Sunteți pe pagina 1din 8

Bronit cronic

1.Definitia bolii;
a) Bronsita cronica are ca substrat anatomo-patologic o inflamatie cronica
nespecifica a peretelui bronsic si alterarea structurii mucosecretante
,evoluand de obicei spre o afectare progresiva a bronhiolelor si a tesutului
pulmonar(emfizem); ( bibliografie: Constantin Albu,2001,pag 184,Stiti sa
respirati corect?,Polirom)
b) BRONT ( fr.) s. f. Afeciune a cilor respiratorii, constnd din
inflamaia acut sau cronic a mucoasei bronhiilor. De o mare frecven, b.
poate fi provocat de rceal, de iritarea prin ageni fizici sau chimici,
precum i de localizarea bronhic a unor maladii infecioase (grip, rujeol
etc.). Forme particulare: b. astmatiform, b. capilar etc. (bibliografie:
http://dexonline.ro)
c) Bronsita cronica se defineste prin existenta tusei productive minium 3
luni,doi ani consecutive.Cel mai frecvent,bronsita cronica este urmarea
iritatiei cornice prin fumat, si mult mai rar prin alte pulbere sau substante
inhalate, dar poate fi si expresia unei deficiente congenital ale mucosului
( mucoviscidoza) sau ale motilitatii cililor vibratili.Caracteristica este tusea
matinala,sputa poate fi mucoasa sau purilenta. ( bibliografie:
Ion.I.Bruckner,pag 81,Semiologie medicala, editura Medicala)
d) Bronsita este o inflamatie a pasajelor bronsice, caile respiratorii care
conecteaza traheea la plamani. Interiorul fiecarui pasaj bronsic este captusit
cu o mucoasa umeda, ale carei celule sunt ciliate. Cilii se misca de jos in sus,
antrenand astfel impuritatile spre exterior.
Desi mucusul si firele de par din fosele nazale opresc trecerea prafului si a
altor impuritati care se pot afla in aerul inspirat, se poate ca agenti patogeni
sau noxe sa treaca, mergand spre plamani. Tusea este reactia naturala a
corpului la aceasta invazie.
Agentii patogeni sau noxele provoaca inflamarea cailor bronsice iar ca
raspuns la inflamatie, mucusul este produs in exces. Inflamatia si producerea
de substanta mocoasa in exces pot distruge cilii responsabili cu curatarea

cailor respiratorii. Cilii deteriorati isi pierd capacitatea de a functiona,


mucusul obstructioneaza caile respiratorii, ceea ce face dificila respirat, deci
aportul de oxigen scade. Mucusul se poate infecta cu bacterii, ceea ce poate
duce la alte tipuri de boli pulmonare, cum ar fi pneumonia. ( bibliografie:
http://www.cdt-babes.ro/articole/bronsita.php)
2.Clasificare:
Exista doua tipuri de bronsita :

bronsita acuta, care dureaza mai putin de sase saptamani

bronsita cronica, care este recurenta si apare frecvent de-a lungul a doi
sau mai multi ani
Evolutia bronsitei cronice in general este ireversibila si infausta,antrenand
implacabil dezvoltarea unui cord pulmonar cronic.
Bronsita cronica poate fi de doua feluri :
-bronsita cronica: este vorba de o evolutie prelungita,cu exacerbari si
remisiuni, tusea fiind prezenta pe perioade mari de timp, daca nu chiar
continua;
-bronsita cronica spastica: (astmatiforma) se manifesta cu accese de
dispnee paroxistica, cu durata variabila, de regula mai scurte decat in astmul
bronsic, accesele de tuse declanseaza oarecum characteristic accesele de
dispnee. (bibliografie: Tiberiu Moldovan, 1993, pag 87, Semiologie Clinica
Medicala,editura Medicala)
3.Etiologie/Factori declansatori
Sunt cunoscute trei cauze importante:
-factori iritativi: expunerea la vapori toxici sau praf;
- infectia cauzata de agenti patogeni- virusi,bacterii;
- alergia; acionand prin sensibilizare la pneumalergeni sau alergeni
microbieni.Contribuie rinofaringitele ,unele droguri: care usuc mucusul
protector.

S-a constatat c pricipal cauz a bronitei cronice o reprezint


fumatul (riscul de boal crete in funcie de numrul de igri fumate
zilnic).

Un procent de 90% din bolnavi sunt fumtori activi sau au fumat o


perioad indelungat de timp

Varsta
Sezonul rece
Astmul poate fi o alta cauza a existentei simptomelor aparente de
bronsita cronica la copii si adolescenti. Astmul cronic sever poate
provoca obstructia permanenta a cailor respiratorii, rezultatul fiind
bronsita astmatica. Bronsita astmatica are multe simptome ca si
bronsita cronica.
( bibliografie: Constantin Albu,2001,pag 184,Stiti sa respirati
corect?,Polirom)
Bronsita cronica poate fi, de asemenea, cauzata de aparitia repetata a
bronsitei acute. Plamanii, slabiti cu fiecare caz de bronsita acuta,
devin mai sensibili ajungandu-se la bronsita cronica.
Poate fi si expresia unei deficiente congenital ale mucosului
( mucoviscidoza) sau ale motilitatii cililor vibratili (in acest caz apare
la o varsta foarte tanara)
( bibliografie: Ion.I.Bruckner,pag 81,Semiologie medicala, editura
Medicala)
4.Semne clinice/Caracteristici
Caracterizata clinic prin tuse si/sau expectoratie intermitenta sau
permanenta determinate de hipersecretia mucoasei bronsice,

Uneori se poate intalni bronhoree (BRONHORE s. f. Secreie i


expectoraie abundente, frecvente n astmul bronic, n bronita cronic i n
alte afeciuni respiratorii. Din fr. bronchorrhe.)
Adesea se asociaza semen de emfizem pulmonar, cu cianoza central,
expresie a tulburarilor de ventilatie cronice (ventilatie inegala)
Dispeneea de tip expirator, apare wheezing, predomina sibilantele in expir
( pentru bronsita cronica spastic).
(bibliografie: Tiberiu Moldovan, 1993, pag 87, Semiologie Clinica
Medicala,editura Medicala)
5.Modificari clinice si paraclinice
Blonavul devine adinamic,somnolent, uneori cu episoade de agitatie
psihomotorie, obnubilare pana la coma, transpiratii, tremor, cianoze intense,
polipnee.Se constata scaderi semnificative ale presiunii partiale a oxigenului
in sange,acidoza respiratorie.
Cu timpul apare rigiditatea arborelui bronsic,cu deformri,care favorizeaza
retentia continua a secretiilor.
6.Examen clinic
Examenul radiologic
Rolul radiografiei este de a exclude alte boli ca tuberculoza,se pot
descrie cateva aspecte care indica prezenta bolii:
-hiperinflamatia este mai discreta decat in emfizem
-accentuarea desenului pulmonar se observ zone de fibroza sau
pneumonie cronic
-ingrosarea peretilor bronhiilor aspectul mai evident pe tomografii ca i
prezenta umbrelor tubulare.
In faza avansat ,arterele pulmonare mari sunt largite in timp ce rarurile lor
periferice sunt normale .

(bibliografie: Anastasiu C.,Tratat de medicin intern-bolile aparatului


respirator.Editura medical Bucuresti 1983.(pag 210-218)
STADIUL I.
-Corespunde bronitei simple i se particularizeaz prin tuse i expectorie,in
special dimineaa ,in sezonul umed i rece.
-Se constat c bolnavul prezint o stare general bun,toracele ii pstreaz
aspectuil normal ,iar miscrile actului respirator sunt in limite optime
-se mai constat c sub raportul funcional testele spirografice inscriu curbe
normale,rareori se constat modificri ale volumelor i debitelor pulmonare
-adaptarea la efort nu prezint o dificultate pentru aceti bolnavi
STADIUL II.
-corespunde bronite cronice cu dispnee la efort i se exteriorizeaz prin tuse
i expectoraie mucopurulent.
-sub aspect funcional,se observ o diminuare a capacitii vitale i a
celorlali parametrii
-adaptarea la efort prezint dificulti in condiiile in care nu se instituie la
timp programul recuperator
STADIUL III.
-corespunde bronhopneumopatiei obstructive i se caracterizeaz prin stare
general parial alert,
-tusea obositoare ,
- hipersecreie bronic ,cu mucoziti purulente ,
-cutia toracic ii modific aspectul general prin atrofierea muchilor
intercostali
-sternul este proiectat inainte i uor in sus

-diminuarea capacitaii vitale(CV)


-capacitatea de adaptare la efort este mult diminuat ,deoarece dispneea este
prezent i la cele mai simple micri
-acest tablou clinic se complic in condiiile in care bolnavul este
supraponderal
STADIUL IV.
-corespunde bronhopneumopatiei obstructive cronice(BPOC)cu hipercapnie
(creterea concentraiei de CO2 din sange) i se caracterizeaz prin
accentuarea tulburrilor funcionle din stadiul precedent.
-se constat c starea general este alterat
-dispneea apare i in stare de repaus
-respiraia se face cu gura uor deschis
-privirea este fix,ochii globuloi
-pacientul este cianozat,expiraia se face cu obrajii bombai ,este prelungit
-capacitatea de adaptare la efort este practic nul din cauza insuficienei
respiratorii cu hipoxie i hipercapnie
( bibliografie: Constantin Albu,2001,pag 186,Stiti sa respirati
corect?,Polirom)
BRONHOGRAFIA
-opacitatea canalelor glandulare hipertrofiate din bronhiile mari
-cresterea calibrului bronsic
-neregularitetea peretelui ,alternanta de stenoze si dilatatii.

CINERADIOGRAFIA- evidentiaza variatia excesiva regionale a


diametrului cailor aeriene intre inspiratie si expiratie si inspecial
colabarea bronhiilor mari si medii

SCINTIGRAFIA confirma tulburarile regionale de perfuzie care sunt


prezente la aprox 90%din bonavi.

metoda este buna pt. depistarea bulelor in vederea tratamentulu


chirurgicl SPUTA in bronsita cronica ,secretia exagerat de mucus este
un factor important in producerea sindr. Bronhoobstrutiv .constituie
un mediu prielnic dezvoltarii florei bacteriene.
(bibliografie: Popescu .,Marin Fl., Boli interne.Editura Medical
Bucureti ,1009,pag. 82)
A) Examenul obiectiv
Palparea:

-cutie toracic cu aspect modificat


-atrofierea muchilor intercostali in pozitie inspiratorie

Percuia:

-se pot auzi sunete zgomotoase


-inspiratia bronsitcilor poate deveni atat de zgomiotoasa incat
se aude de la distanta sunet exploziv generat de trecerea intermitenta
a aerului printr-o brronhie aproape inchis.

Auscultaia: Raluri ronflante,sibilante i subcrepitante


Expectoratia: abundent
7.Examen functional
Testul tusei productive
Bolnavul este rugat sa tuseasc i s aprecieze caracterul umed al
tusei cantitatea de sputa din primele ore ale diminetii si de pe 24 ore trebuie
msurat .Dac depaseste 100 ml si este frecvent purulent sugereaza
existenta bronhosiectaziilor

Testul de spirometrie
Testul de spirometrie masoara functia pulmonara. In timpul unui test
de spirometrie respiratia este monitorizata in timp ce respira intr-un
tub atasat la un spirometru.
Spirometrul masoara volumul pulmonar si cat de usor trece aerul prin
plamani.
-in urma testului se observ creterea dinamic a CRF
-cresterea rezistentei in caile aeriene mari determina reducerea
capacitatii vitale (CV) si a VEMS.
Testul apneei
Se cere bolnavului ca dup un inspir maxim s execute o apnee ct
mai lung.Pacientul in urma testrii prezint o apnee mai scurt.Acest fapt
indic o disfuncie respiratorie mai sever.
Testul televizorului
Testul cititului
STUDENTI:
Balan Cristina
Titire Vlad-Vasile
Oasenegre Viorel
Donciu Raluca
Micu Anca
Vranceanu Ionela