Sunteți pe pagina 1din 20

ghid pentru studenti

Proiect În parteneriat Cu Recomandat de:


realizat de: cu: sprijinul:

ANOSR
Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România
online
Student.ro
Ministerul Educaţiei
şi Cercetării

noiembrie 2006
CUPRINS

Introducere 1

Spaţiul European al Învăţământului Superior 2

Învăţământul Centrat pe Student 4

Sistemul European de Credite Transferabile 8

Calitatea în Educaţie 11

Metode de Învăţare 13

Schimbarea Universităţilor 14

Autori: Traian Brumă, Violeta Caragea, Vlad Atanasiu


noiembrie 2006

INTRODUCERE

Nu cred că altcineva în afară de noi, studenţii, mai are capacitatea


şi interesul de a promova reforme autentice ale educaţiei.

Procesul Bologna este în acest moment un tren pe care


învăţământul superior românesc trebuie să îl prindă şi un excelent
instrument pentru a produce schimbări pozitive în universităţile din
România.

Am realizat acest ghid pentru ca studenţii să cunoască şi să


promoveze schimbările de care avem nevoie.

Ne-am propus să informăm studenţii din România asupra celor


mai importante instrumente de îmbunătăţire pe care Procesul Bologna
le oferă. Nu am explicat fiecare linie de acţiune şi nici nu am vorbit despre
politici la nivel European. Despre acestea puteţi citi pe site-ul proiectului
www.bologna.ro.

Ne-am propus să descriem acele aspecte pe care le-am putea


influenţa începând de maine: modul în care sunt predate cursurile,
utilizarea creditelor sau relaţia student-profesor.

Dacă îţi place ce citeşti, intră pe www.bologna.ro şi alatură-te


comunităţii noastre de "Instigatori Bologna"!

Traian Brumă
Coordonator Săptămâna Bologna în Universităţi

1
SPAŢIUL EUROPEAN AL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SUPERIOR

O
ricât de relevanţi ar fi paşii făcuţi în
ultimii ani în procesul european, Europa
nu este caracterizată doar de Euro,
bănci şi economie. Suntem martorii unei
conştientizări în creştere asupra nevoii de a
pune bazele unei Europe mai complete, care să
ţintească mai departe, în particular construind
dimensiunea sa intelectuală, culturală, socială,
ştiinţifică şi tehnologică.

Cam aşa sună o declaraţie semnată în 1998


de către miniştrii educaţiei din Anglia, Italia,
Franţa şi Germania. S-au întâlnit la Sorbona,
unde sărbătoreau împlinirea a 800 de ani de la
înfiinţarea universităţii Sorbona. De aici a pornit
şi s-a dezvoltat, ca un bulgăre de zăpadă rosto- universităţile sunt piese tot mai grele. Procesul
Bologna este răspunsul Europei la supremaţia
golit, ceea ce numim astăzi Procesul Bologna.
clară a universităţilor americane care se reflectă
Da! Acel Proces Bologna pe care mulţi într-o oarecare măsură şi în succesul economic
dintre voi îl înjuraţi pentru că trebuie să faceţi în al americanilor.
3 ani ce se făcea înainte în 4 (sau în 4 ce se făcea
în 5), sau pentru că suntem “obligaţi” să facem Ce înseamnă SEIS
şi masterul. De fapt nu e o idee aşa de pentru studenţii Europei?
nepotrivită cum vi s-a sugerat sau aţi fost lăsaţi În acest spaţiu diplomele şi calificările sunt
să credeţi. Ea a fost denaturată şi aplicată uşor de înţeles în orice colţ al său. Cursurile sunt
greşit. Procesul Bologna înseamnă mult mai descrise în credite transferabile pentru a facilita
mult decât trecerea la noul sistem de cicluri mobilitatea studenţilor. Creditele sunt şi “de
(Licenţă, Master, Doctorat). acumulare”, pentru a ne permite trasee flexibile
E o viziune a unui Spaţiu European al Învăţă- de învăţare. Studenţii şi societatea au încredere
mântului Superior (SEIS), pe care o vom descrie că universităţile răspund cu responsabilitate şi
în acest ghid. eficacitate nevoilor, datorită unor sisteme de
evaluare transparente şi compatibile la nivel
Era nevoie de acest spaţiu din două motive european. Instituţiile crează medii şi experienţe
principale. Primul este nevoia de transparenţă şi de învaţare valoroase, care conduc studenţii să
compatibilitate care, la rândul lor, servesc descopere şi să creeze ei înşişi cunoaştere,
mobilităţii studenţilor, a profesorilor sau a forţei nu doar să o recepţioneze. Principala
de muncă. Mobilitatea are aşa de multe responsabilitate a cadrului didactic devine
beneficii pentru fiecare individ, pentru proiectarea metodelor şi a mediilor de învăţare,
comunităţi şi mai ales pentru cetăţenia cu mai puţin accent asupra responsabilităţii
europeană încât a devenit un scop în sine. Al tradiţionale de a preda.
doilea motiv pentru care avem nevoie de SEIS
este competiţia cu alte puteri economice ale În viziunea SEIS fiecare student din Europa
planetei (în special SUA), competiţie în care va petrece cel puţin un semestru într-o ţară

2
n o i e m b r ie 2 0 0 6

SPAŢIUL EUROPEAN AL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SUPERIOR

străină. Va fi din ce în ce mai uşor să călătorim “Studenţii sunt parteneri cu drepturi depline
pentru studii, pe masură ce barierele puse în în luarea deciziilor în învăţământul superior.
trecut în calea mobilităţii sunt înlăturate: nu Miniştrii fac apel la instituţii şi organizaţii
vom mai avea probleme cu vizele, finanţarea pe studenţeşti să identifice moduri de creştere a
care o primeşti în ţară va deveni ”porta- implicării efective a studenţilor în luarea de-
bila” şi cu ajutorul sistemului de credite echi- ciziilor în învăţământul superior.”
Comunicatul Ministrilor Educatiei, Berlin 2003
valarea cursurilor nu ne va mai da bătăi de cap.

Unii dintre noi vom avea pe diplomă două


sau mai multe ştampile de universităţi, după un Procesul Bologna oferă sistemului de
program în care am mers noi câteva semestre învăţământ din România o dubla oportunitate:
acolo sau profesorii de acolo au venit la noi. În(1) avem şansa de a deveni compatibili cu alte
privinţa diplomelor SEIS va mai rezolva o sisteme de învăţământ superior din Europa şi
problemă: cea a recunoaşterii diplomelor. Prin (2)avem în plus ocazia perfectă de a analiza,
diverse instrumente care facilitează regândi şi reforma învăţământul superior
transparenţa (suplimentul la diplomă, ECTS), românesc. De la cadrul calificărilor, sistemul
compatibilitatea (ciclurile Licenţa, Master, Doc-european de credite transferabile şi suplimentul
la diplomă pâna la asigurarea calităţii şi
torat, cadrul calificărilor) şi încrederea (asigu-
rarea calităţii) în universităţile Europei, în dimensiunea socială, procesul Bologna oferă
curând, oricărui student îi va fi mai uşor să îşiinstrumente foarte utile pentru transformarea
învăţământului romanesc într-unul performant,
continue studiile sau să se angajeze în orice altă
ţară din Europa. flexibil, compatibil la nivel internaţional,
accesibil şi adaptat nevoilor de dezvoltare
Mai mult decat sisteme compatibile si profesională şi personală ale fiecăruia dintre
transparente, SEIS tinteste si catre calitate si noi.
excelenta. Ne dorim sa transformam
fenomenul “scurgerii creierelor” (brain-drain) Procesul Bologna este cel mai bun pretext
intr-unul de recastigare a acestora (brain- pentru abordarea, dincolo de problemele
regain) facand din Spatiul European al Invata- integrarii în Spaţiul European al Învăţământului
mantului Superior unul atractiv si promovandu- Superior, şi a altor probleme cu specific
l astfel in lume. românesc cum sunt lipsa de relevanţă a
diplomelor universitare pe piaţa forţei de
Procesul Bologna este important şi pentru muncă, nivelul scăzut de încredere şi motivare
că a dus la un acord în privinţa unor principii al studenţilor, finanţarea insuficientă sau lipsa
funda-mentale: învăţământul este bun şi de competitivitate a cercetării româneşti.
responsabilitate publică, trebuie asigurate
şanse egale de acces la învăţământul superior În cele ce urmeză vom aborda acele linii de
oricărui european, indiferent de condiţiile acţiune care constituie instrumete utile pentru
sociale din care provine. În SEIS studenţii nu schimbare în facultăţile româneşti.
sunt “clienţi” sau “materie primă”. Ei sunt
parteneri cu drepturi depline şi trebuie să parti- Mai multe despre Procesul Bologna pe:
cipe la toate deciziile care se iau în învăţământul www.bologna.ro/pb
superior, la orice nivel.

3
ÎNVĂŢĂMÂNTUL CENTRAT PE STUDENT

C
red că mulţi dintre voi vor fi de acord că
există o problemă cu facultăţile din
România. Chiar dacă nu o putem defini
exact, ea devine vizibilă când rezistăm cu greu la
3 ore de curs, când ne doare mâna de la scris, în
sesiune când înghiţim pe nemestecate de la
100 de pagini în sus şi mai ales atunci când
încercăm să vedem cu ce am rămas de la o
materie de anul trecut. E ceva ce nu se
potriveste. De ce nu ne place ? Şi dacă tot ne
chinuim, de ce nu simţim că ne dezvoltăm în
fiecare zi de şcoală, atât profesional cât şi
personal? Ne-am obişnuit să considerăm o
normalitate ca ceea ce facem la şcoală să aibă
puţină relevanţă pentru viaţa noastră
profesională sau personală şi în acelaşi timp să
fie neinteresant şi neatractiv.

În alte situaţii însă timpul trece uşor,


învăţăm lucruri fără a avea măcar intenţia sau le
învăţăm cu placere şi fără efort. Exemple pot fi
un training bun la care am participat sau atunci
cand am învăţat un joc pe PC. Am învăţat prin
interacţiune, exploatandu-ne curiozitatea
naturală sau efectiv facând ceea ce aveam de
învăţare asociată cu consiliere profesională şi
învăţat să facem. Nu ne-a tinut nimeni o
tutorat, iar la nivelul unei discipline înseamnă o
prelegere despre cum se mişcă mouse-ul sau
relaţie diferită între profesor şi studenţi.
cum se schimbă arma în Counter Strike şi dacă
ne-ar fi ţinut, ni s-ar fi părut la fel de neatractivă
ca orice alt curs. O colegă care deabia s-a Flexibilitatea traseului de învăţare
angajat constata cu surprindere că: “Ingineria e În spatele exprimărilor de genul „inginerul
frumoasă! Facultatea e plictisitoare!” trebuie să ştie” se ascunde convingerea că
facultatea, profesorii sau decanul au o reţetă
Nu suntem primii care ne punem întrebări în universală care ni se potriveşte tuturor, ca un
privinţa eficienţei învăţământului. Concluzia panaceu. De fapt, fiecare om e unic iar regula e
celor care au analizat problema este că avem valabilă şi pentru studenţi.
nevoie de o schimbare de paradigmă, de la
profesorul care îl învaţă pe student, la studentul Avem interese şi planuri de viitor diferite:
care învaţă de la profesor sau de la centrarea pe unii poate vor să se angajeze cât mai repede în
profesor şi predare, la centrarea pe studenţi şi industrie, alţii vor să ajungă până la doctorat şi
pe învăţare. să lucreze în cercetare, alţii să îşi înceapă o
La nivelul unui program de studiu centrarea afacere pe cont propriu. Unii ştiu precis unde
pe student înseamnă flexibilitatea traseului de vor să ajungă în timp ce alţii caută să îşi asigure
un orizont cât mai larg.

4
n o i e m b r ie 2 0 0 6

ÎNVĂŢĂMÂNTUL CENTRAT PE STUDENT

Capacităţile şi disponibilitatea noastră sunt, I. Brătianu, Ghidul Calităţii în Învăţământul Superior:


„Procesul de învăţământ devine tot mai complex sub impactul noilor
şi ele, diferite. În timp ce unii sunt dispuşi să stea tehnologii informatice, deplasînd accentul de la profesorii care îi
14 ore pe zi în facultate, alţii sunt nevoiţi să învaţă pe studenţi la studenţii care învaţă de la profesori. Departe de a
fi un joc de cuvinte, această exprimare reliefează o schimbare de
muncească sau îşi doresc mai mult timp pentru paradigmă. În primul caz, profesorii sunt singurii care ştiu şi care
viaţa personală. decid asupra conţinutului cursurilor şi asupra aplicaţiilor (seminarii,
lucrări de laborator, teme de casă, proiecte etc.) Ei constituie singura
Ne plac mai mult şi ne descurcăm mai bine sursă de informaţii şi cunoştinţe, fapt ce le conferă o poziţie
în anumite domenii, în timp ce cu altele ne este funcţională dominantă. Studenţii sunt actori pasivi în acest proces,
rolul lor fiind de a învăţa ceea ce profesorii le transmit în timpul
mai greu. Acestea sunt doar câteva exemple activităţilor didactice, fără a chestiona relevanţa cunoştinţelor primite
care arată că, într-un final, fiecare dintre noi are în raport cu piaţa muncii. Sistemul referenţial de cunoştinţe îl
constituie universitatea. În consecinţă, programele de studii
nevoie de un traseu propriu de învăţare, croit pe universitare sunt rezultatul exclusiv al gândirii şi voinţei facultăţii,
nevoile şi aspiraţiile sale. Asta înseamnă să îţi respectiv al universităţii.
alegi cursurile, profesorii şi ritmul în care În cel de-al doilea caz, studenţii sunt actorii cei mai importanţi, care
studiezi. Universitatea trebuie doar să îţi asigure vor să devină cât mai bine pregătiţi pentru a se integra în mod
profitabil în piaţa muncii. De aceea, ei devin activi în procesul de
cât mai multe opţiuni şi flexibilitate în alegerea învăţământ, căutînd cât mai multe surse de cunoştinţe, şi folosind
lor. Această flexibilitate este una dintre funcţiile tehnologiile informatice pentru a le descoperi şi utiliza. Profesorii
constituie cea mai importantă sursă de informaţii şi cunoştinţe, dar
principale ale Sistemului European de Credite numai unul dintre multiplele izvoare de cunoaştere. De la clasicul
Transferabile (ECTS), care promovează transfer de cunoştinţe în timpul cursurilor şi al aplicaţiilor, acum se
trece la crearea unui mediu de învăţare în care studenţii devin
învăţământul centrat pe student. căutători de cunoştinţe. Profesorii devin în acest context interpreţi şi
ghizi pentru studenţi. Sistemul referenţial de cunoştinţe îl constituie
acum societatea, şi în mod special piaţa muncii, iar programele de
Tutorat şi consiliere profesională studii universitare trebuie să integreze cerinţele tuturor părţilor
Imediat ce vom avea opţiunile, ne vom lovi interesate.

de întrebarea „Care este cea mai buna alegere


pentru ceea ce vreau eu să fac?” sau chiar „Ce profesională şi personală şi conştientizăm mai
vreau să fac?”. Avem nevoie de cineva cu bine drumul pe care ne aflăm. În acelaşi timp
experienţă să ne explice care sunt posibilităţile înţelegem mai bine rolul părţilor în imaginea de
şi ce trebuie să facem pentru fiecare. ansamblu şi percepem relevanţa a tot ceea ce
facem. Acestea sunt premisele pentru ca noi să
Mulţi dintre noi ştim încă de la alegerea fim cu adevărat motivaţi, interesaţi, şi mai
facultăţii că avem întrebări, dileme şi responsabili faţă de activităţile de învăţare.
nelămuriri. Universitatea trebuie să pună la
dispoziţie servicii de consiliere şi orientare în Relaţia între student şi profesor
carieră, cu teste de aptitudini şi personalitate, Vorbeam la început despre acele cursuri la
consiliere din partea unui specialist şi informaţii care profesorul predă şi noi luăm cursul,
despre piaţa forţei de muncă. La rândul lor şi dormim, citim reviste sau ne plictisim, uitându-
profesorii ne pot consilia, mai ales atunci când ne la ceas. Sunt momente în care timpul se
luăm decizii despre parcursul academic. Ne-ar dilată, ni se pare că ne merge ceasul greu şi
putea spune în ce fel să combinăm modulele realizăm cât de greu trec, câteodată, 5 minute.
oferite, ce presupune fiecare sau cum să ne Cât de eficientă este această activitate, când
organizăm timpul. avem atâtea instrumente de înregistrare şi
redare? Chiar e nevoie să vină în fiecare an un
Faptul că ne alegem singuri traseul de profesor pentru a recita poezia din nou? În loc
învăţare are importante avantaje colaterale. Ne să mergem la o prelegere în amfiteatru, putem
gândim mai mult la propria noastră dezvoltare descărca de pe internet o prelegere pe aceeaşi

5
ÎNVĂŢĂMÂNTUL CENTRAT PE STUDENT

temă, ţinută de un profesor de la o universitate Din standardele ARACIS pentru evaluarea universităţilor:
prestigioasă.
Pricipala responsabilitate a cadrului didactic este proiectarea
Mai avem nevoie de profesori ? metodelor şi a mediilor de învăţare cu mai puţin accent asupra
Eu cred că avem în continuare mare nevoie responsabilităţii tradiţionale de a preda. Relaţia dintre student şi
profesor este una de parteneriat, în care fiecare îşi asumă
de profesori, doar că rolul lor trebuie să se responsabilitatea atingerii rezultatelor învăţării. Rezultatele învăţării
schimbe. În loc să se gândească la capitole de sunt explicate şi discutate cu studenţii din perspectiva relevanţei
acestora pentru dezvoltarea lor. Cadrele didactice folosesc resursele
carte pe care să le prezinte, ar putea să noilor tehnologii (ex: e-mail, pagină personală de web pentru
pornească de la felul în care învaţă studenţii mai tematică, bibliografie, resurse în format electronic şi dialog cu
studenţii), şi materiale auxiliare, de la tablă la flipchart şi
bine. videoproiector.

Mai mult decât simplul transfer de cunoaştere de la cadrul didactic la


În ultimii ani, literatura de specialitate a demonstrat că învăţământul
student, instituţia crează medii şi experienţe de învăţare care conduc
centrat pe student, atunci când este implementat corect, conduce la
studenţii să descopere şi să creeze ei înşişi cunoaştere. Cadrul didactic
creşterea motivaţiei pentru învăţare, reţinerea mai bună a
orientează dezvoltarea intelectuală a studentului dându-i o
cunoaşterii, înţelegere mai profundă şi atitudini mai pozitive către
dimensiune strategică.
obiectele de studiu.
Structura tuturor programelor de studiu din universitate este flexibilă
Scopul învăţământului centrat pe student este de a schimba rolul
şi permite fiecărui student să îşi aleagă un traseu propriu de învăţare,
studenţilor în procesul de predare-învăţare din receptori pasivi de
potrivit cu aptitudinile şi interesele sale, limitat doar de necesitatea
informaţie şi adevăruri “de-a gata” în participanţi activi, în cautarea
dobândirii competenţelor corespunzătoare calificării dorite. Cel puţin
cunoaşterii. Acest tip de educaţie urmăreşte să dezvolte anumite
30% din numărul total de credite acumulate la sfârşitul oricărui
calităţi ale minţii şi obiceiuri de investigare:
program de studii provine de la discipline liber alese.
Ÿ Abilitati pentru rezolvarea de probleme
Ÿ Creativitate
Ÿ Curiozitate
Ÿ Inteligenta critica prelegeri şi a proiecta teste şi teme, profesorul
Ÿ Aprecierea si respectul pentru o varietate bogata de puncte
de vedere si perspective
trebuie să ofere studenţilor oportunităţi pentru
Ÿ Capacitatea de autocritica rationala si imbunatatire studiu individual şi pentru a învăţa unul de la
Pentru a produce schimbarea de la un invatamant centrat pe
celălalt şi să îi asiste în a-şi dezvolta abilităţile de
profesor la unul centrat pe student e nevoie de o transformare a face asta.
culturala, care presupune schimbari comportamentale si de
atitudine atat din partea profesorilor cat si a studentilor.

Învăţăm eficient atunci când interacţionăm


între noi, când dezbatem, când facem ceva sau
când participăm la simulări şi jocuri de rol. Ne
ajută şi când citim singuri acasă sau când
asistăm pasivi la o prelegere, dar acestea sunt
doar o mică parte din varietatea de situaţii de
învăţare posibile. Aceste, din urmă, practici
predomină în sălile noastre de curs pentru că
învăţământul este centrat pe predare, adică pe
ce poate profesorul să predea şi pe felul în care
a fost el obişnuit să o faca. Învăţământul centrat
pe student presupune metode active de
învăţare cum sunt simulările sau jocurile de rol,
lucru în echipă şi problemele deschise, care nu
au răspuns unic şi care nu se rezolvă urmând un
Mai multe despre Procesul Bologna pe:
algoritm din carte ci prin gândire critică şi www.bologna.ro/ics
creativă. În plus faţă de funcţiile de a ţine

6
n o i e m b r ie 2 0 0 6

ÎNVĂŢĂMÂNTUL CENTRAT PE STUDENT

Paradigma predării Paradigma învăţării


(centrată pe profesor) (centrată pe student)
Misiunea şi obiectivele universităţii
Ÿ Oferă/livrează educaţie Ÿ Produce învăţare
Ÿ Transferă cunoştinţe de la profesori la Ÿ Facilitează descoperirea şi generarea de
studenţi cunoştinţe de către studenţi
Ÿ Oferă cursuri şi programe Ÿ Crează medii de învăţare

Structuri de predare / învăţare


Ÿ Atomist; părţile anterioare întregului Ÿ Holistic; întregul precede părţile
Ÿ Timpul este constant, învăţarea variaz㠟 Învăţarea este constantă, timpul variază
Ÿ Prelegeri de 50 minute Ÿ Medii de învăţare
Ÿ Cursurile încep / se termină la oră fix㠟 Mediul de învăţare este la dispoziţia
studentului
Ÿ Un profesor, o sală de clas㠟 Orice experienţă de învăţare care
funcţionează
Ÿ Materie de acoperit Ÿ Rezultate ale învăţării
Ÿ Evaluare la sfârşitul cursului Ÿ Evaluări înainte, în timp şi după curs
Ÿ Notarea de către profesori, în cadrul Ÿ Evaluări externe
cursului
Teoria învăţării
Ÿ Cunoaşterea există „afară” Ÿ Cunoaşterea există în mintea fiecărei
persoane şi este modelată de
experienţele individuale
Ÿ Cunoştinţele sunt servite în părţi de Ÿ Cunoştinţele sunt construite şi create.
către profesori şi primite de către Învăţarea este centrată pe student şi
studenţi. Învăţarea este centrată şi controlată de acesta
controlată de profesor
Ÿ Clasa şi învăţarea sunt competitive şi Ÿ Mediile de învăţare şi învăţarea sunt de
individualiste cooperare şi colaborare

Natura rolurilor
Ÿ Profesorii sunt în primul rând lectori Ÿ Profesorii sunt în primul rând cei care
(ţin prelegeri) proiectează metode şi medii de învăţare
Ÿ Orice expert poate preda Ÿ Facilitarea învăţării este o provocare
complexă

7
SISTEMUL EUROPEAN DE CREDITE TRANSFERABILE

C
u ajutorul creditelor ne calculăm media proiectelor şi a examenului, vizitele la fabrici,
de bursă sau le adunăm să vedem dacă etc. Obiectivele unui curs trebuie definite în
trecem anul. Deşi sunt importante, am termeni de “rezultate ale învăţării”. Acestea
întâlnit puţini studenţi care să-mi poată spune sunt declaraţii de genul: “La sfarsitul cursului
ce sunt creditele. studentul va putea sa …”.
Deci, ştim de ce trebuie să fim capabili la
Gândiţi-vă că vreţi să comandaţi o pizza. În sfârşit şi cât timp avem pentru asta. În funcţie
meniu avem, pe lângă nume şi preţ, şi de aceste elemente fixe, proiectăm activităţile
ingredientele, gramajul sau diametrul în de învăţare şi evaluarea. E foarte simplu, logic şi
centimetri. Când nu ştim ce înseamnă de bun simţ, dar, totuşi, această schemă simplă
mozzarela, gram sau centimetru, nu prea ştim este de puţine ori respectată atunci când
ce şi cât mâncăm. Aşa e şi cu creditele: dacă nu profesorii noştri proiectează cursurile:
ştim ce înseamnă nu putem înţelege şi evalua Rezultatele învăţării nu sunt definite. În
ceea ce ni se serveşte timp de 3, 4, 5 sau 6 ani de ghidul studentului sunt trecute capitolele din
facultate. Nu ştim ce primim şi nici cum să carte pe care profesorul le va preda.
cerem altceva. Suntem un fel de prizonieri ai 1 Creditele nu sunt alocate în funcţie de
celor care ne servesc şi tot ce putem face este să volumul de muncă. Sunt rezultate în funcţie de
ne rugăm să ne aducă ceva numărul orelor de contact sau în urma
bun. Atunci când nu se CREDITE negocierilor dintre profesori şi catedre.
întâmplă, ne resemnaăm, 2 Activităţile de învăţare nu corespund ca
ca la o cantină de săraci, timp numărului de credite alocate. Avem un
1
unde nimeni nu face curs de trei ore în care profesorul predă în
mofturi, pentru că e pe Volum de muncă continuu multă materie. În rezultatele învăţării
gratis. în ore scrie că noi ar trebui să o înţelegem. Asta
implică un volum de muncă mult mai mare
ECTS (European Credit 2 decât creditele alocate materiei. De obicei
Transfer and Accumu- Activităţi există supape prin care presiunea acestei
lation System) e un sistem de învăţare proiectări greşite se eliberează: se învaţă
simplu de înţeles şi foarte mecanic, se copiază la examen sau alocăm mai
util pentru a proiecta 3 mult timp pentru materia respectivă, neglijând
programe de studii şi altele sau scurtându-ne timpul liber.
Rezultatele
cursuri coerente. Nu le 3 Rezultatele învăţării sunt definite corect,
învăţării
proiectăm noi, studenţii, dar se vede cu ochiul liber că activităţile nu
dar avem nevoie să 4 conduc către acele rezultate. Nu o să ştiu să joc
înţelegem cum au fost fotbal dacă cineva îmi predă într-o sală de clasă,
proiectate. De obicei avem Evaluare teoria şutului.
două elemente fixe: 4 Rezultatele învăţării sunt definite corect,
numărul de credite şi dar se evaluează altceva. La un curs de
obiectivele unui curs. În funcţie de ele, se comunicare rezultatul învăţării ar fi să
proiectează activităţile de învăţare şi evaluarea. comunicăm mai bine, dar la examen avem de
Creditele înseamnă volum de muncă depus de reprodus teoriile comunicării. Faptul că le ştim
student, în orice activitate de învăţare: nu demonstreză o abilitate mai mare de a
participarea la un curs, pregătirea temelor, a comunica.

8
n o i e m b r ie 2 0 0 6

SISTEMUL EUROPEAN DE CREDITE TRANSFERABILE

Sistemul European de Credite Transferabile Creditele pot fi obţinute doar după parcurgerea
şi de Acumulare este principalul instrument pe cu succes a activităţilor de învăţare şi evaluarea
care îl avem la îndemână pentru a promova atingerii rezultatelor. Rezultatele învăţării sunt un set
de competenţe care exprimă ceea ce va ştii, va
învăţământul centrat pe student. Aşa cum
înţelege şi va putea să facă studentul în urma
prima condiţie pentru a promova un examen procesului de învăţare.
este să te prezinţi, prima condiţie pentru a
obţine ceva este să ceri. Sistemul de credite şi Volumul de muncă corespunzător creditelor
filosofia pe care o are în spate reprezintă constă în timpul necesar realizării tuturor activităţilor
posibilitatea unui salt calitativ în învăţământul de învăţare planificate, cum sunt: participarea la
românesc. Ramâne ca noi, studenţii, să o cerem cursuri şi seminarii, studiu individual, sau pregătirea
din ce în ce mai convingator. examenelor.

Cere profesorului la început de semestru proiectul cursului Creditele sunt alocate tuturor componentelor
(programa analitică), cu rezultatele învăţării şi activităţile de învăţare. unui program de studiu (cursuri, module, stagii de
Verifică relevanţa rezultatelor învăţării. Ai grijă să fie şi altele decât
practică, proiecte de diplomă etc.) şi reflectă volumul
capacitatea de a reproduce teorie. de muncă necesar fiecărei componente pentru a
atinge obiectivele specifice sau rezultatele învăţării în
Estimează, împreună cu colegii, numărul de ore necesar pentru a
atinge rezultatele învăţării. Transformă-le în credite şi vezi dacă se
raport cu volumul de muncă total necesar pentru a
potrivesc. Daca nu, cere-i profesorului sau decanului reproiectarea termina cu succes un an de studiu.
cursului.

Întreabă de la început despre modalitatea de evaluare. Verifică daca Cum se aloca creditele ?
se potriveşte rezultatelor învăţării. Creditele se pot aloca oricărui tip de program de
studiu, indiferent de lungime, conţinut sau tip.
Programele pot consta în cursuri de un an sau module
Extrase din ghidul de utilizare al ECTS: mai scurte. Acestea pot acoperi stagii de practică,
internshipuri sau cercetare. Creditele pot fi oferite şi
Sistemul European de Credite Transferabile pentru cursuri care nu fac parte dintr-un program de
(ECTS) a fost iniţiat sub formă de proiect pilot în 1989, studiu.
în cadrul programului de mobilitate Erasmus. Scopul
său la momentul respectiv era să faciliteze Modul corect de alocare a creditelor:
recunoaşterea perioadelor de studiu petrecute în Alocarea creditelor se face pentru diferite
străinătate prin transferarea creditelor. În timp ECTS a componente ale unui an de studiu, pe baza estimării
evoluat într-un sistem cu ajutorul căruia descriem şi realiste a volumului de muncă necesar pentru un
înţelegem programele de studiu, cursurile sau alte student mediu, pentru a atinge rezultatele învăţării.
activităţi de învăţare. Numărul total de credite pentru tot anul universitar
trebuie să fie 60. Mai departe, se verifică regulat
Sistemul European de Credite Transferabile şi de alocarea iniţială a creditelor colectând şi analizând
Acumulare este un sistem centrat pe student, bazat informaţii colectate de la studenţi în privinţa
pe volumul de muncă necesar pentru a atinge volumului de muncă real.
obiectivele unui program de studiu. Aceste obiective
este de preferat să fie redactate sub formă de Un mod greşit de alocare a creditelor:
rezultate ale învăţării şi compeţente dobândite. pe baza orelor de contact
ECTS este bazat pe principiul că 60 de credite Nu există o legătură directă între orele de contact
măsoara volumul de muncă depus de un student cu şi credite. De exemplu, o oră de curs ar putea necesita
program normal într-un an universitar. Acest volum alte 3 ore de studiu individual efectuat de către
de muncă, în Europa, ajunge în majoritatea cazurilor student, în timp ce un seminar de 2 ore ar putea
la 1500 – 1800 de ore pe an, şi în acest caz un credit presupune o săptămână întreagă de pregatiri. Astfel,
înseamnă 25-30 de ore. un sistem bazat pe volumul de muncă efectuat de

9
SISTEMUL EUROPEAN DE CREDITE TRANSFERABILE

către student, aşa cum este ECTS, nu se poate baza Acoperă de asemenea locurile de muncă. Aceste
pe orele de contact, chiar dacă universitatatea locuri de muncă pot fi descrise în termeni de rezultate
foloseşte aceste ore în alte scopuri, cum ar fi ale învăţării şi timpul de lucru în termeni de credite.
calcularea salariilor. Acordarea creditelor se poate face, însă, doar după o
evaluare corespunzătoare.
Alt mod greşit de alocare a creditelor:
în funcţie de statut sau prestigiu Poate ciclul doctoral să aibă credite ?
Creditele ECTS exprimă doar volumul de muncă Da, ECTS se poate aplica şi cursurilor predate şi
depus de către student, măsurat în timp. Nu spun cercetării. Astfel, se poate aplica şi ciclului doctoral.
nimic despre statutul unui curs, despre importanţa Învăţarea care are loc în cadrul ciclului doctoral, ca în
materiei sau despre prestigiul profesorului. De oricare altul, poate fi descrisă în termeni de rezultate
exemplu, un curs introductiv poate să necesite mai ale învăţării şi volum de muncă exprimat în ECTS.
mult timp decât unul avansat.
Rezultatele învăţării şi competenţele
Studenţii sunt diferiţi. Unii învaţă mai încet, Rezultatele învăţării sunt un set de competenţe
alţii mai repede. De ce creditele se alocă în ce exprimă ceea ce studentul va şti, va înţelege şi va
funcţie de studentul mediu ? putea face, după parcurgerea unui proces de
Desigur, unii studenţi au nevoie de mai mult sau învăţare. Acestea se pot referi la un întreg program
mai puţin timp pentru a atinge rezultatele învăţării. (Licenţa/Master) sau la un singur curs/modul.
Totuşi, ideea de a baza programul pe estimarea Rezultatele învăţării specifică cerinţele pentru
realistă şi rezonabilă a timpului necesar pentru un acordarea creditelor. Universităţile sunt încurajate să
student mediu, protejează toţi studenţii de programe scrie rezultatele învăţării şi competenţele pentru
nerealiste şi supraîncărcate, sau de cele excesiv de fiecare unitate de curs, dar se poate constata că
uşoare şi nesolicitante. Acest aspect ajută cadrele scrierea rezultatelor învăţării este un lucru nou pentru
didactice să proiecteze şi să livreze procese de personalul universităţilor din majoritatea ţărilor.
învăţare realiste.
De ce este nevoie să descriem cursurile/
Creditele sunt recunoscute automat de modulele sau programele în termeni de
universităţi ? rezultate ale învăţării şi nu în termeni de
Sistemul ECTS nu garantează recunoaşterea conţinut, cum era până acum ?
academică automată. Instituţia la care studentul este Scopul educaţiei este să îi pregătească pe cei care
înmatriculat decide pe care credite le acceptă şi pe învaţă pentru un rol activ şi pozitiv în societate.
care nu, pentru un anumit program de studii. Rezultatele învăţării plasează accentul pe rezultatul
Recunoaşterea este, desigur, obligatorie în cazul unui procesului de învăţare pentru cel care învaţă, în
Contract de Studii, semnat anterior între instituţia de termeni de cunoştinţe, înţelegere, abilităţi şi nu pe
bază şi cea gazdă, în cazul unui program de mijloacele folosite de către cadrele didactice pentru a
mobilitate, cum este Erasmus. Totuşi sistemul ECTS obţine aceste rezultate. În alte cuvinte, folosirea
facilitează deciziile rapide şi în cunoştinţă de cauză în rezultatelor reprezintă o schimbare de abordare de la
privinţa recunoaşterii perioadelor de studiu petrecute sisteme bazate pe cadrele didactice, orientate pe
în afara instituţiei. inputuri la sisteme centrate pe student şi orientate
pe outputuri.
Pot studenţii care nu au trecut examenul să
primească credite pentru cursul respectiv ?
Este nevoie ca studenţii să termine cu succes
cursul/modulul şi să primească o nota de trecere
pentru a primi creditele corespunzătoare.
Mai multe despre credite la adresa:
Sistemul ECTS acoperă şi locurile de muncă ? www.bologna.ro/credite
Da, ECTS nu se limitează la cursurile predate.

10
n o i e m b r ie 2 0 0 6

EDUCAŢIE DE CALITATE

C alitatea unei universităţi stă în modul în


care ea satisface nevoile studenţilor.
Acestea ar putea varia între angajarea
sigură şi cu un salariu mare până la a deveni un
Eficacitatea procesului de învăţare
Eficacitate înseamnă cât am realizat din cât
mi-am propus. Voi da un exemplu de mod în
care universitatea nu a răspuns aşteptărilor.
foarte bun profesionist. Au nevoie să îşi aleagă Ma gândesc la cursul de « Comunicare »,
exact drumul pe care îl consideră cel mai bun un curs de la care, după un an de zile, am
pentru ei, doresc să le placă la facultate, să acumulat o mulţime de informaţii despre
simtă că evoluează (profesional, personal), să tehnicile de negociere sau de prezentare şi
fie implicaţi în şi motivaţi de propria lor formare. despre toate teoriile minunate ale comunicării.
Au nevoie să aibă la dispoziţie resurse de La ce folos toate acestea dacă, atunci când
învăţare, săli de lectură, biblioteci bine dotate trebuie să susţin o prezentare în public, mă
si laboratoare echipate la zi. Aşteaptă medii şi bâlbâi toată şi teoriile de la facultate nu mă
experienţe de învăţare eficiente, interesante şi ajută cu nimic? Obiectivul meu era să comunic
motivante şi condiţii de viaţă şi de studiu care să mai bine.
le ofere confortul fizic şi psihic necesar pentru a Mi se spune ca sunt student de elită (după
da randament. universitatea pe care am terminat-o), dar tot ce
pot demonstra este că am o mulţime de
Posibilitatea de a alege informaţii de specialitate. Când sunt pusă în
Învăţământul este de calitate dacă situaţia de a face efectiv ceva, îmi dau seama că
raspunde nevoilor. Nevoile studenţilor sunt nu am plecat cu mare lucru de la universitate.
diferite. Nu poate fi de calitate o oferta care Cu siguranţă puţini îşi propun să devină
răspunde identic unor nevoi diferite. Din acest enciclopedie ambulantă, dar cu toţii cred că ne
motiv cred că, prima premisă a calităţii este dorim să fim capabili să rezolvăm probleme
posibilitatea , pentru fiecare student, de a alege reale. Vreau să fiu acel specialist care are
ce si cum învaţă, pentru a-şi construi un traseu încredere în sine, pentru că are practică şi e bine
de dezvoltare propriu, adaptat intereselor şi pregătit în raport cu situaţiile pe care le va
capacităţilor sale. întâlni la locul de munca şi în viaţă. Deci,
Sunt şi momente când nu suntem prea calitatea înseamnă şi eficacitate în raport cu
siguri de alegerile pe care le avem de făcut şi obiectivele reale.
atunci avem nevoie de sfaturi pentru a putea
lua cele mai bune decizii. Discuţiile cu profesori Eficienţa procesului de învăţare
sau chiar cu studenţii din ani mai mari, sau Nu îmi place deloc expresia “tot ramai cu
serviciile birourilor de consiliere în carieră ar ceva”, pe care o aud în contexte de genul:
putea constitui un ajutor foarte bun. O decizie “Daca vii la fiecare curs, tot rămâi cu ceva”. E o
pusă pe masă sub forma unui program cu grade expresie care parcă ignoră valoarea resurselor
de libertate aproape nule, argumentata în stilul mele de timp şi a resurselor în general.
“Orice contabil trebuie sa stie …” nu poate Ÿ Află care sunt reprezentanţii studenţilor în Comisia de Calitate a
constitui un ajutor sau un răspuns, fiind mai Universităţii
Ÿ Ia legătura cu acesta şi întreabă-l ce se întâmplă acolo
degrabă o expresie a incapacităţii de a oferi Ÿ Întreabă care este mecanismul de evaluare a profesorilor de catre
altceva. studenţi. Încearcă, împreuna cu colegii tăi, să faceţi propuneri de
îmbunătăţire.
Deci, a doua premisă a calităţii ar fi dublarea Ÿ Cere să fie evaluate de către studenţi secretariatul, caminul,
posibilităţii de a alege cu servicii performante bibilioteca şi restul serviciilor oferite de unversitate
de consiliere şi orientare.

11
EDUCAŢIE DE CALITATE

Pentru a veni la un curs de 2 ore eu investesc


vreo 3, la care se mai adaugă timpul tuturor
colegilor mei, banii pentru salariul profesorului,
sala şi o multime de alte costuri. Daca dupa 2
ore de curs mă aleg doar cu o durere de mână şi
cu 10 foi pline, cu siguranţă resursele mele n-au
fost investite cum trebuie. Calitatea înseamnă şi
eficienţa în raport cu resursele investite.

Aş sti că timpul meu este eficient investit


daca în fiecare zi la facultate aş simti că evoluez,
daca aş fi implicată în activităţi şi timpul ar zbura
şi dacă activităţile de învăţare ar fi în aşa fel
gândite încât să exploateze curiozitatea şi
capacitatea mea naturală de a învăţa. Ar fi
eficient dacă profesorii ar explica bine şi cursul
ar fi interactiv, dacă suportul de curs ar fi bine
structurat, şi activităţile practice ar fi relevante şi
interesante.

Calitatea ţine şi de aspecte cum sunt


căminele, administraţia din care aş mentiona
secretariatele, bibliotecile, sălile de sport,
accesul la internet etc.

Am despicat firul calităţii în patru pentru că


vom începe să masurăm calitatea şi sa o definim alte servicii administrative şi tot felul de alte
în parametri. metode prin care ni se va cere feedback. Dacă
vrem ca aceste mecanisme să nu devină rapid o
La noi, problema calităţii s-a pus mai serios altă formă de birocraţie impusă de sus, trebuie
în ultimii ani datorită Procesului Bologna. În să fim atenţi la cum se proiectează şi se
aprile 2006 a apărut legea calităţii educaţiei şi implementeaza. Degeaba completăm
avem începând cu acest an o Agentie care va chestionare daca ele raman într-un sertar.
evalua universităţile. Mai important pentru noi, Datele trebuie prelucrate şi publicate şi pe baza
studentii, este că fiecare universitate trebuie să lor luate decizii de îmbunătăţire. Mecanismul
îşi pună la punct mecanisme interne de de management al calităţii din universitate este
management al calităţii. În aceste mecanisme o oportunitate pe care chiar noi, studenţii, o
studenţii au un rol şi un loc important. Ei putem valorifica sau o putem lăsa să se
participa şi la proiectarea şi la implementarea transforme într-o altă birocraţie inutilă.
mecanismelor şi sunt sursa principală de
informaţii despre calitatea universităţii. Trebuie
să ne obişnuim cu chestionare de evaluare a
Mai multe despre calitate la adresa:
profesorilor, chestionare despre secretariat şi www.bologna.ro/calitate

12
noiembrie 2006

TEHNICI DE ÎNVĂŢARE

Î
nvăţarea colaborativă
Cercetările recente arată că interacţiunea
între cei care învaţă joacă un rol important în
procesul de învăţare şi are un impact
semnificativ asupra rezultatelor învăţării. Un
studiu din 1985 indică faptul că „experienţele
de învăţare prin colaborare determină realizări
mai mari decât experienţele individuale”.
Colaborarea este un ingredient esenţial în
reţeta unui mediu de învăţare eficace, oferind
celor care învaţă şansa de a discuta, de a
argumenta, de a negocia şi a reflecta asupra
cunoştinţelor şi convingerilor existente. Cel
care învaţă este implicat într-un proces de
generare a cunoaşterii prin discuţii şi
interacţiune cu colegi şi experti.
Pentru a facilita colaborarea şi generarea
cunoştinţelor este nevoie de un scop al
colaborării, iar acest scop trebuie să fie relevant
pentru cei care învaţă. Aşadar, este importantă
alegerea contextului potrivit pentru o activitate
de colaborare, de exemplu o sarcina din „viaţa
reală” cu care toţi cei care învaţă să aibă o
legătură. Seymour Papert, cunoscut expert în
pedagogie şi programare, consideră că în clipa
Rezolvarea de probleme deschise de faţă se porneşte de la teorie spre practică,
Activităţile de învăţare bazate pe proiecte facând multe materii neatractive. El susţine că
dau studenţilor şansa de a lucra pe probleme procesul academic trebuie direcţionat dinspre
din lumea „reală”. Profesorii experimentaţi pot practic spre teoretic. De exemplu ingineria ar
face proiectele/problemele relevante pentru trebui să preceadă fizica în curriculă.
lumea din afara sălii de curs şi ajută studenţii să
facă legatura între activităţile curente din Dacă această tehnică se aplică pe un schelet
mediul academic şi lumea exterioară acestuia. flexibil, atunci se poate renunţa la programele
Aceste proiecte pot de asemenea spori stufoase stabilite pe un ciclu întreg şi se poate
capacitatea studentului de a-şi stabili singur adapta ritmul în care sunt parcurse domeniile în
obiectivele şi standardele de excelenţă. Natura funcţie de student şi de nevoile acestuia, mereu
interdisciplinară a unor astfel de proiecte în schimbare.
încurajează studenţii să îşi îmbunătăţească
cunoştinţele atât în domeniile care îi
interesează cât şi în cele de importanţă în
activitatea lor viitoare.
Mai multe despre credite la adresa:
www.bologna.ro/invatare_eficienta

13
UNIVERSITĂŢILE ŞI SCHIMBAREA

E
clar că e nevoie de schimbare în multe justificările şi chiar răspunsurile agresive. O să
facultăţi din România. Am vorbit despre observaţi tot felul de tehnici de la dusul cu
cum ar trebui să fie învăţământul pentru a vorba („Da, da, sigur! Ne ocupăm. O să mă
ne apuca de treabă să îl schimbăm. Doar de la interesez.”) la santaj subtil („Pot să fac asta, dar
studenţi poate să vină şutul în fund pentru o să vă fie mai greu la examen”) până la
sistem. agresivitate („Nu mă înveţi tu pe mine!”).
Pentru toate acestea putem găsi rezolvări. De
Atitudinea exemplu, când ni se spune „O să mă interesez”
Pentru ca lucrurile să înceapă să se schimbe întrebăm „Când să vă mai caut”, „De ce nu se
trebuie să nu mai acceptam ca fiind normale poate mai repede?” şi până la termen mai
situaţiile care de fapt sunt absurde. E absurd, de întrebăm de câteva ori „Ce aţi rezovat?”.
exemplu, să ni se dicteze la cursuri şi sunt
absurde şi umilitoare ca relaţiile cu studenţii sa Insistăm
fie administrate prin vhechile ghişee comuniste, Pentru a putea insista e importantă
adica o usita la care trebuie sa ne aplecam atitudinea şi starea de spirit. Dacă ne aşteptăm
pentru a discuta cu secretara. Apoi avem nevoie să se rezolve din prima sau să fie usor, vom
să ieşim din starea de spirit “Nimic nu se poate renunţa repede. Dacă în schimb ne propunem
schimba” pentru că ne împlinim singuri de la început să nu renunţăm până se rezolva,
profeţia. Pusă într-o alta formă “Fie că tu crezi pe parcurs ar putea deveni o preocupare
că poţi sau că nu poţi, oricum ai dreptate”. interesantă din care avem multe de învăţat si
câştigat.
„Cere şi ţi se va da”
Cu atitudinea potrivită urmează să aplicam Ne organizăm
principiul: „Cere şi ţi se va da”. Dacă nu primim Toate aceste activităţi sunt mai eficiente
din oficiu ceea ce ne dorim, atunci trebuie să dacă sunt organizate şi au structuri mai
cerem. Când eram mici şi ceream jucării puternice în spate. Ar fi de preferat ca
părinţilor, conversaţia nu era niciodată de iniţiativele să fie prezentate ca fiind “din partea
genul: - „Vreau jucăria!”; - „Nu.”; - „Bine.”. organizaţiei” sau măcar să mergem ca
Urmau argumentele („Şi Ionuţ are”), reprezentant al seriei/grupei.
rugăminţile („Te rooooog”), contraofertele
(„Promit că nu mai cer!” sau „O să fiu Participarea studenţilor
cuminte!”) şi toate acestea repetate insistent. În viziunea Spaţiului European al
Acest tip de atitudine este un ingredient de Învăţământului Superior studenţii nu sunt nici
bază pentru ca lucrurile să se schimbe mai “clienţi” nici ”materie prima” pentru
repede şi în facultăţile noastre. Uneori putem universităţi. Sunt parteneri cu drepturi depline
avea surpriza că e nevoie doar să cerem. În alte şi participă la toate deciziile care se iau atât în
situaţii va fi nevoie să insistăm. privinţa conţinutului cât şi a organizării
educaţiei. Acest principiu s-a materializat în
Observăm reacţiile faptul că studenţii au 25% din locurile în
Deabia dupa ce vom fi cerut, începem să senatele şi consiliile universităţilor. Cu toate
observăm cum ne raspunde sistemul, cât de acestea, aşa cum declarau şi miniştrii educaţiei
tare se opune şi prin ce metode. Poate fi chiar la Berlin, e nevoie să creştem implicarea efectivă
interesant să urmăreşti reacţiile, eschivările, a studenţilor în luarea deciziilor.

14
n o i e m b r ie 2 0 0 6

UNIVERSITĂŢILE ŞI SCHIMBAREA

Am întâlnit puţine locuri în care facultatea, nu suntem în reuşim să ne alegem


reprezentarea studenţilor funcţionează aşa reprezentanţi potriviţi, atunci ar trebui să ne
cum trebuie. În cel mai rău caz, nimeni nu ştie luăm gândul de la parlamentari sau miniştri aşa
cine ocupă cele 25% din locuri în consiliu şi cum ne dorim.
senat, şi ce face acolo. Alt caz este când acolo Ca să meargă treaba aşa cum ar trebui,
sunt câţiva studenţi puşi de profesori, aleşi chiar studenţii care ne reprezintă trebuie să
dintre rudele lor sau dintre cei mai studioşi şi îndeplinească trei condiţii: să vrea, să poată şi să
obedienţi. Sunt slabe şanse ca acei oameni puşi fie luaţi în seamă.
acolo de către profesori să reprezinte studenţii Să vrea înseamnă nu doar să vrea să fie
cu adevărat. Chiar şi cei aleşi de studenţi în acolo. Înseamnă să îşi dorească să vadă
anumite locuri fie nu se duc deloc, fie nu zic problemele rezolvate, să aloce energie şi timp
nimic în consiliu sau nu reuşesc să aibă impact. pentru asta şi să fie perseverent. O persoană
Dacă la nivelul unei comunităţi mici, cum este care să se potrivească profilului de până acum

15
UNIVERSITĂŢILE ŞI SCHIMBAREA

nu e aşa de greu de găsit. Exista printre noi şi susţinerea de care se bucură reprezentanţii
oameni care, motivaţi de încrederea şi din partea noastră, pentru ca asta le dă puterea
aprecierea noastră ar face acest lucru cu de negociere.
plăcere.
Să poată: În primul rând trebuie să Trebuie să avem grijă ca, în raport cu
cunoască problemele şi să fie destul de universitatea, să ne reprezinte acei colegi care
informat (să înţeleagă mecanismele formale şi ştiu să argumenteze, care sunt credibili şi în care
informale ale facultăţii/universităţii) să le avem încredere. Aceasta este o pârghie
găsească soluţii. În plus, trebuie să aibă şi esenţială pentru ca noi să trecem de la o cultură
anumite abilitaţi cum sunt cele de comunicare în care chiar noi nu ne considerăm parteneri cu
şi de argumentare. drepturi depline la una în care suntem agenţi de
Să fie luaţi în seamă nu mai depinde de schimbare şi ne luptăm pentru locul nostru de
abilităţile personale ale celor care ne reprezintă. partener in luarea deciziilor, si in ultimă instanţă
Contează cultura locală, raporturile de forţe, pentru o universitate mai bună.
deschiderea membrilor comunităţii academice,
şi mai ales a persoanelor influente. O poziţie a
studenţilor care în unele universităţi pare Mai multe despre schimbare la adresa:
aproape imposibil de obţinut, în altele este deja www.bologna.ro/schimbare
regulă scrisă sau informala. Mai contează mult

16
ghid pentru studenti