Sunteți pe pagina 1din 20

0

Referat Economie Europeana


DANERMARCA

Referat
Economie Europeana
-

DANEMARCA
-

Referat Economie Europeana


DANERMARCA

Prezentare generala
1.1.

Date geografice

Danemarca are o suprafata de 43.094 kmp, fiind formata din peninsula Jutlanda si din alte 406
insule, din care doar 78 sunt locuite. Din acestea, cele mai mari si mai dens populate sunt insula
Zealand, pe care este situata si capitala, Copenhaga, precum si insula Funen. Linia de coasta
masoara 7.300 km, iar frontiera sudica cu Germania masoara 68 km. Este o tara cu relief jos, punctul
cel mai inalt masurand abia 173 metri peste nivelul marii. Marea Nordului margineste Danemarca la
vest si nord, iar Marea Baltica la est. Regatul Danemarcei mai cuprinde, deasemenea, Insulele Faroe
si Groenlanda.

1.2.

Populatia si limba oficiala

Populatia Danemarcei este de 5,4 milioane locuitori, cu o densitate de 125 locuitori/kmp. Din
punct de vedere national si cultural Danemarca este o tara foarte omogena. 85% din populatie
traieste in orase. Cel mai mare oras este Copenhaga, cu 1,4 milioane locuitori. Al doilea oras ca
marime este Aarhus, cu 218.000 locuitori. Intreaga tara este, de fapt, impanzita de o retea de orase de
marime medie. Procentul de populatie activa este foarte inalt, respectiv de 77,5% in randul
populatiei intre 16-66 de ani. Aceasta corespunde la circa 2,7 milioane de persoane active, din care
3,7 % lucreaza in agricultura, 22,9% in industrie, 44,5% in servicii si 29 % in sectorul public.
Scaderea ponderii populatiei ocupate in agricultura este consecinta faptului ca, in acest sector,
cresterea productivitatii muncii a fost mai mare decat in restul economiei. Standardul de viata este
inalt, iar diferentele intre bogati si saraci sunt mai mici decat in multe tari dezvoltate din Europa. Cea
mai mare parte a populatiei, circa 90%, este de religie protestanta. Limba oficiala este daneza, care
face parte din familia limbilor nord-germanice sau nordice, alaturi de islandeza, faroeza, norvegiana
si suedeza. De asemenea, limba engleza este vorbita curent de majoritatea locuitorilor.

1.3.

Organizarea politica

Danemarca este cel mai vechi regat din Europa - Gorm cel Batran devenind primul rege, in jurul
anului 936. Din anul 1849 Danemarca este monarhie constitutionala. Actuala Constitutie, care
dateaza din anul 1953, statueaza ca Danemarca este o monarhie constitutionala ereditara. Actualul
suveran este regina Margrethe II. In practica, rolul monarhului este simbolic, de reprezentare.
Danemarca este puternic influentata cultural de tarile invecinate - Marea Britanie, Germania si
tarile nordice. Conceptele sale juridice sunt, in buna masura, asemanatoare cu cele din celelalte tari
nordice, adesea bazate pe precepte comune nordice.
Sistemul de productie este de tip capitalist (liberalism economic), cu proprietate privata asupra
afacerilor si productiei. Totusi, statul si autoritatile publice exercita un control regulator considerabil
si asigura o ampla asistenta sociala.
Parlamentul danez, Folketing, este unicameral si are 179 de membri. Doi membri sunt alesi din
Groenlanda si doi din insulele Faroe - ambele teritorii fiind partial administrate de guvernele locale.
Alegeri parlamentare au loc la patru ani, dar Primul ministru poate cere alegeri anticipate daca se

Referat Economie Europeana


DANERMARCA

considera politic necesar, avantajos sau daca guvernul primeste un vot de neincredere in parlament.
In urma alegerilor generale din 20 noiembrie 2001 s-a format un guvern minoritar de centru-dreapta,
prin coalitia a doua partide, Partidul Liberal si Partidul Conservator Popular, sustinuta in parlament
de Partidul Popular Danez. Coalitia s-a mentinut la putere si in urma alegerilor generale din
februarie 2005. Primul ministru este Anders Fogh Rasmussen (liberal), iar guvernul este format din
19 ministere. Cabinetul, compus din Primul ministru si ceilalti ministri, este numit de monarh la
recomandarea partidului sau coalitiei de partide care detine sprijinul majoritatii membrilor
parlamentului.

1.4.

Sistem administrativ

Danemarca este impartita in 5 regiuni(in daneza: regioner) si un total de 98 de municipalitati.


Regiunile au fost create la 1 ianuarie 2007 ca parte componenta a Reformei Municipale Daneze
2007 cu scopul de a inlocui cele 13 tinuturi(amter) existente anterior. In acelasi timp,
municipalitatile mai mici(kommuner) au fost integrate in unitatile administrative mai mari reducand
numarul de municipalitati de la 270 la 98. Zona cu cel mai mare interes pentru noile regiuni o
reprezinta serviciul national de sanatate. Spre deosebire de fostele comune, regiunile nu au voie sa
perceapa taxe sau impozite, iar serviciul de sanatate este finantat in principal de o taxa nationala de
8%(sundhedsbidrag) combinata cu fonduri atat de la guvern cat si de la municipalitati.
Consiliul fiecarei regiuni este alcatuit din 41 de politicieni alesi in urma alegerilor municipale
daneze 2005. Majoritatea noilor municipalitati au o populatie de cel putin 20.000 locuitori desi
exista si exceptii de la aceasta regula. Desi Groenlanda si insulele Faroe fac parte din Regatul
Danemarcei ele dispun de autonomie adminstrativa si in mare parte se autoguverneaza, fiecare avand
doi reprezentanti in parlament.

2. Elemente de evolutie economica in timp


De-a lungul istoriei numerosi factori pozitivi au modelat economia daneza. Din aceasta
perspectiva nu este surprinzator ca in prezent Danemarca este una dintre cele mai bogate tari ale
lumii. Localizarea geografica, in stransa vecinatate cu cele mai dinamice natiuni ale Europei
secolului 16, Olanda si Marea Britanie, au exercitat fara indoiala o influenta pozitiva asupra
economiei si institutiilor daneze. Germania de Nord a influentat Danemarca atat prin relatiile
economice pe termen lung cat si prin Reforma Lutherana Protestanta pe care danezii au adoptat-o in
1536. In mod traditional economia daneza s-a specializat in agricultura asemeanea majoritatii tarilor
europene de dimensiuni mici si mijlocii. Cu toate acestea la sfarsitul sec al 19-lea si mijlocul sec 20,
Danemarca este una dintre putinele tari europene cu o puternica dezvoltare agricola. Doar spre
sfarsitul anilor 1950, industria manufacturiera a depasit agricultura. Acesta este si motivul pentru
care dezvoltarea agricola reprezinta pentru o larga perioada de timp in istoria economica a
Danemarcei punctul sau de inceput.
In perioada sa de crestere economica, Danemarca a depasit majoritatea celorlalte tari europene.
Fenomenul de convergenta reala a salariilor poate fi partial explicat prin fortele exercitate de o
economie deschisa. Danemarca a devenit spre sfarsitul secolului 19 importator net de capital strain
iar datoria externa era cu mult deasupra a 40% din PIB in preajma primului Razboi Mondial. Desi

Referat Economie Europeana


DANERMARCA

comertul exterior a crescut substantial, ca in multe alte economii in perioada de apogeu a


standardului aur, exporturile agricole au scazut cu 60%.
Motorul cresterii economice l-a constituit economia deschisa, care raspundea eficient la
schimbarile produse in nivelul preturilor produselor pe plan international ce a detreminat in cazul
Danemarcei importuri masive de grau ieftin din Europa de Est si America de Nord. Asemeni Angliei,
Olandei si Belgiei, Danemarca nu a impus un tarif vamal la grau, in ciuda puternicei dominatii
agricole exercitate in societate si politica. Propunerile privind introducerea unui astfel de tarif, au
fost respinse de catre fermierii danezi. Importurile de grau au diminuat nivelul rentei cu doar 4-5 % ,
in timp ce salariile reale au crescut ( conform asteptarilor) insa cu mai mult decat in celelalte
economii agrare si in Anglia industrializata.
Trecerea de la exporturile de grau la exporturi de produse animale, ca de exemplu unt si sunca,
a fost in mare parte facilitata de extinderea cooperativelor agricole. Aceasta organizare a permis
fermelor mici si mijlocii care dominau agricultura daneza sa beneficieze de economiile de scara in
productie si marketing.
Industrializarea isi are inceputurile modeste la inceputul anilor 1870 cu o accelerare temporara
la sfarsitul anilor 1890. Acest proces poate fi considerat un bun exemplu de industrializare
guvernata de cererea de bunuri industriale. Exporturile industriale nu au depasit niciodata mai mult
de 10% valoare adaugata pana in 1914 , in comparatie cu procentul de 60% al exporturilor agricole.
Accelerarea exporturilor agricole spre sfarsitul secolului al 19-lea a fost un factor de dezvoltare si a
altor sectoare economice ca de exemplu transportul, comertul si finantele.
Ca natiune neutra, Danemarca, a fost ferita de efectele devastatoare ale primului Razboi
Mondial si i-a fost chiar permis sa-si continue exporturile cu ambele parti aflate in conflict.
Surplusul in comert a rezultat intr-o triplare a surselor de venit. In timp ce autoritatile monetare au
esuat in a controla efectele inflationiste ale acestei cresteri, valoarea monedei nationale daneze a
scazut in 1920 la aproximativ 60% din valoarea de dinaintea razboiului. Efectele esecului politicii
monetare au fost agravate de decizia de a reveni la standardul aur de la nivelul anilor 1913. Cand in
1924, politica monetara a fost intarita, aceasta a rezultat in speculatii, in aprecierea coroanei daneze
(krone). In perioada 1925-1926, moneda a revenit rapid la paritatea de dinaintea razboiului. Intrucat
nu a fost coordonata cu diminuarea in acelasi ritm a preturilor, rezultatul a fost o puternica apreciere
reala si o deteriorare ulterioara a pozitiei sale competitive.
Dezvoltarea structurala din anii 1920, surprinzator pentru o tara bogata aflata in acest stadiu de
dezvoltare a fost in beneficiul agriculturii. Forta de munca totala din agricultura daneza a crescut cu
5% intre anii 1920-1930. Numarul angajatilor din agricultura stagna, in timp ce numarul fermierilor
care lucrau in mod independent a crescut mult mai mult. Cresterea inregistrata in veniturile relative
nu constituie singura cauza a acestui fenomen, ci parte a explicatiei se regaseste in politica agrara
defectuoasa, care sustinea in continuare parcelarea pamantului si restrictiona consolidarea fermelor
viabile. Abia la inceputul anilor 1960 politica a fost revizuita.
In septembrie 1931 Anglia decide sa renunte din nou la standardul aur. Danemarca, alaturi de
Suedia si Norvegia iau aceeasi decizie o saptamana mai tarziu. Aceasta decizie a fost benefica,
intrucat deprecierea reala a fost consistenta si a condus la o imbunatatire pe termen lung a
competitivitatii Danemarcii in anii 1930. Aceasta a fost fara indoiala cea mai importanta decizie de
politica monetara in timpul depresiunii.
Atunci cand depresiunea a lovit Danemarca cu o diferenta in timp, agricultura inca angaja 1/3
din forta de munca totala, in timp ce contributia la PIB-ul total era sub 1/5. Bunurile agricole
reprezentau inca 80% din totalul exporturilor. In consecinta, in ceea ce priveste comertul, acesta s-a
diminuat cu 24% in perioada 1930-1932. In 1932, Danemarca a adoptat masuri destul de severe in

Referat Economie Europeana


DANERMARCA

ceea ce priveste comertului exterior pentru a limita fluxurile nete care ieseau din tara. Controlul
importurilor a oferit deasemenea protectie industriei nationale. La sfarsitul deceniului, PIB-ul
rezultat din manufactura a depasit pe cel al agriculturii. In ciuda politicii protectioniste somajul a
crescut la 13-15%. In 1933-1934 acorduri comerciale bilaterale au fost impuse Danemarcei de catre
Anglia si Germania. Greselile comise in timpul primului razboi mondial si efectele imediate au
servit ca o lectie pentru imbunatatirea politicilor din timpul celui de-al doilea razboi mondial.
Restructurarea economiei dupa cel de-al doilea razboi mondial a fost prompta, Danemarca fiind inca
o data ferita de consecintele razboiului. Desi in 1946 PIB-ul a revenit la valoarea ridicata de
dinainte de razboi, Danemarca a primit un sprijin relativ generos prin Planul Marshall 1948-1952.
Cresterea din 1950-1957 a fost semnificativ mai mica decat media vest europeana. Principalul
motiv a fost procentul ridicat a bunurilor agricole in exporturile daneze(1950- 63%). Comertul
international cu produse agricole a ramas in mare parte constant. Devalorizarea monedei britanice
din 1949 a produs perturbari importante in comertul international, acestea fiind intensificate ulterior
de izbucnirea razboiului din Coreea 1950. Deficitele din balanta de plati au condus guvernul danez
spre adoptarea unor politici contradictorii care au franat cresterea economica. Liberalizarea
circulatiei bunurilor si capitalurilor din Europa de Vest in cadrul Organizatiei pentru Cooperare
Economica Europeana, in anii 50, a afectat o parte din firmele de manufactura daneze in special din
industria textila care fusese protejata prin politicile de control a schimburilor si in timpul razboiului.
Cu toate acestea, exporturile produselor industriale s-au dublat la 20% inainte de 1957, in timp ce
numarul angajatilor in industrie la depasit pe cel al salariatilor din agricultura.
Cea mai evidenta trasatura a economiei daneze in Epoca de Aur a fost cresterea excesiva a
costurilor sociale de la mijlocul anilor 60 si nu in ultimul rand cresterea corespunzatoare a
numarului de angajati din sectorul public. Desi bazele statului social modern sunt mult mai vechi,
anii 1960 au reprezentat momentul in care procentul cheltuielilor publice in PIB a depasit pe cel al
celorlalte state. Ca si in celelalte state sociale moderne elemente importante in cresterea sectorului
public in anii 60 au fost extinderea sectorului sanatatii publice si al educatiei, ambele gratuite pentru
toti cetatenii.
Problemele structurale din comertul exterior s-a extins in perioada 1958-1973 cand atat tarile
membre CEE precum si majoritatea tarilor AELS au impus limitari exporturilor agricole daneze. In
anii 1960 cand importanta agriculturii se diminua numarul angajatilor din sectorul public a crescut
rapid pana in 1983. Procentul populatiei active din domeniul constructiilor a crescut pana in 1970.
Aceste evolutii au plasat industria manufacturiera pe locul 2. In consecinta sectoarele economice
protejate au depasit numeric sectoarele expuse la competitia internationala, anume industria si
agricultura facand presiuni asupra pietei muncii si a celorlalte costuri din perioada expansiunii.

3. Stadiul actual al dezvoltarii economice


In prezent, Danemarca face parte din grupul de tarilor, cel mai dezvoltate, membre ale OCDE,
ceea ce se reflecta si in distributia productiei intre diferitele sectoare economice. Traditional,
Danemarca a fost considerata o tara agricola, cu mari exporturi de alimente prelucrate.
Exporturile agroalimentare sunt inca mari dar ponderea agriculturii a scazut la mai putin de 5%
din PIB. Productia industriala reprezinta circa 20% , constructiile circa 5%. Insa, sectorul care
domina de departe este cel tertiar, al serviciilor, cu aproximativ 46%. Acesta include comertul,
transporturile, institutiile financiare,etc.

Referat Economie Europeana


DANERMARCA
3.1.

Structura economica

Spre deosebire de cele mai multe tari avansate economic, dezvoltarea industriala in Danemarca
nu este legata de o baza proprie de materii prime. Industria daneza este dominata, in mare masura, de
prelucrarea usoara si reprocesare, productia fiind caracterizata printr-un inalt grad de specializare, in
domenii particulare, bine definite.
Ca urmare, industria daneza este predominant bazata pe IMM-uri: peste 80% din companiile
prelucratoare au sub 20 angajati. Doar 1000 companii au peste 100 de angajati, insa mai mult de
jumatate din forta de munca din industrie este cuprinsa in aceste companii.
Industria manufacturiera este dominata de nise de productie mici sau mijlocii de inalt standard
tehnologic destinat, in principal, utiizatorilor profesionisti. Datorita acestei structruri complexe si
versatile, industria manufacturiera daneza in ansamblu nu este atat de sensibila la schimbarile pe
piata mondiala, ca alte tari cu industria concentrata in cateva sectoare.
In prezent, Danemarca are aproximativ 283.000 companii active, ceea ce se traduce in o
companie la fiecare 10 danezi de pe piata muncii.Totodata, in ultimii ani, tot mai multe companii
daneze cu interes in a-si dezvolta exporturile, si-au plasat facilitatile de productie in tari in care
costurile de productie sunt mai scazute. Progresele in transporturi si tehnologia comunicatiilor au
facilitat acestora dirijarea catre alte parti ale lumii a unor etape din procesul tehnologic, cu scopul de
a-si mari marja competitiva si de a obtine acces la calificari si competente ce nu sunt disponibile in
Danemarca.
In ultimii ani, agricultura a suferit schimbari structurale, care au condus la o specializare
crescanda si la ferme considerabil mai mari comparativ cu media pe UE. Circa 60% o constituie
productia animala, indeosebi produse lactate si carne de porc. Agricultura detine circa 15% din
exporturi.
In momentele in care exportatorii danezi de produse agricole s-au confruntat cu extinderi ale UE
s-au inregistrat progrese, apreciindu-se ca si extinderea actuala ar fi un avantaj pentru agricultura
daneza. Extinderile Uniunii cu Grecia, in 1981, cu Spania si Portugalia in 1986, ca si cu Suedia,
Finlanda si Austria in 1995, au avut ca urmare cresterea cu 150% a exporturilor agricole daneze in
UE, in primii 5 ani ulteriori extinderii.
Aceasta constituie, insa, o medie ponderata, veniturile din export fiind diferite de la tara la tara
implicata in procesul extinderii. In termeni procentuali, castigurile cele mai mari le-a adus
Portugalia, iar cele mai mici, Austria.
Ramura cresterii bovinelor se apreciaza a fi principala beneficiara a extinderii, desi, in anii
urmatori, si producatorii danezi de porcine s-au bucurat de un avantaj competitiv. Productia
vegetala, se estimase ca va suferi un impact negativ din exinderea UE, ca si producatorii din
domeniul cresterii pasarilor, care vor putea intampina conditii mai dificile.
Un numar de 333.766 entitati de afaceri (2005) erau inregistrate ca firme supuse cerintelor
legislatei TVA. Cele mai multe din acestea sunt din sectorul serviciilor, sub 10% sunt companii
prelucratoare, iar 20% sunt de comercializare.
Sectorul industrial bazat, cu preponderenta, pe intreprinderi mici si mijlocii, acopera o gama
larga de produse, vizand si importante nise in domeniile high-tech, IT, biotech, ca si in masini si
echipamente de standard tehnologic inalt.

Referat Economie Europeana


DANERMARCA
3.2.

Comertul exterior

Situata la intrarea in Marea Baltica si servind drept pod spre Scandinavia, Danemarca are o
lunga traditie in comertul exterior. Exporturile si importurile contribuie cu aproximativ 31% si,
respectiv 26% la suta la formarea PIB (2003), facand din Danemarca o economie foarte deschisa si
competitiva.
Dimensiunile reduse ale pietii interne au facut ca producatorii sa-si caute clientii in afara. Ca
rezultat, industria prelucratoare este puternic orientata catre export si, in ultimii 10 ani, Danemarca a
inregistrat o balanta de plati excedentara, datorita cresterii accelerate a exporturilor.
Daca in 2004 exporturile daneze de marfuri au totalizat 61,3 miliarde euro, in 2006 ele au atins
cifra de 71.1 miliarde euro. Cele mai mari piete de export sunt Germania, Suedia si Marea Britanie.
76% din totalul exporturilor consta in produse industriale.
Grupele de export cele mai importante sunt:
- masinile, motoarele si utilaje,
- produsele farmaceutice,
- chimicalele,
- carnea, produsele lactate, pestele,
- mobila si confectiile textile.
Tarile invecinate sunt, de departe, cele mai importante piete de export. Germania, singura,
absoarbe circa 20 % din exporturile daneze. Traditional, Suedia si Marea Britanie detin si ele parti
mari din exporturile daneze. In exporturile catre tarile UE predomina masinile si utilajele, produsele
farmaceutice si cele agricole.
- Germania 17.6%,
- Suedia 13.2%,
- Marea Britanie 8.7%,
- SUA 6.4%,
- Franta 5.5%,
- Olanda 5.3%,
- Norvegia 5.1% (2005)
In ultimii ani exporturile daneze catre SUA au crescut semnificativ, in timp ce pietele din
Europa Centrala si de Est, ca si din Orientul Indepartat detin, in prezent, o parte importanta din
exporturile daneze. Exporturile sunt, totodata, superioare importurilor, pe pietele importante ale
Europei de Est si ale Asiei (exclusiv Japonia).
Importurile daneze de marfuri in 2004 au totalizat 53,7 miliarde euro, din care 72% provin din
tarile UE. In 2006 ele au insumat 67, 61 miliarde euro. Bunurile de folosinta directa in comert si
industrie, precum masini si utilaje, materii prime si semifabricate reprezinta partea cea mai mare.
Majoritatea sunt bunuri manufacturate care sunt reexportate dupa o procesare ulterioara.
Al doilea mare grup de importuri sunt bunurile de consum, ce reprezinta 30%. Importul de
combustibili formeaza circa 3% din total, in prezent Danemarca fiind autosuficienta in energie.
Principalii importatori sunt:
- Germania 20.5%,
- Suedia 13.8%,
- Norvegia 6.6%,
- Olanda 6.5%,
- Marea Britanie 5.9%,
- China 4.7%,

Referat Economie Europeana


DANERMARCA

- Franta 4.2%,
- Italia 4.1% (2005)
In general, Danemarca are usoare excedente cu tarile UE. Aproximativ 70% din totalul
importurilor daneze provin din tarile UE, in timp ce exporturile corespunzatoare reprezinta 65%.
Conform IMD World Competitiveness Yearbook 2005, intr-un clasament ce cuprinde 60 de
economii nationale si regionale, Danemarca este apreciata ca a saptea economie a lumii in privinta
competitivitatii economice, fiind depasita doar de SUA, Hong Kong, Singapore, Islanda, Canada si
Finlanda.
Pentru a-si mentine marja concurentiala, companiile daneze trebuie sa fie foarte competitive,
altfel marfurile daneze devin prea scumpe. Nivelul inalt al costurilor de productie in Danemarca face
necesar ca strategia celor mai multe companii sa urmareasca realizarea de produse de inalta calitate,
apte de a fi vandute la preturi mai inalte comparativ cu cele ale concurentei (asa-numitele upmarket
products).
Circa 40% din exporturile daneze constau in upmarket products - definite ca produse de
export care sunt cel putin cu 15% mai scumpe decat produsele concurente din alte tari UE. In aceasta
privinta, Danemarca ocupa locul 4 intre tarile UE 15, dupa Irlanda, Suedia si Germania.
Cresterea preturilor la petrol si declinul dolarului fata de euro, desi a creat unele dificultati
exportatorilor danezi, se apreciaza ca acestia infrunta cu bine conjunctura, in ansamblu. Se estimeaza
ca, o crestere cu 10 dolari barilul a preturilor titeiului ar reduce cu circa 1/4 procentual cresterea PIB,
in Danemarca.
Aceasta nu a fost, insa, in masura sa pericliteze actuala relansare economica, si din motivul ca
Danemarca, fiind un exportator net de petrol si energie din petrol, la preturile mari actuale,
inregistreaza surplusuri in contul curent si in finantele publice.
Coroana daneza fiind legata de euro, aceasta s-a intarit concomitent fata de dolar, ceea ce a
insemnat, desigur, mai multe dificultati pentru exportatorii danezi, dar si un mediu propice pentru
rate scazute ale dobanzii, cu efecte pozitive in cresterea cererii interne.
Sustinute de performantele cresterii economice exporturile se vor afirma, din ce in ce mai
mult, ca locomotiva a dezvoltarii economice. Aceasta va insemna ca relansarea economica va aduce
surplusuri mai mari ale contului curent.

3.3.

Indicatori economici

Cresterea economica
In prezent, economia daneza arata semne pozitive, cu o productie in crestere, somajul in
scadere, inflatie moderata si excedente atat fiscale cat si la balanta de plati externa. Intre 2004 -2006,
cresterea economica a atins o medie de 3%, dupa o crestere medie de numai 0,75% in intervalul
2001-2003. In 2005 PIB-ul era de 1,552 miliarde krone . Se poate afirma astfel ca nivelul
prosperitatii exprimat in PIB/loc. a crescut cu 31% din 1990. Pentru mai multi ani Danemarca s-a
confruntat cu un deficit considerabil in balanta de plati, ceea ce a dus la cresterea rapida a datoriei
externe. Cu toate acestea, cu exceptia lui 1998, Danemarca a experimentat incepand cu 1990 un
surplus al balantei de plati, ceea ce a facut posibila achitarea datoriilor.
Conform statisticilor Comisiei Europene publicate in toamna 2005, Danemarca detine cea mai
buna pozitie intre tarile UE 15, in privinta finantelor publice : excedentul reprezinta 3,8% din PIB,
urmata fiind de Finlanda (1,9%), Suedia (1,5%) si Spania (0,2%). Toate celelalte state UE 15 au

Referat Economie Europeana


DANERMARCA

deficite in finantele publice. Procentul datoriei publice din PIB, de 28,1%, plaseaza Danemarca pe
locul 3 in UE 15, dupa Luxemburg si Irlanda.

EU-25*
Danemarca

1999
3.0
2.6

2000
3.9
3.5

2001
2.0
0.7

2002
1.2
0.5

2003
1.3
0.4

2004
2005
2006
2007
2008
(f)
2.4
1.7
2.9
2.4
2.4 (f)
(f)
2.1
3.1
3.2
2.3
2.2 (f)
*crestere economica % - (f) previziuni

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

16 300
20 200

17 200
21 300

17 900
22 100

18 800
23 800

20 100
25 400

20 800
26 000

21 500
26 100

21 800
26 300

22 700
27 600

23 400
29 100

PIB-ul/ loc.
EU-25
Danemarca

Se observa asadar ca Danemarca are un nivel al PIB-ului pe locuitor superior chiar mediei
EU25, fiind surclasata doar de Luxembourg cu 58 000 EUR, si Irlanda cu 32 000 EUR, pe 2005.
Mai mult aceasta valoare se apropie de PIB-ul/loc. din Japonia (25 500) sau SUA (35 000). O
comparatie cu tarile nou aderate, Romania si Bulgaria, demonstreaza net superioritatea Danemarcei
Bulgaria (7 500), Romania (8 100).

Referat Economie Europeana


DANERMARCA
PIB-ul ( in miliarde euro )

EU-25
Danemarca
Germania

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

7 309

7 710

8 073

8 484

9 092

9 458

9 811

9 961

10 432

10 817

145

150

155

163

174

179

185

190

197

208

1 922

1 907

1 952

2 012

2 063

2 113

2 145

2 163

2 216

2 247

Danemarca este pe locul 11 in Europa in ceea ce priveste nivelul PIB-ului, pe primele pozitii
situandu-se Germania, Marea Britanie, Franta si Italia.
Rata somajului
Rata somajului este in continua scadere, de la aproape 6% in 2003, la 3,9% in 2006. Conform
acelorasi statistici ale Comisiei, intre tarile UE 15 cu cea mai scazuta rata a somajului, Danemarca se
situeaza pe aceeasi pozitie cu Olanda. Deasemenea, statisticile plaseaza Danemarca pe primul loc
intre tarile UE 15, ca procent de atragere a fortei de munca din randul populatiei active (grupa de
varsta intre 15-64 ani).

EU-25
Danemarca

1998
9.3
4.9

1999
9.1
5.2

2000
8.6
4.3

2001
8.4
4.5

2002
8.7
4.6

2003
9.0
5.4

2004
2005
2006
9.1
8.8
7.9
5.5
4.8
3.9
*exprimata in procente

Rata inflatiei
Danemarca continua sa indeplineasca criteriile de convergenta prin ratele de schimb stabile,
inflatie, ratele dobanzii si finantele publice. Rata inflatiei la preturile de consum atinge nivelul de
1,9% in februarie 2007, situandu-se sub 2,1%, media din zona euro.
Danemarca este un factor economic activ pe plan mondial, iar prosperitatea sa este produsul
unei integrari crescande in comunitatea internationala, din punct de vedere economic, cultural si
politic. Drept urmare, evenimentele si evolutiile internationale au devenit elemente vitale in procesul
decizional al companiilor daneze.

10

Referat Economie Europeana


DANERMARCA

O economie mica si deschisa precum cea a Danemarcei, ale carei performante sunt strans legate
de ale celoralalte tari din UE si mai ales ale tarilor invecinate, este, ca urmare, foarte dependenta de
o Piata Interna Europeana functionala.

UE
Danemarca

3.4.

1997
1.7
2.0

1998
1.3
1.3

1999
1.2
2.1

2000
1.9
2.7

2001
2.2
2.3

2002
2.1
2.4

2003
2.0
2.0

2004
2.0
0.9

2005
2.2
1.7

2006
2.2
1.9

Investitii

Danemarca este caracterizata de stabilitate politica si economica, iar circumstantele


macroeconomice sunt favorabile investitiilor. Situata strategic, mijlocind Europa continentala cu
tarile nordice si baltice, Danemarca este una dintre liderii mondiali in ceea ce priveste IT-ul, stiintele
sociale si tehnologia energiei. Economia sa deschisa, dependenta de comertul exterior si de
cooperarea internationala, face ca politicile comerciale si cele privind investitiile sa fie foarte
liberale si sa incurajeze investitiile straine.
Conform unui sondaj al Economist Intelligence Unit pe 2006, Danemarca isi pastreaza pozitia
de lider ca fiind mediul cel mai atractiv pentru investitiile straine. Domeniile care ii asigura aceasta
pozitie sunt legate de mediul politic si institutional, stabilitatea macroeconomica, politicile privind
firmele private, politica privind investitiile straine, finantele si infrastructura.
In perioada 2004-2005 totalul investitiilor directe straine in si din Danemarca a atins nivelul de
41%, respectiv 46% din PIB. Cel mai mare investitor strain in Danemarca este Suedia, urmata de
SUA, a carei investitie a contat pentru 11% din totalul investitiilor anului 2005. Majoritatea
investitiilor directe americane vizeaza telecomunicatiile, tehnologia informatiei, biotehnologii,
exploatarea petrolului si serviciile financiare.
Principalele destinatii ale investitiilor daneze sunt Marea Britanie (15%), Suedia (11%) si SUA
(9%), in timp ce UE a acumulat doar 66% din investitii in 2005.

11

Referat Economie Europeana


DANERMARCA

Investitii straine directe in Danemarca*


Total DKK, 529.2 631.7 miliarde
Total USD, 88.4 105.3 miliarde
% din PIB 36% (2004) 41% (2005)
% din total, dupa origine:
SUA 12% 11%
UE 66% 66%
-Suedia 18% 20%
-Franta 3% 8%
-Olanda 9% 8%
-Marea Britanie 10% 7%
-Germania 6% 5%
-Norvegia 7% 6%
% din total, pe sectoare:
agricultura, piscicultura 4% 4%
materii prime, manufactura 15% 14%
comert, ind. hoteliera. 16% 15%
transport, posta, telecomunicatii 7% 8%
intermediere financiara 15% 15%
alte servicii 38% 38%

3.5.

Investitii straine directe din Danemarca*


Total DKK, 593.2 718.7 miliarde
Total USD, 99.0 119.8 miliarde
% din PIB 40% 46%
% din total,dupa destinatie:
SUA 10% 9%
UE 60% 64%
-Suedia 11% 11%
-Franta 6% 4%
-Olanda 7% 9%
-Marea Britanie 9% 15%
-Germania 8% 8%
-Norvegia 7% 8%
% din total, pe sectoare:
agricultura, piscicultura 4% 6%
materii prime, manufactura 23% 22%
comert, ind. hoteliera. 12% 11%
transport, posta, telecomunicatii 12% 18%
intermediere financiara 10% 8%
alte servicii 32% 28%
*Datele sunt calculate pentru perioada 2004-2005

Nivelul de trai

Una dintre cerintele de baza ale modelului danez, cunoscut in general ca modelul social
scandinav, ce presupune ca toti cetatenii au drepturi egale de securitate sociala, este comertul liber si
o productivitate ridicata a industriei si in consecinta un nivel ridicat al taxelor si impozitelor.
Impozitul pe venit virat catre stat este progresiv. Prin urmare, cei cu venituri ridicate suporta si
impozitele cele mai mari. In Danemarca TVA-ul are un nivel de 25% pentru toate bunurile si
serviciile, ceea ce duce la incarcarea excesiva a preturilor. Prin urmare, guvernul a impus
inghetarea impozitelor. Daca sume mai mari de bani sunt solicitate pentru o anumita zona de
interes, de exemplu pentru a imbunatatii conditiile din spitale sau pentru a ajuta pe cei cu
disabilitati, o suma echivalenta trebuie economisita dintr-un alt capitol al bugetului public. Mai mult,
introducerea unei taxe pe venit mai scazuta, desi intr-o proportie limitata, a rezultat in scaderea
impunerii de la 48,9 % in 2004 la 48,1% in 2005. Cu veniturile din taxe si impozite, statul asigura in
mare masura securitatea pentru cetatenii sai.Un cetateana danez are dreptul sa isi acopere o gama
variata de nevoi gratis. Acestea includ: educatia, asigurarea medicala, spitalizarea, pensionarea
anticipata pentru persoanele de peste 65 de ani. In plus, statul subventioneaza de exemplu
indemnizatiile de somaj, asigurarea dentara si azilele de batrani.
O alta trasatura a modelului scandinav este aceea ca toti cetatenii au acces la ajutor social,
indiferent de statutul lor social sau de etnie. Cetatenii se bucura de securitate financiara , fiind
sprijiniti pe timp de boala, somaj si la batranete. Servicii suplimentare include ajutor pentru plata
chiriilor si la intretinerea copiilor. Contrar majoritatii celorlalte tari europene, beneficiile sociale
depind doar de contributia angajatorilor si de contributiile directe intr-o masura limitata, iar dreptul
de a beneficia de aceste avantaje depinde, intr-o oarecare masura, de activitatea intreprinsa in
perioada activa.

12

Referat Economie Europeana


DANERMARCA

Specific modelului este si intrepatrunderea dintre o crestere economica ridicata si o distribuire


relativ egala a veniturilor. Utilizand impozitele ca instrument de egalizare a veniturilor , tuturor
cetatenilor le este asigurat necesarul pentru un trai decent. Desigur modelul danez nu este exclusiv o
poveste de succes. Aproximativ 35% din veniturile din taxe si impozite sunt restituite populatiei sub
forma veniturilor de transfer burse in educatie, diferite tipuri de pensie. Scolarizarea este de
asemenea finantata din veniturile din impozite. Chiar daca copiii sunt trimisi la scoli private, statul
plateste aproximativ 85% din taxa, astfel incat parintii sa nu fie nevoiti sa plateasca mai mult de 1/3
din total. Impunerea ridicata tenteaza pe unii sa isi caute de lucru in strainatate sau sa abuzeze de
asigurarea sociala oferita de statul danez. In ciuda oricaror critici si desi populatia activa in sectorul
public reprezinta doar 35% din forta totala de munca, cea mai mare majoritate a danezilor considera
necesar acest sistem social.
Standardul de viata si nivelul salariilor este relativ ridicat comparativ cu alte state. In 2005, la
100 de danezi ,59 detin propriul apartament sau casa, 11 au si case de vacanta, 79 masina de
spalat, 57 masina de spalat vase, 68 cuptor cu microunde, 84 video player, 93 CD player, 92 DVD player, 84 calculator personal, 92 telefon mobil si 73 acees la internet.
Spre exemplu, in mod normal, cheltuielile de trai ale unei familii sunt distribuite astfel:
- costul de intretinere al locuintei 22%;
- alimente si tutun 17%;
- transport 17%;
- alte produse si servicii, precum gradinitele 13%;
- divertisment 11%;
- incalzire si electricitate 7%;
- echipamente electrocasnice 6%;
- imbracaminte, incaltaminte 5%;
- cheltuieli medicale 2%.

4. Relatiile cu Uniunea Europeana


De la intrarea sa in CEE/UE la 1 ianuarie 1973, Danemarca s-a implicat activ in a aduce :
- transparenta in luarea deciziilor la nivel european
- implicarea problemelor legate de mediu in deciziile Uniunii
- crearea de noi locuri de munca in UE
- deschiderea UE si catre tari din Europa Centrala si de Est astfel incat sa nu devina un club
al celor bogati
Mai mult, Danemarca a militat pentru includerea in UE a tarilor baltice cat mai curand posibil.
Prin semnarea acordului Schengen , intrat in vigoare in 2001, Danemarca asigura o totala si libera
circulatie a persoanelor in relatiile cu anumite tari europene.

Politica europena daneza


Politica daneza europeana poate parea contradictorie prin imbinarea elementelor active si pasive
si implicarea uneori excesiva a politicii externe in anumite domenii precum securitate si asistenta in
dezvoltare. Traditia daneza de a sustine referendum pentru adoptarea unor noi amendamente la noul
tratat presupune ca opinia publica afecteaza politica europeana intr-o mai mare masura decat in

13

Referat Economie Europeana


DANERMARCA

majoritatea celorlalte tari europene. Aceasta traditie este reglementata in art. 20 din Constitutia din
1953 privind renuntarea la suveranitate in favoarea unor organizatii internationale: Parlamentul
Danez (Folketing) poate adopta aceasta prevedere cu o majoritate de 5/6 dar daca cei pro sunt in
numar mai redus, atunci decizia trebuie ratificata prin referendum. Prin referendumul din 1972,
privind aderarea Danemarcei la CEE 63,3% au votat pro si 36,7% contra , aceasta fiind expresia cea
mai clara a poporului danez asupra CEE/UE. La referendumul din 1986, privind adoptarea Actului
Unic European care in fapt reprezenta un nou referendum asupra aderarii 56,2% au votat pro.
Problema aderarii a disparut prin urmare din agenda politica, iar dezbaterile s-au orientat catre
implicatiile si continutul efectiv al aderarii, in principal asupra asa numitului proces al unificarii.
Aceasta problema a fost exprimata in mod expres in iunie 1992, cand, in majoritate de 50,7% au
respins Tratatul de la Maastricht. Guvernul si Parlamentul au reactionat adoptand compromisul
national, solicitand asa numitele clauze OPT-OUT precum si cresterea democratiei si transparentei
in Uniune. Cererile au fost in mare masura adoptate de catre Consiliul European, in cadrul intalnirii
din decembrie 1992, la Edinburgh si ulterior ratificate prin referendum in mai 1993, cu o majoritate
de 56,7%. De atunci s-au mai organizat doua referendumuri. Tratatul de la Amsterdam a fost adoptat
in mai 1998 cu 55,1% voturi, dar in septembrie 2000, o majoritate de 53,2% au votat impotriva
anularii clauzei privind integrarea in Uniunea Monetara. Pe de alta parte, pentru a ratifica Tratatul de
la Nice nu s-a sustinut nici un referendum.
O alta trasatura a politicii europene daneze este aceea ca, Folketing-ul danez exercita prin
Comitetul European un control superior tuturor celorlalte parlamente europene. Inaintea adoptarii
oricarei decizii europene, guvernul trebuie sa prezinte Comitetului deciziile sale, care, daca nu sunt
respinse, vor fi ulterior folosite ca baza pentru negocieri. Daca situatiile din cadrul negocierilor se
modifica, atunci guvernul trebuie sa-si reevalueze deciziile si sa le prezinte Comitetului.

Clauzele OPT-OUT ale Danemarcei


Cele 4 clauze OPT-OUT au fost adoptate prin Acordul de la Edinburgh, ceea ce presupune ca
Danemarca poate ramane neutra la evolutia UE in 4 arii specifice. In schimb, Danemarca este
obligata sa nu obstructioneze cooperarea celorlalti membri in aceste domenii. Clauzele sunt
voluntare, desi Danemarca le poate revoca in orice moment. Cu toate acestea, la nivel national,
guvernul si parlamentul au obligatia legala de a sustine mai intai un referendum.
Prima clauza se refera la a treia faza a Uniunii Monetare, adica introducerea monedei comune
euro. Respingerea prin referendum in 2000 a introducerii euro, face ca aceasta clauza sa permita
Danemarcei sa utilizeze in continuare moneda nationala, krone, si sa participe insa in mod limitat la
Banca Centrala Europeana. Cu toate acestea, in urma unui acord special (SME II), moneda nationala
este in mod irevocabil legata de euro, iar Danemarca trebuie in continuare sa-si respecte
angajamentele privind convergenta din cadrul celei de-a doua faze a Uniunii monetare.
Respingerea monedei euro nu se datoreaza unei temeri ca Danemarca nu ar putea face fata
standardelor privind sanatatea economiei impuse de zona euro. Dimpotriva, in ultimii ani,
Danemarca a avut rezultate superioare celorlalte state aderente la euro. Economia stabila, inclusiv
rata somajului de doar 5,2 % (2004) intre cele mai scazute din Europa, se datoreaza in principal,
deciziei de a trece in 1982, de la devalorizarile frecvente la o politica stabila a ratei de schimb. Daca
atunci aceasta decizie a legat krone de marca germana, in prezent ea este legata de euro, la o rata de

14

Referat Economie Europeana


DANERMARCA

schimb oficiala de 7, 46038 ( ian. 2006) cu marja de fluctuatie de 2,25%. Continuarea aplicarii
acestei politici, a fost unul dintre obiectivele guvernului Anders Fogh Rasmussen in noiembrie 2001.
Avand in vedere pozitia sa in afara uniunii monetare si a euro, Danemarca nu se mai poate astepta
la sprijin din partea partenerilor europeni, in situatiile in care moneda nationala, krone, ar fi supusa
speculatiilor internationale. Pe aceasta baza, Danemarca trebuie sa conduca o politica economica
mult mai sanatoasa decat daca ar fi aderat la zona euro. Performantele Danemarcei arata insa ca nu
ar avea probleme in acest sens in 2005, datoria nationala era de 42,7% din PIB una dintre cele
mai scazute din Europa, iar datoria externa de 11,5% din PIB.
A doua clauza adoptata la Edinburgh se refera la participarea Danemarcei in dezvoltarea politicii
de aparare a UE. Pana in 1998, aceasta clauza presupunea in practica , ca Danemarca ramane in
afara Uniunii Vest-Europene. Cu toate acestea, dezvoltarea rapida a impus Danemarcei probleme
importante. Danemarca participa la politicile UE si in organismele de decizie, dar nu poate lua parte
la decizii si actiuni, care afecteaza domeniul apararii si, prin urmare nu poate aloca trupe in actiunile
militare intreprinse de UE. Pe aceasta baza, in timpul presedentiei UE, in cea de-a doua jumatate a
anului 2002, Danemarca a ramas neutra in domeniile legate de aparare si securitate.
A treia clauza are in vedere justitia si afacerile interne. Tratatul de la Amsterdam a transferat o
mare parte din cooperarea privind controlul la granita, azilul politic, imigratia si dreptul civil din
coloana 3 in coloana 1. Protocolul privind statutul Danemarcei, atasat la Tratatul de la Amsterdam
include prevederi referitoare la mentinerea justitiei si a cooperarii in afacerilor interne in relatia cu
domeniile transferate. Prin urmare, Danemarca nu ia parte la cooperare in domeniul justitiei si
afacerilor interne prevazute in coloana 1. Mai mult, Danemarca nu participa la adoptarea actelor
normative in acest domeniu si nu este restrictionata de catre ele. Ca o exceptie, Danemarca continua
sa participe in acea parte privind cooperarea inclusa in coloana 1, inca de dinainte de Tratatul de la
Amsterdam. Protocolul include de asemenea reguli speciale, ocazionate de integrarea cooperarii
Schengen in Tratatul de la Amsterdam. Scopul lor este acela de a permite Danemarcei participarea la
cooperarea Schengen, avand o baza interguvernamentala, desi parte din aceasta cooperarea nu mai
apartine in prezent coloanei 1. Cooperarea legala in cazurile criminale, continua sa aiba loc pe o
baza interguvernamentala inscrisa in coloana a 3 si, prin urmare, nu este prevazuta de clauza.
A patra clauza reglementeaza cetatenia europeana. Dupa adoptarea Tratatului de la Amsterdam,
care specifica faptul ca cetatenia europeana vine mai degraba in completarea, decat in inlocuirea
cetateniei nationale, aceasta clauza nu mai are semnificatie practica.

Strategia Lisabona - Danemarca


Scopul Programului de Reforma Nationala este acela de a asigura o baza coerenta pentru
evaluarea reciproca a reformelor economice structurale care au loc in statele membre ale UE.
Strategia de reforma daneza se bazeaza pe doua decenii de reforme, in special de politica monetara,
fiscala si privind piata muncii. Aceste reforme au asigurat un echilibru financiar in sectorul privat si
public. Rata somajului este in prezent la un nivel structural scazut, iar ocuparea totala a fortei de
munca este ridicata in comparatie cu alte state. Modelul danez privind piata muncii este caracterizat
prin reguli flexibile in angajare si disponibilizare, un nivel relativ ridicat al indemnizatiilor de somaj
si securitate sociala, plus o politica activa pe piata muncii care incurajeaza cautarea activa de locuri
de munca si ajuta somerii sa revina rapid pe piata muncii.

15

Referat Economie Europeana


DANERMARCA

Principalele provocari economice si sociale sunt legate de:


- procesul de imbatranire a populatiei, care trebuie preintampinat printr-o continua reducere a
datoriei publice si o crestere a varstei de pensionare, inclusiv prin imbunatatirea sistemului
de angajare si includerea unor categorii defavorizate;
- utilizarea extensiva a efectelor globalizarii, prin piete flexibile, o imbunatatire superioara a
calitatii sistemului educational si a procentului tinerilor care termina studiile liceale, precum
si imbunatatirea reala a calitatii si cantitatii programelor de cercetare;
- imbunatatirea bazei de lucru pentru cresterea productivitatii in sectorul privat prin cresterea
competitivitatii, a cooperarii cu sectorul public de educatie si cercetare, a inovatiei si
promovarea antreprenoriatului, precum si asigurarea unui cadru legal si o infrastructura
corespunzatoare;
- stimularea efectiva a angajatilor din sectorul public, in cadrul caruia, managementul modern
va fi sprijinit de beneficii institutionale, utilizarea de tehnologie noua, dreptul la opinie si
deschiderea catre competitivitate.
Programul de Reforma Nationala isi propune ca rezolvarea acestor probleme sa fie combinata
cu un nivel continuu ridicat al protectiei mediului pentru avantaje in ceea ce priveste natura,
sanatatea si consumatorii alaturi de solutii efective privind probleme de mediu legate de climat,
poluarea aerului, chimicale si resurse de apa potabila.
Se impun asadar o serie de prioritati: cresterea eficientei sectorului public, dezvoltarea societatii
bazate pe cunoastere, asigurarea energiei si sustenabilitatii in domeniu mediului, incurajarea
antreprenoriatului, precum si cresterea ofertei de munca. Aceste prioritati au ramas valabile pana in
prezent si sunt reenuntate in Raportul privind Implementarea strategiei din 2006. In acest raport,
Comisia a identificat ca domenii in care este necesara o atentie sporita precum si masuri specifice si
concrete, oferta pietei de munca si necesitatea cresterii competitivitatii.
Raportul de Implementare pe 2006 arata ca Danemarca a facut progrese reale in ceea ce priveste
implementarea si sprijinirea strategiei de reforma in toate domeniile sale de politica, in special in
preintampinarea procesului de imbatranire a populatiei si in a beneficia de efectele globalizarii.
Incheierea Acordului privind sistemul social in iunie 2006 s-a axat in principiu pe cresterea ofertei
de munca pe termen lung, imbunatatirea calitatii sistemului educational si cresterea calitatii si
cantitatii cercetarii si dezvoltarii. Progrese s-au inregistrat si in mediul de afaceri precum si in
protectia mediului. Pana in prezent, politici privind procesul de invatare continua sau o piata a
muncii active, au fost imbunatatite. Referitor la stimularea concurentei si intarirea sistemului
educational si de pregatire, desi au existat semne initiale de progres, implementarea se afla inca in
stadiul initial. Mai mult, acoperirea neajunsurilor de pe piata muncii si cresterea ofertei de munca pe
termen mediu s-a soldat cu succese modeste.
In plus, se poate aprecia ca Danemarca respecta angajamentele facute de catre Consiliul
European in primavara anului 2006. De exemplu, premisele pentru atingerea tintei de 1% din PIB
pentru 2010 pentru datoria publica si cheltuieli cu cercetarea si dezvoltarea de 3% au fost deja
stabilite. Astfel, au existat progrese in imbunatatirea mediului de afaceri si extinderea masurilor
privind antreprenoriatul.
Prin Acordul privind sistemul social iunie 2006, Danemarca si-a intarit strategia de reforma
atat la nivel macro-economic cat si in ceea ce priveste politica locurilor de munca si a avut parte de
progrese exceptionale in asigurarea unui consens national al reformelor. Progrese notabile au fost
realizate si in cadrul politicilor de la nivel micro-economic, mai ales in sfera competitivitatii.
Intre punctele forte ale Programului de Reforma Nationala daneza in implementarea ei amintim:

Referat Economie Europeana


DANERMARCA

16
-

natura integrata a strategiei de reforma, care reprezinta un punct de reper pentru celelalte
state membre ale uniunii;
combinatia dintre politicile pe termen mediu si pe termen lung, sprijinite de luarea
constanta in considerare a participarii actionarilor;
abordarea pietei muncii prin sistemul flexibiliate si securitate;
strategia macro-economica axata pe sustenabilitate fiscala pe termen lung, incluzand
reducerea cheltuielilor, surplusurile fiscale si diminuarea rapida a datoriei guvernamentale;
masurile ce vizeaza cresterea ofertei de munca pe termen lung, in special legate de
amanarea pensionarii anticipate.

Conform raportul Lisabona, pe 2006, al World Economic Forum, privind performantele tarilor
uniunii in implementarea strategiei, Danemarca se afla pe primul loc, cu un punctaj de 5,76 in
conditiile in care media EU25 este de 4,94. Ea este urmata de Finlanda si Suedia cu 5,74 si Olanda
cu 5,59. Performantele Danemarcei sunt superioare chiar si celor ale SUA si Asia de Est (5,45
respectiv 5,28).

5. Alte aspecte relevante pentru economia daneza


Relatiile cu Lumea
De-a lungul istoriei daneze, imaginea Danemarcei s-a schimbat complet in ochii lumii. Vikingul
barbar a fost inlocuit de soldatul danez al fortelor ONU care tine in brate un copil in Kosovo sau
Eritrea. Lupta impotriva terosismului, mentinerea pacii, asigurarea democratiei si sprijinul acordat
tarilor in curs de dezvoltare reprezinta prioritatile cheie ale politicii externe daneze.
Atingerea acestor obiective se realizeza intre altele si prin participarea la ONU, a carui membru
co-fondator ii este din 1945, NATO, din 1949, Consiliul Nordic, din 1952 si CEE/UE din 1973. In
Comisia Europeana, membrul danez, Mariann Fischer Boel, este comisar pentru agricultura.

Relatiile cu Romania
Relatiile diplomatice dintre Romania si Danemarca au fost stabilite la 13 aprilie 1917, cand
ambasadorul roman cu resedinta la Stockholm a fost acreditat si in Danemarca.
In anul 1934, au fost deschise, pe baza de reciprocitate, primele oficii diplomatice in capitalele
celor dou tari, iar in anul 1940, relatiile au fost intrerupte odata cu ocuparea Danemarcei de catre
Germania nazista, fiind restabilite in 1946 si ridicate la rang de ambasada la 16 ianuarie 1965.
In conformitate cu noul statut al Romaniei, de membru al UE, intre Romania si Danemarca,
relatiile comerciale sunt complet liberalizate pentru comertul cu bunuri.
Dinamica schimburilor comerciale
- in mil. USD (1996, 1997, 1998)/ in mil. euro din 1999 Anul

1996

1997 1998

1999

2000

2003

2004

2005

Oct.2006

Total

101,3

66,1

68,1

88,1 108,1 108,2 123,6

135,52

160,84

177,85

92,4

2001

2002

17

Referat Economie Europeana


DANERMARCA

Export

14,1

15,9

22,7

16,1

29,1

31,9

27.1

27,5

42,28

48,75

50,40

Import

87,2

50,2

69,7

52

59

76.2

81,1

96,1

93,24

112,09

127,45

- 54 - 68,6 - 50,96 - 63,34

- 77.05

Sold

- 73,1 - 34.3

- 47 - 35.9 - 29.9 - 44,3

Nota: La 31 octombrie 2006, volumul total al schimburilor comerciale romano-daneze a fost de


177,85 milioane euro, din care export din Romania 50,40 milioane euro si import 127,45 milioane
euro. Soldul balantei comerciale a fost negativ (-77,05 milioane euro). Comparativ cu aceeasi
perioada a anului 2005, volumul comertului bilateral a avut o evolutie pozitiva fiind in crestere cu
39,36%, din care: exportul a crescut cu 24,81%, iar importul a crescut cu 46,11%. Ponderea
schimburilor cu Danemarca in comertul exterior al Romaniei a fost de 0,22%, respectiv 0,24% la
export (locul 41) si 0,39% la import (locul 34).
Investitiile si cooperarea economica
La 30 septembrie 2006, erau inregistrate in Romania, 389 societati comerciale cu participare
daneza de capital, cu un volum total de investitii de 24,767 milioane de euro (0,19% din investitiile
straine in tara noastra), Danemarca ocupand locul 32 in topul investitorilor straini.
Principalele domenii in care s-au facut investitii daneze de capital sunt: transporturi, industria
alimentara, zootehnie, comert interior si exterior.

Cooperarea sectoriala
Cultura, stiinta si educatia
Relatiile intre Romania si Regatul Danemarcei se desfasoara in baza Acordului de cooperare
culturala, educationala si stiintifica, semnat in 1967 si a Programului de cooperare romano-daneza in
domeniul educatiei, stiintei si culturii, semnat la Copenhaga, la 28 februarie 1997, prelungit pana la
semnarea unui nou program.
Justitie
Cooperarea judiciara atat in materie penala, cat si in materie civila si comerciala, se desfasoara
in baza instrumentelor multilaterale la care acestea sunt parti, Danemarca fiind unul dintre statele cu
care Romania desfasoara relatii caracterizate de un flux relativ scazut de cereri.
Administratie si interne
Acordul intre Guvernul Romaniei si Guvernul Regatului Danemarcei privind readmisia
cetatenilor proprii si a strainilor, semnat la Bucuresti, la 25 februarie 1999 este ratificat prin Legea
nr. 66/2000. Incepand cu data de 25 martie 2001, alaturi de celelalte tari nordice, Regatul
Danemarcei a devenit membru semnatar in cooperarea Schengen.
Programe twinning Phare derulate/in curs de derulare cu partea daneza
1. Conventia Twinning RO/01/IB/JH/01 "Dezvoltarea cadrului legislativ si institutional in
domeniul migratiei" intre Romania, Suedia si Danemarca, a carei rezultat a fost Strategia
Nationala privind Migratia incheiat in luna aprilie 2004.
2. Conventia Twinning RO/03/IB/JH/04 "Cresterea nivelului profesional al personalului din
domeniul migratiei" intre Romania, Olanda si Danemarca

18

Referat Economie Europeana


DANERMARCA

3. Pe componenta de administratie publica: Conventia Twinning RO-2004/IBOT/02 cu titlul


"Intarirea autonomiei financiare a autoritatilor locale prin continuarea descentralizarii fiscale si
financiare".
Aparare
Cooperarea militara se desfasoara pe baza" Memorandumului privind contactele in domeniul
militar intre Ministerul Apararii Nationale din Romania si Ministerul Apararii din Regatul
Danemarcei".
Mediu
In luna mai 2000, a fost semnat la Bucuresti, "Acordul dintre Ministerul Apelor, Padurilor si
Protectiei Mediului din Romania si Ministerul Mediului si Energiei din Regatul Danemarcei privind
cooperarea in domeniul protectiei mediului".
In 28 ianuarie 2003, a fost semnat la Copenhaga, Memorandumul de Intelegere intre Guvernul
Romaniei si Guvernul Danemarcei privind cooperarea pentru implementarea Protocolului de la
Kyoto la UNFCCC. Acest Memorandum reprezinta documentul cadru pentru implementarea unor
posibile proiecte JI in Romania. Memorandumul de Intelegere a fost ratificat prin Legea nr.
532/2004.
Referitor la activitatile de intarire a capacitatii institutionale in Romania, pana in acest moment,
Danemarca a sustinut din punct de vedere tehnic si financiar o serie de activitati in domeniul
schimbarilor climatice, precum:
- Elaborarea Strategiei Nationale privind schimbarile climatice;
- Elaborarea Planului National de actiune al Romaniei privind schimbarile climatice (2005 2007).
Agricultura
Prin Programul PHARE au inceput doua proiecte de infratire, care vor fi realizate de consortii in
colaborare cu Cehia, respectiv Marea Britanie:
- "Sprijin pentru infiintarea unei Retele de Informatii Contabile in Agricultura RICA"
(Danemarca + Cehia)
- "Sprijin pentru stabilirea unui sistem de clasificare a carcaselor" (Danemarca + Marea
Britanie)
Turism
Activitatile de promovare a Romaniei se desfasoara prin Biroul de promovare turistica a
Romaniei la Stockholm (Suedia), care gestioneaza intreaga piata turistica din Peninsula Scandinava.
Romania a fost reprezentata la expozitia de turism Ferie, care s-a desfasurat in perioada 27-29
ianuarie 2006, la Copenhaga. Singurii operatori de chartere sunt fie Schreiber Tours (cursa BillundCopenhaga-Targu Mures), Bravo Tours (cursa Billund-Constana), Apollo (cursa Copenhaga Constanta). Compania daneza Cimber Air efectueaza saptamanal trei curse directe CopenhagaBucuresti.
In ierarhia tarilor de origine a vizitatorilor straini in Romania, Danemarca se afla pe locul 27, cu
o pondere de 0,26% din total. In anul 2005, numarul de vizitatori sositi din Danemarca a fost de 15
453, in crestere cu 35,4% comparativ cu 2004 (cel mai ridicat ritm de crestere inregistrat in perioada
2001-2005).

Referat Economie Europeana


DANERMARCA

19

Accesul cetatenilor romani pe piata fortei de munca din Danemarca


Pentru tarile care au aderat la UE in ultimul val de extindere, Romania si Bulgaria, s-a adoptat
regimul tranzitoriu revizuit (protocolul inter-partide din iunie 2006), care prevede posibilitatea ca
persoanele provenind din aceste state sa intre liber pe teritoriu danez si sa ramana pentru un interval
de sase luni perioada in care isi pot cauta un loc de munca, dar nu pot solicita asistenta sociala de
la statul danez. Odata gasit un angajator, pe baza documentelor intocmite de acesta, exista
posibilitatea obtinerii dreptului de sedere si de munca in Danemarca. Pe perioada aplicarii masurilor
tranzitorii, nu este acceptata angajarea inainte de eliberarea permisului de munca.

6. Bibliografie
1.

Prezentare generala
- copenhaga.mae.ro
- wikipedia.com

2.

Elemente de evolutie in timp


- eh.net/encyclopedia/article/henriksen.denmark

3.

Stadiul actual al dezvoltarii economice


- copenhaga.mae.ro
- cia.gov
- epp.eurostat.ec.europa.eu/portal
- denmark.dk/ portal
- um.dk ministry of foreign affairs
- visitdenmark.com
- fm.dk ministry of finance
- state.gov foreign direct investments
- workindenmark.dk

4.

Relatiile cu Uniunea Europeana


- um.dk ministry of foreign affairs
- fm.dk ministry of finance
- europa.eu/ growthandjobs
- lisboncouncil.net
- weforum.org Lisbon strategy

5.

Alte aspecte relevante pentru economia daneza


- mae.ro