Intrroducere

Consideratii preliminare privind dr ex civil

Def si trasaturile dr ex civil
Conceptul de ex silita este cunoscut din cele mai vechi timpuri ca fiind o sanct
severa si defaimatoarea asupra pers debitorului. Formele primare ale executarii
silite in per romana prveau prin procedura manus injectio, o constrangere corporala
a pers debitorului , insa odata cu umanizarea societatilor moderne, s-a ajuns la
utilizarea constr judiciare a persoanei obligate in dispozitiile unui titlu executoriu.
De aceea, contemporanetatea, identifica executarea silita, in sistemele jud
moderne, ca pe o proc adecvata, atat sub aspect economic cat si pe planul echitatii
procedurale.
In mom de fata, aceasta proc rep mai degraba, o sanctiune procedurala aplicata
debitorului care nu isi indeplineste in mod spontan obligatia stabilita intr-un titlu
executoriu, fata de o alta pers denumita in mod generic , creditor.
Defnitia dr ex civil este urmatoarea : este ramura de dr, din Ro, formata din
totalitatea normelor proceduale civile, legiferate de catre puterea legislativa, care
stabileste modalit si formele de constrg juridica a debitorului, sanct si alte masuri
care urmeaza sa fie aplicate sau luate de catre execut jud, instantele jud, si de
celelalte autoritati care rep forta publica, in scopul restabilirii ordinii de drept si a dr
substantial prevazut in continutul unui titlu executoriu, in interesul unei persoane
denumita creditor.
Din continutul def, putem determina urmatoarele trasaturi caracteristice dr ex civil:
- e o ramura distincta alaturi de alte ramuri de dr
- are autonomie din pdv substantial in rap cu celelelalte ramuri de dr
- are pr fundamentale proprii, substantial asemanatoare cu cele din faza de
judecata si care ii guverneaza intreaga activitate si anume : pr legalitatii, pr
independentiei execut jud, pr impartialitatii ex jud, pr egalitatii partilor in faza de
execut silita, pr desfasurarii proc executionale in limba ro, pr bunei credinte, pr dr la
aparare, pr publicitatii intregii proceduri de execut silita, pr contradictorialitatii
execut silite, pr disponibilitatii in faza de executare silita, pr celeritatii
-dr ex cvil are o structura unitara
-dr ex civil e format din o totalt de norme proced cu acelasi ob de reglementare
- dr de a declansa execut silita e un dr absolut, dar limitat, recunoscut creditorului
- institutiile fundamentale ale dr ex silitit sunt;

1. declansarea exect silite

2. modaltatile
3. constestatia la ex si intoarcerea exec silite
4. prescrip si permimarea e.s
5. elibarea sau distribuirea sumelor obtnute din ex sil
- dr ex civil e o ramura a dr privat cu preponderente interconexiuni cu dr civil si dr
procesual civil deoarece rep mijlocul tehnic prin care se ajunge la restabilirea dr
substantial sau material incalcat creditorului

Functiile dr ex civil
Prin functiile dr ex cv, trebuie sa intelegem acele directii care tinde regl juridica a rel
sociale, care cad sub incidenta acesteia. Exista 2 functii esentiale ;
-de executare a hot jud sau altor titluri execut,
-functia de garantie a partilor la un proces echitabil.
Functa de ex a hot jud sau altor titluri ex e evideniata in continutul art 626 ncpc
Functia de garantie e oferita de dr ex cv prin prisma dispoz art 6 cpc

Sursele dr ex cv sunt diverse.

Acestea pot fi disociate ntre : interne si internationale
Surse interne: legslatia interna : Constit art 44 al 1(dr de prop), cod civil ( 15161557, 2442 etc)q, cod proc civ ( dispoz cartii 5 art 622-913) , jurisprudenta
nationala totalit hot jud pronuntate asupra unor act avand ca ob acte sau fapte
indeplinite cu ocazia desf proc de ex silitade catre ex jud din ro constituie o sursa
deoseb de imp a dr ex cv.
Surse internationale : cedo, dr comunitar, jurisprudenta curtii europene

Rap jur de dr ex. notiune.continut.trasaturi

Declansarea proc de ex sil da nastere unui rap de conflct, contencios, iar prin
aducerea acestui rap contencios in fata ex jud, sau inst de jud in vederea

solutionarii , se creaza un rap jur de exec silita. Ca orice rap jur si rap jur de ex sil,
are elem constitutive : subiect, continut, obiect.
Sub rap jur de ex silita sunt participantii la proc de ex sil si anume : partile( cred
deb), tertii garanti, cred intervenienti, instanta de executare, exect jud, m.p, agentii
fortei publice, alt part in proc d e.s : art 643 cpc

Continutul rap jur de ex sil e format din totalit dr si oblig pe care le au part la proc
e.s
Obiectul rap jur de e.s este intotdeauna similar cu ob stab in continutul titlului
executoriu in temeiul caruia a fost declansata proc de e.s
Rap j de e.s se caract prn urm trasaturi specifice;
- sunt rap de putere, adica prin ele se manifesta, autorit si puterea statului in cazul
in care debit nu-si indeplineste oblig statuata in titlul executoriu
- iau nastere in maj cazurilor la dispoz credit (cu excptia proc de partaj jud privind
vanz unui bun imobil)
- in rap de execut s partile sunt intotdeauna titulare de dr si oblig
- dr sub ale exec jud ca organ prn intermediul caruia se realiz proc de ex sil, sau al
inst de jud care urmeaza sa solutioneze o cerere nascuta in aceatsa proc, constituie
de fapt , oblig pt aceste organe ( art 6 l 188/2000 exect jud, art 5 al 1 cpc

Aspecte premergatoare privind declansarea proc de ex silita in materie civila

1. generalitati privind executarea silita in materie civila
1.1 notiunea si rolul e.s in sist jud intern
E.s rep una din instit fundamentale ale dr proc cvil si o componenta imp a justitie
intr-un stat de dr. Fiind considerata cea de-a 2 a faza a proc civil, ex sil e regl n
Cartea a5a a cpc
In conf cu disp art 626 cpc oblig stab prin o hot jud sau printr-un alt titlu executoriu,
se duce la indeplinire de buna voie. In cazul in care debit nu executa de buna voie
oblig sa, aceasta se aduce la indeplinire prin e.s, care incepe odata cu sesizarea org
de executare. Avand in vedere aceste consderente, putem defni e.s : !!! rep
procedura prin mijlocirea careia creditorul titular al dr recunoscut printr-o hot jud
sau printr-un alt titlu executoriu, constrange cu concursul organelor de stat
competente, pe debit sau, care nu isi executa de buna voie oblig care decurg dintrun asemenea titlu si ale aduce la indeplinire in mod silit. DEF

Imp executarii silite rezulta si din jursiprudenta cedo. In acest sens, instanta
europeana, a apreciat ca dr la un proces echitabl nu acopera procedura numai pana
la pronuntarea hotararii ci pana la executarea acesteia iar statul are oblig de a se
plia unei hot jud pronuntate contra sa.
Cedo a condamnat in nenumarate randuri Ro, tocmai datorita faptului ca nu s-a pus
in executare o hot jud sau pt ca proc execut silite a durat prea mult.
Natura juridica a e.s
Doctrina a scos in evidenta o serie de opinii neunitare cu privire la nat juridica a e.s
- intr-o prma opinie, s-a sustinut ca e.s are un caracter admitrativ, deocarece
odata cu pronuntarea hot jud, instanta de jud s-a dezinvestit
- e.s e o activitate de jud, si de regula, ea rep cea de-a 2a faza a procesului civil
intrucat actele si faptele de ex silita sunt supuse controlului jud
- se apreciaza ca e.s are un caracter mixt (adm si jurisdctional) caracterul adm
e preponderent deoarece execturoul e principalul artizan al e.s iar cererea de e.s se
depune la acest organ. De asemenea, exect jud intocmeste toate actele de e.s, el
distribuie sumele de bani obtinute in e.s sii tot constanta incetata e.s , - are si un
caracter jurisdctonal, intrucat impotriva e.s si impotriva oricarui act de executre se
poate formula contestatie la instanta de jud, care in aceleasi cond poate lamuri
intelesul, intinderea sau aplicarea titlului executoriu. Cu aceasta oczie se poate
exercta un control judecatoresc asupra actelor de executare.
Consideram util sa facem preciz ca intre controlul judiciar si cel judecatoresc exista
o dif nu numai dn pdv fonetic c si procedural.
Control judiciar e acel conttrol execrictat de inst superioare asupra actele de
jurisdictie ale inst inferioare. pt caile de atac
Controlul judecatoresc e acel control ce se exercita de inst jud asupra hot organelor
de jurisdictie adtiva ori asupra unor acte adtive emise de organe care nu fac parte
din sist instantelor judecatoresti.
Asemanari intre aceste 2 forme de control::
- ambele forme de control se realizeaza de catre inst judecatoresti dupa o procedura
prestabilita d lege
- ambele forme de control au incidenta asupra legalitatii hotararilor sau actelor
emise de organele respctive

Deosebiri:

- contrl judiciar are un caractr omogen ( deoarece are ca obiect hot pronuntate din
acelasi sist de autort publice) pe cand controlul jude are un caracter eterogen
( sfera actelor supuse controlului excede autorit jud)
- contr judi se declanseaza prin intermediul cailor legale de atac prev de cpc (apel
recurs), pe cand control jude s declanseaza prn mij procedurale specifice ;
contestatia, plangerea, iar in unele sit act in anulare la arbitrale

Principiile e.s
1. pr legalitatii
2. pr indep exet.jud
3. pr impartialitatii ex.jud
4. pr rolului activ al e.j
5. pr egalit partilor in faza de e.s
6. pr desf proc execut in limba romana
7. pr bunei credinte
8. pr dr la aparare
9. pr publcitatii proc de e.s cu resp secretului profesional de exet.jud
10. pr contradictorialitatii e.s
11. pr disponibilitatii in faza de e.s
12. pr celerit e.s

1. pr leg- intr-in stat dd dr acest pr rep regula esentiala care impune respect Legii
fundamentale s a celorlalte acte normative existente de catre toate org de stat
precum si de toate p.f sau jur. Art 1 al 5 constit.
Potrivit art 625 al 1 cpc statueaza ca e.s se face cu rspc dispoz legii , a dr partilor si
ale altor pers. De asemenea, in l 188/2000 privind exe.jud exista referiri la acest pr.
( afrt 54)
2 pr indep exect jud actorii esentiali in solutionarea proc civil, sunt p de o parte
jud, iar pe de alta parte exejud. Din acest pdv, independenta acestor organe, este
esentiala , pt indeplinirea unui act de justitie eficient.

3 pr impartialitatii exe.jud exec cu ocazia desf activit de e.s trebuie sa ofere

anumite garantii cetatenilor dupa urm criterii;
- sa asigure cu demnitate functiile sa se arate impartiali, independenti si
incoruptibili in respctarea regulilor deontologce reglementatoare
- sa trateze fiecare cetatean si justitiabil corect si sa ofere servicii de calit pt toate
pers
- sa impiedice practica abuziva, arbitrara si discriminatorie si sa le sanctioneze pe
ale membrilor care nu se conformeaza regulilor etice si deontologice

4. pr rolului activ al exe.jud sursa acestui pr o constituie art 627 cpc

5. pr egalit partilor in faza de e.s acest pr scoate in evidenta echitabilitatea proc
de e.s de care partile sau tertele pers tre sa beneficieze
6. pr desfasurarii proc executionale in limba ro- potrvit al 1 al art 18cpc proc cv se
desf in lmba ro
7. pr bunei credinte art 12 cpc
8. pr respectarii dr la aparare in faza de e.s pe parcursul derularii activ de e.s
exe.jud au obig de a respecta dr la aparae al creditorului si in egala masura cel al
debitorului sau al tertelor pers ineresate
9. pr publicit e.s cu respc secretului profesional de exe.jud- acst pr se regaseste in
primul rand prin obligativ execut.jud de a emite si comunica inchei prvind
declansarea proc de e.s , a somatiilor ,, instiintarea debitorilor, afisarea publicatiilor
de vanzare etc. de asemenea exe.jud, au oblig de a pastra secretul profesional fiind
operatori de date cu caracter personal dar si pt a respecta dr la viata privata a
debitorului.
10. pr contradic e.s acest pr se aplica in faza de e.s in mom in care debitorul este
chemat sa isi expuna modalt de indeplinire a oblig sau in mom luarii la cunostinta a
unor acte executionale ori in mom comunicarii proiectului de distribuire a sumelor
realizate din executarea silita
11. pr disponib in faza de e.s -e un pr specific proc civl , ceea ce il diferentiaza de
proc penal fiind guvernat de pr ofcialit. Prin disponibilit intelegem posib conferita de
lege partilor de a sesiza autort judiciare, de a dispune de obictul litigiului si de mij
de aparare. Pr dispo in faza d ees se manifesta sub urm aspecte : - dr partii
interesate de a formula sau nu o cerere de e.s , dr partilor rap executional de a
determina ob ex.s. acest text cuprinde 3 sit distincte 630 cpc: partle pot conveni ca
ex sil sa se faca numai asupra veniturilor banesti ale debit , partile pot conveni ca
vazn bunurilor sa se faca prin buna invoiala, partile pot conveni ca plata oblig sa se

faca in alt mod admis de lege , dr credit de a renunta la e.s , dr partilor de hotari
valorificarea bunurilor fie de debitor, fie prin vanzare directa, dr credit de a
incuviinta plata pretului, in rate iin cazul vanz la licitatie a bunurilor iimobile, dr
credt de a urmari pe oricare din codebitorii solidari, dr credit de a solicita
suspendarea exe sil art 707 cpc