (v;. = 0).
b. Marimi i unitati fotometrice

e Fluxul luminos. Daca o sursa de lumina emite simultan radiatii


luminoase pe mai multe lungimi de Ullda A 1, A2: ... An CU puteri}e res
pectiv Pi.p b,2 ... p;_,., aceasta va crea o senzatie de aceea i intensitate
ca i pu terea
{1.3)
" vl.i p )
w,l = Li ,j
i=l

emisa pe lungimea de unda f..0 Puterea tjl poarta numele de flux lu


minos. Unitatea de masura este wattul luminos (WI). ln fotometrie, in
sistemul international se utilizeaza 0 alta unitate de masura, lumenul
(lm), care este de 680 de ori mai mica decit wattul luminos. De aceea
fluxul luminos, exprimat in lumeni este dat de relatia:

..

<b

= 680 'E V1. h,


1

{1.4)

[lm].
i=l

Daca. puterea totala a sursei de lumina este P (sursa de lumina emite


in afara de radiatii luminoase i alte radiatii electromagnetice, in spe
cial infraro ii), atunci randamentul sursei este:
'IJ=_i;_[Wl]
p

(1.5}

= [ ]

(1.6}

Acesta are valori de 1,5-2,5% pentru sursele cu filament incan


descent i 5-10% pentru sursele fluorescente. Mai des, in locul ran
damentului se utilizeaza eficacitatea luminoasa care este data de ra
portul:

Sursele cu filament incandescent au eficacitatea de 10-17 lmf\V, iar...,


cele fluorescente,. de 34-70 lm/W.
e Intensitatea luminoasa. A a cum s-a aratat in capitolul 2 din
manualul pentru clasa a XI-a, sursele de lumina sint montate in corpuri
de iluminat. Corpurile de iluminat nu au fluxulluminos uniform repar
tizat in toate directiile. Pentru a putea cunoa te aceasta distributie a
fluxului luminos, s-a introd,us notiunea de intensitate luminoasa (Ia, ).
Aceasta reprezinta marimea fluxului luminos pe o directie (a, ) in
spatiu, pornind din. centrul sursei (sau corpului de iluminat). Mate
matic, aceasta se exprima prin raportul:
( 1.7)
A<I> ,.
I B =
"

AQ

unde AQ e:ste un unghi solid foarte mic in jurul directiei (ex, ) (fig. 1.2),
iar A<l> este fluxul luminos cuprins in acest unghi solid.
0 di'rectie .in spatiu este determinata prin doua unghiuri: unghiul
dintre un plan de referinta (XOZ in fig. 1.2) i planul care contine
directia i unghiul a. pe care aceasta il face cu verticala (OZ din fig.
1.2) sistemului de referinta..

F . 1.2. Miirimile care intra in calculul intensita{ii


I minoase.

Fig. 1.3. Reprezentarea


l!rafica a unui unghi
solid.

Fig. 1. . Mllrimile care intra


in calculul unui unghi solid.

Prin unghi solid se intelege o portiune din spatiu, marginita de o suprafata conica
(fig. 1.3). Nlatematic, acesta este ega! cu raportul dintre aria portiunii decupate pe o
sfera de suprafata conica i patratul razei sferei. Suprafata decupata pe sfer! de unghiul
solid n (fig. 1.3) este calota sferica cr. Deci unghiul solid se exprima prin relatia:

(I.SJ

j2

i se masoaril. in steradiani. Cind unghiul solid este foarte mic ( !1), aria calotei sferice
se poate aproxima cu aria bazei calotei sferice care este un cere ( S,.) i unghiul solid
are valoarea:

( 1.9)

Atunci cind unghiul solid este foarte mic ( !1) i suprafata conica se sprijina pe supra fl!-ta
plana s. inclinata cu unghiul e fata de suprafata s.. (fig. 1.4), valoarea sa este
data de relatia:
( 1. 10)
n = s.. = Scose,
j2

j2

Unghiul 6 dintre suprafetel !lS .\li Sn este acel i. cu unghiul dintre normalele
i ng Ia aceste suprafete (normala
Ia !lSn se confunda cu axa unghiului solid).

nr

Unitatea de masura a intensitatii luminoase este candela (cd), care


este echivalenta cu fluxul de un lumen cuprins intr-un unghi solid de
un steradian.
Daca dintr-un punct pe fiecare directie in spatiu s-ar lua cite un seg
ment proportional cu intensitatea luminoasa pe acea directie, exh"emi
tatile acestor segmente vor forma o suprafata. Aceasta se nume te supra
lata fotometrica, ar corpul cuprins in interiorul ei, corp fotometric. (fig .
1.5) L cea mai mare parte dintre corpurile de iluminat suprafetele
fotome
trice sint suprafete de revolutie (obtinute prin rotatia unei curbe in jurul
axei. corpului). De aceea, suprafata poate fi u or reprezentata printr-o
curba, obtinuta prin intersectia acesteia cu un plan ce trece prin axa
corpului d.e iluminat. Curba se nume te curba fotometrica. (fig. 1.6)
i reda (la scara) distributia inten
sitatii luminoase (deci. i a fluxului
Corpu/ de
luminos) in jurul corpului de ilu
iluminat
minat, dnd in acesta s-a montat o
sursa de lumina cu un flux lumi
.Suprafata
nos de 1 000 lumeni. Pentru aceste
fotometrfc
situatii, in care suprafata fotometri
d
ca este simetridi. fata de toate pla
nele care tree prin axa corpului de

t--

Axa corpului

de

ifuminat

iluminat, in exprimarea intensita


tii
Fig. 1.5. Suprafata l?i corpul fotometric.

luminoase este suficient numai un


ghiul

IX

Curba fotometrica permite

...
Fig. 1.6. Curba fotometrica.

Fig. 1.7. Marimile care intra tn calc ul iluminiirii.

determinarea intensita tii luminoase a unui corp de iluminat pe o difectie


ex astfel:
- se duce pe graficul curbei fotometrice, din centrul sistemului
de axe, o directie ce face cu axa verticaHi unghiul ex cunoscut (fig. 1.6);
- se determina punctul de intersectie dintre curba fotometrica i
directia dusa; distanta de la centrul 1 .acest punct este, la scara dese
nului, intensitatea luminoasa I'. Pentru a o afla u or, pe curba foto
metrica se due curbe de egaUi intensita te luminoasa ( izocandele)
suficient de apropiate (in cazul figurii 1.6, izocandelele sint duse din 50
in: 50 de candele);
- intensitatea reaUi a corpului de iluminat pe directia ex(I) se cal
culeaza cu rela tia
:

I = I

.
1000

(1.11)

unde <1> 1 este fluxul luminos al lampii cu care este echipat corpul de
iluminat.
lluminarea. Iluminarea este 0 masura a fluxului luminos care
lumineaza o suprafata. Se exprima prin raportul dintre fluxul luminos
i aria pe care cade acesta (fig. 1.7):
E = < l>

( 1 12)

Unitatea de masura es' te luxul* (lx), care reprezinta


fluxulluminos de 1 lm, raportat la o arie de 1 m 2
Cind fluxul luminos <l> este trimis pe suprafa ta !:l.S de unul sau
mai multe corpuri de iluminat (flux direct), iluminarea E este o ilu
minare directiL Cind <l> este un flux reflectat de peretii i tavanul din
incapere, iluminarea E este o iluminare reflectata, iar cind <l> este
*

Pluralul este .,luc i".

0 suma de fluxuri direct i re


flectat, iluminarea E este ilu
minarea totala ( i reprezinta
suma iluminarilor directa i
reflect ata).
Instalatiile de iluminat trebuie astfel dimensionate, incit
-----.Pe planul pe care se lucreaza
sa se realizeze o anumita va
loare a iluminarii. Aceste
valori sint indicate
in
normative in functie de
activitatea care se desfa oara
in incapere.
Legatura i!uminarii cu intensi
LlS

Fig. 1.8. Legatura iluminarii cu intensitatea Iu


minoasa pentru 0 sursa punctiforma.

tatea Juminoasa. Aceasta se obtine


calculind iluminania directil. pe care
o dl!. o sursrL punctiforma 0 (de exem
plu un corp de iluminat incandes
cent) intr-un punct P (fig. 1.8). Se

alege in jurul punctului P o suprafata foarte mica, tlS. Aceasta este iluminata de un
flux tlQ trimis de sursa 0 in unghiulsolid /1.0, aflat sub o inclinare fata de axa sursei.
Se mai utilizeazll. notatiile:
I a - intensitatea luminoasll. pe directia :x, trimisll. de sursa ca.tre punctul P;
l - distanta de Ia sursl!. Ia punctul (OP);
{l - unghiul dintre raza de lumina OP i normala (ng) Ia suprafata tlS.
Deoarece suprafata tlS s-a ales foarte micll., to.ate punctele din aceasta vor avea
aceea i iluminare. Deci iluminarea In punctul P, dupa relatia (1.21) este Ep = tl(J)ftlS.
Utilizind relatiile ( 1.7), ( 1.9). ( 1.10) i notatiile de mai sus, rezulta:
Ia cos 6
E _ I atl.O _ I a tlS,. _ .!..:=.._ tls cos {l
( 1.13)
_

P -

tlS

-tlS

zz

- S

za

za

Pentru cazul particular in care


= (:) (axa corpului de iluminat este
perpendicular! pe planul in <:<1.re se
afla punctul P), relatia ( 1. 13) se
scrie:

Ep

1.14)
unde II este distanta de Ia corpul de
iluminat Ia planul punctului P (fig.
1.8). Ia se va determina folosind
curba fotometricll. i relatia ( 1. 11).
Daca sursa de lumina este lini
arli. (de exemplu un corp de ilumi nat
fluorescent), l"elatia dintre ilumi narea
in punctul P (fig. 1.9) i inten sitatea
luminoasll. este:
Fig. 1.9. Legatura
ilumimlrii

cu
inte

nsitatea lu minoasa pentru o sursa


liniari.

Ep ""

sin

a2

+ hz

4ZL

( 1.15)

Relatia ( 1.15) se utilizeaza numai pentru pozitia particularii. a punctului P desenatll.


in figura 1.9. Punctul P trebuie sli. se afle intr-un plan orizontal H i pe dreapta care re
zultii. din intersectia planului H cu un plan vertical V, dus printr-unul din capetele
sursei (capl!.tul A in fig. 1.9).
Notatiile folosite au urmatoarele semnificatii:
k este distanta de Ia sursa AB Ia planul orizontal H (h = AA');
a - distanta dintre P i A';
t:

=arc tg (din triunghiul dreptunghic APA') este unghiul dupa care este diri
h

jatll. in tensitatea luminoasll. ( le) cii.tre punctul P;


h - lungimea corpului de iluminat AB;
a = arc tg
lL
(din triunghiul dreptunghic A PB). este unghiul sub care

.ja2 + kB
se vede din punctul P sursa de luminA.
fn cazul real, punctul P se afll tntr-una din pozifiile desenate 1n figura 1.10. fn
prima situatie (figurile 1.10, al, \li 1.10, bl), iluminarea in P se determinli ca fiind dife
renta dintre iluminll.rile date de sursele ipotetice MB = 11 i MA = 11;
...
EP =
I,.k
{2a 1 + sin 2ott
2aa + sin
' ( 1.16)
a2

2a1).

'lh

k2

'IlL

------.lA.'.1'8

12

M(M'
It

A(A'

I z,

8, 'J
1B

A(A 1)

fHI

HJ
(VJ

b,

;/,

lJ

12

NfN')
a
p

b2

VJ

Fig. 1.10. Pozitiile reale ale punctului P In raport cu sursa liniari:


a1, aa - vederi in spatiu; b1. ba - vederi in plan.

10

8(8')

unde e:, a, II, l au semnificatiile cunoscute, iar o>:1 \>i o>:2 sint:
11

o>: 1 = arc tg

; oc2

arc tg

( 1.17)

t.

_
./a2 + h2

.Jaz -1- 112

In a doua situatie (figurile 1.10, a2 i 1.10, b2), iluminarea in P se determina ca


fiind suma dintre iluminarile date de sursele ipotetice .NB = l 1 i NA = !2 ;
_

p.

I elt
a 2 -j- h2

(2o>:1 1- sin 2oc 1


4/L

sin
)
+ 2o:2 + 2o:2 .
4lL

( 1.18}

unde e:, a, h ilL i i pastreaza semnificatiile i O':t i o>: 2 se determina cu relatiile (f-17).
In figura 1.10, b sint aratate acelea pozitii ale punctului P in raport cu corpul
de iluminat, desenate insa in plan. Trebuie observat eli. numai marimile a, 11, 12 i 1 se
vad in adevarata mllrime, celelalte trebuie calculate cu relatiile corespunzatoare.
Iluminarea directa medie(Emed) Fluxul luminos trimis de o sursa 0 (fig. 1.11) pe
o suprafatil. intinsa S nu este uniform distribuit.
Snprafata S se imparte in n suprafete egale t;.S = Sfn. Cu cit numaru1 n se alege
mai mare, cu atit calculul va fi mai exact, deoarece suprafetele t;.S vor fi atit de mici
incit pe fiecare din ele se poate aprecia ca fluxul cade uniform. Fluxul pe o astfel de
suprafata va fi:
( 1.19)
unde Et este iluminarea calculata in centrul P; al suprafetei t;.S. Fluxul total trimis
pe suprafata S va fi:
( 1.20}
JJ
,,.

<D

I;t;.qJ;=

i=l

E; S.
i=l

inlocuind pe t;.S cu S fn ;;i fluxul <D cu produsul Eme<lS

r.
"

"

i- =

r".
Emed

= i=l

rezulta:
E;

---

i=1

(1.21}
E;

Fig. l. 11. Calculul iluminarii directe medii


pe o suprafata intinsii..

Deci, iluminarea directa medie pe o suprafata


,L 10
intinsa S este media aritmetica a iluminarilor cal.
culate in centrele unor suprafete egale.
Pentru calculele practice ale iluminarii directe
medii, se vor folosi relatiile (1.13), (1.14). (1.16)
i ( 1.18), in care termenul din dreapta se va in
multi cu un coeficient t:J. (coejicientul de dep'l'e
cie'l'e ). Valorile coeficientului de depreciere sint
indicate in Not'mativul PE 136 (acestea indica
faptul ell. iluminarea scade din cauza degajarilor de
praf din incapere scaderii fluxului luminos al
surselor de lumina in timp datorita imblltdnirii).
Iluminarea reflectata medic. Fluxul luminos
(ellc) al corpurilor de ilumiriat dintr-o incli.pere se
imparte in douli. parti (fig. 1.12):
q,., - fluxul ce este trimis direct pe planul ce Fig 1.12. Distributia fluxului lutrebuie iluminat i pe care se desfll oarli. o actiminos intr-o incapere.
vitate utila (numit plan util) ;
ell, - fluxul ce este trimis initial pe peretii si tavanul incaperii.
Fluxul ell, va fi reflectat de perepi i tavanul. incaperii in proportie Pm ell,, und; Pm
este coejicientul mediu de 'l'ejlexie al peretilor i tavanului. Acest flux Pm ell, retrimis l:n
incli.pere este dirijat astfel:
- o parte pe planul util: y(pmellr);
- restul, adiol!. (1 -y) Pm(])r din nou perefii i tavanul incaperii.
Prin y s-a notat proporpa din fluxul reflectat de peretii i tavanul incil.perii care
ajunge pe planul uti!.
Fluxul (1- y)pm4l>r va urma acela i drum ca fluxul ell,, a acum re Ita. din ta
belul 1.1. Pe planul util va ajunge fluxul eliR:

TADELUL U

tatcutul fluxului ce determioi c:omponenta renec:tati pe pJanul utn


Flux ce ajunge
pe planul uti!

l'lux reCiectat

= YPm(!)r + y(l

-y}

.l>Jux absorblt
de pere i $i Ia van

Flux ce cade
pe pereti i ta van

de pere i si tavan

p (!)r

+ :t(l

rra p (!)r + ...

f.

(1.22)

+y(l _ y)n-lp:;,(!),. + ... =

'YPm<Pr
1 - Pm(l - y)

11

lnlocuind fluxul c]), cu:


c]),

= c])c-

c])a

c])c

(1-

c])d)

= c])c

( 1.23)

i;.lI)N,.c])l,
<l>c
unde cu s-a notat diferenta din paranteza, cu ..l - coeficientnl de depreciere al
flu xului din incapcre, cu 'I) - randamentul corpului de iluminat, cu N - numll.rul
de cor puri de iluminat din incapere, cu n - numarul de Iampi cu care se echipeazll.
un corp de iluminat i cu <1>1 - fluxulluminos al unei lAmpi ;;i inlocuind (1.23) in
(1.22) i impli.rtind Ia aria planului uti! (S), rezultli. iluminarea reflectatli. medie:
( 1.24)

ER =

YPm nNn<l>l

[1 - (Jm(l - y)]Sa

Pentru

(Jm

i y se pot utiliza relatiile:


( 1.25)
S 11 -1-St

unde (Jp i
ariile:

(JI

sint coeficientii de reflexie -pentru pereti i respectiv tavan, iar S 11 i S

s"

y =
S 11

+ St -1- Sa

unde Scl. Sp i St sint ariile deja cunoscute.


Pentru calculul lui . fluxul direct <l>a se determinll. cu
relatia:

( 1.26)

( 1.27)

<I>rl = EmeaScl.
unde Emccl este iluminarea directa medie pe planul uti!, care se calcul.:aza a a cum
s-a ara.tat in paragraful anterior.

c. Calculul fotometric al instala iilor de iluminat interior


Acesta se poate referi Ia dimensionarea instalatiei de iluminat san Ia
verificarea
instalatiei de iluminat.
Dimensionarea presupune determinarea flnxului necesar unei instalatii de
iluminat
astfel ca aceasta sa realizeze un a.numit nivel de ilurnina.re pe planul uti!, in timp
ce
verificarea consta in calculul iluminarii medii pe care o poate realiza instalatia pe
planul uti! i compararea acesteia cu valoarea recomandatli. de norme.
Cele mai utilizate metode sint:
- pentru dimensionare: metoda factorului de utilizare ;
- pentru verificare: metoda punct cu punct.
Metoda factorului de utilizare. Fluxul necesar unei. instu.Iatii de iluminr.t se
deter
mina cu relatia.

EmS

411nec=---

unde:

Em este iluminarea medie ce trebuie realizatli. pe planul uti!;

16

( 1.28}

Sa

- aria planului uti! ;


- fa.ctorul de utiliza.re al instalatiei de iluminat.
Pentru o incapere a cli.rei destinatie i gcometrie se cunosc, Em i Sa sc pot afla
cu
usurinta.
Pentru va.loarea lui tt, se foloscsc tabele din care acesta se determina in
functie
de urmatoarele caractcristici fotometrice i geometrice:
u

- tipul corpului de iluminat, care hotll.ra te tabelul din care se determinli.


valoarea factorului de utilizare

*;

Se vor utiliza Cataloagele de corpuri de iluminat.

11

- coeficientii de reflexie pp i Pt. care depind de zugraveala peretilor ;;i tavanului;


- geometria incaperii, care este apreciata prin indicele de local i. Acesta se calcu- Jeaza
cu relatia:

ab

i=----h(a +b)

( 1.29)

unde:

a este lungimea incaperii;


b - lll.timea incll.perii

II - distanta de la planul corpurilor de iluminat Ia planul util.


Pentru a dimensiona o instalatie de iluminat prin metoda factorului de utilizare
este necesar sa se treacll. prin urmll.toarele etape:
- se alege nivelul de iluminare necesar pe planul util i inl!.ltimea acestuia fatll. de
pardoseaUI. hu (tinind seamll. de recomandarile din Normativul PE-136);
- se stabilesc coeficienpi de reflexie pentru pereti i tavan;
- se alege tipul corpului de iluminat ;;i inllltimea de amplasare fata de plafon h,. Corpurile
de iluminat vor trebui astfel amplasate, incit distanta de la corp la pardo sealll. sa fie
mai mare de 2,.5 m (facexceptie numai corpurile de iluminat din locuinte \'i corpurile
fixate pe pereti);
- se calculeazli. indicele localului cu relatia ( 1.28);
- se determinll (interpolind) valoarea factorului de utilizare u, utilizind datele din
cataloagele corpurilor de iluminat;
- se aflll. fluxul necesar cu relatia ( 1.28).
0 data cunoscut fluxul necesar, se determinll. fluxul lampii (deci puterea lll.mpii)
ce trebuie montatll. intr-unul din corpuri, cu relatia:
(1.30)

unde n este numll.rul de lampi cu care sc echipeazll. corpul de iluminat ;;i N numll.rul de
corpuri ce se alege peo.t u a (o ma. in'i.ta.la'fia.
Se poate proceda ;;i invers, determinind numllrul N de corpuri ce trebuie sll.
compunll. instalatia dacii. se alege lampa cu care se echipeazll. corpul (se alege <1>1):

( 1.30')

Numllrul N rezultat din calcul se rotunje;;te pina lao valoare ce trebuie sll. convinll., astfel
ca instalatia sa se poata amplasa i metric 9i uniform pe plafon. Cind acest lucru nu
este posibil, se modifica n sau <1>1 (sau ambele), pina se obtine o solutie avantajoasll..
e Metoda punct cu punct consta in a determina iluminarea medie pe planul uti!:
(l.3 l)
unde Emtd i RR sint iluminU.rile medii, directli. ;;i reflectatli..
Pentru acestea se vor folosi relapile (1.21) l?i (1.24). Este necesarll. obser:vatia ell. in
relatia ( 1.21) iluminarea E; trebuie sli. fie iluminarea directa in punctul i, data de toate
corpurile de iluminat din incll.pere (care se obpne prin insumarea iluminll.rilor date de
fiecare dintre corpurile de iluminat).
0 instalatie de iluminat se.apreciaza ell. este bunli., daca valoarea Em este egalll. sau
mai mare (in limita a 10%) decit valoarea recomanda.ta pentru activitatea ce se desfll.
;;oarl!. in incll.pere ;;i dacl!. uniformitatea iluminli.rii pe planul util este mai mare de 0,6.5.
Uniformitatea iluminil.rii este exprimata prin coeficientul de uniformitate:
(1.32)

1
3

unde Emin este iluminarea minima ce se realizeaza pe planul utir.

1
4

d. Amplasarea corpurilor de iluminat


Nu exista norme care sa fixeze un mod obligatoriu de amplasare
a corpurilor de iluminat. ln cele ce urmeaza se vor indica numai citeva
reguli simple de amplasare a corpurilor de iluminat, acceptate in teh nica
ilumina tului:
- amplasarea simetrica (fig. 1.13) se adopta cind numarul de corpuri
de iluminat este mare, arhitectura plafonului permite aceasta i cind
suprafata ferestrelor este sub :30% din. suprafata peretelui pe care
acestea se gasesc. Distanta dintre corpurile de iluminat este dubla
fata de distanta dintre ultimul rind de corpuri de iluminat i perete
(pe ambele directii);
.
- amplasarea asimetrica (fig. 1.14) se adopta cind unul din pereti
este mult vitrat. Asimetria va fi numai pe o. directie; tot cimpul de
corpuri de iluminat se apropie de peretele vitrat, astfel ca distanta
dintre acesta i primul ir de corpuri de iluminat sa nu fie mai mare
de 0,8-1 m. Daca incaperea are doi pereti perpendiculari mult vitrati,
asimetria se va extinde pe ambele directii;

- -- f- -- - --.

- t -- -y - --- -r!

- -r--t--->t-:
r--+----+---+---+--+--_;_+--+---+-
i
_j.

b Ilb J

c::.

--,

c::.

"'

Fig. 1. 13. Amplasarea simetric:i a corpurilor


de ilurninat.

i
!

e;

0
"-!

2b

2b

I.

Fig. 1. H. Arnplasarea asimetric;l a


corpurilor de ilurninat.

I
J

-+-. -+- --4-IIli.

-t-

"'.

r
b

<::l

"'

lb 1 lb I b

r--

Fig. 1.1.5. Arnplasarea corpu


rilor de ilurninat fluorescente
In inciperile de lucru.

( 3-5}

Fig. 1.16. Amplasarea corpurilor de iluminat fluo


rescente pe culoare.

- amplasarea corpurilor de iluminat fluorescente:


- in incaperile de lucru se amplaseaza de regula, cu axa longitudinala paralela cu peretele vitrat (fig. 1.15);
- pe culoare se amplaseaza cu axa longitudinala perpendiculara
pe axa acestora (fig. 1.16).

2. intocmirea schemelor i planurilor instalatiilor


de iluminat i prize*
a. Clasificare
Instalatiile electrice pentru iluminat dintr-o cHidire se clasifica astfel:
- instalafia electrica pentru iluminat normal, care serve te pentru ali
mentarea cu energie electridi a corpurilor de iluminat care asigura desfa u
rarea activita ii normale in cladire;
- instalatia electrica pentru iluminatul de siguranta, care serve te
pentru
alimentarea cu energie electrica a unor corpuri de iluminat in cazul defectarii
instalatiei elec.trice pentru iluminatul normal.
lluminatul de siguranta, la rindul lui, poate fi:
-pentru continuarea lucrului, care se prevede in indiperile unde func io
neaza receptoare electrice de categorie zero (de exemplu sali de opera ii, de
reanimare, studiouri de radio, de televiziune etc.);
- pentru evacuarea personalului din cla, dire, care se prevede in
indiperile i pe diile de circulatie din cladire cind in i pe acestea se afla
mai mult de 50 de persoane simultan (se prevede practic in toate cladirile
industriale i social-administrative);
- contra panicii, care se prevede in indiperile cu aglomerari mari de de
persoane: peste 400 persoane (de exemplu in salile de teatru, cinematograf
etc.);
-pentru circulaJie, care . se prevede in incaperile cu aglomerari de per
soane i cu multe obstacole pe caile de evacuare (de exemplu in marile
magazine comerciale, hale industriale etc.) ;
-pentru veghe, care se prevede in indiperile in care pe timpul nop ii
se efectueaza serviciul de supraveghere (de exemplu, in dormitoare din cre e,
camere de bolnavi etc.);
-pentru marcarea hidranjilor, care se prevede pentru a permite identi
ficarea u oara a pozitiei hidrantilor pe timpul noptii;
- de paza, care se prevede in cl diri sau in incintele acestora, pentru a
le asigura mai u or securitatea.
b. Condi ii pentru alimentarea corpurilor de iluminat 'i priz:elor
Alimentarea corpurilor de iluminat i prizelor se face prin circuite elec trice
de la tablourile secundare de lumina. Pentru formarea circuitelor elec trice,
trebuie respectate p revederile normativului 1-7-78 (privind proiectarea

Este necesar sa se revada cuno intele invli.tate in manualul de clasa a XI-a.

i executarea instala iilor electrice Ia consumatorj, cu tensiuni pinttla l 000 V).


Cele mai importante dintre accstea sint:
- corpurile de iluminat sint receptoare monofazatc care se leaga Ia o
conducta de faza, clupa ce in prealabil aceasta a trecut prin intreruptor i
la conducta de nul de lucru. Partea metalidi a corpului de iluminat se leaga
la conducta de nul de protectie numai in cazurile in care corpul de iluminat
se monteaz.a la mai putin de 2 m de la pardo eaUi sau se montcazrt in lr-o
incapere cu pericolc de clectrocutare .:
-corpurile de ilnminat fluorescentc se monteaz.tt nnmai cu conden.satoare pen t.m
ameliorarea
factorului
de putere, astfel ca montajul sa aiba factorul
de putere cos
cp...,.. 0,95;
- corpnrile de iluminat i prizcle electrice nn se monteaza pc matcriale
combustibile;
- dispozitivele de prindere a corpurilor de iluminat se vor proiecta i executa
astfel incit sa rezistc la de 5 ori greutatea corpului de iluminat, dar eel putin
a 10 kgf ( 100 N). Nll este admis ca suspcndar a corpurilor de ilu minat s:i e
fadi de conductele clcctrice de alimentare;
- in treruptoarele pen tru actionarea corpurilor de ilumina t se monteazi
pe pcreti la 1,5 m de la pardoseaHi i la 0,8 m de elemente sau instalatii mc
talice aflate in contact direct cu solul (tevi pentru apa rcce, pentru ]nd\1zire etc.);
- prizele electrice sc monteaza:
- la 1,5 m de la pardoseaHi in camerele pcntru copii din cre
c. gd'idinite, spitale i camine;
la 2,0 m de la pardoseaHi in clasele din oli;
- la 0,1 m de la pardoseala in locuintc, imlitutii, cli'idiri
social- administrative;
'
'
- la inaltimea necesara din punct de vedcrc func ional in
indus trie, in laboratoarele din invapimint, cercetare etc.;
-- in pardoseala, in indiperile cu suprafete mari i unde este
ncccsara racordarea unui numar ma.rc de receptoare (in atelie
rele de proiectare, in industrie). 1n aceste cazuri se prcvad obli
gatoriu prize cu gradul normal de protectie I P 54* i rezistente
la lovituri mecanice ;
- prizele se prevad obligatoriu cu contact de protccpe (ce e va lega la
conducta de nul de protectie) in indiperilc cu pardoseala buna coilduca toare
de dectricitate;
-- cind se rnonteaza pe acela i perete mai multe aparate electrice, ordinea
de a ezare a lor de sus in jos este:
-- in treruptoarc, comutatoare, bu toa.ne pentru lumina;
- butoane pentru sonerii;
-prize pentru lumina:
--prize pentru tclefoane, antena colectiva, difuzoare;
-in grupurile sanitarc prevazute numai cu lavoare, se pot monta nurnai
lntreruptoare i prize speciale pentru racordat ma ina electric5. de barhierit.
Nu sc monteaza prize electrice obi nuite;
- in grupurile sanitare cu du , baie etc. nu se monteaza
nici un tel de
aparat electric. De asemenea nu se prevad circu1te electrice cu alta qesti
natie i doze;
- corpurile de iluminat se alimenteaza in p:-tralel pe circuite electric<:.
Pe un astfel de circuit monofazat se pot monta pinii la 30 de corpuri de

Vezi capitolul 6.

iluminat, dar care sa nu dep t!?easca puterca de 3 k\V. Pe un circuit trifazat


sc pot monta pina la 30 de corpuri de iluminat pe faza, dar care sa nu
dep;'L easca puterca totaHi de 8 kW. In locuintc, pe un circuit se pot monta
pina la 12 cOTpnri de ilum.inat, dar care sa nu depa easca putcrca de I 000 \V.
!n spatiile comune din cladiri1e de locnit, pe un circuit se pot monta 15 cor
puri de iluminat cu pnterea pin5. la 1 000 W. fn practica, circuitelc de lu
mina nn se incarca pina la puterca maxima. Pe un circuil. se preva.d corpu
rilc de iluminat din 2-3 incaperi alaturate. Dadi indlperea este foarte im
portant:\. ca destinatie (cum sint clasele, laboratoarele din oli etc:.) c:orpurile
de ihuninat din accasta sc prevad pe un singur circuit. De asemenea, corpurile
de iluminat din casa sc5.rii sint alimcntate pe un circuit separat (de regula.
acesta face parte din ilumin< .tul de siguranta), ca i corpurile de iluminat
de pc culoarele principale din cHi.dire (mai ales alunci dnd pe aceste culoare
!'e afH'i. i tablourile electrice);
- prizele electrice se alimentcaza pe circnite separate de cele pcnlm corpurile de
iluminat. Pe un circnit de priza se pot monta pina la 15 prize simple sau
dnble In cHidirilc social-administrative i opt in locuintc. Putcrea de calcul
pentru un astfel de circuit este de 800 \V. Dac se cunoa te pute rea
rcceptorului racordat la priza (cum cste cazul in industrie sau in labora
toarele din invatamint), aceasta se ia in calcnl. in locuin c. puterea maxima
la care se poate utiliza circuitnl de priza, fara a-1 deteriora, este de 2 000 W.
Pentru receptoarele cu putere mai mare (cum sint sobele, plitde !?i boilcrele
electrice) trebuic preva:t,u te circliite separate (mono- san trifazate);
- intr-un tub de protectie se introduc numai conductcle ce apartin nnui singur
circuil.

c. Etapele intocmirii schemelor i planurilor instala iilor


de iluminat i prize
Cunosdnd prevederilc de mai sus pentru intocmirea schemclor i planu
rilor instalatiei de ilurninat i prize, se procedeaza astfel:
Pe planul de arhitecturii al constructiei (fig. 1.17) sc amplaseaza: corpurile de
iluminat (cele fluorescente la scara planului), intreruptoarde de actionare
ale accstora i prizcle (indidndu-se
dad!. sint cu san farii contact de
protectie, simple sau duble).
!n figura 1.17 se da ca exemplu planul de p<u-ter al um1i mic institut dc
proiectare. Se va considera di acesta este format din subsol, parter i dona
etaje. Fiecarc incapere de la parter a fost numerotata i i s-a inclicat desti
natia. Numarul de cmpuri de iluminat, tipul corpului, sursa (sursele) cu
care se echipeaza, initltimea de montare, intreruptorul i circuitul electric la
care se racordeaza sin t indicate pentru fiecare incapcre in parte astfel:
tipul corpului
puterea Himpii (sau
numarul de lampi.
de- iluminat
pu terea i culoarea
numarul de cor
la fluorescent)
DUri de ilnmina
m1m;:lrul intrerup
t

- ,.. fig. 1.17)


numarul circui
tului electric

inaltimea de mon- torului care lc ac


taj de la pardoseah1 tioneaza

--

--a.

Oactifografe

cg

FlAG

12'o/2 1

Cl

f-nFJ,Om

Po4 Birou proiec;are

Pol

Pol Birou proJec!are

C9

-b

...

I. .f(A_G I---..
C2
. --

/rl

-a

.'a

C9
6 :FlAG

-b

CJ

.,

Po J Confabtltlate

Po5 Atelier machete

21.CV.2 I.
fm=30m

.,b

-a

,..........._..(]

FlAG; 1.1.0/2

6--Cl.

--=--b

l hm=J,Dm 5
-b

-b

<;:9

xb

P ll
Arhiva

I
.d'ra

Xo

b
0

ab
7

bC9

---J_

le9
.L

---a
P 11 Director

"(;

Pa6 Cufoar

6 FIA 1220/2

CS

hm.,

IIII

B_.ft-L\

I. -w-121.0/2
C5

C10

f1m,310m

C 7 hmo3.Qm

CIO

X 1Po8Edtlie

...! f.-.? D 2_ .9

AAOkOI'I

[I sig

'llli?,3m

Fig. l. 17. Planul de arhitecutrii at unei construe if.

I
7fi,
a
b

X b

CI D

it.

Xb

- I. PGO 75W

C5 lrm-2, 5m

xa

-o

.:10Secretariat1Po9 Casa sct'Jr1i

Om

-o - r
,

- b

Pol Bule!

X a

Se stahilesc grupele de corpuri de iluminat care vor fi alirnenlate pe accla i


circuit. Aseman5.tor se procedcaza cu pri.z.ele electrice. Cu aceste date se
intocmc te schema secundara a tabloului electric de nivel..
in exemplul dat s-a intocmil schema tabloului de lumina parter TLP
(fig. 1.1"8). Se po< .te obsen:a ca. circuitu17 (C7) asigura alimeniarea celor 9ase
corpuri de ilum.inat F IAG-240/2 din indiperea Pol (birou ;de proiectare).
Puterea circuitului este de 600 Vl i actionarea se face de la intreruptorul
dublu 7. In mod asemanator, pot fi urmar.ite i cele1a.He circuite. Prizele din
incaperile Pot ... Po6 se afla pe circuitnl 9 (C9), iar celelaltc pe circuitul
10 (C70). In tablou s-a prevazut ;;i 1,111 circuit de reierva (C17) cu puterea
de 840 W. Cele 71 circuite au fost clistribuite pe cele trei faze (R., S i T),
astfel incit puterea pe fiecare sa fie aproximativ accea i i tabloul TLP sli
poata fi considerat in calcul ca un receptor trifazat ed1ilibrat. Puterea insta
lata a tabloului estc de 7,9 kW. Factontl de putere poate fi considcrat cos cp
--,-.,-

= 0,95, deoarece corpurile de iluminat fluorescente preclomina.

Ca ilum.inat de siguranta s-a prevazu t nurnai iluminat pentru evacuarea


din cladire. Corpurile de iluminat sint aplice din aminoplast oblice (AAO),
cu hccuri de 40 \.V. Sint amplasate astfel incH sa rnarcheze n or calea de
evacuare din cladire (in casa sdirii i la ie irea din cHidirc). Toate aceste cor
puri sint pe un singur circuit i sint actionate de la intreruptorul 74. lntre
ruptorul este manevrat de personalul de ingrijire la Iasarea intunericului i
corpurile de iluminat vor sta aprinse cit timp exista personal in cladire.
TU'
PIlL fR,S,T)
) f ,....,r. ., LFi25/4AAFY2x2,5mm !
PYI6

,,

r -

!f

llf'.
Pi
Nr.
drcuif N!Cepf. w
[/
6[1 600

C2

l Fi 25/4A A"FY2 2,5 mm7f PY/5

500

U!

BOO

,/

.
I '..- -tLfi25dAI AFY2 l,5mm7(IPY!6

r...,

If

I fi:JY1"25/6A

r-nL F/25/lA

BCJ

BO!

C4

SCI

1200

C5

SCI

360

C6

C7

BCJ
][7

700

CB
C9

8C1
9P
!JP

820
BOO 800
800 820
800

AFYb 5mm?!PY15
AFY2x2.5mml;JPYIE

r : r- -tLH25/4A AFY2x25mm !PY76 /./


.: r

LFil5/2A AFYb25/mmfiPYJ6 ,

'L.=.

1 ,- .,u,zs14A :AFYb2,5mmriPYT5 -

j -

180

80
0
1200

700

ll
u

Pol Daclilografe

PoJ Confabtli!ate
P I, Oif'OU Proiecfare

Po5 Cutoar

Po9 Caso scorii

:.'i.'Tvr

r-nLFi25/7b.A AFY2-4mm FY2.5mm2


/PY18
\fr+.lFiZ5/15A
AFY2x4mfnlFYl5mm2

DesitnoJio

PaS Alefiel' machete

360

Pol Birou proieclof'e

BOO

CJ
J

T.

FbiO

PoT....Jb5

cw

3'

PoTO
I
_r+,LFi 25

Po0 Po8,

l?Yl8
AFY4

.Po12

1
9

C/7

Rezervi 840

840

..,.,_

ll =====_..

..,

0 ,

'

---:

/P25A
t!OmmlFY6mm2"

IPYJ2

Cofoano de

2660

7900 2520 2610

Rrrzer.vo

aliment ore

Pi=
%,.9kW
COS'fO)J5
Fig. 1.18. Schema sccundam a tabloului de lumina (parter) Tl.P.
in ca.lculul puterii, in cazul l3.mpilor. H_uorescen tc, !: pu terea omin l3.. a ac tora. se l.d.augll. i
putcrca ba.lastului caw cste de 10 W pentru lamptle de 20 -tO \V 15 ,,. pentru pa. de 65
W.

TL 2

TLl

T6LlJ='Rez

Fig. _1. 19. Schema gencrala de _distribu ie:


b - schema tabloului general de

Cl
.

a - schema de principiu;

lumina.

INr

Nr. toblou
col_oo-

. :: :f +. h(:.,.

no

-----

Pi =J6 kW

cos 'f=0,95

TL S

Pi

s
w

3200

Cl

I Tl2

9600 1200

3200

C2

I TU

9000 JOOO

JOOD )000

CJ I TL p

I 7.90q 12620 12620

C4

Tl S

5.500 I 2200 I 2000

[5

f?ez.

TOTAL

2.650

2.100

iDOO rooo 1000


-
.?5000 12020 !2020 !i.950
.1000

-------------------

-------'

o.
b

,..

.. ..,, J'llffl,_,
f '0 I 1.1not1
..................

-u

...,.

prt:JifC

tare

fl m '

'-c'i Jfis;;,J

P02 Oactilogra fe

C9

t.r 1 J.bif, '

l'i

,. - i. : I ::(11 : '

POl. Biro .,. proiec/O.''e

r'OS Atelier

,c='a

C9

lh= b

!PY/6

4 _0_ 75W

13 C8

t2,95m

.., F/0Al265!2 1

..: C8
2

{Om

CIJ

1zzqlz9

pm ' i

,CJ.-ia subsol

.
b

FIA

b .

-.... CO.FYJ.,Z2.!!!....m 2

--

2 Flll.G 2 011 10 /

L-c9

--

CJ:AFYJ,.25 mflil

m':Jche/e

AA_o 4

11 stgl Jm

lPY 15

FIA\?W!._8

c6l om

4 PGOI 75W 7
C6 1 55'11
)'

C7 J,Om

AFY2r25mm2j!P Y/6
.l.'.ig. l..W l'lanul partcmlui penlru instala!ia de iluminal nvnnal i de si0 uran!a i j)rize,

cu cirtllilele exccutale aparent.

4 FlAG 1.. 0/ 2 2 PM wow


C3 r 95m
3 C2 3/}m

6 F:IA.G llt.0/2
I
ct
3,0m

C3

.0

)(-)(-\--

-r-'o
\

c;g

',

'
' '
\

'\

b \
'\-\b

''

I(

llrr<i 1/v /

....

I
\

';b

C8

2,95m

'I'I

C9

I
I

/-r-'b

II

I I
I-

II

I I

;:.

----]

----...,
I

>

4<'

:lifl:_

'os

LOW"
',3m

'(IPY.f6

13

I. PGO 75W 7

2 Fl141255/2
C8.

I I
I I lo Till

,,

,......_..,._b .(\\

- 1'-DI

1(.-

I I

\,

\\

....

I
I

\. \

-r---.a'

}(

b\
\ ' '
I

\\ \

t1--------

Po5 A elier moch

"-

4...f11,75W

,?,Om

Om

\.
., .

", '.\I

6 FIA 22012
6 CS J,Om

"0E 5

le

Doctilograte

\.

C4

Pt; 4 Bircu prol c/ore

f!'2

Po 7 Birou proieclaf'e

-ra

6 F'/AG

I.

l 240/2

6 FlAG

C6

12

2ft5m

I. FlA. 21..0/2 B
C6 3,0m

3,0m

2 Cjj_?._i._D) II
Cl j3,vm

FIA 220/2

C7

310m 9

)(a

P
12
Arlu",a

_!:._( G E N 0

J/f'P.

8 E:titie
l.ol'aw,,

Po'l Bufe

M.:::.P..l.

C8'AFYb 5
mm2/JPYI6
AfY ll.Smm1fff'l'l5
/l.sig. l,Jrr.'

CIOAFrl
'11"n'l.fYl,5trllii/!Fr19
de Ia tub sol

D2-D1
ll.sig.Aff

Cl: AFY l1'firllnWi'YI5 iS:AFYll,5tJmlli'YI6

ll,5
mm
V!
PYI
6

C5:AFY J 5mllllll'r
16
C6:AFY2l.5mmmrT6

Ci.cuil el!ecut l ingropal j(l placa p/ofonului


-K--1('-)(-

Cl.cuil execulcl ingropal

.Q2- DJ

C :AFr22,5 mtnllJPrll

ir. .olafa por-dC$e/ii

Circuit

ucb!ol ingropol in len,uioi6

Trsseu

pen/ru mai ,q,ufte circu.re (inlre

1ouit antrclizct i d:11i ce.?frollz tr!TLPJ

Clz A'Y b ljmmll fPYi6Ci();Aff Z.t,mt!I+FY15uutfi1PT


lfJ
C]:AFYl<l,5mm 1/iff!6
.
C5:AFY l l,5 mrr!l 1!'Yi6

t9,AF1l 4mnf.Ff. 5mm'IIPYI8


CIOI4FYlt.llmC.Ff2,5mm'YJPrl8

'" ""'r
..

03-DI.
C6,AFTb 5mm'I/Pr16
CIO:AFY2 +mmZO..FY 51JJ11b

rms

tn mod ascmanator sc intocmcsc schemcle secundare ;;i pentru celelalte


tab]ouri de lumina din cVIdire. ln exemplul ales acestea sint tablourile de
lumina de la subsol ( TLS), etajul 1 ( TL1) i ctajul 2 (TL2).
e Dupa in tocmirea schemelor secundare de distributie se stabile te
schema generala de distrlbutie pentru iluminat i prize. Pentru exemplificare.
in figura 1.19 cste aratata o astfel de schema pentru constructia aleasa. ln
figma 1.19, a este indicata schema generala de principiu din care rezulta
pozitia in cladire a tablourilor sccundare, a tahloului general ( TGL) i a co
fret.ului la bran ament (CB) pe verticala cUidirii i modul cum se face a1i
mentarea acestora: de la cofret la TGL printr-o coloana gencra!a. i de la
TGL la tablourilc secundare prih coloane individuale. Schema aleasa este L
schema de distribntie radiala simpla. ln figura 1.19, b se arata schema TGo
din care rezulta: dcstinatia coloanclor, puterea instalata pc ficcare coloana
!;>i rnodul cum :tceasta este repartizata pe cele trei faze, puterea instalata pe
coloana generala i repartizarea ei pe faze, cit i aparatcle ce sc prcvad pe
TGL si in cofrelul de bransament.
e Se trece apoi la transpunerea in planuri a schemelor elaborate. Pe
acclea i planuri pc care s-au amplasat corpurile de iluminat, intreruptoarele
i prizele, se arnplaseaza tablourile electrice, se traseaza circuitele i coloa
nele electrice. Circuitele electricc !)e pot duce:
- aparent pe elementele de construetie (fig. 1.20). Traseele acestora
urmn resc elementele de constructie (pereti. tavan, grinzi, stilpi) iar dozclc
sc pre vad in locurilc in care este necesara tragerea sau ramificarea
conductelor electrice;
-- ingropat in clementclc de constructie (fig. 1.21}, in placa plafonului
(sau peste aceasta. in pardoseala nivelulni superior). In pereti sau in pardoXo

Xb

11

De Ia
doza Dl

C 70 spre doza 05
Fig. 1.22. Detaliul dozei Dl

seala. in acest caz nu e mai prevad doze pc fiec.are circuit in parte, ci


doze cotnune pentru mai multe circuite. De aceea, inaint.e de trasarea propriu
zis;'i a circuitelor se amplaseaza accstc doze (notate cu D7 ... D5 in figura 1.21).
Pozitia lor se alege in a a fel, incH distanta dinire ele !ji de la doza
la corpul de iluminat sau priza sa -fie de 6 -9 m. Pe traseul ales, tubul de
protectie trebuie stt nu fadi. mai mul t de trci coturi la 90, pen tru a permite
tragerea u oadi a conductelor in tuburi. Pentru a intelege mai u or rolul
acestor doze comune (se mai niuncsc i doze cmtralizate), in figura 1.22 se
arabi modul cum se executa legatnrile t;!lectrice in inl.eriorul dozei D7. Pentru
circui tete C8 i C 70, doza D7 este de trecer.e de la doza D2 catre doza D5
(undf se ramifidi.). Faza circuitului C!' este legata la intrcruptorul duhlu 1,
de la care soscsc in doza douii conducte : una leaga in paralel trei corpuri
de iluminat (cele notate cu a) i a doua pe celclalte trci (cele notate cu b).
Conducta de nul de lucru se distribuie la toate cele !iase corpuri de iluminat.
Circuitele C2 i C3 asigura alimcntarca a patru i respectiv a doua corpuri
de iluminat intr-un mod asemanf1tor. Faza circuitului C5 este adusa de la
intreruptorul 6 (prin dozelc [)2 i DJ) i legaHi la cele doua corpuri de ilumi
nat de pe culoar. Kulul circui lului C5 s-a distribu t direct corpurilor de
ilumina t.
In figura 1.23 s-a desenat schema desfa urata a circuitului pentru ilu
minatul de ::>iguranta de cvacuare. Faza i nulul pornesc de la tabloul de
siguranta, care s-a imaginat la subsol. in doza A sufera o ramificare: faza
strabatc prin subsol clistanta pina la vcrticala intreruptorului 14 (care se
afHi la parter), impreuna en nulul de lucru necesar corpului de iluminat
notat in schema cu 1 (afla.t la parter pentru marcarea ie irii din cHidire).
Aceste dona conducie urdi pe verlicala pina la doza E (din parter). De
aici, faza este dusa la intreruptorul 74 i readusa in doza, de undc se rami
fica la corpul de iluminat 1 i la corpurile de iluminat 2 ... 7. Pentru a ajunge
la accstea din urma, conducta cste trasa pina in doza A prin acela i tub de
protcctie prin care au fost aduse conductele de faza i nul in doza E. Din
doza A faza (care a fost trccuta prin intrcruptoml 14) impreuna cu nulul

5
Etaj

2
I.

Elaj

Parter

11.
2

Subsol

Fig. 1.23. Schema desf4surala a circuilului pentru iluminatul


' de siguranta.

24

de lucru urea pc vertica!ft, trecind prin dozele B, C i D. In acestea sufcra


ramifidi.ri la corpnrile de iluminat notate cu 3, 4----5 9i 6-7; corpurile 3, !J
!?i 7 s-au imaginat in casa sdirii, iar 4 i 6 pe culoa:rele etajelor 1 i 2, in
fata u ii care asigm:"t accesul pe scara.
Din doza A s-a legat i corpul de iluminat 2, imaginal: la snbsol pentru
a marca scara.
ln stabilirea traseelor circuitelor electricc se tine seama ca ac.estea sa
nu strabata clemcntelc de n.:z.istenta ale constructiei, cum sint grinzile sau
stilpii. TotodaUi, ele trebuie sa se gaseasdi la anumite distan!:e de conductelc
metalice pentru apa recc, apa calcHi, indilzire, gaze etc., ale diror valori
minime sint indicate J:n Normativul l-7-78_
Coloana de alimentare a TLP vine de la subsol (uodc esh: preva?;lll
TGL). Coloancle pcntru tablouril< TU i Tl,2 strabat placa peste snbsol i
i i continua traseul pe verticalrt, mmind sa se oprea ca una la dajul 1 i
a doua la etajul 2.
Cofretul de bran;;amcn t este prevazut llng{t intrarea principaHi, pe pere
te1e exterior. Din acesta, coboara spre subsol coloa.na .generala ce Ya ali
menta
TGL.

3. Dimensionarea elementelor instalatiei electrice


de lumina i prize
'
Dimcnsionarea instalatiei de lumina si priza consta in:
- dimension-area. circultelor dintre tablourile clcctrice sceundarc :?i rcct;p toare;
- climens1:onarea coloanelor secundare dintre J"GL i tablourile secundare:
- dime1tsionarea coloanei gmerale dintre cofretul de bran ament (sau nn
-post de transformarc) i TGL.
In toa te aceste cazuri se determina sectiunea conductelor elect rice, a tu
burilor de proteqie i a aparatelor necesare pentru actionare, proteqie sau

mas urit.

e Dimensionarea circuitelor se face in functie de curentul nominal al


circuitului. DadL circuitnl est. monofazat, acesta se determina cu .relatia:
(1.33)
P;
In= -----
u,cos '?

unde P; este puterea instalata pe circuit, U1 = 220 V este tensiunea de


faza a rc clei i cos 9 factorul de putcre al circuitului. Puterea instalata sc
determin:'t prin adunarea puterilor tuturor rec.eptoarelor alimentate pe circuit.
Dad. circuitul este trifazat, curentul ncminal se dctermina cu relatia:

P,
!.,,= ---,/3U COS(',>,

( 1.34)

unde U = 380 V este tensiunea de linie a


retelei.

In

functic de valoarca accstui curcnt se determina siguranja juzibila

_pentnl- protecfie la stiprasarc.inii i scurtcircuit. Trebuie amintit c;t sigmanta


fuzibila se caracterizeaza prin curentul fnzibilului * IF Sc pune conditia ca:
( l.35)
Valorile acestuia. siut date iu ta.belul 3.2 din manualul de clasa a. XI-a.

25

i se stabile te valoarea lui IP Apoi se alege siguranta fuzibila (cu legaturi


in faFt LF, cu legatmi in fata tip industrial LF;, sau cu mare putere de
rupere MPR).
.
Dupa dimensionarea sigurantei fuzibile se calculeaza secfiunea
conductelor electrice. Pentru aceasta. trebuie tiut ca unei conducte sau unui
cablu electric ii corespunde un curcnt (numit intensitate maxima
admisibilii I ma) pe care il poate suporta un timp infinit Hidi ca izolatia
sa se indilzeasdi peste o
limi ta admi:>ibiHi. Valoarca intensi tatii curentului Ima depinde de:
- tipul conductei sau cablului ;
- temperatura mediului ambiant;
- secpunea conductorului;
- numarul de conducte active (parcurse de curent) ce se monteaza im- preuna in
tubul de protectie.
Valorile curentului Ima au fost stahilite pc cale cxperimcntala.
Sectiunea c:onductorului electric trebuie sa sc aleaga de cea mai midi
dimensiune pentru care se respecta relatia:
( 1.36)

Dupa ce a fost stabiiita scctiunea conductclor, se alegc dimensiuttea tub-uJ.ui


de protectie pmt1'u co1 ducte. Pentru aceasta, se alege natnra tubnlui de pro

tcctie, in functie de conditiile de montare, iar diametrul sau nominal se


alege in functie de numarul i sectiunea conductelor ce trebuie montate In el.

e Dimcnsionarea coloanelor secundare se face in functic de curcntul


nominal prin acestea. Relatiile de calcul sin t ( 1.33) cind coloana este monofa
zata (cum este cazul coloanelor pentru tablourile din apartament) i ( 1.34}
dnd coloana este trifazaUi, in care P reprezinta puterea instalata pe coloaniL
Pcntn1 alegcrea sigurantei fuzihile sc pune aceea i conditie (I.35) la care
se adaugrt urmatoarea regula: IF trebuie sa fie mai mare cu cet putin doua
trepte (din gama de valori lr) decit valoarea maxima IF prevazuta pe cir
cuitele tabloului. De excmplu, dad. pe un tablou de lumina siguranta maxim
(pentru circuite) este de 10 A, este neccsar ca pe coloana acestui tablou sa
sc prevada o siguranta mai marc sau eel putin cgaHi cu 20 A.
Pcutru alegerea scctiunii i a tubului de protectie se procedeaza la fcl
ca !a dimensionarca ci:rcui telor.
Pe coloanelc secundare, in mod ohi nuit se prevad i intreruptoar dec
trice. Acestea sint caractcrizate prin:
- curentul nominal I,.,, curent.ul pe care il poate suporta in regim per manent
5di ca parti din intreruptor sa se snpraindilzeasdi sau sa se distruga;
- curentul de rupere T,. curentnl pe care il poate snporta la 1nchidere
sau deschidere (at.unci cin<.l s< fonneaza are electric} fiinl sa se deterioreze.
!n general, curentul de rupere, este ct'l mult mai marc dedt curentul
nominal i de aceea condi ia care se pune pentru alcgerf'a intrcruptoarelor
est.e:
( 1.37)

2
6

.Fac exceptie de la accasta regula intrcnlptoarelc manuale tip pirghie,


pentru care I, < 1,.1, iar conditia e alegere a lor este:
( 1.38)

e Dimensionarea coloanei generate se face in func.tie de curentul nominal


al acesteia, care se determina cu relaiia:
I

...
tl-

c,P;
"3 u

cos q>

( 1.39)

unde U. co cp i Pi au scmnificatiile cunoscute, iar c este coefidentul de


simultaneitate in jimcf.ionare a receptoarelor de lumina i prizelor din cladire.
Acesta se ia pentru:

- clacliri inclustriale: 0,8;


- cHi.diri administrative i de invatamint: 0,8;
- spitale (mai pupn grupul operator): 0,65;
-- cre e: 0,6;
- complexe comerciale: 1,0 ;
- depozite: 0,5;
- blocuri de locui t cu 2- 4 apartamente: 1,0;
5- 9 apartarnente: 0,78;
10-14 apartameutc: 0,63;
15-19 apartamente: 0,53;
peste 20 apartamente: 0,49.

in continuare, siguranta fuzibila, sectiunea conductoarelor, tubul de pro


teqie
i lntreruptorul
se detcrmina
la fcl(din punctul
pcntru coloanele
secundare.
Dadi
TGL este un
tablou mare
de vcdcre
al puterii
instalate, numarului de coloane ce pleadi din tablou i al importantei
constmctiei), pc acesta se pot prevedea urmatoarele aparate de masurat
*:
- voltmetru cu cheie voltmetridi, pentru a se putea masui-a teusiunea pe
fiecare faza i intre faze. Acesta se protejeaza Ia scurtdrcuit cu sigurante cu
IF= 6 A;
.
- ampermetre de 0-5 A, rnontate pe fiecare faz5. prin intermedin! cite
uuui reductor de curen t. Rcductoarelc se exccu ta in urma toarea gama
de
curenti primari (tipul CIS): 7,5; 10; 15; 20; 30; 40; 50; 75; 100; 150; 200;
400; 600; 750; I 000; 1 500; 2 000; 3 000 A. ln secundar curentul maxim
este de 5 A in toate cazurile;
- con tor de energie activ5. (monofazat CAM-6; trifazat CA-32, sau CA-43)
care se leaga tot prin intermediul reductoarelor de curent, ca i
ampcrmetrelc.
Dupa dimensionarea intregii instalatii electrice de lumina, aceasta sc
verifidi la pierrlerea de tensiune **. Normativele in vigoare limiteaza aceasta
pierdere astfel:
- de la cofretul de bran ament pina. Ia eel mai indeparbt corp de ilumi nat din
cladirc: 6U%
3%;
- de la postul de transformare pina la eel mai indepartat corp de ilu minat
din dadin : !:::..U% 8%-

ca

Sc vor rcvcdca. not.iunilc tnvata.tc in manualul de clasa a XI-a (vczi capitolul 3).
Calculul Ia pierdere de tensiune s-a. fl!.cut in ma.nualul de clasa. a. XI-a., Ia. capitolul 7.

2"i

Exemplu de calcul pentru dimensionarea eleinentelor instala!iei eledrice


de lumina i prize*
Calculul circuite1or
Sc alcgc pentru calcul circnitul C4 (clin fig. 1.18) cu P,
( 1.33) rezultl!.:
=5,7A.

1 200 W. Aplicind rela ia.

1200

202 0,95
Respectind conditia ( l.J5), rezult curent ul fuzibilului 1F = 6 A i se alcgc o sigu

nlnj..'\. fuzibilli. tip LF, 25i6 A.

Aplicind relatia ( 1.36) rezulta:

IF=_..= 7,.5 A.

0,8

0,8

Se aleg conducte din alurninin, iwlate 2,cu PVC (AFY ). Din normativul I-7-78 re
zultl!. o sectiune
a couductoarelor
d1 2,5 mm dcoarcc.c 1ma = 18 A > 7,5 A (s-a utiliz.at
coloana
c;orespunzl!.toare
lui A FY
i numllrnlui 2 de conductc in tubul de protectie).
l>coarccc instalaj:ia se monteaza ingropat. se alcge un tub de protectie de tip I PY.
Din normatiY rezultli pentru s = 2,."5 n11n2 9i 2 conductc, un tub IPY 16.
Deoarece celelalte cirenitc au putcrca instalatl!. mai midl. decit a acestuia, pentru
toate se 'TOr a1ege conductc: AFY/2 x 2,5 mm in tub IPY 16 i sigurante c:are !i.
respecte conditia (1..35).
Ohservatie. Dcoarcce in prize este posihil sa se introdnf'a receptoare cle putcrc marc
(peste puterea d' 800 \\", care esre o pntere me<lie cle cak111), pentru acestea se adopt!!.
eons\ructiv conducte AFY 2 x imm 2 + FY 2,5 mm 2,1IPF 18 i siguran e (u:.:ibile
l. Fi25,il6 A.

Calculul colo nei TLP


Folosind rela1ia ( 1.3-4) rezulta.:

P;
1ft=..j3u --L'OS<p

7 900

12,6A.

..j3 .
380.0,95

Rcspectind conditia ( 1.35), ar rezn1ta. nn fuzibil Ir 16 A, valoare ce este egaiA


cu cca. a fuzihilulni de pe circuilul de prizil.. De. acee.'.. l sc alege h = 25 A (cu doui'l
trepte peste 'Taloarea de 16 A).
Sigura.n a fuzihiH1 a coloanei va fi LFi 25!25 A.
Aplidnd rela ia ( 1..36) rc1.uWi.:

lp

25

0,8

O,X

-=-

= l,25A.

Se alege pentru C(l]oana TLI' rot o conchu:ta AT-Y. Din normati.r rczultil. sectiunea de
D rntn2, pentru care 1,4 3J A estc ma.i mare dedt 31,25 A (s-a nrili:t.at: coloana pemru
j.>3!"ru conducte). l<ezulta sec iunea. r.:oloanei: AFY 1 X 10 mm I .FY. 6 mm 2 .
Tuhul tle protectie .,.a fi TPY 32.
Pcntru intrernptorul prc,azut pe coloana. (lip pirghie), se alege valoarea I,.
= 25 .\., deci I P 25 A (care respcctll condi ia 1.28, deoa.rece I, = 16 A > 12,6
A).
o Cakulul cr,Jr:an i TGL

.\plidnd

n biia

( 1..39), rezulta:

I,.

--=,.=-c-"-p-'"-- _ O,R 6 000


.;3 U cos <;>

2
8

..j:; JRO 0,95

= 46,! A .

* In ca!cul, sc
ius!alof:ilor elwricc

,a
S!4b

consulta i folosf N Ol'mativul pentru pmiectt rea i executarta


1 000 V (norn:ati1u! 1-7-78}.

29

Deci IF = 50 A, iar ca sigurante; LFii 60/50, A (pe cofretul de bran a.ment se vor
prc1 dea sigurantele en doua trepte ma.i mari: T.Fi 100J80 A).
Inlocuind in relatia ( 1.36) rezulta:
lp

50

0,8

0,8

-=-=62.5A,

ccea cc conduce Ia. alegerea de conductc AFY (3 X 35 mm 2


16 mrn 2)
FY 10 m 1
in tu.IJ PEL '12 (dimen!\iunca. maxima a tuhului IPY 39 fiind insuficicntl!.).

lntrcruptorul se a]ege tip pirghic I P 63 A (pentru care I, = "18 A > 46, I A).
Pe r.oloanil. sc ma.i prcvad ampermetre de (0-5 A), legate prin reductoa.re de urent
CIS de 50/5 A (50> 46,1 A) i un contor de energie activli CA-43, legat tot prin
trei reductoare C!S 50!5 A. \roltmetrul de 0---400 V estc lcga.t prin cheia voltmetrica.
C V .5i este protrjat Ia scurtcircuit de sigura.ntele I.Fi 25j6 A.

B. INSTALATII DE FORTA
Se vor face referiri numai ]a instalatiile electrice pentru alimcntarea mo
toarelor electrice asincrone care sint ccle mai rcprezentative dintre insta
latiilc de forp..

1. intocmirea schemelor i planurilor instala iei de for i


Pozitia in plan a motoarelor electrice estc hotarWi de pozitia ma inii sau
utilajului pe care-1 antreneaza. Accstea se amplaseaza la o distanta suficienta
intre ele, sau intre ele i perete, pentru a permite manevrarea u oar5. la
montare sau la demontare, pentru a inlesni accesul u or i:r:t timpuJ verifi
carilor i in tretincriL
Fiecare motor trebuie sa fie alimentat pe un circuit electric proprio i
sa fie prevazut. cu:
-- relec tcrmice pen tru protectie la suprasarcina ;

@
Ww
11kW 11kW
I

'

?,SkwQ

'

7,5kw@
3
.(3BOV

PUNCT

TERHIC

-{220V
-424V

TF
1

Fig. 1.2"1. Pozijia receptoarelor de,

forJa

lJ

dintr-o 1ncipere.

11kW

-------"":-"-..::1;:.:)
m,

1,lkW

J)kW

SkW

7,5kW

e29

- 'N91 6i...rf sA!O([s=BAJ

'flfo -

2,2kW

,.

Bm
LL-1-1-1--_ +">

-- -]AFYJI(25.FY{5mm

'--
8

-'-----

FiW-i

PEL13,5

-----

\... E"Jng

2,lkW

Jjl

fto5kW

!11 SkW

RezJkW

c :::z:tJ:e:4:"6J,4 7+---.,2

--l g
V

011kW
f: ..
I

Fig.

1.2

-'. Schema de distribufie pentru TF1.

JS)kW

- siguran e fuzibile. peutru protectie la scurlcircuit;


- un aparat de ac(.ionare (manual sau automat).
Pentru a limita curentii mari ce sint absmbiti din retea la pornire (care
provoadi dideri de tensiune pe linia de a.limentare), motoarele cu putcrca
mai mare de 5,5 k\V trebnie pornite in stea. In felul acesta, curcntul de
pornire sc mic oreaza de trei ori fata de pornirea prin legare directa la retea
(lcgarca in triunghi). tn cadml instalatiilor de forta sint cuprinsc i insta
latiile pentru prizele electrice de for a. mono- i trifa.zate, de curent continuu
sau de tensiunc rcdusa. Pentru o iclentificare u'ara, atuncj cind astfel de prize
se gasesc impreuna, ele se executa de forme difcrite sau de culori diferite
i sint prevazute cu placutc pe care este inscrisa tensiunea de utilizare.
Pentru 1ntocmirea schemelor i planurilor instalatiei de forta se proce
deaza la fel ca in cazul instalatiilor de lumina, adidi:
e Se stabile te pozitia fiecarui receptor de forta (motor sau priza) in planul
de arhitecturii. In figura 1.24 este exemplificat accst lucru pentru un punct
termic. Caracteristicile motoarelor .slnt determinate de conditiile tehnologice,
iar caracteristicile prizelor se stabilesc a.stfel ca la acestea sa poata fi acor
date unele receptoarc portabilc nccesare reparatiilor, lntretinerii, cum ar fi:
aparate de sudare, ma ini de gaurit, polizoare, Iampi portabilc la tcn siune
rednsa (24 V) etc.
e Se intocme tc schema de distribu1ie a fiecarui tablou de forta din cladire.
Tabloul de forta se prevede pentru alimentarea unui grup de receptoare care
se afHi intr-o unitatc functionaHi, cum arfi, de exempln, receptoarele dintr-un
punct termic (fig. 1.25), dintr-o statie de hidrofor, dintr-o centraHi ter
mica, dintr-un laborator de incerdiri, dintr-un atelier mecanic etc. Numarul
de rcceptoare ce pot fi alimentate dintr-un tablou de forta este variabil.
El estc limitat de rcgul5. de dimcusiunilc pc care lc poatc avea tabloul elec
tric. De ac:eea, tablourile de forta p-ol avea puterea instalata de valori de la
citiva k\V pina la zeci i chiar sute de kW.
ln figura 1.25 s-a desenat schema de distribupc a tabloului de forta
TF1 din figura 1.24. Aceasta cuprinde noua circuite pentru motoare ( aptc
cu pornire directa i doua cu pornirc stea-triunghi *, un circuit de prize trifa
zice cu puterea de 5 kW, un circuit de prize rnonofazice cu puterea de 1,5
k\\',
un circuit trifazat. de rezerva en puterea de 3 k\V i un circuit de tensiune
redusa (24 V), legat in fata inlreruptorului general (pentru a fi utilizat i
in cazul in care este deschis intreruptorul), de pntere foarte mica ( 100 VA)
pentru Iampi portabilc.
Caracteristicile electrice ale motoarelor sint date in tabelul 1.2.
TABEI.UL 1.2
Caracteristicile elect rice ale motoarelor din T.F1
I

Puterca instalatil

Tura,ia
[rotfmin]

P 1 [kWi

l
I

1.1

1,5

2,2

1,5

1 500
1500

1000
1500

II

I
I

II

Randamcntul
ll

0,73
0,76
0.77

Fa<tornl de ?Utcre

cos 'I'

0.78
0,79
0.74

0.84

Rap:Jrlul

lp

r.

6
6

5.5
6.5

I,este curentul de porn ire a.l motorului, dael. acesta este conecta.t direl:t Ia reteaua.
electric!

Sc vor revedea. notiunilc invli.ta_te in capitolele 2 i 3 din tna.nua.lul de clasa a XI-a.

31

Tabloul electric. TF1 arc o pu tcre instalata de 35,3 k'vV.


e Se intocme te schema generala de distributie a instalatiei de forta.
Ace< .sta se 1ntocme t.e dnpa acdf a i principii ca i chema generaHi a insta
latiei de lumina, motiv pentru care s-a considerat c5. nu este necesara o
cxcmplificare a acestcia.
e Sc trece apoi la transpunerea in planuri a schemelor elaborate. Circui
tele de forta sint mult mai simplu de tras< .t decil cele de lumina, deoarece
pe un circuit se afla un singur motor, iar circuitele de prize nu difera de ccle
de priza din instalati;: de lumina. Circuitele sc pot executa:
- aparent, pe elementele de constructie. Aceasta este solutia eel mai
des adoptata, rnontarca circuitclor Hidudu-se pc peretii indperii. Dcoarccc
tubu rile de protectie sint mnlt mai expuse Ia lovituri mec;mice, in astfel de
inca- peri acestea se executa de regula din metal (PEL sau tcava);

-in.gropat in elementele de conshuctie. Solu ia tttgropat :=c alege foarte


des cind motoarelc se afla departe de peretii incaperii, sau cind distantele
de la tablou 1a accstea de-a lungul pcrctilor cstc de asemcnca mare. Tn astfd
de situatii, circuitele electrice se monteaza ingropat in pardoseala indiperii,
fie direct in pardoscala (la eel putin 1,5 em de suprafata accsteia), fie in
canale special facute i acoperile cu 1abla striata. Can< .lele pentru circuitd.e
de fort5. trebuie sa fie prevaznte cu sisteme de scurgere i cvacuare a apei
(en panta ca.trc ifoane de pardo caHi, spedal monta e pc traseul lor).
In figura 1.26 csll' descnat planul instalatici de forta din punctul termic
din figura I .24. 0 pa.rte din circnite este dusi'i apa1'ent pe peretii incil.perii,
iar o alta parte este dusa ingropat in pardoseaHL Pentru motoarele m 1 ... m3,
tuburile de protcc ie ies din pardoseaHi chiar linga fundapa (postamentul)
acestora. Pentru restul motoarelor, tuburile de protectie tree de pe pen te
pe pardoseaHi. i apoi se ddica pc fund!ltia motoardor. Pe portiunea de la
3

1
Cil'cuite montate
ingropofe in pardoseolci I
I
I

PllNCT

TERM!C

Fig. 1.26. Planul instalafiei de forti pentru centrala termici.

perete la fundatie aceste tuburi sint protejate cu tevi din otel. ln cazul in
care pe linga percte se circula in mod frccvent, tnburile de protec:tie se
ingroapa in parcloseaHL
Ca in cazul circuitelor pentru instalatia de iluminat, circuitele de forta
nu trcbuie sa str5.bata clcmcutele de rezistenta ale constmctiei i trebuic sa
se gaseasdi. la distante corespunzatoarc de celelalte conducte mctalice pentru
a.p
5. rcce, calda, pentru indHzire, gaze
etc.
Coloanele de legatura, atit ccle secundare (dintre tabloul general de forta
TGF i tablourile secundare TF) cit i cea gencraHi (dintre CB - sau
PT
!]i. TGF), se vor duce pe drumul eel mai scurt dintre punctele pc care le unesc,
in conclitiile respectarii distantdor minime admise intre elementde insta
latiei electrice -?i elementele altar instalatii san elemente de constructie

(1formativ I-7-78}.

2. Dimensionarea elementelor instalat iei electrice de fort a


Calculul prezinta dteva particularitati fata de eel pentru iluminat, atit
datorita natnrii receptoarelor, dt i numarului marc de aparate de actionarc
protec ie ce se prevad.

*i

e Calculul circuitclor cnprinde:


- dcterrninarea sectiunii conductelor de faza i a tubului de protectie:
- alegerea contactorului pentru actionare;
- alegcrca releului termic pentru protectie la suprasa.rcina;
- alegcn:a sigurantelor fuzibilc pcntru protectic la scurtcircuiL
Calculului circuitului pentru pornirea directa a motorului.

Determinarea sec(iu.nii conductelor de jau1 i a tubului de protec}ie. Se cal


culeaza cnrentnl nominal al motorului cu rclapa:

P;
I=
,
" .j3 UfJ cos r.p

(1.40)

unde U = 380 V este tensiunea de linie, Pi este puterea instalata a moto


rului (in \V), cos t.p cste factorul de putere al motorului iar IJ randamentul
electrical acestuia. Caracteristicile "'l i cos ? sc aleg in functie de puterea P.
i de turatia motorului din STAS 1764-74.
Sectiunea de faza se determ\na din conditia:
(1.41)
unde Ima cste curentul maxim admisibil a1 sectiuni.i alcse.
Sccpunea a.leasa se verifidi la densitat.ea de curent la pornire (] ). care
trebuie sa fie:
rom
A

1P

20

mm
A
35 -

pentru aluminiu ;
2

pentru cupru.

33

( 1.42)

Densitatea de curent la pornirc sc ca,lculeaza cu relatia:

11) = !1' == !(1[11.


(1.43)

s
s
uncle ra'portul K 1 = 11,/f,. este dat in STAS 1764-7"1.
Dadi. conditia (1.42) nu este indeplinita, se marc te sectiunea pin ce
aceasta este satisfacuta.
A legerea contactO?ului pmtru acf'ionarea circu#ttlui se face respectind
conditia
I.e
ln.
(1.4 1)
unde !,.< cstc curentul ncrninal al contactorului.
Ale erea rele tlui termh pmtru protecfie la su.prasarcitta. Releele tcrmice
trifazate utilizate tn mod curent sint releele tip TSA. Aces tea sint carac
terizate prin curentul ncminal al ecbipamentului (I..)nT i curentul de ser
viciu (I.). Relenl terrnk sc cchipeaza cu nn g1up de trci bimetale, care cores
pund unui anurnit curent de serviclu. Prin constructie. releul termic permite
un reglaj al cmentului intre {0,6- 1,0) T,.
Alegcrea releulni termic consta in alegerea curentului de !Ocrviciu, ast{el
ca:
0,6 Is
l11
f$
(1.45}
deoarece releul se rrgleaza ulterior la valoarea curentului nominal ce trchuie
supravegheat i evident, accsta trebuie sa se aflc in domeniul de regJaj.
Releul ales se exprima prin denmnirea lui i marimea curenlului de sen.iciu,
de cxemplu: TSA 10 A (I, = .3,3 A); TSA 32 P(I . = 10 A) etc.
Alegerea siguranjelor fuzibile :Pmtru protec#e la scttrldrcuit. Valoarea fuzi
bilului (I F) rezuWi din condijiile:

lp

(IF)c.

IF

(IFhr.

JF

3Ima,

( l.46)

unde I 11, T.,.n i JP au semnificatiile cunoscute, iar (IF)c i (IF)nr sint vale
rile maxime ale fuzibilului care protejeaza contactorul
releul tennic de
-curentul de scurtcircuit (In sensu} di siguran a fuzibiHi se tope te mai repede
declt ii cste necesar curentului de scurtcircuit sa distruga aparatele). Valo
rile (IF)c i (Ip)nT sint date in Cataloagele de aparate {ale 1ntreprin erii
constructoare) in functie de curentul nominal al contactorului i respectiv
curent.ul de serviciu al releului termic.
Excmplu de calcul pentru circoiluJ motorului de 2,2 kW*
l olosind datclc din ta.belul 1.2 ':'i rclatia (1.10) rczult:l curentnl uominal:
2 200
ln = .\.
--;=-
5,9
v'3 380 0,74 0,77

*
'34

Sc vor consulta i folosi Ncmnatit,ul 17-78 ;;i Cataloagele de aparate.

Alegind condncte AFY i tiind ca circuitul arc trci conducte active, din normati,.
rezultll o sec1;iune s = 2,5 mm 2 , deoarece lma= 16 A > 5,9 A.
Dcnsita.tea de curcnt la pornire este:
}p

K 11,.

-=

5..5 5,9
2,5

A
= 13-- < 20 --'
mm
mm:

dcci circuitul de Hlimentare .ra li AFY 3 X 2,5 rnrn 3 + FY 1,5 mm 2 protejat in tub
PEL 13,5.
Sc alege un contactot TCA 6A (deoarece 6A > 5,9 A) pentru rare re.zttlt (fp)c=

=W

Sc alcgc \til releu TSA 10 A (Is = 8 A) (deoarece curentul nominal de .'i,9 A cste
cuprins in domen]ul in care se poa.tc regia curentnl releuhti tcrmic: 0,6-8 = -'! ,8 A pin
Ia. I 8 = 8 A) pentru care rezultii (hlRT = 25 A.
Pentru siguril.nta fuzibila se pun comlitiile (1.'1.6):
1,. = 5,9 A ..... lp

lp

6 A;

.5,5 5,9
2,5

= 13 A - fF

16 A:

IF<;; (lF)c
20 A ._Jp.;; 20 A;
Ip .;;;: (IFhiT = 25 A -IF< 2:5 A;
lp
3 lma = .3 16 = 18 A ..... lr .-;;; 35 A.

<

Din sistemnl de iuegalitati de mai sus rer.ultll. IF


fuzibilc LFi 26;' 16 A.

16 A, deci se ; .leg trei siguran e

Calculul circuitului pentru pornirea Y/!l a motorului. tn figura 1.27 este


desenat desfa urat circuitul principal al motorului de 7,5 k\V care ponw?tc
cu comutator Y//)... RezuWi di pe poq-iunea
dintre barele tabloului i pornitor curentul
este In (cakulat en relatia 1.40), iar inlre
pornitor si motor curentul este I.,i,J3.
Curentul In conduce la deteoninarea unei
sectiuni s1, iar curentul I..i-/3 la o sectiune
s2 mai mici dedt sl, prin respectarea con
ditiei (l.41).
La densi tatea de curen t se va verifica
numai sec iunea midi s2 i rdatia ( 1.43)
pentru cazul pornirii Y f f). devine:
(1.47)
lw
JP
K 1 ln
==-'-=
1
---

!fl.
V3

tszl

In

V
3

(szl

11

s2

3 s 2

3 S2

uncle I >r este curentul de pornire in stea,


care este de trei ori mai m.ic dedt curen
tul la pornirea direc.ta (I'[;).
Contactoarele se vor alegc din conditia:

iar curentul de serviciu al rdeul ui termic


dio conditia:
Fig. 1.27. Circuitul motorului
pentru pomire stea-triunghi.

(I.49)

35

Pentru siguranta fuzibila, relatiile (I.46) devin:


IF In
lw _ 1
- _ K - -11

-- 2

3. 2

J.(o.
IF

ln

( 1.50)

(Ip).
(IF)RT

IF 3 I,.,2
unde Imd este curentul maxim admisibil corespunza tor sectiunii s2
Exemplu de calcul pentru motorul de 7.5 kW
Folosind datele din la.belul 1.2 i relatia. (1.40) reznlt! curcntul nominal:
7 600

r.. = ../3 -380 o.B4. o.8:>5-

159

A.

Pentru concluda din a.huniniu AFY, din normati,r rczultll s1 = 2,5 mm!, deoarece
Ima

A.

= 16 A

> 15,9

Curcntul Infif = 15,9 1 J3 = 9,2 A conduce la. aceea. ;i. sectiunc s2 =2,5 rArn 3
(Im4a,=lm 41 = 16
A).
lnlocuind in relatia (1.17), rczulta. densitatea c.le cureut:
]p = Kll!l_
3 s2

15,9 - 13,8--A._ < 20 _A_


3 2,5
mm 2
mm

deci circuitul de alimentarc va fi format din: APY 3 x 2,5 mm 2


FY 1,3 mm 2 intre
barcle tabloului
i pornitor (in interiorul tabloului) i diu AFY J x 2,5 mm 1
FY
2 fPEL 13,5 + AFY J x 2,5 mm2fPEL 11 intre pornito.r {!i motor.
1,5 mm
Se alege un contactor TCA 10 A (ce indeplincjlte conditia 1. 4.8: lOA> 9,2 A),
pcntru ca.rc rezultll. (Ip)c = 35
A.

Se a.lege un relen termic TSA 10 A (I, = 10 A) (ce indepline tc condipa 1.-!9:


0,6 10
A< 9,2 (A<
10 A) pentru care rezultlt (lF)wr = Jj A.
Conditiile
1.50)I devin:
ly In

15,9A -+lJ!'

6,5 15,9
6

l6A;

IF (lp)c = 35 A-+ ly
IF (IF)RT = 35 A--+ ly
Il!

3 Imtt 2

= 3 16 =

17,2 A--.. I1'

20A;

35 A;
35 A;

-18 A -+IF 33 A.

Din inegalit tile de mai sus rezultl!. I'p = 20 A_ !ji se aleg trci siguran e LFi 25/20 A.

e Calculul coloanelor secundare cuprinde:


-- determinarea sectinnii conductelor de faza i tubului de protectie;
- alegerea intrcruptorului;
alegerea sigurantelor ;

alegcrca aparatclor de m5.surat.


Se vor consulta. i folosi Nttrmativul 1-7-78 \!i Cataloagele de aparate.

-... Determinarea sectiunii conductelor de faza i tubului de protectie. Se


t.alculeaza curentul nominal al coloanei cu relatia:
I
c.P,
(1. 5 l)
,.-= ./3U COS ql111 ,
unde U i P 1 a.u scmnificatiile cunoscute, Cc este coeficientul de cerere al
putcrii pe coloana i cos Cflm factorul de _putere mcdiu al tabloului.
Coificientul de cerere se calculeaza en relatia:
C,
(1.52)

c,= Ct
-

unde

''lrt'Jm

c, estc coejicientul de simttltaneitate i reprezin Ui. raportul


}\'

P,

= _f!=_l

(1.53)

t P,
N

unde P1, este puterea in functiune simultana i PT puterea totala instalata,


n- numarul de receptoare in functiune simultana i N- numarul total
al receptoarclor alhnentatc de tahlou (motoare, prjzc etc.). Valoarea lui n
se apreciaza de di.tre tehnologul instalatiei prin analiza atenta a procesului
de productie. ln felul acesta coeficientul c. se poate determina:
c 1 este coeficientul de indhcare al receptoarelor, coeficient ce se poate
determina, numai daca se cunoa te modul concret cum a fost
dimensionat fiecare receptor in parte. Cum aceasta este greu
de tiut, pentru calculele practice se adopta c 1 = 0,95-0,96;
'IJr
randamentul rctelci, care arc valori de 0,98-1,0;
"'Jm
randamentnl mediu al motoarelor in functitme simultana.
Cunoscind cele n motoare in func iune din defini ia randa
mentului rezuWi:

..

pj

( 1.54)

, m ="--.

r :

t-'
1

'tii

Factorul de putere mediu cos q>,


se determina adunind fazorial curentii
1,.1... I,.,. (in funcfiune
simnltana),
dda
zaii fata de tensiunea de Ia borne en
unghiurile cp 1 q>,. (unghiuri ce rezultli
din valorilc factorilor de putere cos q> 1
... cos cp,.). In figura 1.28 se arata
modul de insumare fazoriala pentru doi
curenti 1,.1 i 1,.2 defazati fata de tensiune cu unghiurile cp 1 i q> 2 Utilizlnd re
gula paralelogramului sc detcrmina cu
rentul rezultant I, care se obtine din

Ia =ln1Dln}D
==(n1cos

1ln2 cos'f2

lr= ln1rrln r
"

rezolvarea
OC = I,

triunghiului

OCC' :

Znr sinr,fln2sirr(2

Fig.

1.2,'l. Adunarea

curenti.

fa?.oriall'i

a doi

OC' = Ia (componenta activa a curentului)


activa).

i OC" = I, (componenta re

Dar OC' ,.-- OA' + A'C' = (1,11), + (1.,.2) (suma componentelor active ale
curentilor
I ..1
i !,2). Analog CC' = OC"=(l711), + (1,.2), (suma
componentelor
reactive).
Cum (l,n)a=lnlCOS<pl; (lnl)r=J.n1sin 91;(f.,z)a I,.z COS cpz; (J,.2)r'--'
---" Inz sin cp 2 rezul t.a :
.l(J = l,.1 cos cp 1 +!,"/.cos 'P:z i l,

ln 1 sin 'Pt

In 2 sin 92

1ar curcntul rezultant cstc:

,/I

+ I; = ./(/,.1cos 91 +

I,.2 cos cp 2)2 1- (!,1sin 91 + 1,.2 sin q> 2)

2.

Factorul de putere mediu rezuWi. tot din triunghiul OCC':


I

cos 0

"' I
Generalizind relatia de mai sus pentru 1t curenti in functiune shnultana
rezulta:
( 1.55)

Utilizind relatiile (1.53), (1.54) i (1.55) i fadnd inlocuirHe in (1.51) se


calcukaza curentul nominal al coloanci. fn functie de accst curcnt se dcter
mina sectiunca Iazci, respectlnd condit]a ( 1.4 1).
Sectiunea coloanei se verifidi la densitatca de cment la pornire, care nu
trebuie sft deprt easca valorile impuse de (1.42). Densitatea de curent se
determina cu relatia:
_J,,na,
1

( 1.56)

unde I,,.,,, cste curentul maxim pe coloana la pornire. Acesta se


deiermina in ipoteza in care (n - 1) dintre motoarele in functiune
simultana sint in functiune in regim nominal i al n-lea (eel care are eel
mai mare curent de pornire IPm":r: din cele n) porne te.
'
J

em

v[

(Jp)ma>: CCS<p

f,;

COS

9i

+ [(J p)ma:cSin 9 + :

I111 Sin

<jli

1.57)

Alegerea int.renqltorului se face tot in funcFe de curentul nominal I.,.,


astfel:
- dad. intrcruptoml estc manual, tip phghie, va respeda conditia

se

( 1.38)
;

- dadi intreri1ptorul cste manual, tip rotativ (PACO), sc Ya respecta conditia


( 1.37);
-- daca. intreruptorul este automat, tip contactor, se va respccta condi

tia

(1.44);

- d.adi intreruptorul este autolllat, cu relee (ennice, se vor respecta


conditiilc (1.44) i (1.45);

-- dadi. intreruptorul este automatr. cu rclcc tcrmicc rclee electrornag


netice (REM). se vor respecta conditiile (l.H), (1.45), la care se adauga:
I REat
1,2 1,,,u,
(1.58)
lrum
4,5 ]mo.
c.o
nditii necesare stabilirii dimeusiunii releelor
cledrornagnetice.
Alegerea sigurantelor fuzibile se face punind conditiile:
1F ;lo 1,.
T
{1.59}
1, .::_ ;Q3;'

1}. 3 Ima
cind intreruptorul automd.t nu este prevazut ctt REM. Dadi intreruptorul
automat are RE..:.'\>1, sigurantcle fuz.ibile sc aleg cu doua trepte mai mari dedl
,raloarca curentului de reg)aj al REM stabilita cu relatiile ( 1.58).
Alegerea aparatelor de masurat se face la fel ca la instalatiile pentru ilu
minat j prize,
ohservatia ca. instalatiile de forta fiind echilibrat:e, pentm.
elc cste suficienta montarea unui singur ampermetru.

Exemplu de calcul peotru coloana tabloului de fafll TF 1


lu tabelul 1.3 nn Cost grupate principo.lelt date ale receptoarelor nece sare irl

calculul coloaanei.

TIJ.BELUL l.J.
Caracteristicile receptoarelor

I_1!-]

R ct:ptnru1

.mt-m3

-----

--

.!'2

ma. ,.,

I
15.9-
--

-I

lp

[.-\j

[A}

0,7J

2,9

0 ,8 5

0,8-1

- --

---- -

1-1 --

0,626

0,5-43

I--22.8

0,613

.'i,9

.l2,.'i

0,673

11,9

59,5

0,600

0.79

0.76

3,8

2.2

0,7-4

0,77

5,0

0,8

0,8

cos<;>

3-1.5

1.5
I

/1o

0.78

7,5

-&

->

cos q>

Ps
[kW]

Decesare calculului coloanei TF 1

'

'

Se presu1mne eli ttrmatoarele receptoare functionea71!. simnltan: m 1, m 11, m4. m0,.


10 (n = 6). Rezultlt coeficientul de simultaneita.te, conform relatici (1.53):

'" ;oi j

6
_

c, -

pi
1

_1,1+ 1,1+7,5+1,5+2,2+5,0

--13

35,3

a=l

052
.

Pi,

Se vor. consulta !Ji folosi Normativ1d 1-7-78 i Ca-laloagele de aparate.

Aplicind relatia (154). rczulta randamentul mediu al receptoarelor In functiune shnul


tana:

E9 pi

."l)m

= l-6 -- =
P

'1)1

1.1 + 1,1 + 7,5 + 1,5 + 2,2 + .5,0


------------'-----'--'---'---1,1 + 1.1 + 7,5
1,5 + 2,2
.5,0
-0.7-3 o.73 -0.-85-5 + -0.7-6 -0,7-7 + -0-.8-

Se aleg: cot:ficientul de indl.rca.re c, -, 0;96 i rauda.mentnl re elei l)r


Aplicind relatia (1.52) rezultii. coeficientul de cerere:

= 0,99.

0,52 0,96

C.sc;

C.c

0,805.

= -;;;,;:- = o:99.0.so5- =
0,63.
de putere UJediu se aplidl. relatia (1.55), folo.sind

Pentru t,leterminarea factorului


da.tele din tabelul 1.3:

r..; cos cp;

((t

coscpm = _

+(

Ini cos cpJ

lnt sin 'Pi

rJ?.

undc:
6

l: I ..,cos

+ 2,9 0,78 + 15,9 0,81 + 3,8 0,79 +

- 2,9 0,78

+ .5,90,74 + 11.1>0,8 = 34,8A.


6

1,.; sin <pi= 2,90,626


I

+ 2,90,626 +

5,9 0,673

cos 'Pm

15,90,513 "i 3,80,613

11,9 0,6 = 25,7 A;


64,8

J34,8 2

= 0,80-l.

25,7 2

Iotroduciud datele calculate in rclatia ( 1.51) rezultl!. curentul nominal:


I,.=

0,63 X 35 .300

tcPI

y------

.jJ

.., 3 U COS IJ> 1n.

380

0,80-1

= 42,0 A .

Rezulta pentru conducta. de fa.za o sectiune din aluminiu AFY 16 mm 2 , pe11tru


care 1ma. = 43 A > 42 A, iar coloana. este:
AF1' 3 X 16 mm2

+ FY

10 mmSJPEL 29.

Curentul maxim pe co1oana sc dct-erminA cu rela.tia (1.57), in care:


1p

111 a

= 59,5 A

(al circuitului

ln;cos i = 2,9 0,78

10- din tabelul l.i);

2,90,78

15,90,84

+J,80,79+

..;- 5,9 0,81

s
!11, sin

4
0

(j'i

+ 2,9 0,626 +

25,3 A.

2,9 0,626

15,9 0,513

+ 3,8 0,613

+ 5,9 0,673

: 18,6 A.

Hezultll.:

I,.,.,..,

.j (59,5 0,8 +

25,3) 2

+ (59,5 0,6

l 18,6)2 = 90,9 A,

ia.r densita.tt>.a. de curent pe coloanli. Ia pornirc este:

-I,.,.,...,- -

P --

"'

'

57-A-

20-A-

mmt

mmt

<

16

S alege un inlreruptor ma.nn l tip pirghie IP 100 (aplictnd rclatia (1.38) utiliztad
Cataloagcle de apa,ate. Sigura.ntele Iuzibilc sint date de rclatia ( 1.59) :
ly

Ia = 12,0 A-.. 1}'= 15,5


50 A;
A

90,
9

lc maz

IJo _;;.

--

lp

<

3 Ima

->

;l!::

50 A;

3 13 = 129 A -+ ]_,

<

125

A.
Din inecna.tiile de mai sus rP.zultl-t lp =50 A i

9e

aleg sigurantele LFi 63/50 A.

e Calculul coloanei generale se face in mod identic ca i calculul coloanei


secundare. Fiecarc din coloanelc sccundare a fi asimilata la nivelul TGF
cu un circuit ai carui parametri sint cnnoscuti.
C. lNTRETINEREA INSTALATIILOR ELECTRICE INTERIOARE

DE jOASA TENSIUNE
t"n lhnpill exploaHirii, instala iilc clectricc trebuie sa functioneze la
para metrii pentru care au fast concepute !ji construite. Aceasta nu este
posibil dedt in conditiile in care instalatiile electrice sint sub un permanent
control. Controlul este necesar, deoarece, in timp, partile componente
aleuneiinsta latii electrice se uzeaza in mod natural.
Totodata instalatiile clectricc mai pot fi supuse accidental la solicitari
:mplimentare. Cele mai importante dintre acestea sint cele:
- mecanice, datorita specificului procesului tebnologic, datorita vibra1iilor elementelor de constructie 1n care acestea sint inglobate sau pe
care slnt fixate, datorWi lovirii din neatentie etc.;
-termice, datorita supraindirdirii la care pot fi supuse receptoarele
elec trice. Aceasta se poate datora nerespectarii conditiilor de utilizare a
insta latiilor tehnologice deservite de instala iile electrice, efectuarii unor
mane vre incorecte, negl.ijentei etc.
ln urma uzurii naturale i a solic tlirilor suplimentarc in :instalatiile elec
tricc apar dcfccte. Principalele tipuri de defecte care pot aplirea sint date
in cele ce urmeaza.

1. intreruperea circuitului electric


Daca se constata di nu exista tcnsiune la barele tabloului electric.
eauzele pot fi:

4
1

- topirea sigurantei fuzibile datorita unui scurtcircuit (la lumina prize este
posibiUi i o suprasarcina). Patronul sigurantei se inlocuie te numai dupa
cc estc lnlaturata cauza care a provocat topirea. Pentru aceasta, se

4
2

urmare te traseul circuitului electric, cautindu-se locul unde s-a produs scurt
drcuitul. Sc reface legatura elec1rica., se chimba siguranta h1zibiHi. i se
repune sub tensiune. De ccle mai multe ori, mrtcircuitu} arc loc chiar la
bornele receptorului, datoritft desprinderii uneia dintre legaturi;
- slabirea unei legaturi electrice, cxecutata fie prin lipire, fie prin strin;
gere cu filet. !n primul caz se reface lipitura (de regula acestea se afla iri
doze), iar in al doilea caz se stringe urubul. Depistarea legaturii dcsHicute
se face din aproape in .aproape, pornind de la tabloul electric ditre receptor.
Pentru aceasta se folosc tc detectorul de tensiune sau o lampa de control;
- scoaterea din functiune a receptorului alimentat. 1n accst caz se verifidi
rezistenta receptorului cu chmmctl ul ::au, daca este posibil, se inccarca
functionarca lui la o alta ::;ursa de ten:;iune. Dadi. cste defect receptorul.
acesta se inlocuie!?te au se repara, in functie de defectiunea pe care a sufcrit-o

2. Defectulldelizolatie
Acest defect :>.pare datori Ui imbatrinirii izola iei 'conductelor electri e.
Celc mai expusc sint conduclelt> solic.itate la variatii mari de temperatura.
Defectul de izolatic ncdcpistat la timp conduce la intrerupcrea circuitului
electric, datorita unui scurtcircui t, ::au poate provqca electrocutan:a (prin
atingere directa sau indirecta). lzolatia defecta se obsen'a cu cchiulliber in
timpul verificarilor zilnice, sau prin masurari ce .!:>'e efcctueaza inainte de
dart a in functiune, dupa ce a avut loc o interventie mai importanta la
]nstalatia electrica.
Portiunf:a defectl"'t se inlocuie te.

3. Defectul in tabloul electric


Aceste defecte pot fi datorate unor multitudini de cauz.e, cum ar fi:
supraindirdir i, scurtcircuite prelungite, Jovituri roecanice, incendii etc. Cele
mai frecventc defccte care pot aparea la un tablou electric sint:
--- slabirea unei legaturi electrice dintr-o clema sau borna de prindere.
ln acest caz se string uruburile;
- deteriorarea clemelor de prindere. Se inlocuiesc clemele respective i
se refac Iegaturile elect
rice;
- deteriorarea unox: aparate electrice (de comutare, de protectie, semnali zan: etc.).
Se identifidi aparatele defecte, sc desfac din tablou i se inlo cuiesc c.u aHelc
noi (sau cu acelea!?i aparate, dupa ce au fost reparate) de acela i tip
i
dimensiune;
-- deteri.orarea izolatoarelor de sustinere a barelor tabloului electric (pot
fi spartc, rupte, !'rnttlse, sUibite etc.). Aceasta se intimpHi numai la tablourile
generale mari (ale unor scctii din intreprinderi, cHidiri social-administrative
cu putere instalata mare). Toa.te izolatoarelc deteriorate se inlocniesc.
Pentru inHiturarea defec.tdor, tahloul electric se aduce in atelierul de spe
cialitale. Fac cxccp ie numai dulapnrile j panourile elcctrice, cit i tablou
rile electrke mari ce nu ar putca fi transportate.

4. Defecte

Ia corpurile de iluminat

Dcfectele pot fi:


---- arderca limpii. Se inlocuie te cu o lampa noui cu acelea i caracteristici.
Accasla este valabil atit Ia iluminatul incandescent (undc inlocuirea cu o
lampa mai pulernidi ar ducc la supraindircarea circuitului, iar cu o lampa
mai pu in puternidi ar provoca inconfort vizual), cit i la iluminatul fluo rescept
(unde mmlificarea culorii Iampii ar provoca de asemenea inconfort vizual).
Schimbarea lfunpii se va face fara demontarea corpului de pe pozitie;
--- deteriorarea starterului Ia corpurile de iluminat fluorescente. Cind acesta
cste defect, lampa nu se aprinde sau desdircarea nu este stabila. Se inlo
cuie te cu unul non de aceca i putere, tara a clemonta corpul de iluminat;
- defectarea balastului la corpurile de iluminat fluorescente. 1n ti.tnpul func\ion
irii Himpii se aude un zgomot suparator (ca un biziit), sau din corpul de
iluminat se scurge o ra ina sintetidi. Balastnl defect trcbuic lnlocuit cu unul
non de aceea i puter.e ;
- sllibirea lcgaturilor in borne sau in demele de concxiuni. Acest.ea se string
san se inlocuiesc <laca sliibirea se datore te deteriorarii bornelor sau
clemelor;
- spargerea, fisurarea, strapungerea partilor izolatoare. Acesta se i:nlo cuiesc, iar
dad. nu este posibil intreg corpul de iluminal se inlocuietc:
- la corpurile de iluminat pot sa mai apara i alte tipuri de defecte,
cum ar fi spargerea sistemului optic, murdarirea suprafctelor reflectante,
dcteriorarea
sistemului de prindere etc. ln acest cazuri se intervinc, inllHurind defectcle
pentru a nu afecta star a de confort vizual de la locnl. de munca san
buna functionai-c din punct de vedere electric. a corpului de iluminat.

5. Defecte Ia prize

e Principalde

cauze care provoadi defecte la prizele monofazice sint:


-- supraindircarea, prin racordarea la acestea a unor receptoare de peste
2 000 \V. Curentnl mare care trece prin prizrt degaja o cantitate de dlldura
mai mare decit cea care poate fi evacuata de ditre elernentele componente
ale prizei. De aceea, o parte din dtldura dezvoltata se acumuleaza in aceste
clemente, dudnd la dcteriorarea lor (deformarca sau topirea p htilor izola
toare plastice);
-solicitarea mccanica repetata datorita introducerii i scoaterii fi..)elor din priza.
Aceasta solicitare afecteaza stabilitatea prizei in do1,a, care in timp ducc i
la solici tarea mecanica a conductelor de alimentare, favorizind scnrtcircuitul.

e Aceste solicitari due la apari ia urmi'i.toarelor defecte:


-distrugerea parfiala san totala a prizei (topire, ardere). Priza se inlo cuie te, iar
pe perete, deasupra acesteia, se inscrie puterea maxima la care poatc fi
utilizata priza;
- lipsa de stabilitate a prizei in doza. Se string nruburile gbearelor
de fixare a prizei in doza. Totodata sc string ?i urnburilc de la borne.

6. Defecte Ia motoarele electrice trifazate asincrone


Utilizarea foarte diversa a accstor tipuri de receptoare {ace ca atit rcgimu
rile de functionare cH i solicitarile suplimentare la care pot fi supuse s..>i. fie
deosebit de variate.
Repararca rnotoarclor clcctrice se face numai in atelicrclc de instalatii
electrice. Fac exceptie motoarele {oarte mari care ridica probleme de trans
port. La accstca, demontarca, remontarea, inlocuirea lagarclor, impreg
narea, usc area, echilibrarea se fac pe pozitia de m.ontaj a motomlui. Bobi
narea sau repararea bobinajului se executa in atelier (v. cap. 5 i tabe
lul 5.2).

D. NORME DE PROTECTIE A MUNCII

In tara noastra. sint elaborate Normele republicane de Protec(ie a mtmcii


care c:uprind cadrul general de tehnidi a securiUitii muncii i norrnele de
igiena a muncii. Acestea sint ohligatorii pentru toate ministerele, organele
centrale ale administratiei de stat, cooperatiste i ob te ti. Sub indrumarea
Ministerului Muncii fiecare din aceste departamente au elaborat Norme
departamen.tal.e de protec.fie a mu-nd1:, ohligatorii pentru toate organizatiilc
cc le au in subordine.

e Personalul care lucreaza la instalatiile dectrice sub tcnsiunc va folosi


totdeauna mijloacele individuale de protectie impotriva electrocutarii i acii
unii arcului electric. Accstea sint:

_, mijloace de protectie izolante, care au drept scop protej:1rea omuluj


prin izolarea acestuia fata de elementcle aflate sub tensiune sau fapi de
pamint. Cele mai import ante mijloace de acest fel sint: cle ti !?i prajini
eledro izolante (pentru a manipula sigurantelc i separatoarde din instalatille
elec trice exterioare)scule cu minere electroizolante, manu i,cizrne, galo i,
covoare, pre uri i platforme electroizolante;
- indicatoare mobile de tensiune, pentru a verifica prezenta sau lipsa tensiunii;
- gamituri mobile de scurtcircuitare i Iegare Ia pamint pentru protectie
impotriva aparitiei tensiunii la locul de mundl. (datorita conectarilor gre!?ite,
tensiunilor induse sau desdirdirHor capacitive);
- panouri, paravane, bnprejmuiri i semnalizari sau indicatoare mobile. folosite
penti-u a delimita zonele protejate !?i zonele de lucru;
-- pUici avertizoare care au rol:
- de avertizare a pericolulni pe care il prezinta apropierea de
elementele aflatc sub tensiune;
,
- de interziccre a unor actiuni care ar putea duce la accidente ;
- de siguranta, prin care se aduce la cuno tinta personalului executant
di au fost luate uncle masuri inaintc de inccperea lucrului i ca se
pot executa anumite manevre i lucrari (cum ar fi ,Scos de sub

tm.c;i1me", ,Lucrafi aici!", ,.Urcafi pe aici!", ,Legat la pa.mtnt" etc.);


- de informarc cu privire la uncle puncte de lucru (cum ar fi:
,Folosifi m.anu!jile de protecjie", .,Lucrafi numai cu casca de protecJie",
,Folosij-i cm,tura de sigt ranta" etc.).

De asemenea, Ia locurile de mundi pentru diferitele lucrari in instalatiile


electrice se vor afi a instructiuni de protectic a rnuncii, de acordarea
primului ajutor in caz de electrocutare i de prevenire i stingerc a
incendiilor.
e Pentru scoaterea accidentatului de sub tensiune este neccsar sa se cu
noasca urma toarele:
- atingerea cu mina a unui conductor aflat suh t.ensiune provoad. in
majoritatea cazurilor 0 contractare convulsiva a mu hilor, in urma caruia
degetele se string atit de tare, incit miinile nu pot fi desprin e de pe
conductor;
- eel care intervine nu trebuie sa vina in contact direct cu acciden
tatul aflat sub iensiune;
-prima masura care sc intrcprinde este scoaterea rapida de sub tensiune
a partii din instalatie cu care accidentatul a venit in contact. Este necesar
ca scoaterea de snb tensiune sa fie completata de mlisur.i ca:
-- asigurarca securitatii accidentatului dadi. acesta se afla Ia
inaltime;
- asigurarea unui iluminat corespunzator in locul unde s-a
produs accideniul, utilizind o alta sur&-\ de energic;
- daca deconectarea nu sc poate realiza rapid, se indepttrteaza acciden tatul de
p5.rtile aflatc sub tensiune, intrebuint.lnd materiale izolaute bine uscate (o
haina, un par, o funie, o sdndura etc.). Estc inten:i!;a utilizarea unor elemente
metalice sau a unor materiale umedc. De aceea sc intcrzice tragerea de
picioare sau de haine dadi acest a nu sint bine uscate;
- pentru tragerea accidentatului se pot utiliza manu i din cauciuc
elec troizolan t i galo i din acda;;i rnaterial ;
- accidentatul se va piasa pe un material r5.u conducator (o pinza uscata,
o gramada de haine usc:aie, o scindura etc.);
- pc dt posihil se recomandii a sc actiona cu o singura mina ;
- la nevoie conductoru sub tcnsiune se poate taia en un topor cu coada
din lemn uscat. Pcntru mai multa siguran a, operatorul se echipeaza cu galo i
i manu i din cauciuc;
- dadl. accidentatul nu i-a pierdut cuno tinta, dar a stat uu timp inde
lungat sub curent, trebuie sa ise asigure o lini te perfccta pina la venirea
medicului i apoi 2-3 ore trebuie sa stea sub observatie;
- dadi accidcntatul ;;i-a pierdut cuno;;tin(:a, dar i i pastreaza respira!ia, va fi
intins comod. Ise vor descheia hainele (cravata, dima , cureaua, cor
donul etc.) pentru a se crca un curent de aer proaspl:it, i se va da sa
miroasa amoniac i i se va frectiona corpul pentru a se indilzi. Medicul va fi
chemat de urgenta. Dad. respiratia estc greoaie, i sc va face respiratie
artificiala.;
- dad lipsesc scmnele de viata (respiratie, ba.t5.ile de inima, pulsul),
accidentatul nu trcbuie considcrat decedat. Ise va face imediat respiratie
artificial a f5.ra in trerupere.
e Regulile de efectuare a respiratiei artificiale sint urmatoarele:
respiratia artificial5. sc aplidi numai atunci dnd accidentatul nu respirli
de loc, sau dnd aceasta este foarte greoaic i se indi.utat.e te in timp;
.
- respirapa artificiala incepe imediat dupa scoaterea de sub tensiune !li
continua fara intrernpere, pina la obtincrea unui rezultat pozitiv, sau plnli
a1)ar semnek de moarte reala (pete pe corp i iutepenirea corpului);
- inainte de a incepe resphatia artificiaHi, accidentatul este eliberat
ime diat de hainele cc-i stingheresc respiratia i se deschide guta (dadi
este inclc tata, se introduce intre mascle o sdnduridi, o placa metalidi sau
o coada de lingura).

Respirapa artifkiala poate fi efectuata in doua feluri:

ce

-- prima metoda se aplica cind eel


efectueaza respirafia artificiala este
singur. Accidentatul se aza cu spatcle in sus, cu capul pe o mina, cu fata
inir-o parte, iar cealaWi mina_de-a hmgul ca:pului; sub obraz este binc sa i
se a tearna o pinza curata. Pc cit estc posibil trebuie sa i se scoata limba
afara, Hira a o tine cu mina. Persoana care acorda ajutorul sc va aza In
genunchi deas'upra accide.ntatului, cu fata spre capul ace tuia, in a fel
incit coapsele accidentatului sa se gascasd intre genunchii celui care acorda
ajutorul. Se a aza palmele pe spinarea accidentatului, pe coastele infcrioare,
apucindu-1 lateral. Numarind ,.unu, doi, trei", corpul persoanci care da
ajutorul se va apleca treptat inainte in a a fel i:ncit greutatea corpului sa
se sprijine pe miinile intinse, i. in acest !el, se vor apasa coastele inferioarc
ale accidentatului (expiraFc). Hna a dezlipi miinile de pe spinarea accidcn
tatului, persoana care da ajutorul va reveni brusc in pozitia initiala (inspi
rape). Dl1pi ce va numara ,patru, cinci, ase'', persoana care da ajutorul
se va apleca din nou cu greutatea corpului :;au pe miinile intinse numarind
,unu, doi, trei" etc.;
--- a doua metoda se utilizeaza cind ajutorul cste dat de doua J>Crsoane.
Se a aza accideniatul_pe spate, punindu-i-:oe sub omoplati nn pachet de hainc,
in a a fel incit capul sa-i atirnc inapoi. Trebnie sa .i se coat;:!. limba i sa i
se mcntina afara, tragind-o in jos sp1e barbie.
Una din cele doua persoane se a za in genunchi linga capul accidenta
t.ului, apucind-1 de rniini Hnga coa te i sc lasa inceti or pe partile latcrale
ale picptului acestuia (expiratie). Uinarind ,unu, doi i trci", ridica miinile
accidentatului, i i le da peste cap (inspiratie). Numarind ..patru, cinci.
ase" apa::;! din nou miinile pe piept etc.

Executarea,
intretinerea
i rep'ararea
instalafiilor
electrice
face numai exploatarea,
de ciitre electricieni
calificafi.
Electrkienii
care trebuie
sa se

vor
execute lucrari sub tensiune Yor fi autor'izati. in mod special de conducerea
intreprinderii.
Persoanele care deservc c instalatiilc electrice trebuie sa indeplineasdi.
unnatoarelc conditii:
- sa fie sanatoase din punct de vedere psihic:
- sa nu sufere de boli, au sa aiba infinnita\i care i-ar putea stinjeni in
activita tea lor
:
- sa posede cunostinte profesionale si de tehnidi. a securitatii muncii i
prevenire ;il stingere in endiilor, corespl.mzi'Uoare functiei ce o 'detin;
- sa cunoaca procedeele de ccatere de sub tensiut!e a per:-:oanelor elcc
trocutate i sa le poata acorda pdmul ajutor.
Pentru o huna insu ire a Cllno tin elor de tehnica securitatii muncii, de
prevenire i stingere a incendiilor, de ccatere de sub tensiune i de acordarc
a primului ajutor, personalul muncitor e te !:UpUSC mmatoarelor insl.ructaje:
- instructajul introductiv general, care se efectueaza la angajare (ca i cu
ucenicii, elevii i st.udentii la efe.ctuarea p1acticii). Durata acestuia poate fi
intre 8 ore i 2 zile in funr.tie de spccificul intrcprinderii. Dup!\. instrnctaj, e
face o vcrificare a cuno tintelor de protcctia. mundi al carci rezultat sc
mentioneaza in fi a individuaHi de protectia muncii;
- instructajul la locul de munca, care sc efectueaza la locul unde a fost
repartizata persoana nou incadrata ( au transferata). Durata instructajului
va fide eel pu1in 8 ore. Vcrificarea cuno tintelor se f:: ce de di.tre ful ierarhic

superior al celui ce a Hicut instructajul. Nnmai daca. acestca au fost iasu ite
'in mod corespunzator pcrsoana este admisa .la lucru ;
-instructajul periodic care se efP.dueaza la locul de munca de catre con duditorul
acestuia. Accsta se efectueaza la t.cnnenele fixate (o dat5. la 16 lnni in
functie de natura locului de mundi) sau in urmatoarele ca.zuri:
- dad. lucratorul a suferit un accident de mundi soldat en inca
pacitate temporadi.;
- dadi Iuera torula lipsit mai mult de 40 zile de la locul de mundi;
- cincl se modifidi procesul tehnologic, conditiile de munca, dnd se
introduc ntilaje i tehnici noi;
- cind s-au modificat Normele departamentale de protectie a
muncii
i dnd se execut.rl lucrari speciale, cliferit.e de cele pe care lucditorul
lc executa in mod obi nuit.

E. NORME DE PREVENIRE I

STINGERE .A INCENDIILOR

Activitatca in mccliul exploziv obliga la luarca unor masuri care sa previna


declan arca nnei explozii sau a nnui incendiu. Pentru aceasta, in functie de
mt!diu, s-au stabilit o scrie de masuri suplimentare ce lrebuie respectate in
mod deosebit. Cele mai importante rnntrc acestea sint:
- !'.e interzice folosirea in stare defecta a instalatiilor electrice i a recep toarelor
de energic ckctrid"t de orice fel, precum i a c.elor uzate sau impro
vizate;
- se interzice indircarea instalatiilor clectrice {cabluri, conclude, tablouri,
transformatoare) peste sarcina admisfL;
-se interzicc suspcndarea corpurilor de iluminat direct de conductele
d ahmentare;

- se intcrzice agatarea sau introduc, rea pc/in interioml panourilor, ni elor,


tal>lourilor elcctrice etc. a obiectelor de orice fel, precum !7i adapostirea de
obiecte sau materiale in posturile de transformare sau distributic;
- se interzicc folosirea instalatiilor electnc ueprotejate, in raporl cu mediul (etan
la praf, la umezeaUi);
- se intcrzice executarea lucrarilor de intretinere i rcparatii a instala- tiilor
dectrice de catre personal nccalificat i t;eautorizat;
'
- :;c interzice utilizarea Limpilor portabile alimentate prin cordoane improvizate
sau uzatc;
- se interzice folosirea la corpurile de ihuninat a filtrelor de lumina
(abajururi), improvizate din carton, hirtic sau alte materiale combustibile;
- se interzice intrebuintarea radiatoarelor ;;1 a re;;ounlor electrice in alte locuri
dedt. cele stabilite i in condipi care prezinta pericol de incendiu;
- se interzice folosirea legaturilor provizorii prin introduccrca co:tclUZ telor
electrice fani fi a, direct in priza;
- se interzice utilizarea rcceptoarelor de energie electrica (fiarc cle ciilcat,
re ouri, radiatoare, ciocane de lipit) f tra luarea masurilor de izolare fata de
elementele combustibile din indi.peri;
-- se intcrzice a;;ezarea pe motoarele elcctrice a materialelor combustibile
(chpa, hlrtie, lemn):
- se interzice Bisarea neizolata a capetelor conductelor clectrice, in cazul
dcmontarii partialc a unci instalatii.

Capitolul 2

INSTALATII ELECTRICE
DE CURENTI SLABI
A. GENERALITATI
Prin instalatii de curen!i slabi, se intcleg, in general, instalatfile eledrice

care sint parcurse de curenji de intensitate relativ micii n raport cu cei ce parc1.1,rg
instalaJiile de lumina sau de jorpi. Intcnsitatea sc5.zuta a curentului se da.to
re ie in specja] puterii receptoarelor din astfel de instalat-ii, ca:re este midi.

Totu i. dennmirea este improprie, deomece i aceste instalatii pot fi parcursc


de curenti mari, mai ales al.unci cind sint alirnentate cu tensiune reclus .
Principalele tipuri de instalatii care sint cuprinse sub aceasta denumire
sint:
- insta.lajiile pmt1u semnalizari acustice i optice (ca excmplc pot fi date:
instalatiile de sonerii, pentru chcmarea i di.utarea de persoane, de averti
zare a unei situapi anormale in constructie de.);
- - instalatiile electrojonicc (ca exE ple pot fi date: ins talajiile de tele
fonic, de radioficare, de radioc;mplificare etc.};
- instalafiUe de ceasuri electnce.

B. INSTAlATII PENTRU SEMNAUZARI ACUSTICE I OPTICE


Acestea sint cele mai raspindite instalatii de curen i slabi. Dintre acestea
fac parte:
- instalafiile de saner# ;
- it stalafiile pentru chemarea de persoane (in hotel uri, spitale);
- instalafiile pentru semnaZ.izarea unei situajii anormale in construcfie
(aparitJa unui incendiu etc.) sau fntr-o instalafie (depa irea temperaturii
maxime ad:mise, depa irea presiunii maximc adrnise, sciiderea temperaturii
sau a presiunii sub o limiUi inferioara admisa etc.).

. lnstalatii de sonerii
Acestea au rolul de a produce un semnal acustic pe cale electrica. Cea
mai simpla instalatie de sonerie (fig. 2.1) este ccmpusa din:
- transformatorul electric, care are rolul de a reduce tensiunea retelei
de 220 V (sau 120 V) la tcnsiunea de 3; 5; 8 V;
- clopotul electric care are rolul de a transforma encrgia electridi. in
energie acustica u r de perceput de om;

4
9

22 =; ==== f-7----'
1

f I

r--r-,
l2!=_..J:I

220/ 3(5;8/V

Fig. 2. l. Instalafie de sonerie:


1 -- tra.nsfunna.tor electric; 2- cloput; 3- buton de a.ctionare; 4sigurante fuzibile; 5 -- couducte electrice de tensiune J"edusa: 6- conducte
electrice Ia
tensiunea de 220 V (sau 120 V).

- butonul de ac1]onarc, care are rolul de a inchide circuitul electric


al dopotului:
- condncte electrice pentru circuitul de tensiune redusa;
- conducte electrice pentru legareala reteaua elec.trica. de 20 V (sau f
20V). Instalatia de sonerie este prevazuta cu sigill'anle fuzibile, montatc pc
con
ductel de legare la reteaua de 220 V (sau 120 V), pentru a asigura protectia
la scurtcircujt.

Instalatia de sonerie astfd descrisa se utilizeaza frecve:r:)i. in apartamentele


de 1ocuinte. Alimentarea soneriei se face dintr-un circuit de priza.
Sigurantele fuzibile, transfOimatorul i clopotul electric se monteaza in
apa.rtament pe placa tabloului electric (fig. 2.2). "Butonul de actionare se
monteaza p perete in exteriorul apartamentului, linga u a de intrare.
Conductcle electrice pina la buton s1nt condudP. din cupru sau aluminiu,
izolate cu masli plastidi. (TY 0,8). Ele se introduc l'ntr-un tub de
protectie de masa piastidi (IPY) care se monteaza ingropat in percte sau
in tencuiala acestuia. !n cazul in
care instalatia de sonerie se executa nl- 7
s
terior instalatiei electrice din aparta
ment, transfonna torul i clopotul se
monteaza linga tabloul electric pe o pla
eli de Icmn sau alt material izolator.
Soneria clectrica (fig. 2.3) este for
maUl. dintr-un electromagnet de curent
alternativ, care are doua bobine 1, un
miez de ficr 2, o lamela elastica meta1ica 3 (care are 1a vir un mic ciodinel)
i un clopot me talk 4. Clnd electromag
netul este parcurs decurent, lamelaelas
t"ica 3 vibreaza i lovqte clopotul4, pro
vocind un semnal acustic. Sunetul pop.te
fi schimbat ca intensitate prin modifi
carea distantei dintre cioca.nelul lame
lei 3 !;ii clopotul 4. Aceasta se face
Fig. 2.2. Montarea instala iei de sonerie:
- sigurantc
fuzibile;
2
prin stringerea sau sHibirea !iUrubului I
tra.nsformator; 3 - clopt; 4 - butou ; 5 conducte elec trice de lcgil.tud. in tabloul
de fixare al clopotului.
electric; 6 - con ducte elcctrice m.ontate in
Toate aceste piese sc rnonteaz.a pe tub de protectie 11i iugropate fn perete; 7 placa. ta.bloolui
electric.
un suport de ebonita 5, care este pre-

vazu icu ni teurechi de prindere 6.


Lega turile electrice la infa urarea
electro magnctului sc fac la boruele

7.

Schema electridi monofilara a unci


instala tii de sonerie de apartament este
aratata in figura 2.4.
In cazullocuintelor cu putine apar
tamente, soncriilc pot fi ac:ponate din
dona locuri (fig. 2.5); de la u a de in
trarc in cUidire (unde pe o placa. se
afla toa te butoan 1e pentn1
apartam.entele din accasta) ide Ia u
fiecarui aparta ment. Pentru astfel de
instalatii, care de regula au o lntindere
midi, se mon teaza un singur
transformator de sone
rie. Acesta se monteaza in tabloul de
lumina comun pentru apartamente. in

ultimul timp, clopotul electric este


inln cuit in apartamente, cu o sonerie
mu
zicaHi.
Instalatiile de sonerii $t: mai utili
zeaza frecvent in coli. institute de in.va
tamint superior, camine, intc-rnate etc.

Fig. 2.3. Sonerie declrir.ii.

f7<i\

1-W""'a=J-----uvf-----

r-- Fig. 2.4. Schema electrici unifHar.i a unci instala!ii de sonerie de apartament.

---- -!J

_Rh!

0b"i

Fig. 2.:1. Schema electrici a unei instalatii de sonerii peutrll o locuin'a cu ase apartamente:
a- schema multifilarll.; b - schema unifilarl\; /11 ... k -- soneriile din apartamente; bl .. b6

51

- butoanele de Ia intrarea in apartamcntc; b' .. b6' - butoanele de La. intrarea in clll.dirc


(La. u{l<l
de intrare).

5
2

Eta} J
Eta} 2

Eta) 1

Paf'fer

Subs of
Fig. 2.6. S"hema clcctridi monofilari a unci insh1ht!ii de sonerij dintr-o $CcaliL

fn aceste cazuri toate :>oneriik ::Snt actionatcsimultandeun buton(fig. 2.6).


Acesta se amplaseazrl pe condnctele de 220 V in secretariate, in cam<!ra perso
nalului de supraveghere sau de paza. 1n figura 2.6 cste prczentata o astfel de
instalatie pentru o cladire cu subsol, parter i trei etajc. Pentm fiecare din
nivele sint prevazut.e cite doui:i soncdi. Fiec:are sonerie este prevazu ta cu trans
forma tor de sonerie individuaL Schema se ntilizeaza in situatiile in care
cons
tructia
are
mare. Prezinta
avantajul
ca
tran;formatoarelc
nu o intindere
functioneaza in gol, iar conductele de a1irnentare pentru 220 V au dimcn siuni
mult mai econcmicc dedt in situatia in care distrihutia s-ar fi facut pe
tensiunea red usa.

2. lnstalatii pentru chemarea de persoane


Sin t in:>talatii de curenti slabi frecven t u tiliza t<:? in spii"a1e 1i hotelur i.
figura 2.7 este prezentatft sclwma de fa uratrt a unei astfel de instalatii.
Butoancle b1.1 bl. 2 i b1.3 * se afla in camera 1 llnga fiecare pat (sau un
buton intre dona paturi), butoancle b2.J, b2.2 i b2.3 In c< mera 2 etc.
Soneria h 0 i l mpile de semnalizare hJ. 7, h-2.1 etc. :;e af!a montate in

1n

1ncaperea de supraveghere undc se afla persoana diutata. Lampile h1.2,


h2.2 etc. se monteaz5 pe culoar, deasupra camerelot 1, 2 etc. J"nstalatia mai
cuprinde releele dJ, d2 care se gasesc montate pc acela i panou cu soneria
ho i lampile h/.7 > h2.1. lnstala ia funcponeaza in felul urmrttor: cind perso
nalul de scrviciu este dintat, se apasa pe unul din butoanele h7.1 ... b2.3,
de exemplu b2.2 (huton ce este montat iu camera 2 llnga patul 2). Aceste
butoane sint duble, efectuind simultan contactele 1-2 1 2-3. Butonul b2.2
stabile te urmatoarde circuite:
Sau folosit semncle conventiona.le i notatiile inv tate in rnanualul de clasa a XIa

12(24)

Camera

d2
f

Camera 2

82d2

Fig. 2.7. Schema electrica desfd urata a unei instala ii pentru chemarea
de persoane dintr-un spital.

transformatorul /1 - borna B, butonul b2.2- borna 1, butonul b2.2


- borna 2, soneria h 0 - borna 0, soneria g0 - borna 1, siguranta
fuzibilii e2 - borna 1. signranta fuzihiHi -- borna 0 i transformatorul j1
- borna A;
ft-B, b3,2..J b2.2-4, d2-0, d2-1, e2-1 e2-0, j 1-A.
Prin realizarea primului circuit se pune sub tensiune soneria h 0 care averti
zeaza acustic di s-a facut un apel. Al doilea circuit asigura puncrca sub ten
siunc a releului intermediar d2 care inchidc contactele normal deschise 1d2
2d2. Primul clintrc accstea asigura automentinerea rcleului d2, iar al doilea
asigur5. functionarea Himpilor de scmnalizare h2.1 (din camera de suprave
ghere} i h2.2 (aflat5. pe coridor, deasupra u ii camerei din care s-a chemat),

Ponoul de cvertizare din cnmef'a de supr.aveghere

:a:
/) :n.

iJ ,_,_

I'ig. 2.8. lnstala!ic- pentru chemarca de persoane dintr-un spital pentru patru camere cu trei
paturi in fiecarc camcrJ..

realizindu-se i o avertizare optidi. Aceasta permite o u oara identificare a


incaperii din <:are s-a Hicut apelul. Soneria h0 functioneaza numai atit timp
cit se apasa pe hutonul b2.2, in timp ce Himpile h2.7 i h2.2 ramin aprinse,
.d deoarece releul d2 este parcurs de curent. Dupa rezolvan a apelului,
personalul
de serviciu revine in camera de supraveghere i deblocheaza releul d2, pregatind
instalat-ia pentru un nou apel din aceea:;;i inciipere. Dad'i. pe perioada ahscnfei
din indipcrea de supravcghcrc a personalului se efectueaza unul sau mai
multe apeluri din alte camere, H mpi1e de avertizare <:orespunzatoare acestor
camere ramin aprinse a tit pe panoul din incapere, cit i pe culoare, pennit1nd
identifica :ea rapida a locurjlor de apel.
Tcma. Vnnarind schema. din figura 2.7 sa se completeze legaturile dintre aparatelc din
fignra 2.8. 1Ji sa se stabileasc;:'l nnrnii.rtll de conductoa1c dintre panoul de avcrt:izare lji ccle
douiJ. incaperi.

3. lnstala ii
pentru semnalizarea
unei situa ii anormale in constructie
sau

intr o in stalatie

De multe mi, in construdii sau .in instalaLii, pot sa apara silual.ii auormale
care, nedepistate intr-nn timp scurt, pot sa c nduca la mari pagub materiale,
la oprirca proccsului de productic i uncori chiar la picrdcri de vieti omcne li.
Astfel, un incendiu nedepistat din timp poate s..1. dudi la distrugerea completa
a construcjiei cu toate bunurile din aceasta, poate sa provoace explozii etc.

53

Depa irea temperaturii admisc intr-o instalatic poate sa duca. la depa irea
presiunii normalc, puHnd provoca explozii, poate sa conduca la degradarea
unor produse, la accidente de munca. etc..
De aceca, pcntru buna desHi urare a activitii.tii dintr-o constructie i buna
functionare a instalatiilor ce deservesc constructia sau fac parte din diferite
fluxuri tehnologicc acestea sirit prevazutc cu diverse instalatii de avcrtizare
in fuuc ie de specificul lor. Diversitatea instalatiilor pentru semnalizarea.
sitnatiilor anormale este foarte mare. In momcntul de fata, datorita dczvol
tarii emarcabile a tiintei i lehnicii, se poate aprecia di. aproape orice situatie
consiuerat , anormala poate fi semnaliza.ta (depa irea. temperaturii i presiunii
unui mediu, aparitia fumului, focului, modificarea concenhatiei unui gaz,
a intensitatii cnrent.ului, a tensiunii, a factorului de putere etc.).
Toate aceste instalatii pcntru scmnalizarea situatiilor anormale functio
ncaza dupa schema de principiu din figura 2.9. Instalatiile se compun dintr-un
dispozitiv T, numit traductor ce este in masura sa transforme un semnal
neelectric (tennic, mecanic, luminos etc. in functie de siLuapa urmarita) intrun semnal electric. Semnalul electric este transmis centralei de avertizare care
semnalizeaza situatia an'ormala atit acustic (cu o soncric sau hupa), cit i
optic (cu lampi de semnalizare).
a. lnstala ii de semnalizare pentru]depi,irea temperaturii

In aceste instalatii tra.ductorul este de regula un termometru cu contacte


electrice (fig. 2.10). Accsta este un lennometm cu ac indicator I. Termome
trul mai este prevazut cu doua indicatoare fixe (LI pentru limita inferioara
i LS pentru limita superioara a tcmperaturii), limite c:e nu trehuit: depa ite
pentru a nu crea o situatie anormala. in instalatie. Indicatoarele LI i LS
pot fi fixate dupa dorinta pe scala aparatu.l.uL Atit indicatoarclc LI i LS,
cit i arcul indicator mobil I au prevazut contacte electrice, astfel incit la
atingerea limitelor ele l:nchid un circuit electric. Termometrele cu contacte
au un racord pentru agcntul a carui tcrnpcraturrt se urmare te ;;i un altul
pentru conductele electrice ce se leaga la contactele termometrului. ln cazul
descris mai sus sint necesare trei conducte peotru racordul electric.
In multe situatii indicatorul fix pentru limita inferioara (LI) poate s.-1..
lipseasdi i leg5.tura electric.a se face numai cu doua condue te electrice.
Schema
electridi dcsfa urata a unei astfel de instalatii este data in figura 2.11. Con-

Ag nl

lerm-;c--

Semnal

l '-...ryt. Semnol

neeleclricl -'
L/

[]:::]
-

Fig. 2,9. Schema de Jrincipiu a unel instalatii


pentm senmalizarea unei situatii anorrnalc.

12 (21,) y

C bD

Conduc/e
elect rice

Fig. 2.10. Termometru cu contacte


electrice.

f1

2d1

d1

h1
h2

Fig. 2. 1!. Schema dedri::t.i cicsfa urata a unei instala(ii de avertizare penlru dep irea tempe
ra.turii.

tactul

COIE

Fll nza tor a tingerii limitei infericare a tempera turii este indica

t
pdn ccrd;.;.dul nmmal de -ch1s (ND)j1 , iar eel corespunzi'itor atingerii limitei
-r:peric<ne a tcmperaturii p1in J - Cind sc atinge temperatura limita infe
rica!a u: 1nchick ccml<tciulj1. Sc pune sub tensiune, in acest fel, releul inter
mEdiar d1 aflat pe linia 7. Acesta 1nchide contactele 1d1 (linia .3) i 2d1
(linia 6). Primul pune sub tensiune soneria h 0 montata pc linia 3; in felul
accsta se face o prima averti?,:are acustica. care atrage aten ia personalului dt
supraveghen. Dadi so:neria este suparlHoare, prin ap 1sarea butmmlui dublu b1
aceasta cste coasa de sub tcnsiunc i scmnalul inccteazi"'t. Butonul b1 pune
totodata !'Ub tensiune releul dJ care la rinc.lullui inchide contactul 2d3 care
realizeaza autcmentinerea i de:'"chide contactul 7d3 care intrerupc circuitu]
C>netiei /1. 0 chiar dad.i !;e lasa li.ber butonul b1. Contactul 2d7 realizeaza 1nchi
derea circni tului 18 mpii de f:(mnalizare h1 (pe linia {j) care avertizeaza optic
asupra atiugcrii tcrnpcraturii minimc. Semnalul optic se men ine atit.a t.imp
cit relenl d1 va fi parcurs de curent. Cnrentul prin aceasta inceteaza numai
daca contactul f7 se de.schide, deci dadi. temperatura a inccput sa creasc5.
peste valoarea limiUi inferioara. Daca. se atinge temperaturalimita superioara,
se inchide contadul f2 i releul d2 este parcurs de curent (linia 2). Acesta in
chide contactdc normal de:;chise de pe liniile 5 i 7 (1d2 i 2d2), determiolnd
functionarea soneriei lt 0 pentru avertizarea acustica i a lampii de semnaHzare h2, asigurind astfel i scmnalizarca opiidi (dcoarece soneria se deblo
cheaza ca i in cazul anterior).

In acel i mod sint concepute i


instalatiile de semnalizare pentru dc
pa;;irea:
presiunii
lirnita
intr-un
recipient. In locul termomelrului se
utilizeaza un manometnt cu contacte
(pen Lru presiunea. limita infcrioara,
superioara i pentru acul indicator al
presiunii) ;
- nivelului limita lnLr-un
rezcrvor. 1n acest caz, termometrul
este lnlo cuit cu un dispoz.i iiv
mecanic de inchi derc a contactelor /1
i f2 {fig. 2.11),
cind se ating nivelurilc limitli.
inferioara i respectiv limita
superioadi. Schita de principiu a
acestuia este aratata in figura 2.12.
Nivelul apd din rezervor este urmarit
de plutitoarelc P1 !i'i P2.
De ficcare pluiitor estc prinsa o sirma
din o el 7, trecuta peste un scripctc Fig. 2.12. Schema de prindpiu a dipozitivului
v
f . 2 L elvl 1

sc atra me(".anic
pen.tru inchiderea
contactelor
fA
lX a C a a t cap t a 1 strmei
alingerea nivelulul
minim Iii maxim
fntr-un
o contragTetttate 3, ce tine sirma foarte
r zervor.
bine intinsa. Pe aceasia sim1a se afla
.
rnontata o sfer5. metalidi 4 prin intermediul a doua izolatoare 5. Cind se
atinge nivelul minim, sfera. mctalica prinsa de plutitorul P7 coboar5. i ajunge
intrc contactele metalice 6, prin impingcrea resortului 7. fn acest fel se in
chide electric contactul f1 din figura 2.11, permitlnd semnalizarea acustica
i optica. a situatiei aparuie (atingcrca nivelului minim). Daca. se atinge nive
lul maxim, sfera prinsa de plutitorul P2 inchide coutactul.f2 priu intennediul
contactului rnol>il 6 i se scmnalizeaza atingerea nivelului maxim.
b. lnstalatii de semnalizare a incendiului
ln aceste instalatii, traductorul din figura 2.9 este un detector de incendiu.
Detectoarelc de incendiu se executa in foarte multe tipuri, diferile tntre ele
atit prin principiul fizic pe care se bazeaza, cit i prin constructia propriu-zisa.
1n cele ce urmeaza se va descrie o instalaiie de semnalizare ce utilizcazii uD.
detector de temperatura cu fuzibil (fig. 2.13) ce sc fabrica i in tara noastra.
Sc compun dintr-o carcasa din masa plastica 7 in inte:riorul careia se afl
un grup de lamele metalice 2, 3 i 4, bornele electricc a, b i c i un cilindra.
din masrt plastid\. 5, de culoare ro ie. Lamela 2 este fixata i lcgatli. la con
tactul b. Lamela mobila J este prinsa de lamela fixa 2 prin nitul fuzibil e
i de lamela mobila 4 prin piesa izolatoare 7.
4ol
Cilindrul 5 cstc menpnut in carcasa de lamela 4, datorWl. pozitiei lui
a opritorului 8 aflat pe partea interioadi a acestuia. ln acest fel, intrc bornele
a i b (legate la lamelele 2 i 3) exista continu.itate electridi.. Circuitul inchis
de bornele a-b se nume tc cinuit14l de veghe, iar detectorul se spune ca se aWi
tn stare de veghe (fig. 2.13, a). La cre terea temperaturii din incapere (55 sau
75C), datorita unui lnceput de incendiu, aerul cald tope te nitul fuzibil 6
legatura dintre lamelele 2 i 3 se dcsface. Se intrerupe circuitul electdc sta
hilit prin a.,.b i lamela 3 se deplasea?Ji spre stinga. 0 data cu aceasta i la
mela 4 se deplascaia sprc stinga (deoarece este legata de lamela 3 prin picsa

7).

72

9 8

l'ig. 2.1J. Detector de tcmperatur.l cu fuzibil: a- in stare de vegh ; b - dupa dcclan re.

ln felul acesta se clibereaza cilindml 5 care coboadi, ie ind din entia


detectorului (este de culoarc ro ie pcntJU a fi n or observat de la distanta).
Lamela 4, in aceasta noua pm:it:ie, inchide contactcle 9 dintrelc lamele 2 si 4.
Se inchidc astfel circuitul de av'ertizarc prin bornele b-e (fig. 2.13, b). 0 data
cu declan area semnalelor acustice i optice de aparitie a incendiului se poate
declan a i o instala tie de stingere a aeestnia (cu apa, cu. bioxid de carbon etc.).
Cilindrul de culoare ro ie 5, ce iesc din <letector, permite identificarea rapida
a locului de unde s-a dat alarma. Dupa inlatura.rca pericolului, detectorul
sc pune din non in stare de veghe prin introducerea cilimlrului 5 in interiorul
dctectorului ;;i prin fixarca lamelelor 2 i 3 cu un nou nit fuzibil.
Detectoarele de acest tip pot supraveghea fiecare o suprafht;,C de
aproxi mativ lO m 2 Se ampl'aseaza pe plhfonul indiperii, ingropat san
aparent pe a.cesta. Detectoarcle sint legate in serie, cain figura 2.14. Se pot
lega astfel pina la 10 detcctoare, iormind o lmcHl. Pc fiecare bucla se afla
cite dona relee: pe bncla 7- rclcele dl i d2, pe bucla 2 - releele d1' i d2'
etc.. Cit timp detectoarele se afla in stare de veghe, contactele a-b ale
acestora sint inchise i releele d7, d1' etc. sint parcurse de ctnent. Acest
curent poart5. dcnumirea clc curent de lucrte. Dadi unul din detectoarele
de pe bucla I a dedan at, contactul a-b al acestuia se deschide i releul d1
este scos de sub

'b"a..,
I c o------'
L-..J

-:_J

Oe le cf OI 'U{ I Oetectoru/2

,-- ,

oitec/orul 3

'7i 1
o l ---- l c o lr----

,---,

_I
,

_J

dl

d2

1-0----.1

}Buc/q/

1-6----tl

d'l

t-o-.;;..d'Z_...}suda 2

Fig. 2.11. Schema de Iegare a detectoarelor de temperatura cu fnzibil.

,.
tensiune. Se inchide contactul b-e pu
1d2
1d3
nindn-se sub tensiune releul d2. Analo
se petrec lucrnrile d< .di declan eaz5..
un detector de pe alta bucla.
ln figura 2.15 este aratata schema 2
de semu: Jizare a inccndiului. Astfel, J+----1-d"'J....._.
in starea de veghe, releele d7, d!' etc. J.+-----..,._-+---+-<>-c::J.o----+
se aflil sub tcnsiune i d2, d2' etc. nu
sint sub tensiune. Conlactclc normal s
inchise 1d1 i 2d7, 1d7' i 2d7' etc. sint 6
deschise (deoarece d7, d7' etc. sint
parcursedecurent -- curentuldelucru). 7
Daca nnul dintre detectoarelc de pe 8
1d 1"
bucla 7 a declansa t, este scos de sub
tensiune relcul dt' i pus sub tensiune
Zdl
hJ
releul d2. ln acest moment contac- 9t--..o;.;; ---,.------ G-o--_.
tele 7d7 i 2d7 revin la pozitia inchis, 10. .2,.d 'Z__.
iar 1d2 y,j 2d2 sc inchid. Liniile 7. 9
+-- -.-------<'""{)<.>;,.....
4

_-i

i 10 sint parcurse de cnrent

i sc
rea.lizeaza atit semnalizarea acusticl. 12
prin hupa lt1, cH !?i cea optidi prin
lampa h2 corespunzatoare budei /.
Pentru a inUi.lura semnalul acustic Fig. 2. 1:;. Schema de semnalizare a.
(suparator de regula) se apasa pe bu to- aparitiei incendiului, folosind detectoare de
nul dublu bl care pune sub tensiune
temperatura en fuzibil.
linia 2 i scoate de sub t"ensiune linia 1.
Pe linia 2 5C afla rcleul d3 care desface contactul 7d3 i lnchide contactcle
2d3 i 3d3. Primul dintre acestca sr.oate de sub t.ensiunc hupa du a revenirea
lmtonului bl, contactul 2dJ realizeaza automentinerea releului d3, iar 3dJ
pune sub t.ensiune linia <!, punind )n functiune releul clipitor d4 cu lampa
h2.

Cit timp detectorul este dedan a t (pe bucla /), lampile h3 i h2 sint in
functiune. Dupa stingerea incendiului, detcctorul se readuce in starea de vcghe,
punind din nou sub tensiune rclcul dl i scotindu-1 pe d2. Aceasta face ca
lampa h3 sa sc st.inga. Lampa h2 se stinge prin deblocarea manuaHi. a rcleului dJ.
Analog se petreclucrurile cincl declan eaza un detector de pe alta bucla. v
sem
naliza hupa i lampa corespunzatoare huclci de supraveghere. Datorita curen
tului de lucru, instalatia permite i semnalizarea. unor defecte ca: desfacerea
unci legatnri electrice, ruperea unui conductor etc.
Dupa cumrezuWi, instalatia de supraveghcre (v. fig. 2.14) este permanent
parcursa de curent (curentul de lucru), deci consumrt energie electridi.. Acest
consum este justificat de importanta bunurilor materiale ce i.rebuie ferite
de un eventual incendiu.
C. INSTALATII ELECTROFONICE

Sub aceasta denumirc sc inteleg instalatiile c;are servcsc la transmiterea


sunetului pe cale electridi. i anume:
- it stalajiile de tele{ottie;
- instalatiile de radioficare radioamplificare,
- it slalajiile de am.pltficare a suneielor nfr-o f-1-z.capere. de dimensutti tna1'i
(sonorizare) etc.

1. lnstalatii de telefonie
Postul telefonic (telefonul) este format dintr-un microfon (dispozitiv ce
transforma undele acustice in semnale electrice pe care le transmite altui po::
$t (telefonic), i un difuwr (care transforma sernnalele electrice, primite
de la un alt post, in unde acusticc ce sint percepute de urechea omului). Lega
tura electrica intre doua posturi telefonice se face prin intermediul unei
centrale telefonice.
Centrala telefonic5. poate fi:
- central3. de intreprinderie (manuala sau automata) care permitc legatura
numai intre posturile telefonice din intreprindcre;
. - centrala de ora care asigudi.leg5.tura iutre dou5. posturi telefonice
aflate
in afara intreprinderilor.
Pentru lcga.tura intre dona posturi telefon.ice diu doua intreprindcri
diferite estc nec sar sa se apeleze atit la r.entralele de lntreprindere, cit i la
centrala de ora .
F.chipamentele ccntralclor, ale postnrilor telefonicc :;;i ale retelelor de lega
tura. dintre acestea sint executate, exploatate i !nt.retinute de intreprinderi
special profilate (intreprinderile din sectorul de telecomunicatii).
Din pnnct de vedere al specialitatii de instalatii, in cadrul acestora se
executa tubu1atura de protcctie a retelelor de distributie din instalatiile de
tclefonic. De exemplu, schema instalatiei de telefonie dintr-o cl.a<lire de lo
cuit (cu subsol, parter i pte etaje i cu cite cinci apartamente pe nivel)
arata cain figura 2.16. Pent.ru executarea instala iei de telefonie se prevad:
-- doua firide * F1 i F2 in zidarie
in casa sdirii la etajele 1 !?i 5;
- doua t.Lthuri de pl"Otcctie I PY
35,-4 mrn (unnl din accstea este de rezer
Etaj 6
Fl
va), montate ingropat in zidarie intrc
finde
intre firida F1 subsol pina
la
Etaj 5
ic irea din fundatic;
montate ingropat in consl.mctie intre
firida i fiecare apartament ;
- cite doua conclude
tcleonice
protectie dintre firide .i apartamente;
- cite o regleta de cleme
(pentru
execn
area
leg5.turilor
clectrice) in fie care din ccle doua
firide.
Cablul tclefonic contine cite doua
conductoare electrice pentru fiecare
post telefonic. Accstea formeaza ,o
pereche" de conductoare i sint marcatc identic (prin culoarea izolatiei)
pentru identificarea u adi. Cablul telefonic plHrunde in cladire prin fundatie,

Elaj
[/oj 3

Etaj l

fi
ftaj 1
Porter

--llt::;;::::=--------Subsor

--------Fig. 2. 16. Schema fnstalatiei de telefonie


dintr-o clatlire de locuit.

Firidele (in iustalatii clectricc) sint tablouri electrice mai simple (pe o pl izolatoare) t
ont.a.tc intr-un gol 11! co 1:ructie.

fiind protcjat de tnbul prevazut special


pentru aceasta. In firidaF1cablul se des
face: o parte din conductoare se leagala
conductelepostwilor telefonice din apar
tamen te prin intermccliul regie tei de
de me (fig. 2.17), restul conductoarelor
for..:. rneaza un cablu de dimensiune mai
mica care se introduce in tubul de
protectie ditre firida F2.
Firidele telefonice se executa de
doua tipuri:
-de 600 600 X 100 mm 3, in
care se pot efectua legaturi pentru eel
mult 22 de posturi telefonice ;
- de 750 X 850 X 100 mm 3 in care
Fig. 2.11. Schita cu Iegatudle electrice
se
pot
efectua lcgaturi pentru eel mult
din firida .Fl.
45 posturi telefonice.
In cazul instalatiilor de telefonie din intreprinderi exista un cablu cu un
numar mic de circuite, care leagl'i centrala ora ului de centrala telefonidi de
intreprindere. De la centrala de intreprindere, distribupa catre posturilc
telefonice se face ca in figura 2.16. Dadi. posturile telefonice se gasesc la
mare distanta unul de altul, se renunta la firidele telefonice i acestca se
5nlocuiesc cu reglete telefonice de dimensiuni mici, protejate in cutii de
tabla.
In aceste cazuri, de multe ori lega tnra de la regleta.la postul telefonic se
executa.
aparent, folosindu-se conductc din cupru cu izolatie din eauciuc i manta. din
fire textile. Celc dona conducte sint impletite sc prind de zidaric sau tim.
plarie cu cuie speciale (prevazute cu dona rondele din carton pentru fixarea
conductelor).

2. lnstalatii de radioficare i radioamplificare


Acesle instala\ii au rolul de a realiza transmiterea programelor de radio
sau a programelor unci statii proprii. Se apeleaza la amplificare ori de cite
ori semnalul captat este insuficient de puternic. Schema de principiu a unei
astfel de instalatii este arr'ttata in figura 2.18. Principalele verigi dintr-o
astfel de instalatie sint:
- producerea sunetului, care se poate realiza de c5.tre un radioreccptor 1, un
microfon 2, un magnetofon .J, sau din pick-up 4. Instalatii e sint de Yadio
amplijicare dnd utilizeaza receptorul radio pentru producerea sunetului i
de amplijcare cind sunetul este produs de celelalte aparate;
- amplificarea sunctului, care se real_izeaza printr-o statie de amplificare 5. Pina la
150 \V se numesc stafii de miiii putere, iar peste aceasta valoare se numesc
statU de mare putere. fn acest ultim caz, ::;ta!ia trebu:ie montata intr-o ind'ipcre
special destinata, cu suprafata intrc 12 i 20 m 2 ;
- controlul sunetului emis de sta ia de amplificare, care se face cu ajutorul unui
difuzor 6 i
- distributia semnalului electric, care se face prin intermcd.iul unor co loane
clcctrice 7, unor firide de distributie 8 i unor circuite electrice 9. Coloa nele
elecl.rice i circuitele se executa din doua conducte AFY 2,5 mm 2 sau

6
20-30 dituzoa, e

II

IsI!.i..C?-d!...!""!..
amp!i ticare

I 4

L-_lncoperea

t.531iei de

J1 I 7

f1
_J

Padioamp ifica re

Fig. 2. LS. Schema de principiu a unei instala!ii de radioamplificare.

TY 1 mm2, ruontate in tub IPY (dnd ace:;ta se ingroapa in constructie)


sau PEL (dnd se executa aparent). Firidele s!nt asemanatoare cu cele de
telefonie, dar de dimensiuni mai mici: 380 X 180 X 185 (in mm);
- redarea semnalului acustic, prin transformarea semnalului electric in difuzoarele
electrice 10. Pe un circuit electric se pot monta pina la 20-30 difuzoare in
paralel. Racordarea difuzoarclor sc face lao priza speciala ( priza pettru
dijmor), cu un cordon electric prevazut cu fi a.
Instalatiile de sonorizare a indiperilor de dimensiuni mari (siHi de specta
cole> amfiteatre, sali de sport etc.) constau in principiu din acelea i par i
C()mponente, cu particularitatea d pozitia difuzoarclor este determina ta de
un calcu] complex ce tine seama de:
- forma gcometrica a indtperii;
- finisajul peretilor i plafonului;
-- volumul salii;
-natura sunetului ce trcbuic reprodus (vorbire, muzica etc.}.
D. INSTALATII DE CEASURI ELECTRICE
Aceste instalatii permit indicarea orei exacte in locurilc unde este deosebit
de important pentru buna desfa ur:are a activitatii: gari, aeroporturi, intre
prinderi industriale, cVl.diri social-administrative etc.
!nstala iile de ace:-;t fel se compun din:
- ceasul principal;
- ceasurilc secundare;
- conductele de legatura intre acestea i ceasul principal.
Ceasul principal emite la intervale de timp regulate (o secunda, un minut
etc.) impulsuri electiice cc sint transmise ceasurilor secundare. La un ceas
principal pol fi raconlate pina la 70 ceasuri secundare. Peste acest numar
este necesar sa se foloseasca i o centraHi de ceasuri cu rolul de a amplifica

semnalul

ceasului

principal.

Ceasul

principal este de regula un ceas cu


pendul, actionat electric ( i cu o re
zcrva mecanidi de mers normal pen
tru 12 ore cind alimeniarea electt-i
di nu functioneaza).
!n figura 2.19 cste reprezentata
schita unui astfel de pendul. Este
format dintr-un pendul principal greu
P i un pendul mult mru u or P'. De
acesta din urma este suspendat5. bobina
S aflata in scurtcircuit. De pendulul
greu Peste prinsmagnetul pennanent

Fig. 2. 19. Prindpiul de fuucjionare ul pen

care intra cu unul din capete in l>obina dulului ceasului principal, ar.tionat electric.
S i cu celalaltin bobinaS'. Un capat
al
infa ur5.rii bobinei S' este legat la contactul a, iar eel de al doHea la borna
(- ) a baterici 7. Pe pendulul P' se afla contactul dublu C ce poate atinge
contactele a i b. Coniactul b este legat la boma ( - ) a bateriei E2.
Ceasurile secundare sint legat'e in paralel pe linHlc L1 i L2 care sint la
rindullor legate
Ia hornele (
ale bateriilor E1 i respectiv .li2. La deplasarea pendului P
spre strlnga, poliimagnett1lui M intra in bobinele S iS'. In bobina Sse in
duce o tensiune electromotoare i prin ea va circula un curent care va crea
un flux magnetic ce va tinde stt respinga magnetul M. Acesta i i continua
insa cursa datorita inertiei i face ca bobina S sa se deplaseze spre slinga,
antrenind i pendulul P'. Se inchide astfel contaclul a-c, stabilindu-se circu itul
de a.limen.tare
bobineimagnetic
S':
penduluideP',
contactul.
datorat
a-c. S'
hobina
S',- 1aFluxul
curent
din bobina
1; bratulvaria\iei
face ca magnetul kf sa fie atras i'n interiorul acesteia, deplasindn-se in conti
nuarc sprc stinga, spre punctul de elongatie ma.xima. ln acest timp, curentul
din bohina S scade i ajnnge la zero dnd pendulul P a at.ins punctul de echi
libru. !ncepe mi carea pendulului P i a magnetului M In sens invers spre
dreapta. Yn bobina Sse induce un curent al di.rui dmp magnetic face sa depla
seze bobina S spre dreapta, dupa magnetul M, antrenind i pendulul P'.
Aceasta face sa sc inchidft contactul b-e i srt sc stabileasca circuitul:
E2,
linia L2, ceasurile secunclare C1, C2, ... , linia L7, bratul pcndulului P',
contac
tul bC, - E2. !n felul acesta ceasurile secundare primesc un impuls
electric
care asigura deplasarea indicatoarelor orare. Acea.sta se realizcaza cu un dis
pozitiv electromagnetic cuplat printr-un urub melc en rotile dint.ate ale
mecanismului celor dona limbi indicatoare.
Din figura 2.19 se poate deduce i modul de Iegare a ccasurilor secundare.
fn practica, acestea se leaga ca in figura 2.20, pentru ca traseele de la ceasul
principal la fiecarc din ceasurile se
cundare sa fie aproximativ egale,
Conductele de leg lturrt se calcu
leaz5. astfel incit pierderea de tensiune
pina la eel mai departat. ceas sa

+)

Fig. 2.20. .Modul de Iegare a ceasuriloJ"


sccundare.

nu depa easca 10% din tcnsiui1ea


nominala care poate fi 12 V. 24 V,
32 V, 60 V. De regula, se utilizcaza
conductele AFY 2, 5 mm2.

E. EXPLOATAREA, TNTRETINEREA $1
REPARAREA INSTALATIILOR DE CURENTI
SLABI
fn g-eneral, instalatiile de curen.ti slabi sint parc:urse de curenti mici. De
aceea i sectiunea conductelor i dimensiunile aparatelor de aqionare sau pro
tectie sint mici. Aceasta face ca instalatiilc de curenti slabi sa fie u or inglo
bate in elementele de constructii, iar atunci cind se executa aparcnt, nu
rididi prohlcme de.osebite pentru amplasarea lor.
e ln timpul exploatarii se va urmari ca instalatia sa- i indeplincasdi.
intocmai rolul functionaL Pentru acesta se va diuta sa sc rcspecte pe tot
timpul exploatarii:
.
- parametrii nominali ai surselor de alimen tare, in special ai
bateriilor
de acumulatoarc. Periodic, se ''a masUTa tensiunea elemcntdor din bateri
de acumnlatoare i. dad!. valoarea accsteia scade sub valoarea prescrisa,
batcria
se reincardi;
- utilizarea in.stalatid in scopul pentru care a fost proicctata.
Orice modifkare a acesteia sa se faca numai cu acordul proiectantului de
specialitate;
-- manevrarea corecta a aparatelor de adionare, de comutare;
- scoaterea de sub tensiune a instalatiei la aparitia unei defectiuni,
a unei functionari anormale etc.
Simpti'tatea i robnstetea instalatiilor de curenti slabi u ureaza mult sar
dna personalului de cxploatarc.

e lntrepnerea ifl.stalatiilor
de curcnti slabi presupune adoptarea tuturor
masurilor
i organizatorice,
astfel
acestea Cele
sa fiemai
exploatate
tot
timpul dt tehnice
mai aproape
de paramctrii
lor ca
nominali.
importantc
dintre aceste masuri (generale) sint:
- controlul periodic al bunei junc#o1titri a instalaf'iei, mai ales la instalatiile de
avertizare. care intra in functiune la intervale lllari de timp (instalatiile de
avertizare a depa irii tcmperaturii, presiunii etc.). Pentru acestea se si muleaza
atingerea situatiei anormale i se verifica dad!. instalatia realizeaza corect
avertizarea. Pentru celelalte jnstalatii, supravegherea curenta din timpul
exploatarii este suficienta;
- verijicarea periodicii a i1blegrifii-!i'i aparatelor di1t instalafiile de curenti s'labi.
Se \'erifidl. prinderea aparatdor pe soclul de montaj inte.gritatea car caselor
aparatelor. Acolo uncle se constata ca aparatele nu sint bine fixate, se reface
prinderea. Daca aparatele sint deteriorate datorWi lovirii, sau data rita efectului
cnrentului electric (suprainc5.lzire, scurtcircuit), acestea se inlccuiesc ;
- verificarea execujiei legiilurilor electrce Ia hornele aparatelor : ttnde sc
constata slrtbirea legaturii, se trlng uruburile de fixare.
M5surilc de mai sus sinl masuri generate ce se pot lua pcntru intretinerea
oricarei instalatii de curenti slabi. Cum insa aceste instalatii se deosebesc
foarte mult intre ele a tit construc:tiv, cit !li functional, e vor adopta i masuri
spedfice intretinerii fiedl.reia dintre ele.

1n cazul unci im:;talatii de semnalizare a incendiului se adopta masuri


{specifice) pentru:
- verificarea detectoarclor;

- verijicarea centralei;
- veri[icarea de legiitu,rii ,

- verijicarea generalii' a intregi ittstala[ii.

Detcctoaref.e. sint supuse unni test de baza unuia de incercare. In cadrul


textului de baza se vcrifica comportarea cletectorului la diferite influentc
ale mcdiului ca: urniditatea, coroziunca, trepidatiile, variatia tensiunii de
alimentare. ln cadrul testului de incercare detcctorul este supus (in laborator)
la solicitari reale de incendiu (incendiu deschis, incendiu mocnit, incendiu
en degajarc puternidi de fum, incendiu cu degajare puternidi. de dildura
i incendiu de lichicle comhustibile). Aceste teste se efcctueaza atit Ia punerea
in functiune, dt i in cadrul unor controale periodice de intrctinere. Ele nu
trebuie snbapreciate, mai ales datorita faptului di aceste instalatii intra rar
in func?une i atunci trebuie sa functioneze irepro abil.
Centralu este supusa unor verifidi.ri periodice care constau in:
-- masurarea tensiunii la baterie i pe fiecare linie de avertizare;
- verificarea functionarii lampilor de semnalizare;
- verificarea a1armei sonore.
Cele mai multe defecte apar la baterie datorit.a desdir:dirii ei in timp.
De aceea centrala mai contine instal a tii de scmnalizare care pun in cvidenVi
eventualele defecte ce apar Ia instala ia de semnalizare a incendiului.
Verificarea circuitelor de legafura sc executa pentru fiecare detector in
parte, la darea. 1n func1iune i prin sondaj Ia o parte din acestea, 1n timpul
controalelor periodice.
Ve.rificiirile fl tregii i11.stala[i se fac simuJind o serie de defecte posibile
in instalatie i nrmihind modul de semnalizare a accstora in central:i. Dadi.
toate serrmalizarile sint corecte, instalatia se afla in buna stare. Semnalizarile
incorecte dau indicaN asupra partilor din instalatie cc nu functioneaza corcct.
Toatc accste p hti din instalatie sint supuse unui control aterif i reparate.
lntreprindereilc producatoare elaboreaza pcntru fiecare tip de instalatle
de curenF slabi caiete de l'arcini specifice. Acestea trebuic bine insu ite i
respectate de ditre personalul de exploatarc.

Capitolul 3

STAT II DE REDRESARE S l DE
'
iNCARCARE
A ACUMULATOARELOR
ELECTRICE
A. INSTALATII
INDUSTRIALE
DE REDRESARE A CURENTULUI
ALTERNATIV
Consumalorii care folosesc: cncrgic dectridi sub forma de curent contimm
sint in continua cre tere, o data cu dezvoltarea c.conomiei nationale.
Principalii con!;umatori in c.c., pe ramuri economice sint:
- in trac iunea electridi. :
- trolcibuzde (firobuze);
- tramvaiele;
-- metroul;
- vehiculele electrice din incintc inrlustriale (electrocare, cledrostivnitoare);
- in industrie:
- motoarele electrice de c.c. de antrenare a mecanismelor de deplasare
i rotire;
- iustalatii de electroliza;
- instalatii galvanotehnice;
. - instalatii dectrometalurgice;
- filtrele electrice pcntru desprafuitoare;
- instalatii de sudare clectridl. in c.c.;
- baterii 'de acumulatoare elcctrice :
- iustalatii de iluminat de siguranta;
- instalatii de comenzi si semnaliziri;
- ac1ionirile in c.c. automatizarile proceselor industrialc etc.
La scara industriaHi, obtinerea curentului continuu se face prin sta ii
de redresare, care formeaza fie uniUiti independeni.e (substatiile de redresare
din tractiunea urbana), fie unitati incorporate in spatiile cladirilor din peri
metrul in treprinderilor.
Principalele elemente componente ale nnei statii sint date in figura 3.1.
Statia de redrcsare cste racordata intr-un nod consumator al sistemului (adidl
pe hart>le colectoare ale unci statii electrice) la tensiunea medie de 6 ... 20 kV.
Pentru reducerea tensiunii, precum i pentru obtinerea unui numll..r mai mare
de faze dcdt trei, corespunzatoare sistemului electric, se folosesc grupuri de
transformatoare trifazate, cu concxiunile indicate in figura 2.2.
Acestea alimenteaza en un numrtr n de faze (3, 6, l2 etc.) dispozitivele
redresoare care sint constituite din: clemente redresoare, instalatii de comancla
(la cele comandabilc). instalatii de excita tie (la uncle tipuri) i instalatii de
6
5

ricirc (in special I a cele cu vapor] de merc.ur). J n unele cazuri, deoarecc forma

66

Component a
continua

Armon;o

Fig. 3.1.. Schema bloc a unci sta ii de redresare: S - sistcm electric; N - nodul
consumator (harcle colectoarc ale statiei electrice); T - transfonnator tri!azat; R redresor; F - filtru
electric ; C - receptor de c.c.

tensiunii redresate obtinuta la bornele elementelor redresoare este pulsatorie


;;i nu satisface cerintele unor tipuri de receptoare de c.c., se introduc fil trele
de netezire, pentru a reduce sub o anumita limita componenta alter nativa a
tensiunii redresate.
Elementele redresoare sint conectate de regula in pun? (mono, tri sau
m-fazate) dupa tipul transformatorului ales (v. fig. :3.2).

1. Ti puri de elemente redresoare


Redresorul face parte din familia mutatoarclor *, prin care energia
electridi
de c.a. de frecventa f se transfonna in euergie electridi de c.c. U =
0).
Elementele redresoare utilizate azi sc pot grupa in doua mari categorii:
- cu tuburi:
- dioda cu vid (kenot.ronul) ;
- dioda cu gaz (gazotronul);
- trioda cu ga.z (tiratronul);
- tubu1 cu vapori de mercur /Polianodic;
monoanodic (ignitronul, excitronul);
Mutatorul este un dispozitir care trans!orma energia electric! de o anumWi. forma a ten!liunii :0
curentului, 1n energic cledricii d11 a.lta forma, firl ca in proc-.esul acestP.i transfer mari llll.
intcrvina o fa.zii. intcrmedia.ra de transformarc in energic de alla natuil..

12 pu/suri

r-----+------;5
18pulsuri

DR
c

2 pulsuri

d
Fig. 3.2. Conexiunile practice in blocul transfnrrnator-redresor: a - tran Ionnator t-riia.zat
cu doui!. infli.;;ur1\ri; b - transforrnator trifa7.at cu trci inll!. urliri; c - grnp de trei
traHsformatoarc triiazatc cu doull. inf urari; d - grnp de pll-tru translormatoarc tritaz:cue
cu dona infl4urari; T- transformator coboritor; DR- dh-pozitiv de redrcsare in punte.

- cu semiconductoare:
- ventil cu cuprosid ;
-- dioda cu seleniu;
- dioda cu germaniu ;
- dioda cu siliciu ;
- tiristorul.
In !.recut, pentru redresare se utilizau ma ini i grupuri de ma:;;ini dec
trice rotative (ma ina comuta toa-re, grupul convertizor). Astazi, datorita
performan elor ridicate dobindite de diodele cu siliciu ide tiristoare (dcnsi
tatea de cnrenl 100 A/cm 2, tensiunea inversa maxima 5 000 V, temperatura
de lucru maxima 200"C, randamentul 99%}, acestea tind sa tnlocu!asdi in
stalatiile de redresare dotate cu elemente in mi are *.
Fenomenul redresarii este bazat pe caracterislica :>tatidl. tensiune-curent
a elementului redresor. Din acest punct de vedere se disting trei tipuri de
caracteristic.i slatice i:n care pot fi grnpate toatc clcmcntele redresoare. Ele
sint redatc in figura 3.3, attt in "forma reala, cit i in cea idealizata (i,. = 0

Jla

/.! c

c'

'a

Fig. 3.3. Caracteri ticile statice ale elemenlelor rcdresoare: (j - dioda cu .rid (real<'!.); a' dioda. cu vid (iuealizata); IJ - dioda cu gaz (reala.) ; b' - tlioda. c.u gaz (idcaliza.tl!.); c -- dioda
cu sem.i conductoare (reaJA.); c' - dioda en semiconductoare {idealizatA);

Dcscrierea elemeutelor redresoare, precum i tloria redresarii se studiazA. la disciplinele

,.Hzidi.'' i .,Electrotehuica".

d'

)1

)lop

b'
Fig. 3.3. J -- tir01tronul (realrt);

d' - tirauonul (irlealizata); e - liristonll (reala); e'-

tiris torul (idealizatl!.).

pentru u" < 0 i rezistenta elementului redrcsor in sensu} condl:lcpei egala


cu zero). De remarcat la tiratron i tiristor (elemente redresoare cu trei elec
trozi) di rolul grilei de comanda este limita t numai la aprinderc (intrarea in
conductie), stingerea {ie irea din conductie) fadndu-se in mod natural, dnd
curentul anodic ia devine nul.

2. Particularitat ile redresarii Ia scara industriala


Fenomenul redresarii studiat la disciplinele ,Fizidi." i ,,Electrotehriica"
a fost prezentat in ipoteze simplificatoare (redresarea mono i dubla alter
nanta, tenc;iunea aplicata sinusoidaHi, sarcina rezistiYa, inductiva sau capa
citiva, redresor necomandabil, circuit monofazat).
1n situatia reala din statiile de redresare, fenomenul redres5.rii este mai
complicat, deoarece trebuie luati in considerare unnatorii factori ee-l influen

teaza:

impedantele transf01matoarelor coboritoare i impedanta


sistemului electric;
.-sarcina de c.c. a redresorului care .este constituit t de regula din rezis
tcnta R, inductivitat.ea L i o t.e.m. (fie a unui motm- de c.c., fie a hateriei
de acumulatoare puse la indircat);
- elementele de comanda a aprindcrii, care in troduc notinnea de
unghi de aprindcrc (t1.0 = <ol4), in care ta reprezinta timpul ce se scurge din
momcntul dnd lensiunea la bornele elementului rcdresor trece prin :zero in
ens pozitiv
i momentul dnd grila sau poarta (in cazul tiristorului) primesc impnlsul de
comanda (aprindere);

f 0.0---'11-----oo2 1 0
Jo-----o
a

04

o'2

JOT

04

To4
b

Fig. 3.-4. Filtre e1er.trice:


a - cu inductanta; b - cu capacitate; c - filtru complex.

montajde in punfc trifazata s:mpla sau in conexiuni serie sau paralel


a mai multor punti trifa7.ate, alimen1ate !'erarat prin diverse sccundare ale
tran sfcJmatoarelcr coboritcarc ce intrcduc defazaje ale tensiunilor aplicate
mon tajelor ;
- nelinearitatea caracteristicilor elementelor redreso;n:e.
De accea atit tensiunea cit si curentul Ia bomde consumai.orului de c.c.
au o fmma (JOdulatmje, cu atit mai pronuntat5. cu cit numarul de pulsuri
este mai mic (puntea m-fazata are 2m pulsuri).
Teoretic, se dernonstreaza dl. o a lfel de !noetic de timp, reprezentind
.
d
.
curentu 1 sau tenst unea, sc
cscompune pe o
. dy T 2 7t
mtr-o
=
poatc
penoa a
w '
com pcnent5. de curent continuu (valoarea medie a functiei pe o perioada.) l?i o
multitudine de sinusoide cu o frecvcnt5. nf 0 , uncle fo este frecventa tensiunii
sinu soidale aplicate montajului (50 Hz la noi in tara), iar n = 2,3, 4, ... oo
(v. fig. 3.1).
Accstca poarta denumirea de armott-ici de ordinul n. (fie ale curentului, fie
ale tensinnii). Penhu climjna.rea lor i retincrea numai a componentei de
c.c., in anumite cazuri, se utilizeaz . filtre, compu::;e din condeusatoare i
bobine, cum sc arata in figura 3.4.
Px:iv Wi din prc reteaua electridi de c.a. ce o alimen teaza, sta tia de
redresare poate fi considerat;i ca un consumator pe frecventa de 50 Hz ;;i ca un
genera tor pe frecventa armonicilor aparute in procesul redresarii !li pe care
le debi teaza in reteana de alimentare care devine astfcl poluata cu arnumici.
Ele dcranjeaza functionarea nonnala a retelei (supraindilziri, aparitia unor rezo
nante electrice de curent, marirea pierderilor in componentele retelei elec tricc
etc.) !?i de aceea trebuie sa se ia masuri de atenuarc a lor (folosirea de filt.re
de armonici, folosirea transforma toarelor cu conexiuni i caracteristici
tehnice speciale, marirea numii.rului de pulsuri etc.).
A

3. Echipamentul electric al statiei de redresare


0 sta\:ie de rcdrcsarc dotata cu clemente semiconductoare (cele mai utili zate
astazi) se compune din una sau mai multe tmiHiti de redresare, c.u trans
formatoarele respective l?i aparatura de comutatie, protectie, comanda lji re
glare a tensiunii.'
Un echipament de redresare consta dintr-un dulap redresor, di.cit cu aer
sau cu aprL i nn transformator racit cu ulei, in constructie de interior sau
exterior, legate intre ele prin l>are.

Instalatiile de redresarc de puteri mai mici, sub 100 kW, se realizeaza in


general cu lransforrnatoare de tip uscat, montate in acela i dulap cu redresorul.
Pen tru puieri mari i medii sc f olosc; t sistemul memobloc, adica. un
ansamblu transforrnator-redrcsor in constnxctie de exterior, care prezinta
urmatoarele
avantajc: nu ocupli"un spatiu mare, nu necesita funda?i pentru doua agregate,
barelc de lcgatura sint de lungimi rnici, iar rlkirea elementului redresor :se
face cu ajutorul uleiului din cuva transformatorului. ln figura 3.5 est( ara
tatun tip in constructie monobloc cu caracteristicile Icc!= 18 kA; U,c = 150 V.
La adoptarea solutiei constructive a unei statii de redresare trebuie sa se
1ina seama de urrnatoarele considerente:
-- ob.tinerea unei puteri redresate rnaxime 1ntr-un '\rolum i cu o greutate
a redresorului minime ;
- asigurarea indl.rdirii uniforme a redresoarelor ce functioneaza in paralel ;

Fig. 3.5. Exemplu de conslrucfie bloc transforma!or-redresor:


- redresor; 2 - placi de cnpr11 izolate: J, 5 -- celnle redresoare; 4 -- locnrile de (n uruba-re

7
2

a celulelor redresoare.

71

- asigura.rea evacuarii dildurii datorata picrdcrilor (de men ionat di. pierderile la
transfoTmaloarele ce alimenteaza redresoare sint mai mari decit ia celelalte
tipuri obi nuite) ;
- pxotejarea echipamcntului impotriva prafului :;au agentilor corosh-i;
- asigurarea stabilitatii electrodina.mice i termice a echipamentului in
regimuri de scurtcircuit in instalatii; ,
"
- accesul u or la echipamente, care s;{ permita o inlocnire rapida in tim
pul exploatarii;
- necesitatca unci supravegheri minime in exploatare;
- adoptarea unor solutii constructive cu elemente modulare, cu care sa se
realizeze variante constructive.
Pentru exemplificare, in figura 3.6 se arata schema electrica a unei statii
de redresare de tip industrial cu Uc.c = 250 V i I,c = 160 kA, iar in figura
3.7 se arata dispunerca cchipamentu]ui electric in interiorul sta tiei.

250V, 16GkA

Fig. 3.6. Excmplu 1lc scherna clcdrica

::t

unci sla.fii de redrcsare:

1 - intreruplor ina.l ta lcnsiunc; 2 - a.utotraps!onnator de rcglaj cu comutatorul in


trcpte; 3 - trans!onnatorul de alimentare; 4. - transductoarc de sarcinl!.; 5 -- disporiti..
rcglaj curcnt; 6 -- trad11ctoare de curent; 7- redrcsor cu siliciu; 8 - scparatoa.re de c.c.; 9
- ba.re de c.c.

_r

9bt

.!.3

.-

I f-

m
11

1) )I J

1-'

'

3.
d;.

.....

'

.-

..L

2?

95

1 . 1 ..

ls;k

1-

rt

0
r-

rL,

]) l1r
e-ft

+
4--

-4 1-1f-

]))

'T'

r-n-

J)

i!j!i

L.ll.._!

.m:..

1:

rn
)n

...,

D )I
)

'-

. '3
.'

r-- '""""'

t;?O

11)

rL,

Fig. 3.7. Dispunerca echipamentului electric al statiei de redrcsare:


dispozii:i'J de regla.j a.l curentu1ui;

tra.nslormatorul de alirneutare: 2 separatoa.re


1 -

3 -

de c.c. ; -4 - hare de c.c.

B. INSTALATII DE INCARCARE A
ACUMULATOARELOR ELECTRICE
ln cadrul intreprinderilor industriale, exista instalatii de redresare a c.a.
la diverse trepte de tensiuni continue (24, 48, 110, 220 V in functie de ten
siunile nominalc ale receptoarelor), in scopul incarcarii bateriilor de acumu
latoare stationare i a cclor transportabile (electrocare, electrostivuitoare etc.).
1n cazul tipului stationar, redresorul functioncaza in regim de incarcare
permanenta, conform schemei clecirice din figura 3.8. Redresorul folosit este
de tipu.l cu semiconductoare, in montaj punte trifazata, alimentat din reteaua
de joasa tensiune a consumatorului, prin intermediul unui transformator,
prin ale dirui prize se regleaz5. i tcnsiunea pe partea de c.c in anurnite limite,
cu ajutorul comutatorului en ploturi.
Bateria de acumulatoare electric.e, rezultaHi prin legarea mai multor

7
3

clemente in serie pentru a se ajunge la tensiunea dorita, este fie de tipul cu


pHki de plumb, fie alca.lin.

1. Acumulatoarele cu placi de plumb

e Construcpe. Un acumulator cu pHici de plumb s compune din: doi


electrozi, un electrolit i vasul in care ace tia sint a ezati, denumit bac.
Fiecare electrod, pozitiv sau negativ, estc aldituit din mai multe pHici
de plumb legate in paralel i distantat.e intre ele prin separatoarc, constituite
din foi de ebonita, materiale sintetice sau plante din lemn.
Printr-o prelucrare speciaUi, denumita Jormare, pHicile de plumb ale elec
trodului pozitiv sipt transfor'mate in dioxid de plumb (PbOa), de culoare

77

BR

VL

s,

8,

8;

Fig. 3.8. Schema electricii de incarcare a acumulatoarclor electrke de tip sla!ionar!"j

AP

1, A P2 redresor de incarca.re
S1, S2 - sistemc de- bare e.c.
(consumatori); BL - ba.tcrie de
acumulatoare in rezervli.;
1-

permancnta; AO- redresor de indl.rcare oca.tional!;


(generale); B 1, B!, B3 - sisteme de bare de c.c.
acumula.toare in functiune; BR - baterie de
intn:ruptor.

cafcnie, iar cele ale electrodului negativ in plumb spongios (poros) de culoare
cenu ie-deschisa.
Electrolitul este o solutie de acid sulfuric pur (H2S04) i apa distilata.
Raportul dintre elc se stabile te funqic de greutatea specifica ind.icata de
fabridl (de obicei 1,21 g/crn3 pentru acumulatoare de tip stationar, la tempe
ratura de + 15C, ceea ce revine la 346 gfl de H 2S04).
e PrinC'ipiul de functionare al acumulatorului cu placi de plumb este urma
toiul: energiR electridi de curcn t continuu este inmagazinata in acnrnulator
sub forma de <'nergie chirnicii in tirnpul indircarii printr-un proces electro
chimic care arc Joe in acumul:l.tor i restituita in timpul desdirdirii, prin
p rocesul elcctrochit:rlic reversibil.

Tcoria dublei sulfat5.ri conduce la urmrttoarea reactie chimica totaHi din


acumula tor:
dr.sr..lreare
c.lesc:lrc. !'t
:

Cu alte cuvinte, pi-in descarcare, atit dioxidul de plumb cit i plumbul


spongios se tra.nsform5. in sulfat de plumb, iar la reinc5.rcare, ma.teriile active
ale acumulatoarelor revin in starea initiaHi, trcdnd din nou in dioxid de
plumb la electrodul pozitiv i in plumb spongios Ia electrodul negativ.
Din reactia de mai sus, se mai constata ca la desdhcare, in locul acidului
sulfuric, in electrolit apare apa, ceea cc face ca densitatea electrolitului
scada.
La indircare, din cauza consnmului moleculelor de apa i a reform5.rii acidului
sulfuric, de11.sitatea electroUtului c1'e te. Aceasta variatie a densiUitii electroli
tului in timpul descardhii i indirdirii scrve le, 'in timpul exploatarii, la dcter
minarea stirii de desdi.rcare sau de indi.rcare a acnmlllatorului (limitele sint
indicate de fabric .).
Reactiile electrochirnicc din acumulator sint insotite de schimh de di.ldudl.
en exteriorul: la descarcare se absoarbe din mediui inconjnrator o anumita
cantitate de dildura, iar la indircare se degaja aceasta cantitate de ciHdura..
De asemenea, in tirnpul ind'trdirii se produc scapari de ioni de hidrogen
(II) in mcdiul im:onjur5 tor, ceea ce obliga la masuri speciale in proiecta.rea i
cxploalarea spatinlui in care si'nt imtalate bateriile de acumulatoare (indipe
rea sa fie sep21ata printr-un spatiu tampon de rcstul instalatiilor, sa fie veuti
lata, peretii, podelele i ferestrele sa fie vopsite antiacid, instalatia de iluminat
sa fie
antiexploziva etc.).
e Tipuri
de acumuhtoare en placi de plumb. Acumulatoarele en placi
de plumb de tip stationar sint de doua calegorii:
- ac1.tmulatoare pentru descam1ri mijlocii i lente, notate cu L, folosite
in cazul dnd descarcarile sc f ac in timp de 3- 10 h ;
- acumulatoare pentru de$carciiri rapide, notate en Ls, folosite i la
regi muri de desdircare cu pri nse in tre t -2 h.
Fiecare categoric cste urmata, in notatii, de un numar cuprins intre I
i 124, care rcprezinta multiplul capacit ttii i curentilor de descarcare i
indircare a tipului notat cu cifra 1 (L1 sau L 1). De exemplu: capacitatea
i cureutul de desdircare a tipului Ls 1 la rcgimul de desdircare de 2 h, sint:
:24 Ah i 12 A. La tipul Ls 1, la ac:ela i regim de desdircare, acestc marimi
sint: 18 X 24 = '432 Ah i 18 X 12 = 216 A.
e 1\H.rimile caracteristice ale acumulatoarelor cu pHici de plumb sint
date in cclc ce urmeaza.
Masa specifica a electrolitului y [g/cm3]. La acu.mulatoarele stationare,
limitele aproximative de variatie ale acesteia sint: 1,29 g/cm;J, cind acu
mulatoml este indircat ;;i 1,15 g/cm3, dnd acumulatorul este desdircat.
Tensiunea electromotoare E [V] reprezinta tensiunca la borncle acu
mulatorului, cind circuitul exterior al acestuia este deschis. Valoarea ei
se poate determina aproximntiv cu urtrnatoarea relatie empiridi :

sa

E[V] "-"- 0,84

+ y[g/cm3j.

H.ezulta di aceasta tensiune nu ramine constanta nici la indircarea, mc1


la desdircarea acumulatorului, dcoarece este legata de masa specifidi a clec
trolitului y, care, dupa cum s-a vazut, variaz5. intre anumile limite. Acestc
limite fiind mici !?i variatiile lui E sint mici. De exemplu : lay= 1,18
cores-

punde E = 2,02 V, iar la ; = I ,21 corespunde E = 2,05 V. De aici se des


prinde urrnlHoarea regula practidi: pentru a constata daca un acumulator
este incarcat sau descarcat se 11a miisura tensiunea Ia bornele sale cu circuitul
t.xterior tnchis, deoarece variaf'ia joarte mica a tensiunii electromotoare E, tn
cazul circuitului exterior deschis, 11u este sesizaiii de instrumentele. de masu.ra

imlustriale.
Rezi:stenta interioara totala 1'a[!l] este valoarea rczistentci care se opune
]a trecerea curentului continuu. In general, ea are valori de 0,01-0,001 n.
Rezistenta interioara se miqoreaza in timpul indircarii i sc mare tc in timpul
de dirdhii.
Valoarea ei mcdie (aproximativa) se poate determina c 1 formula empiridi:
0, I ... 0,2
[0].
'.,- 0,7

in care: C este capacitatea acumulatorului in Ah, pentru un regim de de:::dir


care de 10 h, iar numara torul variaz;'t In lirnitelc 0,1 ... 0,2 functie de distanta
intre placi 9i de conccntratia acidului.

Aceasta rczistenta variaza in timpul functionarii acumulatorului, dato


rita efectului de polarizare a drctrozilor. Aceasta polarizare, intilnita nnmai
Ia curcn ii unidhectionali (c.c.). consta in modificarea valorii potcntialelor
de electrod fap. de valoarea pe care o au in cazul starii de ecbHibru. Electrozii,
a)diror poten ial sc modifidi. prin i.recerea curentului, sc numesc electrozi
polarizaji. Ca efect, aparc o modificare a valorii tenshmii electromoloare.
Variatia in plus sau minus a tensiunii electromotoare poa.te fi exprima.ta
matema.tic, priu iutroducerea unci marimi Ev, denumita ten.siun.e de polari
zare a e.lectrozilor i care variaza functic de valoarea curentului; de concen
tratia clectrolitului, de forma electrozilor etc.
Dad!. se rapmteaza aceasU\. tensiune de polarizare la valcarea curcntului,
rezuWi o mar.ime de dimcnsiunile unei rezistente. denumWi rezistm{a de
ftolarizare r 11 :

r.,
.

= IE?

lrn].
-

tn concluzie, rezistenta interioara totala a unui acumulator r. se compune


din doi termeni:

- rezistenja de polarizare ,.P;


- rezislettJa olmr.ica r, care este suma tuturor rezistentelor partilor traver- sate de
curent (in care nu apar t.e.m. de polarizare).
Pri n urmarc :
1'11

= r r 'P = r

Tensiunea la bornclc acumulatorului U[VJ este tcnsiunea masurata la


borne, cind circuitu! exterior este inch is, fie pe consumator, fie pe sursa de
1ndi.rcare. Valoarea ei depinde de regiinul de funcFonare al batcrici:

- la inu rca.re: U; = E + rali;


- la desca care: U11 = E rtJa.

ifvJ
11

2,7
2,.'5
li=

2.0

-1

Tensiuneo maxima
de-incarcare---

ct

Tensiuneo de funcfionare

f-IlE:;::::=::., .c::----:, 7;- -;.,-.


.--......;..;;;;;;_;..::: -"?;.J-norina ra
'-"V,r;'
U::<!';

1,5

---- <.
,
/"'-

.....

'

'

TensiuneamTri!ma d

'
',

''
''

'

inctlrcare

'

'

'

._:

'"

QSil -- --+1---+---41---- 1 -- 1 --+---+t--------0

Fig . .1.9. Caracteristica


acttmulatomlui.

L
:t

56

tfh)

f(t) sub curent constant, Ia inc:lrcarea i descar rea

in care:
I; este curcntul la indi.rcare, in A;
Jd- cnrentnl de desdircarc, in A.
RezuWi ca valoarea acestei tensiuni nu este constanta nici
la indircare
nici la desdircare. Variatia ei depinde de regimul de desdircare
al acumula
torului (regim de 3 h, de 10 h etc.), de valorilc curentilor la
desciircare sau
incarcare, de conccntratia electrolitului etc.
1n figura 3.9 se indica aspectul ca.litat.iv al curbelor U =
f(t) la curent constant atit la incarcare cit i la desdrcare,
precum i influenta intensitatii curentului asupra earactcristicii
de dcsdircarc (cu cit curentul cre te, cu atit
caracteristica descre te).
La desdtrcare, tensiunca la bornele acumulatornlui nu
poatc dep i va loarea minima indicata de fabricant, deoarecc
cxista pericolul sd'iderii br11 te a tensiunii (portinnea de curha

76

punctata pe figura), en consecint.e grave atit pentru


consumatori cit i pentru acumulator.
Capacitatea acumulatorului C[Ah] estc cantitatea
de
e)ectricitate
care poate fi obtinuta de la acumulator prin
desdircarea sa pinrt la o anumita tcn!=iiune minima adrnisibiHi,
intr-un anumit timp ( 10: 7, 5; 5; 3; 2; 1 h). Aceasta capacitate
cste en atlt mai mare cu cit regimul de desdircare este mai
indelungat {de ex.: clOh > Ca ).
Curentul de desdircare Ia[A] cstc valoarea de curent
presupusa constanta sub care se descarca acumulatorul in
regimul de dcscircare ales i se obtine din relatia:
C(Ah}

/"[A] = - - --,
t,[h]

11

in care:
td. este timpul de desdircare in h, in regirnul de descarcare ales;
c - capacitatca acumulatorului corespunzator accstui regim.
De exemplu, elementul L 1 are C10 = 36 Ah (capacitatea la un regirn de
descarcare de 10 ore). De<:i
ldiO

C 10

10

6 = 3,5 A.
10

Dad\. se alege alt regim de desdircare, rnai .scurt (ttt =- 5 ore), acel de
ment L 1 are C5
31 Ah. Rezulta:
31
las = -= 6,2 A.
5

Curentul de incarcare maxim l1 ma: /A] este valoarea maxima a


cureniului cu care poate fi indircat acumulatorui respectiv. Fabrica indica
urmatoarele valori: pentru Ls 1, 11 A i pentru L 1, 9 A. Pentru alte capacitati
se inmultesc aceste valor] cu indicele elementului respectiv. De exemplu:
L6 va avea un. curent de indhcare maxim
mar= 6 9 = 54 A.
Curentul de oc if 0,[A] este va]oarea curenlului maxim admis la desc5..r
carca acumulatorului intr-un regim de desdircare 1le scurHi durata ( < 5 s).
El are valoarea d 2,5 ori mai mare dedt a curentului corcspunzator regimului
de descarcare de 1 h (nurnai la clernentele Ls), adica: ifoc """"" 2,5 JdJh
De exemplu, pentru acumulatorul tip Ls 5 , care are 1111h = 95 A, cureni.ul de
oc, 1:,oc = 2,5 X 95 = 237,5 A..
.
Tensiunea nu 1.rebuie ::;a scada in timpul ocului la o valoare sub 78% din
valoarea pe care o avea in momentul prernerga tor ocuJui.
Randamentul in cantitate deele<..-tricitate "IJc reprezinta raportul intrc canti
tatea de electricitate cedatft de acumulator la desdircare C,1 i cantitatea de
electricitate prirnita de acumulator la indircare C 1, adica:
cd lia

Y)c

=-

C,

I.t,

Valoarea acestui randament la tipurile L de acumulatoare cu placi de


plumb este de 85-90 o/o.
Randamentul de energie al acumulatorului I) reprezinta rapor ul intre
energia electrica cedata de acumulator la dcsdircarc Wa i cea prirnita la
indircare W;, adica:
.1)

Jl'd

=-=

w,

u m.cJdtd
uf mlll;t,,

in care: Ud mtd i u.mr.a sint valorile medii ale tensiunilor Ia dcsdi.rcarea. res
pectiv la indircarea acumulatorului la limitele admisc de furnizor.
Acest randarnent pcntru tipul L este de 70-80%.
e Un fenomen, de care trebuie tinut seama atit la proiectarea cit i la
exploatarea instalatiilor de c.c. cu baterii de acumulatoarc cu placi de plumh.
este fenomenul autodescarcarii.
78

Autodesdircarea este pierderea nerecuperabil5. a capacit5.tii elementului,


atit in circuit exterior d schis cit i in circuit inchis, ca urmare a unor procese
interne ca de exemplu:

- reactia secundar5. dintre electrolit i placa negativa;


-- lantul electrochimic al masei active in scurtdrcuit, format la placa
pozitiva de Pb02 cu plumhul gratarului, in prezenta solutiei de acid sulfuric;
-Jor'marea unor elemente parazite prin depunere la catocl a unor impu
riHi.ti metalice.
Prin autodescarcare, acumulatoarele cu placi de plumb, stationare,
pierd ziloic pina la 0,5-1% din capacitatea lor.

2. Acumulatoarele alcaline
Acestea sint de doua tipuri principale: cu fero-nichel i cu cadmiu-nichcl.
Cele
cu zinc-nichel introduse sporadic in unele tari .nu au luat o dezvoltare
importanta.
Masa activa la pHi.cile pozitive este fonnata din hidrn.t ncgru de nichel
Ni(OH) 5 ; la pHicile negative ca estc formata din fier amcstccat cu putin mercur
la acumulatoarele Fe-Ni i cadmiu amestecat cu fier la acumulatoarele Cd-Ni.
Electrolitul este o solutie apoasa de potasa caustica sau de soda caustidi..
La cele Fe-Ni se adauga i un anumit procent de hidrat de litiu.
FaF de cele cu plumb, acumulatoarele alcaline prezinta nrmatoarele
particula.ri tati:
- tensiunea de lucru pe element este de 1,2 V in loc de 2 V; deci pentru formarca
unei baterii sint necesare mai multe elemente alcaline decit cu plumb;
-func{ionarea in regim de incarcare permanenta este ingreuiata prin
diferenta mare a tensiunii finale de desdircarc fata de tensiunea de incarcare;
- randamentul este mai mic;
- rezistenta interioara este mai mare;
- controlul starii de desc5.rcare se face prin masurarea numarului de amper-ore
san de watt-ore debitate fata de capacitatea completa a acumula torului la
regimul de desdircare considerat;
nu pot functiona sub - 5C0 ;
- sint mai robuste;
- intretinerea lor este mai u oara;
- durata de scrviciu cste mai lunga;
-variatia rcgimului de desdircare influenteaza mai putin capacitatea
acumulatorului;

- autodesdi.rcarea cste mai redusa.

3. Dispunerea echipamentului din


statia de ind.rcare a
acumulatoarelor
ln fignra 3. 10 este aditat un exemplu de compartimentare a statici de
indircare a acuml!latoarelor, undc sc disting:
-camera redresoarelor, tn care poate fi amplasat ;;i tabloul general
de c.c.;

79

Rd.

Fig. 3.10. Ex mplu de compartimentare a stafiei de inclrcat acumulatoare electrice:


C - culoar; Rd - camera redrcsorului; A - camera ba.teriei de acumulatoare ; S sas;
M - magazia.

- camera bateriilor de acumulatoarc;


- magazia, in care se depoziteaza acidul, apa distilata, soda caustidi
etc.;
- sasul (camera tampon), prin care se comunidi cu restul indipcrilor,
impus de faptul di in timpul indirdirii se formeaza gaze care prezinta pericol
de incendiu i de explozie in camera acumulatoarelor i care, prin prescriptii
PSI, uu trebuie sa comunice direct cu spatiile tehnologice.
La amenajarea camerei bateriilor de acurnulatoarc trchuie sa se tJna seama
de urma toarele consideren te :
- peretii, plan eele i pardoselile trebuie sa fie din materiale incombusti bile.
rezistente la actiunea electrolitului:
- se recornanda vopsirea peretilor, plafonului, u ilor i ferestrelor cu
vopsea antiacida;
-- fcrestrele situate in bataia soarelui sa fie matuite;
- u ile trebuie sa se deschida spre ex tcrior ;
- acumulatoarele sc monteaz5. pe postarnente protcjate contra actiunii
electrolitului, dimensiunile distantelc minime fata de percti fiind ccle indi
cate de furnizor ;
- pentru fiecarc ?ir de elemente trebuie sa existe un coridor de acces cu
llitimea de eel putin 0,8 m;
- conductoarele de legli.tura la baterii trebuie sa fie constituite din bare
de cupru ncizolate, sau din bare de cupru izolate cu matcriale rezistente la
electrolit i umezeali'i;
- corpurile de iluminat trebuie sa fie antiexplozive, ca i restul instala\:ici, intreruptoarele fiind plasale in exteriorul camerei;
_
-temperatura trebuie mentinuta cit mai constanta, 'in jurul valorilor
de +-10C
-- + I5"'C.
r.amera
de acumula toare trebuie hine ventilata (de regula
natural). Intrarea aerului proaspat trcbuie sa se fadi in apropierea pardosdii,
iar ic i rea aernlui In partea opusa intrarii, in apropierea plafonului. ln cazul
ventila
tiei mecanice, motorul
ventilatorul se amplascazli in afara camcrei acumu
latoarelor t.n::buind s'a fie de tipul rezistent la mediul umcd i corosiv.

80

C. EXPLOATAREA
I iNTRETINEREA
STATIILOR DE REDRESARE I DE
iNCARCARE A ACUMULATOARELOR
ELECTRICE

o,

R,

1. Stat ia de redresare

e Aparatajul de comuta ie, comanda i semna


lizarc cste intretinut i rcparat. dupa \.Um s-a explicat in caoitolul 4 din manualul de clasa a XI-a.
e !ntretinerea i repararea transformatorului din.
statia de rcdresare se face conform cdor aratat.e in
capholu1 5 din prezentul manual.

e lncarcarea unui element redresor estc limitata

de tensiunca necesara si de densitatea de curent


admisibila. Se constata 5. la legarea in serie a mai

02

I ig . .3.11. Legarea in serie


a diodelor redresoare.

multor elemente, repartitia tensiunii este difcri ta de la element la element,


din cauza caractcristicilor diferite, astfel indt variatia maxima a tensiunii
este de 30-40%. Pentru o repartizare uniforma a t nsinnii inverse se utili zeaza
in paralcl pc diode cite o rczislenp. a direi valoarc este aproximativ l/43 din
rezistenta inversr1 a diodelor {fig. 3.11).
.
Daca curentul direct !?i tensiunca inversa, care apar in functionarea nor
maUi pe elementele redresoare, se mentin in limite admisibile precizate in
catalog, acestea vor functiona un timp practic nelimitat. Defectele aparute
in cxploatare se datoresc pe de o parte imperfectiunilor t hnologicc de fabri
catie a elementelor redresoarc, iar pe de alta parte supratensiunilor i supra
sarcinilor.
Supratensiunile sint provocate de: 1ntrerupcrea curentului de magneti
zare al transformatorului, puncrea acestui ransformator sub tensiune, intre
ruperea unei sarcini inductive pe partea de c.c. a redresorului, de supraten
siunile din reteaua de alimentare etc.
In tabelui 3.1 se indica natura supratensiunii i mijlocul de protectic
impotriva ei.
TA.BELFL 3.1

Satura supratensiunii

i mijlocul de protec!ie impotriva ei

N.l tl.ir :.Oi'lptalrnsiur ii

_Supratensiuni

atmos(cricc

----1

Supra.tcnsiuni Ia cupla.rca transformato

rului

Supratensiuni Ia intretuperea
rle Silrcilla inducti

curentului

).lijlot; de vrotc:ctie

Desdl.rdhor 1: . iutrarea in tan {ormator

Ecran lntrc prirnar i


mint. laCondensatoare
legate
pli.mint

Circuit

J.

rle

rapacitl1ti

mici,

i.C .seric, lcgat in para.lel cu sarcina

pe partea de c.c.

-_S_u_p-ra-t-en_s_it-ln_i_l_a_cl-lp-la.r_ea_. - -i-d_f!_C_up_l_a_rl'-a-- Circu ;.

;a

sec.undar, legal Ia. pi!.-

; -: :-; te

Iie pc partca de
rtdresor

81

Suprasarcinile se datoresc: scurtcircuitelor pe partea de c.c. sau defectclor


pe circuitelc diodclor (fie se intrerupe o dioda i atunci se supraincarca cele
ramase in functiune, legate in paralel, fie se scurtcircuitcaza uncle laturi,
punind sursa in scurtcircuit).
Pentru protectia impotriva suprasarcinilor se utilizeaza fie clemente limi
tatoare (inductante pe partea de c.a., rezistente in circuitul de c.c.), fie elc
mente i:ntreruptoarc ale circuitului (intreruptoare rapide, siguran e fuzibile).
Toate aceste elemente de protectie trebuie sa fie verificate periodic, iar
Cek nccorespunzatoare inlocuite.

2. Stat ia de acumulatoare

e Acumulatoare cu Pb. Umplerea cu electrolit <le densitatea prescrisa


.se face de catre fabrica produditoare, sau dupa indicatiile date de aceasta.
Este de mentionat di masa specifica a electrolitu.lui la batcriilc transpor
tabile cste mai n1are decit la cele stationare. Prep<trarea electrolitului se face
prin cliluarea acidului sulfuric pur cu apa, turnind acid in apa distilata i nu
invers, pentru evitarea accidenta.rii prin impro care cu acid, datorWi
dega.jarii hru tc a unci cantitafi mari de dl.ldura. Uniplerea
acumnlatorului en elec trolit se face dupa circa doua ore de la prcpararea
accstuia, iar indircarea
.se poatc incepe numai la 24 ore dupa umplere. Umplerea se face cu elec
trolit avind temperatura maximrt +30C, iar accsta trebuie sa acopere placile
CU peste 15 mm.
1nainte de punerea la indircare a unui acumulator electric, trebuie veri
ficata polaritatea (polu] pozitiv al acumulalorului sa fie legat la polul pozitiv
.al sursei). Prima indircare se face totdeauna in trepte, prima treapta termi
nindu-se cind tensiunea pe element este de 2,30--2,35 V (degajarea gazelor).
Intensitatea de curent maxima la incarcare este aratata in instructiunile
fabricii constructoare. Yn 'tot timpul indl.rcarii se controleaz5. greutate spe
oeifica a electrolitului (mai mica la inceput i mai mare la sfir it, avind valorile
indicate de fabricant).
1n timpul functionarii (in special la bateriile transportabile), trebuie
1.1
rmarit ca sa nu se ating5. tensiunea minima e desdi.rcare (......, 1,8
V/element);
altfel, se produce Jenomenul de stelfurare a plii-cilor, ducind la reducerea capaci
tatii acumulatorului.
' e Acumulatoare alcaline. Ca i cele cu plumb, la acumulatoarele alcaline
dectrolitul este preparat conform instruqiunilor faLriciiproducatoare. Indir
carea incepe Ia circa 2 ore dupa umplerea acumulatorului. lndircarea se
face in mai multe faze: la inccput sc incarca timp de ase ore cu o intensi
tatc de curent normala i timp de ase ore cu 1/2 din intensitatea normala.
Apoi se descarcft la intensitatea normala timp de patru ore. Se repeta opera
tiile de mai sus, a doua descarcan fiind continuata pina la 1 Vfelement.
Electrolitul se scoa.te din bac, se spala vasul en apa distil::l.ta, se umple din
nou i apoi se repeHi. operatiilc de incarcare. Schimbarea electrolitului i spa_
larca si:nt necesare pentrn indepartarea carbonatilor continuii in masa activa.
Minimum o data pe an se face verificarea capacitatii acumulatoarclor, iar
cele gasite cu o capacitate de valoare sub 80% din cea normala se inlocuiesc.
Pcntru elinlinarea actiunii vatamatoare a carbonatilor, ekctrolitul acu
mulatoarelor Cd-Ni se ;chimba eel putin o data pe a , iar eel al acumula
toarelor Fe-Ni de eel putin doua ori pe an. Tensiunea minima de desdircare
este de 1 V/clement.
.82

Capitolul 4
INSTALATII DE AMELIORARE
A FACTORULUI DE PUTERE
A. GENERALITATI
E:ste cunoscu t din eleclrotehnica * dl intre tensiunea de la bornele unui
receptor de curent alternativ i curentul care trecc prin receptor cxisUi. un
ddazaj, exprimat prin unghiul 9 (fig. 4. 1). Dadi unghiul 9 = 0, curentnl i
tensiunea sint in faza i receptoarele sint rez1:stive. Dadi. unghiul q> > 0 (s-a
ales scnsul pozitiv, sensu! trigonom tric de parcmgere a unghiurilor de la
fazoru] c.nrent la fazorul tensinne), cnrentul.se aWi. in urma tensiunii i recep
toarele sint inductive. Daca unghiul cp < 0, curcntul se afla inaintea tensiunii
i receptoarele sint capadtive.
Prin factor de putere se intelege valoarea cosinusului unghiului cp (cos cp).
Din triunghiul puterilor (fig. 4.2), triunghi in care lat.nrile sint propor
tionale cu puterile: activa J>, reactiva Q i aparenta S, rezulta:
p
cos q> =--.
(4.1}

ln f unctie de pu terea aparen Hi S sc clirnensioneaza instalatiile


furnizorului de energie electridi (centralele electrice i liniile de transport).
Puterea ?-ctiva P este puterea pe care receptoarelc (sau instalatiile) de energie
elcctrica o transforrna intr-o alta forma. de putere utila: mecanidi, luminoasa,
chimica i chiar electridi. Pentru o utilizare cit mai buna a instalatiilor de
furnizare a
energiei electrice cste bine ca raportul PfS sa fie cit mai ;1proape de unitatc.
Pentru instalatiile de furnizare a energiei electricc situatia cea mai avan
tajoasa o reprezinta receptoarele rezistivc, dcoarece cos '!? 1, deci P = S.
Receptoarele inductive au un factor de putere cos
< 1. Acestea sint
i

=---

u
.

---Y'
i

Alp .u.
Q=Uisin't

'f<
D

<f>O
u=V2Usir./.Jt
i= V2Jsinr.Jt
0

u=ffUsinUJt

u= VTUsinf.JJf
1 = V2I 5 in ( [Jf- ) 1 = V2" I 5 in { l.iJ f If J
b

Fig. 1.1. Defazajul clinlre tensiune i cnrcnt pentrn


receptoarele de en rent all rnativ:
a - rezistive; b - rczistiv-inductivc; G - rczistitcapaci tive.

= Uicos !f

Fig. 4.2. Triunghiul puterilor:


P - puterea activa (W) ; Q. pu terea reachY.1 (Var}; S puterea aparentl!. (VA).

* Se vor re1ede;t notiunile invatate la ,Electrote.hnica".

83-

dezavantajoase pentru instalatiile de alimentare cu energie electridi, deoarece


absorb de Ia retea a tit putere activa P, cit i putcrc rcactiva Q de valoarc:

= P tg 9 (din triunghiul puterilor).

(4.2)

Aceste instalatii trebuie dimensiona.te pentru o putere:

S =,I p2 + Q2 =

..j

+ pz tg2 q>

p2 =

p
cos 'P

(4.3)

,
Receptoarele capacitive au de asemcnea un factor de putere cos q> < 1
dar debiteaza in instalatiile de alimentare ptltere reactiva Q (relatia 4.2)
lucru la fel de dezavantajos pentru acestca, deoarecc trchuic dimensionate
la o putcrc S > P (relatia 4.3).
Pentru instalatiile de furnizare a energiei electrice este avantajos ca in
consumatorii pe care ii alimcntcaza sa 8C gasca di. atit receptoare inductive
(care absorb pntere re:= ctivrt), dt i receptoare capacitive (cn.re debiteaza
putere rcactiva), astfel ca factorii de pu tcrc ai consumatorilor sa fie cit mai
apropiati de unitaie.

B. EFECTUL FACTORULUI DE PUTERE


SCAZUT TN INSTALATIILE ELECTRICE
Pentru a alimenta un r:cccptor (conwmaior) trifazat de putere a.ctiv5. P
i de factor de putere cos 1l, linia electrica trebuie sa transporte un curent
electric 1:
p
(4.4)

I=-=-.j 3 u cos q>

Rezulta ca o data cu sdi.dcrea factorului de putere cre te curentul trans


portat de retea, bincinteles inipoteza aceleia i puteri active absorbite.
Crqterea curcntului are drcpt consecinte:
- necesitatea maririi sectiunii conductoarelor ce trebnie sit transporte
acest curent;
-necesitateasupra.dimensionariiaparatajuluideactionare(intreruptoarc,
contactoare) i de protectie (sigurante fuzibile, relee termice), parcurse de
acest curen t. Deci inst.alatiile in care factorul de puterc este sdizu t sint
neeco
nomice, costa scump.
De exemplu, o instalatie care are o putere activa de 40 k\V alimentata
la tcnsiunea 3 x 380/220 \' i en un factor de putere cos q> 1 = 0,95 absoarbe
de la retea un cnrent:
.
p
40 000
l1 = --=----- =---=------ = 64 A .
.j'JUcosq> 1 ../33800,95
0 aWl instalatie care absorbe aceea i putere de la retca, dar cu un factor
de putere mai mic (cos q> 2 = 0,70), absoarbe un curent:
fz

84

p
40 000
= 87 A,
3U cos rp2 ..j 3 380 0,70

ceea ce inseamna cu 33,7% m!li mult. Primul curent ar conduce la alegcrca


unci sectiuni de aluminiu AFY de 25 mm 2 , iar al doilea la o sectiune din

85

acela i material de 50 mm 2 Se poate vedea u r influen1a pe care o are


fac torul de putcrc atit asupra curentului absorbit de la reteaua electrica,
cit
asupra sectiunii conductoarelor.

Cre terea curentului absorbi t va influenta negativ i pierderea de putere


din retelele de distrihutie i de transport:
Ap 3 JZ
A
rP2
.:.J> = r
sau up (4.5)

-------
'

U2 cos 2 q;

Datorita cre terii pierderii de putere pe retelele electrice de distribu ie i de


transport este uecesar ca agregatele din centralele electrice sa fie supradi
mensionate pentn1 a acoperi i acest consum suplimentar.
,
Rezulta d este important ca receptoarele i instalatiile electrice sa func
t.
ioncze cu un factor de puterc cit mai
ridicat.

C. MIJLOACE PENTRU AMELIORAREA FACTORl)LUI DE PUTERE


Acestea sint:

-- mijloace naturale pentru miirirea factorului de jntt.ere, care cuprind tota


litatca masurilor ce se pot adopta Hira instalatii speciale, fara che1tuieli, sau
en cheltuieli foartc mici;
- mt:floace artificiale peutru. miirirea jactorulu1: de. putere care cuprind
instr irttli special destinate producerii energiei reactive de compensare.
e 1\lijloacele naturale pentru marirea factorului" de puterc constau in:
- mii.suri organizato1"it:e privind utilizarea receptoarelor electrice 1:t ductive

(motoare electrice asincrone, instalatii in componcnta dirora un loc important


!I o<:upa hobinajde electromagnetice, cuptoarele en inductie san en arc elec
tric, instalaiiilc de sudare etc.). Acestea sc :rcfera la organizarea procesului
de productie, astfel incit aceste receptoaJe sa nu funcfioneze in gol, sau timpul
de functionare in gol sa lie redus la minimum. Receptoarele de felul acesta
t;ebuie sa fundioneze tot timpulla parametrii nominali, san c.it mai aproape
de ace tia, pentru a avea un factor de putere cit mai ridicat. Atunci dnd
functione za subindircate, factorul de putcrc scade i ene1gia electrica este
rfm utilizata. Subincarcarea se poate evita prin organizarea dt mai bunf1 a
procesulni de producpe, sau prin inlocuirea cu alte motoare de putere mai
midi. in acest ultim caz, se va verifka daca motorul de puterc mai midi se
wmporta corespunzator la pornire (adidt dadi poate invinge cuplul rczistent);
- inlocu.irca motoarelor asincro1te (in special ccle de putere mare) C1.f- mo
ioarc sincrone de aceea i putere, deoarece accstea au un factor de puterc cos r.p =
= I. Aceasta masurii. sc va. prcconiza num.ai atunci cind motorul sincron
corespunde din punct de vedere tehnic procesului de productie;

- deconectare.a tra1tsjorma oarelor, cf.-nd acestea sint ittL.a1'cate cu o sarcina sub 30%
din. sa.rcina twm-inalil. Sarcina ramasa este preluata de alte transfor matoarc de
putere mica (30% din puterea nominala a primelor), care se conec
teaza anterior deconecUirii transfonuatoarelor subindircate;
-- repararea coreclii a 11totoarelrw electrice, astfel ca acestea sa- i pastreze
paramctrii initiali.

e Dintre mijloa( ele artificiale pcntru marirea factorului de putere, eel


_mai mult se folosesc condmsa.toarele sta#ce sub forma de bateri1: de

cOJ$densatoare.

Bateriile de condensatoare au citcva avantaje foarte importante:


-- au pierderi elechice mici i constante in timp;

- nu au mecanisme in mi care i uzura este foarte mica:

leijo
n

- se pot monta foarte U-?Or;


-inlretinerea este deosebit de simpUi;
- se fabricli intr-o gama de puteri destul de
larga.
Dintre dezavantaje se pot enumera:

- imposibilitatea realizarii unui reglaj final


factorului de putere. Reglajnl. se face
numai in trepte, in functie de modul cum
se conectcaza clcmcnt.ele ba t.eriei ;
- spatiul mare pe care 11 ocupa, in sper.ial
la pu teri mari. Sint necesare spatii special
destinate
montarii
batcriilor
de
lO
cos condeusatoart: ?i. d.e i se pot monta pe
O,B 0,85 0,9
verticala, de multe ori (in specialla consu
'e
matorii industriali), bateriile <le conden
ros piim] . - 4 satoare oc.upa suprafete importante din
camera tabloului electric.
-1.3. Curba de variafic a cheltuielilor

Fig.
annale Z (lcifan) in furu:tic dcfactorul de
pulere cos It'

Bateriile de condensatoare se aleg in urma unui calcul tehnico-er.onomic.


Cheltuiclile Z ce se fac pcntru hatedilc de condensatoare (cheltuieli de inves
titii. de exploalare, de intretinere etc.) depind de factorul de putere (cos p)
pe care il realizeaza acestea. ln figura 4.3 este aditat un astfel de grafic
al
variatiei lui Z in functie de cos 9 FactoruJ de putcrc pina Ia care se face ame
liorarea va fi eel corespunzator .cheltuielilor mirumc Zminim
Aceasta valoare se nume te factor de putere optim. Din figura. L3 se ob*
serva u or di. dadi s*ar mari factorul de putcre pina Ja valoarea maxima
cos 1' = l, cheltuielile Z ar cre te, ceea ce nu este rational din punct de
vedere economic. De aceea, este gre it sa se adople o instalatic de ameliorare
a facto
rului de putere penh-u cos 9 = 1 Hl.ra ca anterior sa se execute calculul
eco
nomic a a cum s-a arlHat mai sus. Pentru instalatiilc noi cu puterea mai
mare
de .SO kW i care ar functiona ca. un factor de puterc sclizut, este obligatorie
prevedcrca unei instalatii de ameliorru.e a factorului de putcre, a tfcl ca
valoarca accstula sa fie cos cp = 0,93. Aceasta valoare poarta numcle de
factor de jn.ttcre neut.ral.
-

D. CALCULUL CAPACITATII BATERIEI DE CONDENSATOARE


Bateria de condensatoarc se monteaza in paralcl cu rcceptorul (sau jnsta
latia) ce functioneaza cu un factor de putere scazut. ln figura 4.4 se arata
acest mod de Iegare al condensatorului (de capacitatea C i reactanta capa-

citiva
X=

(J )c )

lnainte de montarea condensatorului, receptorul inductiv absorbea de


Ia
re eacos
curentul
sdizut
(\) 1 11 puterea reactiva Q 1 i functiona cu un factor de putere

.1 Q

.I'V

Ut=220
V

X'I
L

'
'jc
I

Il

Fig. 4.5. Triunghiurile puterilor lnainte i dupi ameliorare.

Fig. 4.4. Montarea condensalorului pentru


marirea factorului de putere.

Dupa montarea condensatorului de capacitate C, receptorul absoarbe de


Ia rete a o putere rcactiva:
(4.6)
unde AQ este putcrca reactiv5. debitata de condensatorul C in retea. In aceasta
situatie,
va functiona
factor inainte
de puterc
cos arneliorarea
q ; >cos cp 1,
(fig. 4.5).receptorul
Putcrea activ5.
absorbitacudeun
receptor
i dupit
fac torului de pu tere e te aceca i (P). Rezulta:
QI

= P tg

<;>I i

Q 2 = P tg <p2.

(4.7},

1nlocuind (4.7} in (4.6) sc obtine relatia:


(4.8)
AQ = Ql- Q'!. = P(tg <p1 - tg 1P2).
Puterea reactiva debitata de condensator in retea rnai rezultii din relatia:

Q = U,lc sin

(4.9)

<p,

undc <p = 90, deoarece cxprima dcfazajul dintre tensiunca de faza U1 i


curentul ce trece prin condensator I c
Deci:
(4.10)
P(tg <F1 - tg <;>2) =
unde:
Utlc,

u,u,-- -

Ic (J)

XC

inlocuind (4.11) in (1.10) rezuWi:


P(lg <fli -- tg cp2) =

(4.11)

u;wc.

(4.12)

de uncle se poale dctermina capacitat.ea necesara a condensatorului:

c=

p (tgq>I- tg <fl2).

(4..13)-

eU
UOde

(J),

ljf

P i

({>I

Se daU, iar

(jl2

rezulta din egalitatea

COS <f2

cos <p 2 poate fi jactorul de pu.te1'e optim, sau jac/orul de pu.tere muJ.ral.

= COS 9D]JIIm

Dadi tensiunea la bornele receptorului j a condcnsatorului este U ( did't


tensiunca de linie), capacitatea acestuia, conform relatiei 4.13 este:

c ....,.,. P(tg 111 -

tg 11>2).

(4. t 4)

wU"l

P(t,g q>1 - tg q>2) = f_


3tt)U
3

(4.15)

Relatia (4..1.5) ne arata di valoarea capacWitii legate intrc doua faze cste

de trei ori mai midi dedt a capaciHi ii legate intre faza i nul. in conditiile
dehitarii aceleia!?i puteri reactive in retea.
La retelele trifazate, batedile de condcnsatoare sc pot lcga fie in <;tea,
fie in triunghi (fig. 4.6).

ln cazut clnd bateriile de comiensatoare sint legate in stea, relatia (4.12)

devine:

(4.16)

eLl
b
Fig. 1.6. Legarea baleriilor de coudensatoare Ia retelele trifazate:
a - In stca.; b - in triunghi.

unde Cr este capacitatea pe faza

<t

bateriei. Rezult5.:

Cy-= P(tg 'til- g <fl2) = P(tg


3cuUi

- tg ?2).
CJ}lJ2

Dacii bateriile sint legate in triunghi, relatia (4.12) se va scrie:

(-4. 17)

P (tg<p 1 - tg <p 2 )= 3cuC '(.J2,

(4.18)

uncle Cu. este rapacila.tea pe faza a bateriei.


RezuWi:
C - P(tg 91 ---- tg
q:>z)
A3culri->

(4.19)

Crmparind relatiile (4.17) i (4.19), rezulta ca valoarca necesara a


capaciUitii Laterici, dnd legarea sc face in triunghi, esle de trei ori mai mica
decit in cazul legarii in stea, in conditiile in care se debiteaza in retea aceea i
putcre reactiva:

Ct:. = cl..

(4.20)

E. LEGAREA BATERIILOR DE CONDENSATOARE


Bateriile de condensatoarc, pentru arneliorarea factorului de putere sc
pot lcga:

- descentralizat:
--- la bornele Jiecarui receptor de mica putere, cain. figura -4.4, dadi. acestca
.>int in nnmar foarte mare. Astfel se proccdeaza pentru mitrirea factorului
de putere al l;impilor fluoreEcenle. Condensatorul este montat in corpul de
iluminat i legat 'in paralel cu accsta la bornele de alimentare (fig. 4.7).
Fara condensator, circuitullampii fluorescente ar functiona cu un factor de
puterc cos <p1 = 0,55. Pentru a aduce circuitul acestei lampi la un factor de
putcrc cos q> 2 = 0,95, este necesar un condensator de capacitate C. Aceasta
.se poae calcula en relatia 4.15, unde:
P =--= 50 W, puterea circuitului Himpii fluorescentc de 40 Vi ( 10 W repre!inta puterea balastului L, necesal' functionarii lampii);
tg lfl = 1,518 (din cos :p 1 = 0,55 rezuWi

IPI --=

56,6};

= 0,329 (din cos q> 2 = 0,95 re:mltit q 2 = 18,2);


cu = 2rrf = lOrrrad/s (unde f = 50 Hz este frecventa retelei) ;
tg q> 2

U1 = 220 V (tensiunea de faza a-rctclei de alimentare).

100. 7t. 220 2

RezuWi:

50( 1,518 - 0, 29}

3,
9

F = 3,9 p.F;


22V
- la bo-rnele jiecart i receptor de
-wre putere (motor asincron, cuptor

:..00

Fig. 4.7. Montarea condcnsatorului tn drcu


itut unei Iampi fluorescente.

a
e3

Plecari din
tab!ou

81

82

BJ

Fig. -1.8. Lega.rea bateriilor de condensatoarc Ja barele unui tablou electric.

electric, ca in figura 4.6, a sau b. De regula, se alege sistemul de lcgare a bate


riilor de condensatoare in triunghi, deoarecc accstca au o capacitate mai
midi.. Bateriile de condcnsatoare cind sint deconectate de la retea (se afla in
gol), au o tensiune la borne de 380 V (sau 220 V la legarea in stea). Pentru a
inlatura pericolul de electrocutare, dupa scoaterea din functiune a recepto
rului se deschide contactorul C7 (fig. 4.6) i se inchide contactorul C2 cuplind
astfel bateriile de condensatoarc pe rezistentele electJice R, pina dnd acestea
se dcscardi:

- centralizat: la bormk tablourilor e.lectrice (tablouri gcnerale sau


princi pale) atunci cind adoptarea sistemelor de legare aratate rnai sus estc
costisi toare. ln principiu, legarea bateriilor de condensatoare la barele
tabloului se face cain figura 4.8. Cele trei ba.terii de condensatoare B1 ... B3
se pot lega la barele tabloului electric prin inchiderea contactoarelor C1 ...
CJ, utilizind butoanele b1 ,..., b6, dupa cc, anterior, 1ntreruptorul automat a a
fost inchis. Bateriile se leaga la retea progresiv, in functie de indica?ile unui
cosfirnetru plasat pe barele tabloului electric. Dupa scoaterea din functiune a
bateriilor prin desfacerea contactoarelor C1 ... C3, acestea sc descardi pe
grupul de rezistente R, actionind contactoarele C4 ... C6 cu butoanele b-, ...
b 12 ;
- moderat centralizat: o parte din baterii se leaga dcscentralizat, in
paralcl cu reccptoarele clectrice i altele se leaga centralizat, la barclc
tabloului general.

F.EXPLOATAREA. lNTRETINEREA Sl REPARAREA INSTALATIILOR DE


AMELIORARE
A FACTORULUI DE PUTERE
lnainte de montarea condensatoarclor, se verifidt starca lor. Pentru
aceasta se verifica ca izolatoarele clectrice sa fie intregi i etan fixaie pe
carcasa con densatorului. De asemenea, se verifka sa nu existe scurgcri de
ulei pe la inche

ieturile carcasei i accasta sa nu prezinte deform5.ri. Condensatoarele cu


defecte nuintre
se vor
monta in
cadrul bateriei. Dupa
montare
se execn
ta legaturilc
clectrke
bornele
condensatoarelor
pentn1
fonnarea
bateriilor,
apoi
legaturile intre batcrii in finalIega turile de la acestea la harele tabloului
electric (sau bornele receptorului). Accstc lcgrtturi se executa in bare sau
cabluri electrice.
Inainte de darea in exploatare, se face o proba. a bateriilor prin conec
tarca la retea de trei ori, timp de cite cinci minute. lntre conectari sc face
o pauz5. de doua minute.
ln timpul fiecarei conectari pot sa ap ra:
- scnte1: la bomele condensatoarelor. In acest caz se string lcgaturile
electrice;
- sc ertcircuit . ln acest caz sc rcfac legrLhuile electrice sau, daca acestca sint
bune, se inHitura condensatorul strapuns, verificindu-sc fiecare element
in parte:
- zgomote it carcasele condensa!oare.lor. Condensatoarele defcctc se inlo
cui ::sc.
Dupa aceste probe de punerc in funcpune, bateriile de condensatoare se
conecteaza la rct.ea timp de 24 ore. In acest interval de timp se verifidi
periodic curentul pe fiecare faza i temperatura rnediului. Dadi curentii
nu slnt egali pe faze, prin masurari din aproape in ;;Lproape se depisteaza
elementelc care produc dezechilibrul (acestea se inlocniesc). Cind temperatura
mediului ajunge la 30C (in special vara), bateriile se deconecteaza de la retca.
tn prima luna de functionare se va efectua, zilnic, de catre personalul de
cxploatare, un control vizual privind starea conden:;atoarelor. Elemeutele
in care se aud zgomotc i din care apar scurgeri de ulei se inlocuiesc.
Toate interven iile la condensatoarc sc fac numai dupa ce bateriile au fost
scoase de sub tensiune i desdin:ate.
Trimestrial, se executa o verifica.re generaHl. 1n cadrul direia:
--; se desfac leg 'ttnrile electricc, se curata contactele cu peria de sirma
pina la obtincrca luciului metalic, se refac legaturile electrice stringindu-se
cu atentie
- se' v rifica dad. aparatajul de actionare i protec}ie are legatmile
elec trice bine strinse i nu prezinta deteriorari. Se verifica prin incercari
func
}iqnarea circuitnlni de comanda.
1n timpul exploatarii, bateriile electrice nu se vor lasa in gol, indircate.
Im.ediat dupa scoaterea din functiune, clc se leaga pe rezistentele de descar
carc. De cele mai multc ori, acestea sint becuri electrice plasate dcasupra
stelajului de sustinere a bateriilor, sau in incinta 1ntreprindcrii (pot face parte
din iluminatnl de paza al acesteia).
Elementele de condensatoare defecte (din care curgc uleiul, din care se
aud zgomote la punerea sub tenc;iune, care au izolatoarele defecte etc.) nu se
repara in intreprindcre, ci in atelierele speciale ale intreprinderilor furnizoare
de astfel de clemente.

Capitolul 5

EXPLOATAREA, iNTRETINEREA I REPARAREA


ELECTRIC Sl MAS INILOR
TRANSFORMATOARELOR

A. GENERALITATI

1n callml intreprinderilor industriale, echipamentul electric. prin folosirca


sa. suferii un proces de uzura fizidi sub ac iunea factorilor m canici, termki,
chimici etc. i a factorilor natura1i. Uzura poate fi:
- normala, ca nrmare a unci exploaHiTi de lunga durata a utilajtilui;
- de avarz:e, ca u.rm:J.rc a unor defcctiuni grave petrecute fie la echipam'.!nt
(ruperea paktelor, vcntilatorului, scurtcircuit intre spire etc.), fie in rctcaua
din zona in care e te incorporat acesta, dnd intensitatea de uzare, intr-un
timp scurt. atinge nn asemenea grad 1ncit functionarea devine imposibila
(desprinderea bobinclor infa urarilor. indoirea arborelui la ma ini, distrugerea
jzolat.oarelor la transfonnatoare etc., sub efectul electrodinamic al curcniilor
de scurtcircuit).
Caw.ele care conduc Ia marirf'a gradului de uzura a echipamentului sint:
- nerespectarea regimului de exploatarc tahilit;
- nerespectarea regimului de intretincre stabilit in c rtea tehnidi sau in
prescrip iile tchnice;
- executarea lucrarilor de intretinere i a reparatiilor in mod superficial;
- nerespcctarea graficului i a conditiilor tehnke de reparatii;
- ncrespectarea regulilor de montare -t"i instalarc a aparatajului i a
ma i- nilor electricc ;
- defectc de :onstructie i modul gre it de alegere i dimcnsionare a echipamentnlui
atit in conditiile normale, dar mai ales in cele de avarie ale instalatici
dectrice in care este plasat acesia;
- suprasolicitarile electrodinamice i tcrmice, in cazul scurtcircuitelor din
retcaua electridi din zona.
Pentru a preveni uznra fizidi. excesiva a unei ma ini, pentru a inJatura
efectele acestei uzuri i pentru a-i asigura o cit mai buna functionare la para
metrii optimi, in intreprinderi sc organizeaza un sistem de reparatii preven
tive, planificate, care consta in luarea unor masuri organizatorice i tehnice
de intretinere tehnica i reparare a echipament.ului, aplicate in baza unni
plan prestabilit, in scopul rnentinerii in timp a caracteristicilor functionale
i deci a unei exploatari rationale a acestuia.
9
2

1. Lucrarile de repara ii
Clasificare. Lucdirile de reparapi se dasifica in urrnatoar le categorii:
- revizie tehnidi ( RT) ;
-- reparafii :
- repara#Z: curente I (RC 1) ;
reparatii curente. I I ( RC 2) ;
- reparafii capitate ( R I<).
"lncaorarea in cele dona categorii se face in functie de:
- volumullucrarilor ce trebuie exccutatc si valoart:a de deviz a. acestora;
- cidul de functionare a nlilajului: '
.
- starea fizid a instalatiilor la data opririi.
Lucrarile ce trebuic cxccutatc, pe tipurl <1 repara\ii t' stabilesc prin
nomenclat.oare de lucrari, aprobate de fon1l tutelar al intreprinderilor, pentru
fiecare tip de instalatie.
.
Revizia tehnidi ( RT) cuprimle ansamblul de operatii executate sistema tic
(periodic) pentru verificarea, curatarea, ungerea, inlocuirea unor piese uzate
i climinarca unor defectiuni ce impun lncrari de midi. amploare, avind i
scopn) de a constata starea tehnica a utilajelor, inaintea primci reparapi
planificate.
Revizia tchnidi are drept scop mentinerea starii tehnice corespunzatoare
a utilajului, prevenirea i eliminarea defectiunilor la parti care au un grad
de fiahilitate reclus (garnituri, rulmenti), currttirea suprafetelor de schimb de
caldura, verificarea organelor i fluidelor din ansamblul de uugerc i iulocuirea
lor dupa caz, verificarca i puncrca la punct a elementelor de siguranta. pro
tectie si au toma tizare.
Re..Jizia tehnidi se executa pc locul de func:tionaie a instalatiei, de ca. tre
echipe specializate.
Ordinea de execu tie a lucrarilor, cu ocazia unei revizii tehnice, este urma
toarea:
- pregatirea echipam.entului pentru RT;
- controlarea cu atentie a starii de uz:ura a lui, pentru a se determina
posibilit.al.ea functionii.rii in cont.inuare i eventualele mici reparatii pentru
remedierea uzurilor constatate;
-- executarea operatiilor de reglaj al echipamentului, inUHurarea jocurilor
anormale.
1n cazul 1n care se constata un defect ce ar putea conduce la scoatetea din
funct.iune a echipameutului, sau daca pentru eliminarea defectiunilor consta
tate este nevoie de inlocuirea unor piese sau subansam.blc, atunci se va executa
in continuare RC necesara.
Reparatia curenta ( RC) cuprindc ansamblul de operatii prin care se reme
diaza toate defectiunile apan.1te in perioada exploatarii, cu exceptia acelora
ce se cfectueaza in cadrul reparatiilor capitalc. RcparaFile curente se pot
executa fie fara dcmontarca ansamblurilor sau subansamblurilor, pentru
inlocuirea pieselor defecte, fie prin demontarea lor in scopul rcmedierii sau
inlocuirii lor cu altele noi sau reparatc.
ln func ie de durata ciclului de repara ii *, de volumullucrarilor care se
executa i de valoarca pieselor i a subansamblurilor reparate. reconditionate
sau inlocuite, reparatiile curente se Impart in RC 1 i RC 2
Ciclul de repar tii este intcrmlul dt' tirnp dintre doua reparatti capitale iRK) succesi-11.,,

in ca.re este inclusa i durata. dt! cxecutic a uncia dintre ele.

Cu ocazia reparatiilor curente se pot efectua i lucrari de rnodernizare i


de imbun1W'itire a anumitor parti componente ale e<:hipamentelor de dHre
cchipclc specializate in acest scop.
Reviziile tehnicc ( RT) i ccle curente ( RC) sc executa din fondurile
de prodnctie.
Reparatia capitala ( RK) cuprinde ansamblul de operatii efectuate in scopul
readucerii echipamentului dt mai aproape de caracteristicile tehnice, construc
tive i functionale initiate. Ea se executa cu demontarea totaHi a echipamen
tului, reconditionindu-se au inlocuindu-se subansambluri, care nu mai pot
functiona in conditii de siguranta 9i de precizie, precum i restabilindu-se
dimensiunile normale la clemcntclc cu grad de uzuril. mai putin avansat.
Cu ocazia reparatiilor capitale se pot aduce unele imbunatatiri i moder
nizari, cu conditia ca valoarea totala a reparatiilor capitale srt nu dcpa easdi
limita valoridi maxima stabilita pentru Rl\. respectiva (costul normat al
reparatiei capitale).
Reparatiile capitale sc executa din foncluri special alocate i se includ
in costul de productie.
Costul normat al reparatiei capitale nu poate depa i 60% din valoarea
de inlocuirc a cchipamentului respectiv. ln caz contrar, el este schimbat.

Marimi caractcristice

Ciclul de repara ii. !n functie de natura echipamcntului, intervalele de timp


la care se efectueaza diversc1e lucrari de rcparatii sint foarte diferite. Astfel,
reviziile tchnice la unele ma ini electrice se executa Ia 20-30 zile, reparatiile
curente la 3-6 luni. iar rcparatiile capitale la intervale de dtiva ani.
Transformatoarclc de putere au cicluri de reparatii mult mai lungi. Astfel,
reYiziile telmice se executa o data pe an, repaxaFile curente la 5-6 ani, cele
capitale la 10---20 ani.
Costul reparatiei reprezinta suma tuturor cheltuielilor nece,sare cfectuarii
reparatiei. Se detennina c.u rela ia:

(5.1)
in care:

Cm este costul materialelor necesare:

c..

costul lucrarilor executa t-e manual I pe ma inile-unelte


(manopera);
costul pieselor de scllimb ;
chcl tuiclilc de regie ;
cheltuielile diverse.
Durata reparatiei reprezinta intervalul cle tim.p dintre momcntul scoaterii
(rctragerii) din functiune a echipamentului electric i momentul terminarii
reparat-iei. Durata reparatiei sc calculcaza cu rela ia:
.!!_ H
A
(5.2)
=

KS

+ '

in care:

A cste durata reparatiei in ore;


B

numarul de ore de Hiditu!?arie, opcratii clectrice


lucrari pe ma.;;ini-unelte ;

;;1 pre

numarul

tuturor

muncitorilor care lucreaza Ia reparatii;

numarul de schimburi de cite 8 ore, in care se lucreaza la


reparatii;
timpul necesar pentru verificarca function5.rii echipamen
tului dupa reparatie, precum i timpul necesar vopsirii i
usdirii, in ore.

Complexitatea repuatiei e.;te ex:p:im 1ti p intr-un. coeficient suprauuitar.


Structura cidului de rcp:uatii reprczinUi ordinea diferitelor feluri de re a ratii
?-le echipamentului respectiv. Spre exemplu, pentru un motor electnc,
structura c:iclului de rcparatii este:

RK- RT- RT- RT- RC- RT- RT- RT- RK.


Stocul de piese de schimb rcprezinta cantitatea maxima necesara a
pieselor ce trcbuie procurate din timp in vederea asigurarii continuita ii
lucrarilor de reparatii i aflatc la dispozijia atelierului de reparatii. Pe
m5.sura ce stocul scade in urma executarii unor reparatii, el trebuie mcreu
complctat, pina la valoarca maxima, nefiind admisa sdiderea lui pina la
limita minima, ce se calculeaza cu relatia:
,.,- = M T,
(5.3)
in care:
este stocul mm1m, in hue.;
norma lunarft de consurn de picse de :";Chirnb, in huc)h;
M
durata necesara confec ionarii picselor de :>chimb in vederea
1'
completarii la maximum, in ore.

Consumul de materiale reprezinta cantitatea materialelor ce intra in pro


ce:ml unei reparatii, stabilita pe baz.a fi i de const.atare, care se intocme te
la demontarea echipamentului de reparat.

2. Lucrarile de intretinere
lntre doua reparatii succesive are loc proce:=;ul de intrctinere ce include
aplicarea regulilor de exploatare a echipamentului respectiv, indicate in pre
scriptiile tehnice ale furnizorului, precum !ji eliminarea la timp a defcctiunilor
accidentale. Ea estc efectnata de catre personalul de exploatare (in tmitatile
energetice: centrale, statii, rctek) sau de catrc personalul de intretinere (in
sectiile in treprinderilor indus triale).
Organizarea activita.tii de intretinere se bazeaza pe cunoa terea fiahilitatii
ficdhei ma!jini tn parte, sau, cu alte cuvinte, pe probabilitatea ca ma ina sa
functioneze Hirrl defectiuni in toat perioada de viata utila.
lnlretinerea operativa a instala iilor eledricc ;;i cchipamentului electric
de pe utilajele industriale este realizatrt de d.tre electricienii de exploatare i
intrctinere din tura (de schimb) ale caror atributii sint:
- sa ia cuno tinta de starea i regimul de functionare a intregului echi
pament din sectorullor de lucru i cle lucri"trile ce t.relmie e:xecutate in schim
bul lor;
-sa efectueze personal controlul echipamentului electric, conform pre
vcderilor stabilitc prin instructiunilc de scrviciu;

- sa 1a masuri imediate pentru inHiturarea deranjamentelor *


produse in schimbullor ;
,
- sa raporte1.e e{ului imcdiat superior din schimb deficien ele
observate
i sa le consemneze in registrul de clefecte (penhu echipa de reparatii);
- la aparitia unci avarii in instalatia electrica, sa ia masurile necesare
pentm restabilirea funqionarii normale a echipamcntului;
- sa controlcze starea tehnica a tablourilor electrice, a pupitrelor de
comanda, a dispozitivelor de pornire etc., cu luarea m5.surilor necesare pre
vazutc de tehnica securWI.tii muncii.
lntretinerea curenta !?i 'supravegherea zilnic5., contribuie Ia:
functionarea continurt a echipamentului;
- asig1narea cali tatii
i integri t5.tii produselor, inHiturarea rebu
tarilor, marirea productivitatii mundi;
- preinti:mpinarea avariilor;
- marirea duratei de functionare a ccbipamentului intre dOllft repara.tii;
- reducerea opririlor echipamentului din cauza tcparatiei.

B. TRANSFORMATOARE

DE PUTERE

Transformatoarele de putere coboritoare din dotare.a consumatorului- i


pe care acesta < re dreptul!'a le exploatcze, prezint5. urmatoarele caracteristici
tehnicc **:
- trifa.zaie, cu doua infa urari, cu miez magnetic cu trei coloane;
- gama de puteri aparente nominale: S = 100... I 600 kVA;
- grupele de concxiuni: Y- Z 0 -- 5; Y- Y 0 - 12, A- Y 0 - 12.:
dicirea: in ulei, natural:!.;
- rcglajul tensiunii tara sarcina 5%:
- gama de tensiuni de parte a primara: 6 ... 20 kV;
- tensiunea pe partea de joasa tensiune: 380/220 V;
-- instalarea: in boxele de transformator din poslul de transformarc al
consumatorului {PT);
- gama tensiunilor procentuale de scurtdrcuit: 4 ... 6%;
- gama curen ilor procentuali de mers in gol: 1,7 ... 3,4%:
-- gama pierderilor la mersul in gol: 480 W ... 3 500 \\';
- gama pierdcrilor la mersul in scurtcircuit: 2 760 ... 20 200 \\'.
1. _ Exploatarea

transforma.toarelor

de

putere

a. Funct;ionarea in paralel

/tn

functie de puterea ceruta de consumator, in postul de transformare


pot functiona in pa1alel mai rrlUlte transformatoare, fie in mod permanent,
fie in mod intermitent, cuplate la barele colectoarc prin dispozitive]e de
andan are automate a rczcrvei (A.AR), sau prin .sistcmul de rcglaj automat
al P,ttterii transferate
(SRA P) in functic de curba de sarcina a
consumatorului(
Pentru functionarea lorin paralel trebuie rcspcctate urmatoarele conditii:
- grupe de conexiuni cu acela i indice numeric;
" A se. vedf"-a defini ia data in manualul de clasa. a XI-a (p. 142).
"* Rste Yorba de no!hlniinsu itc la disciplinclc ..Fizica", .,F.ll':ctrotf:hnica",
electrice''.

.,M!4inl

- rapoarte de transformare egale ;


- tensiuni de scurtcircuit difcrilc cu maximum 10% fata de
valoarca
medieputerilor
la toate unitatilc
ce sub
trebuie
--- raportul
nominale:
3: I.sa functioneze in paralcl;
Transformatoarele apartinind grnpdor de conexiuni cu indicii numerici 5
i 11 pot functiona in paralel in cazul cind conexiunile sint transpuse in mod
corcspu n:r.a tor.
b. Regimul

economic

de func ionare

transformatoarelor

Pu lerea ceruta de receptoarcle racordale Ia postul de transfonnarc uzinal


variaza in cursul a 24 ore, fiincl diferWi in perioada de vara fata de cea de
iama.
Ilustrarea grafidi a acestci variatii e:-;tt' data de curbele de sarcina z.ilnidi,
redate orientativ in figura 5.1. Dad in post sint instalate mai multe trans.for mah
are, nu se mentin toate conectah in permanenta, ci la o reducere a sar cinii, o
parte dintre acestea se deconecteaza; la cre terea sarcinii, din contra, ele sc
conectea7.a. Momentele conectarii i dcconedarii se stabilesc pe baza regimului
economic a1 Junctionarii transforma toarelor. Se considcra drept regim
economic, ace] regim de lucru la care pierderilc active !}i reactive de putere ;;i
energie din transfonnat.oarc f;Jllt rninime.
Dupi cum se tie de la disciplinele .,Elcctrotehnidi'.' i ,Ma ini clectrice",
functionarea unui tnmsforma tGr in arcina este insoti U:i de pierderi de puteri
active (in rezistentele infa urarilor i in mie1.ul transfonnatorului) ide pierderi
de puteri reactive (ccle datorita magnetizarii miezului )>i in reactantele induc
tive ale infa urarilor). Pierderilc active in miezul transformatorului i c.clc
reactive pentru ma.gnctiz.are sint constantc in raport cu sarcina; cdelalte sint
variabiie cu patratul sarcinii.
Plecind de ia faptul di un iran.sformator are randamentul maxim la acea
sarcina la. care pierderile la functionare in gol (pierde1ile active in miez i
ccle reactive pentru magnetizare) sint cgale cu pierderile la scurtcircuit (pier
derilc active in rezistentde inta. udirilor i cele reactive in rcactante) i intro
dudnd notiunea de echivalmt economic al j>uterii reactive 1(, se obtinc rela
tia 5.1, care arata ca lao 1nc5.rcare totall'i > S este necesar ca la cele
transfor-

Pc
( kw)

Pmox

Pmin

t (orej
L--- --_.---4-------- -------+---- -- -- --------

;o

12

74

15

18

zo

22

Fig. 5.1. Curba de sarcina la o lntreprinderc cu lucrul in lrei schimbu.ri,


pe timp de iarni.

24

ma toare in functiune sa se conecteze inca unul; la o incarcare totala < S


i la nn numar l transformatoarc in functinne, este necesar sa se deco

11rn(n -1 1) .

nccteze unul; la o incarcare totala = S, numarul de transformatoarc in func


.::I (1n ambelc cazurip 0pierderilc
1- Kl:lQ siut egale);
tiune poate fi n sau Sn

+
=

..Jnom

f:lPsc

in care:

+ K Qsc
1

(5.4)

este indl.rcarea totala a postului, in kVA;


nomina.15. a unui transfonuator
(prcsupunind ca.
transformatoarde au puterea egah1), in kVA;
n
numarul de transfonnatoarc;
P0
pierderile active la func ionarca in gol, in kW;
P
pierdcrile adive la functionarea 1n scurtcircuit, in kW:
Q0
pierderilc reactive la functionarea in gol, in kVAH.;
Q
pierderij.e reactive la functionarea in scurtcircuit, in kVAR;
f(
echivalcntul economic al puterii reactive, care arata care
este pu terea activa ce se consuma pentru a produce i a
transporta 1 kVAR de pu tere reactiva, in kW/kVAR (sprc
exemplu: ]{ = 0,2 inseam.na di pentru a produce i trans
porta 1 kVAR de putere reactiva se consuma 0,2 kW de
pu tcrc activii..).

s,.o...- puterca

c. Reglajul tensiunii in retea cu ajutorul comutatorului


cu ploturi al transformatorului

ln figura 5.2 este reprezcntata schematic alimentarea radiala a unui con


sumator, cc apsoarbe un curent I, cu un .fn.ctor de putcre cos <p.
Dupa cum estc cunoscut din capitolul 7 al manualului,fnstalatii electrice
industriale" pentru clasa a XI-a, in ipoteza unei tensiuni constantc pe barele
de medie lensiunc ale postnlui de transfonnare (mcntinuUi. cu ajutorul siste
melor de reglare din retelelc de inalta tensiune), pe barele de joasa tensiune
i in punctul C de racord al consumatorului tensiunca variaza in raport cu
sarcina datorita pierderilor de tensiune din transformator i linie. Pentru a
o pastra in lim,itele admisibile (v. manualul de clasa a XI-a) este necesara

Bare/e de medie
fensiune-

-R-r-,X-r-,-11I
I

/'=.==- -

r-

Ba,rele de joasa fMsiune

- ---...c
I,c{)S'i

.Fig. 5.2. Schema electrica monofilarii simplificata pentru


exemplificarca rcglaj ului tensiunii.

variatia numarului de spir ale inta udi.rii primare *, care se face en ajutorul
comutatorului c.u ploturi, en care este dotat transformatorul. Din acest punct
de vedere exista doua tipuri de transfmmatoare:
- cele la care comutalorul se poate manevra de la <listanta in orice mo ment,
sub sarcina (la transfonnatoarele mari din statiile electrice};
- cele la care comutatorul se poate manevra numai cu scoaterea lui de sub
tensiune, de la fa a locului (cazul celor din PT ale consumatorilor).

d. Supraincircarea transformatoarelor de putere


tn exploa tare se practid\. metoda de snpraindircare a transformatoarelor
pe o durata limitata pentru a face fata unor virfuri de sarcina, pentru care
nu ar Ii economidl. cuplarea in paralel a transfm mtl toarelor de rezerva
sau in cazul unor stranguHiri in alimentarea. en energie eledridi a
consumat<r rului, cind apar retrageri de echipamcnte din exploatare.
Capaci ta tea de supraincaxcarc tcmporarit a. transferului depindc de :sarcina
initiala, temperaturilc agentilor de racire, ''alorilc maxime admisiblle ale
infa urarilor.

2. intretinerea transformatoarelor

'
Pe parcursul func:tionarii transformatorului de pute1e, personalul de ex
ploatare
obligatia
ca in timpul
fiedlreiale
turetransfonnatorului,
sa fad. un control
al starii are
tuturor
elcm :ntelor
componente
atitexterior
vizual,
de la distanta minima admisa de tdmica securitatii, cit i prin aparatelc in
dicatoare (ampermetre, voltmetre, termometrc, indicatoarc de nivel ale ule
iului etc:.). Constatarile, consemnate in registrul de exploatare al statiei sau
postnlui de transformarc, sint apoi analizate in scopul luarii de.ciziei dad!
transformaloml trehuie retras din exploatarc, in vede.rea remedierilor sau
i poate continu.a functionarea, cu anumitc restric.tii (diminuarea indircarii
prin modificarea schemci operative a statiei, limitarca in timp a funcfion.ll.rii
lui etc.). Prin aceasta se evita aparitia unor defecte majore care fac sa intre
in actiune protectia prin rclee, deconectind transfonnatorul in mod nedorit.
Controlul are in vedere ;
- starea cuvei (dad'i nu exista gauri, turtiri, rugina, scurgeri de ulei, cali tatea
ctan arilor);
- starea radiatoardor (analog cuvei, in plus strtrea robinetelor, a dopu
rilor};
- starea conservatorului de ulei (analog radiatoarclor, in plus starea
indicatorului de nivel al uleiulu.i);
- st.arca expandorului (analog radiatoarelor, in plus integritatea mem branei
i starea dopului de aer);
- starea capacului (analog cuvei, in plus starea buloanelor de stringere):
- starea bornelor (izolatoa.relor de treccrc de in alta i joasl't tensiune:
gradul de mnrrHirie, spargeri ale portelanului, starea prezoanelor, etan eitatca);
- starea bornclor (izolatoarelor de trecere de inalta j joasa tcnsiune:
gradul de murdarie, spargeri ale portelanului, starea prezoanelor, etan
eitatea);
Pentru un tran;;formn.tor cu dona ini uraTi se poat" sc:de cu apruximatic ( v, fig.5 .5):
U,. =.
1 ':i

U1

r,2

,.2

.
.
.
w fu'.nd numaru spu dill secundar, m r w 1
I

cc

w,
w.

w,

dn 1 pnu 1ar. Se
deduce:

u,.

spire din primar.

Dadt

u, = ct

i Wz = d,

'T<l.riazll. inters propor ional cu numlirul'de

- starea instalatiei de racirc (in cazul ventilatici artificiale se controleaza starea


i functJonarea tuturor ventilatoarelor; in cazul dicirii prin circulatie fortata
de ulei, se cercctca.Za pompele, coloancle de racire, temperatura apei de
racire, precum i temperatura uleiului la intrarea i la i irea din racitor);
starea aparatclor de pe transformator (releul de gaze, sigur:antele de
;;trapungere, termometrele, tcnnosemnalizaioarele);
-starea dispozitivului de ac(jonarc a comutatorului (deteriorarii extc rioarc,
pierderi de ulei pc la flan 5., functionarea lui in cazul transformatoarelor cu
comnt.are sub sarcina);
-starea circui l.elor secundare (de protectie, masural seumalizare i co- mandrt)
ale transfonnatorului rcspectiv;

- aparitia zgomotului inadmisibil in miezul magnetic (care presnpune: slabirca


presarii imbinarilor, strapungerea sau distrugerea garniturilor izo- lante in
1mbinari).
.
La aparitia nnui defect i:n interiorul transformatoruluil trebuic sa actionezcl
in functie de tipul defectului, protecpile prin relee cu care este do tat transfor
matorull fie prin semnalizarc, la depa irca marimilor elec:trice prescrise ; care
previn pcrsonalul de exploatare in vedere luarii unor masuri operative (care
s5. condudi. la reintrarea in regimul normal de functionare al transformato
rului), fie prin trimiterea imptllsurilor de comaud(i. la bobinelc de declan are
ale in trerup toarelor deconec t'ind transforma tornl de pe sistemele. de bare pe
care functione:- .za.
fn tahelul 5.1 se indica principalele tipnri de dcfecte, modul de recunoa te
re i cauzele lor posibile.
I

3. Repararea transformatoarelor
Repa.rarea transformatoarel.or se efectueaza numai dupa retragerea lor din
exploatare, in baza foii de manevra * de ca.tre personalul de exploatare al
statiei sau al postului respectiv. A poi se elibereaza au torizatia de lucru echipei
de reparatiil precizindu-se defedde observate in timpul exploatarii, sau indi
dndu-se tipurile de protec ii care au ac ionat la deconectarea tran.sformatoiulni.
Procesul tehnologic al repararii transformatorului cuprinde urmat.oarele
faze importante:
- izolarca electridl. a: iransformatorului de restul instaJatiei (vHif"carea
lipsei de tensiune la bornele de inaWi
joas5. tensiune, ingrad.irea locului de
mundi. cu bemi colorate pe care se agata placute avertizoare, montarea
panourilor izolante, montarea scurtcircuitoarelor atit pe partea de inalta
tensiunel cH i pe cca de joasa tensiune);
- desfacerea lcgaturilor elcctrice de la borne;
- deplasarea transformatornlui din boxa san celuU'i.la atelierul de reparatii;
- dcmontarea transformatorului;
.- repararea partilor componente defecte (micz, inf5. udl.ri etc.);
-remontarea transformatorul.ui;
- incerdiri;
-- reinstalarca transformatorului in boxi sau in celula;
- rcfacerea legaturilor la instalatia clcctrica;
- ridicarea izolarii ;

- cuplarea la retea prin execu tare a opcratiilcr indicate in f oaia de manevra


in tocmWi in aces t scop .
1

.. A se .redf".a capitolul 6 tlin manualul ,Instalatii electricc industrial ..." clasa a XI-a.

Prfncipalele deCeete ,1 modul lor de recuno&.lltere la transformatoarele de puterc


Modul de rcallnoa,tere a de!
ectului

Ti)>UI defc.,tl:(lli

Scnrtcircnitarcu. localil. a tolelor cle .otr<l

\I

---------le!or
Scurtcircuit intre spire

c,, uzei llO.sibile

Lu.creazl r leul de gaze

---

Imb.itrlnirea.
to

---- --- -

JI:'unc"\-illueal:li. protec iilc: de gaze, difercn-.


tialA, ma.ximalll. (dacli o.ceas1a cstc insr.a-1
latA. pc par tea. alimen tArii

I -------------------------------------------------------1
intreruperca n infa:;urAri

Strll.punerea (pune1ea) Ia. masli.

Scurtcircuit intrc infiL.5urarile lazelor

Topirea. suprafctdor con tactclor Ia


connatatoa.rele cu ploturi

DcfcctarE"a i:wlat;ici intre tole

TABEI.UL 5.1

Functioneaza protec!ill. de gaze din cauza


a.rcuh1i care apare in punctul de intreruperc.

l nactionca.l'll. protcqia de gaze, iar la. trans


Iormatoan:le cu ncutrul lcga.t Ia pil.mint lli
protectia difcrcn!ia.la

Ftmc ioneaza J'rotecpilc: de gaze. di!ereu


ialii. i ma:ximala. ArutH..a.rea uleiului prin
expanrlor
iFunc ioneazil. protcctiile: de ga.zc, diicrentia.hi
i maximal&

Semna.lize.a:z:i protectia. de gaze, miros specific


plitrnnzli.tor

lncului

izolnnt

a.l

tolelor,

.---

deteriorarca

---

Dcteriorarea. iwla.tici int:rt' spire r.la.torit.i imbatrinirii iu urma. uzurii uormalr.. <an a l:lnprasarcinilor
de duratl'1 sau a insuficientei rll.ciri
Descoperirea infa uril.rilor in unna coboririi nivelului uleiului. Presarea. necore pum:l\.toare 11. infil.
urarilor.

Distrugcrca

capetclor dr. ie irc.

Lipirca interioara

m corespunz:Atoare a concluctorului.

Topirca 1mei
7ire din cauza s<:urtcircuitului in inra

parji
lillrarc din

Dcfcctarca izola\iei priac:ipale datoriU. imbatrinirii


sa.u existentei fisurilor; umczirea ulcinlui. Scadr. ren.
nitelului uleiului dio cuva. l.lmiditatc i murdiJ.ric In
lflei. Supratcnsiuni care au condus Ia tr11.pun gttea
izolatiei
Acclea!;li cauze ca fn Cfl.7.nl precedent.; in plus: curt
circuit la borne sa.u Ia comutatorul de prize
-

Defecto:"Je rle monta.j (npasarc insuficieuta. a. contar.


telor ;;i t:lasticita.te insuficieutA a resoartelor de pre
sare). Supraiucalziri dalol'ii:A cure'!til or de
scurtcircuit din ronli.
Deteriorarca izolatici buloa.nelor de stringere, a. i:w latiei
in trc tole: deteriorarea sau lipsa garniturilor Ia jug

a. Demontarea t,ransformatorului

Demon tare a iran:;formatorului comporta urm5 toarele operatii:


- cvacuarea uleiului;
- de urubari i dcsfacerea legiiturilor electrice:

- dernontarea
:mba.nsarn1Jldor
(izolatoarele conservatorului de ulci; cxpandor'ul de.)
;
- dccuvarea
demontarea
partii active
situate pc siel);
'
' (miezul magnetic i infa urarile
- demontarea radiatoarelor.
Pcntru identificarea acestor p tr i componcnte, in figura 5.3 se reprez.inta
un transformator in ansamblu.
12

11

10

i
I
I

iI

I .

II

15
Fig. 5.3. Vedere de ansarnblu a unui tra,formator de putere de 1000 kVA, lOfO, 4 lV:
CliVi cu ra.diatoarc lira; i' - caruci.or <ie transport: 1 - borniL de punere la
pl!.mint; 5 hu on pentru curlltina cuvei; 6 n-,hinei: golire; 7- bu on pentru lua.rea pro
bclor de ulei; 8 - izolator 1 T; 9 -- izola.tor JT; JO - termometru cu mc:rcur; 11 cr)ns r
vator; 12- nivela de ulei; 13- filtru c.le ae:r; 14.- tcrmometru de comacte; 15-- cutie: de
horne.
1 - capac; 2 -

102

e Evacuarea uleiului S< poate face tot l sau partial in functie de starea
lui i de caracternl i volumul reparatiei. In ca;wl evacuarii paqiale, acesla
sc scurgc pina la nivelul jugului de sus al miezului magnetic.
Ulciul sc cvacueaza 'intr-un vas pregatit dinainte, curat i uscat, prin robi
netnl de golire de la partea infer.ioadi, latcraH't, care se lcaga de vas cu ajutorul
unui tub de cauciuc.
e De rubarea incepe cu capacul cuvei. Apoi se desfac leglHurile de izo
latoarele de trecere, precum i la comu tatorul de priz . La de urubare trebuie
sa se ai ba in vedere urma loarele reguli :
- fiecarui bnlon, urub, prezon etc dupa ce a fo;'>t dc urubat trebuie sa i sc
montczc la loc pibde, piulitele, contrapiulitele etc.;
- toatc elementele de prindere, reasamblate, trebnie pastrate intr-un recipient
(gil.leala, cutie etc.);
-- dac5: buloand< nu pot fi dc uruhatc, din cauza di sint ruginite, sc ung
cu petrol lampant;
-dadi
filetele au defecte, ele trebuie reHi.cu te folosind tarozi i filiere corespu
toare.
- piesele cu defcctiuni iremediabile vor fi inlocuite cu altele noi.

Ma

e Demontarea subansamblurilor incepe prin demontarea izolatoarelor care,


pinii la 35 kV, se face, dupa cc s-a dcsfacut kgatura de la partea inferioara,
prin demontarea piulitelor care string clemele de presare ale izolatoarelor. Apoi
se demonieaza expandorul prin dcsfacerr.a lcgaturii sale de la partea superioara,
se leaga en fringhie i se agatf! de cirligul macaralei, dupa can se de u1ubeaza
buloanele de pe flan a infcrioara, ridicindu-se teava de pe capac.
Demontarea toltser;;atomlui de ttlei incepe prin deta area lui pe flan a
conductei de ulei, apoi de piesde <le care estc fixa t ?i cu o funic sau cu un cablu
cu inele de ridicare se rididi. de pe capacul cuvei, a ezindu-se pe podea. Sticla
indicatorului de nivcl de ulei trebuie ferita de deteriorlhi in perioada de
montarii conservatorului.
Releul de g(l.ze, precum !?i instrumentele de control al temj>eraturii uleiului
{tcrmomctrul cu rezistenta, termosemnalizatorul etc.) s!nt demontate imediat
dupa evacuarca uleiului, pentru evitarea deteri.odirii lor in cursul demontarii
subansau1bldor.
e Decuvarea inseamna scoaterea partii active din intcriorul cuvei !1i
a zarca ei pe suportii din traverse de calc ferata, pun1ndu-se dedesubt o
tava din tabHl. de otc1 pentnt colcctarea uleinlui cc se prelinge de pc partea
activa. In timpul ridicarii, cu ajutorul macaralei, es1.e nccesar sa .se suprave
gheze ca nici o parte sa nu se agate de pcretii cuvei.
Ridicarea, transportarea i cobor:i:rea partii active trebuie fa.cute cu a
tentie, fara smucituri i balansari, iar eliberarea din macara se va face numai
dupa ce se veiifidt stabilitatea ei pe suporti.
e Demontarea partii active incepe cu demontarea prizclor i a comutato
rului de pri7.e. Se recomand5. ca in prcalabil sa se schiteze pozitia prizelor i
a pieselor de fi are, atit 1n partea de inalta tensiunc, dt i in cca de joasa
tensiune i sa sc numcroteze atlt prizele, cit i placile de fixare, in care scop
se leaga de ele etichete cu numere1e corespunzatoare.
Toate imbina.rile ncdemontabile (lipituri) sc curatrt in prealabil de izolatie;
dadi lipiturile sint efectuate en aliaj de lipit cu cosHor, se dezlipesc cu ajutorul
Himpii de 1ipit, iar dadi. sint cfcctuatc cu aliaj de lipit tare, ele se taie cu dalta
i ciocanul punind sub ele un obiect metalic (bara, placa).
103

Dupa deconectarea prizelor de reglaj, comutatorul se scoate, de regula,


separa t de dispozitivul de fix are i se a aza odzon tal pe stelaj.
Urmeaza dcmontarea grinzilor jugului !?i despachetarea jngului superior.
In prealabil, se depreseaza infa urarile, in care scop se de urubeaza (dar nu
complet) bluoanelc de presare, lasindu-sc in aripile grim.ilor jugului, se scot
de pe inelele de presare paharele demontabile, ta!J)ile etc., precnm !?i legrttura
la m.as 1 a inelelor de stringere si, dad\. exista tinmti verticali, se desurube:11.a
i se scot de pe ei piulitcle sup rioare. Se dc urub aza buloanele de' stringere
a jugului superior i grinzile respective, se leag5. cu funii grinzile jugnlui
se scot afa.rrt huloanele de stdngere i aceste grinzi. Se marcheaza pc cle piirtile
de inalta !?i joasrt lensiunc, astfel di la remontare sa fie a czate corect.
Dupa aceea, se rididl grinzile jugului, scotindu-1e de pe tirantii verticali
i se a az..1. pe pardoseaUi. Despachetarea jugului se face scotincl pachcte for
mate din doua-trei tole, de la capete spre mijloc, simultan din doua parti.
in acest scop, pe ni te schele provi:wrii., instalate la lnal\imea neccsara, pe
ambele lattui ale partii active, e plaseaza in functie de lungimea jugului J -3
munci tori pe fiecare parte. Fiecare munci lor a aza cu atentie linga el pc schela
tolele despachetale una peste alta. Pe m;J ura. ce despachetarea progreseaza,
tolele sc iau de pe schela. i se due la locul de depozitare, unde se face dte
o stiva din toldc aduse de pe aceea i parte.
Pentru scoaterea 1nfrt ur1lrilor se utilizeaza ni te gheare ca cde din figura 5.4,
care se a aza in cruce una fat-a de alta. Ghearele trebuie introduse exact
sub coloana <le distantori, in care scop infrt urarea sc ridid. putin cu o raugii
in acel loc, astfel incit gheara sa prinda nnmai infa urarea respectiva.
Intre tijele ghearelor i infii urare sc introduc fi ii de carton prqpa.n
i apoi se leaga toate ghearele imprcuna cu infa urarea, en ajutorul unei funij,
la interv< le mici in sensul inaltimii (formind un tot rigid). Se aduce drlignl
macaralei la centrul infa u
d\rii !'i se agata de el
infasu
rarea. n aju torul funiei
lega
te de ghcara in a a fel incit
in timpul riclic trii srt atirne
de cirlig strict
vertical.
Dupa sr.oalerca infa urarii,
ca c a az5. vertical pc par
doseala, pe doui grinzi, in
mod stabil.

Dupa 5c.oa terea lu turor

1nfa marilor, e scoate de


pc ;n!ezul niagnetic toata
iz.oh1.tia inferioara, a ezin'-------'---:1--n I;d U-:'"e
.m oramca
1.
r
coater!l..J:
======c:==::::t stclaj.

t=====r==

r-------'L.Il.r
l

Fig. 5.-i. Dispoziliv J.enhu scoa


tcrea i mnnl::tren inf3. udirilor:
a. - g heanl; b -

104

cmce;
I - prczon: 2 -- t-ija ghearci di:
cornier; J -- placJ, pent.ru int;\ri
rca. ghcarci ; 4 - n rTura; 5 co: nierelc crucii;
lat<- o - c:ornien
rat tle consolidare.

Demontarea radiatoarelor (cele deta abile). Ele se scot dupa scoaterca parpi
active. Mai intii se inchid robinetclc radiatoarelor, se de uru.beaza cele patru
piulitc ale flan ei inferioare i ale celei superioarc. Se deplaseaza radia torul
cu atentie de pe prezoane, e ridid.i, sc transporta. i se a aza pc podea.
Pe flan ele radiatoarelor se monteaza fieflan e oarbe, fie dopuri de lemn.
b. Repararea miezului magnetic
Dupa curat.irca miezulni magnetic, se cfeci.neaza un control minutios al
tolcl01 din colmme i jug, privind starea lor, cit i slarea izolatiei acestora.
Izolatia de lac defccta, la despachetarea tolelor cade total sau partial.
Izolatia de hirtie dintre tole, la despachetare se sfarima, iar cea care ramine
pe tole devine casanta, de culoare neagra.
Daca. la verificarea directa a starii tolclor si a izolatiei lor nu se constata
urme de inccndiu sau scurtcircuitc locale, trebuie sa e efec.tueze incerdiri
speciale> in care scop jugul superior se impacheteaza din nou i sc preseaza
pina.'la dimcnsiuni1e normale.

Pentru precizarca starii i:wla iei intre tole se efectueaza uunatoarelc


incercari:
- masurarea pierderilor in gol, folosindu-se o infa nrare de control, care
sa asignre magnctizarea completa a miezului (adica inductia la care este caku
lat miczul), a ez.ata pe coloanele miewlui peste care in prealabil se infa oara
foi de carton de pre pan cu grosimea
de
2
m.m
i
se
fixeaza
cu
5

banda groasa. de bumbac. Sc


alimenteaza cu tcnsiunea de
380/220 V i se masoara P;l
(pierderile in gol). Apoi se scurt
circui teaza tole1e marginale ale
miezului, pe suprafata exterioara, ---
cu un conductor si se maso;u t din
nou P 0. Dadi star a izolatiei
intrc tole este satisHiditoare
atunci
P'
P"
0 0 100 -:<: I ... 2% ;
Po
-masurarea tensiunii intre
tolele marginale !ji pachetele mie Fig. 5..5. Seherna de m:i.surare a tensiunii pe
pa- chelele miezului magnetic.
zului magnetic (,-. fig. 5.5), infa
Eleclrod de r:upru cu suprofaia
l?urarea de control fiind sub tensi
. de !DMSO m m Z 7i gra simea d J- mm,
cu morgioile ascufile intr-o parte
une. Lipsa unei tensi uni in tre
pachete indica o regiune in care
exista tole scurtcircuitate. Locul
precis de scurtcircuitare se stabi
le te prin examinare la demon
...._,_-----tA }--.-----..J
tarea pachete1or care intra in
regiunca defecUi;
Fig. 5.6. Schema tlc rnil.surare a rczistentei In c.c.
a pachetelur separate ale miezului magnetic:
- masurarearczisten ci in
E
-baterie acumulatoare, 2 V; Rll - reostat
c.c. a izolatiei intre tolele
cu cursor 10- 100 0, 5 A; A - ampermetru de
diferitelor pachete, conform
c.c.,
figurii 5.6.
5 A; V - voltmctru de c.c., 25 V.
105

Fixindu-se un curcnt de 2-2,5 A, se detcrminS. rczistcnta diferitelor- pa


chete cu relatiile:

R.=f;

R 8 =0

R3 =-1-!.etc.

(3.5)

.. Rezistentele trebuic sllie aproximaliv egale, .pentru pachetele simetricc.


Sc calculeaz3. a.poi rezistenta spcciiici a izolaP,ei antre tolele fied.rui pachet
cu relatia:
(3.6)
R
Po=-

nF

in

care:

R este rezistenta mlsurata;


F - aria tolci, in cmt;

H- num.rul de tole in pachct.


Valoarea lui p.. trcbuie sl1 fie de ordinul 50-60 0/cm". DacA starea jzolatici
tolclor este nesatisflcUoare, sc refacc izolatia numai pentru acea pute de
tole unde a avut loc supratncllzirea miez1dui sau scurtcircuitullocallil arderea
tolelor de otel. fn acest caz, se demontecl nnmai pachetclc deteriorate, se
indeplrtead de pe tolele an;e metalul depus bavurile, se U:iucA. restul de
ulei de pe tole, se Uicuiesc locurile golite cu ajutorul unor cirpe de in, intr-un
sens apoi in sens perpendicular sc coc. In cazullipsei unui cuptor de uscare,
se confeclioneaza. dupl dimensiunile tolelor o ladli. metalicii, pe fnndul
direia
se monteazl o raurll. eu tndilzitoare electrice. Se sudeazA ni te montanti
vertic ali pe o plod. de otel, a t Ia o micii. distanta de incMzitoarele
electricc, intre care apoi se
tolclc, astfel tndt
nu se atingA intrc
ele.la remon
tarea pachetului, se a
altcrnativ tole reconditionate fi tole
nedeteriorate.

c. Repararea tnfl,urlrllor
fnta urlrile sint cele mai afed:ate parti ale transformatorului, in cazul
aparipei unui defect in tim.pul cxpload.rii acestuia. Ele sufcri deterioriiri
ale condnctorului, desfaceri de pe bobinA, intrerupcri sau contacte intre
diver sele spire ale tn!lfurhii, alterarea izola iei pirutla arderea ei etc.
Pcntru rem.edieri, inf rbile transfonnatorului stnt supuse unci
tehnologii de reparatie care consta in:
- scoatena infl ririlor de pe miezul magnetic (vt:1.i d.emontarea JtATtii
active);
- scoaterea .i.zolaf.iei de pe conductor, indeplrtarea porP,unilor deteriorate de
conductor
lipirea capetelor ;
- reizolarea conductorului vechi :
..- rebobinarf'A fnfa uri.rilor ;
- uscarea, presarea, impregnarea
coacerea infll ura:rilor;
- remontarca tni hilor pe coloane1e mie.z.ului magnetic.
Pentru scoaterea izolafiei de pe conductor, acesta se trece printr-o cleml
corespumAtoare secliuuii conductoruhU. Simultan, conductorul se lndreaptl,
cioclnindu-1 cu un ciocan de lemn pc un bloc de lemn
se tcrgc

::c : Jr8:ta ij.' rde d!J:ar;u r a;;l = l

6000C. ln lipsa acestora, se utilizea.U focul pe vatri, momentul scoaterii din

106

foe fiind indicat ck: culoarr.a vifiniu tnchis pc care o caplt cuprul. Atunei
el este scos din foe i r3.cit in acr pid la temperatura mediului ambiant. .
Cind sc descoper in conductor goluri,g3urietc.,portiunile respective se
taie, iar capetele condnctorului se lipsesc prin suprapunere, cu aliaj de argint.
Lipirea se face cu cle tele electric. capetclc fiind in. prealabil prclucrate
pentru lipire.
Pcntru controlul calitlpi Jipitnrilor, acestea se vcd(jdi atlt mecanic cit
electric (se m3.soar1l r :;r,istenta de contact).
Reizo1area conductOftllni se face manual san cu ide izolat
(daci exist3.. In dotarea atelierulni). Pentru izolare se utilizcaza htrtie de
cablu (STAS 5649), cu grosimca de 0,05 mm. Pentru ullimul strat de
htrtie este recomandabil sl se utilizeze o Wrtie en grosimea de 0,12 mm, mai
alesla c ductoarelc de sectinne drcptunghiulad. Num.hul de straturi de
htrtie en care
se izoleaz3. conductorul ( deci grosim.ea izola1iei rezultate) trebuic sa
corcs
pWld3.. grosimii i7.ola1iei veehi de pc conductor. lzolaf.ia norm all a
conductorului pentru gama de tcnsiUni 6 ... 20 kV este forma fA din don straturi
..jumi tate acopcrit sau petrecut" din hirtie de 0,05 mm . un strat cap la
cap din
hirtie de 0,12mm, ccea ce corespunde unei grosimi a i7.olatiei conductorului
pe ambele p4rji de 0,64 mm.
Productivitatea izollrii 01 m na de izolat este de 6-8 ori mai mare
decit a izolirll manuale.
Dad. nu exista n3. de izolat, alunci se procedead. astfcl: se
introduce tn tamburul cu conductorul curi'itat fndreplat o eavl de o el
tamburul se a azi pe capre de lemn. La distanle de 10-12m se a
al\i tamburi
goi, tot pe capre. Conductorul se desf l pe distant& mentionata. i
capi.tul
Siu se flXeazi pe tambnntl gol. Apoi conductorul se tntinde fntre c le do1 A.
tamburc
a lntre
acestca conductorulni.
piedici, pentru lnainte
cu tamburele
sa nu
se ro
teasc:l. sli sesllibeasdi
tntinderea
de a trece
la izolare,
se prcg3.te te hirtia, tlind.-o in benzi cu l timea de 15-20mm dep3nind-o
tn rulouri.
Lucrltorul terge conductorul cu o cirpa curat.i, ia ruloul tncepe si

:i(J t!

J = tr:: ):{: !:O ecclcd :t tle:

n:

mai departe.

Este necesar sc ape izola(ia cit mai strins, tot timpul netezind-o -ii
mtna, intrcruperi
astfel ca unsanstrat
sa adereCind
de ceUU.alt
rezultc
ointinzind
i7.olarehlrlia
fll.r!icugoluri,
incretituri.
sc tenninl sl
o bandA.
(rulou), noua f' ie de htrtie se imbinft. cu cca grecedent.\ prin suprapunerca
1
:e r
cfft ; ec :i} td/' : it ;is rf:

::rt! :

t ctii

':t;

bandA. Cind tronsonul este complet izolat, acesta se inf[ ard. pe tarobur,
tnd :strins o spid Unga alta.
Rebobinarea lnf or.Transformatoarele de putere aduse Ia re parat pot
avea infll ur3ri de diverse tipuri (continue, piralate, in galcti, bobine
spiralate ftCUrte etc.). Deoarccc in postnrile de transformare ale cOJLqu

108

matorului stnt utilizate numai transformatoare cu caracteristicile tehnice


date la tnceputul subcapitolului 5.8, in contiuuarc se va prezenta tehnologia
rebobin rii infli.Firii cilindrice In doul stratnri (pentru tnf 9urarea de joasi
tensiune) a infa. ur1irii cu bobine stratificatc (IJentru tnf rarca de inaltl
tensiune).

;
=:=:=
=::jlll
l

Bobina cilind.ridi in
d<lu stratnri se executa
din
conductoare
cu
sectiune drcptunghiuladi,
cu unul sau mai multc
condurtoarc in paralel. Tn
figura
5.7
este
reprezentata
o
bobinl'i
cilindridi in dou sfraturi
cu doua conductoare in
paralel. fntrc cele doua
straturi sint preva:r.ute
distantatoare axiale, care
formeaza ca nalele axiale
de racirc. Bobinarea se
executa pe sa hloane sau
dired pe <:ilindrul de
pertinax, <:are cons'ti tuie
izolatia fat3. de miezul
.transformatorului. fn q.cest
caz. cilindrul de pcrtinax
fixeaza pe ahlonulde hohi
nar
.
Dnpll.
fixart'a
blonului pe ma?ina de
b6binat,
conductorul se trece prin
filicra de intmderc, si! indoaie
107

capatul

conductoru
lut la
90,l induse
lungi,mea
nt"Ce
sar3.
liber3. i
se fixcaza

de discttl

blont!hti cu o
mcnghina de mina. De
prima spira sc f.ixeaza
pana
eg-c1.lizatoare de carton pre
pan, prin bandajare cu
banda de bumbac. ln
timpul bobinarii se
verifica calitatea
Fig.
:J.7.
BobiDi
cililld
"'
drJc4 In doui slraturi.
i:r.olatiei pe
masura ce con Uctorul se desfa ara
de
pe tambur, reU.c
ndu-se izola!ia deteriorata pe,diferitele
portiuni cu banda de hirtic de cablu
sau
de
bumbac.
Consolidarca:
spirelor se face cu o fi ie de banda
groasa de bumbac, care face o bocHi
pes,te prima spid\, iar capetele
nt
trccutc altemativ de lao spira la alta,
una prin exterior
!ii alta prin interior. Pentn1 aceasta,la
a area fiedirei spire, unul tlin cape
tele ben.zii de humhac se intinde pc
blon, iar cc iilalt se rastoarna peste

108

spirele deja bobinate i a:poi la spira


urmlHoarc sc scbimba invers.
Qupa a'..zarea primulu1 strat de
spire,
se
a
a
distantoarele
longitudinale
pentru
realizarea
canalelor de rlkirc. AI doilea strat sc
bobineazcl Ia fel c11 primul, iar ultima
spir5. se consolideaza, stringindu-se
bobina Ia exterior cu
b
a
n
d
a
g
r
o
a
s
a
d
e
b
u
107

m
b
a
c
.

Bobinelc
stratificate,
utilizate
pentru
infa urarea
de medic
tensiune, se executa cu <:onductor
izolat ctt bumbac sau hlrtie de cablu.
Ele se bobineaza pe blon, pe cilindrul
de pertinax. sau direct peste infa
urarea de joasa ten siune. ln ultimul
caz. pe ma ina de bobina.t se a za.
direct bobina de joa tensiune pe
blonul ei i se infa oara la exterior
cilindrul din carton pre pan, care se
consolidcaza cu banda de bumbac. Pe
cilindrul izolant se a za. dis tantoarcle
longitudinale, care se cousolideaza cu
banda de bumbac. Daca
0 0 0 bohina stratificata
este cu doi galeti.
se a z1i. i ineJul
de distant-are dintrc
galeti. Prima spira
se supraizolca.zcli cu
un strat jum1Hate
acoperit de hirtie de
cahlu san banda
de bumbac i se
incepe bobinarea,
108

consolidindu-se
spirele
marginale
cu o bncla de
banda de bumbac,
avind ca
tele
trecute alternat Ia
exterior
i
la
interior de Ia o
sp1ra Ia alta.
Dupa bobinarea
primului strat, se
a
izolat.ia i'ntn

-3 straturi din hirtie


de cablu,
consolidindu-se
spirele m.ar ginale
cu hirtie, peste care
se tree spirclc
stratului unna
t
o
r
,
c
a
107

i
n
f
i
g
u
r
a
5
.
8
.
Fig. 5.8. Con..wlidarea
cu hlrtie a spirelor
margillale
Ia
.IDllfurarea
cilindricl stratificatl:
1 cilindru de
pertina.x; 2 _: izolatia
diutre straturi; .l conductor;
4 - hirtie
de cablu

108

pentru
consolidarea
!ipirelor
marginate.

107

Prizele pentru reglaj se scot sub forml de bucll de 100 nnn lungime .!lise
supraizoleaz. cu doul straturi .,jum.ltate: acoperit" cu hirtie de cablu sau
humbac.
Dupll. confectionarea lnfl arlrilor unncazl uscarea, presarea. defiai

"!:::ectp= :vi t

JkP:-:e a:t d

aceste operatii se fac lD. cuva transformatorului, realiiind lnc3lzirea prin me


toda pierderilor prin inductie in perefii cuvei. In acest scop, pc perct.ii cuvei
sc aplicl o tnf!i. urare de magnetizare, alimentata la tensiunea de 220-380 V
c.a. Curentul altcrnativ ce trece prin aceastl inf3.iourare creeaz.i un flux mag
netic altema tiv, care determinA. tn peretH cuvei de otP.l aparitia curentilor
turbionari, care incilzesc cuva, iar o.dldurd. degajatl tn te tnfifJlrarea
a za tll.. in cud..
Inainte de coborlrea in! ririi in E:uva, casta se r.uri.fl In interior
minunu
tios, se indcP.iirtcazi rim5 tde de ulei, se terge cu o clrpl uscatl
care
las."i.
scame. Infh rarea se coboarl ap;oi In cuvi, se pun borne provizorii
(= c). garniturilc de etanFC l'pe ca se lnchide cuva cu
capacul
lnainte. de tnchidere, se instalcazJ termocupluri sa.u termometre cu rezis
ten11 tn interior, iar in exterior termbmetre. Se recordeazl cuva Ia o instalatie
de vid, condorm schemei din figu a 5.9.
lnfi urarea se usuci la temperatur.1. de 100-120"'C, timp de 6- 12 ore;
ridicarea tem.peraturii (prin varia1Ja numArului de spire) se face tn ritmul
de 40"C/or1i.
lnfil!iurarca sc scoatc. se ri.cqte ptnlla 70"'C, se preseazl pfni la dimen
siunea doritl se impregneazl cu be tntr-o baie. Apoi, tnf rn.rea se seoate
din baic cu macaraua, Pn.indu-se 20-30 min deaspura p!nll se scurge
surplusul
de lac fi se introduce din no\1 rn cuvl pentru coacere, opera tie care se face
lao temperatura de 10.5-12011C,. limp de
811.

Dupl terminarea coacerii, cind pelicula. de lac nu mai este lipicioasl,


tnfft urarea se scoate din cuvl se instalea.zn pe un suport de traverse.
Uscarea, impreguarea
coacerea se fac intr-o lnclpere bine ventilatl,
iar muncitorii trebuie poa.rte mlnu i, ind.11Jm.inte lnebisl sa aibl'i. caput
acoperit. In tndipere nu trebuie sl se fumezc i nici sl se efectueze lucrllri
cu foe deschis.
e Remontarea lnflfurlrilor pe miezul magnetic. Remontarea se face
dup[ releveul intocmit Ia demontare infii.furl.rilor. lna.intc de a. se monta
bobinele, se examineazl fiecare tn pa.rle ; entru a se constata lipsa deteriorl
rilor izolatiei spirelor, ea corectl
uniform!i a distantelor pe peri-

'I

J:iR, ,,9. Scbema IDstala!ld


de ,.id pentru uaaue sub vid:
1- tramlformator;.2 --lu

fifura.re de 11\Af!'Detizanl;
34-

Cflndeosatnrdevapori;
c;:olector c::onde!lll; 5-

vac:aummetru;
6
vautil de reduceN; 7pMnpl.de
vid ; 8 - termometre.
eonotizo

110

Lo

r----------,

.l:

I
'IJ
I

111 1

Ill I

II

!v

{)

I
r-;0' .I

G
Jo+
o
o
1

y-C( 1

V I

.r

Ill'

!w
o

-<

W.

or

L-----------_j

l'ig. 5.10. Schema conexiunilor la transformator.

ferie pe inaltime, lipsa piliturii metalice i a obiedc1or straine, lipsa dcpla


sarii spirelor. lnf11 rarea, verificata a:;tfel, se rididi dea.supra rniezului mag
netic, pregatit in prealabil, la o distanta mai mare de<_:it coloana pe care se face
instalarea ei, manevdnd apoi asifel rnacaraua, ca axa infa urarii s.1. coincid11.
cu axa coloanei. Se coboara apoi infa!7urarile (linga miez se 3$<1.Za cea de joasa
tensiunc, apoi, peste ea, cca de inaltii tcnsiunc). Yn tirnpul montarii, trcbuie
urmarita cu atenpe a area infa urlhilor de inaWi tensiune cu capetele
orien
tate in partea necesara, cu prizele de reglare a ezate conform desenului auexat
fi
i
telmologice.
In figura 5.10 este indicata schema legaturilor (tn A pe partea de inalta
tensiune i cu prize reglabile; tn Y 0 pe partea de joasa tensiune). Dupa mon
tare, partea activa este supusa unei operatii de uscare, in modul aratat la
uscarea infa'jllr rilor.
d. Remontarea transformatorului
Dupa a!Samblart:a partii active, sint revizuite, reparate *i pregatite
pentru montare toatc partilc exterioare ale transformatoardor, adica: cuva,
conser vatorul de ulci, expandorul, radiatoarele, capacul, bornele,
comutatorul, instrumentele de mll.sura, robinetcle, rotile garniturile de
etan re etc.
- Um1eaza asamblarea transformatorului, constind din urmatoarele ope ra tii
principalc:
- montarea conservatorului Iii a expandorului;
instalarea garniturilor de etan are;
montarea radiatoarelor, rbbinetdor, rotilor;

ridicarea p11.r ii active i cobo;irea ei in cuva ;

- instalarea capacului. cu toate piesele remontate pe el:


.- umplerea transformatorului cu ulei i verificarea etan itlitii garni
turilor;
- vopsirca exterioara a transformatorului.
Uleiul pentru umplere trebuie sa fie pregitit in prealahil intr--o cantitate
suficienta, usca t i verificat chimic i electric prin :
- determinarea rigiditapi diclectrice (valoare minima 12.0 kV/cm);
- determinarea densitatii relative la +2.0nC (sub 0,89};
- detcrminarca punctului de inflamabilitate (minimum 140C) ;
- determinarea viscozitapi la +20nC (maxhnum 5E);
- dcterminarea aciditapi organke minerale a alcalinitl ii ;
. ,_ determinarea continutului de cenu;;l, impuritati mecanice;
- determinarea punctului de congelare (-l5C);
- de.tcrminarca tangcntei unghiului de pierderi dielectrice (tg 3 < 2%
la 200C).

4. lncerclrile transformatorului dupi reparare


Scopul acestor tncerdiri e::;le de a controla calitatea reparatiei ide a pre
ciza parametrii transformatorului reparat. Aparatele de mlsurat trebuie
::;1\ aiba clasa. de precizie 0,2 sau 0,.5. !n timpul incercarilor trebuie luate
toate masurile de NTS indicate in subcapitolul 5D. Spatiul unde se
efcctueaza
inclrclrile trcbuie sa fie ingri.dit, iar imprejur trebuie afi te plll.cute averti
zoare. Conectarea i deconectarea tensiunii la incercari trebuie sa fie facut3
cu manu de cauciuc
numai la comanda conducltorului tncerclirii.
tncerd.rile transformatorului trel>uic sa sc efcctu e in urm toarea
succesiune:
- misurarea rezistentelor de izolape a infalluririlor*;
- verificarea raportului de transformarc;
- verificarea grupei de conexiuni a infaJdrilor;
- verificarea rigiditatii dielcctrice a izolapei Ia frecventa industriaM*;
- tncercarea de scurtcircuit;
- tncercarea de mers in gol ;
- masttrarea rezistentelor infi,urarilor in c.c. ;
- masurarea unghiului de pierdcri dielectrice (tg 3) a infl or
bornclor (izolatoarelor de trecere);
determinarea raportului c2
Cao
a. Misurarea rezisten\ei de izolatie a
tnflturlrllor 1i a coeficientului de absorb ie
Reo/Ru;
Se soara:
cu megohmmelrul de 1000 V la infa rarile de joasa tensiune;
cu megohmm.etrul de 2 500 V Ia infa urruile de fnalta tensiune.
Efectuarea acestor mlsarlri estc cunoscutA elevilor de Ia di eiplina ,.M11sur ri electri<:e

111

Ji eJectronic:e".

112

'i

fiecare fnf urare


'i
Rezistenta de izolatie Sf! masoara tntre
masa
intre infa,urari
(v. fig. 5.11). Indicatiile mcgohmruetrului se
citesc dupa I5 i 60 s. Raportul acestor citiri,
Rsfll R 11, se nume te coeficicnt de abs01'1Jtje,
fiind unul dintre criteriile de stabilire agra
dului de umiditate a inU. urarilor. Valorile
masurthilor se compar11. cu cele indicate de
- tnfieprinderea constrtictoare.
Cocficientul de absorbtie trebuie sa fie
Fig.

nrea

-'.II. Moutaj peatru /mbu

istcnJei de izolri!ie a ln

f uririlor

transfo torului.

Ren;;!!: 1,3.

Rlf,

b.. Verificarea raportului

de

transformare

Se face p toate fazele i pe toate prizelc transformatorului. Pe


partca de inalta tensiune, unde nu se poate masura tensiunea de fw
(eonexiunea de regulll este d), se face masurarea tensiunii mtre faze
(U1 = ./3U1). Rapor
tul de transformare nu trebuie :;a difere de eel indicat de intreprinderca eonstructoarc cu mai mult de 0,5%.

Raportul de transformare se determina cu ajutorul montajului din figu


ra S.12. i valoarea sa se ohpne Hicind raportul intrc tcnsiunca fazei din pri
nlB.r !?i cea din secundar (mlisurata la bomele omoloage), la mersul fn gol
al transformatorului, trccind comutatorul de prize prin toate pozitille sale.
c. Veriflcarea 1rupei de conexiuni

Se face conform montajului din figura 5.13. Se scurtcircuiteazl bomele


A - a se alimenteaza bornele de inalta tensiune cu o tensiunc de 200
...
... 400 V, mburindu-se pc rind, tensiunilc intre bornele: b- B. b- C, c B.

cC.

Lu1ndu-se o anumita scara J>entru tensiuni, se traseazli. topogtama tcn


siunilor intrc faze de pe primar (triunghiul echilateral mare) cu virful
com pasului in B i cu deschider a b - B se traseau un arc de cere ; apoi
cu virful
compasului in C cu deschiderea b- C se traseaza eel de-al doilea arc de
cere; intersectia lor determina virful b al triunghiului tensiunilor din secun dar.
Tn mod analog, sc determina i virfnl c, virful a fiind suprapus pesteA. M!isurind
cu raportorul unghiul tX dintre doua laturi omoloage din primar i secundar (de
e.xemplu A - B i a - b) se determina grupa de conexiuni.

Fig. .5. 12. 1\lontaj pentru mlsurarea raportului de transformare:

...

v1

nc::::::t-.

v.

Fig. ,,13. Montaj pentru determinarea

Fig. 5.11. Topograma tensiuoilor.

grupei de coue:xiuoi a transformatorului


(conexiuni).

bnpartind aceast valoare a unghiului la 30 {grupa de concsiuni = ;.,)


Un exemplu al modului de deducere a grupci de conexiuni este redat in figura 5.14 ( /YS).

d. Verlficarea rigidititii dielectrice a izolatiei transformatorului


Aceasta inccrcare are drept scol? verificarea izolatiei unei .infa urari fata
de rnasii au fat de alte inf 1nan
a izolatiei intre spire par?le unei
aceJeia i infa urari. Proba se execut dupa trcccrc:a a eel putin 3 ore de la
umplerca cu ulei a tran.sformatorului.
Verificarea rigiditapi dielectrice a izolatiei sc face in dou feluri:
- cu tensiunc aplicati;
- cu tensi une indusi.
ln figura 5.15 este aratata prima metoda, fiind cea mai utilizata pentru
transformatoarele de putere din dotarea consumatorilor. Tensiunea de incer
care se aplidi in modul urm tor; se aplidi. brusc 50% din valoarea tensiunii
de incercare, apoi treptat, pina se atinge valoarea tensiunii de tncercare;
acesta se mentine un minut, .apoi se scade trcpta.t ptna la zero.
Transformatorul se considera bun, daca in timpul probclor nu sc produc
conturari sau str pungeri, care se manifesta attt prin zgomote caracteristice,
dt i prin oscilarca pronuntata a acelor aparatclor de mlsura.

:Fig. 5.15. Montaj pentru verif'icarea rigiditipi dlelectrice a izolafiei traasformatorului prio
metoda tensiunli apUcale:
lP - transformatorul de iuccrcat ; T - transforma.tor ridiciilor; AT o.utotransformator reglabil; E - eclator; R - rezi!:tl'lllt.\ de
protectie.

Fig. .5.16. Mootaj peotru IDcercarea 1D scurtcircuit a traasformatorului:


TR - trausformator trifazat reglabil; l TC, 2 TC - trausformatoare de curcat;

W1, lY1 - wattmetre; A


loc:crcat.

1,

1-

ampermetre; T P - transformator de

e. lncercarea de scurtcircuit
Se face cu scopul de a verifica tensiunea procentuala de scrutcircuit u,c%
pierderile in scurtcircuit P,r:.
Montajul este eel indicat in figura 5.16. Tcnsiunea aplicatli se cr te trep
tat, ptu.l dnd indicapile ampermetrelor ating valoarea curentului nominal.
ln acest moment se citeRC: tensiunea cle &:Urtcircuit Uac in V i P,c tn W
(prin metoda celor doua wattmetre).
TensiUfJea procentuata de scurtcircuit se determina en relatia:
(%] =
100.
U1c

(5.7)

IC

u.

Valorile masurarilor se conipara cu cele inscrise in fi tehnid. a


transfor ma.torului.
f. incercarea de mers tn gol

Se face cu scopul de a determina curentul procentual de mers tn gol 0[%]


i pierderile de mers in gol P 0 in W.
lTC
Montajul este eel indicat in
figura 5.17. Se aplidi tensiunea nominali!. pe partea de joas! tensiune,

.Cf.

bornele de inalta tensiune fiind in gol


(Ia un potential ridicat i deci incercarea se face cu respe<:tarea masu
rilor de NTS pentru instalatia sub
tensiune periculoasa).
Fig. 5.17. Mootaj pentru lncercan::a in gol
a uansCormatorulul:

31--if---Hf ----------------1

--=-1-t IJ.4-+-+-----

"J'P - transforma.tor de

lncercat; JTC
2TC - tra.ns(ormaloare de curent; 4 1, A
.111

1,

amperrnetre; W1, W 8
-wattmetrc.

Se citesc: valoarea curcntului lu;...... 11

+ 11 :t!!.

(media aritmeticl a
3
indicapilor celor trci ampermetre) i Po (prin metoda celor doua wattmetre).
Curmtul procentual de mers n gol sc detcrmina cu relapa:
i0[%] =

.!J! 100.
I,.

(5.8)

Valorile masurarilo1 sc compara cu cele din fi.p tehnica a transforma


torului.
g. Misurarea rezistentelor infquririlor in c.c.
Se face cu ajutorul puntii dublc TM11JS01a, punti universale Wheatstone.
sau prin metoda ampcrmctrului i voltmetrului.
Rezistt-.nta se masoarl\ pe fiecare inf urarc, pe fiecare fazl
pe fiecare
prh.'.
i.
Rezistcntclc infa urar;tor diferitelor faze pe a'ccla plot nu trebuie s1
diCere intTe ele, sau fat3. de datele prcvbu te de tntrepirnderea constructoare
cu mai mult de 2%La mlsurarea prin metoda amperrnctrului i voltmetrului (fig. 5.18) se
procedeaza astfel: se coatc rcostalul R2 se introduce R1; apoi se conec
teaza K sc stabile te valoarea curentului inlimitclc scalei at>arc tului (datoritA
inductanfei infA rarii transformatorului, apare o fntirziere de ordinul a
dtorva zed de sccunde in Ntabilizarea valOTii curentului iu circuit). Milivolt
metrul se conecteaza numai dup5. cc acul amperrnetrului ramine stabil, prin
cheia K1, in amonte 2 sau tn aval 1 de ampermetiU, dupa cum rczisten\a
inf 1r ii R:c estc Rs >.J,....,. sau R. < J,A., under...c estc rezistcnta
ampermetrului, iar ' rezistenta volmetrului.
Valoarca lui Rs este R ...... . Deoarcce masurii.rile dau rezistentele de
I
linie, se recalculeaza rezistentele pe faza ale infa urarilor R1 cu relapile:
- in ca:z.ul conexiunii Y:
in cazul conexiunii fl.;

(5.9)

Fig. !1.18. Montaj peatru miisurarea rezisteatei Jn c.e. a laf!Junlrilor traasfonnatorului:


1"P- transformatorul de inr.ercal; B- baterie; R 1, R 1- rezistcnte reglabile; K1-

co mutator cu doul pozi't].i; A - ampermetnJ ; "J V - milivoltmetru.

h. Misurarea tg 3 a
izolatlei inf..urlrilor

.-2-2DV.......,....___,

Aceasta masurare (fig. 5.19) sc efec


tucaza cu puntea SciUJring (a se revedea
"""
manualul ,Masurlri electrice
electroFig. -'.19. Montaj pentru determioarea
nice"). Puntea, avtnd t.ensiunca de 10 kV,
tg 3 Ia transformatorul de putere.
cstc utilizata numai pe partea de tnalta
tensiune a transformator ului. Tangenta
unghiului de pierclf!ri cli lec:trke (tg ) serve te drept criteriu pentru st.abi
lirea gradului de um.iditate a infaljnrlrilor. Aceasta nu trebuie sl depa asca
cu mai mult de 30% valoarea data de intreprinderea constructoare.
t. Determinarea

raportului

In afara de coeficientul de absorbtie Reo

Cs

c.

de t.g . un alt criteriu pentn1

RJI

aprecierea urnezelii infa ura.rilor U constituie i raportul capacitatilor Ia frecventele de 2 lii 50 Hz, adici Ca . Mburarea se face cu dispomiwl pentru co

c60

trolul umidita/ii, conform instrucpunilor de folosire a acestuia. Tnainte de


masurarea raportului
: , trebuie sa se masoare. rezistenta de izolatlc a

tnfa-

(,00

urlrH transformatorului, deoarece la valori rcdusc ale acesteia d.ispo?.itiwl


da erori inat:ceptabilc (spre exemplu, la tS M:.O, eroarea devine 10%: Ia
1MO utilizarea este interzisa).

C. M INILE ELECTRICE
Pcntru antrenarea diverselor utilaje tehnologice sint folosite: motoare
asincrone de joas.li lensiune pinli. la puteri de 100 kW i de medie tensiune
(6 ... 10 kV) Ia puteri mari, motoare sincrone (justificate numai pentru uteri
mari
functionare tara uri 'i UrA. grad mare de ircgularitate,
ex1stind
pericolul ie rii lor din sincronism), motoare de curent continuu cu excita.tie
seric, derivatie sau mixta).
fn cele ce urmeaza se vor analiza cxploatarea i repararea motoarelor
asincrone de joasa tensiune i a celor de c.c., ele fiind frecvent intilnite in ate
lierele sectiile intreprinderilor industriale pe care este autorjzat sl le
exploateze electricianul de intrepnere i reparatii.

'i

1. Exploatarea matinilor electrice


E:xploatarea corecta a m nilor electrice. consta in supravegbcrea
tncAl zirii 'j a incihcirii normalc, in curlitarea !li ungerea regulati, in
inlaturarea sdnteilor de la c:olector.

Zona conbolatl trcbuie extinsl pe intreg circ:uitul de forti (sisurantcle,


releele termice, conductoarele, Je turile clcctricc, cclelalte dispozH:ive cu
care este dotat respectivul circuit), dcoare<'.e Ia o"defectiuae pe circWt, moto
rul electric f$te &:os din funcpune.
Presupuntnd o alegere eorectl a puterii nominale a motorului, a s:ec:tiunii
conductoarelor a elementelor de protectie (s.igurante. rclee)* se impunc
c:uno tcrea unor probleme tehnico-ec:onomicc in exploatarea motoarelor
asincrone trifazatc.
a. Mentionarea valorii tensiunii, fn llmltele admise de norme,
Ia bornele motorului

siu1 - ffrt::u;

:!

in i!t :t ':t uf:: t!o! a

n
oc in punctul A(M. = M,11; s- s. ). Dad. tensiunea scade Ia rJt,
motorul
functioncazl in A' (cu o alunccare mai mare, respectiv eu o tuxaP,e mai
mici).
Dad tensiunea scade la U1, motorul nu mai poate funcJjona, deoarece
M.. < M,r,. In acest ultim caz, turatia scade la zero, m na intrA In regi
mul de motor cu rotontl calat (regim de scurtcircait) ceea cc dcterminA pro
tectia $1. actioneze pentru decuplarea lui de la rctca.
b. lnfluen 1radului de lncircare al motorulul uupra factoruful de putere
Regimul rral de inclrc:are a maiinilor electrice diCed mult de regimul
nominal, In sensul d1 puterea absorbitli. este mai midi dt>Cil cea pe:ntru care
f:le au fost dhnen iooate a: functiona, din cauza, pede o parte, a dificultlpi de
adapta puterea nominal a motoarelor elecbice la puterea nominalJ. a
utilajelor antrenatc de acestea (datoriti treptelor de putere' tandardizatc ale
motoarelor electrice), iar pede alt!i. parte datorit3. regimului de luc:ru
variabil al utilajelor.
In figura .5.21 este acAtat. modul de viariape a1 factorului de putere la
a re

(f

conexiunea d a infi;urarilor (cos tPA) cu incllrcarea motorului.

).din care

se deduce d., Ia sarcini reduse, factorul de putere este redus, impunfnd chel-

'

:)'i.;;.t

Fie. UO. VaO.tia euplulal acti.. cu

tenidUilell Ja 1110lonll atfDtroa trlfuat.

- v 1'1;.,
Fig.Hl.Vatlatlaractondllide pulert
:al motorulu..l asineron trifuat cu .!
draa

A se vedea cap. l al acestai m& aual.

117

tuieli pentru ameliorarea lui. Pen tru a imhunata1i silua tia, la motoarele
care functioneaza cu sarcini reduse, dar au fl.Se borne accesibile, cu tensiunea
infa urarii egala c;u tcnsiunca de lin.ic a rctdei, sc pot m.onta comutatoare
Yili se trece din .1in r in situatiile cind sarcina scade. In acest caz, curba
factorului de putcrc i i dcplaseaza maximul sppre valorile mici de sarcina
{a se vedea curba cos Y din figura 5.21).
c. lnfluenta gradului de incira.re al motorului asupra randamentului

-In figura 5.22 se ind.idi modul de varia c a randamtmtului cu sarcina


in doua variante: conexiunea in Y conexiunea in a a tnfa urarilor aceluia i
motor.
Maximul ranclamentului la c:onexiun a Y cste deplasat spre indn:arca
mica a motorului. De aici rezult!l. ca Ia sarcini reduse este economic (pierderi
miqorate) sa se comutc concxiunea infa urarilor motorului din a in Y, dadi.
exista aceasta posibilitate (motorul are accesibile cele f15e borne s-a montat
un comutator t:.{Y pe circuit).

2. lntre inerea motoarelor electrice

In scopul prevenirii unor dcraujamente sau incidente de exploatare in


timpul fum:tion1i.rii motoarelor electrice, electricianul de tura consemneaz:l.
micile defectiuni constatate in timpul serviciului sau i daca nu le-a putut
tnlat.ura din ca1.1ze obiective, le trece In caietul de sarcini ale echipei de inter
ven1ie, care executa revizia tehnid\ (RT) in timpul oprirli de scurta durata a
utila1ului ac iouat de respectiva ma ina electrica. Revizia tehnica se extinde
pe intregul drcuit dt: forta, tncepind cu tablonl electric din care se alimen
teaza circui tul.
Lucrarile care se executa cu ocazia unei revizii tehnice a motoarelor elec
trice sint:
- verificarea st!i.rii sigurantelor (patron, fuzibile, legaturi);
- verif.icarca starii releelor de protectie (rcglaj, borne, legiHuri) i a dispozitivclor automate;
- ver.ificarea starii conductoarelor (izola ia conexiunilor) ;
- cudl.tarea fll.rll. dcmontare a inelelor, colcctorului, portperiilor, inU. rarilor, precum i suflarea canalelor de vcntilatie in locurile accesibile;
- verificarca fixarii prin bnloane, !iuruburi ;;i stringerea piuli elor de Ia
fundatie. de la di.pacele, utud, de la mecani.smul portperiilor i de Ia insta
lapa de Iegare la pamint;
- verificarea transmisici mi dlrii
{)iaiba de transmisie a pinionului sau
cuplei);
- verificruea portperiilor i periilor
(rt>.glarea prcsiunii pcriilor, inlocuire.a celor
uzate, lduirca lor, reglarea distantei
dintre portperic i colector sau inel
colectm);
., -.....
verificarca
lagarelor
(lipsa
zgomo
tu1ui
0 0.2. 0,5 O,!l
1,0
I)"pn
a suprainclliirii lor, lipsa incepu tului
Fig. 5.22. VariaJia randamentulnim.oto
de grupare).
rului asincron tdfa7.at cu sarciaa.

11
8

Micile cle!ectiuni nercmcdiate la timp pot conduce la grave deranjamente.


La aparitia unui deranjament, trebuie sa actioneze elementele de protectie
ale motorului (siguran ele fuzibile sau releele electromagnetice la scurtcircuite
i releele termice la :mprasarciru).
In vederea unei intretineri corecte i a repararii corespunzatoare a mo
toart>1or sint prezentate in tabclele 5.2 i 5.3, principalele defecte ce pot ap!
rea la ma inile electrice asincrone i ]a ma!jinile de c.c., cauzele posibile ale
defcctclor i mod.ul de remediere a. a.cestora.
3. Repararea m inilor electrice
Tehnologia repar rii unei ma ini electrice aflata in exploatare\cuprinde
urmatoarelc faze importante:
- izolarea ei electrica de restul instalatiei, prin deschiclerca intrcruplto
rului (automat sau manual) i scoaterea patroanelor sigurantelor din tabloul
de forta. cu luarea tuturor masurilor de protectJc a muncii;
- desfacerea legaturilor electrice de la bornele ma inii;
- desfact>rea legaturi]or de transm.isie Ia utilajul antnmat;
- desfacerea piulitelor de pe prezoanele din fundatie;
- ridicarea cu macaraua depunerea motorului platforma c ruciorului
de transport :
transportarea lui Ia atelierul de reparatii;
- demon tarca motoruluj ;
repararea partilor componente defecte ;
rcmontarea ;
incerdlri:
reinstalarea motorului pe fundatie;
refacer<.>a legaturilor electrice i mecanice;
- ridicarea izoHirii.
a. Demontarea motoarelor
1\fotorul asincron trifazat cu rotorul in scurtcircuit. (Pentru identifi carea
pieselor componente se va urmari numerotarea din figura 5.25.) Succe
siune.a operatiilor e:;te urmatoarea:
- se scoa te pana 1 din loca ul de la c:aplHul arborelui ;
- se de urubeaza uruburile 1 i se sc:oate dipacelul exterior 3;
- se de:;;urubeaza :;;uruburile 4, apoi se scoate scutul 5 de la capUul de
actionare impreuna cu inelul exterior al rulmentului 6;
- se scoatc inelul exterior al rulmcntului cu role, batindu-se u r
cu ciocanul de jur imprejur prin intermediul unci piese de cupru sa11
bronz, pe suprafata laterala;
- se scoate inf'lul interior al rulmentului tmpreuna cu dip celttl
interior, cu ajutorul unei piese pentru extragerea rulmentului de pe arhore
(dispozitiv
cu ghcarc);
- se desfac uruburilc 7 i se scoate (:apota vcntilatorului 8;
- se de;;urubeaza uruhurile 9 i sc scoate scutul 10 de pe scaunul sau prin
batere de jur imprejur;
- se scoate din stator rotorul impreun cu scutul, ventilatom1 exterior eel
interior i se pun pe o capra ;
1.19

TABELUL 5.2

Prillclpalele deraujameDte fi modul'lor de remediere 1a motoarele electr.ice asinqone trilazate

Deraajameate

Ca uze potibile

RCJDediui

Motorul nu porneftc

fntrcruperea circuitului de fort': 0 fazl a Se verificA cu la.mpa de control sa.u cu ohm


stntorului estc lntreruptl sau o legii.turl exte- mctrul fl se rest&bilo legltura
rioarl este dcsflcuti

Statorul are curcnj.i inega.ll pe cele trei f11.ze,


i&r motorul nu porn c

Una din cele trei faze. ale statorului este le- Se controleazll. sensul bobinei

Motorul pornCfle greu fn gol; se rot tc cu


vi redusll.

Conoxiunilc sta.torului :'lint legate in Y In Joe Se refac lepturilo


de .6.

:Motorul capiUA vitezl, dll.r cureutul fn stator


pulseazl tare; rotorul fi sta.torul se lucllzest: motorul produce un zgomot anormal
-

La rotornl rn colivie cxistl o dezlipire a uncia Sc tautll. contactul defect fi se refac:e lipitura,
ao.u a mai multor bare de lo. inelul de scurt
clrcuitare

Motorul nu se poate lnclrca; curcntu inegali


in stator : in sarcini se oprefte brusc

Scurtcircuit lntr-una din bobinele stn.torului, Se Jnlocuiesc bobinele defecte cu altele noi,
sau sc relJobinea:z:ll. statorul
san lntre doul bobine invecinate

Motorul absoarbe bruS<: un curent mult 1nai


mare

S-a. intrerupt o ra a

Motorul a.hsoarbe la pornire


mare

curent prea

Cele trei perii slnt scurtcircuitate sau existl Se cautl defectul


scurtcircuit In rezistenta de porn ire, pc ul
timul plot

cu jumltate

Scurtcircuit fntre doul perii

Motorul porue,tc numai in gol


din vited
Motorul prczintl
tftnllinne

\In

accentuadl cldere de

gatil. cu ca.petele invcrsa.te Ia montajul Y

tatorului

fi se refac
legii.turile: se detennid fnceputurilc
sflr
turilo fazelcr

Se depisteazl faza intrer11ptl

circuitul

Se verific1 circuituJ

sc stabile,te

se remedi&P.l

fi se fnlAturl deCectul.

Rezisten rnfl\lurlrii sa'1 caz de porn ire mari; Sc verificl. cu ohmmctrul valoarea rezisten
circuit ll'ltrerupt ln rotor
telor: se tnllturl lntremperea rotoricl

Turatia motmului s:c:ade In sarclnl ; curent


pulsatorig m stator; statorul se tncll.zqte
UQr; dacl. sarcina crqtc, turatia moto
rului $C&de brusc Ia jumltatc
Periile sclnteiad; unele perii fi annl.buile
lor se !ncil.lzesc excesiv

Miezul de fier al sta.torului este supralncll.lzit


uniform, cu toate elL sarcina n1olorului nu
deplfep pe cea nominalll.

Uoa dln llt rlrile rot.ornlui C!lte i:ttreruptli.l se Vt'li'ifictl. cu ampetmetl'Ul faza fntretuptl:
fi rotorul lucreazl ln doui fa7,e; una diu "" re.< ta.bilc-o{l(e 1egll.1ura sau so tegleazl.
perii are contact slab
pe iile
Periile nu se mifel liber in portperii sau nu Se nleo.g perii de dimenaiuni pfltrivite, so
slnt fl.efuite: inelele colectO&re au a,qperitll\,i. finiseu.J. inelele; se regleazA presiunea de
au loviturl : perillo nu preseazA auficient
con tact a periei
asupra inelclor
Tenshmea. re\elei este ma.i mare decrt cea no- Se aduce tensiunea Ia vaoarea oqmioalA: se
minll.lll; scurtcircuite locale lntre tolele sta- ezecutiL repartifia miezului statoric
tnrului

La pornirea motorului apare un cere de foe


Ia inelele colectoare

lulele oolectoare tl periile slut !mbtcsite cu' Se htiAturil. scurgerea. de ulei; so refac legl
uiei:rotor
este tilntreruptll.
unapornire
din leglturile din- 1 turUe lntn:nJpte
tre
reoltatul de

Motorul vlbreazl tn" timpul f\Ulc1ion.llrll

Rotorul, cuplajul sau ,alba de transmisic


Se remcidiazl a.ceste cauze mecanice
dezechilibra.te; deplaaaroa bobinajului rotorului; fundatia au oste suficient de rifidA

l.agll.rele

se tncllzesc

sln\1

peste lbnitele admisibilel

Inelele colectoaro se u&eazA intcns, neuni


form

Perillo
perii

min:i

110

uzeuil foarte intcna


diferitO

de

1nclele co1ectoare slnt lmblcsitc cu praf de

-------------------------------

Debitul uleiului de "Dngere este i.nsuficient sa.u Se verificl. dacl inelele de ungere corespund:
de proastA cAlitate; jocu1 dintre fusul arboreluij se verificl nivelul uleilllui: se rq1eazl jocul
c.uzinep e.'lto prea mic
dintrc arbpre p cazilltlti

pte-1gleasl
Se montead perii corespunzltoare;
presiuuea de contact

Periile ll!nt necorespundtoare (prea tari) ;


siunea pe inole oste prea mare; s-.u moutat

la So lmbQDiltAtesc r.ondi iile de


lntretlncre a perii, pulbere de metal, nisip
r.tc.
; cureutul
inelelor
fi se
curAt.
mai des:
se colectoare
este repartiza.t
neunifona
lntrc
pcrii;
calitatca
controload.
fi se remediazl presiunea
de
perii
lor
este
neco
l'eS
piiD
Zito
a.re

se re

contact a periilor pc inele


Se produc strll.puu1eri ale izolafiei

PltTunderea. de praf 11i umiditate tn mcJtor; Se usucl fi se sufli motonsl cu aer


aparitia puntllor de curent din pulbero de comprima.t; se fae reparatiile necesare
clrbuite ti. cupru do Ia perii; it.ola.tia llllbl
trm.itl.

Prlncipalele deranjamente i modul lor de remed.iere Ia motoarde Pleclricc de curent continun


Deraajawente

Cauze poibile

Rcntedif;r i

Motorul nu porne te
futreruperea circuituhti de fortlt; :uplu mare Restabilirea. L:ircuitului, mic ora.rea cuplului
Ia. porn ire; a znre gre iUl a periilor; couta.ct r.arcinii; rep: ratia m.llorului in functie cle
slab la perii sau Ia reostatnl de porn ire: ar tipul defectului sla.bilit.
derea uneia sa.u a mai multor bobine din rotor
Formarca de scintei pe colcctor

Montarea gre it11. a periilor {nu sint pe a.xa Eliminarea cauzclor constatate, dupa depis
neutrA, !lint prost lefuite, presiunea. neuni-1 tarea lor in totalitate
forml!. a periilor); colectorul rugos, rnurdar,
ovalizat : izolatia ie!?iti!. dintre lamelele co
lectorului; polaritatca gre itl!. a
polilor au
xiliari; scurtcircuit in 1n.fll urarca. polilor
au
xiliari: contact slab !ntre inf!!.:;rurarca indu
sului i colcctor; pozi1ia excentridi. a rotorului
.lntre poli din ca.uza \IZUrii lagll.rclor; dczli pirea
legllturilor echipotenliale s:u contacte
slabe; contact intre bobinele polilor .:>i corpul
motorului; bll.taia curelei; fixarea slabll. pe
fnndatie
I

l----

Incalz.irea colectorul
ui

Perii necorespunzlltoare;
ezarea
gre iUl alfnlocuire.1. periilor; coredarea. pozijiei lor;
periilor; ve.ntilatia colectorului este insufi- imbunat.atirea ventilatiei
cientl!.

fncltlzirea rotorului

Supralnc:Arcarea. ma inii, tcnsiunea maritll., ex- Se climinll. cauzele, e reparll motorul


cita.ri puternicl!. Ia o vitezll. red usa; scurt- functie de tipul defectului constata.t
circuitarea uncia sau a mai multor sectii ale
jnfil. urli.rii de excitatie; scurtcircuit 1n inm!}urarea. rotorului; perii prea. late ; umezirea
tn!l!.-:;urll.rii rotorului.

in

tn .btrea l!Oiilor principali

. Liplia reosta.tulul de reglaj: conectarea gre

Montarea reostatului; reconectarea bobinelor:

tii. a bobinelor de excitalie (de exernplu:

Inloc do Iegare& lor In serie s-a.u lega.t In


de- rivatie); scurtcircuit lntre
spirele
oxcitaJiei; tu area. de excitatie wneziti;

repararea inductorului ,i ur.carca lui; co-


.rec:tarea ventilatiei

ventilaJie insuficien
---

--" '-

lo !
" ""
t: !

. 1

fncilzirea polilor auxiliari

Suprabl(:!rcarea mBfinii: conectarca grcpti al Idem (c:a tn cazul lncl1lzirii polilor principali)l
pc1.1llor .auxiliari; inflfurarca polilor 011tc umezitll.; ventila c insuficientA

-1
VitCJ:i anonnali de rotatie a rotorului

-1
:Motorul vibreazlL fn timpul func1ionlrii

Debitul oleiului insuficieont sau uecorespun zAtor Sc rcri:CicA da.cli. inelele de ungerc sfnt bunc;
calitativ:
jocul
!ntre
fu!lul
arborelui fi se schimbil uleiul : se rectificll arborele tri
="' lllczead. cuzi11eL-ul: se scbimbil. rulmentul;
cuzinet este prea mit:: murdil.rirea lasiL
relor; rulme11tul este murdar 11au u ; cu se .rectificl transmisia
reaua de transmlsic e nc prea fntiosl.; ,Uba
de transmisie prea micl

Saprabtclllzirca laglrel.or

I
Schema de conectare gre Jitll. i polarilatea gre-1 Depi11ta.rea c:&uzei fl corectarea situatiei
fltA 11 polilor; tnclrcarea anormalA a motornlui; ten iune de &lhnentaro anorma.lll.; pozltia gre,iti a manetel rcostatuh1i

I
Se rem.ediazA cauzclc de ordin mcc:anic, din
Rotorul, c;uplajul sau piba de transmisic slnt exteriorul motorului. Pcntru defectelo din
de.zechilibrate ; deplasarea bobinajului
roto interior sc face rcpararea motorului conform
fn
capitolul
'
(C3)
rului; dclormarea san montarea incorectl. a. cclor indicate
c:urelei de transwisie; clescentrarea cupJa.l '
jului motorului cu mecanismul antrenat; fun..
da1ic necorespundtcare: scurtcircaite t11'tre!
Aplrele lollfuririlor

i9

20

Fig. 5.13. Sectiuoe priDtr-un motor asincrontcu:rotorul in scurtchcuJt.

se dcsface urubu117
se scoate ventilatorul exterior 12:
se desfac. umburile 13 i se extrage capacclul exterior 14;
se scoate scutul 10 prin batere de jur imprejur cu un ciocan prin inter
mediul unei picse de metal moale;
se scoate inelul de siguranta 1:1;
- se demonteaza rulmentul cu bile cu ajutorul presei;
- se sceate d\p celul interior 16; .
- se desface urubltl 17 i sc scoate ventilatorul interior 18. urnbul 19
(de Iegare la plhnint) i urubul20 (de imbinare a carcasei) nu se demonteaza.
Motond asincron trifazat cu inele colectoare (v. fig. 5.2-4).Succesiunea
operatiilor este unnatoarea:
- se scoate pana 1 din loca ul de la capatul arborelui;
- se de urubeaza uruburile 2 i se scoate c5.p1kelul exterior ,'J;
- se de urubeaza uruburile 4, apoi se scoate scutul 5 de Ia capUuJ de
actionare, impreuna cu inelul exterior al rulmentului 6 (inclusiv rolele);
- se scoate inelul exterior a1 rulmentului cu role, battndu-se U>r cu
cio canul de jur imprejur prin in tcrmediul unei piesc de metal moale, pe
supra- fata laterala;
_
- se scoate inelul interior a1 rulmentului impreun (sau separat) cu dp5. celul
interior. cu ajntontl unei picse cu gheare;
- sc dcsfac uruburilc 9 i se scoate capota ventilatorului exterior 10,
dupa demontarea culiei tcrmmale a cablului rotoric;
I
-- se descbide cutia inelelor colectoare 11, se desfac uruburile 12 sc
scoate blocul porlpP.rH 13;
- se desfac uruburile 14
se scoate cmcea suport 15 i cutia inclclor
colectoare, apoi se scoate scutul 76 de pe scaunul sau, prin batere cu cio
canul de jur imprejur ;

124

Fig. .5.2i. Seqiune priotr-un motor asincron cu rotorul boblnat.

-toare
-

se scoatc rotorul 19 din stator, impreuna cu scutul, cutia inelelor colec


i ventilatorul exterior:
se desfac cele trei legaturi teiminale 17 ale bobinajului;
se deplaseaza inelele cole<:toare 18, folosindu-sc filetul interior al hsc
i
inelelor;
se scoate inelul de siguranta i se trage afara buqa 20;
se de urubeaza !lurubul 21 i se scoate ventilatorul exterior 22;
-- se de umbeaza uruburile 23 i se scoate afara capacelul exterior 27;
- se scoate scutul prin batere cu ciocanul;
- se scoa te inelul de siguranta 25 i buc 26;
- se deroonteaza rulroentul cu bile, cu ajutorul unei piese de extragcre
i prin intermediul unei piese defier moale, gaurita pentru a proteja cablurile
de ie ire ale rotorului.;
- se scoate dipacelul interior 24;
- se desface urubul 7 i se scoate ventilatorul 8 cu ajutorul unci piese de
extragere. $uruhul 28 (de Iegare la pamint) i rubtll 2g de (imbinare a
carcasei) nu :;e demontea7..a.
e Motorul de curent continuu (fig. 5.25). Succesiunea operatiilor este
urmatoarea:
- se deroonteaza ventilatorul independent 1 prin dcsfacerea uruburilor 2
(ventilator existent numai la motoarele de mare putere);
- se demon teaza aparatorile colectowlui 3 prin dc uruharea uruburilor
4;

- se desfac legliturile electrice care vin din stator la port.perii;


- se scoate capacclul exterior 5 prin demontarea uruburilor 6;
- se demonteaza scutul 7, prin de urnbarea. uruburilor 8 i prin lQvil'ea cu un
ciocan, prin intermediul unei piese din metal moale, de jur impre.iur;
125

- se demontead crucea portperiei 9 prin deJ?urubarea uruburilor


10 i apoi a suporturilor portpcriilor 11, prin dcsfaccrca uruburilor 12
(subansam bluri care m acest moment se afla pe scutul dcmontat anterior);

12
6

- se scoa te pa a 1v din nu tul (canalul) de pan a d Ja capUul arborelui ;


- se scot aparatorile 13 prin de urubarca uruburilor 1.7;
- se demonteazli clipacelul exterior 16 prin esfaccrea uburilor 17;
- se scoa te scu tul 18 de la capatul de acponare prin dcslacerea ru- hului 19,
impreuna cu cama a ruhncntului i a rolel<JI' ilaca este un rulment cu role,
sau singnr, dad este un rulment cu bile;
- sc scoatc inclul cxteTior al rulmentului cu role din alezajul scutului,
batindu-se u r cu ciocanul de jur imprejur, prin intcrmcdiul unei piese din
cupru sau bronz, pe supr.tfata laterala;
- se scoate rotorul 20 din stator, impreunli cu rulmentii de la capetele axelor
capacelelor interioare, ventilatorul interior, colectorul !ii se a,a:a . pe capra;
- se demonteam rulmentul 22, dupa ce a fost scoasa siguranta 21, cu
ajutorul unei piesc de extras rulmenti, demontare .ce poate fi fnsotita i de
extragerea cll celului interior 23 ;
- se demontea?li. inelul de siguranta 24 !ii se extrage inelul interior sau
rulmentul cu biHi 25, separat sau impreuna cu cAplicelul 26;
- se scoate inelul de siguran a 27 i sc dcmonteaza ventilatorul 28
prin d urubarea urubului 29;
- se extrage coledorul 30 de pe arborele rotorului, dupli. operatia de
. dezlipire a bobinajului rotoric de Ia stegulete. cu ajutorul unci prese, care se
prinde de gli.urile filetate ale butucului colectorului;

Fig. j.25. Sec:tfune printr- motor de cureut continuu.

- se desfac leglturile statorului;


- se dcmonteaza polii principali 31 i polii auxiliari 33, prin de urubarea
ruburilor 32 i 34.

In cele de mai suss-au prczentat toate operatiile necesare unei demontlri


complete. De multe ori, remedierea defectului nu reclami decit o demontare
partiala: in acest caz, succesiunea opcra iilor ramtnc aceea i, pina Ia punctul
unde se considcra. necesara demontarea. Demontarea i montarea motoarelor
electrice au o influenta foarte mare asupra calitatii functiQnarii motorului
reparat, .ccea ce i.tnpunc o aten ie deosebitll o utilizare corecta i cores
punzatoare a sculelor pentru fiecare opentie in p rte.
La remontarea motorului, operatiile se vor executa in sensul invers de
monUirii.
b. Repararea plJ111or componente ale
motorului electric asincron

Repararea infqurirllor. Bobinajclc pot fi reparclle fie prin Yebobinare


completa, fie prin lt locuire Par#al4. Repararea prin inlocuire partiala este

economica
asigud. o buni calitatc, dcoarccc o marc parte a bobinajului
original este pastrata. De multe ori insa, inlocuirea partiala nu este posibila,
zona defecta fiind extillSl i atunci se jmpune refacerea in intrcgime a bobinajului.

La rebobinarea unei rna electrice este nevoie sa se stabileasdi caracteristicile bohinajului vechi:
-felul
hema bobinajului;
- pasul numarul de crestaturi:
-numarul de conductoare tn crestUurl ;
- numarul de bobine de sectii pe bobina ;
-numarul de spire pc sectie ;
- dimensiunile crestliturii, bobinei, conductorului;
-forma i dimensiunile penei ;
-iwlatia crestaturilor i a r lor frontale;
-lungimea miczului de fier ;
- izolatia suportului bobinajului;
- dimensiunile bandajclor, amplasarea lor i numarul de spire din fiecare;
- izolatia sub bandaj ;

- dimensiunile capetelor de bobina.

lnainte de inceperea rebobinarii, pachetul de tole trebuie sa fie examinat


cu atentie, iar crestaturile sa fie debavurate i curatate de prclf.
Bobinajele statorice i cele rotorice se rep-clra in mod difcrit, de la caz Ia
caz, dupa modul in care s-au executat de intreprinderea producltoare to.
Cunctie de posibilitatile de care dispune atelierul de reparatii. Motoarele de
medie tensiune sc rccomanda sa fie trimise spre rebohinare Ia intrf!prinderile
produciUoare sau specializate tn acest 5cop. deoarece repararea inflJrlrilor
<le medie tensiune este foarte dificill. in crestlturi trebuind sl nu cxistc spatii
de aer tntre conductoare, ele favorizind strapungerea i7.olaf..iei.
Bobinajul statoric. Sint mai multe procedce de rcbohinare, dt..-pinzind de.
construc ia crestaturilor Ia o tensiune a ma nii de ptn la 500 V:
- procedeul tragerii sau coaserii (crestaturi inchise);
-J>rocedcul a zarii J>rin istm (crestaturi deschise .sau semideschie).
12
7

Procedeul tragerii {coasersi). Sc confectioneaza teci izolante dinpr pan


de 0,2 mm grosime obtinute prin infA urarea pe doua pene de lemn a mai
multor straturi de pre pan, capa.tul pre panului se lipe te, iar dupa uscare
se scot penele. BobineJe simple ale infa.,uriirilor intr-un singur strat sc impart
in functie de pozitia partilor lor frontale fa.ta de stator tn: inferioare (a<licl
cele ale ciiror parti frontalc sc indoaic spre partea opusa rotorului)
supe
rioa.re (adica cele ale' chor plrti frontale se a!i3.zl dt mai aproaJ>e de rotor).
Pcntru inla urarea atit a bobinelor iuferioare cit i a bobinelor superioare
se folosesc bloane speciale din lemn de fonne potrivite.
blonul se a za in interiorul statorului, fixindu-se <:U ajutorul penelor.
Pentru a putea fi scos, dupl inffi. urarea bobinei, blonul se face demontabil,
iar, in plus, la partca inferioarl sc cxccutl o canelura in forma de coada de
rindunid, in care se introduce o l,anl cure.c;Jmw.Aloare.
Dimen.cdunile bloanelor trcbuie sa corci;pundl dim.enSiunilor bobinelor
vechi. Tecile curate se introduc tn crestaturile statorului,. curatate in prea
Tt>.cile bobinelor inf.:rioare trebuic sa fie putin mai scurte declt ale
clabil.
lor superioare.
lnfA urarea trebuie sl !nceap!i cu bobinele inferioare dupa a .area
,a blonului rcspcctiv. Pentru a putea a za conductoarele in crestatura
intr-o ordine determinatA, se a 1.A in cr t tnr pcnc de lcmn, care au
Hifimea egala cu latimca interioara a tecii izolante, iar inlUfimea egal3
cu diame trul conductorului cu izolatie. In afara penelo1 de lemn se a i
i cite un rind de tije metalice care au diametml egal c.u diametml
conductomlui izolat, iar intre pcncle de lemn se introduce izolatia dintre
rinduri, daci este cazul. Modul de a zare in crestUur!i a penelor este
redat in figura 5.26. Pentru a zarea conductoarelor, se scoate tija
respectiva i in locul ei se introduce capUul conductornlui care e >le tras
prin trcstaturl de dtre muncitorul care stli. in partca opusll. a statorului. In
ttmpul tragerii, conductorul se intinde pe
toata lungimea, dadl. spaliul permite; daca nu, el se a ..a in spirale. Dupl
ce a fost a zat un strat de spire, toate tijele metalice se scot. Pentru bobi
narea strat.ului urmUor de conductoare, se scoatc pana corespunzlitoare
i in locul ei se introduce un strat complet de tijc metalicc i proccsul de tra
gere continui prin scoaterea succt siva a tijelor penelor pina la bobinarea
completa a crestlturii.
Dupl a zarea tuturor bobinclor inferioare, par
tile lor frontal.e se izolcaza cu un strat de plnzrt
llicuita se leagl sau se tnfa a cu o banda de
bumbac.
Bobinele superioare se bobinea?li ca
cele in
ferioare, cu deoscbirea c1 plr\ile lor frontale uu se 2 -C::;:;; f
indoaie lateral, ci tree direct de la o crestatura
la alta.
Procetleul eozi.rii prih istm. Bobinarea se
poate
facelaintr-un
strat desautoledoua
sc
u tilizeaza
yo chctcle
care straturi
au crcstatura
deschisa sau scmiinchisl Ia care deschiderea ist
mului pcrmitc trccerea u a a conductorului.
llobincle se executa de obicei de forma
trapezoidal! sau de forma unui hexagon neregulat
alungit, .Pe

Fig.

,.26.

Umplerea

cra-

tAturi fnaintea bolmlrii:


1-panl de lcmn; 2- pa

na crcstlturii; 3 stator: 4 - izola e Jntre


rladari ; 5-tcacl.; 6-tijl
mctalicl;

bloane de lemn (fig. .27). Pe


blon se executa hobinelc tnf drii
dintr-un strat. Jzolatia cresU.turilor
sc face cu un strat sau doua de pre
pan sau pfll?.ll uleia t . peste care se
1

aplicl carton electrotebnic. tnainte de


a zarea infa urarii, in crcstaturi se
a aza izolatia de crestatur!i sub form!\
de tcaca, ale clrei capete trebuie sa
iasa tn afara crestliturilor pentru a
preveni deteriorarea
conductoarelor
care se introduc prin istrn. Dupa
a zarea tuturor conductoarelor, ca
pctclc izolatiei Ia crcstaturi se indoaie,
acoperindu- e reciproc tn crestatmii.

Fig. :5.27. blo:me pi!!ntru tn umrea prin


procedeul a ed.rii prin istm!
1-miez: 2- t:lrti aterale

Dupa aceea se bat penele de lemn care inchid crestatura, avind grijaca sub
ele sa :;e monteze in prealabilizolatia corespunzlHoare. Par tile frontalc ale
bobi
nelor
se inclreaptl!., se i7..oleaza i e le.'lga cu nur sau banda d bumbac.
ln
figura 5.2.8 se arata schematic modul de dispuncre intr-un trat (a) i in
doua straturi (b), pcnt.ru tensiunea 220/380 V, a infa urarilcr prin proce
deul a z1irii prin istm.
Pentru toate tipurile de infa urari, dupa terminarea bobinarii i inchiderii
crest:Hurii, infa urarea e imparte in trei p rti care se leaga intre ele in serie
sau in paralel, astfel incit sa formeze fazcJe in{a udrii. La capc dc cclor trei
grupc de hobine ;;e lipesc conductoare de ie re care se leagd la bomele cutiei
de borne, avind grija.sa se marcheze inccputul i sfir tul fiedirei faze.
Bobinajul rotoric. Motoarelc asincrone trifazate pot avea rotorul bobinal.
sau rotorul in s'curtcircuit.
In cazul rotorului bobinat, rebobinarea poate fi executatli fie cu hobinc
preformate, dnd fiecare sectie a infa urarii este compusa din mai multe con
ductoare i bobinarea se executa i ca cea statorica, fie cu bare, cind fie
care bara formeaza o ectie. Barele de rotor se a za in cr.estaturi dinspre
partea frontaHi. a rotorului, crestaturile ale fiind incliise sau semHnchise,
istmnl nepermitind trecerea barelor pe easupra. Latura din crcstatura se

3.
2

a
I

Fig. '5.28. SecjiWle scbematlcl printr-o crcstiltunl cu istm:

129

11 - intr-un strat; b - in doul straturi: l, 2 - r.atlon


r.lectrotehnic de 0,2 mm in trei straturi; 3 -- wnductoarc; 4 - carton
eleetrotelmic
de 0,1 mnt.

izole:W. cu htrtie bachelitizata, iar pllrtile Crontale cu band:l llcuitl, peste


-care ,;e infl :l banda de bumbac.
In pirple (rontale, barele sc izolcaU cu banda de bumbac, o dat sau de
dou:l ori. Dupii executarea plrtilor frontalc ale infl,ur3rii, pe capetcle barelor
se pun mufele se execut! toate cbnexiunile.
In eazul1'otoarelor tn scurlcircuit, reparaiea este mult mai u arl decit Ia

;i:d::a: u1

fa t7ilind :r!,:r: t

':p :lineljed r:u!:

.circuitare: cupru sau aluminiu.


tn cazul folosirii cuprului, barele de rotor noi, confecponate dup:l dimen
.s
iunile celorvechi, se hat in crestiturile rotorului debavurat, uscat
desprl
fuit. Inelele de scurtcircuitare, confec"Ponate din bronz, se leagll cu harcle
prin lipire cu aliaje de lipit tari, sau prin sudare cu cupru fosforos, folosindu-se
electroz.i de dl.rbune.
In cazul folosirii aluminiului, colivia care se formeazi serve tc slmultao

t = ! !!t

r ;i J:c! :ic: ?ia: r::l

el i:

bar3.-incl se curl se incllzq.te cu lampa de lipit pinlla -400-SOO"C, tem


peratura
cfcctueazl
Hpirea
printr-o simpll
a vergelei
de aliaj Ia
de care
lipit,seavind
urmiitoarea
eompozitie:
cositoratingere
63%, zinc
33%,
alu. miniu o4% (sc prczinta sub forma unor vergele de 6-8 mm dia:metm
200- 2'0 mm lungime).
Locul care se lipc te trebuie s1 fie orizontal, iar dupl umplere, prisosul
<Cie aliaj sc lndeplrteazl.
Modificarea bobinajclor la motoarele asi.ncrone. ln atelierele de reparat
motoare e1ectricc din cadrul tntrf1lrindcri1or industriale pot aplrea urmA.
toarele situapi:
-rebobinarca motorului prin tnlocuirea matcrialului conductor (din
-cupru in aluminiu);
-rebobinarea motorului prin mod.iricarea secP,unii eonductorului;
-rebobinarea motorului pentru o altl tensiune.
Rebobinarea motorului prin tnlocuif'ea materialului conductor. Deoarece
rez.istivitatea aluminiului este mai mare deett a cuprului deci densitatea
de curent admisibilll este mai micl, ar trebui ca la aceleafi caracteristici aleo
motoru.lui sectiunea conductorolui de aluminiu sl fie mai mare dectt a celui
de cupru. Cum tnsl pachctul de tole este acelafi, adiel dimen.<tiunile crestA.
turilor nu pot fi schimbate, rezultl ci i numlrul de conductoare, lungimea
$i secP,unea noului bobinaj de alum.iniu trcbuie sl fie egale cu cele ale
bobina jului de cupru initial. ln acest caz:

R.u

Pc.

Rcw = 0 0283 Rc -= 1,63 Rc.,


0,0175

in care:

R,., este rezisten

conductorul!li de aluminiu;
Rc. -rezist.enta conduetorului de cupru ;
P..u -rezistivitatea alum.iniului;
Pew. -rezistivitatea cuprului.
130

(5.10)

Deoarece tn regi.mul nominal de functionare caracterizat prin curentull.


sc dezvoltau tn infl 1trarea de cupru pierderile Rc. iar incllzirea trebuie
sa fie aceea i. rezultl pentru inftl rarea de aluminiu curentul nominal:

r:

I,.,.,=

VR,., I.e.-R.

0,188I,.c-.

(S.lt)

Tensiunea rlminind aceea. i. rezultli cli. puterea nominal!\ a motondui P.


va fi mai m.ic:l dedt cea inipali, cu circa 21,2%; de asemenea se indutl
tqte factorul de putcre al manii.
Rebobmarea mctondui prin modificarea su.Jiunii coMutloNflui. Este folo
si aceast modi1icare in cazul in care nu .se dispone de un conductor cu
secfiune identic, ci en o sectiune mai mi<:l. Atunci sc pun mai multe conduc-

fn i : u:! !! re ;._

culeazi cu relatia:

d;

elr i : l t::!u::-

j, [mm),

(5.12)

unde
.
d este diamctrul conductorului initial, flri
izolape.
E.umplu. Moterul a l011t bohlnat c lnl c.:mductor C'G d = 1,6mm.'Tlacl au se dispune de un
aacmeaea conductor se pot ft1losi.:
- doul coDductoue In paralel: d - :;: a.I.:J mm:
- trei conduetoue to paralel:

r.-

0,95mm.

Rebobitu rea motorului pentru o alta tm.sitme. Puterea viteza mafiaii


trebuind sl d.minl ne.schimbate, de asemenca i concxiunea (Y sau .6.), se
procedeazl aslfel:
- se iau datelc infli iurarli inipale: nu..Wul de crest:aturi ale statorolui z.
nu.lllirul de eonductoare tntr-o Crestaturi nt sectiunea eonductorului s,
pasul de bobinaj y, numlirul crestliturilor pe pol
faza q;

- se determin!i raportul tcnsiunilor K =

TJ

U' fiind tensiunea la

care trebuie rebobinat motorul, iar U tensiunea initialll., mlsurate fntre laze,
In V:
- acest raport se inmult te cu numlirul initial de conductoarc din
cres. titur.l pentru a obtine nudrul nou de conductoare din erestAturl:
n=
=Knc;
- se recalculead: I' = ;
-se recalculeazl sectiunca conductorului: s' =

-j-

Exemplu: Un motor asincron tril&zat ailus renk"11 robobinue ue caracterit : 18 W;


:Z800 rotfmin: 220/380 V; 5,6Jl;J.j A; CO.f'- 0,8. Trebuie rebobinat pcntna teaalUIIoa de
V, Dupi.
demontatcastlcl:
Hu IDisurat: z = 21, n., = 2 + 31; s 0,78mm1; y .s 10, f-=
1.
C&leulul
se electuead.

+ 1,3231;;;;;

K= "" 1,3;

380

s'

;OL

(80 =2 X 10); l' ,...,. = 2,.:JJt;


1,.1
11; O,S.:J mm.

0 78 = 0.'9 mm 1, adicA
1,3

131

Impregnarea i uscarea bobinajelor. Exista mai multc proced.ee, dhtre


care c1tam:
- impregnarea prin imersiune (cea mai larg raspindita i care este
prezen tata tn continuare) ;
- imfrregnarea sub vid.
Modul de impregnare se alege in functie de clasa de izolatie a motorului i
de conditiile de mediu in care va functiona acesta. lnainte de impregnare se
sufla cu aer comprimat uscat, pentrn a se indep ta orice urm.a. de impuritati
Dup aceea, se executa o operatic de preuscare pina Ia o temperatura de
l20C, timp de citeva ore, in functie de marhnea pieselor, intr-un cuptor
special Apoi sc las sa se raceascli. pinli. la 40-60C, pentru cvitarea aprin
derii lacului de impregnare. Se introduc statorul i rotorul in baia cu lac de
io1pregnare, in a fel incit sa fie complet cufundatc in lichid. Dupa
timpul ceru
t de tehnologia impregnarii se scot, se las3. sa se scurga
surplusul
de lac
i apoi se introduc in c11ptor.
Uscarea in cuptor se face in doua etape:
-mentinerea la temperatura. de 80"C, timp de 2-5 ore pentru evapo
rarea solventului ;
-uscarea propriu-zi.sa Ia temperatura 120-190, timp de 10--16 ore,
in functie de izolatia i destinatia motorului.
Impregnarea sub vid este mai efici ta deoarece lacul patrunde mai bine
in interstitii, dar necesWI. instalatii de obtinere a vidului, care sint costisi
toare i cu care in general sint dotate intreprinderile constructoare de ma ini
( i nu atelierele de reparatii).
Repararea inelelor colectoare, a portperiilor a periilor colectoare. Inclelc
colectoare ale motoarelor asincrone cu rotorul bobinat pot prezenta u z:rnli
toarele delecte:
- suprafata rugoasa, murdara sau ovalizat3;
- inele scurtcircuitate din cauza murd riei i a prafului de drbune
depus pe butucul izolant;
,
- contactc imperfectc tntre bobinaj i barele de legatura ale inelclor;
-izolatie distrusa prin conturnarea izolatiei i punerea la masa a partilor
conductoare.
Pentru inliturarea defectelor se procedeaza Ia:
- strunjirea i lefuirea suprafetei de contact;
-refacerea contactelor, cu stri.ngerea corecta a uruburilor de contact;

- schimbarea
izolatiei dupa demontarea
dnd se constata o punere la masa.

inelelor in cazul conturnlirii aces- teia sau


.
Fixarea portperiilor trebuie bine facuta, dooarece slabirea lor da na'tere
Ia vibratia periilor, ce dauneaza bunei functionari a inelelor colectoare. Tre
buieinlaturat jocul dintreperie i caseta (normal acest joe este de 0,1-0,4 mm
in sensul rotapei i de 0,2-0,5 rom in sens transversal).
Periile trebuie sa calce cu toata suprafata pe inelul colector i trebuie sa
fie lefuite dupa curbura inelului colector cu ajutorul unei hirtit sticlate, cu
marginile ei tndoite in jos pentru cvitarea ruuirii muchiei pcrici.
Presiunea periilor pe inelc trebuie sa fie aceea i la toate periile, verificarea
facindu-se cu dinamometntl fixat pe degctul de aplisare al portperiei.
In cazul
degradarii
mari agrafitat;
periei, G
accasta
se schimbll.
cu alta nouaMde
aceea!li
marca
(K = carbon
=- grafit;
EG = electrografit;

=
=

grafitat).

i32

metal

e Repiuarea arborilor. Principalele defecte care apar sint:


-incovoierea arborilor ;
- uzura {usnrilor ;
- uzura canalelor de pana ;
- deteriorarea
capetelor de
arbore;
-fisurile.
lncJreptarea arborilor se face
Fig. .29. lndreptarea arboriiM cu ajutoi'UI
cu ajutorul flacarii oxiacetilefllclrii oxiac:etilaaice.
nice in fclul urmUor: se a a
rotorul cu capetele arborclui pe lagare provizorii din lemn captu ite
cu
subcositor, in a fel inctt sensu! de indoirc sa fie in jos. Se a aza
capatullusului nn comparator cu acul indicator Ia zero. Apoi, cu un brenner
(arzator) potdvit seindl.lze,tefusul cainfigura 5.29, pe oportiunede 2.0-40mm,
pina cind acest.a capat3. Ia locul ioclhit o culoare vi iniu descbis. Durata
inclilzirii nu trebuie sa dcpl asca un minut. Datoritl indilzirii se accentueazi1.
incovoierea
constatat
Ia comparator.
Apoi la
se las3.
sa se raceasca
incet., timp fusului,
iJ,l carelucru
el sc
indreapUi,
lucru constatat
comparator,
al clirni
ac revine Ia zero, apoi trece de zero, indicind masura in care fustd s-a stabi
lizat. Daca nu s-a lndreptat suficicnt, se repeta operatia de incilzire pc o
portiune vecina.
Repararea fusurilor uzate se poate face fie cu instalatii speciale de cromare,
fie prin ind\rcare cu sudurli cu arc vibntc.1r, de dHre un sudor specia1izat
in aceast3. opera ie.

Canalele de panl se reparl prin indirearea lor cu sudura apoi prin fre-.
zare, in ateliercle mecanice ale intreprinderii.

e Repararea lagirelor, scuturilor 'i carcaselor. Motoarele asincrone pot


avea Iapre cu rulmenti sau Iagace de alunecare. Rulrnentii cu bile se repara
rar;
ca ei
fie inlocuiti
altii noi,trebuie
atunci dnd
dintre
ineleindicat
i bile este
depA.
te sa
0,1-0,3
mm. Lacuinlocujrc
avutejocul
in vedere
urma toarele considerente ;
- montarea trebuie sa se fadi. fari deteriorari sau deformari ale cailor
de rulare, fara in epenirea bilelor sau rolelor;
- trebuie sl se fadi. curltirea tuturor suprafetclor interioare ale lagl rului
ungerea lorcorespunzUoare regimului de functionare:
- nu trebuie sa se lase jocuri axiale radiale peste valorile indicate;
- fusurile pe care se monteaza rulmentii trebuie prelucrate foarte
precis; dac3. rulmentul se monteaza pe un fus conic, oval sau cu o
stringere prea mare, acesta se va dilata, va anula jocul de montaj va
produce, in func tionarea motorului, griparea iar daca fusul are un
diametro prea mic, rol
mentul va aluneca, conducind Ia o uz rl accelerata a fu ului, insotita de o
indilzire puternicli i de distrugerea sa.
ta lagarele cu alunecare se pnt ivi urmll.toarele defecte:
- ml\rirea jocului dintre fus i cuzinet, in care caz se inlocuic,te compozitia cuzinetului ;

-aruncarea uleiului din lagar, dat.oritA inelelor de ungere prea u oare


calita ii necorespunzltoare a garniturilor u montli.rii incorecte a lagirului
(jocuri prea mari)_.

'i

13
3

Scuturile sc pot sparge


atnnci, in func ie de gra vitatea defectului, elc
se schimba sau se repara prin sudare.
Carcasele, in afara sparturilor, mai pot prezenta ovalizari sau conicizari,
care se inUI.tur prin stnmjire.
Ecbilibrarea rotoarelor
Rotorul unui motor electric poate prezenta:
- un dezechilibru static, cind centrul de greutate al rotonilui tn timpul
rotatiei este deplasat Ia o oarecare distanta fa 3. de axa sa derota ie (fig. 5.30,
a).
ln acest caz, as11pra rotorului ac ioneau o fort3. dezechilibrata q. care tinde sa
scoata rotorul din pozitia de echilibru;
- un dezechilibru dinamic, cind centrul de greutate se afla pc axa de
rota ie, dar in rni care apare un cuplu de forte (fig. 5.30, b).
.
Pentru inl3.turarea oricarui dezechilibru estc necesad. echilibrarea ro
torului.
Echilibrarea statici. In figura 5.31 se indica dou3. metode de echilibrare.
Daca. rotorul este deplasat <lin pozi.tia de echilibt:n static, dup3. citeva osciHiri
el revine, indicind in acest fellocul in care estc dezechilibrat.
Echilibrarea dinamicli. Se executa cu ajutorul dispozitivelor mecanice sau
.electrice de echilibrat. In cazul folosirii dispozitivului electric, principiul echi
librarii este urmatorul: in timpul rotirii, rotorul provoadi. oscila ii ale reaze
melor pe care sint fixate lagirele. oscila ii care sint transmise unci bobine
-ce se afla in cimpul magnetic a1 unui magnet permanent. Se produce astfel
o t.e.m. care estc amplificatl i transmis3. unui voltmctru i unui dic;pozitiv
stroboscopic. Valoarea dezechilibrului este cititi la voltmetru. iar locul aces
tuia este indicat de dispozitivul stroboscopic.
Echilibrarea se face fie prin indepar
tarea de material din corpul rotorului.
prin gaurire (la rotoarele mici), fie prin
aplicarea unor greuHiti de echilibrare
in locurile special prevazute in acest
scop, prinse in uruburi sau prin sudare
Q
(la rotoarele mari).

-+--,-

c. Repararea pirtilor componente ale


motorului electric de curent contlnuu

Q b
Fig. -'.30. Tipuri de dezecblllbru:
a-

static; b - dina.m;c.

,.,
"Fig. !5.31. Metode de constatarc a deze
chilibnlrii staticc:

.a-pe rigle eutit; b- pc discuri; l ro tor; 2 - rigiA cutit.

134

Repararea tnf"urarilor. La ma inile de


c.c. pot aparca defecte atit in inB.
urarea statorului (de excitatie) cit i a
rotorului. Dupa depistarea defec tului
se procedeaza la scoaterea bo binajului
cu
inregistrarea
prealabil a
caracteristicilor in.fa urarii vechi. dupA
cum s-a indicat Ia repararea infa url
rilor ma nilor de c.a. Se 'trece apoi la
rchobinarca fie a rotorului, fie a stato
rului sau la amindou . dupll situatia
dt fcctarii.
Rebobinarea rotorului. Sectiile tre
buie refacutc dupll d]mensiunile icon-

ductoarele sec Hlor originale, iar izolatia trebuie sa fie de aceea i calitate i
,grosime ca i cea veche. Rotorul ma!iinilor de c.c. poate avea:
-infa!iuTare huclatl ;
- .. infa urare ondulatl.
_
ln ambele cazuri executarea sectiei se face pe ma ini de bobinat, cu aju
torul abloanelor. Conductorul care vine spre blon trebuie trecut in prea
labil printr-un dispoz.itiv cu role, pentru a fi bine intins i indreptat. De asc
menea, pentru a pastra forma dreptunghiularl a sectiei, lucru ce face posibila.
a ezarea ei in crest!turi, secpa trebuie bine intinsa, deoarecc conductoarcle
sectiei slab infa urate sc vor impleti i nu vor mentine forma dreptunghiularn
a sccpei Sectia sau bobina executata se scoatc de pe blon i sc leaga in
citeva locuri cu o banda de bumbac a zata in crestaturile blonului inainte
de bobinare. aJ?Oi se izoleaza cu izola\ie de tipul sectiilor vechi ale ma inii.
lndoirca cticl noi. dupa forma celei vechi, se exeeuta en ajutorul a doua
scinduri de lemn i nu cu piese metalice. Dupa aceea se acopera cu lac i se
usuca in aer sau cuptor. lnainte de introducert>A'l lx>binelor pc rotor, se executa
opera tiile :
-curatirea crestaturilor de praf san impurita i:
-incercart'.a suporturilor infa ur1irilor i a colectorului cu ajutorul megohmmetrului, pentru a se vedea dadl. nu sint puneri Ia masa;
-verificarca lamclelor colectorului pentru a con:-;tata prezenta scurtcir-
cuitului intre ele (cu megohmmetrul) i inlaturarea lui;
- vcrificarea lipsei de bavuri a crest turilor, eventual pilirca lor;
- izolarea crestliturilor cu izolatie in forma de teaca. din canon
electro- tehnic.
T..a a ezarea bobinelor pe rotor se introduc mai intii partile inferioa.re pe
distanta pasului polar; p1irtile superioa're ale acestor bobine rlimin provizoriu
nea zate in crestaturi, dcoarcce sub cle trebuie a zate manunchiurile infe
rioare ale altor bobine. Concomitent cu a zarea seqiilor sau bobinelor in
crestaturi, inhc stratul inferior i eel superior al pl'lrtilor frontale se a za
izolatia dintre straturi. format din bcnzi de carton clectrotehnic.
Dupa a ea tuturor sec iilor in crestaturi, capctelc din afara ale
tecilor
izolante se indoaie i in crestaturi se introduc pene din lcmn (daca acestea
sint prevlzute in constructia rotorului) i se trecc apoi la a ezarca capetelor
secti1lor in loca urile lamelelor de colector sau steguletelor. fnainte de a a!
1Ua in loca uri capetele superioare ale bobinelor, este neccsar s3. se constate
suc cesiunea corect a inccputurilor i sfir iturilor diferitelor sectii cu
ajutorul lampii de control. Dupa a zarca tuturor capetelor de bobina in l
urile de colector. infa urarea se mceardi la scurtcircuit inlrc spire, inainte
de a fj lipi de colector, cu ajutorul unui electromagnet cu circuitul magnetic
deschis.
Lipirea capetelor infa urllrii la colector se face cu rotorul oblic, pentru
a nu pltrunde in interiorul bobinajului aliajul de lipit topit. Aliajul estc de
cositor, iar decapantul este colofoniul.
Rebobinarea inf ririi polilor. Rebobinarea inf urllrilor polare incepe
cu confectionarca bloanelor, ale diror dimensiuni s-au determinat la scoa terea
bobinelor <.le pe poli. Elc trebuie sa fie suficient de mari pentru ca bobi nele s!l
intre pe poli dupa izolarea lor. La capatul conductoarclor bobinei care se infa
ara, se lipc te o lama de cupru cositoritli., ce se izoleaza fata de toate spirele
bobinei cu tub uleiat i se pmtejeaza cu o. banda de carton eleetro tchnic
contra cventualelor deteriodri in tiinpul hobinllrii.
lnfi rclfea bobinei se executa ca i cea a sectiilor bobinelor rotorului,
adica pe dispozitive de bobina-re. Spirelc se infa ara in rinduri, numarul spi-

13
5

relor reducindu-sc trcptat pentru a da bobinei o forma conici. Spirele in rin


durile bobinei sint prinse cu ajutorul unei benzi in serpentina, care este a
zata pe fundul suportului, inainte de inceperea bobinlrii (fig. 5.32). lnf u
rarea bobinei se executa intr-un singur sens. Pentru ohtinerea polaritatii dife
rite a pclilor Ia legarea lor in serie, se le ga inceputul unei bobine cu ince
putul celeilalte. Bobina infa urata, impreuna cu tubul din carton elcctrotehnic
montat pe ablon inainte cle ho1liuare, se izoleaz1l. cu banda de bumbac, apoi
se usucl i se imprcgneaza cu lac. La ma inile cu cxcitatic serie, bobinele
de excitatie (polare) se crmf ctioneaza din conductoare cu sectiunea molt mai
mare decit la cele cu excitatie derivatie i au numarul de spire mult mai mic.
In timpul confectionarii bobinclor polare trebuie executaHi cu griji izo
latia capetclor i a trccerilor de la un strat Ia altul. deoarece, inaceste locuri,
asupra izolatiei acf.ioneaza fie tensiunea totala a bohinei, fie o mare parte
din ea. Fixarea capitului interior al bobinci se face ca in figurn 5.33, a. Pe
capitul conductorului 1 se cositore te o bucata de tabla de cupru subtire 2,
care se acopera cu carton elcctrotchnic J. Aceasta terminatie este l>ine pre
sata de catre spircle infa urarii ce se bobinea?.a deasupra. Pentru lipirea legi
turii dintre poli. la capatullegatudi se face ochiul 4.
Fixarea capatului exterior se face ca in figura 5.33, b. ln figura 5.33, c
cste reprezentata fixarea ultimci spire a bobinei cu ajutornl henzii d l>umhac
5 care preseaza ultimul strat al inf urarU.
Verificiiri neccsare In faza de montaj a manii de c.c. Aceste vcrifidiri
sint necesare deoarece de mnlte ori se executa gre it legaturile la polii auxi
liari i la cei principali. Verificarea const din: determinarea polaritl ii polilor
principali i auxiliari, a legaturilor dintre ei, a legaturilor infa uztrUor de
excitatie, a inf uriirilor de compensare.
.
Determinarea polaritiiJii politor sc efcctueaz3 cu ajutorul acului magnetic,
prin alimenlarca irifa urarii polilor (rotorul fiind scos din stator) i aducerea
ac ui magnetic in dreptul polilor. Dupa indicatiile acului se dctermina
polaritatea fieca.rui pol. Succesiunca polilor principali (notati cu litem mare)
i a polilor auxiliari (Qotati cu litera midi.), pentru sensul de rotatie al
motorului de Ia stinga la dreapta (privit motorul dinspre partea opusi cuplei),
trebuie sa fie:.N- n- S- s etc., iar pentru sensul de rota ie de la
drE:apta la stinga: S- n- N- s etc.

3
2

1
Q

Fig. '-32. Schlta IDflfud.ril


bob!Del polare:
1 - suport bobinA; 2con ductor; 3 -- bandl de
con
solidare.

136

Fig. ,,33. Schilt. Cixlrii c:apetelor bobinelor polare.

'

Verificarealegtiturii intre fnji4Urar


1olorici i cea a Jolilor auxiliari sc face prin
metoda inductiel, controlind polaritltile.
Leg:itura intre
inf urarca rotoricl i cea a polilor auxiliari
,
o2
cste realizat:i tn acela i mod, indiferent de
1
sensul de rotatie a m9.llinii sau de regimul ei de
Jntosurare
func ionare (motor sau generator).
pol o xl1iar
Pcntru verificare se realizeaza montajul din Fig. .5.34. Montaj pentru verific:a
figura S.34 i ptin conect:iri i deconectlri sue- .rea Jept...il dintre infiturarea
rotoric:i ti cea a polilor
f;esive ale intrcruptorului K sc determinl
E _ bateric: K _
la hornele D1 i D1 Rezulti o monopo1ar: .,,ypolaritate inversa, deoarece aiD]Jerspirele de
lucru ale polilor auxiliari sint de sens contrar ampen--pirelor rotorului i deci
executarea legaturilor se face la polaritatea de acel i fel (ca in fig. 5.34).
Ve1ijicarea polaritiflilor periilor. Cunoscindu-se sensul de rotatie al ma!1inii
'*i avind detcrminata polaritatea polilor principali, se poate stabili polari tatea
pertilor. Se utilizeaza urmatoarelc procedee:
- excitatia ma!1inii se alimentca?..3. cu o polaritate data. La perii se leaga un
voltmctru de c.c. cu zero Ia mijloc i se da prin oc o invirtire a rotorului in
sensul de functionare. Dupa sensu! deviatiei acului aparatului dupa modullui
de Iegare se poate stabili polaritalea (fig. 5.35) ;
,
- se stabilesc dona puncte a i a' pe colector, cain figura 5.36, intre doul
perii succesive pe colector, de polaritate difcrit"a., la distantA. ega.ll. Cu un volt
metro se masoara tesiunea intre a a'. Cu un intrcruptor se conecteazl
deconecteazi cxcitatia m inii la i de la o sursa de tensiune mica, obser
vindu-sc sensul deviatiilor acului voltmetrului. Daca Ia conectare deviatia
este in sensul pozitiv al scalei, iar Ja deconectare in sensulnegativ, J;>Unctul a
are polaritatea +. iar punctul a' polaritatea -. In acest caz periile
1mediate.
mergind pe colector in sensu! invers sensulni de rotatie, vor avea polaritatca
punctelor a i a' (fig. 5.36).
e Repararea ledorolui. Defectele des intilnite la colector sint;
- suprafata ru oasi, murdara sau ovalizata;
- scurtcircuite mtre lamele:
- canelare defectuoasa;
- mica dintre lamelele colectorului cste ie ita deasupra lamelelor;
aumia:ri:

tntreruplUor polaritatea
mili-;roltmetru.

P---.....

Fig. !I.U MDDtaj pentru veri


fic:area polaritifii periilor:
V - voltmetru de c.c.

Fig. !1.36. Deteraulaarea polaritiJU pedOor pdll


puacte de mlaurl pe colector

E - bateric: R - reostat.

13"1

- lamelele slnt pose la masi;


-lamelele colectorului au foe;
-lmnelele sint arse.
Remedierea acestor defecte se executA. dupl cum urmeazi:
lo. cazul colectoarelor cu suprafetele rugoasi, murdarl, sau o..alizati se
strunj te colectornl in stare rece i se e(ui te cu band! sticlati. Aceste

r fre7 a:td ti :; rs!_ r Jd r :Pf


C:
fuire, sa intre in bobinaj, se infl>aiti rotorul in hirtie se leagl cu
sfoarl. Dupl obtinerea !;uprafctei lustruite, colectorul se curl\l i se aspid cu
:: ip:J:st1

aspi ratoml (in eel mai r!l.u caz se sufli cu aer comprimat). Apoi se execntl
cane
larea micei dintre la.mcle cu cirli!;f! spcciale, pentro a indepirta pilitura meta
lic:A. dintre lamele.
Cind defeetul consti in scurtcircuitarea lamelelor, mai intii sc determinl
cele scurtcircuitate cu ajutorul unci Iampi de control, care nu trebuie sl se
aprindi cind electrozii ating d.ou!l. Jamt>Jc vccine. Scurtcircuitcle cxterioare
intre lamele sc inl!l.turl en ajutorul unei pinze de fcristclu, sau cu un clrlig
special. Dacl scurtcircuitul este in interiorul colectorului (din cauza deteri
rlrii conuriloc izolante, sau cind colectorul are o punerc interioar!i la .m.asi).
colectorul trebuie demontat, reJierat
remontat, operapi care trebuie sa.
fie flicutc de intreprindecea constructoare, sau in ateliere specializatc.
Dacl defectul colectorolui constl In canelare defectuoasi sau In ieflrea
lamelelor izolante deasupra lamclelor de cupru se executa. canelarea corecta
cu clrlige specia1e.
jocul lamelelor colectoare se poate com;tata dacJ., la lovicea lamelclor cu
ciocanul (pcin intermedin! unei piesc de metal moale), unele dintre lamcle
se deplaseazl. ln cazul acestui defect, lamelcle se pot fixa prin strlngerea
1
0
:
udci
:acu

*i

ie

::i

l : o !i J

ul =o !J

00

griji. ca inf3!;urarea rotorului s1 fie protejatl prin pilei de az.best.


In cazullamelelor arse trebuie demontat colcctocul, operatie recomandatl
a fi executatil in ateliere spccializate sau de catrc intrepcinderea construc
toarc.
e Repararea inelelor colectoare, pcriilor, portperillor,lagirelor, carcaselor
etc. precum i ecbilibrarea rotoplui se executA in acel i mod ca i Ia
mafina asincronA.

4.incerclrile m"finilor reparate

ln aiara verific!irilor de pe parcursul reparirii, amintite tn subcapitolele


anterioare, ma nile electricc sint supuse dupl remontare inainte de a fi
duse la locullor de instalare. la urmUoarele probe (date mai jos).
a. Verlflcarea exterloarl ,1 a stlrii generale a mqlnli

138

b. Misurarea intrefierului dintre rotor

'i

stator

Masurarea se face cu aparate speciale, in 4-8 punctc diametral opuse.


sa difere fata de media, egala cu semisuma lor,

Valorile
-cu
mai obtinutc
mult denu trcbuic
10%.

c. Masurarea rezisten ei de izola ie a infifurarilor

Sc masoara dopa cum urmeaza:


--pi
-pentru motoare asincrone cu Uno.. ;?:: 1 kV sau P"""' ;?:: 50 kvV, cu
megohmmetrul de 2 500 V;
- peutru tnotoare ;;t.sincrone cu U.,.,. < 1 kV, indiferent de putere i
pen tnt motoarele de curent continuo, cu megohmmetrul de 1 000 V.
Rczultatclc masura.rilor nu sc normea;-;a. Valorile obpnute nu trebuie ins;i
sa fie mai mici dedt 70% din datele de catalog. In lipsa lor se rccomanda
formula:
U[VJ
R 1, ----=-..::.-.--[Mil].
(5.13)
1000
P[kVAJ
100

d. incercarea rigiditi ii dielectrice a infa,urarilor


sau proba cu tensiune mariti alternativi 50 Hz

Se aplidi o tensiune sinusoidala cu j = 50 Hz, izolatici infa urarii care


sc inccardi, fati'i. de m.asa, I a care s-au lega t eelclalteinfa urari ce nu se supun
probei. Valoarea init-iaHi a tcnsiunii de incercare nu trebuie sa depa easdi
jumatate din tensiunea nominata de incercare, iar variatia ei trebuie fa.cuta
in trepte.
Timpul de incercare este de 1 min, iar timpul de cre tcre al tensi11nii de
inccrcarc
de la 0,5
v,,., sela valoarea
prcscrisa
trcbuie sadefie incercat
de minimum
Reducerea
tensiunii
face treptat.
Di.spozitivul
poate10fi s.o
trusa.
e. Misurarea rezisten ei ohmice a infa uririi motoarelor

Se aplidi infa urarii de excitatie a motoarelor de c.c. Iii fazelor 1nfa u


rarilor motoarelor de c.a.
Rezultatele ob inute nu trcbuie sa difere cu mult mai mult de 2% fata
de datele initiale de catalog. Proba se executa cu montaje de puncte de c.c.
f. Prob:J. de mers in gol

Estc ncccsara P.cntnt determ.inarea comporU\rii diversdor parti compo


nente ale ma inii. tn aceasla perioada se controlcaza indilzirea divcrsclor
parti, functionarea stabiH1, comutatia la colector, fnnctionarea periilor, unge
rea normalii i se masoara vibratiile lagrlTclor care nu trebuie sa depa easca
0,06 mm pentru motoarele cu turatii de 3 000 tfmin i 0,1 mm pentru cele
cu tura tii < 1 500 t/m.in.

g. Proba de mers in sarcinl

ln ateliercle de reparatii, unde de regulr.


ou exist5 standuri de probl adecvate, se utili
zead doul metode:

= :Ci ::e: = :a,;;otorului.

e Metoda de frtai electromapetici constA. in

! U: :td -c: atf r:w.


U:t
C
11ig. ,,37. Moruajul melodei'
de tnclmne utilldall a
DtOto

drept frind. La acest _motor de c.c., bobinajul


polilor principali i auxiliari est.e modificat

/:g V':nt: :.nf: :;:rJ; d: o i v en:r:iJ

polariUti de sensuri contrare, iar rotorul este


inlocuit cu un cilindru gol de otf"l, cu un intrefier
de 2mm.
Curentul de excitatie al frinei sc reglea in' limite Jargi cu ajutorol unui
reostat. Drept cuplaj se poate folosi un universal de strung montat pe arbo
rclc frinci.
Tn vedcrea probelor, m.otnrul de lncercat se cupleaza cu frina se conec
tead Ia retea. Sc regleazl curentul de excitatie al frinei, alimentat de grupul
motor-generator, treptat ph cind curentul in motorul de lncercat atingc
ruluJ electrlc (d, B,C fazde
infi,Jurlirii statorice).

: ir:clm = !k d:S dS:p: H1i J

r; :S iX:re n:U i

i se creeazl un cuplu de frtnarc care echilibreazl cuplul activ al motorului


inccrcat).
Metoda de lncircare artificiall. Sc alimenteazl statorul motoruJui de de
incercat cu tensiunea nomina Ia., iar dupl ce acesta ajttnge la turatia no:f l= r: c:: : az! ; z;;f nc r;
valoarea nominall (montajul este redat in figura 5.37).
La pornire setnchideintreruptorul1 i se aduce comutatorul2 pe pozit]a a.

f:rr! c=::tu1 nr !;n!: :;

:!\Iat:
;: ;an
: : !u ; i;:, t:Ce;. : = er
i variabila R i se scurtcircuiteazl faza dcconectatiL
Metoda poate fi folosita. attt la motoa.rele asincrone c:u rotorul bobinat,
cit i la cele cu rotorul in scurtcircuit.
ln cadrul probelor de mers in sarcinA se fac din nou Yerifichile de Ia
punctul j . in plus, ridicarea caracteristicii de reglaj al vitezei.

D. MAsURI DE PROTECTIE A MUNCII I DE


PREVENIRE I STINGERE A INCENDIILOR

1. Miisuri de protect;le a munoii


ln ma:rea majoritate, accidentele cc survin tn loatarea. tntre nerca
repararea ma nilor electricc se datorcsc neglijente sau lipsci de atentie.
a evita aceste accidente l'e impune in mod dcosebit Ia o disciplinl. a
personalului de exploatare prin respectarca normelor de exploatare a utilaPentru
140

jelor i a echipamenttdui electric, a norrnelor de protectie a muncii i PSI,


precum i ,prin folosirea unor mijloace de protectie corespunzatoare opera
tiilor efectuate de catre acest personal.
Atit timp cit cchipamcntul electric se afla in exploatare. cele mai frecvente
accidente se dat.oresc electrocu rii. Actiunea curentului electric asupra orga
nismului omenesc are ca efect provocarea de traumatismc cxternc (arsuri.
ruperea tesuturilor, orbirea etc.) sau interne (tulburari ale sistemului nervos,
ale functionarii sistemului cardiovascular i ale respiratiei).
Accidentarea unei persoane prin electrocutare se poate produce in urmA
toarele conditii :
- cind persoana atinge concomitent doua t>Jemente bune conducatoare de
electricitate, intre care exista diferenta de potential electric (de exemplu
atingerea a doua faze, atingerea unei fa.ze i a p:imintului etc.):
- atingerea cu picioarele a douli puncte de pe sol, aflate la potenpale clectricc
diferite, in apropierea unei sc::urgeri de curent in pamint;
-atingerea conductorului de nul, intr-a portiune neizolata. cind reteaua este
dezechilibrata
dnd apar diferente de potential intrc nul i pamint.
Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare. pe durata exploatirii nilor
electrice se iau urm1Hoarelc mas uri de protectie:
-Manevrarea echipamentului de pornire a ma nilor clectrice cu ac io nare
manuala se executa purtind manu i electroizolante. tn cazul instal3rii
dispozitivelor de comanda in locuri cu umiditate se vor folosi manm;;i, iar in
fata accstui echipament sc instaleaza platforme E>lectroizolante (gratar de
lemn cu izolatoare suport).
-La motoarele electrice protejate numai prin sigurante i care nu au alte
clemente de separatie in fata acestora, inamte de inceperea oriclrei lu crari
pe circuitul de forta, se vor demonta aceste sigurante. folosind m3nu i
electroizolante i -in locuri umedc - i o platforma electroizolanta, iar
in locullor se vor monta capace de s.iguranta fara fuzibil, vopsite in ro
..
In cazul in care elementele de protcctie electrica ale motorului, se gasesc
'in alta im:apere, in mod suplimentar se va deconecta cablul de alimentare
de la bornele motorului i se vor asigura conductoarele acestuia cu degetare
de cauciuc.
- Corpurile m inilor elcctrice i cele ale echipamentului din
circuitul lor de forti trebuie sa fie legate la pamint.
Bomele inf urarilor i cuti le terminate ale ma inilor electrice trebnie sa
fie inchisc, astfel incit s5. fie itnposibila ridicarea capacelor flra a demonta
piulitele.
- Elementele in rotatie trebuie ingradite sau protejate de aparatoare
{inele colectoare, curelele de transmisie, cuplele. ventilatoarele, J>3rtile des
chise ale arborilor etc.).
- l.zolarea. electrica a circuitului de forta. de pe care urm.eaza a se demonta motorul
electric, incepe prin oprirea motorului, verificarea lipsei tcnsiunii, realizarea
unei separatii vizibile, care se va bloca, iar pe dispozitivul de actio nare
(heblu, intreruptor etc.) se va monta un indicator de interziccre: ..Nu tnchidqi!
Se tucreazii".
- Este interzis a se lucra Ia conductorul de legare la pamint atit
timp dt motorul functioncaza i alimentarea. lui este conecta .

- La motoarele electrice se pot executa lucrari i pe baza de


instructiunc
tehnidi interna. Accasta insa nu exclude luarea tuturor
mburilor
tehnice
i organizatorice
care sint neccsare pentru asigurarea deplinci sccuritati a
personalului.
- Scoaterea placilor avcrtizoare i repunerea in funcfiune a motoarelor
se vor face numai dati in registrul sectiei respective s-a consemnal faptul
ca lucrarea s-a terminat, precum i numelc persoanei care a comunicat acest
lucru.
- ln scopnl prcvcnirii personalului de exploatare asupra pericolului de
atingerc a pieselor aflate sub tcnsiune, in vecin1tatea accstora se afi eaza
inscriptii san J>lacarde specifice; pentru ficcare fel de tensiune i curent se
vor utiliza nota iile prevazute in nonnative.
e Pe parcursul executa.rii reparatiei manilor .electrice pot aparea noi
cauze de accidentare atit prin electrocutare, cit ide ordin
ncelectric:
-J.ampile i scule1e electricc portat ve pot provoca electrocutari prin
folosirea unor <:onductoare necorespun?Jitoarc, prin lipsa legarii Ia centura
de pamintare i prin existenta unor dclectiuni tehnice ce pot aparea la ele.
ln cazul Hlmpilor clectrice, metoda cea mai sigurA. de protectie este utilizarea
tensiunilor de 24 V i 36 V. ln cazul sculelor electricc portativc, care lucrcaza
cu tensiuni de 120-220 V. securitatea muncii este asigurata prin constructia
i calitatea scule1or. De accca, este necesara verificarea lor periodica, iar uti
lizarea lor se face folosind o fi a de contact ce se racordea intr-o pru.a cu
contact de Iegare 1a pamint;
- printre accidcntele de ordin neelectric cc pot interveni in procesul repa rarii ma
inilor electrice, se citeaza: lovituri, striviri, intrarea in ochi a corpu rilor str1ine
pc timpul sufl rii Ctt aer comprimat sau a canellrii sau strunjirii picsclor,
arsuri provocate de metalele topite din timpul sudarii sau lipirii. intoxicatii
<-'11 substante de Jlcuire
vopsirc etc. De aceea, se impunc ca in
atelierele de reparat echipament electric personalul sa cunoasca m surile de
protecP,e
a muncii specifice tuturor operatiilor locului de munca i sa le res
pecte cu strictete.

2. Misuri de prevenire fi stingere a incendiilor


tn timpul exploatarii ma inilor electrice, pe linga pericolul
electrocutariir curentul electric poate provoca incendii, datorita indlzirii
aparatajului electric in timpul functionarii, in timpul scurtcircuitului sau
suprasarcinilor. Arcu rile electrice produse prin deranjamentele partii
electrice pot provoca arsuri personalului sau. pot detennina aprinderea
prafului aglomerat sau a ameste cului gazelor din- atmosfera indiperii.
Pentru prevenirea pericolului de aprindere din cauza scinteilor i a supra
incllzirii, trebuie luate urmatoarele masuri:

e La regimul de functionare in plina sarcina, J>W"tile motorului electric


nu trcbuie sa se inca.Izeasdi. pina la o temperatur periculoasa (lagarf>lc nu.
trebuie sa dcpi asca temperatura de 80C).
e Par ilc din clldiri i partile din utilaje care sint expuse actiunii arcu lui
electric trebuie sa fie ncinilamabile.
e Sigurantele, intrcruptoarele i alte aparate asemanatoarc, care in
timpul exploatlrii pot provoca intrerupcrca curentului electric, trebuie aco
perite cu carcase.

142

e Partile reostatelor i ale celorlalte aparate care se incllzesc in timpul


functionarii trebuie montate pe socluri izolate termic.
e Utilajul care lucreaza in medii de praf sau gaze trebuie sa fie actionat
cu motoare electrice antiexplozive, iar instalatiile i aparatajul sa fie in exe
cutie antiexploziva.

e Pentru
a se putea interveni cu eficacitate in caz de incendiu, se reco
manda
ca linga apei
ma inile-unelte
(sau
sectii) sa
fie amplasate
extinctoareelec
cu
C01. Folosirea
este interzisa
Ia in
stingcrca
incendiilor
in instalatiile
trice, deoarece prezinta pericol de electrocutare i determina i extinderea
<iefectiunii.

Capitolul 6

ASPECTE SPECIFICE ALE EXECUJIEI, iNTREfiNERII


,. REPARARII INSTALATJILOR ELECTRICE DIN
MEDI UL EXPLOZIV
A. CLASIFICAREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE DIN
PUNCTUL DE VEDERE AL PROTECTIEI NORMALE
Toate echipamentele f"lP.Ctrice, prin constructie, trebuie sa ofere un anumit
grad de protccpe (protu#e nonnaJii). Aceast.a se referl'i la:
- protectia persoanelor impotriva atingerii sau apropierii de p;1r ile aftate sub
tensiune i impotriva atingerii pieselor in mi care din interiorul carcasei (cu
exceptia arborilor nctezi in rotatie i a pieselor similare). precum i pro tectia
echipamentelor electricc c:ontra pHnmderii corpurilor straine solide;
- protectia cchipamentclor electrice contra patrnndP.rii apei.
Din punctul de vedere al protcqiei persoanelor, echipamentele
electrice
se pot executa in iapte vari::mte *. simbolizate fiecare printr-o
cifra:
0- neprotejatc-. ceea c.e prcsupune di atingerea partilor sub tensiune i
a partilor in mi are din interiorul carcasd nu este impiedicata; de asemenea,
patrunderea corpurilor solide stdiine nu este impiedicata;
1 - protejate contra plitnmdf".rii corpurilor solide straine cu diametrul
mai mare de 50 rnm, ceea ce presupune di a tingerea accidentala sau involun
tara a partilor interioare sub tensiune sau in m are cu o suprafata mare a
corpnlni omenesc (de exemplu cu mina) nu este posibilli.. Patrunderea corpu
rilor solide straine cu diamctrul pina la 50 mm este posihila:
2- protejate contra patrunderii corpurilor solide straine de diametru
12 mm sau mai mari. ceea ce presupune eli atingerea intimplatoare sau voit .
cu degetul sau cu obiecte analoage a clror lungime nu depa ;;te 80 mm, a
partilor interioare sub tensiune sau in mi are este impied.icata. Patrunderca
corpurilor solide strline cu diametrul eg-,il cu sau peste 12 mm cste impie
dicata;
3- protejate contra patrunderii corpurilor solide straine de diametru 2,5 mm
sau mai mari, ceea ce presupunc d. atingerea cu scule, sirme etc cu
diametrul sau grosimea egale cu sau peste 2,5 rnm a partllor interioare sub
tensiune sau in mi!jeare este hnpicdicat5.. Patruuderea corpurilor solide
straine cu diametre egale cu sau mai mari de 2,5 mrn estc hnpiedicat5. ;.
4- protejate contra plitnmderii corpurilor solide straine de diametru 1 mm
sau rnai mari, ceea cc presupune di atingerea cu sirme sau benzi cu grosimi
peste 1 rom a p rti,or interioare sub tcnsiune sau in mi:;;care este

* Acestea.

14
4

slnt sta.bilite pri n STAS 532.5 79.

impicdicatl. Plltrundcrea corpurilor solidc striine cu diam.ctrc cgalc cu sau


peste l mm este impiedicatl;
5- protejatc partial contra pa.trunderii prafului, ceea ce presupune ci
atingerea in orice fel a paqilor mterioare sub tensiune sau in mi are este
total impiedicatl. Pltrunderea prafului nu este complet impiedicata, el pu
tind pltrundc numai in mlsura in care nu Un.piedica buna functionare a echi
pamentului electric ;
6- protejate total contra pitrunderii prafului, ceea ce presupune
ca
atingerea in orice fel a pllrtilor interioare sub tensiWle sau in m are este
total impitdicati. Patrunderea prafului este complet impiedicata.
e Din punctul de vedere al proteqiei contra pitrunderii apei. cchipamcn
tele electrice se pot executa in noua variante, simbolizate fiecare printr-o
cifri:
0 - neprotejate, ceea ce presupune d. patrunderea apei nu este impie
dicatl;
1 - protejate contra piclturilor Yerticale de apa, ceea ce presupune
ca
piclturile de apace cad vertical nu trcbuie sa aiba cfcctc daunitoare
asupra
echipa.mentelor;
2 - protejate contra pidi.turilor de apa ce cad sub un unghi de
maximum 15 fatll de verticala, ceea ce presupune ell pid.turile de ploaie
cc cad sub un unghi de maximum ll0 fata de verticala trebuie sl nu aiba.
efecte dlunl toare asupra echipamentelor;
3- protcjatc contra apei cizind ca ploaia. ceea ce presupune ci apa
c!'i.zind .ca ploaia, sub un unghi de maximum 60 fa\a de vcrticala, trcbuic sa
nu aibil efccte daunatoare asupra echipamentelor;
4- protejate contra stropirii cu apa, ceea ce presupune d. apa proiectatA. din toate
dir.ectiile asupra carcasci unui ecl1ipamcnt electric trebuic sa nu aiba
efecte daunatoare;
5- protejate contra jeturilor de apa, ceea ce presupune dl apa proiectatl din orice
directie cu ajutorul unui furtun asupra carcasei unui ecbipamcnt
electric trebuie sa nu aiba efecte daunatoare;
6- protejate contra condipilor de pe puntea navelor, ceeil cc presupune
ca apa provenita din valuri sau jeturi putemice trebuie sl nu patrundl in
carcasa cchipamentului in cantitate daunatoare;
7 - prolejate contra efcctelor imerslrii in apa, ccea ce presupunc ci
patrunderea apei in cantitate cllunatoare in interiorul carcasei untii cchi
pament electric total imersata in apl (Ia o presiune data 'i un timp
anmuit)
trebuie sa nu fie posibila ;
8 -protcjate contra imersirii prclungite in apl, ceea ce prcsupune cl
echipamentele rezista la imersiune prelungitl in apl in conditiile prescrise
de producator.
Gradul normal de protectie se simbolizca.d. prin literele caracteristice
I P (protectie internationala), urmate de doua cifre caracteristice:
-prima cifra indica protectia persoanelor;
-a doua cifra indica protectia cchipamentului contra pltrunderii apei.
De exemplu, un echipamcnt cu gradul normal de protectic I P 54 este
protejat partial contra plitrunderii prafului (semnifica.tia cifrei 5) i protejat
contra stropirii cu apa (semnificat1a cifrei 4).
Cind gradul normal de protectie se exprima printr-o singura cifd. carac
teristici, cifra omisl se inlocui te cu litera X (de exemph1 I P X4, I P 2.X etc.).

Cind pcntru echipamentele electrice se prevld condi!ii suplimantare de


.execu pe. se folose!'l:, in notarca gradului normal de protectie, literele W, S
1i M cu Ulllll.toarele semnificat.ii:
W - aratl cl cchipamentul ,Jeetric este construit pentnt a oieri protecpe

rfP;jc

i grupul de cifre caracteristice (de exemplu, IP

w 23,

suplimentad (de exemplu Ia conditille atmosferice etc.). Aceastl protectie


este specificl in norma tehnid a produsului. Litera W se pJaseazi lntre
IP
S - aratli c1 verificarea protectiei contra pltrunderii apei :;e Cace asupnt
cchipamentului scos din functiune;
M - aratl di. accasti verifieare se face asupra ecbipa.mentului in
timeul funcponlrii lui. Litera S sau M se plaseazl dupl grupul de cifre
caracteristiCe (de exemplu, IP W 23S, IP W 23.'\1 etc.).

B. CLASIFICAREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE


DIN PUNCTUL DE VEDERE AL PROTECTIEI ANTIEXPLOZIVE

'i

ln afara protectiei mecanice, mentionatil mai sus, in industria chimic:l,


1n exploatlrile petrolifere de clrbuni, echipamcntcle electrice trebuie s1
mai asigure li protec ia impotriva aprinderii amestecurilor explozive. Din
acest punct de vedere echipamentelc se impart in doul grope:
-grupa [, care cuprinde echipamentele cu protectie antigrizutoasi .
Au simbolul E" I;
-gruptt a II-a, care cuprinde echipamentele cu protec ie antiexplozivl.
Au simbolul EX. II;
Grupa a II.a se subdivide in trei subgrupe :p;se clase de temperatud..
Subgrupele s-au stabilit in funcf.ie de caracteristicile atmosferei explozive
pentru care este destinat echiJ?3mentul (simbolurile acestora stnt II A, II B
fi II C). F.chipamentele electnce din cele trei subgrupe diferi. prin m3.rimea
jocului (intcrstitiulw') admis intre suprafetele de lmbinare. Oaselc de tempe
ratnd. (simboluri T1 ... T6) 5-au stabilit in functie de tem_Pe!atura maximA
pe care o poate avea suprafata exterioari a echipamentulw electric. Acestea
sint indicate in tabelul 6.1.
Modul de prot tic reprezintl mlsurile specifice aplicate echipamentelor
elec.tric:e cu protectia antigrizutoase antJexplozivi pentru impiedkarea
aprinderii atmosferei explozive exterioare, de cUre acestea. STAS 6877/1-73
sta el! :i:r!!oar::.=: rs: ie ). care presupunc dl cutia sau

: :!f

ft:O: : v 1:

ic

sbij

r?or xfi;:i i

:
avarii ji flrl sl transmitl inflamarea (explozia) din interior Ia o atmosferi
explozivl extcrioarl:
- capsularea presurizati (simbol p). care presupune e3 p3rtile
periculoase

ale ccbipamentului (de exemplu contactele electrice) sint amplasate ln inte


riorul unei cutii, can:ase etc., in care farma.rea unci atmosfere exploziveeste
impiedicatl de prezenta unei atmosfere protectoare presurizate (laoprcsiune
mai mare decit a mediului ce inconjoarl cracasa):
-siguranta intrinsecl (simbol t1, care prcsupunc cl circuitul electric,
in conditii de functionare norma.ll sau in conditii de defect, nu poate
aprindc o atmosleri cxplozivD. prin arcuri electrice sau efcct termic ;
Gri.nt este un am.estee na.tun.l de gv.e inflamabil

'i

C%plozibil, ID. care predomiu.l. metuul

fi ca:re
146

10 degajl din crlplturilr. mcilor din z:lt.lmbatelc de cl.rbu11i.

- tnglobarea tn Disip (simbol q), care prcsupune cli partile


periculoase ale echipamentului electric sint incbise lntr-o carcasl i
inglobate in nisip, astfel incit sl nu fie posibila aprinderea unei atmosfere
exploziveinconjurltoare nici prin arcuri electrice nici prin efect termic;
-imersiunea In ulei (simbol o), care presupune d. plqilc peliculoase ale
echipamcntului electric sint imersate in ulei, astfel incit arcurile electrice sau
gazele fierbinti formate sub ulei nu pot aprinde o atmosfera exploziva care
se poate gisi dcasupra suprd.fe\ei uleiului;
-siguranta mirim (simbol e), care presupune luarea unor masuri supli
mentare fata de cele ad.oplate in practica industriala obi nuita, a
incit
sa se obtina cre terea securitlpi tmpotriva posibilitatilor de incllzire excesiva
!ii a producerii de arcuri elcctrice in interion1l echipamentelor electrice care
in funcponarc normall nu produc arcuri electrice i tncalzire excesiva ;
-modul special (simbol s), care resupune ca aprinderca atmosferei
explozive de catre ecbipamentul electriC este impiedicata prin alte masuri
decit cele aratate mai sus.
ln tabelul 6.1 stnt prezentate toate simbolurile folosite pcntru indicarea
protectiei antigrizutoase i antiexplozive, cit !Ji modu.l lor de utilizare.
T.4BELUL 6.1
Simboluri

exemple de slmbolizarr penlru proteqia aotisrizutoasl ti aotfezplozivl


(dupl STAS 68877/l-73)

..

Domeuiul de dcstinape

Grupe de gaze

vapori explozivi

Simbol

Capsularca antideflagrantl

tJ

Capsulare presurizati

SiguranfA intriosecll.
Maduri de protecpe

Spcclfkant

luglobare

----

nisip

f{

'

Imershane.. in ulei

Siguraofl ml.ritl

&

Mod special

&

Mine gri:mtoase

Alte sectoare iudustriale


Ioterstitiul maxim admis c;OJIstructiv Ia modul de protcctic

wW

II

o,,mn

= O,Smm.

I
II A

tJ
pentnl luogimr.a de lmbinaTe
L,..

------

W = O,Jrom

.. . 0,2mm 1/C
-W-1.50C

]'j

300"C
Cla!lf'Je de temperaturl

148

Ten1peratura maxitOO. de supra-

fall

liB

zoouc
US"C

T2
TJ

...

17'4
100C

830C

ITS
T6

147

TA B F.!. UL 6.1 (c_ontinaa.re)

.
Ordinea de simboli:t:are

I Grupa

Speclf!Qre

I - protecpe antigrizutoasll., astfel: llngi


simholul general sr. adaugll simbolul modului (sau
modurilor) de protec\ie :; i simbolul grupt"i (I)
Grupa 11 - pmtectie antiexplozivA; a.llfel: lingl
simholul general F.x. !le adaugll simbolul modului
(sa.u modurilor) de prntectifi, simbolul grupei (11),
simlJOlul subgru i de explozie (A, B, C) (numai
nuu capsulare antideflasrantl.) fi simbolad
clasei de temperatum

Sh11bol

Ett: ...1
1...11...

..T ...

E: &emple u simbolizare
Protecpa &ntigrizutoasl., capsulare antideflagrantll.

'Ex.d.T

Protec1ie antigrizutoasl antiexplorivli., capsulare antidcflagrantl, sub-

Ex.d.l

grupa II B ,P clasa Tl de temperaturi


------Protec\ie anligri7.utoasl, siguranta maritll. combinatli. cu capsularea
presurizatll.
Protecfie anticxplozivl, capsulare antideflagrauti, subgrupa IIA[ clasa.
de temperaturA. Ti

-
--I-I--.. BTC3
,_

E:tt.l.fJ.l

Ex-diiATof

C. EXECUTAR A INSTALATIILOR ELECTRICE lN MEDIUL


EXPLOZIV
F..chipamentele electrice ce se utilizeaza in roediile explozive au o
constructie special!, mult diferitl de executia normaH\.. Ele sint mnlt mai
robuste, au masa. i dimensiunile mult mai mari decit a acelora i echipamente in
c!Xecutie normala.

1. Montarea corpurilor de iluminat


Pentru exemplificare s-a ales corpul de iluminat antiexploziv AV-125
{sau AV-80), prezentat in figura 6.1., Acest tip de corp de iluminat are un grad
nonnal de protectie I P 54 i antiexplozivl-antigrizutoasa Ex. de lfll A B
C T.4. Corpul de iluminat se compune din trei plrti principale:
- compartimentul optic 1, format dintr-o carcasa turnata din
aluminiu i un glob de sticll rezistent Ia uri te e i mecanice;
- cutia de borne i piesele penlru introducerea cablului 2, executate
din aluminiu prin tumare ;
- compartimentul balastului J, format dintr-o carcasa executata tot
din
.aluminiu turnat. c
Sursa de lumina este un baton fluorescent de 125 W sau 8 W. Globul din
sticl.a este protcjat de un grltar confectionat din sirma de otel. Gratarul mai
are rolul de a fixa globul de carcasl.
.
Camcterul general al executiei corpului de iluminat estc: capsularea anti
deflagranti d. In accla i timp entia cu borne este in executie cu siguranta
.mlrita e. Clasa de temperatura a corpului de iluminat este T 4, temperatura Ia
suprafata acestuia putind ajunge pina Ia 135(.

U/1/J

oe

----11 m

Fig. 6.2. l.eprea corpurilor de


lluminat antiexplozive.

-==fiD
Corpul de iluminat sc monteaza en cirlig de suspendare (fig. 6.1. b) sau
cu
placli decufixare
pe elementele
construcp.i
(detaliul
cl din figura
c).
Alimetarea
energie
electrici scdeface
prin cabluri
de energie
care au6.1.
acces
in cutia de borne:
- prin pilnii (detaliul C2 din figur< 6.1). atunci cind cablurUe sint
montate
aparenpt;n_n mp1...un (detal1'ul CJ dm'
f1' gura 6.J) a tunctemd
1
1
'1

ca ) un e s mt moo- tate in tubun de protectie mctalicc (PEt 13,5 mm).


Corpul de iluminat este prevbut cu doui eli de acces in cutia de borne,
deoarece aceasla este utili- zata
i ca doza
de derivatic.

fn.Cigura 6.2 se arata schema electric3. a acestui mod de Iegare a


corpurilor de iluminat la retea. La utlimul corp de iluminat. una din ciile
de acces pentm cablul electric se va etan a cu un capac.
Sursa de luminl se poate schimba firl rise. dcoarece 1a dP.sfacerea compar
timentului optic. automat corpul de iluminat este scos de sub tcnsiune.

2. Montarea motoarelor electric:e


Motoarelc clectricc celc mai frecvent folosite in executia antiexploziva
- antigrizutoasi s1nt cele asincrone, trifazate cu rotorul in scurtdrcuit.
I.a aces tea se vor face citeva rcfcriri in c()ntinuare.
Aceste motoare au un grad normal de protectie IP 44 antiexplozivi
Ex. d I I A B 1' 3. Construcpa (fig. 6.3) estc identic! cu a motoarelor utili
zatc in mcdiul normal. cu deo.sebirea ci carcasa acestora asiguri protectie
antiexploziva (!ii antigriz.utoasa- dupll c ). Aceasta face ca dimcnsiunUe
de gabarit 'i masa lor sa fie mult mai mari decit a celor normale.
Alimentarea c:u energie electrici se face prin cablu montat aparent, sau
in tub de protectic mctalic. De aceea, cutia de borne este previi.zutll. cu o cutie
terminal! necesarl racordarii cablului electric.
Montarea motoarelor antiexplozive se face la fel ca 'i montarea in mediu
normal.
Din punctul de vedere al exploatarii. acestca nu pun nici un fcl de pro
bleme, deoare<;e pe tot timpul functionlrii nu se intervine.

'i

150

Fig. 6.3, Motor aslncron trU'azat cu rotorul In sc:urtcin:uil In executie aatiezplozlYI.

151

3. Montarea tuburilor de protectie, pieselor de leglturl


fi donlor
ln mediile cu pericol de explozie, pentru protectia conductelor f'lectrice sau
a cablurilor se folosesc ca tuburi de prot.ectie evile din otel galvanizat cu
grosimea pcretelui de minimum 2 mm. Diametrul tevii se va alege in functic de
marimea cablului sau a numamlui de conductoare ce trebuie protejate.
Diametrul minim adrnis pentru proteqia conductelor electrice de cnergie
sau a cablurilor este de 3/4" i de 1/2" pcntru conductele circuitelor de auto-
rna tizare, masura i comanda.
Imbinarea tevilor sc va face numai prin filetare, folosind mufe i coturi
(sau curbe). Aceste piese poatr numele de jtinguri. La capatul tcvii,
filetul trehuie s cuprinda minimum cinci filete complete, continue i
consecutive.
Ramifica.rea sau inna<lirea conductclor (sau cablurilor) electrice se executa
numai in doze antiexplozive sau antigrizutoase (fig. 6.4), in ftmc ic de mediu.
ln indl.perile cu pericol de cxplozic, tevile se monteaza pe un singur rind
i Ia o departare minima de 2 em fata de perete sau de tavan (pentru a se
putea cur3ta u;wr). Fixarca lor se fac.j! cu unul din dispozitivele utilizate in
mod curent in mediul normal (console, bratari, scoabc, scleme etc.), care nu.
este atacat de mcdiu.
Atunci cind tevile pentru conductele elcctrice sint montate impreunl cu
tevilc tchnologice care transporta vapori sau gaze acide acestca sc amplaseazi.:
- mai jos de conductele tehnologicc, cind greutatea specific3 a
vaporilor
sau gazelor este mai mica decit 0,75 y (unde y este greutatca specific a aerului)
;
- mai sus de conductcle tehnologice, cind greutatea specificil. a vaporilor
sau gazelor este mai mare decit 0,75 y.
In incaperile umcde i in exterior tt:vile se monteazl cu panta (I % 0)
pentru a permite scurgerea condensului. In locurile de acumulare a conden
sului se prevad fitinguri i doze speciale ce permit indep!lrtarea acestuia.
Tevile pentru conductele electrice se fixev.A rigid (dar nu prin sudare)
in special in apropierea receptoarelor, aparatelor clectrice sau echipam.entelor
mobile astfel:
- la maximum 0,3 m de corpul de iluminat:
-la maximum 0,8 m de motor sau aparatul electric;
- pe intreaga lungime (cu puncte de fixare intre 1,5-2,5 m) care trece
pe sub transportoare, ma ini sau alte echiparnente mobile.

0
Fig. 6.1. Doze:

11 -

antiexplozivc : b - antigrizntoase.

La intersectJa tevilor pentru conductele electrice cu tevi tehnologice din


care
sa. curga
reactivi
chimici
{atitcomuni.
la montajul
aparent
cit i la eel ingro
pat), pot
primcle
se vor
proteja
in zona
cu tcvi
groase.
Nu se admite montarea te\ilor pentm conductcle clcctrice:
- direct pe pardoseala;
- in pardoseala, dadi distanta pin Ia suprafata pard.oselii este mai mica
de 2 em.

4. Executarea imbinirilor

intre

conductoarele
electrice

Toate imbina.rile tevilor cu cutiile aparatelor electrice. m inilor electrice,


corpurilor de Uuminat ;;i tablourilor electrice se vor executa cu posibilitatea
inlocuirii aparatului sau a ma!jinii fllra clt!montarea tevii. In toate aceste
cazuri, lcgaturile electrice sint r.igide, deoarece conductele electrice intra direct
in cutia de legaturli. (a aparatdor, ma inilor etc.). Pcntm execut<}.rea unor
legaturi flexibile intre conductele electrice ale retelei (rigide) i bornele apara
tului, motorului etc. (care sint supuse la vibratii o data cu cutia de legaturi)
se intercaleazi un cablu flexibil sau un tub flexibil, astfel:
- un cablu Ilexibil din cupru, cind sectiunea conductoarelor este intre
4 x 2,5 mm 2
3 x 70
35 mm2, acesta avind piese de et rc la
anibcle
capete;
- un tub flexibil in care se introduc conductele elcctrice ale reteleL
Tubul
flexihil va aVca piese de etan are la ambele capete. ln interiorul tubului
flexibil se monteaz numai conducloare din cupru.
Conductele elcctrice ce se folosesc in instalatiile electrice din mediul explo.ziv sint de reguHI. cu conductoarclc confectionate din cupm (mono multi
filar). Modurilc de imbinare a conductoarelor sint; cu cieme, prin sudare,
prin lipire i cu papuc. ln mcdiile foarte umede sau chimic active nu se reco
manda imbinarea prin cleme de stringere. La executarea legaturilor cu uru
bUri se vor prevcdea aibe de blocare sau ibe grower contra
autodefurubarii.
Pentru acela i motiv, filctul urubului se incarcl cu vopsea dup 1mbinare.
ln cazurilc in care izolatia din cauciuc de pe conductoarele electrice ce se leag
la aparate umplute cu ulei este acoperita cu ulei se inlocuie;;te cu un material
izolator rezistent la ulei (margele din ceramica, material termoplastic etc.).

5. Etanprea instalatiilor electrice


EtaOliarea este obligatorie pentm:
- fiecare conducta care intra sau parase te o carcasa in care se afia echi
pamcnt electric i este montata intr-un mediu exploziv;
- conductele ce tree dintr-o incaperc cu pericol de explozie, intr.:O incapere
cu mediu normal.
T..ocurilc de eta e sint prevazute in proiectul instalatiei respective.
Etan area se realizeaza printr-un fiting special. Acesta se umple, prin
turnare. cu o masa de eta re. Instmctiunile de preparare :,;i turnare a
masei de etan re sint date de intrcprindcrea producatoare a acesteia.
lnainte de
152

turnare, fitingu! i conductele electrice se curafa foarte bine de murdl.rie


(in fitingul de ctan arc nu existli legaturi electrice ; acestea se fac numai in
doze). Ntt este permis a se umple cu masa de ctaJ1liarc d<Y.tele de lcg-d.tud,
cutiile de borne sau alte locuri in care exist legaturi electrice.

15
3

Fitingul de etan are se prevede de regula in indiperea cu pericol de explo


zie. lntre acesta i pcretcle tnclperii, prin care trece conducta se protejeaz.
conductele electrice, nu se admite montarea unor piese de legaturl, de r-.tmi
ficare etc. Fitingul d etan e se poate monta J>e partea cealalta a inc perii
cu pericol de explozte cind:
- conducta pe care se monteazl se termini imediat dopa perete
'icon ductoarele electrice i i continul trdseul;
- instahitia este ingropat3. in perete sau pardoseall i conductoarclc
care ies din teava sint legate la un tablou electric.
Dopa etan se executll. proba de eta itate. Presiunea de proba este
de 0,5 atmosfere. Proba duread. 3-S minute, limp in care presiunea nu tre
buie sa scada. sub O,.of atmosfere.

6. Montarea cablurilor
Cablurile electrice pot inlocui condnctele t'!lectrice protejate in teava.
ln mediul
exploziv se pot monta cabluri pcntru tensiuni pina la 10 kV. Sc

recomandi cain inciperi sa nu sc prcvacll ca.bluri pentru tensiuni mai mari


de 1 kV. De asemenea traseele cablurilor trebuie alese in a fel incit:
-lungimea cablurilor s.li fie minimli;
- numaml de in:m : .ne i <lerivatii sl fie de asemenea minim.
No sc pot monta cabluri in <::malele sao tunelurile care cuprind conducte
de gaz metan, conducte de produse u or volatile i licbidc i.nflamabile. con
ductc pcntru alimentarea cu apa pentru incendiu sau in canale, tuburi sau
hmele pentru ventilatii.
Cahlurile SE: pot monta in canalele sau tunelele care cuprind conducte de
aer, de apa potabiUi, de apa pentru inci.lzire. tn ace.c;te situatii, cablul de
encrgie se va monta deasupra acestor conducte.
Cind este obligatorie montarea cablurilor tn pamint cu actiune chimica
importantl se vor adopta numai cabluri armate i manta de protccpe adec
vat3. (din plumb. din iuta sau masa plastic.).
ln incaperile, cablurile se vor monta in a fel inclt sl fie accesibile
pentru reparatii. Daca se monteaza lao inaltime de pinllla 1,2 m de la
pardoseala, se protejeazi obligatoriu cu tcvi din otel.
La trecerea prin pereti i pardoseli, cablurile se protejcad. cu tevi cu dia
metrul de 1,5 oti diametrul exterior a1 cab1ului. Atunci cind traversarea se
face citre o inclpere cu grad de pericol diferit, golurile necesare traverslrii
se etaDazi cu materiale incombustibile.

Cablurile electrice 5e pot monta i in pardosea.ll, dar protejate in tevi


imbinate prin filet.

D. TNTRETINEREA $1 REPARAREA INSTALATIILOR ELECTRICE


DIN MEDIUL EXPLOZW
Pentru a urmlri dadi inst.alatiile electrice au fost executate corect
(conform normativelor in vigoare) dacl sint intr-o stare de utilizare
normall, e se verificll:
- la puucrca lor iu functiune;

- ori de cite ori se face o modificare importantl in instalatii ;


- in mod periodic.

1. Verificarea Ia punerea in fun iune


_ Aceastl verificare cuprinde :
- \'erificara preliminarl, care sc cxecu ta pe tot timpul e..'iecutarii lucrl
rilor de instala ii elcctricc;
- verificara definitiva, care cuprinde urmatoarere operat-ii:
- efectuarea tuturor incercarilor i verificarilor prevazute in instructiu- nile
cartile tehnice ale echipamentelor electrice;
- efectuarea probei complexe de functionare pe o duraU. continua de
72 ore, sub dubla supraveghere (personalul de montaj i personalul de exploa
tare);
- obtinerea tuturor autorizatiilor de functionarc impuse de
legislafia in vigoare;
- instruirca pcrsonalului de e.xploatare i intrctinere ;
- intocmirea instrnc iunilor scrisc pentru exploatarea instalapilor clec- trice iji
afi!iiarca lor la loc vizibil pentrn principalele echipamente i agregate;
- pregatirea piesclor de rezerva i a stocului de materiale pentru exploa tare;
- asigurarea sursei de rezerva pentn1 alimcntarea cu energie electrica
(cind este cazul).

2. Verificarea ori de cite ori se face


o modificare importanti In
instalatie
Aceasta se face intocmai ca i vcrificarea definitiva, dar numai asupra
P rtii care s-a 'modificat.

3. Verlficarea periodici
Verificarea periodidi arc drept scop sa controleze starea in care se gasesc
instalatille electrice la un moment dat.

Aceste verificlri se fac la intervale regulate, ce depind de actiunea me


diului asupra instalatiilor clectrice, dar nu mai rar de 6-"12 luni. In cadrul
acestor verifid1ri se urmare te ;
- etan itatea instala iei, dnd conductele electrice sint protejate in teava;
- corectitudinea legarii la pamint a partilor metalice care in mod acciden- tal
pot ajunge sub tensiune;
- starea conexiunilor dectricc in cutiile de legatura;
- dad. cchipamentele antiexplo?.ive i pastreaza caracteristicile de
securitate.
Dadi sint semnalate deficiente, se trcce 1a remedierea lor, dupa care se
pune din nou in funcfiunc instalatia.
Repararea, ca i modificarea echipamentelor electrice antiexplozive se
executa numai de catre muncit.ori special calificati i care, de regula, sint
trimi i de fabricile constructoare de astfd de cchipament.
154

Cind lucdrile de reparatii nu infiuenteazl protectia antiexploziva, acestca


pot fi f3.cute flra restrictia de mai sus. Astfel de lucrari sint:
-lucrari curente de cxploatare (cum ar fi inlocuirea pieselor uzate de
conectare, de protectie etc.);
- schimbarea releelor i dcclan atoarclor din instalatie:
-rectalonarea aparatelor de mlsurat;
- schimbarea lagA.relor la motoare etc.
Inaintc de puncrca. in {unctiune a instalatiei se face o Yerificare atentl
a legA.rii la prunint a tuturor carcasclor, stclajclor, batiurilor metalice aflate
in apropierca instalatillor electrice.

E. PROTECfiA CONTRA ELECTRICITATII STATICE


ln mcdiile cu pericol de explozic este obligatorin sl se ia o serie de masuri
care evite acumularea electricitlpi statice pe difcrite rnateriale, ut.ilaje
sau elementc de constructie. Polcu ialelc electrostatice periculoase apar
indeosebi 1a:
.
-- transportul lichidelor pe conductc cu viteze peste 0,7-1 m/s;
-la executarca operatiilor de umplere i golire a unor utilaje sau
rezervoare, mai ales cind aceasta se face prin caderc lihera;
- Ia ie irca prin ajutaj a ga7..elor comprimate sau lichefiate i mai
ales atunci cind gazele contin i lichid fin pulvcrizat (la. operapile de
vopsirc prin sprituire);
-Ia transport substantelor sub forml de pulbere intr-un flux de aer
sau gaz;
-Ia procesele de macinare, cernere, filtrare a aerului sau gazelor,
impurificare cu praf, sau la desprafuire;
- la amestecarea suhstan elor in amesteclitoare;
- la prelucrarea substan elor pe valturi, calandre;
-la cauciucarea pinzeturilor;
- Ia functionarea transmisiunilor prin curele, a transportoarelor cu
benzi
de
cauciuc
riu
conduclitor
etc.

Existenta u;nor p3Iti din instalatii sau constructie la potential ridicat


poate conduce Ia desdirclri electrice intre accstea alte elemente similare
de potential mai sdzut sau nul. In mediile cu pericol de explozie o astfel
de descarcare ar produce accidente grave lli distrugeri marl de bunuri.
Pcntru a evita acumuJarile de sarcini electrostatice sc pot aplica urml
toarele mlsuri:
-legarea Ia plmint a utilajelor, conductelor, re.r..t.'t'voarelor etc., in care
se manifest! sau poate sl se acumuleze electricitatea statica;
- se vor umezi suprafe f'le supuse electriza.rii. De asemenea se va
realiza o umczire generalii a indiperii pina Ia 75% umiditatc relativa i
chiar mai molt;
- sc vor adopta pardoseli cu conductibilitate electric! marWi.
De asemcnca sc vor lua alte masuri spccificc ficclrui proces tehnologic
in parte, care constau in:
- purificarea lichidelor de particulele coloidale ;
- purificarea gazelor de particulele lichide i solide in suspensie ;
- u plerea utilajelor, rezervoarelor etc. cu gaz inert (de preferintA. azot);
- ionizarea aerului, utilizind substante radioactive etc.

Capitolul 7

INSTALATII

ELECTR.JCE SPECJFICE PROCESELOR


INDUSTRIALE
A. SUDAREA CU ARC ElECTRIC

1. Procesul sudirii
Sudura este tmbinarea realizata intre doua piese metalice p,in intrarea
atomil(" periferici n reteaua cristalinii comuna. Dadi piesele au acee i com
pozitic chimidl., sudura este omogetta, altfel este eterogetJa (san lipftura).
Actiunea prin care se realizeaz imbinarca pieselor se nume te sudare. Dupa
proccdcul de sudare electrica se dcosebesc: sudarea cu arc electric, sudarea sub
zgura topita !ji sudarea prin presiunr..
ln figura 7.1 se indica elementele componente ale unei instalatii de sudare i
anwne:
- sursele de alimenlare, rcprezentate de utilajele care transform diferite
fonne de cnergic primara in energie electrica cu parametrii potriviti .pcntru
desfa urarea proccsului de sudare;
- aparatele de sudare, rcprezentate de utilajele care efectueazll.
sudarea;
- utilajele auxiliare, reprezentate de utilajcle care au rolul de a
ameliora conditiile in care are loc proccsul de formare a imbinarii sudate,
precum i cele de masurare. control, reglarc i protectie folosite in surselc de
alimentare i
aparatele de sudare;
- dispozitivele de mt%1Jeilrare, reprezentate de utilajele care asigud rotirea
sau deplasarea pe o anumit3 traiectorie a produselor in cursul sudiirii.
ln continuare sc va analiza sudarea cu arc electric.
Arcul electric este o desdlrcare electric3 autonoma in mediul dintre doi
electrozi, conditionata de emisia tennoelectronicii a catodului cald, cu
densitate de curent marc, i efccte luminoase i calorice intense.
Arcul electric prezinta particularit ti in cadrul fiecl.rui procedeu, de
aceea i utilajele de sudarc vor avea caracteristici diferite, in functie de prcr
cedeul folosit.
Arcul electric se clasifidi:
- dupa felul curentului:
- arc de curent conlinuu:
. - arc de curent altemativ (de free
ven a industriala sau tidicata};
- dupa natura
materialului din
care este constituit electrodul:
Fig. 7.1. Schema-bloc a lnslalatiei de sudare:
- arc cu electrod metalic juzibil :
S- sursc de alimentare; .AS- aparate
arc
cu
electrod nefuzi,bil (carbune,
de sudare; UA - ut.ilaje auxiliare; DM
-dis-- pozitive de manevrare.
wolfram etc.);

15
6

- dupa piesa de sudat:


- arc cu ac#une direcla, daca unul dintre clectrozi este constituit. din piesa de
sudat ;
- arc cu ac.Jiune indirecta, in caz contrar.
Ca element de re ea, arcul electric se comporHi ca o rczistenta neliniara.
De aceea, este important sa se cunoasdi caracteristicile arcului electric, ridi
cate experimental i care reprczjnta legatura intre tensiunea la bomele
arcu lui u0, curentul din ar i, i lungimea sa l, pentru diferite materiale
din care sint constituiti clcctrozii. Se disting:
- caracteristici ale arcului de c.c.
- caracteristici ale arcului de c.a.
Oadi. perechile de valori tt,, 'a. corespund arderii arcului electric intr-un
regim stationar (rtu variaza in timp). caracteristicile se numesc statice; altfel.
se numesc dinamice. tn figura 7.2 se indica aceste caracteristici u = f(i.)
pentru l = ct. i pentru un anumit material al electrozilor, in curent con
tinuu i in curent altcmativ.
Se remarca faptul cl, in c.a. cei doi electrozi schimba intre ei rolurile de
catod i anod la fiecare jumatate de perioada.
Procedeele de sudare cu arc electric sc dasifica in :
- sudarea manualti, cu arc electri& deschis, cu electrod fuzibil:
- sudarea automata i semiautomata, cu arc e/,ectric acoperit, Cf4
electrod
jt
zil>if:
- sudarea automata i semiautomata, cu arc electric protejat, cu electro{i
juzibil sau nejuzibil.
.
Encrgia de sudare pentru topirea metalului de baza sau a metalului de
adaos este produsa prin arcul electric. Cea mai mare parte din cnergic cste
elibcrata de radacina cusaturii. producind caderea de tensiune anodica sau
catodica in caracteristica tensiunii. Dadi. coloana arcului sc ingusteazl intr-un
ajutaj, care tnconjoara arcul electric, in scopul ridic3.rii accen uate a tem
peraturii, arcul electric se. numeljte arc de plasma (o ionizare foarte puter-

J(})
I

1:. c;t

Fig. 7.Z. Caracteristidle an:ului electric:

a - curenl continuu; b - curent alternativ;

1 - curba u. = f(i11) Ia

co:urentului; 2 - curba "-

= f{i41) Ia descre erea curentulni.

(J

Fig. 7.3. Tipnri de arc electrk:

a- a.rcul eledric deschis (1, 2- piese de fmbinat; 3- coloa.na arcului; .f- pata
catodic&;

5 - pl\ta. nnodidl.) ; b - arcul electric constrtus (I - clcctrod central; 2 - ajutaj; 3 - gaz


pro

tector plasmogen).

nic ). Tn figura 7.3 sc arata unele tipuri de arc, precum ;-i zoncle descirclrii
in
arc.
Sudarca cu arc electric se poate realiza numai in cazul cind sistcmul fonnat
din arcul electric :ji sursa de aliment.are * este stabil. Pentru aceasta, sursele
de alimentare cu energie Plectrica trebuie sa prezinte caracteristicilc u =
=f(i) avind forme ce depind de proccdcul de sudare respectiv. Pentru sudarea
manual i cea cu electrozi nefuzibili, curcntul de sudare este meniinut con
stant printr-o caracteristicli a sursei pronuntat cazatoare (1 san 2 din figu ra
7.4). Procedeelc care implica topirea sirmelor necesita o tensiune constant!
pentru reglarea automata a arcului i in acest caz este necesara o sursa. cu
caracteristica rigida (J din figura 7.4).
La procedeul cu arc scurt, la care un
elcctrod subtire de sudarea se introduce
in baia de metal de 50 ori pe secundll,
cstc necesara o caracteristidi u!jOr cres
d.toare a sursei (4 din figura 7.4).
In figura 7.5 se indica punctele de
functionare stabila a procesului de su
darc {punctele A, B, C) corespunzatoare
alungirii arcului electric (l1 >Is >
l3).
Pentru arnorsarea corespunzatoare a
Fig. 7.i. Caracteristicile exteriocare ale
arcului este necesar sll se mentina o ten
suraelor:
siune constanta de mers in gol, chiar
1 - coborltoare liniarl; 2 in domeniul de reglare pentru curcnti
coborftoare ncliniarl!. ; 3 - rigidA ; -1
de
sudare mici.
- urc&toare ;
Ca o regula generala, trcbuie ca un
"'o- tensiunea de mers in gol a sursei;
ghiul de intcrsccpe dintre caracteristica.
u,c 1 "cs - curentul din sursiL clnd
clec.- troui sint in contact.

158

Prin surstl tk alimmtare se va fn1clegc, tn cele ce urmeat.l, a.nsa.mhlul elementelor care


formea7A partea de circuit conec:tatll. tntrc cleetro:r.ii arcului (babine, generatoare, rezistenta.
conductoarelor de leglturiL etc.).

159

)1

Sursp

sursei

lt= c t
Caflactef'isticile arcului
etedric .pentru
d1verse fungimi

lsc
Fig. 7.5. Stabilitatea sistemului sursl-arc elec:tric.

sursei i cea a arcului sa fie destul de mare, pcntru ca la variapilc care se


produc in lungimea arcului sa nu rezulte ocuri mari de curent.
Tensiunca de ardere a arcului electric are in general valori de 20-40 V.
Curentul variaza de regula intre 5 A (valoare considerata. ca limita inferioara
pentru un arc stabil. cu electrod nefuzibil de wolfram, in mediu de gaz inert)
i 3 000 A in cazul suda.rii sub flux cu sirma groasi. In cazul utilid.rii de
electrozi din sirma fuzibila, sudarea cu arc electric in c.c. este cea mai conve
nabiHi; sttdarea sub flux. poate fi realizaU. !ji in c.c. !ji in c.a.
ln cazul sudarii alurninului in mediu de gaz inert, cu electrozi de
wolfram, este necesara. 0 sursa de alimentare in c.a., pentru a se asigur.a
indcpartarea
continua a stratului de oxid. Sudarea rnanuaUi. este tot mai frecvent realizata
in c.a. La sudarea in c.c., alegerea polaritatii prczinta importanta. Electrozii
din sirma i cei din wolfram se conecteaza la polul negativ. Elcctrozii de wol
fram se uzeaza. mai repede dadi. sint legati la polul pozitiv sau daca sint utili
.zati Ia sudarea de c.a.

'i

2. Tipuri constructive de ma,ini


aparate pentru sudarea
cu arc electric
Obtinerea caracteristicilor surselor de alirnentarc, conform celor indicate
in figura 7.4, se face cu ajutorul generatoarelor redre!;oarclor in cazul
sudhii in c.c. uu ajutorul transformatoarelor,
convertizoarelor,
generatoarelor de frecven? ridicata etc. in cazul sudarii in c.a.
Generatoarele de c.c. sint folosite cu precadere la sudarea manuaHi. cu
curenp mici, la sudarca metalelor i aliajelor neferoase, la sudarea automata
a piesclor sub 4 mm in atmosfera protcctoare.
Redresoarck pentru sudare, de i mai putin tispindite, prezinU. avantajul
de mare randament i robustete fata de generatoarc. Costul, gabaritul i
greutatea redresoarelor sint mai mici decit al generatoarelor.

(J{Vl

BO

60
1,0

20

b
Fig. 1.6. f'.eneratorul de sudate SDS-350:

a - schema elcetricl; b - caraeteristicilc cstcrne; l - ln Ta.rea. de


exc:ita tie; 2, 3 - infiFI.ri pc polii transVCTS&li; R - reostatul de
excita.tie;
IJ,

b. '-

peru.

Transformat(larele de suclare pennit menpnerea stabila a arcului i reali


zarea sudurilor de calitate bunli Ia majoritatea lucrarilor de sudare manuala
i automata a picsclor de otcl cu grosimi peste 2 mm.

Tn continuarc se prezinHi cite un exemplu din fiecare tip constructiv men


tionat mai sus.
GeneTatorul de sudare in c.c. SDS-350. Este de productie indigcna, schema
electridi. i caractcTisticile exteme fiind red.ate in figura 7.6.
Pe polii principali ai generatorului este montata infa urarea de excitatie 1, iar
pe polii transversali se gasesc doua infa nd.ri 2 i 3. lnfa urarile 1 i 2,
legate in serie, sint alimentate de Ia peria prindpala a peria amaliar c,
culegind tensium iudusl sub polii principali; inf urarea 3. legata in serie
cu reostatul de excitatie R, este alimentata de la acelea!ji perii. Reglarca fim
a regimului de sttdare se face prin intermediul t.m.m. ale infa urarii 3.
Reglarea bruta se realizeaza prin potrivirea periilor in trei pozitii.
Unghiul dintre axele polilor principali i transversali cste de i8. Ma ina
pose i doi poli de comutatte. Generatorul este cuplat pe acelcu;i arbore cu
motorul asincron trifazal cu rot.orul in scurtcircuit de 14 kW, cu pomitor
stea-triunghi Ia 220, 380, 500 V, cu o turatie de 1 -450 rot/min.
Redresorul pentru sudare ICET. de fabricatic romaneasdl, cu ventile cu
siliciu. Schema electrica i caracteristicile exterioare sint reprezentate in figura
7.7.
Transfonnatorul de sudare T alimenteaza blocul redresor P, prin i.nfa um
rile amplificatondui magnetic AM, care are doua infa urari de comancHL
Prin comutatorul 1 cele doui inf urari, puse in serie, sint alimentate la o
tensiune ce reprezint suma dintre tensiunea constanla furnizata de grupul
T1 - P. !ii tensiunea arcului electric (pozitia a). ln pozitia b a
comutatorului I numai una dintre infa urarile de comanda cste alimcntata
(prin rezistenta R) cu o tensiune redusa, de Ia grupul T1 - Pe, insumata
cu tensiunea arcului.
Modificarca rcgimului de sudare se face cu R inseriatl in circuitul infa
urarii de comanda a amplificatorului magnetic A.U.

161

100

150

200

2.50

300 !{Aj

b
Fig. 7.7. Redresorul de sudare ICET:
u - caractcristicile externe; b - schema electridi: T. 1"1 transforma.tor
!1jY; AM- amplificator m:lguetic; P. P - punti redresoare trifazate;
i - comutator; R , Re - rezistente; Rr - poteupometru.

La cre t.t rea distan ei electrod-picsa, tensiunea arcUlui electric cre te. Tcn
siunea puntii Pc i a arcului t>lectric fiind in opozitie. curentul de comanda
scade i totodata scade i curentul dcbilat. Rolul potentiomctmlui Rr este de
a modifica in mod continuo gradul. de premagnetizare a amplificatomlui
magnetic la mcrsul in gol. obtinindu-se astfel o gama intreaga de curbe de
''arialie a curcntului de scurtcircuit.

Transformatorul de sudare LiE-4 Bucure . Conceput i realizat in productie


de serie Ia Liceul industrial nr. 4 - Bllcure ti, el se bucura de o apreciere
uuanima din par tea beneficiarilor. Schema electricli i vederea de ansarnblu si:nt
prer.enlate 'in fignra 7.8. Eslc aldHuit dintr-un mici magnetic cu tole, cu doua
coloane pe care sint dispuse lnf urarile primare ;;i ::;ecun dare (fig. 7.8, a).
Heglajul se face prin comutatorul de reglaj, care este de tip en plotnri i
cu ajutorul cil:r:uia se variaza numarul de spire din primar. Tensiunea de ali me
tare este de 220 V c.a., ;50 Hz i se aplidi monlajul prinlr-un cordon cu
fi cu contact de prolectie.
Secu.'!dal'

PP;nc1pal

------- 1 220

sI

u,

P.I

-..I.S-60V
{ Goi)

52

---------------t'

Fig. 7.8. Transformator de surlare cu llrc electric tip LiE-1:


a - schema elect riel!. ; b -vtldere de
ansamhiu.

162

B. ELECTROLIZA

Cele mai importante aplicatfi industriale ale electroliui sint


.
-- extrageiea mctalelor (zinc, cupru, cadmiu) prin electroliza solutiilor
apoase:
,
- extragerca unor metale (aluminiu, magneziu, sodiu) prin elect.roliza
sirurilor topite;
- rafinarea unor metalc {cnprul, argintul. aurul etc.):
- elcctroliza di.spersa a metalelor, in scopul prepari.rii pulberilor metalice;
- fabricarea produselor de oxidare reducere (oxid per!-lulfuric, perborat de
sodiu. percarbonati etc.);

- electroliza clorurilol' alcaline.


lntr-un proccs industrial de electroliza, sub actiunea curentului electric
ce strabate electrolitulJ se pot produce urmatoarele fenomcne principale:
- separarea mctalelor din :-:amrile lor;
-- reduccrea spre catod;
- oxidarea sprcanod.
Dupa rcznltatul care se unnare te, sc ian m suri pentru cvitareaaltor
f nomene care apar (reactii secundare fie in electrolit, fie intre electrolit i
electrozi, fi intrc proclusele obtinute Ia cei doi electrozi i care trchuie definite pentm fiecare caz in parte).

e Fenomenu1 de e1ectro1i7..3.* st! "bazeaza pe legca lui Faraday:

m=

A : 1 dt
Fn

(].1)

=Fn

Q.

in care:

m este masa substan ci depusa pe electrod,

Q
l

n A F -

n g;
cantitatea de electricitatc, in C;
intensitatea curentului electric, in A;
timpul in s;
valc 1ta produsului depus;
masa atomica a produsului ;
constanta lui FaYaday, egala cu 96 490 Cfechivalent-gram.

Notind

U 1 - tensiunea de descompunerc a electrolitului, in V;


U 2 - cliderea de tensiun.c in electrozi i in contacte, in V;

rJ, - caderea de lensiune in electrolit, in v ;


lJ4 - did ea de tensiune pc diafragma, in V ;

este necesar3, pentru desfa urarea procesului de electroliza, o tensiune apli


cata in V:
(7.2)

.Pentru a mari conductivitatea electridi a electrolitului, ise ridica tempe


ratura i j se mare te concentr tia. Pentru valorilc optime ale temperaturii,
distantei dintre clectrozi, !1i densitatii de curent, fenomenele secundare sint

1 Fenomenul lizic al elret,.olizei. precum ; denUJJlirile elementelor folosite in elccttolizll


(eJ . ele.ctrolit, baie etc.) sfnt cunoiliCUte de Ia disciplinclc .,Fizicl" lli ..Chimie".

minime, iar eficicnta cconomidi a instalatJei cre,tc. Masurarea ei se face prin:


'"ndamtntul in funclie de cumzt 'llc !li rat dame t l energetic 'liB definite astfel:
Y..

in care:

= p_.

Tl ::::

11Z '"'

w,.

(7.3)

u,.,..,

p este cantitatea reala de suhstanta separata, in g;


m

- cantitatea teoretidi. de substantl. rezultata din legea 'lui

Faraday, pentru un anumil curcnt-1, intr-un interval de


timp t;
W, - energia clcclricl teoretica (in cazul itl care riE = 100%
i tensiunea U este egaUi U1) ;
JVr - energia electrica rcala absorbita in procesul electrolizei.
Principalelc clemente componcntc folosite U. electroliza sint:
- baile din otel sau material ceramic, clptu it c:u plumb, cauciuc, lac
sau email, in functie de compo itia chimidi.. a substantei;
- sursele de curent continuu, constituite din redresoare cu seleniu, gcr mamu,
siliciu i amplasatc in indi.pel'i paratc pentru a fi ferite de actiunea
vaporilor corozivi;
-electrolizoarele Cit diafragmi (perete poros), folosito atunci dnd pro
dusul obtinut Ia un f"lectrod trebuic fcrit de acpunea produselor obpnute Ia
ce.la.lalt electrod.

lndilzirea electrolitului se face cu abur, san electric prin retistoare. Hc


teaWJ. de curcnt continuu se executA. din bare de cupru neizolate, montatt'
pe .izolatoare fixate pe console }lT'inse cle pt rct.i sau sus{lendate pe tavan.
Pentru curenti pina la 200 A. barelc de cupru se pot inlocut cu unele de otel.
In continuare se prezintll, ca exeJllplu de electroliza, obtinerea alumi niului
din alumina, dizolvati tn crioliti topiti.
Procesul are loc intr-un elcctrolizor a dirui schema este redata in figura
7.9. Cuva, diptu it cu blocuri de di.rhune, este alimeutata in c.c. prin
inter
mediul unor bare metal ice. La
par
tea inferioara se gase te catodul.
iar Ia partea superioara se gi
anozii (ffin c.arbune). Curentul con
tinuu trece prin electroijt, pe carc-1
men ine in stare topit1i i desc01n
pune electrolitic alumina. Pc vatra
cuvei se adunli aluminiul. La anozi
se degaja oxi n. care oxidea1J. a
nozii. Pe masura ce acc tia se con
soma, ei sint coboriti. Procesul

cu

.,l

S$

:::::::!i

sub
descompune:
Fig. 7.9. Schem'l. u11ei bdi electrolftice pentru
obfinerea .alumiuiului:
1 - manta
metalicl; 2 - plil.ci diu
cArbune; 3 - hare de o1cl; 4.- o.noti din.
cil.rbullf!; 5 - hll.re mctalice ; 6 - co11ductA

electric.\; 7 - electrolit topit; lJ - ahlminiu ;


9 ... crustli
solidi; 10 - a.lumiM:

16
4

electrochimic este urmatorul:


Criolita
actiunea topita
curentului
(Nasc
3AlF8)
NaaAlF8

3 Na'

AlF;. (7.4)

Alumina dizolvatl in criolita


-topita se descompunc:

...

Al20s----+ Al-

+ AlOi'

(7.51

La catod sosesc icmii de alu


miniu i sodiu, iar la anod cei
de AIF6 i Al03 Aici are Joe
unnatoarea ieac ie:
4AIO:sz Al:Pa + 302 (7.6)
Oxigenal ie degaja i reactioneaza
cu carhonul uc la anod, formind
ub amestec de CO i C02 ce se
degaja.
Prin um1arc, procedeul electrolizei consta in obtinerea aluminiului i consumarca aluminei

e;

(Ais03)

Alumina se introduce in baie Fig. 7. tO. Schema electrica a _legarii !Nilor de


eledrollzi1 a .aluminiului:
in masura in care: se consumtl.. T- 1rl\n!Qf<mnMor 1rifazat r.ohoritor ;. R -reclr >ft'ltlr
Dadi proccntul de alumin seade
in pnnte 1rifazi'Ltll.: N - Mi de electroli7..lL.
sub 1%. in masa de crio1it apare
fenomenul denumit eject anodic, care !'.e manifesta prin:
- cre terea tensiunii clectrice a bliii de la 4--4,3 V la 20-30 V;
- aparitia unor arcuri electricc la suprafata anodului;
- inc5.lzirea rapida a elcctrolitului.
.

Asupra insta!atiei electrice de alimentarc efectu.l anodic are influente


nefaste, deoarece cre te consumu.l de. cncrgic el tric se produc perturbatii
in funcponarca sursclor de curent continuu (se aclmite prac.tic odata Ia 24 ore).
B ile de clectroliza sc inseriazli in grupe, socotindu-se o tensiune medie
de .5\' pe element. Rezultanumhu.ldebiiinseriate: nu. , !OT (v. fig.
7.10).

Intensitatile curentului electric din brule moderne variaza intre


10 000-100 000 A. Indicele de consum de encrgie cledridi este de 57-62
kWh/gAl.

C. GALVANOTEHNICA
Procesul depunerii metalclor pc cale electrolitid\ pe suprafata unui alt
metal sau unui alt corp metalic sau ncmetalic se nume te galvanotehnidi.
Dacl depunerea se face pe un alt metal, in scopul acopcririi lui met.alice,
opcratia se nume te galvanostegie.
Dad1 dcpunerea se face pe un alt corp metalic sau nemetalic. in scopul re
producerii fonnei acestuia, operatia se nuinc te galvanoplastie .

1. Galvanostegia

ln at lit rclc de acoperiri metalice, metalele folosite pen acoperire dcpind


de scopul in care se executa operapa:
- acoperiri de j>foteclie : cu zinc, cadmiu, staniu, acopcrirdi. pieselor de
aluminiu ( u o pclicula de oxid, OJ>eratie denumiHi eloxare;
165-

- acoperiri de proteqie $i decorative: cu cupru, nichel, cobalt, argint, aur


i sodiu;
- acoperiri pentru tnariretl rezistentei la u'Z1lra mecanica i pent
mari'l'ea duriti#ii superjiciate : cu crom. fier. nichel;
.
- acoperiri pentru restabilirea ditnensiunilor iniJjale ale frieselor 1-1zate :
cu crom, fier, cupro;

- acoperiri pentru scopuri specj.ale: cu argint, sodiu, crom pentru obti nerea
unei suprafete reflectante, sau cu argint, cupru, staniu pentru ridicarea
cor ductibilitatii electrice a suprafetei
Operatiilc care se executa in atelicrcle de acoperiri metalice sint: ope
.,alii pregati-toare, acoperirile propriu-zise i operaliile de finisare.
Operatfilc pregititoarc constau in cuditirca picselor prin spalare intr-un cu
rent de apa, prin degresare chimica, prin decapare etc. ln cazul eloxarii cste
necesar ca, dupa spa.I.area cu apa rece, piesele sa fie degrcsatc timp clc circa
30 minute in apa fierbinte l:lau de circa 2 minute prin C'ltfundare ln
rezervoare um plutc cu tricloretilen in stare gazoasa.
Operatfile de acoperire propriu-zise se executa in bai electroliticc, manual
sau mecanizat. fn ca:t.ul instalatiilor mecani t.e, piesclc sint suspendate cu
supor i i7..olanti de un transport sau de un lant cu ajutorul caruia ele tree
succesiv, cu o vitel'.<t potrivita, prin toate haile.
Opcra .iile de finisare sc executa prin poli.zarc sau lefuire mecani .
e Eleniente componente ale instalapei de galvanostcgie.
Electrolitul folo!'it iu galvanostegie este complex, contipind de Ia caz
la caz:
- o combina tic a roetalului (sare siropla sau complexa), care furnizcazl ionii
c urmea?.a sl1. fie depn i la catod:

- o substanta care sa pcnnita dizolvarca anodului i sa impiedice trece


rca, lui in stare pasiva;
- o substanta care s.1. Cixeze solutia Ia un anumit pH, daca este necesar;
- adao!;uri care sa influenteze structura depozitului atodic' in sensul
dorit (suhstante coloi'dale, agenti de luciu etc.).
Anozii siut de ohicci solubili. Ei trebuie sa fie cit mai puri ;;i sa prezinte
o struc turll care sa duel la cit mai putin namol anodic.
.:.
Utilajul principal al galvanostegiei il constituie baia de degresare j aco
perire. Corplll baii din otcl sau material ceramic, diptu it cu plumb, cauciuc,
lac sau email in functie de compo itia chimica a solutiei. Incalzirea clectroli
tului se ,face cu ahur sau electric, folosind re L;tbare, Pentru a nnifonniza
stratul d.: acopcrire, electrolitul cste agitat prin suflare cu aer comprimat.
Barele de alimentarc ale cat<Y.tilor !ii anuzilor sint din cupru, montate pe
izolatoare de portelan. Piesele care se acoperli se suspenda prin supor i meta
lid de barele catozilor. De harele anozilor se suspenda placi din materialul
en care sc face acoperirea, sau piesele de aluminiu in cazul eloxarii.
Pentru acoperirea metalicll a unor piese mici ( uruburi, garnituri etc.)
se folosesc bai'rotat.ive sau lamt?ure in care piesde se rostogole continuu,
cu o vitcza de rotatie de 10-30 rot/min. Antrenarea se face cu un motor
asincron trifazat dt.l 0,4-0,8 kW, 1000 rot/min.
Baile sint alimentatc in c.c. la tensiuni de 2-12 V, cu iotensitati mari
ale curentului (50- t 000 A). Reglarca r.urent.ului se face la fiecare baie prin
rE'.ostate, iar rcglarea tensittnii de la ploturile transformatorului coboritor.
In figura 7.11 se indica echipament ul clcctdc al bailor de galvanostegie.
1

16
6

2.

Galvanoplastia

...._.50Hz

Procesul de galv noplastie comporta


urmatoarele faze :
- formarea tiparului sau a ma tritei ;
- crearea unui strat bun conducator
de electricitate pe suprafata tipamlui
nemctalic san a unui strat separator
care sa u ureze desprinderea, dacii. tipa
rul cstc din metal;
- obtincrea galvanica a copiei me- R,.
talice;
a,
- separarea copiei de matrita i fini
sarea ulterioara mecanidi. sau chimicii a
Fig. 7.11. Schema electricl a legirii bl
copiei, c.ladi este necesar.
ilo : .de gavanostegie:
Pen tn1 copierea pieselor i obiectelor 7"1, T3- i.ra.nsformatoare trifazate co
se utilizeaza amestecuri u or fuzihile
boritoarc;
(ipsos, amestecuri de ceara, parafinii sau Rd 1, Rd 2 -re!lresoare; R 1, Rs-- reostate
mate:Jiale plastice). Suprafata xnatritdor
R1, R 2 - bai.
ncmctalice poate deveni buna condudi.
toare de. electricitatc prin mai multc mcludc:
- prin grafitare;

- prin depunerea unui strat metalic pe cale chimica (de excmplu prin
reducerea unei solutii amoniacale de argint sau su1fat de hidrazina) ;
- prin pulverizare ca.todidi sub vid;
- prin vaporizarc termidi suh 'id.
Matrita astfel pregatita se spala cu alcool, pentru a. nu retine bulele de
aer, apoi se suspcnda in baie, legindu-se la polul negativ.
Pentru ob inerea copiei se utilizeaza bai de cuprare acid5., sau uneori bill
de nichelare.
Matrita prime?te doua straturi de depuneri: primul strat de circa 10 )LID
se depune intr-o baie slab acida, cu o densitate de curent de 50 Afm2; al doilea
strat, de ingro!?arc, se depune cu o dcnsitate de 5 000 A/m 2
Instalatia electrica este analoaga cclei din galvanostegie, valorile curen-
tilor fiind insA. mai 'mid.

D. lNCALZIREA .ELECTRIC.!.
Indilzirca elcc.lrica cstc folosiUi. mai ales pentru:
.
-topire, procedeu prin care corpurile se transforma din starea solida in stare
lichida. Astfel, se topesc minereurilc pentru a obtine metale, sc topcsc diferitc
metale pentru a obtine aliaje etc.;
- uscare, procedeu p1in care se elimina umiditatea (excesiva sau lotala)
din corpuri. A lfel se usudi nnele produse t xlile; cer mice, agroa.limentare
din lemn, din piele, produse cosmetice etc.;
-'inca.Izire, procedeu prin care corpnrilc se aduc la lemperalnra clorWi
pentru realizarea nnor tratarpente termic:;e, termo-chimice, sau_ pentru prega
tirea corpurilor de a intra intr-un proces tehnologic (indilzirea bailor pentru
tratamcnte termicc, incalzirea corpurilor solide care urmeaza a fi supuse la
tratamente term'ice, uimead a fi laminate trefilate etc.).
. 167'

Utilajele in care are loc inciilzirea electric a corpurilor (fie pentru topire,
fie pentru uscare) se numesc cuptoare electrice. Principalele tipuri de cuptoare
elcctrice sint: cu rezisten#e. c ' induqie, cu arc electric i cu radialii infrar ii.

'

1. Cuptoar e electrice cu rezlstente


a. Generalitl i
Aceste cuptoare se bazeaza pe efectul termic al trecerii curcntului electric
printr-o .rczistenta. Astfel, la trecerca unui curent electric I printr-o
rezisten1a R se degaja in timpul t cantitat a de dOdura:

Q = Hl t.
(7.7)
Aceasta cantitate de dUdur:'l poate fi transmisa:
- prin conducpe, atunci cind rezistenta se afl in contact direct cu c:orpnl
de indilzit. Astfel se inca.Jzcsc ba.ile lichidt! pcntru realizatea unor tralamente
term.ochimice. Rezistentele electrice se montea7.l.i. in baie fiind in c:ontact
direct cu lichidul ce trcbuie incilzit. ln unele cazuri rezistenta elec'l:ric! o
constituie chiar lic:hitlul baii de tratare (o sarc, sau amesh curi de saruri);
- prin convectie, atunci cind cantitatea de ca.J.dura e.ste prduat de un
ga:t. (de regula aer) !?i apoi cedata c9rp11lui ce trebuie indilzit. Circula\ia aeru
.lui cald poate fi naturala. sau fortatt\ {prin utilizarea unui ventilator de
suflare
a aerului). In acest mod se rcalill'..eaza uscarea corpurilor Ia temperaturi joasc;
- prin radia1ie, atuncj 'cind canlitalea de caldura dezvoltatli clc rezisten
tele electrice, aflate la temperatur foarte tnare, este radiata. direct asupra
corpl.lrilor cc t.rebuie incalzite. f11 acest mod se rcalizeaza indi.lzirea piesclor
ceramice, metalite pentrn forjare, laminare sau care urmeaza s.'l. fie supusc
unor t ratamente term
icc.
b. Tipuri constructive
\

Cuptoarele electrice cu re.tistentt' se executa intr-c>" gama foarte variata


de tipuri ce difera prin tipul de rezistenta utilizat.a, modul de transmitere a
caldurii de Ia re1..i tcn c Ia corpuri, forma c nstructiva, temperatura din
cuptor, natura materialelor ce se introduc in acesta etc.' Pentrn a exemplifica
functionan a de principiu a cuptoarclor electrice cu rezistente se vor descrie
in continuare citcva tipltri mai importante.

Cupto::ue electtice cu re7.istent pentru tempcraturi joase. Yn aceasta


categorie intra cuptoarele de uscarc in care temperatura nu dep e te 600700"C. Transmisia caldurii se fCl.ce de regula prin convectia naturalli sau lortata a aerului din cuptor.

tn fignra 7.l2 estc pn!ientat un cuptor in care uscarea are loc pTin con
vectia naturala. Cuptorul este format dintr-o cutie intern 1 captu ta la
exterior, cu un material refractar 2 pentru a o izola cit mai bine de mediul
indiperii. ln interiornl cutiei interne -;e monteaza un 1daj metalic .1 pe care
se a aza pieselc 1/ ce trebuic uscate. stelajul metalic este astfel executat, incit
aerul poate circula cu u urinta in jurul piesclor. Rczistcntcle electrice 5 sint
monta.tc pc pcreiii laterali i pe podeaua cutiei interne a cuptornlui. Re:r.isten
tele se execut din sirma din crom-nichcl-fier, a ezata in spirall pe un cilindru
168

8 7

6
Fig. 7.12. Scbi unui cuptor de uscare pentru
temperaturi joase.

l'ig. 7.13. Schita unui cuptor de us


care cu ventilator.

ceramic. Prinderea acestora de peretele cuptorului se face prin intermcdiul


unor piese izolaloare din ceramica. Cuptorul este prevazut la partea inferioara
cu goluri 6 pentru accesul acrului, iar la partea supcrioara cu un co 7 pentru
cvacnarca aerului i a vaporilor de apa. Co ul poatc fi prevazut cu o cla
peta 8, a direi pozi\ie se poate regla pentru a modifica debitul de aer ce intra
in cuptor. Aerul patrunde pc la partea inferioard. a cuptorului, prin golurile
6. Datorita di.ldurii degaj.ate de rezistentele clectrice, aerul se indUze te i sc
rididi la partea superioara. Sagetile din figura 7.12 indica tmseul pe care
<:ircul:i aerul in cuptor. ln dmmul sau ascendent, aerul ca.Id preia de Ia
corpurile a. eza'te pc stelaje cantitatea de umiditate aflata in exces. uscln dulc. Astfd de cuptoare sint utHizatc la uscatul picselor pc care s-au dcpus
lacuri sau vopsele, la uscatul corpurilor cu exces de umiditate, sau la incal
zirea pieselor din otel sau din alt< materiale ce unneaza sa fie supuse la difc
rilc tratamente termice.
In figura 7.13 este prezcntat un cuptor de uscare cu rezistcnte in a e cir
culatia aernlui se face cu ajutorul unui.vcntilator. Aerul este aspirat de la partea
inierioara
a cuptorului
i refulat
pe pieselc
la partca
superioariL
de atrecut
pa
trunde
in cavitatca
in care
se af111.
pentru
uscare,. Inainte
aerul cste
peste un grup de rezistente care ii ridic temperatura pina la 100-200"
C
in funqie de necesitati.

e Cuptoare
electrice cu rezistente pentru temperaturi inalte. ln accste
cuptoare
natia
lor;se pot realiza tcmperaturi intrc 600 i 1 500 c in funcpe de desti
- pen(.ru uscarea i coacerea malerialelor ceramice: I 500oC;
- pentni calirea o dului ohi nuit: 750- 800"C;
- pentru dilirea otelului aliat: 1 000C. P.tc.
169

ln principiu aceste CU}>toare sint asemanatoare CU cele pentru temper


raturi joase cu unnatoarele deosebiri:
- rezistentele electrice sc cxecuUi. din:
- sinna sau benzi din otcluri aliate cu crom i nichel
pentru temperaturi de 600-1 000C;

- bastona e din silita (carbura de siliciu) pentru


tcmpcraturi de J 000-1 300C;
- ciptu eala se exccuti din materiale rezistente la lemperaturi inalte
(materiale rcfractare) i are grosime mai mare;
'
- nu se utilizeaili ventilatorul pentru antrenarea acrului, deoarece
trans miterea clildurii se face prin radiatie.
c. Reglarea temperaturii .
Cuptoarele cu re1.istcntc electrice\ prezintli avantajul deosebit al pe>sibili
tatii reglarii tcmperaturii in timpul functionirii. Reglarca temperat_utii se
reduce la reglarea putcrii clectrice absorbite de cuptor, in a a fcl incit
valoarea acesteia sa corespundi nei tempcraturi prescrise. Pentru aceasta se
pot folosi unnitoarde procedec:

- coneclilTea # deconectarca periodica -a rezistenlelm- t.lectricr. la sursa de


alimentare:
- modificart.a conexiuniwr rezistenJelor in junclie de temperatura din mp
tCJt' # temperatura prescrisii;
- modificaf'.ea continuii a tensiunii de alimentare a rezistmlclor i1J fr r..clie
de temperatura din cuptor.
ln figura 7.14 cste prezentatA o schema electrici de principiu a reglirii
temperaturii din cuptor prin conectare f deconectare periodicii a rezistentelor
electrice. Prin apisarea pe butonul b1 circuitul bobinei contactorului C este

1 C{ *

2 C
3C.

'

Fig. 7.14. Scbema electric6 de p udpJu:a fUDc,ioilirU uuui c:uplor cu cezistente.

17
0

pus sub tensiune. Acesta inchide contactele principale tC care pun sub ten
siune rezistenfele electricc 2 clin cuptorul 1, inchide contaclul sec:undar
ND-1 care realizcaxli. automentinerea bubinei contactorului i desface con
tactul secundar NJ-3C ce are rol in repunerea automatl sub tensiUDe. Dupl
accca se apasl pe butonul cu revenire manualA

IJa ce rliminc in pozitia 1nchis.

Rezistentele clcctrice ine3lzesc cuptnnd, ridicind ldllperatura in inte


riorul accstui .ta atingerea litnitei superioarc a temperaturil, termocuplul TE
(pJasat in cup'tor) prin intermediul regulatorului automat RA desface contac
tul NI-T din circuitul bobinei contactorului C. Astfel, 1C i 2C sc deslac

r:z
"!:fa ra =oR t:C\ c iS:
t ti- 15!'
J:
contactornhti C prin intcrmcdiul butonului
fi oontactclor
NI-3C i T.

Contactorul C ref ace c:ircuitele anterioare, realizind atit recollf!Ctarea rezisten


telor Ia retea, cit i automent,inerea. Cind se dorqte intreruperea alimcnt.lrii
cu energie electric! a cuptorului, se apasl in ordine pe butoanele ba 4i b1:
d. Calculul istente.lor electrice

Calculul rezisienfelor electrice constl in dctemtimm:a dimensiupilor -ir


mei (sau lxmz.ii) din care sc conf tioneazl accstea. Pentru accasta se cunosc
unniUoarelc date:
P - puk'l't:.a rezistentelor, in W:
U - tensiunca la bornelf rezistenlelor, iu V:
p - rezistivitatea materialului ales pentru confectionarea rezistentelor
la templ".ratura de utilizarc, in Omm'/m;

p - incircarca caloricl admisibill a materialului Ia lf'.mperatura de uti


lizare, in W{cm
1

Valorile lui p i p se aleg diu tabelele cu principalcle caracteristici ale


ljDaterialelor din care se confectiod.eaU rezistentcle electrice..

_\ Dad se noteazl cu d diametrul sinul!:i din care se coufec ioneazl rezis ten1a
(In mm), cu llungimea desfiFati a acestcia (in mm) cu 11 randa mcntul
transform!\rii encrgiei f'lectrice in clldurl. se poate scrie relatia
P = 0,45p r.dlIO-'
=

..

(!u)'pr.dJ- 10-.

(7.8)

Aceastl relatic cxprim3. egalitatea dintre d.ldura radiati de r istenta


clectddi 'i energia electricl tr.msformatl in d.l uri in aceea i unitate de
timp. ln relatia de mai -us marimile se introduc avind uniU.tile de misuri
ind1cate. Coeficicntul 0,15 din rclatie indicA. ci numai 15cy0 din suprafala
lateraUI. (r.dl) a Sinnei rezislcntei praticipi la radiatia electric (restul supra
fetei este ecranat de suportul ceramic). Rezultl formula. practicl de calcul a
diametrului sirmei pentru coDfectionarea rez.istentei:

unde pentru r.andam ntul11

.
- d o.JO r;g_p f/2

(7.9)

poate alege valoarea 0,8.

2. Cuptoare electrice cu lnduc e


Principiul de funcJionare a accstor cuptoare sc bazeazl pe fenomenul de
induc.tie electromagnetid.. Astfel, cuptorul cl tric cu inducPe este asc:ml
nltor co un transfonnator care functioncazi in scurtcircuit. lnf urar a care
171

corespunde primarului este a.limcn


tata de la o retea de curent alter
nativ (de joasl sau inalta frecven ta).
lnfa urarea care corespunde
:;ecundarului este inlocuita de meta
lui care se indilzc te sau se tope te.
Se cunosc dou tipuri principale
de cuptoare cu iltductie pent.ru topit metalc :

, --- cuptoare jar a miez mag1Jelic;


- cuptoare cu miez mag1 etic.
Cuptoarele fari miez magnetic au ca
parti principale (fig. 7.1.5):
- un creuzct de forma
cilindri di 1, cxccutat din material
refrac tar in care sc introduce
mctalul
Fig. 7.15. Schi a de principiu a uoui r.uptor
pentru topit;
cu lnducjie Brl micz.
- bobina inductoarc 2, alimentata cu curent electric altcrnativ
monofazat Iii de frecventa adaptat la marimea cuptorului;
- ecrannl magneti': J, exccutat din tabla silicioasi. (tab) de transfor
mator) cu rolul de a inchidc prin exterior fluxul magnetic al hobinci in
ductoare i de a evita indilzirea partilor metalice din elementele de susti
nere ale cuptorului :
- elementelc de sustinere 4 ale cuptorului. Acestea asigura asamblaTl a
partilor de mai sus intr-un tot unitar. ffxarea cuptorului pe elcmentele de
sprijin i hascularea U>ara a acestuia. pentru evacuarea mctalului topit.
Bobina inductoare se executa din conductor de cupru sub founa de tea,a
ln figura 7. J 6 sint aratate titeva sectiuni prin diferite tipuri de ast fel .de
conductoare. Golul prin conductoare este necesar pentru circulatia axci care
are rolul de a prelu :
- cantitatea de caldurli dezvoltata in bobina prin parcnrgerea
acesl.eia de catre curentul electric;
- o parte din ,cantitatea de caldur ce cste transmisi bobinei de metalul topit prin
intermediul captu elii. .
Daca. aceasta ca.Idura nu ar fi evacuata, ar produce supraindilzirea
bobinei inductoare, care ar avea ca. efect distrugcrca acesteia. Aceste
captoare au randamente foarte hune i sint utilizatc pentru topitca atit a
mctalelor feroasc, cit i a celor neferoasc.

00
17
2

c: ::: ")

Fig. 7.16.
bobina

5ec!iuni p rintr-un conductor diD care se executa

inductoare.

173

Instalatia electrica a cuptorului fara miez se compune din:


- a,utotransformatorttl sau transformatorul de alimentare i de reglare
a puterii;
- bobina inductoare.:
- grupul de baterii de condensatoare necesare imlmnaUitirii factorului
'
de putere a1 cuptorului.
Dadi cuptorul este alimentat de Ia reteaua electridi trifazata (fig. 7.17),
in circuitul electric se prevad trei cuptoare, cite unul pe fiecare faza. Ond
nu se pot folosi grnpe de cite trei cuptoare se utilizeaza un grup motor-gene
rator . .Motorul cste alimentat printT-o retea trifazata, iar generaiorul asiguri'
alimentarea
rnonofazata
a
cuptorului.
Dac5. cuptorul n.u este alimentat Ia frccvcnt.a re clci industrialc auto
transformatorul se inlocuie te cu un generator de frecvent11 doritl'L
Cuptoarele c.:u miez magnetic cuprind, una, doua sau trei bobine induc
toare inf urate fiecarc pe cite un miez feromagnetic. De aceea aliment area
acestor cuptoare se face mono, bi sau trifazat. in funqie de numarul de bobine
inductoa.rc pe care le are.
Fiecare hohina e!>te izolala cu
material rcfractar, iar intre
ac asta iwla i... i ca.ptu:;;eala
cuptorului se realizeaza nn
spatiu care poarHi denumirea
de camll de topt're (fig. 7.18).
Cele douii. sau trei canale
de topire comnnidi inl.re ele
i acestca comunidi. la rindul
lor cu cuva cuptorului, in care
sc introduce metalul pentru
topit. lntrcgul cuptor estc
sustinut de eJemcntc metalice
care ii asigura rczistenta mecanidi
i 111anevrarea u oara
2
la golirc (prin basculatc) .
.- Din pund de vedcre elec
tric. aceste cuptoare sint ase
m natoarc cu cele Hira mie-L.
Randamcntele maxime sint cu
3-4/o mai maridecit ale cup}3
toarelor fara miez.

Fig. 7. 17. Schema eleebid de prm


clpiu a olimentii.rii unui cuptor cu
inducjle filra miez de Ia re eaua trifaza Iii industrials:

J ,- cuptor

cu

bobina

inducto!l-

re;

.2 - transformator de alimcntarc

i de. reglare a puterii; 3 lilimcnta rea c:Atre alte doull.


cuptoare &semi!. nltoare: gruJil
de baterii de con

deusat
pentru
ameliorarea
factorului de puterc.

'il----l

3. Cuptoare cu arc electric


Aceste cuptoare se bazeaz3. pe efectul termic al arcului electric produs
intre-doilaclcctrozi.
electric topil,
poate intre
sa scelectrozi
prodw::l:i metal. Clldura este
suprafa"JaArcul
metalului
preluatli de metal prin conductie i prin radiape. Electrozii se plaseazl
vertical. pentm a putea fi r apropiapsau dcpkta.ti de suprafaPi
mctalului; in interiorul metalului topit. curentul electric trecind prin
masa de
metal care se comportl ca o i"e.zistentl. De aceea, cuptoarele de accst
fel se mai numesc i cu.ptoare cle arc
cu rezistenti j intreaga can
titatc de d.ldurli cste preluala prin conducpe;
-!n exlef'iortd nw.lalului topit, intre electrozii plasati orizontal, Ja distant.
de suprafata metalului. C3ldura dezvoltatl de arc este preluatl prin radiatie
de metal.

e ln fi a 7.19 este prezentat un cuptor cu arc cl ctric la suprafata


metalului topit. Electr&.Zii 1 strlibat bolta cuptorului 2 sint fixati in ni tc
dispozitive cu ajutorul c!lrora li se }X>ate regia pozitia fata de s praiata m ta
lului topit. Klectrozii sint executati din grafit, cu diametrul intre 100 i
400 mm, in functie de tnarimea cuptorului. Prin clcctrozi pOt lrecc c.uren i
de 2. OOO.A pina Ia 18 000 .A. De aceea, alimentarea acestora de la postul
de transConnarc sc face, de regula, prin bare .din cupru montate aerian sau
prin cabluri electrice rlcite cu ap .
e Schema electric& de principiu a unui cuptor cu arc electric sc aratl
in figura 7.20. Aceasta cuprin'de:
.

- separatorul a1" care are contactele electricc mobile legate la plmint.


atunci elnd se afla in po:r.itia descbis;
1
i
intrentptoml
general
pcntru
legarca
cuptorului
la
retcaua
de
1
medic tcnsiune ; ,

'i

I.
Fig. 7.11t Schlfa unui cupt c:u iaducJ.Ie cu miea magnetic:
1 - miczul magnetic; 2
bobinl p ti pe miezulmqnetic;
3 - iw lape diD .material
refrac:tar; i-canal de topire; 5 -cl&ptupla cupto nllui ; 6 cuva cuptprului; 7-ftle inentele de

susti11ere ale cuptorult1i.

114.

Fig. 7. 19. Scblta unui cuptor cu arc


electric Ia suprafafa metalului topit:
1 -electron; 2- bolt& cuptorului;
3 - gura de evacuare : -f - iura de
IDc:in:are;
5
c11ptuPJa
cuptot"ului.

- transformatorul
TR
care
perm.ite
rcglarca puterii cuptorului, modificind
tcnsiunea din secunclar prin legarea pri
marulw din triunghi in. steeL Aceasta se
face cu ajutorul contactorului C2;

-grupul
de bobin de balast G, care
r - asigura stabilitatea ardcrii arcului elcc- i 61l j
tric. Cu ajutorul contactorului C1 acestea
l.: .:=J==
pot fi seurtci cu.itate :c proccdea7.A la - . G :
IUc&97if= t==;=1l
ceasta atunct in!i pnmarul estc leg-at m
stea i cind cuptorul absoarbe o putere
f [_ t :.r ::f=:t=+-+--+Ct
d_j
rnai mici1 de la re ea) ;
1
conductele electricc de alimcntarc
CA, strli.bli.tute de curenti foarte- mari. -pi
secundar,
1
Ca i>fect
ace ti curcnp gene 1

ri

IL
't'

l[ illj: .

':f+.};

c2

t :!:I:tJ:=Y !..TJJ

read. cimpuri electromagnetice foarte


I
putemit:e care pot duce la in,d.lzirca (prin !
1
i
inductic) a partilormetalice din apropier a
:
I
lor. De aceea toate imbinl1rile dintre con'- =7-ll - 0-SOOV
ducte sc fa.c en mltWi grija, iar piesele de
fixare pc l.idarie (nu pe beton armat)
CA
executa din materiale nemetalice;............................................1
..;_ d<!Ctrozii E ai cuptorului. confectionati din grafit.

Instala ia poate fi completata prin


r f'1 -
adaugarea unui' tcrmocupln i a unui
regulator automat. Acesta poate actiona
direct asupra intreruptoruluj i7, sau \
/
poate regla tensiunea din secundar, mo- "dificind raportul de transformarc ..Oeoa- Fig. 7.20. Schema elet.:tdCll de prillclpiu
rec !actontl de putere al cuptoarclor cu
a unui cupt r cu arc electric.
arc el drit: cstc foarte scazut pe partca primara se monteaza baterii de
cond<'nsatoare ptmtru ameliorarea acestuia.

se

ir

,.

u.:.

4. lncilzirea cu .radiat ii infraro5 ii"


lncalzirca cu radiatii infraro ii se ba1..caza pe efectul tennic al radiatiilor
infraro ii. De reguHI., radiatiile infraro ii se proctuc cu ajutoml Hi.mpilor elec
trice pentru radiatii infr,!lro ii. Acestea au fila_tnentul (fig. 7.21} coru;truit
astfel, indt majoritatea energiei emise sa fie formata din radiatii eler.tromag
netice cu lungimca 9-c uncia df: 1-2 -p., cet.'a ce corespunde domeniulu infra
ro u ..Temperatura filamentului este de 2 000-2 500 K. Puterca Ui.mpilor
este de. 200-1 000 W, iar timpul de utili1.are a acestora de maximum 3 000 de
ore. .BaJonul de sticla arc o forma parabolica. Este confectionat din sticia
de sodiu, potasiu calciu. Calota balonului cste mata pentru a radia uuiform,
iai- par tea infcrioara este acoperita la interior cu un strat de alumioiu putemic

17
5

b .

Fig. 7.21. Schi!e ale dispozltiftlor de uscare sau lnCiilzire cu radiatii inf
i:
- pentru materiale : ubti i pe bandli; b - pentn1 usr.area vagoanelor proasplt vopl>itc.

'

reflectant. Deoa ;ece radiatiilc se propaga in Iinie


drcapt5., sursele trehuie astfel a zate incit radia
iile infraro sa cada perpendicular pe suprafata
corpurilor .supuse indi.lz rii i pc toata suprafata
c.estora. Dm aceste motive, metoda nu se poate uti
hza I>entru uscarea (sau indlzirea) 'unor produse
aflatc in straturi, cu volume marl etc. Metoda se
utilizeazi in special pentru uscarea peliculelor apli
c te pe piese (deoarece radiatiile tree prin pelicula
1 indH sc corpul care apoi cedeazadildura peliculei
de la interior catre exterior), pentru ina.Izirea corpu
rilor plane, filiforme i granulate (materiale textile,
ceramice, rninerale, agroalimentare), pentro incalzi
rea rnatedalelor inflamabile, pentru inca.lzirea pe
Fi.!l. 7.2.1. J..arnpl eleetricA banda a materialelor suhtiri (materiale din piele,
peutru radialii infrarn$ii:
cauduc, celuloza, hlrtie, din industria cosmetica si
l - filament din
farmaceutid\).
'
wolfram;
Din
mot'ive1e
expuse
mai
sus,
incalzirea
cu
ra
2 - cirlige; .1 diatii infraro ii are loc in di-;pozitive {ce nu pot fi
lentilll;
4 - bastona mctalic; 5
dcnumite cuptoare) care au forme i dimensiuni co-i

re'spunzatoare materialelor ce trcbuie indilzite. In


picioru de st icla.; 6 - tlt
figura. 7.22 se indica dteva schite ale acestor
b
pentru evacuarea. aerului ;
tipuri de dispozitive. Lampile electrice se pot monta
7 - ho.lon parabolic; 8 cl("ctrozi; 9, 10 c<mtacte
(superior i inferior).

pe linii sau in h. Alimentarea cu encrgic electrica se fa e utilizind oonducte


montate in tuburi de protectic metalice sau cabluri electrice. Reglarea tempe
raturii pieselor supusc uscarii sau incalzirii se poatc face prin modificarea
num3ruluf de -13mpi .aflate in .funcliune (fara a modifica uniformitatea ra
diatiei pe SUJ>rafa a corpurilor), sau prin modificarea timpt1lui de indUzire.

E. EXPLOATAREA
I iNTRETINEREA INSTALATIILOR'
ELECTRICE SPECIFICE PROCESELORINDUSTRIALE

1. lnstalat ii de sudare
Echipamentul electric din procesi.Jl suda.rii. vet fi exploatat i intre inut,
in functie de tipul sau, dupa indicatfile date in cartea tchnidi sa.u in prospect.
0 atenfie deosebita trebuif! acord;lta rnAsurilor de protectie a mttncii
(oonectarea carcaselor mctalice ale surselor la instalatia de legar<: Ia p mint,
176

purtarea ochelarilor sau ma t.ii de udan . prccuni i a rtului de protectie


in tirnpul sudarii etc.). Protectia impotriva electrocutarii Ia convertiwarclc
de sudare mobile se far nurnai pe partea motorului, prin intreruptoare
auto mate cu relee termice i electromagnetice, sau prin .siguranie fu ibilc.
Pentrn protcjarca celulelor rcdresoare, foarte sensibile la actiunea parti
culelor corozive din atmosfera, acestea se monteaza fie intr-o baie de ulei,
in cazul redrcsoarelor cu seleniu, fie in capsule rneta.lice etan umph.ltc cu
azot, in cazul redresoardor cu siliciu. Uacordul electric intre sursa de sudare
i locul de sudare se face prin conducte flexibile, izolate in cauciuc, pe o dis
tant! . ce nu trehui sa depa asdi 30 m. Corespondenta intre curentul maxim
admisibil in conductor Ia,.. ma:o ;;i :o;ectiun a mmluctorului s este data in nor
mative.

2. lnstal ii de electrolizi fi galvanotehnici .


ln genera1_, mediul in care sint montate baile este coroziv i in uncle cazuri
cxploziv, ceea ce face necesa.ra o separare intre baic i surscle de alimentare.
Periodic, trrhui vcrificate elementele izolatoare, precum l'ji legaturilc intre.
barele de curent. 0 atentie deos biUI. trebuie acordata modului corect de
exploatarc i intretinere a ba.ii, deoarece starea acesteia i a clemcntelor elec
trice componente infhienteaza puternic asupra intregii instalatii eledrice.
Spre exemplu. Ia obtinerea aluminiului prin elcctroli.za, pe masura evacu rii
aluminiului din baic, nivclul sau scade i ca urmare distanta intre anod i
suprafata metalului cre:;-ie ;;i o data cu ca- i tcnsiunea din baie. Datorita acestui
fapt, crel?t.c consumul de energie i. pentru a-1 evita, este necesara cobodrea
treptata a apodu1ui astfe1 inc1t f.ensiunea sa nu varieze cu mai mult de 0,5 V
fata de cea normaUi. La alimentarea redresoarelor prin intermedin! transfor
matorului de retea trebuie avut grija ca 1nfa rarile acestuia sa fie separate
i in nici un C3f nu se vor utiliza autotransformatoare, pcntru evitarea legaturii
galvanice intrc'rcteaua de c.a.
cca de c.c.
Perfonnanfele bailor galvanotehnice dcpind intr-o foarte mare mllsura
de parametrii de exploatare: densitatea de curcnt, temperatura, pH-ul, agi tarea,
care trebuie corect corelate. De exemplu, Ja o baie de riichelare Ia 54C,
pH= 2, i a = 600 Afm 2 depozitele sint deschise Ja culoare, ductile i
de
calitate superioara. Daca 8 = 20 A/m 2, depozitele obtinute sint fragile, ncco
respunzatoare.

3. lnstala ii de incilzire e lectrici


Diversitatea mare de cuptoare electrice i de _dispozitive de indl.lzirc pe
ca
ele<:tridi. ohliga la adoptarea de rn asuri specifice de exploatare i
. le tmcrc.
intn!_ 0 atentil! deoscbit va fi acordata integrit?itii dl.ptu lii cuptorului; alit
la interior cit :;;i la exterior. Degr.ad ile" de la exterior se pot 'U or remedia,
pe cind degradarea diptu ii interioare poatc sa duca la scoatcrea din func
tiune a cuptorului. De -accca, rja va fi totdeauna condusa in a a fel; incit
sa nu se ajunga Ia degradarea captu lii interioare a. cuptorului. Pcntru aceasta,
materialulJ entru topit se va introduce trepfat, flira uri. GoJirea
cuptorului
se va face rel;Ltiv repede, pcntru a nu se depune pe perepi laterali oxizi ai
metalului topit. Cind apar astfel de depuneri, acestca se inHitura cu grija, ftra

17
7

a scilicita captu ala prin lovituri ni.ecanice ce ar putea sa o distruga. Refa


cerea ciptu i se reali7.eazl totdeauna Ia dimensiunile prescrise in cartea
tehnicl
a cuptorului,
a nu modifica
randamentul acestuia . (mai ales
in cazul
cuptoarclorpcntru.
cu inductie
lara miez).
cit
ln timpul function ii cuptorului se va urmiri ca cuva acestuia sa
fie
0

mai bine izolata de mediul exterior, penlru a diminua Ia maximum


pierderile
de
ci.ldura
prin
itati. estc
ne asemenea,
nu (pen
se varuUisa
cuptorul
cu
(sau capacu.l}
deschisa
maineetan
m lt decit
strict necesar
umplere,
completare, luarca unor probe etc.).
.
Se va unnari pe tot timpul functionarii cuptorului temperatura' supra
fetelor exterioare ale acestuia. Daca apar 1>arti supraincllzite, acesta este un
prim indicia cain acea zonl captu ala cuptorului s-a subtiat i este
necesara
remedierea ei.
Periodic, sc va controla temperatura apei de rilcire a conductelor electrice
(in cazul t.:uptoarelor cu induc;ie). Dep irea temperaturii admisibilc a aces
teia este de asemenea un scmn c suprctincal7.ire a -cuptorului.
0 rt gull deosebit de importantll. pentru securitatea personalului de de
servire al cuptorului estc aceea ci pe toatl pcrioada in care se umbllla cuptor
(pentru incarcare, pentru c.ompletare etc.) acesta se deconectcazl de la reteaua
electric . Nerespectarea accstci reguli poate sa duca la accidente d.eosebit
de grave. In situnpile in care (:uploml nu este pre"uut cu un regulator
automat de temperatura., periodic se va masura temperatura acestui.a: pcntru
a evita supraincalzirea rjelor, situa ie ce conduce la sdiderea randan'lentului
cuptorului i tincori chiar Ia cleprecierea rjei.
Pe toatA perioada elaborarii rjei se vor urmari aparalelc de m ura
indicfLtoare (ampermctrc, voltmetre, <:osfimetre, wattmetre).
In fuuctie de ind.icatiile acestora, se vor realiza cele mai potrivitc mancvre
pentru o bunii. utilizare a cuptorului (cureutul, tensiunea l;ii putert'!a trehuie sA
se afle in apropierea valorilor nominale, iar factorul de putere cit mai aproape
de unitate).

:
La sfiqitul ficcarui schimb, sc verificl starea tehnic.li. a principalelor plrti
ale cuptorului. Se insista in mod deosebit asupra:
- etan it.li.tii c1,1ptorului;
-.hunei functionlri a alimentarii cu energie electrica (cxecutarea legaturilor electrice, functionarea aparatclor indicatoare, funttionarea intrerup
torului automat de punere i scoaterc de sub tensiune, buna {unctionare a
bateriilor de condem;atoare) ;
- bunei ftmc ionari a dispozitivelor .auxiliare de basculare a cuptorului
pentru golire ;
.
- presittnii i tcmperaturii apei de 1-icire din conductele "Jectricc;
-- d.imcnsiunilor clectrozilor (numai la cuptoarele cu arc electric) cuptorului;
- functioniirii llinpilor cu radiatii infraro ii (numai la dispczitivele de
indilzire cu radiatii infraro ii):
- bunei functionari a instalatiei automate de reglare a tcmpcr
turii. Toate manevrele cc sc executa la cuptor vor Ci in conformitate cu
cartea
tehnic.li., cu insttuc iunile de utilizare ale acestp.ia i cu normele generate de
tehnica securitll.tii muncii.
0
'
l
0

'

Capjtolul 8
INSTALATII DE PROTECllE I( , OMULUI
iMP.OTRIYA ELECTROCUTARII
A. EFECTELE CURENTULUI
ELECTRIC ASUPRA
ORGANISMULUI. UMAN
Corpul omenesc se comporta din puncl de vcdcre electric, ('a o rezistentl.
De aceca, dadi. intre don puncte de pe suprafata acestuia se aplica o dife
rent!i de potential, prin el trecc un curent electric 1,.:
u
(8.1)

I,.=-

nnde:

R,.

estc tensiunea aplicaHi sau tensiunea de atmgere;


- rezistenta eTectridi a corpului omenesc pe traseul strabatut de
curent.

Treceiea unui curent electric prin organism poarta numele de ekctrocuta-re.


Curentul electric poate produce v tamarca organismuluj, sau chiar moartea.
Vlitam rile pc care le produce electrocutarea sint:
- arsuri electrice ale pielii eorpului in locurile de contact cu circuitul electric.
Acestea se datoresc actiunii arcului electric ce se formeaza hi aceste puncte:
- oc ncrvos care afecteaza sistemul nervos. Prin oc se poate opri func
tionarea (partial sau total) a sistemului muscular, ceea ce poate provoca
moartca orga.nisroului.
Gravitatea efectdor prod use prin electrocutare depinde de:
'(]

R11

- im.ensitatea curentult.ti. Cu cit aceasta cre tc, cu atit v3.Umarea este


mai gravl, dcoarece cu cit degajarea de c3ldurii este mai mare cu atit isis
temul nervos este mai mult afectat ;

- Jrecve1 1a C1-'-rentuJ.-sei. S-a constatat eli Ia aceea i valoarc a intensitatii,


curentul
altemativ
est.c .mai periculos
dcdt eel
continuu. Se apreciaza ca
li.mita intensit
tii nepericuloase
-a curentului
este:
- 50 rnA pentru .curen ul continuu;
.
- 10 mA pcntru curentul altemativ cu hecvt-nta de 50 Hz.
Peste tcnsiunea de 450 V cur:entul continuu devine la fel de periculos ca !ji
curcntul alternativ;

- durala trecerii curmt1dui electric pri, organism. Cu cit aceasta este


mai mare, cu atit cfectul elcctrocutarii este, mai grav. Se c:onsidcr ca dacli
17
9

dttrata de trecere a curcntului cste mai midi de 0,2 s; acesta nu este periculos
pentru organ sm.

180

B. CAZURI DE ELECTRO UTARE


Omul se poate electrocuta ahmci cind atinge piirti din instalatia electricli.
care in mod obi nuit se afla sub tensiune. In aceste caz:uri se 'llum te atilfgerl!
directa. Electrocut_arca mai poatc survcni i atunci cind ornnl aliugt: plrti
din instalatia electrica care au ajuns sub tensiune in mod accidental, in mod
normal accstca ncfii.nd sub tensiune. ln aceste cazuri, atingcrca sc numc te
atingere indirecta.

1. Cazuri de e lectrocutare prin atingere directi


In figurile 8.1 i 8.2 sint ar:Uate doua <:azuri de Plectrocntare prin atingerea
directa a rctelelor elcctrice. In cele doua.figuii reteaua electric1l este alimentaUi
de la ser.undaml unui transform.ator de 6/0;l kV. Rcteaua clcctrid. poate
avca neutrul legat la p5.mint (fig. 8.1), sau neutrul iT..olat fat de p mint
(fig. 8.2). Daca ncutrul cstc izolat fata de pamint, intre fazcle rctclci clcctrice
i pamint trebuie luata in considerare rezistenta de izolatie (R1.r) Aceasta
estc formata din rezistenta electridi a straturiJ,or izolatoare din jurul conduc
torului, dn izolatia tuhului de prolec\ie etc. Ea eslt! unifonn distrihuitll
pe toati lungimea conductorul:ui de faza a1 retelei dar. pentru simplificare.
se r pn dntii ca o rczistcnta concentrata, plasata in apropicrca transfor
matorului. Valoarea ei este foarte mare, dar hmitata {nu este infinita). Rezis
tenttJc de izolatic exista.intre fazele retelei i pimint- i atunci cind rc eaua
are neutrul legat la p :mint. ins nu se iau in ('.Onsiderdre datorita valorilor
mari pe care le au in comparatie
Trllnsfo,.motor
cu rezistcnta conductorului de
!'U1.'4V_
Iegare la pamint .
..---+---------Atingerea unei fue a rctelci
lt;IK :::=::=:::==:=:::==i==== trebuie inteleasa ca atingerea
L--_J
oricarui conductor de faza al unui
receptor. Omul se va gasi cu una
din miini la potentialul fazei pe
care a atins-o i cu picioarele pe
o pardoseaHi. buna onducatoare
de electricitate, aflata in contact
direct
cu pamintul (fig. 8.1). In
o g. 8.1. Electroclltar a prin ati.ogerea fazd unei
acest caz, cind neutrul retelei
reJele, cu oeutrul legat Ia pimlnt.
cste legat la pamint, se inchide
un circ:uit electric prin faza atin
sa, om, sol (care este bun condu
dUor de electricitatc) i neutrul
legat la pamint al transforma
torului. Acela i circuit electric
.sc stabile tc i in cazul in care
omul sti cu picioarele pe o par
doseala rau conducatoare de elcc
tricitate, dar cu o mini. atinge o
fa"za a rctelci i cu 'ccalaltii. re
tele constructiei sau un alt t-le
ment bun conduclitor de electrici
Fig. 8.2. Eleclroc:utarea prin atioge.fea fazei uaei
tate, aflat in contact sau solul.
refele, _!::U raeutrul izolatCafl de pimlnt.

In primul caz, curentul electric trece prin om pe traseul min5.-picior, in al


doilea caz pe traseul minl-mina. In ambele cazuri efcctul curentului electric
cste ac i (accea valoare a curcntului). In cazulin care reteaua este izolata
fata de pli.mint (v. fig. 8.2) i omul atingc una din faze, se poate obse va cl
se produce electrocutarea deoarece curentul se inchide prin faza atinsa, om,
sol, rezistente1e de izolatie dintre sol fazele neatinse.

2. (;azuri de e lectrocutare prin atingere indirectl


Par ile metalice care, in mod norm_al, nu se afla sub tensiune, dar care din
cauza unui defect de izolatic ,P.Ot sa ajunga sub tensiune sint: carcasele motoa
relor electrice, batiurile ma inllor-unelte, .steJajele tablourilor elcctricc, stelajele
de sustinere ale unor aparate electrice etc.
Omul atinge in mod frecvenl. aceste patti mctalice in timpul exploatarii
instalatiilor respective. Cit timp nu a avut loc nici un defect de izolatie care
sa le puna sub tensiunc (la pol.cntialul unei faze), nu exista nici un pericol.
Daca, defectul s-a produs la atingerea acestora se produce electrocutare, atit
in cazul rctclclor legate la pamint (fig. 8.3, a), cit i a celor izolate fata de
p mint (fig. 8.3, b): ln primul caz se stabile te un curent electric prin circui
tul: faza defecta, earcasa motorului, corpul omului, sol i ncutrul retelei. In
al doilt a ca?. curentul electric 5e sta bile te prin drcuil:ul: Caza defect a, carcasa
rnot01ului, corpul omului, sol, rezistentele de izola ie ale fazelor nedefe.cte
(sanlitoasc), fazclc ncdcfectc (sanatoasc} i neutrul retelei.

Electrocutarea mai poate surveni atunci clnd picioarele omului se afla


Ia poten\ialodiferitc. In accst caz, tensiunca aplicatl omului se num te
tcnsiune de pas. Astfel de situatii se pot iVi in aprnpietea unei prize de p
mint, sau in apropierea locului de contact cu solul al unui conductor de faza
* (fig. 8.-4).

------

O.&kV

Fig. 8.:1. Ca:curi de eleetrocutare priu at.i11gerea indi


recti. Alingerea carcasei 11011.i motor, care se afll to
4 -

contact cu una din fazele retelei:


lcRatl la plmfnt; b - izolatl!. ta:t:il de plmint.

Fig. 8.-9. Puuere Ia pi.mint a unui conductor de fazi.


Aceasta situa."fie pOartll. numele de ptlniJ' Ia ptlmtnt a conductorultti.

18
2

C. METODE DE PROTEqtE

e P tectia omului tmpotriva electrocutirii prin atingere directa se rea


lizeaz prin utilizarea mijloacelor ind;viduale de protectic i prin respectarea
normclor de tclmica securit tii specifice muncii luccarilor de nstalatii
electrice.
Mijloacele indi'llidzuzk de proteclie cuprind:
- materialc clcctroi?.olante pentru prolcctie: covoare, cizme. galo i i
tninu i1din cauciuc electroizolant, scule <:u minerele izolante etc. Accstea tre
buie sl se g seasc;a in dotarea fieclirui electrician din personalul de intretinere
i trcbuiet utilizate ori de cite ori se lucrcaz la paJ1ile din instala ia clcctrica.
Co'voarele din cauciuc clectr.oizolant se a a in fata tablourilor sau
panourilor clectrice la care sc lucreaza !ji pe toata durata interventiei
muncitorul trebuie sji se aile cu picioarele (incliltate cu cizmc san galo i din
acela i caucjuc elec troizolant) pe acestea;
- materiale pentru ingradiri provizorii, pentru a izola locul de lucru al
instala.tiilor electrice, astfcl incit restul personalului din intrcprindere sll nu
aiba acccs Ia acesta;
- pUicute avertizoare, pentru a atrage atentia asupra pericolului da
electro
cutare i asupra interzkerii unor mane"-re in instalatiilc electrice.
e ProtecJja omul11i impotriva electrocutitii prin atingcre inclirecti se
realizea a. in prindpiu, prin:
- mi orarea tensiunii d.e atingere;
-mic orarea duralei de trecere a curentului elec:tric prin corpul omenesc.

Mi rarea t nsiunii de atingerc. Urm.1.rind relatia (8.1) sc vcde ca valoarea


curentului depin<le de valorile pe care le au tensiunca de atingere rezistenta
electric! a corpului omenesc.

.Rezistenta electrica a corpului omului depinde mult de umiditatea pielii


i starea fizidi. a acest.uia. Ea variaza in limite foarte largi ;
- sub 1 000 0, cind pielea este umeda din cauza transpiratiei etc.;
- intre 40'0Q0-100 000 n. cind' pielea este u.c;cata.
Rezultli c electrocutarea poate avea efecte periculoase daca tensiunea
de atingere are valori, pentru eurentul altcmativ, cuprinse intre:
/1rl 1
1J..U2

l 000 0 10 l0-3A = 10 V,
100 OOOV 10 10-a A== 1000 V,

in functie de rezistenta electrica a corpului omeriesc.


Daca teusiunea de atingere este de 220 V, iar pie}ea Oir'lului este foarte
11scata, curentul de electrocutarc cste:
1

[ 11

= All

= - zzo_ . = 2,2 10"" A= 2.2 mA.


100000

valoare mai midi decit 10 rnA, limita intensitatii nepericuloase.


.
La aceea i tensiune de atingcre, daca piclea omului este u or umedli
(datu. ritli mediului Q.in inciipcrc, transpiratiei etc.) i rezistenta electric a
corpului
arc o valoare de aproximativ 4q 000 n "prin corp va lrece un curent:

T11 =

200 . = 5,5 10"3 A = .5,5 m.A

40 000

care de asem nea nu este periculos. Dadi ins!\ pielea corpului este umeda i
rezistenta electrica a accstuia C5tc de J 000 U, curcntul de electrocutare la
aceea!ii tensiune de atingere de 220 V Ya fi:
220
I,.=--= 220 to-: A= 220
mA, 1000
valoare cu mult peste limit intensitatii pcriculoasc.
.
_
Din exemp1e1e de mai "US se poate observa cl aceea i tensiune de atingere
poatc produce curenp de electrocutare nepeticulo i, sau periculo i in functie
de rezistenta r.lectrica a corpnlui on111lui.
Cum aceasta rezistenta nu poate fi cunoscuU c.u precizie, limi area curen- tului
de elcctrocutare
realizcaza
adoptarca
unor mctcdc
carede.sa
dudi
la
scaderea
tensiunii dese atjnger
(sanprin
de pas)
suh valoarea
tensiunii
atingere
admisibile. Prin tensiUfte de atinge-re admisibilii. se intelcge temiunea care
apli caUi torpului omencsc determ in trccerea unui curent nepericulos prin
acesta. Din acest punct de vedere. locurile de mundi se impart in trei
categorii:
- wcuri putin pericuwf: .Se. Acestea s1nt ind\.perile uscate i indilzite, care
au pardoseala rau condu atoare ,de clcctricitate (lo<:uintE'le, birourile, qa
sele etc.};
- wcttri periculoase. Acestca sint locurile in care este realizat eel
putin unul din urrnatorii factori (care provoaca scaderea re1Jstentci corpu1ui
ome llesc., sau marcsc posibilitatea puncrii sub tensiune a acestuia);
temperatura aerului intre 25 !?i 30"C. urni<litatea aerului intre 75 $i 95%. in
mediu cxista degajliri de praf bun conducator de clcctricitale, panloseala este
hun conduca toare de electricitate. in apropierea instalatiilor clectrice -sc
aflA constructii metalite ce nu sint prevaz.utc cu ecrane de pr tcctic, sau inc!
lperi in care par do cala este ocupaUi. in proportie de pinli la 60% cu
obiecte metalice. ln
:.1ceasta categorie intra, marea majoritate a incaperilor de lucru din industrie
i ccle din subsolurile tehnice;
- locuri [oarte periculoase. Acestca sint locurile in care este realizat eel
put in tmul din urmatorii factori: temperatura aerului peste 30C, umiditatea
acrului peste 97% (pe pereti exista pennanent condens), in acr exist! degajliri
de ,apr..ri corozi,i, obiectele rnetalice ocupa peste 60% din suprafata locului
de lucru. In aceasta ca.tegorie intra centra.lele tennicc i de ventilatie, sta
tiile clc: hidrofo:r, punctele termice, depozitele pentru bateriile de acumula
toare, pa\iile pentIu vop::.itorii sau tratamente termice, cit i rezervoarele
mctalice, cazanele, conductele mari metalice in care se lucrcazll..
PcricoluJ de electrocutarc depinde i de tipul echi.pamentului electric
folosit, care poate fi:
- ecMpament fix, care f nctioneaza intr-o pozitic fixa. lnstalatia
electrica a acestuia cste exec.utata ingropat sau aparent pe clcmentcle de
constructie. ln aceasU. categorie se incadreaza echipamentul electric pentru
alimentarea corpurilor de iluminat montate pe elementelc de constructii, pentru
alimcn- tarea ma!iini!.or-unelte. motoarclor etc.;
,
- echipame1u mobil, care este utilizat in diferite locuri iri functie de nece
lsit11.tile procesului de productie. Nu functioneaza in timpul 'deplasarii, iar
deplasarea se face numai dupa cc a fost scos de suh tcnsinne. Acest echi,ament este rnai periculos clecit eel fix, deoarece in timpul dcplasarilor izo
atia electric a conductoarelor este mult mci:i cxpusa, datorita: solidtarilor
mccanice suplimcntarc. In aceasta categorie se incadreaza grupurile convertizoare, transfOTf!iatoarele de sudare etc.;
'

183

- eckipament portativ, care in timpul functionarii st purtat de una sau mai


multc persoane. Este eel mai riculos dintre echipamente datoritft. con
tactului direct i permanent (pe ttmpul functionarii) cu corpul omului. lz
latia i legaturile electrice sint supuse la solicitari mec:anice mult mai mari.
lit aceasta categorie se incadreaza uneltele de mina, Hi.mpile e!ectricc portabile etc.

ln functie de echipamentul folosit i locul in care este utilizat, instalatiile


de protectie
trebuie indicate
sa asigure
limitarea
de 6616-78).
atingerc de pas sub
valorile
admisihile
in tabe
ul.8.1 tensiunilor
(dnpa STAS
"l'.4.BELUL 8.1

Valorile admisibile ale tensiunUor de atingere ( au de pas) ln vo1fi

Eeh!.pam
ul

ent

pu tin periculos

------

periculo:;

----------

I
I

nx

mobil

ponatlv

40

40

10

40

1Q

2-f

'

--

21

21

24

Mic orarea. duratei de trecerc a curentului electric prin oorpul omului.


Instalaiiile de protectie impotriva electrocutarilor prin atingerea indirecta
trcbuic astfel conceputc, incit cle sa intrerupa curcntul in mai putin de 0,2 s.
Din punct de vedcre practic, protectia omului impotriva electrocutarii
prin at.ingerea indirecta se realizeaza prin doua categorii de metode:
- mt:tocle de proteclie de baza (:;au principale), care pot asigura singure
protectia;
.
- m.etode de protecJie suplimentare, care au nuiha:i rolul de a dubla una
din mctodclc de protectie de baza.
Dintre mctodcle de protectie de bad. cele mai importante sint:
-- protectia prin Iegare la p!lmint ;
- protcctia prin Iegare la nulul de protectie ;
-l>rotectia prin folosirca te1 siumi reduse.
Dinti'e metodele e protectie suplimentare cea mai importanta este:
protcetia aut<?mata la aparitia tensiunii de atingere (PATA).

1. Metode

de protec ie .de

baza

a. Prote ia prin Iegare Ia pimint

Aceasta este metoda de baz! ce se adopU impotriva electrocutarilor prin


atingerea indirecta 1n rctelele c:u neutrul izolat fata de panlint. Legarca la
pamtnt se reali7.ea71i printr-o pri71l de p1m1nt montata in apropierea
constructiei i un conductor metalic de legatura intre priza de pamint i
partea meta lica care, in mod accidc,nta:l, ar putea aju.nge !'iUb tensiune
(carcasa metalica

-.-. r ---------------------------.- - .-

- - - - ++------r

---R

+--- - - - 5

CLP

\ \\

'- \

- --- -:il'---

.... ....
'....._

--

PP lpp

...... ........ ......_


p

_.,

./

Fig. 8.5. Prfnclpiul mefodei de proteqie lmpotriva eleotrocutirii prin leJnn Ia pimlilt:
13 - schema de principiu; b- schema eleetrica ecltivalentl; :"V- punctul neutn1 Rl re\elei
(izolat. fa til d pamlnt) ; m - motor electri!?-; R,. ' rez:istentcle de i olape: P P - priv.a d
plmint; Cl.P - conductor de Iegare Ia pAmtnt; D - cle(e<:t de izolatic: lwa.I,.._cr, 117' cnrert1-ii prin razistentele .de izolape dintrc fazele R, S. T. i pamint; I liP 1,. - curen-p.i
prin prit.a. de
plUnint i prin corpnl omului.

a unui motor de cxempln). fn figura 8.5 cstc prezentat principiul metodei


de lcgare la p1Unint. Reteaua trifazaUi. (R, S, T) are neutrul N i1.olat fatl
de pamint (P).
otorul electric m estc alimentat de la retea printr-un racord trifazat, iar
carcasa metalica a accstttia este Iegata la priza de ,Pamint P P prin conductorul
de le!{are la pamint CLP.

S.a presupus di faza T a suferit un defect de izolatie D i carcasa metalica a


moton.llui a fost pusa in contact cu aceasta. Daca omttl atinge cu mina
carcasa motorului, iar cu picioarele se afla pe 9 pardoseala buna condudi.toare
de electricitate, sc stabile!lt.e circnitul electric trifazat, dcsenat cu linie iotre
rupta "pc figura 8.5, a. Schema electridi. cchivalenta a acestuia este cea din
figura 8.5, b, uncle N.P1' este rezist.en a prizei de pamiut i a conductorului
de legare la aceasta, iar Rh este rezistenia electrica a corpului omului. lntrc
fa?..a. T i pamint exista rezistenta de izolatie (de pe aceasn faza) a prizei
de pamint :}i a omului, legate in paralcl, iar intrc fazele R i S i pamintul P
exista numai rezistentelc d izolatie R".
Din figura 8,5,b rezulta d. valdarea cunmtului ce trece prin om I i\
depinde de diderea de tensiune aplicata acestuia, (:arc este An Deoarece
rezio;tentele Rp11 i R11 sint legate in paralel, exista relatia:
(8.2)

de unde:

I,.= R,TIJ'/)'/1'
Ro

(8.3)

18
5

Daca rezistenta prizci de pamint :tr fi R-,p nula, curentul prin om ar fi de

ascmcnca nul, ceea ce ar reprezenta o prolec ie idea)ll. pentru om'. In rcaH


tate, rezistenta prizei de pamint are. o valoare foarte mica astfel ca valoarea

18
6

curentului prin om sa fie mai


mid1 decit cea periculoasa, iar
I!U AB sa fie de asemenea sub
valoarea admisibill a tensiunii
de atingere.
Rezultll. ca. me oda
pro:.
tectie impotriva electrocutarii
prin Iegare la p5.mint.face parte
din grupa met.odelor de protec:..
+--""'....,_-fiiiJL--------' . tie prin mic orarea tensiunii de
atingere.
Valoarea rczistcntci prizei
de pamint, clrul aceasta este
:Fig. 8.6. Schema nnei instalatii de protectie lmpotriva
utilizata numai pentru protecJectrucuhirii, prin Iegare Ia plmiDt.
tia ornului impotriva electrocutarii, prin Iegare Ia plmint,
trebuie sl fje mai midi declt 4 0. Daca priza de pamint este comud mai multor
instalatii (de exemplu !li pentm protcctia constructiilor impotriva descl!d.
rilor electrice atmos rice), valoarea ei trebuie sa fie mai mica decit 1 n.
Instalatia de Iegare Ia pamint a l'artilor metalice, ce in mod accidental
ar putea fi puse sub tensiuJ1e. este formata din urmatoarele pbti comp</ncnte
(fig. 8.6}:
- ramificaliile CR. ;
- reteaua gene alii de legare ta pdmtnt RGLP;
- priza de pam1.nt P P;

cR.

de

- piesa de separajie PS.

Ramificatiile se executa, de regu.li, din banda din OL-Zn cu scctiunea


minima de 50 rom i grosimea minima de 3. rnm (cind se monteaza aparmt
sau de 4 mm (cind se monteazl tngropat).

Ramificatiile se prind de partite metalicc ce se leaga la pamint prin sudare


sau prin intcrmediul unui ;mrub prevazut special in acest scop. til accst ultim
caz. strlngerea se va face astfcl incit sa se asigure un contact electric cit mai
bun. De asemenea, ramificatiile vor avca trascc cit mai scurte pentm' a asi
gura o rezistenta electridi cit mai mica.
Reteaua general& de Iegare Ia pamint se executa, de asemenea, tot din
banda din 01.-Zn cu sectiunea minima de 100 mm 2 !ji de acele i grosimi ca
!li rc .mificatiile. AceasHi platband11. se montcaza aparen,t pe peretii construc
tiei. la 1:) ... 20 em de Ia pardoseala (fig. 8.7). Golul u ilor ste ocolit fie prin
pardosealli, fie pt:ste accsta. lmbinarea J?latbandelor ce formcaza retcaua
generaHi de Iegare Ia: pamint i ramificatiile dintre aceasta i paftile metalice
legate Ia pl!.mint se va executa prin sudare.
Legaturile catre priza de pamnt {fig. 8.7) se executa aparent tot din plat
banda din OL-Zn cu sectiunea de 100 mm 2 ln afara constructie, platbanda
se monteaza, pina la ic irea din iundatic, intr-o teava ce are rolul de a. pro
teja impotriva soliciU.rilor mecanice. Pe accasta legatura catre priza de
pamint se prevede o piesa de sepa.rapc (fig. 8.7) care sa permita:izolarea prizei
de pamint de reteaua generala d Iegare Ia Jl mint (acest lucru este
necesar
in cazurile cind trebuic sa se masoare reztstenta prizei de pamint). Piesa
de scparatie nu este altceva decit o eclisli (tot din OL-Zn), prins in uruburi
pentru a permilc desfacerea acesteia i intrcrupcrea contmuitatii electrice
'ditre priza de p mint. Picsa de scparatie se poate monta in cladire, ca in
figura. 8.7, sau pe peretele exterior al cliidirii, intr-o cutie special destinatl,

-Retequo generatii

.L e egaN1 Ia piiminf
Ram1ficali! executot!i

oparent
l e goturo

.totre
pnzo de pamint
amificafie ingropotiJ
In

.pordosea!ii

Fig. 8.7. Instalatia de Iegare Ia' pamtnt (montarea retelei generale de Iegare Ia pamlnt i
a ramificatiilor).

cain figura 8.8. Cutja este. prevazuta cu u a cc se inchide cu o cheie spcciala


(cu cap patrat sau triunghiular), pcntru a nu permite accesul la piesa de
separatie dccit pentm personalul de exploatarc.
Priza de pamint asigura conl.actul electric al instalatiei de lcgare la pamint
en solul. Ea este formata din unul sau mai multi dectrozi in contact cu
solul:;;i couductoarele de legatura d.intrc clcctrozi.

,'

b
Fig. 8.8. Montarea piesei de separatie intr-.o cutie speclala pe fafada COliStructiei (a) $i detaliu

constructiv (b):
I - pie a de 5epo.ratie ; 2 - cutia pcntru piesa. de separatie; 3 - Iegli.tura de Ia eteaua

gene

de Iegare Ia. pwnint; 4 - legli.tura cli.trc priza de pli.mint; 5 - t.ea.va pentnt

pmtecpa

lcgllturii.

18
9

11

F.ig. 8.9. DIEQeuiunlle mbdme ale eledrozllor dla OL-:Z.:


., - ba.ndl! b- oteJ, rotund;'- 1eavl; ll- otel
cornier.

8. 10. Prlzi
4e
pbdat
orizolllaiA
(cu electrodl diD bud4) 4tD Ot.-z.:
l.r elcctrod; 2 - eJement de
J.e&l tlld. lntre electroxi.; .t,lqltun\ Ia reteaua geaerall. ole
Iegare la plmlnt .
Fig.

'i

. Clas.ilicare. Prizele de p-lmint pot fi nfdurale i arlijiciaJe.


- prirele lk /4ntinl naturale repiezint plrti din constructii sau instala ii
cu solul
pot fi folositc pentru treccrea in pimint a curentilor de defect.

subternnc, bone conduclitoare 4e electricitatc, aflate in contacl permanent


care
Electrozii pot fi: stHpii metalici ingropati in plmi:nt sau beton, a.rmltura
rnet licl a stllpilor sau a fundatiilor clin bcton armat, conductele metalice
de apl rcce sau de scurgere, inveli tcilc metalice ale cablurilor .sau alte ete.
mente metalice din sol C3re la trecerea curentului electric nu sint afectate
din punct de vedere functionaJ. Se preferl astfel de priz.e de prunint deoarece
nu trcbuie flcutli o investitie suplimenfarl. Ond i rczistenta prizei de
plmjot na turaHi. estc mai mare decit valoarea admisibill, se prevede o prid.
de pamint artificiala de compJetare, care se Jeagl in paralcl cu priza naturall.;
- prizele de piminl attifi.ciale sint construite special pentru treccrea to
pamint a curentilor de defect. Electrozii acestor prize se cxecuti din OL-Zn
sub form. de bandl. teav ; foaie de tablii sau otel profilat. fn figura 8.9 sint
date dimensiunilc minime ale electrozilor din OL-Zn pentru prizele de plmint
ntilizate in instalatiile de joasl tensiune.
. ,
fn fnnctic de pozitia de montare a efectTQzffl?r se deosebesc:
-prize de p4mtnt orizontak. cind clectrozii slnt amplasati la eel mult
0,8 m de Ia suprafata solu1ui, in pozitie orizontali (fig. 8.10);
-prize de p4mftlt verticuJe, cind electrozii sint amplasati la adincimi mai
mari (partea superioar3 a elec:trozilor se va ana la 0,8 m de Ja suprafata
solului), in po1..i ic vertical!i (fig. 8.11) . Prl e de p-dmint orizontale se folo
sesc frecvent pe pcrioada executiei de tan-tier, dupi care se inlowiesc cu prize
vcrticale. ElcctrOzii "prizelor verticale se introduc in sol prin batere, de aeeea
capetele act.. iora se aScut in figura 8.12. Baterea sc face manual. cu ciocanc
de 5 kg sau cu dispozitiv mccanice. Pe tot timpul baterU eJectrozii v.or fi
suslinuti cu ajutorul unor clc,ti speciali, cu "ll!-inere lungi.

188

3
,

... e=-(1.3}1

_Fig. 8.11. Prid de p:1.mtnt

verticali (cu elec:trozi din eavi din 01.-Zn):

1 - elet:tr(lcl: 2 - element de legll.tura intre elec tro7.i; 3 -- legi\tnrtl. bL

de

rP.tMtua generall!.
plmint.

'

legare Ia
'

Calculul prh:ei de pimint

Rezistenja um:i prize fo-r-matii dint-r-t.m si"gur dectmd (priza si'ngu.lara)


orizotltal, din platl)anda de OJ.-Zn '10 X 4 mm 2 i amplasat la 0,8 m de la
supnrlata solului, estc data de rela ia:

r0

= 0,7321..

unde:

logi.,

( .4)

4 ....

p c:-;te rezistivilatca solulul, in n em;


l - lungimea electrodului, in ern.
Rezistenfa une-i prize formatii ditttr-1 n si11gur eledroJtvertical, din eava c.lin
OL-Zn cu diametrul cle 2" lungimea de 3 m i amplasal ca in figura 8.1],
este data de relatia:
r., = 26 JO- p.
(8.5)

Reziste-n!a 1.enei prize de piimnt formata diu mai mul i eleclrozi (prizii
ste data de relatia:

multipla)

+
unde:

r. este rezisten a unet pnze smgu-

RrRo

(S.7)
'PP

lare;

n. - munarul de electrozi ai prizei


;
u - factorul de utilizare al
pri7..ci.
Factorul de utilizare este indi{:at
(in tabele) in functie de numarul de
clcctnrli, distanta dintrc doi clcctrozi
consecutivi, modul de a zare a electro
zilor (pe un contur deschis sau inchis)
i tipul prizei (orizontala sau verticala).
Rezistenfa electrica a unei prize de
pamtnt mixte, compusa atit din elec
trozi verticali cit i ori7..ontali ( re fac
legatura intre electroz.i verticali, v.
fig. 8.11), este data de relatia:

18
9

(8.6)

Fig.

190

12. Electrozi pregltifi pentro ba


terr:.

und R., i R 0 sint rezistentele prizelor multiple


verticala i orizontal . rezistcnte cc se calculeaza
cu rdatia (8.6).
culul prizci de J$nint .co sta in a aplica
relatiile (8.5) ... (8.7) pentru (hfente valori ale lui
2
tJ (numaml de electrozi verticali) i e (distanta
dintre doi electroz.i verticali apropiati) pin;l cind
rc-. :istenta prizei RPP este maf midi declt valoarea
prescrisa.
- Montare i intretinere. In timpul cxccutA.rii
priz.ei de pamint verticale o atentie de9sebita sc
va acorda bnl;>inA.rilor dintre electrozi elemen
tcle de lcgaiura dintre acestea. fmhinlrile se vor
IIIPJ!IliJIIII.,..,... ..;,....,._, ,..executa prin sndnrli, dnpa ce nterior locul a, fost
.c ratat pina la lnciu metalic .ell peria de sirml.
A lmbinarea este apoi protejatl, impotriva agcnp
........
lor din sol, prin acoperirea cu smoaHi topita.
.
/
- Deoarece rezistivitatea solului sc modifica in
RpA
timp, sau el n:tentele pri7..ei de pamint se pot dete
riora, periodic prizei de pamint i se masoara
rcz.istcnta electridL Pentru masurarea acesteia
se utilizeaza in mod cnrent metoda amperm.etrutui
$i a voltmetr'll.lui. Montajul cslc ara.lat in Iigu
ra 8.13. Pentnt a se masura rezistenta prizei de
pamint,P sc mai utilizeaza inca dona 'prize: una
notata cu A (priza auxiliarii san prizii de
curent) i una notata cu S (priza-sonda san priza
de po tential). Priza auxiliad. trebuie amplasatllla
mare distanta de priza de parnint
P, iar
b
rezistenta ei
nu trebuie sa dcpa easdi 10 n. Priza-sonda poate
Fig. 8.13. Montajw pentru ma
avca o rezistenta mai mare, dar trebnie amplasatl
surarea rezlsten ei prizei de pil

it

'

mlnt:
schema de coneetare a

d e1 d
('
a.paratclor; b-sch11ma eclli'.rala dlstanta mare e c e oua pnze m zona de
JentA; 1 - sigura.nte; 2- In- tential nul a acestora). De exemplu, pentru priza
treruptor invcrsor; 3- aut()- auxiliara se poate utiliza priza unui post de trans
ransforma.tor de regln.re: of- formarc care nn
afla sub tensiune, aflata pina
transformator de Sllparare: 1
k'l
d
p T:.. 1

. .a....c;gatura e
5 -. a.mpermetru; 6 ..:.. voltme- a cstiva n ometn e pnza
ectnc.... tru; 7 - piesl\ ne separa.tie
intre accstea se
poatc face prin intcrmcdiul unui ptmtrn .,erilicl\ri.
conductor al unei
11 -

linii electrice aeriene scoas:i. de


sub tensiune. Pentru priza-sonda se poatc folosi
priza de plimint a unui stilp de sustinere a 'nnei linii electrice acriene (aflata
in jnmatatea distantei dintre prizcle P i A). Alimentarea se face de la o sursa
de curent altcrnativ, prin intennediul transformatorului de scparare (cu
tensiunea secundara de 12-6-4 V), sau de la nn mic grup generator de cnrent
altemativ. Reglarea tensiunii a intcnsit tii sefacc cu autotransformatorul J.
Deoarece rezistenta pr47.ej de j>amint Pare o valoare mita, montajul se face
cu ampermetrul in am<?ntc.
I?otentialul prizei de pamint este dat de relatia:

u = u-' ( 1 + -R..

),

"

"

..

'R

(8.8)

unde:

u. este tensiunea mdicatl de voltmctru;

R. -.rezi'>tcnta somlei (care 'se cuno te);


R" - rezistenta interioara: a voltmetrului (care de a emenea
este cunoscutl).
Pentru aflarea rezistentei pri1.ei de pamint P se face trci masurari:
- se deconecteazl sursa de alimentare se cit te iudicatia voltmetrul'Ui
(0), care va reprczcnta tensiunea pertnrhatoare data de curentii vagabon i
dm sol;
.
se conecteazi sursa de alimentarc !lise cit te indicatia U1 a
voltmctrului
'i valoarea curentului prin priza de plmint I"' Jndicata de am rmctru;
- se inv:erseaza polaritatea sursci de. alimentare cu ajutorul mversorului
2,
sc regleaza curenlul prin priza de plimint cu ajutorul transformatorului .1
pini\ ce acesta capata acee valoare ca i in cazul masud.rii prccedtmte,
Se cite,te indicapa U2 a volttnetrului. Valoarca rc istentei pri:r.ei de pamint P
cste data de relatia:

(8.9)
unde J,, U 1, U2 'i U0 au semnificatiilc aratatr,.
Inainte de a se mlisura rezisten a prizei de pamint P. toatc piesele de
separatie aflate pe legliturile ca.tre reteaua gencralii de Iegare la pamint se1
desfac. Daca rezistenta masurata este mai midi. decit cea ad.misibiU pentrn
priza de plbnint, atunci aceasta se repone in functiune prin conectarea pic
selor de separatie. Dadi rezistenta prizci de pamint este mai mare decit cea
neccsar . priza se completeazl cu electrozi pina ce rezistenta ei ajunge la
valoarea dorita..
&. Protec:tia prin Iegare Ia nulul de protectie

Aceasta estc metoda de hazl ce se adoptli impotriv_a clectrocuHirilor prin


atillgcre indirecta in retelele cu neutml legat Ia pamint. Conductorul de nul
de protec ic se executa numai de cupru i sc lcaglla priza de plimint 4e ex
ploatare (la care se leaga neutrul retelei .trifazate) a postului de transformare.
Principiul metodei este ilustrat in figuru 8.14. Molorul lrifazal m este

r- .- -- ------ ----R}
0,1./d

1
t

5 Fazele refelei trifazale


T

---

.
conductorutde 11111 de /IJCr'tl
Condu;toruf de nu de protecJif

Pl'izfl de pamfn t

4 exploatare

Ji'ia. 8.H. Prillcipiul

metodei de proteqie lmpotriva teuaJunilor ac:cldcotale de atiogere, prin


Iepre la nulul de protec:tie

191

legat Ia retea, iar carcasa metalidi a accstuia cstc legatii la conductorul de nul
de protectic. Dadi. se produce un defect de izolatie i unul 1lin conductoarele
de fazl\ (se xemplifidi in figura 8.14 pcntru faza R) ajunge in contact cu car
casa metalid1 a motorului, se stabile:;;te nn drc:uil electric astfcl: faza R.
Jocul defect, carcasa motorului, condudorttl de nul de protecJie, neutrul retelei
i faza R. Curentulprin accst circuit are marimca:
(8.10)
1=
R1

u,
+ R,.11

unde U1 = 220 V este tensiunea de-Iaza, iar R 1 i R,., sjnt rezistentele


conduc toarelor de faza 9i respectiv de nul'dc protcctic. Chiar daca.
distanta dintre postul de transformare motor este de ordinul mtelor de metri,
rezi.tentde Rl
i R11, au valori mici (aproximativ 1--2 0). Rezulta ca. valoarea curentulut
sa se8.14).
de sigurantei
defect 14 de
estepemare
A), ceca
facefigura
topea;;di
firul acesta,
fuzibil
al
faza (100-200
defect (siguran
a e:'lcedin
Tn felul
carcasa motorulni cstc scoasa de sub tensiune i pericolul de electrocutare
prin atingerea acesteia dispare.
ln figura 8. J 4 este rcpreu p.tat un al cincilca conductor (conductor de
nul de luc-ru). Este foarte importanf c:;1. cele doua conductoare de nul sa nu
fie confundatc intre ele. Conductorul de nul de lucru se utilizeaz numai
pen.tru a1imentarea receptoarelor monofazatc, iar conductorul de nul de pro
tectie numai pentru legarea p rtilor metalice care iTY mod acddental ar putea
ajunge sub tensiunc (fig.l8.15). In figura 8.15 se indica modul corect cum lre
buie utilizate conductoarele de nul de lucm i cle protectic. Motoarele trifaza
m1 i m 2 sint 'legate la celc trei faze ale retelei (R. S i T) i parple metalice
ale acestora la conductomi de nul de protectic. Cuptorul monofazat c estc
lcgat. l;t faza T i la conductorul de nul de lucru, iar carcasa metalidl. a ;;a Ia
conductonll de nul de protcctie. Pri7.a monofazata p este legata la faza S
i la nulul de lucru, iar contactul sau de protectie la conductorul de nul de
protectie.
In practica, de Ia transformator pina la cofretul (sau labloul general)
cladirii, ret;eaua este format din patru conductoare (fig. 8.16): cele trci con
ductoare de faza i un conductor de nul care cste comun pentru nulul de lucru
i pentru nulul de protectie. La cofret (sau la tabloul general), nulul de pro
tectie nulul de lucru sc separ:i intre cle (fig. 8.16).
Pentru ca protectia sa fie eficicnta, rezistenJa electrica a c uctorului tle
tJul tic protecJie tubuie sti fie. a'stfel aleasa 1 ctt sig lran/a fuzibilii (san releelc

..,._----=----.----

Fig. 8.1 . utiJizarea cortcti a conductoarelor de nul de lucna i nv.l de protcefie.

Consumotorul 1

Poslul
de
transfo,.maf'
t

:i=--=-=--=-=-=--;l:]l
r--

r ::;====;: =-:=.
= --I I

r- I

=! t2

cSopnresurar

!iofitori

1 Cofretill

de

bNmtament

_ll !:::;t I.:::=.J-. Conducfcrul -de nuT


_ _j de pflotectie

de
prim1nt
de expfoatare o
trans lo.rmoforului

Priz{j de pamint
aconsumatorului

Fig. 8.16. Formarea nuJului de protectie Ia coo :umaf"or, cind postul de transformare estc Ia
.departare..

electromagnetice ale intreruptoarclor automate) sa decotu:cteze ntr-un timp


mai mic dectt 0,2 s. CotJduclorul de nul de proteqie se executa din cupru, pcntru
a avca i o rezistenta mecanidi !>una. SectJunile -minimc ale conductorului
de nul de protectie se alcg din tabele in functie de conditiile sale de montare
i de sectiunca i materialul conductorului de faza.
!n instalatiile interioarc, conductorul de nul de proteq_ie est.e tmlwacat tn
izolaJie de culoare_ro ie, pentru a se dcoscbi- de conductorul de nul de lucru.
pentru care izolatia se executa de uloare alba sau ccnu ie.
_
l?e toata lungimea sa, conductorul de m1l de proteqie se i11ndd te numai
pritJ sudare, cositorire sau prin f'ltruburi asiguraie 1mpotriwa auJodesjacerii.
i din acest punct de vedere se <leosebe te de conductorul de nul de lucru
care se innade te prin intermediul clemelor de legahua.
Pe toata lungimea sa, pe conductorul de nul de protecjie nu se nwnteazil
siguranje fuzibile deoarece intreruperea acestuia (prin topirca fuzibilului)
ar putea gene a accidente foa.rte grave. Acest lucru
poate constata din
figura 8.17 in care conductorul de nul de protectie este intrcrupt in punctul
A, iar la motorul m1 exista un defect de izolatie (in D). Din cauza defectului
de izolatic, carcasa motorului m se va afla la potentialul fazei defecte (faza
R).
1
Prin intennediul co..nductorului de nul de protectie, carcasa motorului mz,
carcasa cuptorului monofazat e1 etc. se. vor afla la potentialul fazei R. fad.
ca Ia acestea sa se fi produs un defect de. izolatie. Din aceast ca'ltz!i., dad.
omul pune mina pe oricare din carcaselesati stelajele metalice legate. la
acest nul de protec-pe, est lectrocutat. tn figura 8.1'7 este aratat circuitul
curen
tului de elect.rocutare cind omul pune mina pe carcasa mctalica a motorului m1
!ii sta cu picioarele pc o pardoseaHt buna condudi.toare de electricitate in
contact cu pamintul.
i din acest punct de vedere, conductorul de nul de 'protectie se deosebc te
de eel de nul de lucru deoarccc pe acesta din urm[ se pcit monta siguran e
198

fuzibile. l:ntreruperea conductorului prin topirea fuzibilului are drept conse


cinta intrcruperea function[rii reccptorului legat la acest conductor.
Pentm a asigura instalatia i in cazul (impr9babil) al inlreruperii nulului
de protectie. proteqia prin legare la conductorul de mel de protec.Jie se dub ewi

196

'-..........

-----

---

/"'

........

_./

Fig. 8.17. Instala h de protecfie prin Iegare Ia nulul de protectic, til care conductorul de nul
de protec ie s-a intrerupt.

prin legare la piimfnt (In acesl caz, legarea la pamint se adopta ca metoda

suplimentara de protectie). Legarea corecHi. a partilor metalice, cc in mod


accidental pot fi puse sub tensiune, se va face la conductorul de nul de pro
tectie i la pamint ca in figura 8.18. 1n cazul intreprinderilorindustriale
mari,
ce au mai multe corpmi de cHidire, se executa de regula mai multe prize de
pamint. Este obligatoriu ca toate acestc prize de pamint sa fie legate intre ele
prin conductorul de Iegare gencralii la pamint (fig. 8.19).
In timpul cxploatarii instalatiilor clcctrice, se va urmari periodic ca insta
latia de protectic prin 1egare la nulul de protectic sa se afle in perfecta stare.
Pentru aceasta se vor controla periodic punctele de innadire de pe traseul con
ductorului de nul de proteqie, expuse mai des la lovituri mccanicc, la tre-

--,-

--- -I

Fig. 8.18. Legarea: la conductorul de nul de protectie i Ia pimlnS.

PS

Ppt

.........._

m
...

RGLP

PS

RGLP

r-

Pp2

RGLP

PSI&! .
Fig. 8.19. Legarea corectll Ia pludnt In cazul to c;Ue lint utilizate mai
multe prize de pimlnt.

pida ii etc. De regula, acestea sint punctele de leg tur din tabloul electric i
cele dintr conductoml de nul de protectie partile. metalicc 1a care se lcagi.
Duya verificarea acestora, se vor simula unul sau mai multe defecte de izo
latle la citeva din ma inile sau aparatclc clcctTice ale instalatiei. Dacl deco
nectarea este instantanee, se considera ca instala ia de protectie prin Iegare
la nulul de protectie functioneaz corect.
c. Proteqia prin folosirea tensiunii recluse
Utilizarea tensiunilor reduse pentru alimentarea receptoarelor electrice
constituie o metoda de protectic pentru om impotriva electrocutirii prin atin
gere indirecta, deoarece o data cu tcnsiunea de utilizare va scadea i tensiunea
de atingere, in cazul unui defect. fn tabelul8.1 sint indicate valorile admisibil
ale tensiunii de atingcre. Dad. tensiunea de utilizare a receptorului este sub
valoarea admisibila, pericolul de elcctrocutare practic nu exista. De regula,
utilizarea tensiunilor reduse este reglementaU. prin norme. Cele mai
frecvente utilizari le au tensiunile de:

- 12 V pentru corpuri de ilunHnat portative, manevrate in locuri


pericu
loase i foarte periculoase;
- 24 V pentru unelte portative (ma ini de gaurit, freze, polizoare),
mane- vrate in locuri periculoase i foarte periculoase ;

- 42 V pentru unelte portativc, dar prcvbutc cu o izolatic electric supli


mentara, manevrate in locuri periculoase ;;i foarte periculoase.
Tensiunile recluse se obtin cu ajutorul transformatoarelor speciale. Acestea
au intre primar i secundar un ecran mctalic cc se leag obligatoriu la conduc
torul de nul de protectie sau la pamint (in func ie de tipul retelei electrice de
alimentare). Dcoarece izolarca electrica intre primar i secundar este obli19
5

gatorie este . interzis a se utiliza.


autotransformatorul pentru obfine
rea de tensiuni reduse.

2. Metode de protectie
supllmentare Protectia automata la aparipa

Fig. 8.20. Protecpa automatA la aparifia


tensiunii de atingere.

tensiunii de atingere (PATA). Prin


PAT A se s,::oate de sub tensirme
rcceptorul, daca intre carcasa sau
stelajul metalic al acesteia i pamint
a aparut o tensiune mai" mare decit
tensiunea de atingere periculoa.sl,
corespundtoare conditiilor de lucru
ale utilajului. ln figura 8.20 este
aratata schema de principiu dupa
care functioneaza aceast J?rotectie.
Astfel. cind intre carcasa 1 pamint
apare o tensiune mai mare declt cea
periculoasa, releul RTN (numit 1'eleu
de tensiune nula) desface contactul
N11d din circuitul bobinei contac
torulni C. tn felul acesta, contacto
rul C i i deschide contactelc princi
palc, scotind-de sub tensirme reccp
torul defect. Pentru a verifica din
cind in cind buna funqionare a
instalatiei este prcvazut butonul de

control b.: Prin apasarea acestuia se deconecteaza releul RTN din circuitul
carcasa-pamint i se conecteaza intre faza R pa.mint. Rezistenta R 0 din
'acest circuit are rolul de a limita tensiunea pe relen, pentru a corcspunde
valorii tensiunii de atiogere periculoase. La apasarea pe butonul b., instalatia
trebuie sa dcconecteze receptorul de la rctea. Daca aceasta nu se produce,
se cauta defectul care poate fi:
- dcsfacerea unei legaturi electdce din circuitul R 1'1V :
- blocarea ]\eleului ;
..
-oxidarea contactelor electrice ale releului sau ale butonului b .
Metoda este utilizata ca mcttoda suplimentara in protectia omului impotriva elcctrocuHI.rii prin atingere indirecta, atunci cind se utilizeaza ca metodA.
de bad lcgarea la pamint .

Capiiolul 9
ECONOMISIREA ENERGIEI
Marile .obiective de dezvoltare economico-social3. petermen lung a
Roml
aiei, prevad atingerea in anul 2000 a stadiului de tad socialistl m
tilateral
.dezvoltatl. Acest obiectiv se poate atlnge numai pe baza celor mai noi
cuceriri ale iintei i tehnicii, ale cunoa;;terii umane in general, realizind un
inalt nivel
.de civilizat e materiala i spirituall. ln vederca atingerii acestor te}uri m3.refe,
Partidul Comunist
Romin
a stabilit,
prin documente
Programuldeslu,
p in Programul
.directiv3.
in domeniul
energiei
i prin alte
partid
stat, o
de
strategic energeticli. cla.rli, temein1c fundamentata. tiin:tifie, ce prevedc, pe de
.o parte, dezvOltarea putemi a bazei energetice interne, prin descoperirea
valc;rificarca Ia un nivel superior a tuturor resurselor energetice c:lasice,
dic;ponibile, pr.ecum !ji a altor surse de energie, iar pe. de altl parte
gospodbire3: eu maximum. de grija i folosirea eficienta a enel'giei A<:east
ultima prevedere implica cconomisirea judicioasl a tuturor forinelor de
energie, dezvoltarea
unor ramuri industriale de inaltl tehnicitate fi mai pupn consumatoare de
energie, o rationalizare trictl a consumurilor energetice.
ln Expunerea tovar ui -Nicolac CeaWJeSCU Ia descbiderea lucrlrilor
dintei comune a: Plenarei C.C. a1 P.C.R., a !organismelor dcmocratiei
muncitorqti revoluponare p a org anizatfilor d e mas.
o te ti
.
'
din
28-30 noiembrie 1988 &-a arltat cl, ln urml:torQ! deccniu, in centrul
preocuplrilor va sta dezvoltarea intensivl a intregii activitlti indus
triale, tnflptU.irea. piogramelor de organizare iintifidi
i modernizare
.a productiei
a muncii, pe baza celor mai noi cuceriri ale ,tiintei
tehnicii, ceca ce 'Va insemna cl, pe baza cousumului acel volum de
materii
prime fide energie, va trebui sl se asigure, pe calea valorificarii superioare a
acestora, o-cre,tere de circa 40-SOo/o a_valorii producfiei madl, iar in unele
sectoarc chiar mai mult.

Se impune deci asigurarea in intregime a energiei necesare desf


rii in bune conditii a productiei a consumului general, in care scop,
incepind cu anul 1989, va trebui 'sl se trea 1a utilizarea mai largl a
resurselor de energie neconventionale, astfel incit, prin folosirea biogazului,
a biomasci, a energiei solare, a vintului, a apelor termale a
microhidrocentralelor sa se asigure
in intregime :aecesitltile fcnncl.or zootebnice fi ale altor unita i agricole,
ale
micii industrii, J_Jrecum fi realizarea in cltiva ani a independe tei energcticc a
tuturor localitatilor rurale, care in felul acesta nu vor mai absorbi energie din
sistemul energetic nationaL

'i

'i

19
7

0 directie de actiune de prim ordin. .in vederc echilibrarii balantei


nece sitatii -disponibfiitati cnergetiCe cstc reducerea ritmului specific de
cre,tere
:a consumului de resurse, prin mlsUri menite sl condu la economii de
energie. Acestea pot fi difecle i imlireae.

Economiile directe slnt acelea care se realizead. Ia nivelul consumului final


(deci la oivelul energiei cOJ;lsumabile, indiferent de fonna ei, termicl sau
electncl)
)a niv'elul tehnic ell.-istent. Procesul de ob inere a acestui fel de
econ: !o: ef :':e; c t acelea care implici_ schimblri
tehnologice care pot fi tealizate nu numai la nivelul consumului iinal, ci.
la nivelul fieclrcia din fazele de traliSformare a energiei. J?rocesul de
obtinere
a.u i astfel de econom.!i se nwn .crqUI'ea 1'_ amenklor energe#r;;e.

A. NOTIUNI DE ENERGETicA GENERALA


1. FOrrrie.- de enE:rgie
En r a exista. sub 4iverse forme, detennina e de modul de m2nifeStare
in anum1te conditii date. Principalele forme de ellt.'rgic siJ?.t.: .
. _
-encrgia mecanicl, manifestatli prin pm:iti relativl intre plrt.ile unui
sistem. (energie potentialA) sau prin tarea de mifcare iil raport cu un sistem
de .referintl (energie cineti ) ;

- c:;Udura, care este o forma de schimb de cneqie :flrll efect_u&i:e de


lucru
mecanic intre doul si tcme puse in contact t c _,i.-se ma.nifes* prin
varia.tia temperaturii cclor doul sisleme; in cazul in e ptirUtorul de. c'ldurll este aburul sau apa cald., eneigia. re!;pectivl poarti ntnr.ele .de ent!
rgic termicA;
-energta. chJmic legatl, care apare in rcactme drirnice, p anume encrg.ia
cc se eliberea.d. sau se absoarbe - sub forml de ciildura. -in orice
reactie
h!: 'c!:b %!1 clldu'ra degajat:i. prin reaqia de oxidar .de arden: -:-energia nucleari, care apare in proc::esele de fis.iunc a.nucle r atomice
:!.:n d:e rcle. i'in
de fuziune a nuclccl r at m.ice ale e,le-

J>l'Ofsele

- energia clmpului electromagnetic, care se manifestl. sub fotDl!i de elect


tcrmic (in rezistoare, de e:xemplu), cbimic (in proccsele de elcctroli2:5.-) .magne
tic (in maiini electrice ef.c.) sau sub fonnl. de radiatie (lumina, di:ldurl.. undc
hertienc).

2. -Resurse

'i

surse energetice

Orke rczerv naturall snsceptibiJA de a fi valorificatl pent il rodu cerea unei


fonne de energie con umabil constituie o resursi energetic:i.. Astfe1 :
- combWiti.bllii naturali: drbimii (antracit, buill, c3rbuni bruni, it.
turba), ti1eiul, ga..ele ita.turale (gazul metan, gv..ele de sondl li pel ere),
isturilc bituminoase,lemuul, paiele etc., care sint purtatori.de-cnergie chimic
= ;t o O:id ajefi!J r

tilv:!'

:i

: f lb!:tl

t ina

unor procese de .Preparnre sau prclucrare-;


-mioereurile natura1e de uraniu thoriu, ca purtii.toare de energie
nuclearl elibcnbili. sob fonnA. de caJ.dud prin p ul -de fisiune
nuclear1i.;.

- deuteriul
tritiul (continute in apa mlrilor 'i oceanelor) ca purtltOTi de
energie nuclearl el..i.bcrabilli. prin proccsul de fuziunc nucleQJli ; rcaliz rea
198

acestui -proces sub_l,fo c6I\trolata -forma obligatorie in once p oces


industrial- este in
diul de 5crcet;tre de laborator.
esursele en ebce se<_lmpart , m:
.
---:-- resurse en g prhnare .(REP):, ce se gl1scsc pe pamint in stare
nat.,tata
Ia dnd
lor pot
clasificate\,in:
i-nepuizabile i,n
fon pe ti.care,
de.durata,
e:."dste
teifi lpr
in raport efruiza/.)ile
cu co
mul;
- resurse _energetice refolosibile (.RER), r tate c .purtatori de
cncrgie sub diverse foqne (1esuri;e energetice seeundare1'\. in if.erit e proceJ;e
tebno
logice i care pot fi valodficate in scopuri in4 i!r'iak:.. ale, casnice etc.
Spre exemplu,
inlr-unde.combina.t
in.
RER,
pot conduce la
reducerea
consumului
energie a sideiurgic
combustQ:>,ilului\,J>ln
a 80%.
PJmcipalde fonne de RER sint:
,

' .
-RER combustibile, cum slnt: gazul de furnal, gazul de cocserie, gazele
de rafiiilrii, uncle gaze rezultate din anutnite procese din. indnstria chimica,
cojile de semin e, de urile lt>.mnoase nefolosibile c..'l. materie prim[ etc.; tcate
aceste resurse trebuie recuperate prin arder in instalatii adecvate, lnlocuin
du-sc astfel combustibilii. clasici;
- RER sub forma de cildura sensiblll, ca de exemplu: caldura
obtinuta
in diverse produse (ca, de excmplu, in cocsul incandescent. fd.inker, lingouri
calde tc.) sau in de uri (de .exemplu, .in guri). in ga le de ardere
la
cuptoare sau cazane, in agentii de racire l.a ieirea din agrcgatclc racitc, in
abumlu:r.at (util zal) sau _in .al{a calda .u .at etc.; mod de recuperarE a1
acestor RER depmde de mvelul4e temperatura; ca exe :Ple.de recuperare se
mcntioneaza recuperarea caldurii. gazelor de ardcrc pentm pt:e,ncalzirea aerului
de ardere necesar insu!7i agre.gatului din care provin gaze].e orj alte agrcgate,
au pentru producerea de abur ori apa calda in cazanfi re<j\!.peratoare. etc.
-RER sub forma de energie ecanica, in principa 1 en ia 'cineticli. a
enurilor in pc ioadel de kinare,
e ;, im. cazul tractiunii c!et;;ric( P.oate
f1 recupera l pnn fo_lqstr,ea drept fnoa a
1motoarelor eleetnc de trac
mne;
reglate pentru funotiol!area in regim' de gerlerator electric, care'
injecteze
cnergia electridi pr de r?t ua d al entare..
. . \,
Sursa energetica _reprwn erva de energte valonf1ca,ta \ (rcsursa
activata) in sc ul obpnerii U;Qei lorme bine determinate de energie. Astfel:

tiat,

de

- energia. hidraulica. constind din '-eoergia mccanica (cnerg


Joe
scur
cinetica
energia pQtentiala
difei"e$i
de nivel sub
care e a
gerea)
a:icursurilor
de apa, acorcspunzatoare
mareelor i a val
rilor; sistemclc
de capta
cnergiei valurilor sint dc-abia in faza de studiu sau in curs de experiment ;
- energia eoliana, adici cncrgia mccanica, su aspectul de energie cine
tiel, a aerului atmosferic in mi ca.Ie (a vintu,lui}-energia geot pnid., constind din dl.ldura coutinutli. in adlncurile sub
solului terestru; diri.;:aceast-l energic, actualmente se folose te ce'a care apare
-in mod natural sau prin sonde special foiate- la supL"afa a\s luhii, sU.b
forma d apa cald.a sau abur, care se utili?.eaza - in func ie de f'titnperatura
lor ..... fie direct pcntru 'blcahirea localurilor, fie (dupa o eventual[ \ prainca.I
zit ) pentru producerea \energiei electrice prin. grupuri turbogcncr toarc; se
fac studii pentru utili rea c5.ldurii rocilor calde;
\',
...._ energia solarii, constind in cnergia electromagnet <?: radiata. de soare
i ajunsa pe piitninl. Energia solara - care este la originea form5.rii
'tuturor surselor naturale de energie de pc pamint- poate fi folosita in
mai' tdte mod uri, i anume,in priudpal,J'entru. producerea de energie
tennid1 la tempe raturi joa.se ( .ub J00C} sau ri icate. (150 -- 350C) sau
pentru producer de energie electrica prin conversie directa. Proqucerea de
energie tetmica a

are

'.

199\.

temperatud. joasa folosita in vederea inca.Jzirii spatiilor de productie sau de


locu!t i a obtinerii apei calde menajere, precum 17i in unele procese tehnol
gice (de excmplu pentru uscarea lemnului, cerealelor etc.) se realizeazl prin
helioconvertoare, care folosesc simultan fenomenul absorb iei ra.diatiei ter
mice solare de d.tre corpurile . negre i efectul de sera. Conversia directa a
radiatiei solare in encrgic clcctrica sc realizcaza in special prin cfect fotoelectric
cu ajutorul bateriilbr (celulelor) fotoelectrice Ace 't procedeu, utmzat pentru
alimeniarea cu energie necesara a tuturor satelitilor navelor cosmice, este
inca prea scump pen.tru a putea fi utilizat pe scara industria.Ia; sint insli in
curs numcroasc studii i cercetari pentru realizarea de baterii fotoelectrice cu
randament ridicat i la un cost acceptabil.
Sursele naturale de energie se impart in doua mari categoru:

- surse epuizabil . care sc gascsc in pamint in cantitati finite in raport


din
cu
consumul
i a cuor
nu mentionate
se poate realiza
in ma...-.aurai bacestwa;
aceasta
categoric
fac regenerare
arte sursele.
la punctele
;

- surse ineptlizabile, care se gasesc pc plimint in cantitati imense in


raport
cu consumul sau care se regenereaza de la sine Cel putin pe masura consu
mului; sursele menponale la punctclc c-g se inscriu in aceasta categorie.
Cantitativ, o SUfS4 de energie ej>uizabilli se caracterizea'za prin rezerva sa,
rep}:'ezentata de cantitatea totala de energie cc o continc, iar o sursii inepu1zabilli, prin potetJ#alul anual al sau, adidi. prin cantitatea de encrgic ce o poate
da anual.
Cantitatea de energie posibil de extras dintr-o sursa epuizabila, ca i
partea din potenfialul'unei surse inepuizabile posibil de utilizat in conditiile
corespunzatoare nivelului tehnicii Ia un moment dat, poarta numele de
resursii energetica:

3. Transformarea forme lor de energie,


randamente fi eonsumuri specifice
0 forma oarecare de encrgie (sau parametrii sai) poate fi transformata tn
alta forma (sau a<;lusa la alti parcliiletri), prin una sau mai multe transformari
succesive, folosindu-se in acest scop procese i instalatii adccvate.
In oricare dintre procesele de transformare cantitatea E 2 de cnergie ob i
nuta in urma
procesului este mai mica decit cantitatea
E 1 de energie supusa
procesului,
diferenta

E1- E 1 = Ep > 0
reprezentind o cnergie ce 5e cedeaza totdeauna direct saU: indirect, m ului
ambiant, i care pentru procescle respective copstituie o piei:dere. Eficienta
proceselor i instalatiilor de transformarc este data de marimea ll denumita
randament,. definita prin relapa:

= E 1 = E1 - E, _ 1 _ E' < l
E1
E1
E1 '

In care E

1 i E 2 trebuie exprimate in ar.elea i unitati de mAsura {de


exemplu: Joule, kWh kcal etc.). Eftcien a mentionata poate fi data de
marimea C,, denumita ccmsum specific, dcfiniU. de relatia:

E l

c.= - ,
Ea

200

in care E1 E 2 se exprima fiecare in unit atea- de masura specifidi felului de


energie respcctiv, C, reprezentind cantitatea de energie de forma .. 1" consu
matii pentm producerea ei cantiUti de encrgie de forma ,2".
. P ;ocesele care a)l drept'!scop. modificarea fonnei sau a parametrilorenergiei,
COD;Sti uic numai oparlq.P p sele teJ:mologice in care. !ntcrvi e energia,
maJontatea proceselor av1.hd ca:-oJ:uect..rcalizarea de pro use mdustriale sau de
diverse alte activitaop (transpor:turi, lucrfui agricole i de constructii etc.). 1n
astfcl de procese, energia poate suferi1modificari de forma sau !ie incorporeaza.
in produsul realizat, a parte fiind iosa cedata mediului ambiant i eventualelor
dc curi aP.arui.e in proces, ceea ce -1din punct de vcderc practic- constituie
pierderi. tn acestc procese, cficienta utilizarii et;iergiei este data de consumul
specific de energic, dclinit acum prin r lapa:
El
C, = ...

in care E este ca.Qtitatca de energie inlrata in proces, exprimata in unWiti


de masura specifice fonnei de energi folosite, iarA - cantitatca de
produse sau volumul activit lii realizate prin consumul E, exprimata in
unitlti de mbura natural 5atl converitionale specifice produsului sau
activitatii respec tive (de exem.plu : tona, p ntru otel, lamin<4-te, ciment,
ulei etc.; metru, pen tru tesaturi, mctru patrat, ntru geamuri; hucat3., pentru
caramizi tigle etc.; tona-kilometru, pentru transporturi) sau in unita i
valoricc (lei valoare a productiei sau activitatii).

4. Bilanturi energetice
Randamentul ettergetic i colisumul pecific de. energie sint numai indi
catori sinteticj eficientei care se consuma cnergia in diverse procese.
Pentru marim eficientei. este .n rsa se analizeze detaliat fiecare
compo
nenta
a pierderilor de energie, in vederea stabilirii mijloacelor de reducere. sau
eliminare a lor. Mijlocul Ele bazt care.
permite aceasta aQ.aliza il constituie
bilanJurile energetice.
'
Bilantul energetic este o fonna de
exprimare a gii conserva.rii energiei,
aplicata Ia unul sau mai multe agee
gate, instalatii sauprocese tehnologice
0
ori chiar la o scctie, .un atelier sau o
intrcpriudere in ansamblullor. Dilantul
se intocmc te, in general;,. pentru 0,
ora de functionare la o sarcinli. dat
(de obicci capacitatea no inall) a
eleD;l.cn
tului in cauzl, afara de cazul
proccselor ciclice (cum este, de Fig. 4. L. Schema de priDclpiu a unw bllan'
energetic pentrn un obJect de prcitectfe:
exemplu, elabora rea otelului intr-un
o
obicctul pcntru caro sc face bila.ntul
cuptor), cind bilan-' tul se intocmclite cu limittlle
fizice ale obicctului; k pe un ciclu intreg (in ex plul at, pe numlrol de cmnponente distincte de energie
intl::atlL in. r)bicct; m - numllrul de
o arj ).
componente distilmte de energie utili\; t1
numll.rul de t;Ompou nte di!.tincte de
Bilantul energetic se intocme*te l>ierde1i de energie.
(fig. 9.1) stabilindu-se cantit tile de
201'

eu

energie E, (de una sau mai multe for


me} intrate in elementul analizat i
can tit!tile de en rgie Ee, ie!jitc din
acesta. Energia ie tl reprezint
cantitatilc de energie utili E. (teoretic
necesad. obti nerii produselor sau
activit!tilor care
fac obiectul agregatului, instalatiei,
IJE. <='tG7% proceswui etc. analizat) i cantitltile
F...
de energie E'P corespunzatoare fiedi.rcia dintre pierderile de- energie, 'ace
stea respcctind relatia de conservare a
,.- -' cnergiei: I:E =
. unde :tE, =
= 'l:.E.
I:E,, in care toatc
mhimile
..1EII1t"c 92% trebuie exprimate intr-o aceea i unitate
de masura, in bilan ulintocmit pentru
un obiect in functiune, cantitatile de
encrgie, E,, Eu i E%1 se stabilesc pe
baza de masari i calcule in care in'tcrvin
marimil \masuratc; n astfel de bilant
poarta nuIele de bilanj real.
Odata elaborat bilantul real, sc trece
Fig. 9.2. lb::emplu de diagraml ar!Jorescenta
Ia analiza -ecareia dintre com poncn
aferent4 unui bilanf energetic pentru o stafie
tele marimilor I:Eu .!ji E,, comparln
de pompare:
Es - cnergie uti A; J, -- sumiL pierderilor du-se valoare"'. lor procentuala ra:J?Orta
de encrgie ; A.Ec-. - pierderilA cle energie fn
ta la r.Ej \ <;ea raportata la urutatea
cupru, prin elect Joulc:-Leuoe; tJ.EFe - pier
de pr<Xlus, ct( valorile
deri de t> nergie in ficr; I::..Ernt mot corespunzatoare
pierderi Ie de energie raeeanicll In mCitorul de ccle m3,i econoinicc cunoscute pe plan
antre narc; AEmec pow.p4 - pierderile .tn monilial, se cautll cau7.ele pentru care
pomp .
in obiectul analizat se obtin pierdcri
mai 'mari i apoi se stabilcsc :mfu;urile
ce trebuie luatc pentru reduc.erea acestora la valorile mibime posibile; cu
accstc noi vaJ.ori se 'reface parte din bilantul r.eal privind'energiile iete,
rezultind noile valori E i E . sumele lor, precunf sUini.. E care repre
zinU. i noua valoarc Ei necesara ca intrari de energie.
'into mit astfel
un nou bilant pentru obiectul analizat. care po'!-rta numele (,le bl optim
care
unneazll. a fi real4at de obiectul in cauza, eventual trept'at; t'a termcnele Cit
mai $Curte posibil- fixate prin plan- pentru punerea in aplicare a fiecareia
dintre mburile stabilite conform celor arMate mai inainte.
Elaborarea bilanturilor energetice pe agregate, irrstalapi
p ;pcese
mari consumatoare de energic, prccum i pe ficcarc intteprindere, ca
iaotualizarea
lor anu ! constituie o obligatic le .
.
,

ln f1gura 9.2 este reprezentat 1tn exemplu de diagrama arborescenta afe


rent unui bilant energetic al actionarii electrice a unci statu de pompare ..

5. Curba de consum fl curba de sarcina


Puterea electric! P,. absorhit de un consumator sau de uo grup de consu
matori variaza i timp t9nform necesita ilor din fiecare moment al aces_!.uia.
Graficul (curba) acestei varia pi pcntru o zi oa}:'ecare P,. = f(t) - unde

este timpul. variabil intrc ora zero i ora 24 ale zilei considerate - poarta
numele de curba de consum ti/.n al consumato1'ului. Aceasta difera de la un
20
2

consumator la aftul
cate-

d- e la o

Ia alta. Forma CJ}rbei cste caracteristidi

n
goriei din care face parte consumatorul:
intreprindere dintr-o anumita ramura
a industriei, gospoda.rie agricola:, trac
.,.nJ
tiune electridi, maga?in. institutic, gos
IVv
podarie casnidi. etc..
0 categoric imporlanta de consu
matorf din punctul de ved re al formei 11Hi1
curbei de consum cstc constituita din 120t
cci care utilizeaza energia electridi. in
I
principal sau exclusiv pentru iluminat
/,70 .,..._ -(cum sint: consurnatorii casnici, ilumi
to
natul public, institu iile, magazinele
etc.) 1a care se observa o variatic marc
a lui P11 de-a lungul a 24 ore, corespun
61)
z!toare variatiei iluminatului natural
.I
i orelor -de lucru i de odihna. ln figu
lf-91
ra 9.3 este rcprczcntata curba de con
sum a acestei categorii de consumatori
Z.?
din tara noastra, pentru o zi de iam!i;
0
se constata o zona de consum maxim
(de virf}, intrc orele 17 23, 'd:nd P,
0 'f
a tinge 164% din putcrea medie P.,....

[ Jt
l LJi

a zilei de iamli respective,

i douli

pentru

zone de' consum redus (zone de gol),


intre
orele
23--6
!1i
8-16,
.

......--8

12 IG 20 2+ t

01'ele unel tie

Pig. 9.3. Curbi de c6nsum de iaml

cind

iJwrdaat.
scadc

P4

pina la 64% din Pu.u ,. Vara, acest grup de consumatori cere o putere medie
zilnic1 P4 -i., mai midi decit P,.'IMl,; curbade consum este similarl celei de
iarna, dar virful este dealatspre orele -mai tlr?..ii, are o dur-ciUl mai scurta i
O
valoare -iri procente din P,..nr v - mai mica decit
iarna.
Dacli. se construi e curba de consum zilnic lnsumata a tuturor consuma
torilor dintr-un sistem energetic, sc obtine curba de sartina zihuca a siste
mului
care- "lltiindti-se
ca. cnergia
nu poate
fi practic
stocata,respectiv,
trebuie produsa
chiar in momentul
cindelectrica
este ceruta
de consumatori
- reprezintK varia ia in timpul zilei considerate a puterii P produse de
ansam.- blul centralelor electrice din 'sistemul e getic.

Forma acestei curbe de sarcina depinde de ponderea diferitelor categorii


de consumatori in totalul consumului.

B. PRINCIPALELE

MAsURI

DE ECONOMISIRE A ENERGIEI

In ceca ce prive te masurile de econoniisire a cnergie! de toate formele


in procesele de transforniarc ca i in cele de consum final, Directivele
Congrc sului al XIII-lea al P.C.R. prevad ta. cle trebuie sa conduca eel putin
la atin gerca celor mai scazute valori realizate pc plan mondial ale
consumului total de energie, ra.Portat la unitatea de venit national; in
particular, consnmul total de energiEi al industriei, raportat la 1 000 lei
valoare a productiei indus
triale, trebuic sa scada in intervalul 1981-1990 cu 40%, iar }>ina in anul2000,
de .2.6 ori in comparatie cu anul 1980. In Raportul prezentat la f.onferinta
. Na ionall a P.C.R. din decembrie.l987 de di.tre secretarul general a1 partidu
lui, tovar ul Nicolae Ceau.iescu, se subliniaza cli.: ,,Este necesar sl fie luate
masuri hotuite in ederea folosirii rationale, tiin1ifice, a materiilor prime . i
'

203

matcrialelor, sa se respecte neabatut nonnele de consumuri matcriale i ener


getice.
salasercduccrca
actionezemai
in directia
elabori.rii
de noi tehnologii
condudl.
accentuaHl
a acestora''.
.. i m suri care sa.
Principalele masuri de economisire prev?izute in documentele mai sus
citate i m Decrctul nr. 620/197B sint expuse in cele ce urmead, cu unele
detalieri i explicapi de ordin tehnic.
,
De altfel, Decretul Consiliului de Stat din 11 noiembrie 1987 privind uncle
mli.suri pentru rationalizarea consumului de gaze naturale i encrgie electrica
subliniaza necesitatea adoptarii unor m uri"fenne care 53 asigure un regim
sever de' cconomisirc a cnergiei clectricc i a conbustibib1or, eliniinarea ori
.c
ll.rei forme de risipli a acestor resurse de lnsemnatate vitala, pcntru a
face
posibila desfl urarea normala a activitapi economico-sociale.

1. Mlsuri a clror concretlzare sau aplicare revine


organelor de conducere a economiel sau unititilor
economice
fl lnstltutelor de cercetare i proiectare
a) Reorientarea dezvoltarii economiei prin cr erea cu precadere, a ramu
rilor, subramurilor i produselor cu consumuri energetice specificc reduse,
'limitindu-se la strictu! nccesar fabricarea i utilizarea produselor, materialelor
i materiilor prime cu consumuri energetice specifice mari.
b) Cercetarea, asimilarea i folosirea de noi tehnologii cu consumuri ener
getice specifice cit mai rcduse, p ecum l1i de noi instalatii
utilaje cu randa
mente energetice cit mai ridicate.
c) Inlocuirea sau perfcqionarea tehnologiilor existente care au consumuri
energetice specifice mari i a utilajelor i instalatiilor cu randamente energetice mici, intre acestea din utma. mentionindu-se instalatiile de ardere (arza
toare, injectoare, gratare, fQcare).
d) Extinderea termoficarii industriale 17i urbane, adidi a produccrii combi
nate de energie electridi i de ca.ldura, aceasta din urma - sub forma de
abur
sau ( i) apa fierbinte -fiind liyrata consumatorilo:r pentru incw.ire tehno
logica, a halelor i a locuintelor, iri productia combinaHI., randam ntnl de
utilizare a combustibilulu.i cre te in proport:ic insemnata (pina la de doua ori}
fata de cazul producerii separate.

e) Trecerea retelelor de transport i distributie a energiei electrice la ten


siuni cit mai ridicate in raport cu caracterul retelei, ceea ce due la 'scaderea
pierderilor prin efect Joule in conductoarele retelelor, deoarece sint invers
propoqionale cu patratul tensiunii sub care functioneaza reteaua.
f) Economisirea ma mi a hidrocarburilor folosite drept combustibjl prin:
-tnlocuirea lor, ori de cite ori este posibil, la cazanc 11i cuptoare, cu cii.r
buni (in special Ugn.it) i fisturi bituminoase. iar la autovchicule. cu twi
carburatJ#i:
.
- extinderea traqiunit ekctrice Jeroviare :
g) Folosirea, ori de cite ori este posibil, a uscii.rii naturaie in locul celei cu
consum de combustibil, energie t rmica sau electricli (de exemplu,
uscarea naturala a cerealelor furajelor, a unor materialc de constructiiclldi.mizi. tigle etc. - a lemnului. etc.).
.
h) Recuperarea resurselor energetice sccui:J.dare (care esle una dintre cele
mai importante c3.i de econom.isire a energiei).
Detalii se dau in paragraful 5.

i) Economisirea maxima a materialelor i materiilor prime, deoarece producerea sau extractia acestora au necesitat anterior consumuri energetice care
se irosesc in cazul risipei de ffic'l.teri<Lle i materii prime. Drept cii de econo
misire a acestora, se citeazl:
- redmerea, prin folosirea de tehnologii adccvate, a atlaosurilof' de prelu
crare : prin aceasta reducere apare i o economie suplimentara de energie
corespunzatoare reducerii consumului pentm prelucrare;
-reducerea, prin proiectare, a greutalii diverselor piese # utilaje in acest .
cadru reducerea greutltilor pieselor in mi a.rc aducc i o economie de energie
la util atorul accstora, in principal p:r n micllOrarea consumului de energie necesar fiecare pomire pentru invingerea ineqiei (aducerea Ia vitcza necesad.);
- recuptrarea i refolosiYea materialelor, de exemJ)lu, prc:.iducerea
otelurilor pornindu-se de Ia ficr vec:hi in loc de a se pomi de Ia minereul de
ficr, reprczint o economie de minimum 30% Ia consumul de cncrgie.

-recondijionarea i ref.olosirea de mai m-ulte ori a j>Usilor, a subansamblu


rilor i a m<U,imlor. Econom.ia rezult3 din faptul ca reconditionarea pieselor
necesita un consum de cnergic mul mai mic decit eel corespu11Zator. realizarii
lor din nou;
-milsurile r1e exploatare prevazute Ia paragraful D2, lit. g.
j) Ameliorarea factorului de putere (cos <p) constituie o cale de reducere a
picrderilor de cncrgie prin efect Joule in rctclele electrice, deoarece acestea sint
invers propoqionale cu pl\tratul factorului .de putere. Am.eliorarea factorului.
de putere se realizeaza J>riu masuri de exploatare (v. paragraful D2, lit. j)
precum
prin :'
,

-- -utilizuea de mot<Jare sincf'one n locul celor asincrone, ori de cite ori uti
laju.l a.n! nat penni e, aceste :no oare putind f ctiona - prin reglajul
excttatlet -Ia cos <p = 1 sau ch1a1 m regun capaclt1v;
- compensarea jactorului de puter-e prin montarea, du caz, de condensa
toare statice sau de compensatoa'Ye sincrotle (motoare sincrone care nu actioneazli
nici un utilaj - adidi. functioneaza tn gol - i prin supr.aexcit e,
lucreaza in regim capacitiv) care livread. eqergie reacttva in retea,
compensind con
sumul de energie reactiva al altor utilaje. .
k) Completarea dotarii cu aparate de misurat fi de control, astfel incit 'sa
se poa ta realiza: urmarirea
reglarea tuturor parametrilor care cond.itioneaza
functionarea optima a tuturor procest!lor energetice i tehnologice, efectuarea
bilanturilor energetice, contorizarea consumurilor de combustibil. energie
electric lli energie tem1ica.
1) Intro cerea emnderea automatizirli proceselor de productie fi a
agzegatelor, care estc singurul mijloc ce permite reglarea, moment cu
moment a paramctrilor necesari functionarii optime a tuturor proceselor
tchnologite
i
energeticc.
.
m) Efectuarea an a hilanturilor energetice, pc a dlro1 had. sl se de
tecteze pierderile
coli.<mmurile nerationale de energie de toate formele, .
stabilindu-se mllsurile necesare de remediere.
n) Stabilirea, prin plan, de norme de consum, tehnic fundamentate, de
combustibil, energie electrica lji energie termic;l atil pentru ficcarc produs sau
activitate tehnologid. principala, cit !ii pentru iluminat i inc31zit. Prin nOrma
de con.sum se intelege cotisumul specific maxim admis de energie de o
anumitA. forml pentru un anumit an, pent-ru realizarea unei unitap dintr-un
anumit produs sau'activitate, ori pentr incalzit sal! iluminat. Nonnele
fundamentate tebnic au in ved.erc masurile de economisire prescrisc pentru
optimizarea bilanturilor cnergetice lli te encle planificate pentru aplicarea
lor.

la

o) Stabilirea, pe baza normelor de consum i a planului de productie, a


cantitatfior
de energie
formele
fi calitatiJe
necesue
ce
atribuie
unitlti economice,
caredeeste
obligatli
a se inscrie
in aceste
cantitati. fieclrei
. p) lmbunAt1Jjrea continua a plauificarii organizirii produqiei i a muncli:
- organizar a. pe fiecare unitate
i pe sectii mari consumatoare
economica
de energie, de unitati sau comisii energeticc care sll. umtlreasca. i s1 d.s
pundll. de problemele de economisire a energiei de toate formele;
- ac;igurarca unei strinse colaborari intre personalul energetic i eel
teh nologic de la toate nivclele . intructt intre problcmele energetice i cele,
tehno
logicc exista, dupa cum s-a vazut, o strinsll. le tud;
- planificarea exccutiei la timp a lucrarilor de reparapi i
intrcpnere, pentru a se evita oprirea accidentala .a instalatiilor (cu
dczavanbljele ,_ratate
Ia paragraful 2, lit. c) i a se permitc funcponarea acestora la parametri
normali;

- cr rca conditillor de incarcare intensiva a utilajelor (pcntru necesi


tatea r zirii accstei incircari, vezi paragraful 2. lit. b) i. in general, a
tuturor misurilor de economisirc, a caror aplicarc revine personalului de
exploatare.

.
r) Perfectionarea continua a pregatirii profesionale a personalului
energetic tehnologic.
,
Mlisurile de' I litcrcle a-p de mai sus se rcfcri la instalatille tehno
logice, cu exce.Ptia masurilor de la literele n-o, care se vor aplica i in
domeniul ilummatului .. i incalzirii. Mlsurile principalc de economisire a
cnergiei in domeniul iluminatului i indUzirii in unitati cconomice i insti
tutii sint aratate mai departe, Ia literele s-u, cum :;;i cele privind cxploa
tare.a, in paragraful 2, lit. v i w.
s), fnlocuirea limpilor cu incandescent! c;u tJaburi fluorescente sau dupa caz
-CU. limpi cu descarciri in gaze, care au un consum de energie. mult mai
redus. .

.
t) lnlOOuirea iluminatului general din hale fi birouri cu iluminat local
(inclusiv seetionarea retelei de iluminat, cu gruparea judicioasa a locurilor
de luminat). ..
u) Introducerea'. ,orei de varl". tncepind din anul 1979, prin Decretul or.
190/1979, s-a legiferat pentrulunile aprilie-scptembrie 0 masura speciala de
economisire a cncrgiei electri i anume introducerea ,orei de vara", adicl
decalarea, in perioada celor !? se.lumi mentionate, a orei oficiale eu o orll.
inainte fata de ora dfi iala nonnall, care cste o fostului orar in care se
g te situata geografiC' tara noastra (ora numita a Europei Orientale).
Astfel, in aceasta perioada, d se lurnineazll de ziui foarte devreme, sc
translateaza intreaga activitate conoinica, sociala
culturali cu o orl in
avans, astfcl incit se poate folosi roai complet perioada de lumina naturala,
rcducindu-se consumul de criergie 'eJectriel pentru iluminat, in special iR
timpul virfului. de sarcina de seari. fiia a se aduce vreo perturbare nici
unei activitl
desfl urindu-sc
dvpa acela
i orarde
caoinmic
perioada
fusului
orar, i,
tarviata
toti consumatorii
benefiQaza
automat
rare a orei
chel
tuielilor pentru en:ergia electrici. Aplicarea acest i mlisuri a condus in tara
noastrn, in anu11979,la o economie de energie electrica de 300-350
milioane kWh, avind i efecte de aplatizarc a.curbei de s rcina a 5!stemului
energetic, conform celbr aratate in paragraful 4.
v) Dimensionarea judicioasl a instalatiilor de. incilzire, prevederea dispozitivelor de reglare necesare pentru uniformizarea temperaturilor In inciperi,
automatizarea pUJ1ctelor termice ,de distribupe a Cildurii.
'
w) Izolarea tennica buna a spatiilor tncilzite.

'i

20
6

'i

2. Misuri -a ciror aplicare revine personalului direct


de e xploatare
intretinere din intreprinderi
a) Reglarea corecta a arderii, pentru a se realiza; Ia orice sarcina. o arder
chinric compleU, cu exce W. de acr mini'm necesar.
b) Exploatarea intensiva a utilajel r, adica indircarea lor la o sarcin3. cit
Iilai mare, evitlndu-::;e functionarca in gol sau lao sarcina redusa. ln
adevar. randamcntul energetic 1J i consumul specific de energic C8 al
oridirui utilaj
variaza cu sarcina (incarcarca) A a utilajului, conform figurii 9 .4, a vala
bila pcntru restul utilajeJor. Din ace!>ie figuri sc constata ca. pentru mersut
in gol (A = 0), r, = 0 i C.. = oo, iar Cum sarci11a cr te, 'Y) crc le i C, des
cre
te continuu
pina 9.4,
Ia atingerea
valori maxim
:z respectiv c.,.. care au
lo in
cazul figurii
a, pentruunor
indrcarea
posibila, A r :z iar in
cazul figurii 9.4, b, pcntru o indircare optima A 011, < A,4'", in continuare
(cind A<>J>;. < A < A,.u) intervenind o 1nidi. scadere a lui 'rJ respectiv o
mica cre tere a lui C. Rezulta cficienta functionarii Ia o incarcarc cit mai
mare, chiar. in cazul utilajclor la care corespwtdc figura 9.4, b, deoarecc
scaderea lui 'I) i cre terea lui C, pentru A > AoJtC sint mici.
Se mentionea7.3. ca la mersul in gol are loc, la orice utilaj. un con!:>-um
de encrgie care este integral o pierdere.
Un mijloc de cvitarc a mersului in gQ) il constituie folosirea de limita t<?
arc de mers in gol, prin care se int.rcrupc automat alimentarea cu energie
electrica a utilajului, cind se dep fjte un timp limit .de mers in gol.
1n cadrul activit4/ilor de transport trebuie, in particular, sa se ev1:te atit
staJionarile lungi cu motorul tn funqiufJe, cit i cursele farii tnca:rcdtut'a sau
cu sarcina redu. ii, deoarcce - datoriUi greutatii proprii mari a.
vehkulelor consumul de carburant chiar la circnlatia fara indlrcatura cstc foartc ridicat .

.ln
a::est s<.:op trebuie rationalizatc fluxurile de transport. iar in cazul trans
porturilor rutiere trebuie in plus, sa se gcneralizezc folosirea rcmorcilor.
c) Evi:tarea opririlor accidentale ale instalatiilor f utilajelor, deoarece
repornirea este legaHi. de consumuri suplimentare de encrgie, uneori
deosebit de mari ; astfel :'
.
- a cazane, cuptoare i alte instalatii la care exista pereti din materiale
refructarc san cu izolapi tennice, pe dmata opririi se pierde, in functie de

-;

..
; ; .

.-Jt :Z iH VJ
.....

qAIIID A

Fig. .4. Varia ia randamentului energetic

'i

uI. ""D.J,..t A- A

a consumnlui specific de energie In functie de


sarcinl:
CJ-pentru majoritatea. utilajelor; b - pentru restul utilajc or.
I

201

aceasta duratA, o parte sau chiar toata clildura acumulata ln pcreti. dcin
du-se totodatll i materialul supus indUzirii (uneori trebuind sa fie rebutat),
fiind necesar, Ia repomire, un cono;um su'pliment r de energie pentru a se
rcveni la temperaturile anterioare opririi;
-in unele procese tehnologice -in special din industria chimica - o
oprire, chial' foarte scurta, poate duce la durate marl sau foarte mari pentru
reluarea procesului atingerea parametrilor anteriori i adesP.a la rebutur.i
importantc de produse i subproClu intermediare. Pe toata durata reluarii
p ""U.I.ui au loc consumuri importantc de energie, care constituie pierderi;
-la instala iilc cu piese in mi ca.re, repornirea necesita un consuin supli
mcntar de energie pentru accelerarea lor pina Ia atingerea. vite7..ei anterioare
opririi.
.
d) Menpqerea in buni stare a izolatiei ce a instalapilor, pcntru
evitarea pierderilor exagerate de cildurll i -Ia ncvoic- lnUirirea izola iei
respective.
e) E area cit mai perfecti
instalatulor mentinerea ei In buna stare. In acest
fel, Ia instalapile lucrind sub presiune se evitl picrderea de fluide cncrgetice
sau pentnt a d.ror producerc, capt aresau distributic se consuma energie, cum
sint: combustibili gazo i, sau lichizi. fluidele calde (abU:r, gaze calde, .apa
calda etc.), aerul comprimat, oxigenul. acetilena, apa etc.,- iar Ia instalatiile
lucrind cu depresiun se cvita intrarea de nuide din exterior.. exemplu intrarca
de aer fals in Iocare sau pe traseul gazelor de ardere,. care provoacll
rlicirea acestora. antrenind consumuri supli.mentare de combustibil.
1
f) Efcctuarea de buni. calitate a lucri.rilor de reparatii fi lntretincre a
instalatiilor eaergetice fi tehnologice, carecvita opririle accidentale din func
tiunc a instala iilor i a..-;igura posibilitatea func ionarii lor Ia parametrii
normali, mentinind buna stare a izolatiei termice, a et iUitii etc.
'
g) Economisirea pe toate caile a materialelor i materiilor prime, intre al
telc prin eliminarea rebuturilor in toate fazelc de fabricape; justificarea
acestei masuri rezultll din cele aritate la parll!:. ful 1, lit; i.
h) Folosirea contiJlui. mentmerea in buni stare de fu.o.qionare a tuturor
instalapilor de recuperare a resurselor energetice secundare (dcspre aceastlt
problema, vezi paragraful 5).
..
i) Respectarea de cltre autovebiculele ruticre a vitezelor maxime stabi te
prin lege - difcrentiat dupa tipul autovehiculelor - deoarece peste
vitezclc respective ai'e loc o cre,tere mare a consut:nului specific de
carburant.
j) Ameliorarea factorului de putere (cos <p) sub care funcponea?..l motoarele
asincrone (just.ificarea acestci amcliorlri este datl in. paragraful 1, lit. j),
prin evitarea functionlrii lor in gol sau en sarcina redusa. dcoarece valoarea
acestui factor este foartc mica (0,5-0,25) la mersul in gol, precum =;i la sarcini
rcduse
atingind valoarea maxima abia la sarcina maxima.
k) 'Reglarea curbei' de consum ( i prin aceasta, aplatizarea curbei de sareini.
a sistemUlui) ; j ustificarca aceslei misuri i mijloacele concrete de reali.zare
a sa sint atate in paragraful -4.

Masnrile de Ia litercle a-k de mai sus se refcra la instalatiile tebno


logice. tn domeniul iluminatului inclllzirii in unitlltile cconom.ice fi insti
tutii, principalele masuri de economie sint date mai departe,la litcrele; 1-n,
respectiv la litera o.
1) Folosirea maxima a iluminatttlui natural, care implica mentinerea in stare
de cqri..tenie a gcamurilor, pcreplor de sticla i lunrinatoarelor.
m) Evitarea folosirii unei Uuminiri exageratc.

'i

'i

'

20
8

n) Folosirea iluminatului electric numai In locurile in care fi In limpul clod


este efectiv necesar, evitindu se folosirea Huminatului general.
o) RCglarea tempe:raturii In spaf.iile tncilzite Ia valorile mn.imc prevbutc de
lege: 16 C in halclc indu!'itriale, 1 C in birouri.

3.. Misuri de econorriisire a combustibililor, energiel


electrice fi energiei termice ce trebuie luate de loc:::atari

In gospodirllle lor casnlce

In acest domeniu trebuie aplicate mlsurile prevbute la paragraful 2,


literelc 1-o, cu observatia cl temperatura maximA admisit de lege in Ind.
perile de locuit este de l8C, precum i. urmlitoarelc mMuri:
a) Folosirea de preterintl a tuburilor fluorescente tn locul Iamp:!or cu
incandescenfi, arece aeestea din urma aU un rand.a:ment mult mai .mic
decit primele.
evi Jnr e euna:!
ta
m !!fu:il:rJ!lo:J ! elor, in vcdc ea
Pentru a cointeresa pe consum.atorii casn.ici la iconomisirea energiei
("Jec--

"!:!1 !aro:t; ; :t ;;!f a th::r; :O :::a :tf d


:s:u::!
li:.ite raf.ionate, acestea din urma fixate prin tarife in functie de numarul
de fnclpcri care compun un apartament i de numlirul de persoane care U

locuiesc.

-t. Aplatizarea curbel de sarcini a sis emului energetic


lntru.cit energia electricl trebuie prod.usl chiar in momentul in care este
ceruHi. de consumatori, puterea instalatl a centralelor electrice din sistemul
energetic. trebuie sl fie egaa cu puterea ma cerutii de consumatori,
care are }QC ln momentul virfulw de searl de iarn la care se adaug
picrderile de transport
o anum.itl putere de rezerv3, neccsarli in diverse
scopuri.1
Chcltuielile de investi-pi, de explpatare !ii de inlrctinere a centralelor clec
trice stnt proportionate cu puterea instalatl a acestora. Pemru miqorarea
acestor cheUuieli trebuie deci sa se reducl virful de sarcini de searl a1
sistemului, realizindu-se astfel o aplatizare (turtire) a curbei de sarcina.
Aceast!i aplatizare este !ii o sursl de economie de energie elcctricl, intructt
reducerea puterii: me. conduce la o sd.dere a pierderilor in retcle prin
efect JoUle, care .stdt proportionate en pitiatul puterii care trece prin retea.
In vederea aplatizarii curbei de sarcinl, fiecare consumalor lrebu:te sif
-regleze curba sa de COMum, aceast rcglare conStind in repartizarea puterii
a.b sorbite cit m.ai constant de-a. lungul a 24 ore. in special cu reducerea
puterii absorbite in oxcle de vtrf (mai ales a virfului de searl) cit mai mult,
prin 'mutarea in resta1 orelor a consumului din orele de vir. In accst sens,
la consumatorii industriali sau similari sc recomandlln princit ah
- cr a.rea de instalatii .,COflsumatoare pan", adicl de instal tii avind un
surplus de capacitate astfel stabilit, bicJ:t 53. permit! realizarca productiei
planificate prin funqionare numai in afara orelor de vlrf ale sistemului
energetic;

209

- evitarea pornirii concomitente a mai multor clectrom.otoare,


deoarece acestca cer la pomire puteri sporite;

-evitarea situapei ca mai multe cuptoare electricc pentru topirea meta


lelor sl gbead concomitent in faza de topire, care cere puteri mlrite
fata de celelalte faze.

;E'entru stimular a consumatorilor industriali la aplatizarea curbei de


sarcina a sistemului, tariful de energic electricl pentrn aceasta categoric de
consumatori prevcdc valod mai ridicate pentrll eq.ergia i puterea absorbite
M orele de virf (care, de altfcl, revin realmente la c<>Sturi mult mai ridicate)
'i aplicarea penalizlrii cind se de 'te pulcrea maxima admisibill
stabiliHi.
tinindu-se seaml de masurilc de reglare posibile.
Introducerea 'orei de varl- actiune despre care s-a vorbit.in
paragrafu.ll, lit. u, constituie i ea o mlsura de aplatizare pe timpul vcrii,
a curbei de sarcinl a sistemului energetic.
'

5. Recuperarea surselor energeti sec_unclare


Ca rezultat a1 multor procese consum.atoare de ep.ergie de diverse
foJ;JDe, apar - pe lingl produsele sau activitlitile care fonneaza obiectul
principal a1 procesului - diveJli purtltori de energie de diferite forme.
A ti purtltori i cantitlitile de energie respective se numcsc 'Yesm"se
energeUce .otecundare (prescurtat RES). Utili.area acestor resurse in diverse
st:opuri poart1i. numele
-de recuperare a RES $i este de o de<>Scbita importanta. intrucit volumul RES
este foarte Jllare (de exemplu, intr-un combinat siderurgic integrat. recupe
rarea totala a RES poate ducc la scaderea cu 75-80% n consumului de
energie primara al combinatului). Confomt legii, recupcrarea RES este obli
g"cltoric, iar instalatiile noi nu pot fi puse in functiune cledl colicomitent cu
dispozitivele de recuperare RES generate de accle instalapi.
Ca exemple vrincipale de RES se mentioneazl:
-RES combustibile, cum sint: gazul de fumal, gazul de cocserie, gazele
de rafinlirii, .uncle gaze rezultate din anurnite procese din industria chimicl,
cojilc d seminte.. de urile lemnoase nefolosibile ca matcrie prima etc. ;
toate aceste resurse trebuie recuperate,prin ardere in instalatii ad ;:cvate,
inlocuin du-se astfel comhustibilii clasici;
- RES sub forma de calduni sensibila, ca de exemplu: cildura obtinu in
diverse produsc (ca, de exemplu, in cocsul incandescE-..ut; clinker, lingouri
calde etc.) sau in d euri (de cxemplu. in zguri), in ele de aroere de la
cuptoare sau cazane, in a entii de racire Ia i irca din agregatele ri.citc, in
aburul uzat (utilizat) sau m apa calda u.z-ata etc.; modul de recuperare al
accstor RES depinde de nivclullor de temperatura; ca t> xemple de recuperare
se mentioneazl recuperarea ca.Idurii gazelor de ardere pcntm preincllzirea
acntlui de ardere necesar insu i agrcgatului din care p"E"ovin gazele ori alte
agregate, sau pcntru producerea de abur ori apa." caldl in cazane recupcratoare etc.

- RES sub fonna de energic mecanicl, in principal energia cineticl a


trenuril r io perioadele de frinare, care -in cazullractiunii clectrice poate fi recuperatli prin folosirca drept frina a ins motoarelor clectrice
de trac
tiunc, r:eglatc .pcntru func ionarea in. regim de generator electric, care sa
injecteze energia electrka produsa de re eaua de alimr..ntare .
...

210

CUPRINS.

cap..1lUWalif eledrice cle joul teasi e de lumid ti forti

.............. ...... .

A. _Iustalatii
. B.

3 .

...

de UamiDat ,1 prize . , ..... :...........

Iustalatii de

foql. ..... ,... '.. .

29
.fl

i4

C. lnttepoerea iDStalaj:iilor electdce interioarc de j'oasl;. tensiune .....

D. Nonne 'de prollecpft a mancii .. .'t. , ..............


E. Nonne de prcvenirc l}i stilagcrc a inccndiilor - ..............
C'..ap. 2. Ioslalafiei eleetrice de cure fl &labl ..............: ......................
A. Generalitlti ............_. ........... :
B. Jnstalatii P&ntru semoalizll.ri acu11tice optice ......................
C. Instalatii el trof niec ...'. .............. 1 . .
D. lnstalapi do ceasuri elcctrice ....... ,
....
'F.. F.xploatarea., !ntre inerl"..a 'i t"P"'rarea instalatiilor d& c 1renti sia.bi ..

47

48
48
.f8

S8
61
63

Cap. 3. Stafil de redZesarc tl' de IDc:Ucare a ulatoarcler elec:tl'lce ......


A. Instalafii indostria.le de redreMI'e a r.ureutului alteraativ ..............
B. Instnlafii de lnclrcarc a acumulatoarclor elccUice .......................
.
C. Exploat&rea intretinerea statiilor de redre.c;are ti de inc-.3rcare a acnmu
la lor electrice . _. .......
-.....

Cap. 4. Jastalapi de amWiorare. a fac:toral,si cNl putere ,..........................


.

A. Geueralitilp .. \: :
B. Erectul '!ac;tornlui de putFe sclizut In illStalaplle elci::trice . . . . . . . .
...
C. Mijloacc pentru ameliorarea f\1-ctorului de putere . , , , .... \....
D. Calculul capacitll.pi bateriei de condensatoarc .......: .........'\' ..
.E. Legarea bateriilar de condensato&re .. , ..........................\1
F. Exploatarf'.a, intt-etinerea i reparare& instalatlilor d ameliornrc a 1actoui
de putere
...,..................................................... ;. ..

81
83
83

8i

85

86

89
.90

92
96
ll(j

lib

Cap. 5. Esploatarea, lntrefinerea fi repararea transformatorului fl mllfinllor electrice


A. Genernlitlti' .............. D.

Transforinatoare de putere .. , . , , , , , , , . , ,
...............
C. Ma.,o;ini electrice . : ...........................
D. :Misuri de protectie a muncii i de preo.reni a incendillor
......

C:ap. 6. Aspecte speci!ice ale execufiei. lntre(inerfi tf .reparlrlf fastalajlilor elec:tri din
mediul espJoziv
A.

.................

:...

144

echipamentelor electrice din punctul de vedere a1 protectiei normale . li<t

n. Cla.silicarea. .echipamentelor

electric:e din puuctul do

&llticxplozive .,;. ......- ee e ....

---

e :e e. . e e e e e e e

al
I

II

protecfiei
If

Ie II e

I1 1

J-16,

C. Esec:atuea. instalatillor eler.trice to toediul- exploziv . , , ........ , .........1 8


D. tutrepuerG
repacarea instalap.ilor. trrc:c diu mediul expJ.oziv . . . 1-'l
. P.rotecpa con electrici.t:J.tii statice .... . . . . . . . . . . . . . . . .
1$

211

Cap. 7.1Dsfa1atll electrice apedflc:e proc:deiOI' IDdUJtriale

1.56

A. Sudarea cu
electric
........ 1.56
B. Electroliza . ..............................................................................................................163

c.

Galvanotehnica . .

u;,

D. Jnc:i1lzirea electric& .. , . . 161


E.. Expl a.tarea fi lntreJinerea i.ustalaJiilor elecmce spcd.fice prooese1or iudustriale 176

Cap. 8. IDstalaJii de protec:fle a omulul lmpotrl.a elec:troc:uti.JII ,

179.

A. Efoctele c:mentului electrio asapra org&Dismalui uman .. . l79


B. Ca.zuri de electrocutare .................. ;. ,
180
<;. Metode de protectie . . . . .1&

Cap.

9. Ecoaomqlrea

eoerafel

....

197

A. Not:j.uni de tnMgeticl general& . .


198
,ii. PriDCipaielc

de

.m ri

cconomisirc a energiei ........... .. . . 203

:Plan edBurA Nr. 't9511. CoD de Upar 13,ZI.


liun do Upar : lO.IV.tllllll.