I-)Kr,i'I UL f'AMlLlHl )l S'I'AREA CIVILA - Maria Harbadl rasi2008

B) Copilul nu are nici certificat de nastere. nici folosirea stlrii civile. i1 cazul *trt**-_

copilui poate pomi o actiune in justilie in stabiiirea fiiiagiei faga de mama, ceea ce nu exclude -:
pcsibiiitatea ca aceasta s5. poatd recunoagte pe copil. Deci, o actiune in contestarea de stare cir-i.:
nu poate interveni de vreme ce copilul nu are nici un certihcat de naqtere, nici folosirea stlrii civiie:
C) Copilul are certificat de naqtere, dar nu are foiosinla starii civile. in aceastf, situa--::copilui poate intenta o actiune in justilie pentru stabiiirea adeva.ratei filialii fa![ de mamd, dupf, c.;;orice persoani interesatS. poate contesta starea civiid ar6tatd de certificatul de naqtere.
Nu este suficient sf, se conteste realitatea celor cuprinse in certificatul de naqtere pentru a ::
putea introduce actiunea in stabilirea filiatiei fata de mamd, ci mai trebuie ca si se poari ia;:
aceastd contestare, ceea ce inseamnd cd, dacd sunt aplicabiie dispoziliile art.51 C.fam., aieas-:
posibilitate este exclusd deoarece fiiialia ard.tatf, de cerlificatul de naqtere qi de folosirea stdrii civi;:sunt concordante, 5i, deci, nu se poate introduce actiunea in stabilirea filiafiei fafd de mamd.
Contestalia realitilii celor cuprinse in certificatul de nagtere nu trebuie ftcuta neapdrat inainre :3
introducerea acfir,rnii in stabilirea fiiialiei fala de mamd, putdndu-se reclama o alti stare civiid :r:
combaterea celor cuprinse in certificatul de naqtere in cadrul aceleiaqi acfiuni.
g. Dovada nasteriiin cazul adopliei
Dup6 incuviinlarea adopliei se intocmeqte un nou act de nagtere pantru cei adoptat, 1T1 r---F
adoptatorii sunt recunoscuti ca pd.rinfi firegti. Dereceea, noul act de naqtere nu face dovada naqf--l
fafa de mama fireascd a copilului adoptat.
onao ^-o.'oro vq
T
Lv5vu
^^ vechiul act de naqtere se p5.streaz5. gi se face menliune pe marginea lui, d,es:=
PrvYwuu
intocmirea celui nou. Rezultd c5., la nevoie, dovada nagterii se face cu acest prim act de nagtere.
ILZ. Recunoasterea fiIiafiei fafa de mamd
a. Notiunea de recunoaqtere
Prin recunoaqterea filialiei fa![ de mam6 se inlelege actul prin care o femeie declar5 legdtura
filialie diltre ea si un copil despre care pretinde ci este al siu.
:
b. Cazuri in care poate interveni recunoagterea
Aceste cazuri prevS.zute lirnitativ de art.48, aiin.l C.fam. sunt urmdtobrele:
Mama poate recunoagte pe copil dac5. nagterea nu a fost inregistrat5. in registrul de stare ci,:.;
Textul nu distinge c6.t privegte motivele sau imprejurd,rile pentru care nLl s-a ficut inregistra:=.,]
Neinregistrarea se poate datora faptului cd nu au fost registre d.e stare civila. in aceast6 situa:i:
rnama poate face recunoaqterea copilului. Este insd posibil ca inregistrarea naqterii sd. fi fost om!
degi au existat registre de stare civila. Intereseazd s5. se qtie din vina cui s-a fdcut omisiunea. Dl
omisiunea este din vina ofiterului de stare civiid,, declaratia de naqtere fiind frcuta, atunci sunter:r I
prezenta unui caz de intocmire ulterioarf, a actului de nagtere, in conformitate cu art.53din LeEea
nr.li9/1996, frrd a h necesard. recunoagterea deoarece ea s-a fb.cut prin declaralia de nurr.-=
Posibilitatea procurdrii certificatului de naqtere exist5. dupl intocmirea ulterioard.
Itecunoagterea filialiei fala de mam5. se poate face gi in cazul in care copilul a fost
registnrl de stare civild ca fiind nEscut din pdrin{i necunoscufi.
Textul se aplic5., desigur, copilului gAsit, a cdrui naqtere a fost inregistratf, potrivit
Legea nr. i 1 9 11996, 'Numele acestui copil se atribuie de cdtre autoritatea tuteiar6;"
Se pot ivi insd situalii in care nagterea copilului este inregistratd in mod legal, dar d.upd ac
mama retine certificatul de nagtere gi pdrdsegte copiiul care, fiind gdsit, i se inregistreaza din
naqterea potrivit art.23, alin.2 din Legea nr. il9/1996. Dac6 uiterior apare mama si pre
certificatul de nagtere ai copiiului socotim cd nu suntem in fata recunoagterii fiiiafiei de
deoarece aceasta a avut loc odat5. Cel de-ai doilea act de naqtere urmeazd a se anula, ficdna:
mentiunea despre ultimul act de nagtere. Aceastd solutie poate prezenta interes mai ales atunci c:
dupd. ce copilul a fost adoptat, apare lnarra copiiului. care prezintS. certificaful de naqtere.

DREPTULFAWREAClVILA_MariaHarbdci5Ia5i2008
litasitr-ratieesteacopilLrluig[sitcareafo't."..'*,cittcieot'ar.*
:'ceasta clin utmd apare. Mama copiluiLri nu-l \ja purea recunoagte

clecat dacd. va contesta

recunoaqterea'Solutia este difelita dacfl man'ra copilului prezinrd
certificatul de paqtere al c.pilul*i
:n care el figLu'eazf, c,a ndscttt clin pitrinti necr-rnoicuti gi pe marginea
cdruia ,. fi;;;;"ni*,,un.n
recunoa$terii ficLrte' El va trebr-ri s[ fie anulat, inscriindu-se totodatd
inentiun.o l.rpi. pri*rLrl irct
de naqtere, care este 5i cel acievdrat, intocmit pe baza cleclaraiiei
cle naster.e a mame_i copiiulr-ri,
parasit cLupir aceea de ea.
Art'48 C'fanr' prevede cd se poate recunoa$te copilul ndscut ciin pdrinli necunosclrfi.
Mama poare
iecunoalte un copil, deoarece sensul legii este ca recunoagterea fiiiatiei
fata cle mamd poate a'ea loc
Lacir nu se cunoa;te mama copilului- Un argurnent de text care
se poate aduce in spri,linul acestei
interpretlri este inscris in art. 64 C.fam-, potrivit cdruia copilui igi poate
stabili mai intai filiatia latir
ie oricare din parintii sai.
c. Copiii care pot fi recunoscuti
in leg[tura cu aceste cazuri linritativ cieterminate de lege, in care poate intervenr
lecunoagterea cle
naternitate, se pot ridica uneie problerie gi anunre:
Situatia copilului conceput, care poate fi recrinoscr-rt inainte cle a se naqte.
Aceasta probiema se
poate pune deoarece, potrivit art.7, alin.2, Decreful ru-.3111954, "Drepfurile
copilului sunt
iecunoscute de la conceptiune, insd numai clacd se nagte viu,'.
;
lntr-o oplrue s-a rlspuns in sens negativ, deoarece]ceast5. situalie nu este reglementard
de lege.
iar cazurile in care se poate face recunoagterea previiz^uld de art.48
c.[am. sunt incornpatibile prin
iralara ior cu sitr'rafia copilului care nll s-a ndscut inc5.. intr-o altd pi.rere,
s-a sustinut ci este posibila
iecunoaqterea de ci.tre mamS' a copiiului conceput, dar incei nendscut,
in cazurile in care mama ar
cieceda imediat dupf, na$tere- Considerdm ci clin art.7, a1in.2,
Decrefui nr,3l/1954 gi din art.-lg.
aiL'I' 1 C'fam', se desprinde solulia in sensul cd un copii conceput
poate fi recunoscut mai i'ainte de
a se naEte, dar arceastd recunoa;tere i$i prodr-rce efectele daca
la na;tere copilul se gd'eqte intr-una
ciin cele doui. situafii in care se poate face recunoagterea de
matenitate.
Copilui nu poate fi recunoscttt, in mocl succesiv. cle cf,tre douir femei, care ar pretrncle
flecare. cd
este copilul ei. Din motnent ce prima recunoa$tere se ?nregistreazd
in Registful ;. ;,;* .irli[.
inseamnd cit nu mai sunt indeplinite condiliile cerute cle art.48
C.thn. in care poate interveni
iecunoagterea de maternitate qi, de aceea, rd.spunsul este in sens
negativ.
Copilui poate fi recunoscut qi ciup5. ce el i murit. intr-o pirrere r6spunsul
este in sens afirmativ.
deoarece, pe de o parte, recunoaqterea este un act unilateral,
care nu necesitd consimfd.mi'tu1 cel'j
ce umeazd' a fi recunoscut, iar pe cle altd parte, legea
nu conditioneazd posibilitatea recrrnoagterii de
ca'ire mama' a copih"rlui decedat de existenta clescendentilor
fiiegti ai aiestuia. cun face in pnvinta
recunoaqterii de c[tre tatd a copilului decedat (art.57 C.fam.).
Dispoziliile art.57 C.farn. privi'd
recunoaqterea filiafiei fa![ de tata. pot fi aplicate prin analogie qi
in cazli recuroagteLii fala de mama.
data fiind identitatea de rnotive .ut" odoptl o soiulie unitard
in ambele sihralii juridice. in caz
conh-ar s-ar face recunoaqteri interesate sub aspect patrimonial.
Copilul major poate fi recunoscut. Deoar.c. bod,rl farniliei nu distinge intre
copiiul minor qi ce.
inajor, posibilitatea recunoagterii acestuia din unn6 nu ridicd
nici o incloiala.
d. Formele recunoasterii
Rec uno agterea voluntari
Potrivit art'48 C'fam-, recunoagterea filialiei fata de mamd se poate face intr-una
c1i' unniloarele
a^
ronne, m inod voluntar:

servicir: de stare civild- inregistrarea recunoagterii se face insd la serviciul

de stare
la locui unde a fost iruegistratf, naqterea aceiui copil, ial dacd aceasta nagtere civila clc
nu n forl

DREPTUL FAMILiEI

$l

STAREA CIVILA

'
- Maria Harbidd ra5i2008 :

rc,recunoa$tereaseinregistreazd1asen'iciuldestarecivi1[dela1ocuiundes-a
prodll-ts

n4i.r.o

respectivului

copii'

. r,! r:-

pentru maternitate se poate iace printr--un inscris care indepiinegte cerinlele prevdzute de lege
"
prin act autentic
a h considerat autentic (art.1171 C.civ.), astfel- recunoaqterea se poate face
prin Notariat sau, in iocaiitilile unde riu fi:nclioneazd' Notariate Publice, prin intocrmt
primdriile comunale sau ordEeneqti (art.8 si 12 din Legea nr. 36 din 12 mai i995 a notariior '
publici gi a activitAtilor notariale), ori prin declaratie datd in fala instanlelor judecdtoreqti *
proces);
i.,r* ar fi, de-exemplu, recunoagterea frcuti la interogatgi T cursul unui

din formele de testament previzute de lege: autentic. oiograf, mistic, testainent in - oricare 'speciaid
(art.B6g-886 C.civ.). DeEi testamentul este esentialmente revocabil, . _'forma
(art.48, alinrecunoa$rerea fi.cutd printr-un testament iqi menline caracterui sdu irevocabil
ultim C-farn). Revocarea testamentului prin care s-a ficut o recunoastere nu are nici o i"n"."1a asupra acesteia. S-a ardrat cd recunoaqterea fiiiafiei nu poate fi fdcutd valabil prin
care nu
fomre testamentare speciale, cum sunt cele stabiiite prin art.i9 Stanrtul C'E.C-,
cu cuprind dispozilii de ultima voinld a defunctului, ci numai dispozilii speciale in leglturi
sumeie

dePuse.

'n
(art.44lit.
IIS. fnscriere* recunoasterii fiIialiei unui'copil

in conformitate cu prevederile art.44,lit. a din Legea

a Legea nr.

119/96)'

L1911996, recunoagterea se inscrie-prin

In
menliune pe marginea actului de nagtere al persoanei a cirei maternitate a fost recunoscutiurmitoarele:
privi.n{a acestei inscrieri, pe ling6 cazurile arS.tate mai sus, se mai pot avea in vedere
nu a avut loc
a. Recunoasterea s intervenit in cazul tn care tnregistrarea nasterii copilului
careC posibiiitate ar fr ca recunoagterea s[ se considere ca fiind o deciaralie de naqtere tardiva?
organului administrativ
oacE s-a fbcut inf,untrul testamentului de un an de la nagtere, dupd. aprobarea
,^nmnarent \/e
intocmirea actului de naqtere fEri a se face menliunea pe marginea 1ui'
Y

vvlll!vLvrrL,

servi la

tardivd, care se*

Dovada recunoagterii ar urrna sd se fac5., da3a va fi nevoie, cu deciara{ia de naqtere
trecerea
va pdstra in arhiva organuiui adrninistrativ. in cazul in care aceastf, deciaralie se face dup[
rdmasiLunui an de la naqterea-copiiului, irnegistrarea ei are ioc numai pebaza hotardriijudecdtoreqti
judecdtoreascf,
Ei*
;re."-ocabild. Dovada recunoagterii s-ar putea face, la nevoie, cu hotir6-rea
d.eciarafia de naqtere tardivdb. Recunoagteiea copilului trecut in registrul de stare civilfr ca ndscttt din pdrinti necunoscu(iin aceasti ,itou1i" este controversatS. soiulia inscrierii prin menliune a recunoaqterii fbcutd de
mamd.

Astfel, copilul care a fost adoptat gi apoi recunoscut prin declaralie in fala serviciuiui de starecivili, se poate g6si in situalia menliunii acestei recunoaqteri fie pe achrl intocmit dupd gasirea
copilului sau pe

Il.4

i.l ittto.tnit la incheierea adopliei, deqi ar fi mai practic5. ultima varianta.

Natura jurid,icd a recunoasterii

un mijloc
Recunoaqterea de maternitate se analizeazE nu numai ca m5'rturisire a unui fapt anterior,
de dovad5., dar gi ca act juridic incheiat pentru a produce efecte juridice, constAnd in stabilirealegdturii de frlialie dintre copil 9i mamS'.

il.

5.

Car

acterele recuno asterii

o stare de
a. Recunoaqterea este act declarativ de filiafie gi nu atributiv de hiialie, deci nu creeazd
lucruri noi, nu modific[ gi nu creeazS. o filialie noud . De aceea. recunoagterea produce efecte ir
mod retroactiv, copilul respectiv fiind considerat al mamei care a fEcut recunoaqterea, din momentur
(erga
nagterii gi chiar oi"orr""p1iuni.i acelui copil. Recunoagtereaproduce efecte fa![ de toat6,lumea

DREPTUL

FAI*flilEI

5[ STAREA CMLA - Maria Harbddl

rasi2008

r. R.ecunoagterea este act irevocrbil adice ir^u se ;nai Doate reveni asuDra acestuia dupd ce a fost
:l::id, chiar in cazul ir care a fest miiizat ln acast scep un testament (art.48, alin- ultim C.fam.)
-*::lui_ci-mamma--loaffiTffi-trunoa5terea nu ii scIimb-il caract-erut-iiEvociUilleoirece a
::iiesta inseamnd altceva decit a revoca- in aceastd privinfd., Trib.Sup. a ardtat cd. recunoagterea nu
jaie fi revocati ?n mod arbitrar- intru cii s-ar infrAnge principiul mirturisirii, iar starea civild a
-:
:e:soanelor intgreseazd, in ultima analb.i, intreaga coiectivitate gi insagi ordinea de drept a statului.
:rsrru. care nu poate atribui valoare legala unei filialii false, pe care sd se intemeieze statutui civil
=: l3tSO0.[e1.

c. Recunoasterea este act

peryqyalcgg- nujgglg fi !n{"p_ltn!t dect_de cd.tre mamd. in consecinti,,

-:::asta nu pbaG Fi-frbutA Ae carie moqtenitori (dupa moartea mamei), de cdtre rude, sau de cd,tre
::prezentanful legal al mamei (cAnd este incapabila). Acest caracter nu exclude posibilitatea ca
::cunoaqterea sE poatl tr tEcuta in numele mamei de cltre un mandatar cu procura speciald qi
:'iientice .
;. Recunoagterea este act unilateral, deoarece se realizeazd numai prin voinfa exprimatd de
=anf,, fb,rl a fi necesar consirn{d.m6.ntul persoanei in favoarea clreia rcunoagterea este fEcuti .
:. Recunoaqterea se poate face numai in formele timitativ prev[zute cle lege. Recunoaqterea este
-:cultativi fiind dispusd doar de mama copilului, neexistAnd o dispozilie legala de obligarea la
::cunoagtere.

i1.6, Capacitatea legala pentru res.Iizarea actului recunoa;terii

Fiind nu numai un act juridic, ci gi mlrturisireatnui fapt anterior, recunoaqterea nu presupune:
:3nrru a fi vaiabild, capacitatea de exercitiu necesard intocmirea actelor juridice. Este sr-rficient ca
care o face s5. aibd- discernlm6nt, adici sa-gi dea seama de realitatea celor recunosgute si de
=ama

:'onsecinleie acestei manifestdri de voinfdCa atare, femeia lipsita (minora sub 14 ani sau pusd sub interdicfie) sau restrAnsd, in capacitatea
.a de exerciliu-dar care-are o voin{a congtienti, poate singutd sd recunoasca pe Copilul-sau, fErd a
r.;ea nevoie de reprezentare, incuviin{are prealabii[ din partea parinfilor sau tutorelui ei. Rezu]t5. c5.
::cunoagterea mamei fEcut5. cu discerndmd.nt, printr-un act juridic, pentru care nu a avut capiacitatea
-enrti de
uv leoe
rv6v.
v\
"ste valabild, degi actul juridic respectiv este nul. Astfel, dacd mama, mai micd de 16
:.ni face liberaiitafi in cuprinsul aceluiagi testament2 prin care recunoagte ca pe al sf,u pe un copii,
-eeatele respective vor fi nule (art.806 C.civ.), in timp ce recunoagterea sa rdmAne vaiabil[. ln
:onsecinfd, ulterior reprezentantul mamei gi nici aceasta dup5. ce devine capabii[. nu pot cere
:nularea acelei recunoagteri.
I I. 7 . C onte star e a r ecun a a ;terii d e maternitate

Potrivit Nt.49 C.fam, recunoagterea care nu corespunde adevarului poate fi contestat5., pentnr a
:estabiii adevdrul, in care sens legea penrrite sd se facl dovada contrard.
-\cliunea in contestarea recunoaqterii de maternitate poate fi fbcutd de orice persoand. interesatS.
aart.49 C.fam.). Rezultd cf, aceastd acliune poate fi introdusa gi de mama care a fEcut recunoaqterea,
daca iqi dd seama ci s-a inqelat asupra celor cunoscute gi reugeqte sd facd dovada in acest sens.
Contestarea de care vorbegte art.49 C.fam., dac5. este frcut5. de cdtre mamd., este tocmai revocarea
narturisirii ficutd prin eroarea de fapt la care se refer5. arl.1206 C.civ.
Actiunea in contestarea recunoaqterii de maternitate poate introdusa gi de cf,tre procuror

(Nt.47).Decretul nr.32 din i954 si art.45 C.proc.civ.

fi

in cazul in

care acliunea in contestarea

recunoagterii de maternitate este admisd, se inldturd cu efect retroactiv iegS.tura de fiiiatie pe care o
stabilise acea recunoagtere.

78

DREPTUL FAMILIEI

ILB. Nulitatea recunoa;terii

a

$l

STAREA CIVILA

- Maria Flarbidi

ra-si2008

,^

.n cazul rn care recunoasterea de matemitatele facE-cu

nereipeCtui-a-ionaigiiioiJ" fona_rnu,licnna prevdzure de lege intervine. dupd

iai, ilLih;;;bsolurd sau cea relariva.

fi l-wjta-de nr-rlitate absoiutl in urmd.toarele situatii:
este ficuti de crtre altcineva riecir mami,
p.^;;;i;;';*"ilndatar.

Recunoagterea de maternitat. poui.

a) R'ecunoagterea
cii
procura specialL gi autenticd;
b) Recunoaqterea este frcuti cu nerespectarea conclitiilor
cle formi prevaz'te cle art.4g c iam
aciicd nu este facutd prin declaralie ia servicir,rl
de stare civild, act autentic sau ,.rr;;"lii.. '_
I
consecinti, fecunoagterea fhcutd prin inscris" sub
semrrf,turd privatd, f}rd. ca aceasta sd
fie._testa*eni.
..ste nuiS absoiut.
,_ .r,

. S-a pus problefira daca recunoagterea de rnaternirate fbcutd de o persoana al .a.=. f

consiin!5'mant a fost viciat poate fi sancfionatd
cu nulitate relativa. in u..urta privintd, s-au
exprine, ]
mai multe pdreri:
Recunoasterea este nu numai un miiloc de probd.-care,
in caz c6.nu corespLincie adevd.rului.
cr urL
,..r,,,-l
ccntestatd, ci qi un act juridic, .u..
regdtr-ria a; i,it;F;il;;;;;'r;
;;;;;-'
"r..nzd
Legea nu interzice anularea recunoagterii
peniru vicii de consimldm0nt;
I
R'ecunoaqterea este un act uniiaterai.de
voinfd qi este de principiu cd toate actele juridice
sr::;; ; i ; ;; m o, i r e : .
I i::,'.i'#
:,"s
In consecinld', ciolul sau violenta atrag nulitatea reiativd
'rvrLrlaY44ruullrrucrlLsIlr
a recunoa$terii oe
de maternita
malernltate'
11.9.

:ff

1'J*

"ilT;$,'J;

Recunoastereaforlatd

ilil il,

m;1g :5r;:1il;,

(tniustipii)

t
fi uneori forlatd, pe cale de acliune in justi{ie.
Ea opereazd in acele sifualii invocate de prev.art.4g,
o' ;1llrl'l
alin.l L'fam''
c.fam., daca
dac5. mama nu
nr a ;a:::J
lecunOagterevOluntarda' Actiunea in stabilirea filiatiei fati de mamr (-Acliunea
in reclamatie
Recunoasterea filiatiei fafa de mamd poate

de stat)

:ilr'lTii:[":fi

:.iitliitlff

LlHff *JJik'T,n:J**11i:r*:*:t,til;.,.t

r Ltr'rsl 4uLIulr'l ln r
illf, de
civila ai cdrei obiect este iimitat
stabiiir-ea maternitatii.
b. Situaliile in care are loc recunoagterea_forfati
?ctd''it art'50 c'fam', actiunea pentru stabilirea maternitalii
t
se poate introd,ce in urrnait-:-r:-:
::;:ri:
Ce stare

'

din orice imprejurare, dovada

iovada fiiialiei fala de mamd'
mamd. nu se poate face prin ...,,,.---l
cr
constatator ar naqterii;
' cdnd se contestd' realitatea celor cuprinse in certificatul constatator al nagterii.
^
In primul caz, prevE'zut de art-50 C.fam- se poate
irrt.odu." actiunea in stabilirea frliatiei :::= ::t
mair.d, conform art.24 Decretui nr.31/1954
si art.32_34, Legea nr.lr9li9b;;;;;;;;';
domeniu de reglementare' Ar urma ca in
aceste situatii s[ se poath. introduce actiunea
o. .i;a-.I
filiatiei fata de mamS', ?ntru cit legea p"r*t;
cazur1e de reconstifuire sau ii.::::,-::
;;;tru
uiterioard, procurarea certificatului de nagtere.
iT ce priveqte
cioilea
de art.50 c.fam., in care se poate introduce eu.,.-.-";1ot
^1
.PvcLE
-.f
stabilirea filia{iei
fa!b. de mamd,"urpr"ratut
'rlruuuL;c
sunt de fdcut unele precizari:
dispune ca starea civita se poare dovedi prin
orice ni;--.-cd'nd

rb*X;1,3llfinil::rT;iy#54,
o nu a existat registru de stare civild
' registrul de stare civiid s-a pierdut, ori este distrus, in totalitate sau in parte;
. intocmirea actului de stare civild a fost omisd:
' procurarea certificatuiui de stareocivild_ este cu necuri.fd.

I
t

DREPTUL FAMILIEI si STAREA cryllA

- Maria Harbddd ra$i2008
cel de-al doilea text uruta .*iGiffi?.
r*. o*ffiea actelor cie sterre civiid
':egistrele de stare civild au fost distruse sau pierclure ; actur de stare
civila a fost intocmit in
strdi'atate 9i nu poate fi procurat) qi cazun]e cand
se poate face intocrnirea ulterioari
a acteior cie ..
:iare civild (n-au existat registre de stare civiii. de;i
a fost fbcut[ deciaratia).
j.
Recunoaqterea nlr poate fi anulatd pentru -ri.ii
oe .."ri"ri*a";,
ili* unndtoareie motive:
::cunoaqterea confitmd legatura de filialie
dintre doud persoane:
rrv: rv'qLl'cr
legdhrra \'drtr
care ilIU
are o existenta
el
:
independent[ de orice rnanifestare de voint5;
aimiterea anul[rii recunoaqterii de maternitate pentru
vicii de consimtf,mant, recunoasterii ce ar
':orespunde adevdruiui' nu este in interesul copilui,i iar
areptui
rurrrrrrvr uurr\rctrl'' ulIIIl
---r'*' ill;i;;;;;il,'
;iilpot.;ua,
:.

:nncipiui ocrotini intereselor copiiului;

:ersoana care cere anularea se poate regdsi intr-una
din urmdtoarele situatii: recunoa$terea
ccrespunde adevSrului,
ceea ce inseamnl c[ reclamantul ar trebui
sE afirme,
:ssunoscut un copii" care este al sdu, dar c[ aceastd
recunoagtere, de;i

in fa![ instantei, cd a

conformi cu realitatea, nu a
ticut-o decdt din eroare, ori sub imperiui constringerii,
ori datoritd ri.uiui
ur u^ulurl.t
exercitat impotriva
litrPUL
s&,
ieci o noua recunoagtere fxcut[ prin act autentic:
In privinfa problemei in discutie facem urmdtoarea
subiiniere:
acliunii in anularea recunoagterii deoareqp, in cursul procesului,
ar urrna sI se facd o noua
recunoagtere;
recunoa;terii pentrr-r vicii de consimfEmant nu ar
trebui refuzatd pe motir.,ul cd autorui
recunoaqterii are la indemand actiunea in contestare,.deoarece,
pe de o parte, regimuijunciic
ai ceior doua ac{iuni este diferit, iar pe de ait[
parte,] legea
nu prevede neadmiterea acriunii in
a'---'-^-'anularearecunoa5terii.
Situa{ii speciale

?n care se

poate introduce actiunea in stabilirea matemitdtiitl

c.a pdrin_ri
nirinf i firoc+.i
aa alin.
r" y
. int trecrrti ca
^i:- r din
fi1e$ti, t^+
(art.26,
Legea

*,:j::li1

3;:lf":;f,,;l$ri::":i:Tii

irt"t, t"

care adopiatorii

.r, -I 1 9t 69;j.
pentru a veclea daca adopratul poate introduce
actiunea pentru

stabilirea fiiialiei fata de mamf,:

Pretinsa mamf, este altcineva decat adoptatoarea,
ceea ce permite ca adoptatui s[ introduci.
actiu'e
;n stabilirea filiatiei fala de fftam5', daca se indeplinesc
cerintele prevdzute de art.50 c.fa'r. in
consecintd' se poate introduce actiunea dacd
adopltui ,. grseqte in imposibiiitate absolutd de a-pi
':utea dovedi cu certificahrr de nagtere maternitatea sa
fireascd,;
Se contestE realitatea celor cuprinse in certificatul
de nagtere
Aceasta inseamnS', in prima sifuatie c[, nagterea
adoptatului a fost inregistrat5. sau c5. el a ibst
inregistrat ca n5'scut din parinfi necunosculi
ori nu se cunoagte locul inregistri.rii naqterii qi, in cea
de-a doua situalie' copilul are certificat de
naqtere, clar se contestd realitatea celor ce cuprinde.
intre argumenteie care sprijind solulia.favorabila
in sensui posibilitalii acestuia de a
promova acliunea pentru stabilirea fiiialiei
"o.pt""lui
fa![ de *u*d, este interesui celui adoptat.
Adopfia produce efecte de la data incuviin![rii ei,
pentru viitor. Aga fiind; adoptatul are interesul
a-qi stabili filiatia gi pentru trecut, cand ?n
favoarea iui ,-u, fi putut s5-se nasca unele drepturi
cuir ar
fi drepfurile succesorale.
poate repine, in acest sens, qi un interes general.

Astfel'

c5'sd'toria este opritd intre rudele.fireqti

apropiate, inc6.t este mentinut acest impediment
gi
in cazui adopfiei' fiind irterzisd. cdsS.toria dintre
aaoptat ;i rudele sale firegti.
DacS' pretinsa mamd este ?ns5'5i adoptatoarea,
actiunea in stabilirea filialiei fata de mamd poate
f,r
pornit[ in condiliiie art.50 c.{hm., deoarece,
h; ; p*.;;;;i
;.
?r"
interesul
de a-qi avea
stabilita filiatia si pentnt trecut, adicd pe perioada
de timp anterioari. adopfiei, cancl s-ar fi puhrt

\-

'"ffi""

t
DREPTUL FAMILIEI

$t

STAREA

CiVILi _ ivtaria Harbddi rqsi2008

I
naste anrimite dreptuli in favoarea lui gi, pe de aiti parte. iiaca
se stabilegte filiatia fireascd lard de
marnd' adoptia este sanctionatd' cu nuiitate. iaci pdrinteie nu poate
adopta propriul sdu
I
c alta sitr'-ratie este aceea ?n care, pe baza notaraiii juciecitoresti rhmasb. definitiv[
gi irevocabilaiL
de stabiiire a filiatiei, inregistratd. in registrui de stare civri6.
,-u .iib.rut certificatul de nagtere.
InLre pdrli. hotararea judecdtoreasci irevocabiid se bucurf, de
auroritate de lucru judecat, incArI
f;iiaiia stabiiit[ in acest fei nu mai poate fi supusd disculiei gi nu se mai poate
contesta realitateal
ceior ardtate de certificatul de naqtere, in sensul art.50 C.fam,, deoarece
uv!LroLo
aceast[
uvrl
conrestare
arf
}iseinna nesocorirea puterii cie lucru judecat a horlrarii respective;' --"-'vvv
L
Fala de terti, hotardriie judec[tore$ti produc, in mat-erie de stare.civiif,,
gfecte gi,fa!a de cei cle-al ..
lreiiea, cieoarece starea civiib este indivizabila;'adica aceeagi'fald de toati"
lumea. Terrii au insaf
posibiiitatea sd inl5'ture efecteie hotdrlrilor judecdtoreqti dacl reu$esc
sa faca,
clovadaL
contrard.
Daca sunt indeplinite condiliile stabilite de art.51 C.fam., ad.ica certificatul
cie nagtere confor'rl
cu iolosirea std'rii civile, se mai poate pune in disculie de cdtre ter1i,
cazui precedent, in
iriiatia fala de mamd'? '
In literatura juridica- s-a pus probiema daca art.51 c.fam. igi gdsegte aplicare
numai in cazui
caie filiatia fata de marnS' s-a stabilit prin certificahrl constataltor, eiiberat pe
baza ?nregisrrdrii
iecunoagterii de inaternitate in registrul de stare civih qi s-a rd5puns
afirmativ.
c) Exercitarea clreptului la actiu=ne in stabilirea filiatiei faln
de

copii-

inl"il;i.,

ce;;;;;;;L

ing I

mami

Aceastd actiune aparline numai copiiului (art.52, aiin.1 C.farn.). in ceeu

ce priveqte introducerea
acliunii. deosebim urmdtoarele situalii:
Copilul are capacitate de exercitiu. in aceastf, situafie, acliunea se poate introduce
numai c1e.
ccpil' Dat fiind caracterui personal al dreptuiui ia acliune, introducerea acesteia
nu se poate face de
citre creditorii copilului, potrivit atr.9l4 c.civ.. in cazul inacliunii lui;
r
Copilul are capacitate de exercitiu restrAns5. Acliunea se poaie intro,juce
d"e copil, f;ra a u,,."t
nevoie de incuviinlarea prealabild a ocrotitorului sau iegai, d.eoarece
incuviinlarea prealabila ;
:riveste inteleseie patrimoniale, gi nu personale iar o dispozirie legaia
nu preved. o dr;;;;r-"'ifi
]C3St

I
t

SENS,

Copilul este lipsit de capacitate de exercitiu, fiind minor sub i4 ani

ori sub interdictie. in
aceastd situafie, potrivit art-52, alin.2, C.fam. actiunea poate
ir pornita de reprezentunt",rf
copilului' Pentru introducerea actiunii, nu are nevoie de ?ncuviinlarea
autoritatii tutelare.

II
r
I

I I
t.!; ;t I

JFffi I ;tr t* ** *m T *; #lr:,ilffi T: H: i',?:;r I

i,:ll
indelungat5' sau disparifia copilului. Curatorui nurnit copiluiui
nu poate porni actiune
I.

#' LIlff f ' JTij

stabilirea fiiiaiiei fala de-mami.

Copiiul a decedat. in aceasti situafie mogtenitorul copiiului nu are drepful
de a pomi actiunea
in stabilirea filialiei fala de rnam6, dar o poate continua dacd fusese intiodusa
de cop
deced'at, inainte d* t..roinarea procesului (art.5 2.,
alin.2c.fam.).cu toare acesrea, mo$telitoc;it; I
pot continua actiunea ?n urmdtoarele irnprejurdri:
daca. insdqi copilul a renuntat,la..actiune (art.246
C.proc.civ.);
daci acliunea s-a perimat (art.248 C.proc.civ.).
-J I
?rocurorui nu poate introduce actiunea datoita caracteruiui personai
ai aceste ia (art.47,T)ecrehr' r
w3211954 9i art.45 C.Proc.civ-),iar un text expres care sa permita
reprezentarea prin n.";;#;;J
existS', cdci drepturile personale nepatrimoniale nu poi
fi exercitate pe cale de reprlreofi.- decat in
ce ea race numai in piivinla reprezenrant'r"i;;;;i

:ffi1il[Jil1ii:?^?:1,-;3T:ff;1|h'eea

Prin acliunea in stabilirea filiatiei fald de mamd r'actiune in reclamalie'd.e

stat), copiiul
mijloace de probf, legale, .a i ;;;;"ttnoas.a apan:nei:a ;a o anumitf,
familie, deci, stare^ .t;n:

;3

o":ll

DREPTUL FAMILIEI
#IjE-

$l

STAREA CIVILA

- Maria HarbidS ia5i2008

Jaracterul personal ai acestei ac{iuni care determini introdt}cerea,ei numai de copii, in tot timpul - "
-,-ietii sale, determini solulia pentru copilul mincr sau penuu acela aflat sub interdic!ie, de a porrri
::liunea prin inrermediul reprezentantului sdu legai
Moqtenitorii copilulr-ri nu pot formula direct o asernenea acliune. dar o pot continud dac5. a tost
:eschisi de copil.
.{rt.51 din C.fam., aduce unele "ingrddiri " acestei actiuni, in sensul cinu se poate reclama de
:iire copil o stare civiia contrard aceieia care rezuita din certiircatui de naqtere gi folosirea stdrii
:i.;iie conform aceshri certifi cat.
intrucit, prev. art.49 C.fam., dau posibiiitarea contestirii unei recunoa;teri a frlialiei fald de - -,
::amf, care nu corespunde adevinrlui,- se poate porni in fala instan{elor juciecf,toreqti o acliune in
:ontestalie de stat cu privire ia maternitate, in scopul de a dovedi, cu orice mijloc legal de probi, .
:nexistenla fiiiatiei rezultate din r:ecunoaqterea voluntarf, a mamei.
Disp. art.49 C.fam., prevdd ca acest proces poate fi intentatimpotriva copilului de cltre oricare
rersoana care are interes morai sau patrimonial, iar ingrddirile din art.51 C.fam., vor opera 9i in
:cest caz. practica judiciara in problema filialiei fali de mamd a ridicat qi aspectul privitor la
dacd intr-un asemenea caz mai opereazf, prezumfia iegala de filialie, inscrisd
=ubstitu{ia de copii ;i
contrarie.
-n art.5l C.fam. qi impotriva cd.reia nu se poate face dovada
Este de principiu ca folosirea stdrii civiie dtrcatre o persoand trebuie sd fie confonnd cu act-ul
:i de naqtere.,' Totugi este admisibila o acliund prin care se contestd identrtatea unei persoane,
.usfin&ndu-se cd, s-a sdvArgit o eroare sau o fraudd, prin substituirea copilului dupd ce acml de
na$rere a fost intocmit. Solulia este fireasc[, deoarece intr-o atare situafie, copilul deqi are o anumiii
posesie d,e stat aceasta nu este conformf, certihcatului s6u de rra$tere, ci corespunzdtoare
:ertificatului de naqtere al copiiuiui care a fost substituit.
Dup[ admiterea acliunii care are ca obiect fiiialia fali de mam[, hotdr6.rea judecS.roreasca
:d:masd definitiva qi irevocabilf,, va fi comunicatd serviciului de stare civild de la locui unde a fost
'
ririegistrat copiiui, dac6. a avut loc o asemenea inregistrare, in scopui de a se face menfiunea ciespre
:irodi{icarea intervenita, in registrul de stare civii5., pe marginea actului de naqtere al copihiiui '
:esoectiv. kt.Z3 din Decretul rn. 3111954, art.52.-53 qi art.57 din Legea nr-.119i1996, prevdd c5-,
:rotdrArile judecatoregti in legiturZi cu intocmirea, reconstituirea, anularea, rectificarea sau
,;ompletarea acteior de stare civila sunt opozabile erga omres, degi persoana interesati va putea sa
jr-rdecdtoreascd, nLr
.-ac6 proba contrard..Filialie fala de mami contrard celei prevf,zutd in hot[rdrea
poate fi recunoscutir dupd ce hotdrArea judecltoreascS. a rimas definitivl qi irevocabil[ fbrd ca, in
areaiabil sir se h stabilit inexactitatea filialiei stabilita prin acea hotdrAre.
pomitd
-ltr.SZ, aiin.3. C.fam. prevede c[: "Actiunea pentru stabilirea f,rlialiei fala de marndpoate fi
5i impotriva moqtenitorilor pretinsei mame", qi nu este supus[ nici unui terrnen de prescriplie
i.art.51, alin.4 C.lam.). itrt--o asemenea situalie, reclamantul prin mijloace legate de probd, va trebr-ri
sd dovedeascS. urmdtoarele doud elemente:
cd pdrAta care sste pretinsa mamd a ndscut un copil;
,

"

"
.

cd acel copil este reciamant.

82

DREPTUL

FAUIIIEII!.

STAREA CIULA

- Maria Harbsds

Capitolul III

FILIAIIA FATA DE TA]f

(il1. Prezumlia legatd de paternitate
In conformitate cu prevederile legale in materie, (art.52-61 c.fam.)
constatdm un regim special
probei filialiei fatd de tatd.
'{It-53 C.fattt-, alin.l stabilegte o prezumlie:iegald de paternitate in conformitate
ndscut in timpul cdsdtoriei are ca tata pe solul mamei',Stabilirea fiiiafiei f-a!d de tatf, prezintd mari dificuitafi fafd de situalia
filialiei fatd de mamd. i
consecint5. art.53 C.fam, prevede o prezumlie dupd care
se pornegte de la un fapt material cert qi
usor de probat care este naqterea, pentru a se ajunge la un fapt
necunoscut gi care nu poate fi stabilit
in rnod direct gi nemijlocit gi anume, conceptiunea.
- s-a instituit in acest mod'prezumlia legild de paternitate gi
in baza ei,t rpentru
a stabili filiatia fa
----'
rla fa*X ^.+^

^-,+:^i^-r

^x --

;;;it;il;"il;;i';;

t t

conceptiei copiiului.
Practica judiciard a stafuat cd. : ,.dacd tatdl nul.t fost trecut in
actul de nagtere, copilul beneficia
de prea-rmfia de paternitate, din moment ce a fost nlscut in
timpul cdsdtoriei, iar tatb.l nu a introd
acliune in tdgiduirea paternitdtii". .
Persoana care vrea sd stabileascd patemitatea este suficient
sd. dovedeasca faptui naqterii sau
concep,tiei in timpul cE sd.toriei.
Persoana ndscutd dupd desfacerea, declararea nulitdfii sau anularea
cdsitoriei are ca tatd pe fosr
so! al mamei "dacd a fost conceput in timpul c[sS.toriei gi
naqterea a avut loc inainte ca mama sa
intrat tntr-o noua c5.sdtorie?'.
Premrnlia de paternitate are in vedere raporrurile conjugale care existd
intre soti in famiii
monogamd. qi se bazeazd. pe irnprejr-rrarea c5. in cdsdtorie,
soti ,unt unu-it.
intime di
care pot rezulta copii.
Limitele de aplicare ale acestei prezumlii sunt indicate in art.53, alin.l
si 2 C.fam.. deci. a
copiiior nf,scufi in timpul cd.sdtoriei, cat gi celor care s-au ndscut
dupd desfacerea, nulitatea sa
anularea acesteia, cu condilia sd. f,r fost concepuli in timpul
cdsd.toriei, iar nagterea sd. se fi prod
inainte ca mama s[ fi inkat intr-o noua cisd.torie.
" Timpui cuprins intre a trei sute 9i o suta optzecea zi dinaintea nagterii
copilului este timpul legai
concepliunii. Ele se socotegte de la zi la zi',
Epoca concepliei este stabilit[ la un numd.r cie 120 zile, cuprinse
' r - --- - intre a lg0-a zi gi a 300-a
dinaintea nagterii copiluiui.

intl

;.;iii

Art'53, aiin'l si 2 C-fam' se refera la doua situalii distincte in care

copii'l beneficiazd
prezumlia

legaia de paternitate qi anume:

a' Copilul care se-nagte in timpul cisitoriei, ceea ce presupune
cd naqterea lui are loc i'tre da
incheierii clsdtoriei qi data incetarii ei, indiferent,de faptul ca parinlii
copiiului tr6.iesc impreunf, s
despdrlili in fapt. $i copilul conceput inainte de c[sitori", du.
nascut ?n timpul cds6.toriei, se
bucura de prezumtieb' Copilul care a fost conceput in timpul cisdtoriei, dar s-a n5scut dupd
desfacerea, decl
nulitdlii sa* anularea ei, este considerat conceput in timpul cdsltoriei.
c. Timpul legal al conceptiei
Perioada conceptiei este cea mentionatd in art.6l C.fam.
pi se calcu leazd de la zi la zi, deci pe zi
nu pe ore.

DREPTUL FAMILIEI

sr srAREi fi',,il.i - Maria Harbadi

rqsi2008

.irt.61'C.fam,prevede:..Timpulcup'in,inG,-.*;'.;;ffi6tzeceaziinainteana5ter.ii
--:ilului este ti'rpr-rl legai al conCepfiei. pt se socci-sie :: ia ztlazi.<c
'::zum!ia timpului legal al
este o o.-z'-,*,i. ieeaid absointa, motiv
pentru care nu
--nite nici o dovadi contrard"on".pii.i
ptni* a se arita ca o s.arciniar dura
,

se

mai pulin de o sutd optzeci cle

_-': sau mai mult de trei sute de zile- Diferenra
dinrre cr.rata minimd qi dr-iiata rnaximd
a gestatiei de
' ':td- douizeci de zile este perioada de conceprie sau iirnoui legal al
concepfiei.

..-;.

l''irformarl'61 c'fam'timpul legaial .on..pii.isesocoieste"de

Iazilazi ,.,adicipezilesi nupe
--:' La socotirea termenelor prevdzute de art.6i c.tbm. nll se ia in consideratie
ziua de nastere a
- -:iiului deoarece textul se referd la ti*rpui "oinainrea
nagterii copilului ,,

..::J:.1;ilJl1J:Jl1'ilk.qi

-:

gi, cum 1a socotirea

ziua ?n care se ?raplineqte acesta in.JJtot.,
rezultd ca timpui 1.1.1

in

literatura juridicd exist[ un consens r-tnanim

asupra caracterului absoiut al prezumfiei,
dar si
divergente
:*
asupra
acestui
-:erpretS"ri
caracrer.
- ,egafurd. cu acest sens s_au format doud pf,reri:

o primi

opinie susline cd timpui legal al concepliei este

o prezumfie absolutd gi deci, . faptului
cd' z5mislirea a amt loc intr-o anumitd purt" a
-;'i'ada
timpului i*t JJonJ-p1i., nu
.: ooate face' Astfel, in situa{ia in care induntrul termenului
de 300 ie zile de la desfacerea sau
-:ciararea nulitilii c[sdtoriei, femeia:11-: q"i,copii$ra ca ei s[ fie gemeni,
cei de-al doiiea copil
-'r
se consideri conceput in timpul casatoriei, chiar
daia o parre din pe=rioada'de c#;;;.;:-'impul
sinra
:
legal indicat de art.61' Totuqi, degiprezumlia este absolutd,
nu se poate lace aplicarea ei
l:atru cel de-al doilea copil, deoarece, confonn ciatejor qtiinlifice
se indica
^ou],u, fapful cert c[ aoesra a
':st conceput dupa desfacerea sau deciararea nuiit[lli .ar"ttti;i. 1;
prezumiia nu mai are
^:iicabilitate deoarece puterea ei do';ecitcare ?nceteazd cu prilejul napteiii
primuiui copil;
Intr-o alti

opinie' se susline privitor la caracte*i.1ur"1";^;i;;;"mtiei

timpuiui iegal al
:'xcep!iei' c5. este admisS' dovada faptului zdmisiirii
copiiului intr-o anurnitd perioacE. in anumite
:-le din timpul legai al concepliei. Formulata astiJ,
prezumlia de patemitate nu-gi mai ease;te
-;icarea, ai doiiea copil fiind conceput de un alt barbat decat fosrui sot.
:n situatia in care copilul a fost ndscut dupa oesia;#;;;iliei,
declararea nuiitdfii sau
-:uiarea ei. copilui are ca ratd pe fosrui so!, numai d".[;;;;"il;;;pfi;;

;;^;;#'il

rimpul
:Ssdtoriei qi naqterea a avut loc ?nainte ca
ffIaina sd fi intrat intr-o noud cdsdtorie.
'\'rt' 53 arin'2 c'fa1' se apiica implicit gi ?n cazul incet5rii cisdtoriei prin
rnoarte sau declararea
;:cecdtoreascL a morlii sotului.

situaliile in care c5srtoria se desface sau incete azFt

in condiliile legii, trebuie sd se stabileasc'
:acd conceplia copiluiui se situeazd sau nu ?n
timpul cd.sdtoriei. Astfel de cazuri sunt:
' desfacerea c5's5'toriei, cdnd momentul conceptiei trebuie sd fie situat anterior datei la care
hotdrArea de divor! a rdmas irevocabild (art.39
C.fam.

'

'
t

);
incetarea cds5'toriei prin decesui sofului, c6"nd
concepfia copilului trebuie sd fie anterioard
datei rnorlii sotului;
pronunfarea unei hotdrfiri judecatoregti declarative
a
sofului, cand conceptia copiiuiui
'trebuie sd fie anterioaridatei stabiiite prin hot5rare ca19rtii
fiind cea a deces*lui sofului;
art23 C'farn', conform cdruia copiii n5.scu{i dupd rdmanerea
irevocabild a hotdrarii care
pronunta desfiinlarea cSsdtoriei qi nu trebuie
sa aibd nici o consecinld asupra acestora
daci. au
fost concepuli anterior acestei date.
l

r' copilul n[scut in timpul crsrtoriei beneficiazr

de prezum]ia legali de paternitate.
)iezumtia de patemitate
instituie existenla unui raport de filialie intre copil gi
tatd., conform art.53
l'lam'' care aratd: " copiiul ndscut in timpul casatoriei
are ca tatd pe sofui mamei.,,Acelagi arlicol
:ai prevede cd: " copiiul nS.scut dupd desfacerea cdsdtoriei,
deciararea nulitdtii sau

anuiarea

84

I4aria l{arbidd

Dreptr_r1

familiei $i starea civild

:ii1.'"j:1:ffi^.rnffJH!i',:iJ"li#1T::"1"3,h:.j;.:""..lr.rtintimpu1casdtorieigina;ter.ea:if
Piitr urmare' prezumlia

ie paternitate se intemeiazd. pe existenta cds5.toriei excluz6.nci

relatiiie
e:itraconjugaie statusqrio-ul acestor relalii constituindu-l,resoectui
oLtigaliei de ficlelitate ui";.'il;:
copiii care benefl.ciazd
wraL() Lrs
de rJrtrzullr'r-rir
prezumtia ue
de paiernltate
paternitate srint cooiii nS.scuti
nascu"ti in tirnpui cdsd.toriei
cdsdtoriei - arAt
arAr
couiii concepufi 9i,nas.quli.?n acea perioada, cdt qi cei concepuli
inaintea cisrtoriei cial nirscuti in
l:-l-.cul acestela.

r
[
I

Din aceste doua ipoteze rezuitd unni.toareie consecinte:

' copilul ndscut va avea drept tata pe sorui manrei, indiferenr de
.menliunile clin actr-rl ,1.
tat?t
necunoscur sau un air bdrbat decdt
sotut mamer;
l.-:*iu..ste
:11?:?,jl^i::::t:a
are ca tath oe sotui mamei. indirerent
;;;;si ,erutil.

.-

;.

;l!'jl:H:'Jill#ffiiff:ffei

1l
b' situalia ttPiilt:.
tiqpul
crsrtoriei,
dar
niscufi
dup[
incetarea,
f3
desfacerea ori
''. r"
^r'Lvrcrr v't' u'rr'r.'
decllrarea nurititii 111",.9;ogi
acesteiia:
l
l;nt.-rrm legii (aft'6i c'fa:n.) copiiul conceput in timpul cdsdtoriei
este considerat acela .ur. .=r- f
.^iscui ia cei mult 300 da zile de la incetarea, desfacerea
sau d.eclararea nulirdlii cd.satoriej De l
^3I1rut.cd.?naceastdsitua!ieseimprrneqiregu1apotrivitcd.reiana9tereacopiiu1uit..uu;.,'jl';J;[
;r'-1o')-Ls mai inainte ca rrama sd fi incheiat o noud. cdsatorie.

i;i!;?il::i.i,H"*'f*J'"'*':,:,se

impune:*

aceasta erarcd-sdtorita+ldldataiagterii sau concepliei

copilului.
ialtriirca
?:in sistemul admis de c,fam. se inlesnegte stabilirea fiiialiei
iata de.tati.prin dovada sirnpjd.
de reaiizat, a

rrorl
datei.n"t^,_.r}8,gn4Yl"i.1$9ri:* inchei.erii .aratoii.i. ir,.t
.i-r-u
cd.sitoriei, ;;r;,;t
conceptiei copiiuiui, este consicieratd' de legiuitor ca
o r".rrnougo*-t^.na a paternitilii de cziri-ebarbatui care a incheiat cdsdtorja- Apiicarea prezumtiei
de paternitate ruturor copiiio, ;:;lTl
iif}.I*
uitericr,
urLvlrvr' in tennenui
de tege,
lege, pfln
prin prorxovarea
pro'rovarea unei
Pruvazur og
'r LErl.tr'rlur prevdzut
,'3,::i ::t_1,::::,lY: I
aciiuni
de tagS-d*ire apaternitafii (conform art.55 c:fam.).
- - -'. rra' c'.,''#i,+#!E*rjrqi,lk4thiil;,44i- +ffg-*-,
::'-' :'' " -'-"
'
l!.s. fdf ada potentiiAiii,,.'iii= '
'

,,

i','J:ffi,Ji"'i:::i.1ffffi1,|l.i,#:;,,sT;Hffifi.ffifi"u:#y;;;
In consecinfd se creeazd pentru copil, situaliade

lesare

iio,,,T^,^tiei

def

copil din af,ara cdsf,toriei.

,{ctiuneadetagaddapaternit5iiisepromoveaz5'impotrivacopilului,d.ac5.e1estemajor9iimpotrivaf
relrezentanfului acestuia (:ut?, in majoritatea cazunlor
este mama sa) cand ei
este minor.

Fundamentarea acestei actiuni

rifi,i#f{"?#ffiiti,iftii$'i.o?.i'$*h*:':ftJ::Tllli.ff*l
*ta1;.'pii"rulirli5{ivtr:ffi.-,q$---ibili

juriciicd
i"-;;;^x
^i
gi -..^-rl-,
practica' dt.p

rur

-'al

laLvl

uLLrl

cl

evidenliat ca atare in opiniile exprimate qi in hor[i-6.rile

i#ffiq,;t"r;H

rDinrrerqnp'nfolo*
;t"'*;totcteie
rriLr w urp\-uLLt\t mai
trl&l"4lffI

fost abordate de autorii de dreprul farniliei cte prac,,.J

5i
tuciciar[ in materie eviden{iem:
m.-1.1 Persoanele cqre promoveszd acliunea
l
de_art.53,.d1 c.fam., apdr6 interesele copiiior
nrJ
zLrc
v1
ei
'iamiliei;"iar'''tn',confsnai!atS!u',*urt's+si"urm,. din aceiagi
cod. ea nu,pou,l'i^tJ;;;;"i
acliunea in tdgaduir;[lq$Hfillt$:i.&@ffi##
apartine,confor-m art. 54. alin 2 . :?XL:11
Y''r''-i;i
;r Pr'L\-Lrlrr ir ci uupttL"t't tl
:
poate
poare fi continuatA
conrinuatao.,h-B*bttfrii,*'.#I':
de ni

,*:l$i:i.-*t:"*Jf::11:1_l:elu^u

l:[Hiil,:x'":t]:::mfi"#,;':#ffi
'
'H

a F{ '?rni
'i

"

(r'i'.

\..

!1r{Tit1ii4i:fiii"5e.f#ff.@gs.Eb.!..{1-,+;ffi+n*
.

i,,

ri;i6r I i r.iF{,rf;!r-,.r1a

..x

:.

r ,-. :.

p ;
Q v!

:n:Tff

*,*fr

']l;:;ftil't

t.

DREPTUL FAMILIEI

:11.3-2 Termenul de introducere a actitutiiin tdgad.a paternitd.tii qi data de 1a care incepe sd cr-rrgd"
Codul famiiiei, in prevederile art.55 regleirientaazd aceasta problemd., stabilind c6.
.. )ac5, actiunea nu a fost introdusd in timpLri r,rinoritatii copilului. acesta o poate porni inrr-un
-3:inen de 3 ani de la data majoratului siu".
in doctrina de speciaiitate, in iegiturb. cu aceastd noud regiementare s-a apreciat c[ art.55
..in.3, C.fam, are in vedere faptul cd., ,,in cazul copilului. tennenul de prescriptie a acliunii nu curge
..e la na;tere ( cAnd oricum nu ar putea prornova actiunea prin reprezentantui legal. ci de la data

r:

::a-iorafuiui."
-- :rnnrd vur-rr nrer-fisa
judiciar[ mai veche, referitoare 1a art. 55 C. fapr.( in redactarea anterioarl-]-'n
lJrsvt
::odific[riie aduse prin Legea nr.288/2007. consider6.m cI termenul de prescrip!ie pentru
t;omovarea acliunii in tlgaduirea paternitdtii curge normal din rnomentui in care tatdi a cunoscr-rt
:agterea copilului, iar nu de ia data ia care acesta a aflat de infideiitatea soliei.
:11.3.3 Probele in dovediret actiunii irt tdgdduirea paternitdtii
)isp. art.54. C.fam. aratd cd: " Paternitatea poate fi tagiduitd, dacd este cu neputinla ca sofui mamei'l ',
.a fie tatal copilului." Interpretdnd gi apiicdnd corect aceastS. dispozitie legal[. instanlele
':decdtoreqti investite cu solulionarea actiunii in tagadapatemitltii, nu au admis-o doarpe temeiul
-:cunoaqterii pdrAtei, in sensul cd paternitatea copi$iui nu apar{ine solului reclamant..
?enrru stabilirea adevSruiui, instanfa este datoaie sd aibd roi activ. s[ dispun[ din oficiu, '
:iministrarea gi a altor probe, eventuai o expertiza gtiinfificd, cu atdt mai rnult cind solii au locuit
:-nrcnni ci ,,r dus un trai normal in perioada legald de cOnCeptie, situatie in care simpla
.ecunoagtere a sofiei cd a amt relalii gi cu alt birbat nu este suficientd pentru a se admite actiunea.
-:stanlele judecitoregti au obligalia de a adrninistra probe suiiciente pentru a le forma convingerea
:i sofui mamei nu este tatdl copiluiui, dar gi pentru a inldtura " eventuaiele " convenlii aie sotilor lsupra acestei schimbdri.
Situafia c[ solii au tr5.it separat in fapt nu este relevantd pentru a trage concluzia ca solul marnei nu
=:te totil nnnilrrlsl gi. deci, nri se poate admite actiunea acesteia de tlgaduire a paternitaiii. in
,-cndifiiie in care s-a dovedit in fatA instantei judecitore;ti c[ solii au trd.it impreund. qi in acest
-:tervai de timp.
1.11.3.4 Notiunea de " neputin{d" ca sotul ntamei sd fie tatdl copiltrlui
.alelesul noliunii de "neputinta" inscris in prev. art.54, alin.i C.fam. pentru a se putea tagadui
:aterritatea copilului print'-o acfiune de acest fel, constituie aspectul esenlei ai problemei
:rezumliei legale de paternitate inscrisd in art.53 C.farn. gi care nu poate fi rlsturnatf, dec6,t in:onditiile art.54, aiin.1 C.fam.
Nu este posibil ca epoca concepliei copiiului s5, nu se plaseze in perioada cd.sdtoriei care s-a
:esfEcut ori nagterea lui s-a produs dupf, ce rnama a intrat intr-o alta cdsdtorie, pentru ca prezumtia
.eeald de paternitate, din art.53 C.fam. sf, actioneze in favoarea ceiui de al doilea so! al mamei.
"Prin noliunea de neputinld in sensui art.54 din C"fam., urmeaz[ a se infelege nu numai
:inposibiiitatea hzic[ ori biologica de a procrea, ci gi irnposibilitatea rlorala, derivatd, de exemplu,
,jil reiele raporh.rri statornicite intre so!i, in cursui unui proces de divor!, datoritd unor denun{uri la
auroritdfi sau aite situalii similare. "Se poate constata c5, "neputinla" ca sofui mamei sd fie tat[l
iopiiului rezultd din cauze diverse care pot fi imparlite in trei categorii qi anume:
a) cauze datorate despdrtirii sofilor gi viefii lor separate, cAnd:

!50

_lI
, .=solui
?lEiruJirtriM
este militar in tennen qi efectueazi stagiu: nlii:ai. -ii-cum qi in alte
--t

care presupun,

in mod obiectiv.

concepqi ei coPiltriui

absenla soruiui ce

ia comiciliui

sitr-ra1i

cor,rjugal

in perioaon

-l
* l

b) cauze daiorate imposibititilii fizice cle coabitare gi procreere, ce poate fi consecinta

irnposibilitatea*unor boii sau accidente a sof.ului gi care prin expenizd. rnecicaii poate determina
I
soliiui de a f,r tatdl coPilului;
c)imposibilitaiea moralr a sotiior de a coabita in urma conflictelor existel** ,ittlt. I
in cursui cdruia raporturiie dintre * |
acestia, cum ar h in situalia existenlei intre ei a proces Ce ciivor!
sciisuntv6tf,ryategIav,denatur5's[facacuneputin!5'viaiaintimZi'
i*pr.:"rarea cd"unui din parinli a avut relalii extra-coniugale in perioada concepli.t ."0_tll1:1 ":
etectua o+ I|
::ie d,eterminanti pentru a se admite acliunea in tagaduirea paternitalii, pind ce nu se va
piobi stiintificd, cars sd clarifice patemitatea copilului.
ir lraciica juciiciara in domeniul dreptului familiei, s-au subiiniat atat cauzele obiective
i: n:I|
f,r : " imposibiiitatea' I
r: .rr-? se derermini starea cie neputinld, cat.gi cauzele subiective, cum ar iar
neputin{a nu esle
intre so!i...,
I
-:-:::,.i- derivatd, de exernplu din reieie raporturi statornicite
de a procre3 sau. l
r:r3sar sa rezuite numai din cauze obiective, cum ar fi imposibiiitatea soluiui
din alte cau'ze
::s3;jia ciin tar[ a unuia dintre soli in perioada concepfiei. Ea poate si rezuite Ei
traiului comun? cu
:::,ec-.ive care au acelaqi caracter determinant, ducAnd 1a intreruperea
soli'
e-.lciuderea. in acelaEi tirip, a continudrii relaliilor htime intre
N.1. Stabllirea paternitdtii copilului din afara cd'sdtoriei
judecitoreascf,- Dispozifiiie legale
Fiiiatia fala ce tata se stabileqte prin recunoagtere sau hotirare
de tat[ 1a serviciuf
in materie aratf, cd recunoagterea se realtzeaz|.prin intermediul declaraliei fbcutd
aceastl datd'
cie stare civil[ sau odati cu inregistrarea naqterii, ori dupi
are dreptpl la introducerea unei acfiunr?n vederea stabilirii paternitdlii clin afara c'isf,toriei, copilui
generala datorati varstei
cu acdst scop, la insianla judeci.,roreasci. Av6.nd in veciere incapacitatea sa
copilului (art'S5-6C
deci, lipsei discernaminmlui necesar, rrrama sa poate pomi acliune in numele

9i.
C. fam.).

stabilit pentru copilui din afara cisdroriei o situalie iegala. favorabiii acestuia, in
civ. qi in aite acte*
comparalie cu situalia discriminatorie creatd iui prin prevederiie inscrise in c.
normative astdzi abro gate'
iar ir
Art.53 C. fam. insiiruie prezumlia legaid de paternitate a copilului nS.scut din cdsitorie,
ajr.55-60 C.fam. se stabiiegte statutui legal acrual al copiiuiui din afara casf,toriei.
qi
Astfei, ad.56 C.fam. prevecie doud cazuri de stabiiire a fiiialiei fala de tatdi din afara cdsdtoriei

in u."ri

moc1, s-a

anume:
recunoagterea voluntarl a paten'ritdfii:
de c5"tre copil, ir
recunoagterea forfati, prin hotardre judecdtoreascd, ca ufinare a promovlrii
condiliiie art.56 C.fam. a unei. acliuni de cercetare a patemitalii'
intrucit in literatura juriciicd gi practica judiciard in domeniul familiei s-au evidenliat mai multe
aspecte distincte pentiu fiecare din aceste cazuri, se impune prezentarea 1o1 selal{A
tatE declard
III.4- Recurzoasterea voltuttard. care este realizari prin acrul cu ajutorul"Cdruia"un
un copil anurne este al
yr- -_^r^ _:+_.-+i:
Tn acesr sens nrev. art.sl C.fam. fac distinclie intre urrndtoarele situa!ii:
LA. copilul conceput qi nS.scut in afara cisdtoriei poate fi recunoscut de citre tatS'l

o
o

c;

sdu.

siu

prin declarafii flcute de el la serviciul de stare civiii;

B. copilul recunoscut odatl cu inregistrarea na;terii;

inscris autentic;

jr.

DREPTUL FAMILiEI $l STAREA CIVILA - Maria Flarbidi raei2008

D- recunoagterea paternit[{ii prin testament. care nu se poate revoca (confonn arl.57,
3 C.fam.).

-:-p-ieVedeiil.en:5f=lin. [ul-tfme- ptrte srt arata ca: .,dupi moarlea copilului,

:::unoscut numai dac5. a ldsat descendenli firegti".
R-ezultd cd recnnoaqterea paternitalii este un act

::';ocabil.
R-ecunoaqterea voluntari de cd.tre tatd
- -:acterizat prin urmd.toarele trd sS.turi :

-->

uiilateral
tatf,lui, in

unui

O*

f.:t:lol,

lnilalerai,

acesta

-poate

fi -

facult_ativ, deciarativ qi

copii din afara cd.s[toriei esle un act juridic

{e_-voin1[,-neo-a1qCe pentiu a proOuCe .i-t.-j"ridicE este sutr,cilnt"a deciaratia

formele expres indicate de art. 5'1 , abn.2 C.fam.;

incheierii actelor juridice. ci doar discernimAntul necesar, astfel c5. minorr-rl ori
- persoana pusi sub interdiclie in momenteie saie de luciditate. pot face o i?c,g!_93!-!glg ___
nu ii$tntb-esaifincriviiTt,area lirEala-bila 9i Ge;ia ;--._
autoritdlii futelare.
-voluntaf-a-ddFatornitat:iflEceste-caZuri
.--:este abateri de la reguiile generale care domind actele juridice este doar in interesui copilului gi in
necesarS.,

!\
'::oui de a-i crea acestuia un statut legal:
::iui recunoagterii voluntare de cdtre tatd a unui copil este declarativ

de filialie, astfel ca el va
::cduce efecte retroactive, ca gi cum acel tatd a frcut recunoagterea la nagterea copilului;
::rri de recunoagtere este irevocabil astfei ci in tirnpul vielii tat5"lui, acesta nu poate re'rracta
::cunoagterea fEcut5..
:rrmele in care se face recunoaqterea fiiiatiei fala de tatd a copilulr.ri n6scut in afara cdsdtoriei sunt
::5.tate in art. 57 aiin. 2 C.fam. gi sunt urmdtoarele:
. declaralia,tatiiui f[cutl la sewiciul de stare civild, odat5, cu inregistrarea copilului;
r prin act autentic;
. prin testament.
:1i.4.2. Declaralta Ia serviciul de starea civild prin care se stabileqte in mod voluntar hlialia fala
:: tat5. se face de regul5. odatd cu inregistrarea nagterii copilului, iar in alte situalii ulterior acestei
::eeistr5"ri.
-:oteza recunoagterii copilului odatd cu inregistrarea naqterii sale face ca numele tatalui si apard in
':.:tul de naqtere al copiluiui.
lecunoaqterea sa uiterioari. eliber'[rii certificatului de naqtere poate avea loc la orice serviciu de
=:are civil5, iar pe marginea actului respectiv, se face rnenliune in legatura cu rgcunoagterea
'. oiuntari a filialiei fa![ de tat6.
111.4.3. Recunoagterea prin tnscris autentic se poate face in fala notarului, precum gi la primdrie,
:entru localit[1ile in care nu existd notariat sau in fata altor func]ionari publici corrpetenfi.
-r oractica judecdtoreascl s-a precizat c5.: ,*4.u caracter &utentic nu numai inscrisurile fhcute in fati
rotarului, ci qi toate inscrisurile intocmite de funclionari pubiici, in cadrul competenlei 1or,. inclusiv
:eie incheiate in fala instanlelor judecdtoreqti. Astfei. recunoaqterea de paternitate, producdn<i efecte
_'.;ridice prin ea insf,gi, poate fr fdcutl in cadrul oricdrui litigiu, dacd s-a respectat forma solemni
:erut5. de lege.
Ceea ce se cere pentru o recunoagtere autenticd este deci, forma solemnS. cerutd de lege, indiferent
ie organul in fala c5,ruia a fost fbcutd. Acest organ poate fi:

r
n
o

notarui;
consiliul local al primdriilor (acolo unde nu existd norariate);
instanla judecdtoreascd cu ocazia solufiondrii unui iitigiu qi anume:

DREPTUL FAMILIEI

STAREA CIVII A

Maria Harbddi

rasi2oo$

Itutaf copilului care declara in calitate de martor intr-un proces de tdgadi a paternitllii

intentat
de sorui mamei gi aceastd declaralie :,are caraierul unui act autentic", in sensul art.57 a1in.2
di* C.fam., deoarece indeplinegteeendidiiiecesrte de art-117i Cod civil;o atare {eciaraf ie-de
martori frind dat[ sub garanlia jurf,mantului,_itsfaga unei instanfe judecdtoregti
in cazul solulionirii unei acliuni in stabilirea paterriitSlii in care tatdi - pArlt recunoaqte copilul la
interogatoril. Intr-o asemenea situafie, instan[eie judecbtoregti au decis in interestti copilului, in
sensui cf, o asemenea recunoagtere poate fi prezentati serviciuiui de stare civili pentru a produce
efecte legale pentru recunoaqterea volunlard.
Mai *.rlt, s-a clecis ca o cleclaraiie tEcuti-de tat6-.in talzr-instanlei-judecf,toreqti-cu-prilejul
sol'{ion[rii procesului cle stabilire a patenritd.tii-esrcraorsrderata plTduEdtoare-de e'fEercluridice Ca
aceasta,
;i orice-altirecunoagtere voluntardprin,inscris autentic, chiar dacf, ea,,nll a fost semnatide
ci se atli numai consemnatd i1procesul verbai de qedinld contrasemnat de preqedinte qi grefier"facutd de
Instanla suprem[ a statuat in sensul serioaselor efecte juridice ce ie produce recunoaSterea
tl
de
iai.d la interogatoriu in procesul de stabiiire a paternitalii qi care este suficientd in scopr'rl
o"va
produce o.rr[ efecte, ffird administrar-ea-altorprobe-gi-pe care--instanfa-ludeeitoreased-doar

constata

111.4.4. Recunousterea prin testantentin acest caz, dac1.testatorul revoc5. toate celelalte dispozilii testamentare, dispozilia prin care ei fac
dacti
o recunoagtere voluntard a unui copil n6.scut in afara cisf,toriei rf,mAne valabi ld, indif-erent
dac
este inscrisd intr-un act autentic avlnd alt obigt decAt testamentul qi constituie act vaiabil
acesta este autentificat de cdtre notar-

t
Forma recunoaqterii voluntare a paternit[1ii copiiuhii nf,scut in afara c[sltodei are in vedere
tipurile cle testamente care produc efecte juridice, in conformitate cu prevederile legale, indiferent
., I
1
t.
indepl.init
sunt
citd
vreme
(mistic)
secret
testament
sau
autentic
oiograf,
dacd acesta este testament
cerintele legale pentru valabilitatea acestor acte juridice de ultirnl voinld a testatoruluiTatiii poate recunoagte voiuntai'paternitatea, in una din formeie prevf,z-ute in disp'ar1'57
alin.2 C.fam., fre un copil minor, fie un copii major, datoritl faptului cd dispoziliile legale ntt irnpu
nici o condigie de vdrstf, pentru a face valabill o aselnenea recunoaqtere.
in practica judiciaia, s-a relinut c[, in sifualia copilului nlscr-rt in timpul cirsZrtoliei care are
tatd, potrivit prez-umliei legale reglernentate de art-53 C.fam., pe soful rtafftei, o aseme
lege
recunoaqtere nu poate s[ existe, statutul copiiului nZrscut in tirnpul cf,sltoriei fiind stabilit de
prezumfia de patemitate, care opereaz[ intr-o atare situalie, putind fi inldturat6 numat prt
intermediul unei acliuni de tlgf,duire a paternitaiii.
III.4. 5. Contestarea recunausterii de paternitateRecunoaqterea paternitalii care nu corespunde adevd.rului poate fi contestat[ de citre ori
persoanl interesatd potrivit disp. art-58 din C.fam.
Conform acestor dispozilii, dac[ acliunea in contestare se face de cdtre marna copilului sau
inslqi copiiul ,".,rrror"ut sau de c[tre clescendenlii lui, dovada paternitalii o are attto
recunoa5terii sau moqtenitorii sdi. in acest caz, sarcina probei confom dreptului comun es
rdsturnatf,.

Mai multe aspecte relin atenlia in problema contestdrii recunoaqterii paternit[lii 9i anume:
A) Persoanele care pot promova o aselnenea acliune
E
Art.5B. din C.fam. rnenlioneorait',. alin.1 ci: ,,recunoagterea care nLi corespunde adevirrului poate!
contestatd de orice persoanf, interesat5'-'"

in mocl firesc ,. i*prrrr. diferenlierea

contestdrii recunoagterii de revocarea ei, prima

n'l

aclmisibill, dupf, cum am relinut din cele prezentatepoate fi revocati, in princip iuI lara
,,Rebunoaqterea colstituind o manifestare unilaterald de voinld nu
nici o justificare, contestarea recllnoaqterii implic[ o procedurf, jurisdic{ional[, in cadrul c arf
89

DW

FAMILIEI

$l STAREA CiViLA - Maria Harbldi iEizooa

-iebuie sa se stabileascd, pe bazd de probe iegai acininistrate, Ou.a iuio*-il.*n*rt."i il sau

nu
:it[i celui recunoscut de el, dacd. deci recunoasterea esie confbrm adev."rului,,.
-B) Termenul de contestare a recunoagterii
inir-ucdt C'fam. nu contin nici o prevedere expresd in aceastS. probiemd, iar scopui promovdrii
r,rnei
:ctiuni in contestarea recunoagterii unui copil de cdtre tata il constituie determinarea sitgatiei reale a
.liiarier copilului, contestarea se poate realiza in orice termen.
c) Probele in actiunea privind contestarea recunoaqterii
^:stantele judecdtore$ti poi administra once probd iegaid., necesard in dovedirea acriunii. incl*si'
rrnirr 2q1r7rr3 daii'i s6nsepliei copilului, penuu a verifica timpui legal, inscris in prevederile art.6l
rl.iam.

,,,

lci,^ de
Ll\r' nrinr-i-i,r
pr',urpru cd stabilirea patemitalii din afara cdsEtoriei nu se bazeazd, pe o prezilmtie iega15",
::.ristenta in situalia f,rliatiei din

-iLU

casdtorie.

?:aclicainstan!eisupremeaprev5'zutcdsuntneceSareprobetemeinicepentrustabi1ireafiliatieidin
:-iara cS"sdtoriei. In consecintS,, dac6 intre pretinsul tatd gi marra copilului au existat relatii
rnterioare, ele nu sunt hotirAtoare pentru a determina paternitarea, fiind necesare qi alte probe in
iCESt

SCNS.

iU,5. Recunoa$terea for.tata sau pe cale judecdtoreasca

{acfiunea in cercetarea paternita.ti] !\

filiatiei fald de tatd

Aceastd form6. a recunoaqterii copiiuir,ri din afara cd.sS,toriei de cdtre tatd se reaiizeazd prin
nter-mediul unui hotlrAri juciecEtoregti, ca utmare a solulion5rii actiunii in stahilirea naternitatii
:romovate de cb.tre cooiiIn confonrritate cu disp. art. 59-60 C.fam., exercitarea acestei acliuni o face copilui ndscut in
:iara cdsdtoriei gi se pornegte in numeie sdu de cdtre mama acestuia gi dacd ea este minora. prin
::lrezentantul ei 1egai.
:kdnd ?n ved,ere caracterui pur personal ai acfiunii in stabiiirea paternitdfii, dreptul la
::olnovarea ei nu trece asupra moqtenitorilor copiluiui, care, ins5. o pot continua dac5. este pornitf,
:e iitular, (conform art.59. aiin.2 din C.lam).
- Codul familiei, in dispoziliile art.59, alin.3, prevede posibilitatea ca actiunea in stabilirea
:atemitifii s[ fie pomitd chiar gi impotriva mogtenitorilor pretinsului tatd.
-r'ctiunea poate fi promovatd ?n termen de un an de la nagterea copilului, .caicuiat de la data
:lmAnerii definitive gi irevocabilS a hotarArii prin care, unnare a unei acliuni in tagad[ de
--:'aternitate. copilul a pierdut calitatea de copil din cdsdtorie, ori de la momentul incetarii
:onviefuirii mamei cu pretinsui tat[ sau de la data incetS.rii intrelinerii prestate d.e pretinsul tatd al
:cpjlului, confom art.60 din C.fam
In vederea soluliondrii acliunii in stabilirea paternitS,]ii, instanfa judecd,toreascd" incuviinleazi gi
:.,jministreazd orice mijioc de probi prevdzut de lege.
Teoria 9i practica dreptului famiiiei au evidenliat aspecte variate ale problemei acliunii in stabilirea
:aternitdfii din afara cdsdtoriei, subliniindu-se intre altele cd aceastd actiune aparline copilului
:rimor sau maJor care o exercit[ in urmdtoarele condifii:
o copilul major introduce singur actiunea dejoarece are capacitatea de exerciliu deplin, conform
art.B din Decretul nr.31/1954.
' copilul tninor, cu capacitate de exerciliu restrAnsd, promoveaz5, singur aceastd actiune, fdri
incuviinlarea niminui. frind vorba de o actiune personalE;
o copilul minor aflat sub i4 ani care, din punct de ved,ere legal, este lovit d.e incapacitate
generaid (art.l1 din Decretul nr.31 din 1954), exercitd dreptul la acliune in cercetarea
n2rernjriti; nrirl ry13pa sa, chiar daca aceasta este minor5.. iar in iiosa acesteia de cltre
reprezentantul sau legal, tEr[ incuviint area autoritilii tutelare (art.59, aiin.1 C.fam.);
./-'a

i90i
L

--=l

gl srAREAcrvrri

@Ei

3o;,.nir
incare:iruiaru1acesfuidrepttuu.uu11aceastdac!iune,daropo

,roo,

a' exciuzdnd
vr\wrLrz'titu sttuafia
-")
renllntat'la
, ne a"::"::!at
situatia
procurorur.
Drocuron:l in h.-^
la ea:
1F
baza ^--L
art.4i ;;:;::i::
acliunii in stabilireu put.*itlii,'il ji.;.?lT porni anumite acfiuni
.,.
civite, dar
lrl
sttualia'
-*^
pronoveze si nici
'
nu
are dreptul sd
,a int.*;, - "
.to:.i,
Pe:rtru a admite i
;"';' T'TJ'-.X'ff
e i p ers o n
ai
n asre re
'.""1'" Piuuate urmdtoareie imprejurari:
.:.; I ili1,
"
" iegafur'e
intirne dintre mama conirrrr,,i _ _
",
cd prerinsur

'

"'

;;i

ll?iil:;'ff H:'i*l''

din;;;;;;ilr,T.?H;lfiT:nsul

rata
Din punct d.e vedere

:;ff l::':: jff

tata;

t;;;*," roro,.,i ilr+::d::T;??H"Tuxi;"j:m.;

.#'il:'...,*il*l*:"rl;.,ffi

".H:*:'*iliti*::lLlJ!."*iT1";d;;;i ]

se evidenriazd dour
;11;;,iffi':Ti,.:.:::]?:.
--!**Lr{ cu ocazia recoltirii. grupeloruunguin.,
tatalui pardt. astfei:

|llli:'-i.tffiT:i:^'l::

u:'-.l,i

uilt';Iff

=*:^1=q:

H:x.'

a copiiuiui,

sdnge cu copiiur,
dar aceasr=

t,ru.ffiT;f,H:ilii x;T:?iiffi , :*;;il r|

i*un".i,l.iEl;#",

a e i ur r i u a,u
coroborate, sd stai
:
tuu', dimpotrivt,
rt
copirur poate
i"ffi.lut.*it^tea
aceiui
- o aitd gn:pa de sange decat ;
^,r.r'lt^T:t
cerr pe
o,r,
av

pdrar.

fr.;t#"i'i

.nt9!;

i"pi;Ji*:I'Jil::iii*ttj_

Pentru a pu
promova actiunea in
-,
qe n
fi n;-^,-+.
stah;l;.on n^+^_:,,,..
se
ndscut; rfaptul.tau
este ne,
il#AT;,,"r!|l:aparernitdfii,
5i coplurui .oJ,.put, nu
prezin;;,#i:jiyJJr;eeaza diepturi

";;.;;;

trrr.6.conyuii-depatir;;;;;r'il't;:X;;tr::::;t:;?,il;;;;
"'"i?'?rffiJ"',:1fi:,','.t'*iJ
Dispozitiire art'53, alin-2
oin c.em.,,o."uro
casirroriei
sau

:i:{i-,|:

declar".*

u*o't

",iiriitt ;;,

'asatori-i-ii

por atribui doua

poiibiitrap
r duni ?nnpfo-^^ -- incetarea cdsdtoriei

+
oJ*ror,ror*a ca un cooir
pil ndscut
nic.rri dupd
.r._*: desfacerea
r
,

anuiarea ei sd ail
sa a

u*ilo"

"st"'a

inainte

.u *u*u

sd

fi

inrrat inrr-n ,1nrr-{

ffiJ;;,

;;;'#::::,,::,:*

r;il;;

,;,;;:;;
ffi:.;:
sofur

;i$i
ilx'.:ffi3;{
*I
Tni:' r.;;*riiltffiJ::"T:TH#ff'
gi*p ot,ila,

0"
m am"i iin primaL..,x,.",
-. -,," ?1',1'::l
ril'
paternrrate
cisoczisiiie
:isoozjriite art 53,.ii,:
care. in m.,.1
^arr +*^L.
^,-*.r^,1,?o*l:qd.e
oi"t;J:T#it:::.f,i$*:U::;l_lfJi::*T:J:
ue relinut esl
c,
:

;qH'::;'il,tulfflr.JJ1:::ffi1''o',;;;;'"
paternitateu

'
.

ffitgtate

:rTi:." ;il;.,, ii, oou,. q

o.ulo-o u.siun. i,,-talaoa paternitalii

care sd ne

ou pou* i;iJi,r*,a
copilur ndscut in timpur
;;;;J"H,':?1*Ti::$1lt1l',,t" urmdroarere

av

a c a tatd un art
b drb ar 4."a1
ory

ft-i1".tililitafii
copilul in af

pentru

situafii:

i*
;'#";T3,i?,1'ffi i.rr#:A:I;,,il
"* ;
l'.i'i*t-;ril;';fr
J"J
iX
de tatd il#;
:

"

in conformjtate cu arr.j_*

,*#.ilt^d*,n:.lJ!;:.iH1.t1Hilt:"f :ff *.iH::il,T.';,r;,^:,l1HT::rJ

91

DREPTUL FAMILiqi

$l

STAREA CIVILA

- Maria Harbidi

ra5i2008

" in situatia in care, dup[ o recunoa$tere

-.,'oiuntard a unui copii ldscrit in afara

cdsitoriei,
triterior copilul iqi stabile;te patemiiatea ::aii iata cle un alt bdrbat; pe cale judecdroreasci,

irotdrArea de stabiiire fo(ata a acestei oateinitdti are gi roiul de contestare a primei

recunoa;tei de paternitate gi va fi r'aiabiid uitima, filia[ia fatd de tata stabilitd pe cale
lr"rdecdtoreasci.

I'acd insa, patemitate copih-riui din afara cdsdtoriei se determind mai

intAi nrin hntir4re

';decdtoreascS., duod care un alt barbat recunoaste voluntar pe acei copi1, nu ne afldrn intr-un caz de
::nfict de paternitate, cttf, vrerle recunoasterea voluntard nu prod.uce nici Lrn efect juridic.
---itirArea judecd'toreascd de stabilire for-fata a paternitdlii este opozabild tuturor, pAnd la proba
::ntrarie fEcuta tot pe cale judecdtoreascd.

'

:!L7. Nulitatea sau anulerea recunaa;terii de paternitate

:- Nulitutes recunoflsterii de naternitate
r'^rtnnqcrpreq Ae patemitate care nu este fbcutd cu
respectarea prevederilor art.57 C.fam., esre
-rctionata cu nulitatea absoiut[. in aceastd situatie ne afld.m cAnd iecunoa$terea nu este fEcut5. prin
-:a ciin formeie ?n care se poate efecfua, cAnd recunoaqterea este privitoare la un copii din cdsatorie.
,=o s-a recunoscllt un copil morl, dar care nu a 15.sat descendenfi firegti, c6.nd recunoaqterea nu a
-:.t ilcutl de c5.tre tat5., personai sau prin mandatar speciai cu procuri autenticd..
'a
:. ,Tnulareo recunodsterii de oaternitate
-: privinla problemei dacd recunoaqterea de paternitate poate fi anulata pentru vicii de
-::lsimlEmAnt existd controverse in literatur5. juridic5", ?ntr-o opinie sustinAndu-se cd, recunoasreiea
-: :aternitate nu poate fr anulatd pentru viciu de consim!f,mAnt, ea putAnd fi nulrai contestard caci
-'.^ iorespunde adevdruiui. in altd opinie, recunoaqterea de paternitate poate fi anulatd pentru dci sriu
'.:ientd, iar in ceea ce privegte eroarea se face urmdtoarea distinclie: d"acd. eroarea se procuce
:'j:ra identitdlii persoanei recunoscute, actiunea in nulitate relativd va fi primita; d.acd eroarea
::---' e5te inslqi filiafia, actiunea in nuiitate relativE se confundi cu actiunea in contesrarea
-=::noa$terii flcute. Pentru motiveie arS.tate in privinta actiLrnii in anularea recunoa$terii
de
:-:-ei-nitate. pentru vicii de consimldmint, cledem cd. trebuie fdcutS. aceeaqi deosebire gi in problema
.:::noagterii de patemitate, qi anume:
A) cind recunoaqterea corespunde adeviruiui, nu existd" interes pentru introducerea
--: '-rnii in anulare, deoarece aruma ca in cursul proceselor sd se facd" o nou5 recunoagtere;
B) cind recunoaqterea nu corespunde adevlrului, nu ar trebui refuzatd actiunea in
':-:'are, deoaLece, pe de o pafie, regimui juridic al actiunii
in contestare qi cel al ac{iunii in anulare
*--:
iiiferite
gi,
pe
de alta parte, legea nu interzice actiunea in anuiarea recunoagterii de fiiiatie.
De aceea, in cursui procesului pomit prin acliunea in anulare se va pune in disculie 5i
::-:iema conformit[lii recunoagterii cu reaiitatea. Dar aceasta inseamnd admiterea actiunii i1
-::,are, decr posibilitatea introducerii ei.
-:-.'?r.sit, posibilitatea acliunii in anulare decurge din natura juridica a recunoagterii, care nu este
--:::ai o m5.rturisire, ci qi un act juridic, supus dreptului comun? in mSsura in care nu se prevede in
:.: altfel. Dovada viciilor de consimi[mAnt se face potrivit dreptuiui comun.
- -:i cum am ardtat, pentru efectLiarea recunoagterii de paternitate nu se cere capacitatea de
=--:::itiu necesard slvdrqirii actelor juridice, ci numai discerndmAntul necesar pentru a face o
:-,::urisire. Astfel, este posibild actiunea in anularea recunoagterii de paternitate in cazul in care
:--::'ri acesteia nu a ar,.ut o voint5 conqtientd. cAnd a frcut-o.
:- Efectele nulitdtii Ei anuldrii recunoagterii de paternitate
--nbele feluri de nulit[li produc aceleagi efecte, care au loc nu numai pentru viitor. ci si pentru
::-'jt fex tunc) pAna la data cdnd recunoagterea s-a prod.us.

DREPTUL FAMILIEI

$l

STAREA CIULA

- Maria Harbidi

ra5i2008

Capitolul IV
STATUTUL LEGAL AL COPILUTUI
IV.l Statutul legal aI copilului din cdsdtorie
Cadrul legal al probiemei statutului legal al copilului

il

constituie Sectiunea a IiI-a

III (Filialia), intitulatd sugestiv, ,,Situatia legalh a copiiului", art.62-65.

Ca:-

Prevederil e art.62 C.fam. dispun: ,,Copilul din cdsS.torie ia numele de familie comun al o1i.niiior'_
Alin.2 al art.62 C.fam. reglernenteazS. situalia in care p5.rinfii copilului nu au nume :e iar:.:..:
comun si nu se pot invoi sd dea copilului numele unuia din ei sau numeie lor reunire'.riei
au.toritatea tutelar5. va decide ascultdnd pe pdrinfi.
. Copilul recunoscllt va dobAndi statutul legai ai copilului rezultat din c5sdtorie.
In acest sens, sunt relevante disp.art.63 C.fam. care prevdd:

,,Copilul din afara cdsdtoriei a c6rei hiiatie a fost stabiiit prin recunoastere sau
pdrinli qi rudele acestora, aceeagi situa{ie ca gi situalia leeaid a '.:aui

judecdtoreascS. are, fald de

copii din cdsdtorie"

Codul familiei prevede numele de familie al copilului a clrei filialie a fost stabiiiri ar:n
recunoa$tere forfatd. sau prin recunoagtere voluntar5., in art.64 care dispune cd acesta va dobanci
nurnele de famiiie al aceluia dintre pdrinti fala*de care filialia a fost mai intai stabilira ;i ira!
instanla judecS.toreascd va putea admite ca abei copil sd poarte numeie pdrintelui c3r3 l-:
recunoscut ulterior.
in cazul in care copilul a fost recunoscut de ambii pArinli sunt incidente prevedeiie .r-5j
C-fam. care, in alin.2, stabilesc numele de familie a acestuia, iar in ceea ce privegte incredin:ar-*e Lrri
unuia din pbrinfi spre creqtere gi educare cdt gi asupra obligaliei de intrefinere a pdrinriior- s:,nrl
aplicabiie reglernent5,rile exprese din dispoziliiie art.65 C.fam- gi in conformitate.,, *..r^-+.4!
aplicabiie in materia divorlului.
'Statutul legal
al copiluiui din cdsdtorie implicS. deci, unele efecte ale filiatiei, erec:;llr
numele. cetdtenia. domiciliul, obligalia pdrinlilor de a ingriji de sdn6.tatea, dezvoltarea fizica sr'
morald, educalia gi pregatirea profesionald, obligalia reciprocd de urmagi etc. Acesrea se :r-l
reglementate at6.t in Codul familiei cAt gi in alte acte normative (Decretul nr.3ii195+. res
w.2111991 privitor la cetdfenie, C. civ.. etc.)
In C. fam. gi anume in sec{iunea intitulatb. "situatia legald a copiiului" este resierner
numai modul de dobAndire a numelui de familie.
Atribut al personalitali, numele are drept scop s5. identifice qi sd individualizeze o persc":1n
Aceastd. identificare se face atAt in interesul personal, cdt qi in interes general.
a) Numele - se compune din doua pa{i, gi anume: nume de farnilie, prin care se determind iesi
persoanei respective cu o anumit[ familie gi prenumele, care servegte spre a identifica o perso
fald de ceilalli membri ai aceieiagi familii sau fald de membrii altor familii cu acelagi num3
famiiie. Prevederile art.62 C.fam. dispun: "Copilui din c5.sdtorie ia numeie de familie comun
pdrintilor.)'
Cu privire la numele de famiiie al copiiului din cS.sdtorie distingem ulmdtoarele situalii:
A- Pirinfii au nume comun. Pohivit Nt-27 C.fam., parintii au nume de familie comun fie
cAnd unul dintre ei a luat prin cisdtorie numele celuilalt, fie atunci c6nd sotii au dobdndit
c6'sd.torie un nume format prin reunirea numelor celor doi soti. in oricare din aceastd situatie- con
din cdsdtorie ia, la naqtere, numele comun al pdrinliior sdi (art.62, alin.tr C.fam.).
B. Pirinfii nu au nume comun de familie. in aceastd situafie, copilul dobdndeqte numele
familie al r,rnuia dintre parinli sau numele lor reunite. dupd cum se invoiesc p[rinlii. Numele s:ai
in acest fel se declard odatd. cu naqterea copilului, la serviciul de stare civil[. Dacd pdrinli: eu

lJKbi'I uL f'AlvllLlEl )l 5'I'ARHA

UTVILA

Maria Harbddd

ra5i2008

irvoiesc cu privire la nurnele copilului, atunci decicie auroritatea tutelard de la domiciliul copiluiui,
iupi ce ascultl pe parinli, a$a cum cere interesui copiiuiui- Autoritatea tuteiara poate decide ca acel
:coil sd ia numele unuia dintre parinfi sau numeie lor reunite. "S-a decis ca un copil clin ci.s6torie
;are poartd numele de faililie al tatdlui sau, nu poate cere rectificarea aceiui nulne pe motivui cd
pirinlii lui traiau desplrlili in lapt la data nagterii sale, iar mama iui avea reiatii intime cu un alt
-^-i-^+:t
-ClL Ud,L

familie al copilultti gdsit, nascut din parinli necunoscufi, se stabilegte prin decizie. de
citre primdria localit[fii in raza cdreia a fost gisit copilul (art.2, alin.3, decretui 975 dtn 29

C.

!\iumele

de

rctombrie 1968)
lt[umele de familie ul copilului se poote schimba ca o consecintd a schimbdrii numelui cle
'amilie al pdrin{ilor pe cale administrativd (art.3, 6, 7 Decretul nr.975 din 29 octombrie 1968
:nvrnd numeie).
'lei'erea pentru schimbarea numelui de famiiie a minorului, se face, dupd caz, de cdtre pdrinli sau
r,":tore. In cazul in care parinlii nu se inteleg cu privire la schimbarea numelui copilului, decide
:.:toritateatute1ara.Intoatecazurile,dacaminoru1aimpiinitvArstade14ani,cerereadesc}rimbare
: numeiui se semneaza gi de cdtre el. Pentru persoana pr-rsa sub interdiclie, cererea in vederea
.chimbdrii numelui se face de cd"tre tutore cu incuviintarea autoritdlii tutelare. Schimbarea numelui
:e familie ai minoruiui se poate cere odatd. cu schimbarea numeiui de familie al pirinlilor sau pentru
notive temeinice, separat.
t
Schimbarea numelui de familie se inscrie, prin menfiune, pe marginea acfului de nagtere gi, dupi
:rz, cel de cS.sirtorie (art.14, alin.l Decretui w.915 din 29 octombrie 1968 gi Legea nr.119i1995

t.

3:-r.44).

Starea civiia a pdrinlilor se poate schimba prin desfacerea ori desfiintarea cdsf,toriei. Desfacerea
:isS.toriei nu are nici un efect asupra numelui de familie ai copilului, care continua a purta numele
:iut mai inainte. De asemenea, copilul rd.mAne cu acelagi nume in cazul desfiintdrii cd.sf,toriei
:scarece art.23, aiin.2 C.fam. prevede cd deciararea nulitilii nu are nici o unLare in privinla

:loiilor.
^

in alte cazuri, schimbarea stdrii civile

a pdrintilor poate produce, in condiliiie legii, efecte cu

la numele copilului, cum se intAmpla daca copilul igi stabilegte fiiiafia fa![ de un pirinte sau
:e ambii pdrinfi, ori cdnd se contestd recunoagterea prin care pdrintele copiiuiui si-a stabilit filiatia
-:16 de propriui sd.u pirinte. Modifi.carea numelui de familie al p[rinlilor poate produce, in conditiiie
-:sii. efecte asupra numelui de famiiie al copilului.
Este vorba de inodificarea numeiui de famiiie ai copiluiui, care se deosebeqte de schimbarea
:':melui pe cale adrninistrativ[. Dacd se admite actiunea in tdg[duirea patemitAfi, copilul pierde
::.iitatea de copii din cdsdtorie qi, deci, numele acestuia se poate modifica. In cazul in care copilui
.-.i stabiie$te filialia pe calea recunoagterii voluntare, fafb. de o femeie c5.s5.torit[, ori cAnd se
:cntesta o asemenea recunoa$tere, numele de familie al copilului se va rnodifica, in condiliile legii,
re urrnare a schirnbarii stdrii civile.
tt Cetdlenia
-r-': Dobd.ndirea acesteia. Potrivit dispoziliilor Legii nr.21 din 1991, cetS,tenia romAn6 se dobAndegte
:rn nagtere, repatriere, adop{ie, acordarea la cerere.
-\.1) Cetitenia romini se stabilegte prin nagtere. in urmdtoarele conditii:
:nbii parinli sunt cet5.feni romAni. Copiiul este cetd{ean rom6.n fie c[ s-a n[scut pe teritoriui statului
:lnAn, fie ca s-a nd.scut in str[inltate (art.5).
-\umai unul din parinli este cetdtean roman. Copilui dobAndegte cetdlenie rom8ni fie c[ s-a niscr-rt
:a teritoriul statului romdn, fie cd s-a nd.scut in strlindtate (art.5).
:arinlii copiluiui sunt necunosculi. Copiiul gisit pe teritoriul statului romAn, care are parinli
(art',5
:3cunoscuti. este cetdtean
dcoarece

:ivire

DREPTUL FAMILIEI

$l STAREA ctvtlA - Maria Harbidi

raqi2008

uitim), Copiiul gasit'pe teritoriu strdin, dacd are pdrinti n".unor.rti, nu are cetdlenie romdna.
Rezultd cd, potrivit legii noastre, cetElenia rornAna se dobdndegte dupd principiul ins sanguinus.
A.2) Cetntenia romf,na se poate redobindi prin repatrierea (irt.b, atin.t;, copilul minor al
repatriatului primind cetdlenia romAnd de la data redobAndirii acesteia Oe catre pdrintele
sdu
repatriat, in afard de cazui cdnd dorniciiiaza cu celd.lait pdrinte ?n strdind.tate (art.gj. in vecl.rea
realizfrii unitalii farniliei ceiui ce se repatriazS., sofui sdu cetd.tean strf,in sau f[rd ceiatenie poate
dobdndi cetf,lenia rornAnd dacd, odat5. cu cererea de repatriere a sofului sd.u, a deciarat c[ renuntd
la

cetitenia striina gi cd voieqte sa dobindeascf, cetalenia romAnd.. (art.g);

A.3) Cetnfenia romini se dobffndegte prin adoptfe, dac5. cel pulin unul dintie sotii care adopti
este cetS-tean romdn; c6nd adoplia se face de cltre o singura persoand'care este cetdlean'ioman gi,
ir
ioate cazurile, adoptatul cetdtean strdin sau frrd cetdlenie nu a implinit vdrsta de 18 ani (art.6):
A-4) Cetnfenia romina se poate dobindi prin acordare la cerere, in condiliiie art.9, tO si tt Oir
Legea nr-21 din 1991. Copilul care nu aimplinit 18 ani, ndscut din parinli cetd.feni strdini sar: fEri
cetdfenie, dobdndegte cetd.tenia noastrS. dacd domiciliaza pe teritoriul statului romAn cu cel putir
unui din pdrinli iar acesta dobdndeqte cet[lenie romand (art.l6).
B) Pierderea cetifeniei romAne
Pentru situatiile in care pirinlii firegti pierd cetd.fenia romdnd, deosebim:
8.1) Cetntenia romAna se pierde prin ret6ggere (art.25 gi 26). Retragerea cet[feniei romAne nr
produce nici un efect asupra.cetdteniei sopului sau a copiilor minori ai persoanei cireia i s-aretra
cedtenia (art.26). Solulia este aceeaqi, in privinla cetf,teniei copiilor minori, dacd. ambilor pdrinti l
se retrage cetS.fenia;
9.2)'lCetifenia rominl se pierde prin aprobarea renuntlrii la aceasta (art.24). pierdere
cetd'teniei romAne pe aceastd cale nu produce nici un efect asupra cetdteniei solului sau copiilc
minori (art.Z8).
In cazul i:r care copilul minor are numai unul dintre pdrinli in viata sau cunoscut, iar acest
pierde cetltenia lomdnd prin aprobarea renun!5.rii, copilui minor pierde cet6.felia rom6.n6 pe aceiar
datd' cu p5'rintele sau dac6. se aflf, cu el in str5.in5.tate ori pdrdsegte tara impreuna cu
el, sau pe dat
plecdrii sale cAnd aceasta s-a produs dupd ce pdrintele iui a pierdut cetdlelia rom6'd (art.ZS).
Copilui gSsit pe teritoriui statului rom6n pierde cetdlenia romAnd dacb., mai inainte de a imolir
varsta de 18 ani, $i-a stabilit filialia fa![ de ambii phrinfi, iar acegtia sunt de cetd.lenie strdina
sa
daci, potrivit legii nalionale a pdrinfilor, copilul este considerat cf, are aceeagi cetdfenie cu ei sau cr
pulin cu unul dhtre parinli (art.30).
in aceleaqi condifii, copilul gdsit pe teritoriul statului rom6.n pierde cetdlenia rorndnd, dac[ qi.
stabilit filialia fa!6 de un pdrinte, cetdtean str5.in, iar celilalt pdrinte a rf,mas necunoscut (art.30).
Copilul glsit pierde cetS.tenia romdnS, in condiliile ard.tate, pe data stabilirii fiiia{iei.
Copiiul minor, cetllean romAn, adoptat de un cetdtean strdin pieiOe cetdlenia romdn5 clacd cei car
adopt[ soiicit[ aceasta in mod expres ori daci adoptatui este ionsid.erat, potrivit legii str[ine, cd
dobAndit cet5.fenia strdind (art.2 8, alin. 1 .).
In cazul nulit[fii sau anulS.rii adopliei, copilul care nu aimplinit vArsta de 1B ani este considerat
nu gi-a pierdut niciodatd cetdlenia romAn[ (art.2g, alin.1.).
Pentru situalia copilului cetdlean strdin sau fErd. cet5.fenie care a dobandit cet6tenia rom6.nd pr
acioplie, deosebim (art.7):
In cazul nulitalii sau anui[rii adopfiei, copiiul care a impiinit vArsta de 18 ani, este considerat cd r
a fost niciodatd cetd.lean romin, d.ac5 domiciliazd in str[inatate sau dacd pdrdseqte
lara pentm
domicilia in strS.indtate:
aIn cazul desfacerii adopfiei, copilul care nu a implinit varsta de lB ani pierde cetilenia romanf,
I
data desfacerii adootiei. dacd domiciliazd in strdin5tate sau dacd plr[segte
pentru
a
domicilia
lara

<

strdinS.tate.

ll
t:
t:

DREPTUL FAMILIEI

$l

STAREA CIVILA

- Maria Harbddi rnsi2008

ilte

efecte
Situafia legall a copilului din cdsitorie poare ir privir5 gi din alte nrrncfe
o-r,-o.
uv riedr.r-r.
Y uuul v, ci ctt
yurrvrv de
Lutllg.
lI
-.:miciliul copiiului minor; obliga{ia de intretinere dinrre parinti qi copiii rninori; dreptr-rl reciproc de
:o;tenire al pirrinlilor gi ai copiilor; dreptul la pensia cie urmaEi etc.
-.

t:

:ti.Z Statutul legol al copilului din afara cdsdtoriei

Principiul fundamental cu privire la efecteie juridice aie filiatiei ciin afara cd.sd,toriei este
::ela al asirnilarii copilului din afara cisitoriei cu cel din cdsdtorie (art.44, pcr.3 din Constitulie si
-:.53 C.fam.). in consecintd, copilr.rl din afara cEsitoriei care gi-a stabilit fitialia are aceea$i situatie
.:sai6 ca qi copiiul ciin cdsdtorie" at6.t fala de pdrinte cAt si fa!5. de rudele acestuia.

.i) .Yumele
Codui famiiiei cuprinde dispoziliiie speciale cu privire la numeie copiiului din afara
:isaioriei, avdnd in vedere faptui cn parinlii acestuia nu sunt cdsltorili gi au nume de farnilie
:eosebite.
Distingem mai muite situafii:
acesta doblndegte numele de familie alpdrintelui fald de care

recunoagterea voluntard a copilului

filialia

a fost rnai int6.i stabiiita.

gasit); a

aceastd situatie, avdnd in vedere cd acei copil are numeie de familie al parintelui fata de care
gi-a stabilit filialia mai inainte, legea dispune cd instanla judecd.toreascd., ii poate incuviinla
acestuia s5. poarte numeie de familie al celuiialt pdrinte. In privinta aplicarii acestei dispozitii
legaie, se pot ridica mai multe probleme:

a) Copilul poate primi incuviintarea instantei judecdtoreqti de a purta numele de familie

pdrintelui
:i
fali de care gi-a stabilit ulterior fiiiaiia- Competen{a nu aparline in acest caz autoriratii
::teiare. Solulia este aceeagi tie ch filialia s-a stabiiit prin recunoastere, fie cd s-a stabilit prin
-otd.rire j udecdtoreascd:
b) Instanfa judecltoreasci nu este obligati si incuviinteze pe copil sI poarte numele cle
iamilie al plrintelui. Aceasti. solutie rezultd din feiul in care este redactat textui. si anume:
..instanla judecdtoreasc6. va putea da incuviinfarea". in darea solugiei, instanla va avea in vedere
.nteresul copiiului, principiul ciif,uzitor in raporturile dintre parinli qi copii. Dacd s-ar considera cd
nstanfa este obligati. sd incuviinleze purtarea numelui de cdtre copil, ar insemna cd aceasta sd fie
;rpsita de dreptul de a aprecia interesul copilului qi de a da o solulie conformd cu acel interes.
-{stfel, ar urma sd se considere, in acest caz" cd. interesul copilului in privinla numelui de farnilie
este in sensul cererii pe care o face instanfei, ceea ce poate sd nu corespundd intotdeauna realitdlii.
\cest interes trebuie verificat qi apreciat dacd, el este in limiteie legii. De aici, rezult[ cd situatia
este reglementat5. de art.64, alin.1 C.fam., in rnod imperativ. Sub acest din urml aspect, copiiul
.iobdndeqte numeie de familie al aceluia dintre parinli fala de care gi-a stabiiit mai intdi filia{ia. S-a
decis c[, in soiulionarea cererii pril cale copilui solicita sd poarte numeie celuilait pdrinte tala cie
care filia{ia a fost stabilita ulterior, instanta va trebui sa
lind seama, in primul rAnd, de interesele
oopiiului atunci cdnd pdrintele ar justifica. si el, unele interese pentru respingerea acliunii (C.fam,
?.rr.64).

c) Copilul poate cere incuviintarea, pe calea unei actiuni in justitie, de a purta numeie
parintelui fa{[ de care gi-a stabilit uiterior fiiialia. in aceastS. privinll, intereseazd modul in care s-a
stabilit filialia fala de ultimul pdrinte. Dac5. acest iucru s-a fdcut prin recunoaqtere voiuntard" ce
poate avea loc prin declara{ie la serviciul st5.rii cir,'ile. inscris autentic ori testanent, care nu intervin
in fafa unei instante de judecatf,, atunci copilul trebuie sd. introduc[ o actiune pentru incuviintarea de
96

I
i
I

'-.:
:_

Maria Harbidi

r elci*rne pentru srabiiirea filiariei fala cie cei de_al

:'""Effii.J;
llfT,lli:';ffi:|Ji#i,1j;"lt

pr.r"i., '#J"ii
poate' totodatd' solicita .cjoilea
ei incuviintarea instanlei judec.,r*uiit[.tl

tn",,.,;;lt1lj"t-:::*jt:::^ff"tru
incuviinlarea purtdrii numeiui

.r.:;:ur rntroduce

stabiiirea filialiei fata de cel de-at

doitea pdrint'
osrinre

"..'T{'g,i!#i;':";ilT#::f:;1,0"'rea

n, e-. ^^.-.. ,]

'" ;,:...f:l I

se poatd
'""1i'"'o'Hl"li;''"1'l pu'ta'ir ]
"
"'Ti:ffi,11;ij"
d) Acfiunea pentru incuviintarea

1:'#''"'TILT:;';:i';i'3'1n::i

purtlrii numelui este imprescriptibiid,

laracter personaf iar legba nu preved.
deoarece u." un
t
un tarro-n in ur.st sens. Soiutia
este
aceeagi
n care stabilirea filialiei s-a fEcut pe.calea
gi pen
r..unoo.5,.iii
,ituuliu
;tabiiit fiiiatia inainte de intrarea ?n vigoare
a c. f;., acesta ramane cu numere"opirrriu,:TJl?jl
dobfi.ndit potrivit

;;",^*.tll

i,lff ::t'-[r*r",f
itiiiji:il:i:,:','i:ff
l1'0f i954' pentru punerea in aplicare a
lzice

si

juridice);

,'"1H:,$.T:brr j:;:-.:ffi ,i:

c. fam., gi u D....tului nr.31 din

1954 privina

jt,r

p.rro,,n-t"l

;HTTll'":*:::::ffiJ"#:jiJffi:'ij.J": ::"_":'jl,:::::::t n_ume,e pirinte,ui,

o*..*i..;;il.;ffinff"1i:""::il'm; eH::it r#:;lanteiior, pentru ^';;;';il
fl tncuviinfarea copilului o"

rv6nd
brrnat

nl:ra numele pirintelui nu se face di' oficiu, ci la cerere.

nstanta judecStoreascd poate, insd, 1
sd ridice din oficiri aceast5 problemd,
in interesul reclan
iin acfi.nea pentru ttubili'*u paternitafii
din afara casatoriei. in cazul in .u..
filialia fald de
loilea parinte s-a fEcut ptin re'cunouqt.r.inifiativa apa4jle numai copirurur.
care poate intrr

:3ffi1tf

ffi
Lacd

'Tii:;.1,:TillT:^::i#if"';H."fJ,T't1";j1ifi

:i:,ffi ni:::.ffi tilH"t

exist5 in acbst sens o hot5ra're judecdioreur.n.

iorranla judecitoreasca poate da aceasti
ncuviinlarea fErd a mai fi necesara
ascultareu uuroritJtii tuieiare
si ni,, *ordui pdrinterui
'ume ar unna sd-i poarte copilul' copilul
din afara .aiato.i.i .u." u p.i;ia

aIlr*, I

#lilf

;'JJfr:,li.'ti;t ;:il:""f#*.;*h*;*J:l*

incuvii'larea, in

f*xi u l;rii,Tl;fxti*

|
I
I

C-

I
I
I
I

DKHP'I'UL FAMILIHI

I1^:

..-_

It

S'I'ARHA UIVILA

- Maria

HarbAdA

lasi2008

-TITLULI-P-RoTECTIACOPILTEUT: --

1
I

Sl

CAPITOLUL I
pn.OTECTIA COPILULUI iN CONDITIILE LEGISLATIEI NoI DIN DoMENIU

F - i.i. Evolufia reglementdrilor tn matetfa protecfiei c:opilului-

I
f
t
I
fI
F
L
I
f
t
I
I
I
F
t
I
f
t
t
I
I
I
I
I
f
I
I
f
I
I
L
I
f
I
t
f

Prcblema ocrotirii legale

a copilului prezintd aspecte multipie gi variate care necesitd a

tl

aprofundate ?n vederea cunoagterii tuturor formelor gi mijloacelor prevdzute prin lege.

In Rom6"nia, proteclia drepturilor copiiului constitlie parte integratd a protec{iei sociale, hind
organizatd ca proteclie generalS., dar qi ca proteclie speciald pentru copii ce se afld in situalii
-din
1e afecteazd-viafa;-Anatatea;iniegrita-tea moiAldsf eXistente-otidia?iil nind
tCst
-eosebite-care
noriv subiecli in pericoi gi in conflict cu legea
?rirnele inceputuri ale protecliei sociale in Rom6.nia au fost semnalate, ca de aitfel, in toate celelalte
:;n ale lumii, sub florma unor acliuni caritabiie, cu qq pronuntat caracter religios.
Aceste activitati coordonate de bisericS. aveau aiept scop ajutorarea ocazionaii a celor care din
anumite motive nu se descurcau singuri: betrani, bolnavi, copii orfani etc.
Despre un sistem de proteclie organizat, structurat, srijinit de misuri legisiative gi suslinut de
rnstitutii corespunz5.toare, se poate vorbi de abia in anul i831 o data cu apari{ia Regulamenteicr
Crganice. Dupd Unirea Principatelor Rom6.ne din 1859 sunt elaborate acte normative care stabilesc
atribulii'boncrete pentru serviciile de proteclie sociald la nivel comunitar
Codul civii a preiuat gi unele dispozilii din Ccdril Caragea qi Calimah qi in Car-iea "Despre
:ersoane", Titlul X "Despre rninoritate, despre hrtele gi despre ernancipare", Codul civii reglemnra
;iiteia gi curatela, ca mijioace de proteclie legail a minorilor. In prezent, dispozilili'e Codului civil
:rivind tutela qi curateia sunt abrogate, ca de altfel, toatd Cartea l.Codul familiei, legea - cadnr
centru reialiile de familie, adoptatd in anui 1954, reglementeazd atribuliile autoritifii tutelare
riivind ocrotirea minorului prin pdrinli, tuteia gi curatela.
,.gea n-r. 21212004 privind proteclia qi promovrea drepturilor copilului aducea
bnportante modificlri Codului farniliei in ceea ce privegte atribuliiie autoritllii tutelare privind
ccrotirea pS.rinteasca gi tutela, coreldnd iegislalia romAneasca cu reglementd.rile intemalionale din

iomeniul protecliei copiiuiui.

Proteclia
in RomAnia inseamnd ast5.zi realizarea unui echiiibru intre trei componente
"opil,rlrri
esentiale: copilul, familia gi societateal7. Asigurarea acestui echilibru este regiementata, aplicat[ qi
monitorizatS, in mod continuu de cdtre stat, ca responsabilitate fundamentala a acestuia fafa de
cetd.tenii sdi.

La nivei central, cAt qi la nivel local, au fost create institulii cu atribu{ii in proteclia copiluiui,
ntrucAt pdnir la adoptarea acestui act normativ( Legea m.27212004), cAt qi a altor legi din domeiui
nrotectiei copilului( Legea 273 qi274 din 2004) autoritatea tutelarl a exercitat, conform Codului
:amiiiei, prerogativele esenliale in domeniul ocrotirii minorului.
Att. f ig C. fam. dispune in sensul ca. atribuliile de autoritate tuteiard aparlin organelor executive
d. dispozilie ale consiliiior comunale, ordqenegti, municipaie sau de sector ale municipiului
IBucuregti.
CoroborAnd acest articol cu dispoziliile legii 21512001 privind administralia publica
iocald, rezultd ca atribu{iile de autoritate tutelard se exercite de cdtre primarii municipiilor, oragelor
si comunelor ca autoritdli ale administrafiei pubiice locaie.

DR.EPTUL

FAMILIEi

$l

STAREA CIVILA

- Maria Harbidi

rasi2008

Aceste prevederi cuprinse in actele rnanlionate trebuie corelate cu noul cadrul legal actual
generaL in domeniul protecliei copiir-rir.ri.'Legea nr.7121200418. Ast5.zi, instituiiiie publice cu
atributii in protectia copilului sunt la" nivei;gentrali_- Autoritatea T'ia{ionala pentru Protectia
Dreoturilor Copilului, Avocatui Poporulul:.gi lA. nivet locai- Coriisia pentru protec{ia copiluiui,
Direclia Generald de Asistenla Sociald gi Proteclia Copiiuiui, Struchrrile consultative comunitare,
Servicii publice de asisten![ sociald organizate la niveiui municipiilor gi oraqelor, c0t qi persoanele
cu atribLrlii de asistentd sociali din apararul propriu al consiliiior cornunaie, organismele pr-ivate.
Principir-rl interesului superior al copilului va preleva in toate demersurile qi deciziile care privesc
copiii, ?ntreprinse de au-toritd.lile publice qi de or[anismele private autorizate, precum gi in cauZele
-solulionate de instanleie judecitoregti. - '::' - --:j=-=I
El este impus qi pdrinlilor iir legdturA -cy -dreplurile gi obligaliile ce revin acestora fal6 de copil, I
qlt^'
4rLUt
IVlJtUAVIIL4trLI
"a"ozontonri legali ai sdi precum gi,o!g[rorpersoane cdrora acesta le-au fost stabilite in mod
legal atribulii in proteclia copilului.
I
Acest pnncipiu se regaseste in numeroase texte ale Conventiei de la llaga cu privire lal
drepmr-ile copilului. Exempii gratia, afi. 3, paragrafui 1,,,in toate deciziile care i1 privesc pe copil.,
indiferent de persoanele sau institutiiie care le iau, vor fr al'ute in vedere, cu prioritate, intereselel
superioare a1e copilului". Termenui interes din cuprinsul sintagmei ,,interesul superior al copilului",'
h-ebuie inteles in sensul de vantaj sau foioqpe care copilul il obtine ca unnare a exerci.tariil
drepruriior sale subiective. Folosirea adjectivului superior, in cadrul aceleeasi sintagrne, conduce lal
concluzia confom careia drepfurile subiective, recunoscute copilului, vor fi astfei exercitate incat
vor aduce acestuia avantaje cantitativ si caiitativ mai mari decat prin exercitarea ior in alt ilod.l
Astfei in timpul tutelei, copilul va beneficia de o stare de sanatate mai buna, deoarece tutoriil
prezinta garantii ca vor preveni situatiiie care pun in pericoi viata, cresterea si dezvoitarea copiluii-ri.,
Poate fi promovat interesul superior care este licit morai si in acord cu interesui pubiic, exigent{
I
ceruta de art. 1 din Decretul 3 lll.o54 si impusa pent-u exercitiul oicar';i Crept subiectiv civil.

Aspecte esentiale reglementate de lege

I
Legea 71212004 regiementeaza expres rolul parintiior in cresterea si clezvoitarea copiilor, al
colectivitatii locale precum si ai statului;'infiintarea, si diversificarea serviciilor pentm copil si
lanriiie cat mai aproape de domiciliul acestora, cu scopul de a rnentine familia unita si de a o ajut{
sa-si asume cat mai bine responsabilitatea fata de cresterea si dezvoltarea amtonioasa a copiiior!
utilizarea judicioasa a resurselor de care kebuie sa beneficieze cat rnai multi copii; infiintarea lq
ni're1 centrai a doua strucfuri noi cu scopul de a coordona activitatea de protectie a drepturilol
copilului - Autoritatea Nationaia penh-u Protectia Drepturilor Copiluiui si de a gestiona problema
adoptiilor - Oficiul Roman pentru Adoptii.
I
Pentru prima data, in mod explicit, se precizeaza ca parintii sunt primii responsabili penrl

1.2.

cresterea, ingrij irea si dervoltarea copilului.

Responsabilitatea colectivitatii locaie este subsidiara, iar statu1 intervine complementar.
se poate substitui oricum si oricand parintilor, preluand responsabilitatile pe care acestia
de copiii lor.
Respectarea drepturiior copilului nu presupune incalcarea drepturilor parintesti, ci asumarea
catre parinti a unor obiigatii permanente fara de care exercitarea drepturilor copilului nu es!
posibila. Pentru a realiza acest echilibru si pentru a fi. consecventi principiului respectarii interesul
superior ai copiluiui s-a tinut seama de drepturile si obiigatiile parintesti care decurg din al
documente juridice internalionale ratificate de RomAnia,
special Convenlia europeana

,T*";l

in

drepturilor omuiui.
Prin noile regiementari sunt excluse incd.lcdri sau iimitdri a exercitdrii drepturilor,pdrinteEti pr
acte admilistrative, o serie de competenle din sfera administrativ5. fiind deplasate cdtre insta

DREpTUL FAMILIEI $l STAREA CIVILA - Maria Harbida raqi2008

qi
_.-:citoreasci. A d.r."rt .p.*ttonala exercitarea ie cdtre ambii pirinli a drepturilor obiigalii1or
:_,nreqti in mod egal, inciusiv dupd divorlll ac3siora. Divorful p[rinlilor nu trebuie sd afecteze
.

sf,u superior".:orturile copiluiuicu fiecare pdrinte decit daci ac:sr lucru este in interesul
de ocortirea
_- :ccepliunea noii legi ocrotirea special[ a copiiuiui lipsit, temporar sau definitiv,
qi serviciiior destinate
:::rn1i1or sdi reprezintl, conform arl.50, ansambiui mdsuriior, prestaliilor
asemenea situatie.
-.u:ijirii qi dezvolt[rii copiluiui aflat intr-o
l.l:suriie actuale de proteclie speciald a copilului sunt:

plasamenhrl;
plasamentui de urgenld;

'
r
I

supraveghereasPecializat['

?ininstituireaaiiturideacestea9iamdsrrriiordeprotec!iespecia1i,printutei[9iadop!iese

..i3ur6 respectarea gi garantarea dreptului la proteclie aiternativd a copilului care este, temporar sall
in vederea protejdrii intereselor sale, nu poate h
-:rjnitiv, lipsit de o.rJtir.u parinlilor sii sar,r care,
i;at in grija acestora'
Jin analiza clispoziliilor legii, instituirea masurilor de protec!ie speciaii este circumscrisS
.-.cepiinirii cumul ative a urmitoarei or condi!ii :
temporar sau clefiniv, de ocrotirea pirinfilor s5"i sau pentru protejarea
" copilui sd fie lipsit,
intereselor sale nu poate fi llsat in grija aceston,
e proteclia prin masuriie prezentate sd. fie in interesui superior al copilului;
. s[ se asigure continuitatea in educarea copilului;
oricdrcr
copilul in vA"rstd de l0 ani s6 fi fost ascultat, tn prealabii, in legitur[ cu instituirea

"

masuri
proteclia copilul''ri care a sdvar;it o
]ior-meie referitoare la prcteclia copiilor ?n caz de conflict armat,
de asemenea,
iaota penald qi nu rdspunde p"nil, proteclia copilului irnpotriva exploatdrii, sunt
prin Legea '
xpecte noi in regiementur.u. ,ituuliiior dificiie in care se pot afia astdzi copiii proiejati

*-.21212004.
a separaii
i;;;;; {ege sunr cuprinse norrne privind licenfierea gi inspeclia serviciilor de prevenire
sau definitiv'

:opil*lui de iamilia ,u, pr..u* gi a ielor de proteclie speciald copilului lipsit temporar
;e proteclia parinlilo, ,ai, ,.rp.ctiv finanlarea sistemului de protectia copiluiui'
sunt de
IntrucAt .uur.i. prevazuie de lege privind stabilirea masurilor de proteclie speciald
-nmnerenre i.,stantei
judecdtoreqti, in spetA tribunalul de la domiciliui copilului 9i din acest motiv
lIlv\JlllyWLvIILc
ier:ea
,:eguiile speciale de procedur[ care privesc urmdtoatele aspecte:
:wts,vo nrewede
Pr v Y vuv r
abuzai sau neglijat de cdtre instanla de judecat[ in camera de consiliu,
asc*lat*"u
"opiiului
in prezenta unui psiholog gi numai dupd o prealabild preg[tire a copilului in acest sens;

c
.

termenele de judecatl nu pot fr mai rnari de 10 ziie;

pdrtile sunt considerate legai citate dacd citalia le-a fost inmAnatd cu cei pulin o zi inaintea
judecdlii;
o obligativitatea pronunldrii hotdrflrii, prin care se solulioneaza fondul cauzei, in ziua in care
au iuat sfArqit dezbateri-lg,
o arndnarea pronlrnlirii nu*oi in situalii exceplionale gi numai cu cei inult doui zile;
aflat in
,'
de copil aflat in dificultatei' cu ce1 de "protectia speciall a copiiului
inlocuirea
"orr..pt.,l.ri
situaliile prevdzute de lege" reprezintd unul dintre aspectele reglemetate de iegea noui'
sunt:
Categoriiie de persoane care beneficiazi de proteclia prevlzutd de aceasta lege

i00

DREPTUL FAMiLIEI

$i

STAREA CIULA

- Maria Harb5dd ra5i2008

Raporlat ia aceste categorii. protecfia specialS" se aplicd. urmdtorilor copii:

o ai cinri parinli sudt decedafi; riectrnbsculi, decdzuti. diir' exerciliui dre]lti:rilor pErintegri sau
cdrora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii exercitirii drepturilor pirintegti, pugi sub interdictie.
declarali judecdtoregte morli sau disp5ruli,, cdnd nu a putut fi instituita tutela;
n cel care, in vederea protejdrii intereselor saie nu poate fi idsat in grija parinlilor din motive
neimputabile acestora;
. abuzat sau neglijat;
r glsit sau abandonat de cdtre marnn il.u+italile sanitarei , .:. . ,.,
, . ._i
proteclie
prin
Serviciile de
specialI create
lege pentru proteclia acestora sunt:

centrele

maternale.

Anterior realizdrii acestor mdsuri de proteclie qi in scopul rnenlinerii copiluiui in propria familie,
serviciul actioneazd la nivelul primdriei abilitatd de lege cu atribulii de prevenire'a abandonuiui gi
institulionalizArii copiluiui.
Menfinerea copilului in propria farnilie implicd sprijinirea familiei in vederea p[stririi unit[lii
familiale prin acliuni de tipul: oferirea de suport financiar in funcfie de nevoiie familiei, consiiiere,
terapie individual5., de grup qi familialS, programe educative de dezvolatre a competente
adultului in domenii cum ar h educarea copiilor, managemenful veniturilor si cheituieliior, grup
cie suport etc- Prin aceste servicii nou create se asigurd dezvoltarea-copilului in propria famiiie,
chiar gi in situalia in care condiliile materiale sunt precare.
L 3. Institufii publice Si servicii cu atribulii in proteclia Si promovarea drepturilor'

copilului

Instituliile qi serviciile cu atribulii in proteclia gi garantarea drepturilor copilului in situalii special

sunt

institulii la nivel judetean- Comisia pentru proteclia drepturilor copilului, serviciile public
specializate, organismele private

pentru proteclia copilului, Direclia Generald de Asistenld Social5. qi Protec{ia Copiluiur,

servicii publice de asistentl sociald organizate la nivelul municipiilor, oraqelor, persoanele c
atribulii de asistenfl sociald din aparatui propriu al consiliilor comunale.
1.3.1. Institufii la nivel central
a) Autoritatea Nationala pentru Protectia drepturilor Copilului (ANPDC) constituitd in
F{.G. rir. 143212004 se organizaezd qi funcfioneazd. ca organ de specialitate al administra{iei publi
centraie, cu personalitate juridica, in subordineaMinisterului Muncii, Solidaritatii $i Familiei.
Autoritatea are urmdtoarele funclii:
gi aplicarea strategiei qi a programelor de reformd in domeniul protecliei copilului;

normativ necesar in vederea reaiizdrii obiectivelor 5i prograrrielor;

101

DREPTUL FAMILIEI

gt STAREA ctvtlA - Maria Harbddd

Iali 2008

functia de administrare, prin care se asis:rd. ua*inirttnr.u

proprietatii publice qi private a statuiui. oesrionarea serviciilor pr-rbiice in domeniul
proiecriei
copiilor aflali in dificultate;
romAn, reprezentarea pe plan intern si exrern:

reglernentdritor din dorreniulpropriu.

respectdrii aplicarii acestora, precr-im gi a
"on,r-oiul
activitdtii institLrliilor gi organismelor aflate
in subord.inea sau sub autoritatea ia.
--^cSta autoritate asigurd respectarea pe teritoriul Romaniei a cirpt-Lirilor copiiului, prin interveniia,
-:r condiliiie legii, in procedurile administrative gi judiciare privind respectarea gi promovarea
:iepturilor copilului.
--'uioritatea are llumeroase atributii in dorneniul protectiei qi promovf,rii drepfurilor copiluiui intre
- f,-t.

Sociaie qi Familiei, strategia nalioania in clomeniui protectiei gi promovarii drepturiior

copiiului. Coordoneazd activitS.lile si rndsr-rrile de impiementare a obiectivelor strategiei
nalionale din domeniu;
propune Guvemului, cu aprobarea Ministeruiui Muncii, Soiidaritalii Sociale gi Familiei,
luarea mdsurilor necesare pentm iinbunatafirea obiectivelor gau dupd caz a activitdtilor de
implementare a acestora;

copiiului 9i colaboreazd. cu institufiile abilitate de lege la fundamentarea gi elaborarea de

programe care sa rdspuncif, acestor nevoi,

principiile qi normele tratatelor internalionale

in dorneniul drepturiioi copilului la care

RomAnia este parte, precum gi in vederea aplicdrii efective a acestora; programe in domenill
protecliei 9i promovarii drepturiior copilulr-ri; metodologia de autorizaie gi criter-iile de
evaluare a organizaliilor neguvernamentale care activeazd in dorneniul siru de activitate
$.a.
:r domeniul prevenirii separirii copiiului de parin{i gi al protectiei speciale a copiluiui separare
-3mporara sau definiva de parinli elaboreazS. nonne, standarde gi metodoiogii pentru funclioriarea
.:r'viciilor care au atribufii in acest domeniu;
-:r domeniui economico- financiar gestioneazS. bunurile proprietate publica qi private a statui'i pe
:are 1e are in administrare sau in folosin!5., dupd caz, gi monitorizeazS. gestionarea fondurilor
aiocate
-:entru finanlarea programelor din domeniui sau de activitate.
b) Avocatul poporului asigurd apdrarea drepturilor qi libert5.lilor copiiului in raporturile acesruia
:u autoriti.lile publice cu scopul de a promova gi cle a ?mbunatdli condiiia copiiulur.
I-3-2. Autoritdtile administraliei pubtice locale- garante ale promovarii respectdrii
Si

irepturilor copilului
Structuri consultative cornunitare
Asigurarea gi respectarea dreptr-rrilor copiilor gi plasarea acestora in zona de interes special
:cnstituie o prioritate nalionaid in acest sens, Legea nr. 21212004 evidentiaz1 rolul .r"n1iu1 ui
:ciministrafiei publice locale in rezolvarea cauzisticii referitoare ia copiii aflali in situa{ii de risc.
{uioritaliie adrninistrafie publice locale au obligafia s5. saranteze gi s[ propoveze respectarea
irepturilor copiilor din unitafile administrative teritoriale, isigurAnd prevenirea separdrii copilulr-ii
:e pdrinlii sf,i, precurn gi protectia special[ a copiluiui iipsit, tempoiar sau defiaitiv, cle ingrijirea
--arin{ilor sai.

102

_N1gliu Harbidd

tI

rasi 2oo8

:.i-l.;;.;;..".=":;.-.;;;:****fl-.".i":$ii;=i:l'{I^jm.
J::"ro.;"#ir'' i *.
:::pcnsabiiitate
;:;l ff -' i;ffi
friniia;ner,oir
*f 'j1g. : : i:. **;1.
li
". ;lH ii ;l,'l'i, :' :Hl?::'
^::l: ;r".r"?f':1":lJ"?:'1T.1
'.p.*'i",r

"

iffi
-:'rc'ale pot
:

fi

^,l

c-

il

1'

if

create struvturi comunirar.

.onrutio,iu. oi cdror ."t .ril"j,?,

:lzr:rj concrete' cat de a rdspuncie
JJ'J:lir,:1TJ:.:1,,:; L
9i
::i 'rcr'rriie comunitart ton'uliuil"lt nevoilor grooaie aie respectivei comunitdti.
po' cuorinde- f,rd a se jimita.
.

:r'::ti'itdti'

:::

care datorita nahrrii

jisnune' pot contribui
^tt*iiriiit;il"-,".
la solutionarea
probremeror

o"*..i rmportanti ai respecti'ei

poziliei pe care o_ocirpa;i
resurseior cle care piivrnd prote.liu .op',,I'i _oameni
cie afacen..

;r';?lill'ln:';:;::lJ::.:,Hil:: i;;;i'iliiluii

-.

_l

enu*';';;;;;'.;da':tf, in arr 103

a,in 2 nu-

I
I

::--:::iructuri comttnitare consuitative

beneficiaza de programe de
.
formare

-':-:;i

protectiei copiluiLri, in vederea

in dor'eniul asistentei.
indepiiniril r,rtLrtul pentru care
,
au fost create.
l
prin aceraqi act
.,-;
emis de
'on',,riui"ii"""r
:nciependent, r..,,*i
- , .-- *---::::.
,:r;_i;a ,entru
proteclia copilnlui
_-,\
--: -.: -';san de specialitare
fhrd personaritate iuriciici p,i- T
^-^^ _-- -- ,A^^.

--:-::

--,:-:,:

;H*llffiiTill,::'til:"lJiiJ1*t.o

p.::;':."1:'L:ill.,lrl'lT,Lff:llJrt#*l;:

I
I

;:**l-

,. r^

"#.i"jffi;"J:':"ffir;::ffi
f,:?::li,'.H,h:i:",,1;:ri1,o:1'i,::,_:.o.rurite
:-'-:i-' prcteclia copilulLrireglementate anrerior iniririi crro i- _.:^^ ,tt:':.]ui public speciaiizat
a";ir;;,:;iiilf"lalizar

I
;l*,:i, ::ii;
*: *l' :#;i.l::, :i
juidics, lc' li **i
6nj
in'*",.iui
p.o,..tiei promo'iriI
--::;;"1;i:1::"'"tate

..;'-;; i; ,"il**X'J'r,,i"?:: i::'"'i::"'"1:r::"':l:l*,,igou."

; : n i u, u i e u c

;;

l' ffi .;n:}Y

aciivitate deiizionala

--1,11:i,,1l#Hfil"ttt
-':^''ia:ellLru

ei

cle tuncfionare a comisiei

pentru proteclia copiir-rrui
sunt stabilite

prir_ I

proiecria copiiului' cornpusd

din 7 rnembri, se consrituie regar
egal in prezenla'rajoriri.ti*
prezen[a r
lua ilotararile, care sunr
.''_:;il:J,:tb:r:t:la

executorii

-,:::ar,ri ,..,ou.11'o'.-;j,T:T,fiiTil,::iltil'u:'r,:::.:1";'j**;[.u ar judelurui, resnecri'

:- '- i3Seirnat rlirectorul general
ai oi*"1;i
-="a':r i rnembri ai comisiei .;;;"prezintd ;#;";p a- "rot.iiil;:,ffi":TJr::fiil';Ji;:L

'

iitirutiile care i-au clesemnat. sunt:

ixni:':;,t'fffT:T:.[1t"*, d""'o,,u, o. Ji..ria de sdnd,u,. f,,uit.d judeteand.

r -il

respecriv

psihopedagog

cu experienfd" in educatia speciald",

desemnat de inspectoratul
inspectorat
.ludetean,respectiv.oruni"ipiui;B;#.$,i,'':pectalE

'

un reprezentant ar inspectorafului
teritorial de poiitie:

' ;il::'Tfil,'$,ljl-,:'fi1 JJ:[[,li1"r;*:*ll:iltru'::::^]::'.,d

judeleand

* |

gcola

t-ompetenta teritoriali
aparline comisiei pe:iiru;rc:eciia
copiiurui in a clrei razd teritor-iali
i domiciiiLri copilului' Ini;;;;
s?
de cel ,ir;:a .,,- a. ra
data inregistrdrii de catre
l)jre*:-

_-:

respec,ir,_

un reprezentant al orsanismelor
private acreclitare. propus de
secretarul eeneral ai juclep;'".
j

::rtl?:iil::il::::.::lJ;JT'ilTfii#H:li.':,"J."'
:l-ivltoare Ia
copiii aflali in sifuatii speciale
rnasurile de protectie necesare
--d
":"":,:'::::":"-*1
acestora.
"

- --'i

I
t

CIVILA - Maria Harbadd raqi2008

DREPTUL
--- FAMILIEI SI STAF.EA
lenerali de Asistenfi Sociala gi Proteclia Cooiiului a sesizlrii cti privire la cauza respectiva,
:cnisia are obligalia de a soiu{iona cazul. chernand in fata sa copilul care a implinit vArsta de i0

,ni. parinlii, persoana, familia sau reprezentanrui organismului privat acreditat cdruia sb. ii fie dat in
--lasament copiiul, precuin Ei orice persoand care poate da relalii in cauzd.
iiotdrirea Comisiei pentru proteclia copiiuiui se comunicd pdrinliior, persoanei sau familiei.
:sistentului maternai cdruia i-a fost dat in plasament copilul, copilui cai'e a implinit vArsta de 10 ani,
jirectiei nentnr dialog, farniiie gi solidaritate sociald judefean[, respectiv a municipiuiui Bucuregti.
r"'^"'* -'
)ireclia ori, dupd caz. organisrnul privat acreditat. va comunica primlriei unitatii administrativ
-::iroria1einacireiraz5.teritorial.idomici1iaz6pdriniii,precum9iorgane1orfinanciarecompetente.
La nivelui municipiilor gi oragelor sunt organizate prin hotdrAre a autoritdlilor administraliei
;ublice locale servicii de asistenf[ sociaid. La niveiui comuneior, atribulii in domeniul protecliei
:rpiiulgi vor avea persoanele cu atribu{ii de asisten]d sociala din aparatui propriu ai consiliilor
:orriunale.
.'
-..td,t serviciile publice de asistenld sociaid. organizate la nivelul municipiilor gi oragelor cit ;i,,
:ersoanele .,, itribrrlii de asistenld sociall din aparatul propriu ai consiliilor locale comunale
::cnitorizeaz6 qi analizeaza situa{ia copiilor din unitatea administrativ teritoriaif, ptecurn gi modul
,e respectare a drepturiior copiiior, asigurAnd centralizarea gi sintetizarea dateior gi infonnaliiior
1\
constituie prevenirea sepai-arii
aspect important
activitatea desfhguratd

::ievante.
.a

il

un

:cpiluiui de familia sa. In acest scop asigurd consiiierea gi infonlarea farniliiior cu copii in

:r.trelinere asupra drepfurilor gi obligafiilor acestora, asupra drepturilor copiiului gi asupra sen'iciilor
:isponibiie pe plan local. identific[ qi evalueaza situaliile care irnpun acordarea de servicii sau
:lestafii pentnr prevenirea separdrii copilului de famiiia sa28, elabordnd documentalia necesaia
:entru acordarea serviciilor gi prestaliilor gi acorda aceste servicii sau prestafii, in condiliiie legii.
?entru a monitoriza efectele acordd.rii Ce ser"'icii sau presialii pentru pre-renirea':
.erardrii copiiuiui de famiiia sa viziteazd. periodic 1a domi.ciliu familiile gi copiii care beneficiazd de'
*semenea servicii qi prestalii

-{sigura gi urm[resc aplicarea masurilor de prevenire qi combatere a consumului de'

:icool gi droguri, de prevenire qi combatere a violenlei in farnilie, precurll gi a comportamentului
:elicvent. Urmdresc evolutia dezvoltdrii copiiului gi modul in care pdrinlii acestuia iqi exerciti
iqi indeplinesc obligaliile cu privire la copilul care a beneficiat de o mf,surd de proteclie
--lecial5. qi a fost reintegrat in familia sa.
-nainteaz[ propuneri primarului, in cazul in care este necesarS luarea unei mdsuri de
:roteclie social[, in condiliile legii gi colaboreaz5, cu Direclia Generala de Asistenla Sociald qi
?:oteclia Copiiului in domeniul protecliei copi.luhii qi transmit acesteia toate dateie qi infonnafiiie
soiicitate din acest domeniu.
ia nivelul sectoarelor municipiului Bucureqti, atribuliile prevS.zute la aiin.l sunt exercitate de
Drrec{ia Generald de Asistentd Sociai[ qi Proteclia Copilului
I.3.3. Organismele private
Organismele private care pot desfhqura activitlti in domeniui protecliei drepfurilor copilului 9i a
juridice de drept privat far[ scop patrimoniai, constituite
--rotectiei speciale a acestuia sunt persoane
;i acreditate ?n condi{ii1e legii.
Organismele private legal constitr-rite gi acreditate pot infiinla, organiza gi dezvoita servicii de
rrevenire a separdrii copilului de familia sa, precum gi de proteclie speciald a copilului, nurnai pe
raza unei licenle eliberate de Autoritatea Nalionald pentru Protec{ia Drepturiior Copilului.
In desfrgurarea activirdtilor, organismele private acred.itate se supun regimului de drept public
pusd in
in
T
-r-errizrrf
rrr
lvbLeoss nr. 272DA04, precum gi de reglementariie prin care aceasta este
?rvY@uL

irepturile

qi

3,Y\e.utAre-

, n.,.

Legearv.2.72l2004privindprotec!iagipromouu@ui@"".

reglementeazd cadrul iegai privind respectarea , promovarea gi garantarea

ciiepturiior tuturor rr-^nrrr^r
rrrrrrrcrenl de sex, apartenentd etnicd. gi
vvPrrrvr)
rllullwlvlt
sociaid. religie, opinie poliiica rou,l- oLti not"{f,,
naiionalitate, rasd, lirnb6, infirmitate, nagtere sau situatia copihrlui ori a piirinlilor
sau t*torilor sdi. i
Are ioc extinderea ariei de reglementare la toli copiii. indiferent de locui unde
," unt. rlrrnalparind sau separali de acegtia, in gcoaid sau deja pe piala muncii, hr
sau
in
rt.ainutut-,";;t
lara
probleme de sf,ndtate, handicap sau de comportament, cdrora, fhra nici
o discrirninare, ii Ser_
garanteazd exercitarea drepturilor prevS"zr,ite de Convenlia ONU29
referitoare la ar.p*rii"f
copiiuiui.30

Acest important act normativ introduce regiementari

in sensul armonizd.rii
Irmonrzarll cu prevedeni{
p
referitoare ra drepturiie copiiurui.
Dupa cum se poate observa din denumirea Legii n-r. 21212004 ret-eritoare la protectia
si
iromovarea drepturiior copiiului, exista serioase diferenle intre noliuniie noi gi cele
toforit.
iril'-:''inrl lccrql rrpnhi din acest domeniu (C. fam qi celelaite acte normative), cum ar fi in
oroui.-I
'rcrotirii minoruiui.
.r-rt- 1'42 alin- 3 din lege inlocueqte termenul " minor" cu termenui " copii,,. sifuatie
care a 16rl.
impusd' incS' din anul 1990, cdnd RomAnia a ratificat Conveniia ONU cu privire
la drepturiie
copiiului. potrivit art- I din Conventie, prin copifue infelege orice fiinla umand sub
v6rsta de l g anitcu exceptia cazurilor cind, ?n baza legii apiicabile copiluiui, majoratul este stabilit
sub u..nr.t
convenliei

o\ru

i'arstd.
Se poate observa in legea nouf, o d.iferenJd d.e conlinut intre cei doi termeni
in sensul cf, prin copif
intelegem persoana care nu a implinit virsta de 1B ani gi nu a d.obd"ndit capacitatea
,--ve.cif itr rilr
iar ?u^-wr\'rLru'
IlI fo
Lsmeinl art. 8 aln.2 dinDecretui nr. 3Lllg54, interpretatper a conf4fi6
este persoana care nu a impiinit vdrsta de 18 ani. De asemenea.
conform aceiuiagi art. 8
nr' 31/.1954, persoana fizicE- dobdndegte capacitate depiina de exerciliu, ca
reguia general5, la data

.1i;iil:F

di"'#;r"-t-

la
care devine majord, iar, prin exceptie- la data la cire minorr-il se crsdtoreqte.
Deci, notiunea
d.*l
-''-..-ininor este mai cuprinzdtoare decfit aceea de copil.
Altfbl spus, minorul care se c5.s5.toregte rZrmdne in continuare rninor, dar nu mai este
copil, in
sensul Legii nr- 27212004, deoarece a dobAndit capacitate deplinE de
exerciliu.
Principiile ce guverneazS. respectarea gi garantarea drepotunlor copiluiui sgnt:
I
' respectarea gi promovarea cu prioritate a interesului superior al copiiului;
. egaiitatea ganselor qi nediscrirninarea;
o responsabiiitatea pdrinlilor cu privire la exercitarea drepturilor qi indeplinirea
obligatiilor
parintegti;
' primordialitatea responsabilitatii parinliior cu privire la respectarea qi garantarea Ar.pt,.itJ
copilului:
' descentraiizarea serviciilor de protectia a copiluiui, interventia multisectoriaid. gi parteneriatrf
ciintre instituliile publice qi organismele private autorizate;
' asigurarea unei ingrijiri individualizate gi personalizate pentru fiecare copil;
1. respectarea demnitalii copilului;
I
' ascultarea opiniei copilului qi luarea in considerare a acesteia, lindnd cont de r.Arsta- si
degradul s5.u de maturitate ,
I
' asigurarea stabilitalii 9i continuitdlii in ingrijirea, cregtelea qi educarea copil4lui, linand coF:
de originea sa etnicd, religioasd,
culturald gi
y rDLru., in
lingvisticd,
rrr. u.'zur
cazul luanl
"*, vurlur4r4
iuarii unei
unel inasf
9r rlrr6
i-

"
n

deprotecfie;
celeritate in luarea oricdrOi decizii cu privire la copil;

asigurarea protecliei impotriva abuzului gi exploatdrii

105

copih-rlui;

lREPTUL.'FlM.iLtg

:x"'ffiili::-[ffilL,r::

Iaqi2oo8

..p

rv 2l2l 2004 introduce noi regiementari gi

in,ceea ce.prive;te protecfia copiiuiui
situatii speciale' incepdnd cu inlocuirea
aflat in
sintagmei de " proteclie a copiluiui
aflat in dificuitate cu,,
p'in
cadru institulionai propriu pi corespunzdror
:::[:li:t'ffirl',l,|;:il.T,T,'cdt ei
I-egea

"'il'^ r*i

se introduce obligafia aLrtoritalilor locale

de a acorda asistenla sgglaia copiiuiui
cu scoptil
promovdrii' creqterii, ing.jirii gi educirii
in
familie, ninJ'p*ibila astfel prevenirea
gi
eliminarea siruatiiror .ur" pot conduce
ia separarea copirurui de parinfi;
' infiintarea 9i diversificarea serviciilor l; nivel local, cdt mai aproape
de domiciriLri
beneficirilor' face posibiii evitarea sau
luu..u, doar in ultimd instanta, a mdsuriror
proteclie speciald care presupun separarea
de
copilului de parinti: sunt introciuse noi
instrurnente
de lucru: pianul individualizat.de servicii
gi pr"nrr individuai.izat deproteclie
cu scopul de a
rdspunde cei mai adecvat nevoilor concrete
n..a*r copii in parte.
rocare sunt in condiliiie i*sii ;t;ure
garante are promovarii
,:l|::,?ilii:.rfiffiT1lj|1,lflce

L1' RAiPUNDE\!! riruu7ttoR

DE COPW

tutINORI

si

pENTRu NE,NDEpLrNIREA

i,uneranrRrLoR FA,A

1.4.1. Generalitdti
Rdspunderea pdrinteascd este angajatd
peniru neindeplinirea indatoririlor
fald de copiiul
sau fald de bunurile acestuia' In
momentul in care plrinfii nu-qi .*.r.iia
.ore* atribuliiie pai.niesi:
sau deficitar' sunt fie sanctionafi,
fie indrumati sd se co.ecteze., sau se aplicd
mdsuri extreme. ce sunr
benefice pentru interesul tup*io, ut
.opituiui:
ii
revine
prtn
tiooitie
trlle
regiferarf, de ltlegisiatia
tegtterata
constitufional[, de drept civit gi al familiei,
rolul
in
acest procesl.
ori de cite ori.pdrinfii nu pot asigura.ona4ili.
".nirut

nhl:

;;#;

ii*standard.r. n...rure den,ortarii cop'urui in

nediul familiai (din motive obiective sau
din ..iipa; ,tutuiui ii revine obrigalia de
a sprijini sau de a
nrelua integral (prin m5'suri cu caracter
ternporar sau penxanent) ocrotirea
drepturilor copiiurui.
Aceast[ relalie ce se leag[ intre stat. gi
familie p..rup.rn. asumarea de cdtre
cel dintai a unor
obiigalii pozitive in domeniile educaliei,
asigurarii uno. servicii de sdnatate gi
asistenld sociaid.,
identificdrii copiilor cu nevoi speciale.
Dinam"ica u..st.i relafii este (sau
ar
trebui
sa fie) reglatd in
once moment a evoluliei saie de respectarea
interesului superio, at .opitului qi
de situarea sa
cieasupra drepfurilor pdrinteqti
in deciziile privitoare lu ..qt-..u gi ocrotirea
copiilor.
sancfiunile ce se aplic[ parinfilor in
laz de nerespectare a indatoririlor fa]d d,e
copii, se pot
clasifica fie dupd gravitatea ior - adicd
sancliuni a. n*tu.a penail, administrativd,
ori
civila sau de
dreptul famiiiei -' fie dupa cum
ele intervin pentru neindepiinirea
indato*ior cu privire la persoana
ininorului ori cu privire la bunurile acestuia.
sancliunile penale pot interveni in cazul
um'rtoarelor
infracliuni cu privire ra neindeplinirea

necorespunzdtoare a acestora:
abandonul de familie;
rele tatamente aplicate minorului;
punerea in primejdie a unor persoane
aflate in neputinta de a se ingriji
gestiuneafrauduloasi.
Sanclinile contraventionale, sunt prev5.zute
expres in mare parte in legea 6Ulgglrevizuitd,
pentm organizarea, ingradirea
gi pot fi:
sau participarea tu
d.
no.o.,
1o.u.lt.
itt"t.
decat
cele autorizate. de
naturE sd lezeze bunurile *otu,',,i'i,
pentru manifestarea unei atitudi*i
d.e
dezinteres i:r ruarea
mdsurilor necesare- de cdtre parinli
sau persoaneie cdrora li s-a incredin{at
un,
minor,
::n alienat sau debil mintal;
ori sub ingrijire
de indernnr-rl minorurui sub
contraventii.

.
"
'
o

#..,;"*;;?lrruu,

DR.Eprui- FA-\'ilLiEI

$i STAREA clyrlA _ Maria Harbidi

Sancriuniiececre:':i;ane,famiiiisauinstitr-rtiide

rqsi2008

lcrotire' decaderea i::: or.epruiie parintestirdspunderea pentru rea adrninistrare.

Sanctiunile cie cirept ci"'ii upu. .u privire.
la iaspund.ri.

;trr,rriJi^;.",ru faptele cauzatoare de

pre.ludicii a copiijor minori.
l oate aceste mdsuri au rolul de a inter-veni
in educafia copiiui gi de a veghea la indepiinirea
tnleresului sdu superior. in timp dispoziliile
legale suferind ciiverse transfbnndri.
,
1.1.2. Cadrul normativ actuul i,, cire
simt prevdztfte aceste sartctiuni
cadrui non'ativ actual cu privire la sancliunile
apricatl;;!d{'f iro,o-nrui cdnd aceqtia
dispozigiile legale fala de copiii lor es{e vast
fiini ir.r.nt in constitulia Romdniei, codul incalcd,
farniiiei,
Cociui penal, codui civii qi nu in ultimut
rand Lege^-^rilitoi;;;
? !/!vvvclrq
prezintd
noutali
iiebuiesc respectate de cei in cauzd.
, lesare ce
.
T egea nr' 27?12a04 prezintd'
plasamentui qi piasamentul copilului
in regin-r de urgenld, pe langd
caracterul 1or de misuri de proteclie sp.ecialSa copiiului, fiind anarizate-gi .u run.iluni
de dreptLr.,,
farniiiei' deoarece cele douS' masuii ,. dirpu.r, prinle
alteie gi atunci c6nd pdrinlii sunt decazulr
drepturiie:pdrinteqti sau ii s-a aplica, p-i."pi"'ln*tirri..rii
drn
dreprurilor
pdrinteqti
ori cop'ul este
netlijat sau abuzat ori acesta a foit abandonat.
In siturafia aceasta, dacd mb.sura se impune
ca .r*u.J
a culpei parinlilor in cregterea
9i educarea copiilor, aceasta aclioneazi pentru ei gi ca
o
sanctiune
cirepful familiei' Dar indiferenr de calea
de
actlptata pentru
/rrLrs incredintarea
r'vrlur'Ld'rsdcopiiului, mdsura poate f
ciipusd numai i' interesur copirului.
n
J
codul familiei prevede expres douS' situaiii ce
atrag rdspunderea de dreptul familiei
gi anume
incredintarea copiluiui unei p.rroon. sau
farnilii cu consimldmantul acestora gi decdderea
dieptr-rrile pdrinteqti, aceasta putana
dir
fi dispusa il ..'" p.oeapsd comprementara sau
r
accesorier.
Putem obsei*va c5' oricaraar fi rn5'sutii3
iau'pentru
g.'se
tragerea la r5spundere a pdrinliior
car;'Jo..rut*

;:;ilt1"Jlffi:;:lf:fi*#';"5:i*iil,::n:**J;'"'I;=#;
ln

acest sens proiectui Noului

.u oi,fozitiiie ,ega,-

ilili"r IVJ';ljul

cod civil,
391), preconizeazd sd regiemenrez.
:esoonsabilitatea pdrinteascd, care, de
fapt, urmeazl sd ?nlocuiur.a a*.u ce se
nume$te acurf..
ocrotirea minorului prin pdrinfi sau, cum
prevede codul farniliei, drepturile
rrc
qi
\sl
hciatoririle pdrin{ilol fuF de copiii ior minori
ori ocrotirea pd.rinteascd.
P:oiectul Noului cod civil va cuprind-e dispozi{ii
p.i,rir. la umdtoarele aspecte.
L
"u
' continutul qi durata responsabilitatit parintegti;
. indatoririie plrinlilor gi indatoririle copilului;
I
' solutionarea neinlelegerilor dintre parinli' .u privire ia exercitiui drepturilor
sau r:
indeplinirea obli galiiior pdrintegti;
" exercitarea.responsabilitaliior pdrintegti;
L
' decdderea din drepturile pdrintegti;
p. .o.. le preconi zeazdProiecful trrouiui cod
civit
i

se pot
3J::Tffi:ilie Lbsoiute
o instituirea indatoririi copilului de a_gi respecta
parinlii, indiferent d.e vArsta sa;
. drepturiie parinteiui minor, care nu a

iurplinit vdrsta de 14 ani, cu privire lu p.rrout

.
o
"

copilului;
reiigia copiiului;
prezurntia de consim!5'm6nt tacit
L
1ecilr99 al pdrin,tilor tn cazul in care un act curent Pvrlu, b
exercitarea drepturilor
9i indeplinirea obligatliio. fa.integti este indepiinit de oricare
dintl
parinli singur;
?nvoiala pdrinfiior cu privire la exercitarea
responsabilitb.lii
pdrintegti.

i07

DREPTUL FAMILIEI $l STAREA CIVILA - Muti",H

copiluiui
vln in
ln sprljilltlt
sprijinul LruljLllrlLrr
legale vin
dispozilii legale
inodificarii unor dlspozllll
i* in vederea irrodrttclni
.. se
* iau
- oare mdsuriie ce
-oate
timn
a9_estora, pentru a putea exista
:inor,) dar qi
1g.o1uni1are ln_tr",u:.$lio, 11, lcelaii
' a_plrinlilor
-!-

copil:
::rintele si poatd dispune 9i de rnisur.i corectorii. ie sunt iltile in educalia oficdrui
-..i.3. Rdspunderea de d'reptul familiei
penal
)up[ ramura cdreia ii aparlin sancliunea poate fi cie dreptul familiei, de drept civil, drept

.;u sa fie rdspundere contravenlional5"

alisura sanclionf,rii de dreptul familei

se concrettzeazd, in: incredinlarea copilului unei persoane

:.] q_qnsjm!6m4ntul acestora $ldeciderera din dreplu1ile pdrintegti.

de-in r"sqr-"1-4rt-42 aiin-Q)!-'Ieprrp-qltru,m.oI1lv: !-9Tjtitt91
ltstanta
,*iecar1 in caz de ciivor! ori in .or"t i"
rir[ii^ *p-il"lui ain araia Casatoiiai a foit stab-ilita de
-Se-poare-displne
"or.
in condiliiie, art.65 c. fam. De asemenea aceastd misuri se poate dispune 9i in

g"gt

;;;lt

farinli,
:azul declarlrii nulitiilii sau anulirii cdsdtoriei'
sd prezinte condiliiie
Fersoaneie sau familiiie cf,rora le-a fost incredinlat copilul trebuie
rateriale gi garanliile morale necesale dezvoltlrii armonioase a acestuia'
de codul familiei, este
_:credinfar.o ,opilului unei alte persoane sau famiiii, in concliliile stabilite
.r-inusd unndtoarelor

regrili:

exercita dreptul de a-i administra bunurile 9i

::lstanta judecltoreur.d. uu stabili care d.intre pdrinli va
:: a-l reprezenta sau de a-i incuviinla
,..1
gi obligaliile ce fevrn
persoana sau familia respectivd va avea fald de copil numai drepturiie
parinlilor privitoare 1a persoana acesruia;
a
plriniii pastreaza dreptul de a avea legdturi personaie cu cop_ilul, precum 9i dreprul cie
cu condi{ia ca prin acoast3
veghea la creqterea, educarea invila.tura qi pregltirea profesional5,
care
si nu se prejudicieze cre;terea ;i ed,-rcarea copilului;in eazui schimbdrii impre,iurariior a
pirinli sau a copilului, caie
au deterrninat incredinlarea copilului, la cererea oriciruia dintre
tuteiare sau a unei institulii de octotire, instanta de

actele: R

implinit varsta de 14'ani, a autoritalii

judecatl poate reveni asupra mf,surii privind incredin{area copilului. cr"r condilia ca reveniree
asupra nrdsurii luate sf, fie in interesul copilului;
copilulr-ii
inrr.ffirea copiiului in condi{iiie prevdzute mai sus nu este sinonimf, cu incredinlarea
care nu-qi indeplinesc
.rederea adopliei, deoarece, masura ale gi rolul de sancliune pentru parinlii
-:rciatoririle P irinteqti'
sunt obiigate sd asigure acestuia
?:rsoanele fizice gi cele juridice care au primit copilui in plasament
inldtlirarea oricdrei situalii urgente
-rgrijire ;i condiliiie netesare indepliniiii acestei obligatii sau
,ur. pune in pericol integritatea morald a copiiului, este prezumatl
caracterdefinitiv'caci se poate feveni
]vldsura incredinlarii copilului in grija unei persoane nu are
care au impus-o
rsupra ei ori de cAte ori se va constata c6 au incetat imprejurdrile
fi dispusd qi ca o pedeapsi
mdsur1 este o veritabii6 sanclir,rne de dreptui familiei, dar poate

-iceasti

de
sau dezvottarea fizica a copiluiui este primejduitd prin feir-rl
gravl in ?ndeplinirea
:xercitare a dreptunlor pdrinteqti, prin purtare abuzivd. sau prin neglijenld
profesionaii a copiiului nu se
-;rdatoririior de parinte ori dac[ educarea, invaldtura sau pregltirea
-ace in snirit cle devotament fa1[ de Romflnia qi conform societalii romAneqti'
impun
susmenlionar reiese cd* sunt reglementate doui motive care

i?illi;T1ffilffioJi*u,.u

ffii"-*i "ni"oiur"i
iecdderea din drepturiie p[rinteqti 9i anume:
. sinltatea sau dervoltarea fizici a
;;

copilului este plimejduita prin felul de exercitare a

indeplinirea
drepturiior pdrinlilor, prin purtarea abuzir,5, sau prin negiijen{a grav[ in
indatoririlor de Plrinte;
i0s

Harbad5 raqi2008
DREPTUL FAMILIEI I STAREA CIWLA - Maria
spirit
copilr-rlui nu se face
eclucarea, invnl[tufa sau pregitirea profesionali a

, .!

de

.f

devotamentfalldeRornAnia'
r.
'
integriiatea fizica a'copilullri, iar cel de al L
prjrrrul motiv vizeazd aspecte legate dq i4q4!atea"$i
tPot-fiuit jurisprudenlei, este intemeiati deciderea din
doiiea are in vedere educarea copilului
esenliaie intrelinerii ii Roate
,lrepturile parinteqti gi atunci cnnd, ripsiiea'minoruiui de mijioacele
[fizici'
dezvoltarea
sdnd-tatea
primejdie
9i
iu
p.,ne
' ir-, pr*,ica i_a statuat cf,, in ipoteza in care numai unur dintre plrinli a sZrvirgit fapte de natura
masurii gi asupra ceiuilalt pdrinte, d1"t..r: r.
celor prevazute de a:1. 109, nu se justificd extinderea
p4ri4e 5i fq4-c-q -qc39t4 di4 qlma ra e&4dovedeqre ci faptele au fost savarqite fe#g!*-ry!g!!ui
posibilitatea s6 se oPunlcdtre instanla de jud'ecatd la cererea autoritf,lii -'
Decaderea din diepturile pdrinteEti se pronunld de
decdderii se poate dispune fala de
tutelare cu cj.tarea obligatorie a parinlilor copiilor. Sancliunea
poate privi, cdnd pdrintele are rnai mulli
ambii parinli sau numai fala de unur dint." ei. Decaderea
cu hotirS'rea care se ia' drepturile'
copii, toli copiii sau numai unul ori unii clintre ei; In riport
care nu este decdzut sau numai fa{a de coptii
parrntegti vor fi exercitate. dupd caz, de tatre pdrinteie
J
pentru care nu s-a dispus misura decideriil
.
r- -r, ocrotirea
prin
^ ^-^+r-^^
realiza
va
se
copiiului
pdrinteqti,
Dac5. ambii pirinli sunt decS,zufi din drepturile
,'

iureid.

decdzut sd pd'streze legdturil

in temeiul art. l1l, instanla de judecatd va ingddui pdrinteiui
iegaturi, cre$terea' educarea' inva![tura 9i
:e;sonale cu copiiui, afard numli daca, prin asemenea
preeitirea prof.rionutS. a copilului ar fi in primejdie', 1 - y r ^-^^ *-^r..^^ .i
efecte' cum ar fri
prod'uce 9i alte
^rra crcnr,
in afar6 de interzicerea exerciliurui drepturilor pf,rintegti, deciderea

tutore'

spre exemplu, incapacitatea de a f,r

r^^x,r^-^^ totatal[
rnrarolE sau partiaii
^-^,.n,-',,r decdderea
ca valoare de principiu, in temeiur art. 38 din Legea rc.27212004,
misurf, este in interesul superior aT
din clrepturile parinteqti se poate dispun-e- numai- dac6 aceastd

copiluiui.
a exerciliului drepturiio.
orice separare.a copilului de pirinlii sdi, precum $i orice limitareqi prestafiilor previzute de
p.rinlilor, trebuie si fie precedate de acotdarea sistemuii"a u serviciilor
a parinlilor, consiiierea acestora, terapie sar
Iege, cu accent deosebit pe infonnarea corespunzltoare
alin- 2 9i 35 din Legea 21212004)
mediere, acordate in baza unui plan de serviiii (art. 34
serviciul public de asitenld sociaid
Acest plan se intocmeqte gi se pune in aplicare de cdtre
gi de persoanelg cu atribulii de asistenti social
organizat ia nivelul municipiiior gi oragelor, precum
administrativ-teritorialS' unde se afll
din aparatui propiu al consiliilor locaie comunale din uiatea
fiecdrui sector. i
municipiurui Bucureqti , de cdtre D.G.A.s-p-c de la nivelul
copilur, iar in
"u"*l
unna evalurdrii situaliei copilului qi a famiiiei acestuia .
,. ,
planul de servicii se aprobd prin dispozilia primarului qi are ca obiect prevenirea separS'r
dupd caz, direclia generai
copilului de pariniii s6i. In acest scop sewiciui puftic de asitenf[ socialS-,
sector al municipiului Bucureq
de asisten![ sociali qi proteclia copilului de la niveiul fiecdrui
destinate menlinerii copiluiui'
sprijind accesui copiluiui qi al famiiiei saie la serviciiie gi prestaliile

familie.

potrivit dispoziliilor Legii nr.27zlz004, dacd exista motive temeinice de a suspecta cl viala
serviciului public de asitenla socia
securitatea copilului sunt primejduite in familie, reprezentanlii
viziteze copiii
n.c.a.S.p.C., de la nivelul sectoarelor Bucureqti au dreptul sd
ori, dup6
ciespre sandtatea qi dezvoltar
"u,
locuinla ior gi si informeze despre feiul in care aceqtia sunt ingdjiti'
indrrtrnir
lor fizicd, educarea, invaldtura 9i pregitirea lor profesionald,- acordand la nevoie'
D.G.A.S'P'C este obligati sd sesize
necesare. Dac[ nici in acest caz nu ire loc nici o ,&i*bur",
intrunite concliliile prevdzute de ie
instanla judecitoreasci in situalia in care considerd ci sunt
exercitiul dreph-rri
pent.r decf,derea, totald sau parliaiZr, a pdrintilor ori uneia dintre ei din