Sunteți pe pagina 1din 14

Universitatea Bacau,Stiinte economiceMarketing I.D.

Logistica Mrfurilor

Transportul Internaional de Mrfuri

1.Cadrul juridic international

Cresterea schimburilor economice internationale solicita tot mai mult contributia


transportului rutier, datorita vitezelor sale comerciale mai ridicate pe care le realiza, a
posibilitatilor sale de a livra marfurile direct la domiciliul destinatarilor (door to door) si de
a se adapta rapid la schimbarile ce se manifesta pe pietele nationale si internationale.
Extinderea rapida a transporturilor rutiere internationale a impus constituirea unei
organizatii internationale a transportatorilor rutieri, care sa apere n mod activ interesele
membrilor sai, sa simplifice si unifice reglementarile si uzantele relative la circulatia rutiera,
sa promoveze si sa dezvolte expeditiile rutiere. Astfel, la 23 martie 1948, a fost nfiintata, cu
sediul la Geneva, o asociatie neguvernamentala, denumita Uniunea Internationala a
Transportatorilor Rutieri (IRU).
Calitatea de organ consultativ al ECOSOC (Consiliul Economic si Social al O.N.U.)
si CEE (Comisia Economica a ONU pentru Europa) si bunele sale relatii de colaborare au
facilitat adoptarea initiativelor IRU si punerea n aplicare a Acordului cu privire la
reprimarea restrictiilor si libertatea circulatiei rutiere, cunoscut sub denumirea de
Libertatile Rutiere de la Geneva. IRU a contribuit direct sau prin colaborare cu alte
organizatii la elaborarea diferitelor instrumente comerciale, juridice si tehnice, menite sa
promoveze transportul international de marfuri cu mijloace auto, dintre care amintim:
1. Conventia referitoare la Contractul de Transport International de Marfuri n
Traficul Rutier cunoscuta sub numele de Conventia CMR.
2. Conventia vamala privitoare la transportul international de marfuri sub acoperirea
carnetelor TIR (Fig. 1).
3. Asociatia Internationala pentru Transportul Profesional al Marfurilor sub
Temperatura Dirijata Transfrigoroute Europe.
4. Serviciul de Asistenta Mutuala Internationala AMI.
5. Acordul European referitor la Munca Echipajelor de pe Autovehiculele care
efectueaza Transporturi Internationale Rutier, semnat n 1970, la Geneva.
6. Uniunea Internationala a Societatilor de Transport Combinat Cale Ferata Auto
UIRR. Fondata n 1970, sub auspiciile UE, are ca scop crearea unor avantaje suplimentare
utilizatorilor celor doua modalitati de transport feroviar-rutier.
7. Conventia privind Circulatia si Semnalizarea Rutiera.
8. Acordul European privind Transportul Marfurilor Periculoase ADR.
9. Conventia pentru Asigurarea mpotriva Raspunderii Civile Cartea Verde.
10. Admiterea Temporara a Marfurilor sub Acoperirea Carnetului ATA faciliteaza
transportul mostrelor pentru expozitiile si simpozioanele internationale.
11. Conventia vamala privind tranzitul global ntre tarile membre UE, AELS si
CEFTA.

Universitatea Bacau,Stiinte economiceMarketing I.D.

Logistica Mrfurilor

Transportul Internaional de Mrfuri

Fig.1: Carnet TIR

Universitatea Bacau,Stiinte economiceMarketing I.D.

Logistica Mrfurilor

Transportul Internaional de Mrfuri

Pentru buna derulare si realizarea unui cadru juridic flexibil, Romnia a ncheiat
acorduri bilaterale cu o serie de tari, asa cum se poate observa din tabel:
Nr. crt.
1.
2.
3.

4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.

Tara
2
Albania
Austria
Belgia
idem
Bulgaria
Cehoslovacia
Cipru
Danemarca
idem
Elvetia
idem
Estonia
Finlanda
Franta
Grecia
Irak
Iran
Italia
Iugoslavia
Kuweit
Letonia
Lituania
Luxemburg
Marea Britanie
Moldova
Norvegia
Olanda
P akistan
Polonia
Portugalia
Siria
Spania
Suedia
idem
Turcia
Ungaria
U.R.S.S.
idem

Actul de aprobare
sau ratificare
3
H.G. nr. 756/1993
H.C.M. nr. 23/1984
H.C.M. nr. 667/1968
H.C.M. nr. 121/1984
H.C.M. nr. 261/1974
H.C.M. nr. 639/1968
H.C.M. nr. 115/1981
H.C.M. nr. 640/1968
H.C.M. nr. 95/1981
H.C.M. nr. 1780/1966
H.C.M. nr. 283/1977
H.G. nr. 679/1993
H.C.M. nr. 1466/1968
H.C.M. nr. 2399/1968
H.C.M. nr. 1248/1974
H.C.M. nr. 76/1981
H.C.M. nr. 323/1976
H.C.M. nr. 369/1967
H.C.M. nr. 122/1964
H.C.M. nr. 57/1980
H.G. nr. 678/1993
H.G. nr. 677/1993
H.G. nr. 842/1992
H.C.M. nr. 1736/1969
H.G. nr. 71/1993
H.C.M. nr. 13/1981
H.C.M. nr. 1893/1968
H.C.M. nr. 1394/1975
H.C.M. nr. 1047/1968
H.C.M. nr. 99/1979
H.C.M. nr. 1518/1974
H.C.M. nr. 153/1979
H.C.M. nr. 2096/1967
H.C.M. nr. 1931/1980
Decret nr. 573/1968
H.C.M. nr. 407/1972
H.C.M. nr. 2499/1966
H.C.M. nr. 47/1969

Publicare

Observatii

4
M.O. nr.15/20.01.1994
B.O. nr. 9/31.01.1984
B.O. nr. 5/13.04.1968
B.O. nr. 55/12.07.1984
B.O. nr. 44/27.03.1974
B.O. nr. 49/12.04.1968
B.O. nr. 53/25.07.1981
B.O. nr. 49/12.04.1968
B.O. nr. 50/13.08.1981
B.O. nr. 80/15.12.1966
B.O. nr. 132/07.12.1977
M.O. nr.294/16.12.1993
B.O. nr. 45/25.07.1966
B.O. nr. 139/01.11.1968
B.O. nr. 129/28.10.1974
B.O. nr. 43/29.06.1981
B.O. nr. 79/25.08.1976
B.O. nr. 22/11.03.1967
B.O. nr. 8/07.03.1964
B.O. nr. 36/06.05.1980
M.O. nr.
294/16.12.1993
M.O.
nr.
294/16.12.1993
M.O.
nr. 10/22.01.1993
B.O. nr. 96/30.08.1969
M.O. nr. 52/08.03.1993
B.O. nr. 9/10.02.1981
B.O. nr. 120/10.09.1968
B.O. nr. 1/05.01.1976
B.O. nr. 66/17.05.1968
B.O. nr. 52/13.06.1979
B.O. nr. 153/07.12.1974
B.O. nr. 75/27.08.1979
B.O. nr. 79/09.09.1967
B.O. nr. 104/16.12.1980
B.O. nr. 94/13.07.1968
B.O. nr. 45/05.05.1972
B.O. nr. 72/19.11.1966
B.O. nr. 12/27.01.1969

5
Transp. marfuri

T rans p. marfuri
Transp. marfuri
Transp. marfuri
Transp. marfuri

Transp. marfuri

Transp. marfuri

Transp. marfuri
Trans p. de
calatori

La acestea, se adauga si alte acorduri si conventii, toate avnd scopul de a asigura un


cadru juridic clar si concis pentru toti participantii la derularea contracte lor
(exportator, expeditor, transportator, importator, vama).

Universitatea Bacau,Stiinte economiceMarketing I.D.

Logistica Mrfurilor

Transportul Internaional de Mrfuri

2. Cadrul juridic national

n Romnia, cadrul juridic al drepturilor si obligatiilor participantilor la


transportul rutier este prevazut n Codul Civil, Codul Comercial si n Regulamentul aprobat
prin H.C.M. nr. 941/1959, privind receptia, expeditia si primirea marfurilor, precum si
stabilirea raspun- derii expeditorului, carausului si destinatarului n circulatia rutiera.
Regulamentul este utilizat ca baza de interpretare a obligatiilor pa rtilor contractante.
Codul Comercial art. 413, alin. 1 precizeaza: contractul de transport are
loc ntre expeditor sau acela care da nsarcinarea pentru transportul unui lucru si
ntreprinzatorul care se obliga a-l face n numele sau propriu si pe socoteala altuia.
2.1. Contractul de transport rutier

Scrisoarea de trasura rutiera de tip CMR constituie dovada materiala a conditiilor de


ncheiere a contractului de transport n traficul rutier international de marfuri, precum
si dovada primirii marfii de catre transportator. Expeditorul sau transportatorul pot
conveni pentru ntocmirea de scrisori de trasura rutiere separat pentru fiecare autovehicul
ncarcat sau pentru fiecare fel/lot de marfa.
Scrisoarea de transport rutier tip CMR (fig. nr.2 si 3) trebuie sa contina obligatoriu
cel putin urmatoarele date :
locul si data ntocmirii;
numele si adresa predatorului (exportatorului);
numele si adresa transportatorului (expeditorului);
locul si data primirii marfii si locul prevazut pentru eliberarea acesteia;
numele si adresa destinatarului;
denumirea curenta a marfii si felul ambalajului, iar pentru marfurile
periculoase denumirea lor n general recunoscuta;
numarul coletelor, marcajele speciale si numerele (inscriptiile) lor;
greutatea bruta a marfii sau cantitatea totala a acesteia altfel exprimata;
conditia de livrare INCOTERMS 2000;
cheltuielile aferente transportului (pret de transport, accesorii, taxe vamale,
cheltuieli survenite de la ncheierea contractului si pna la eliberarea marfii);
instructiuni pentru formalitati vamale si altele;
mentiunea ca transportul este supus regimului stabilit prin CMR si nici alte
clauze contrare.
Dupa caz, scrisoarea de trasura rutiera tip CMR trebuie sa contina si urmatoarele
indicatii privind:
interzicerea transbordarii;
cheltuielile pe care expeditorul le preia n sarcina sa;
totalul sumelor ramburs de perceput la eliberarea marfii;

Universitatea Bacau,Stiinte economiceMarketing I.D.

Logistica Mrfurilor

Transportul Internaional de Mrfuri

valoarea declarata a marfii si suma care reprezinta interesul special la eliberare;


instructiunile expeditorului catre transportator cu privire la asigurarea marfii;
termenul convenit pentru efectuarea transportului;
lista documentelor predate transportatorului;
orice alta indicatie pe care partile contractante o considera utila.

Universitatea Bacau,Stiinte economiceMarketing I.D.

Logistica Mrfurilor

Transportul Internaional de Mrfuri

Fig. nr.2: . Scrisoare de trasura rutiera (fata)

Universitatea Bacau,Stiinte economiceMarketing I.D.

Logistica Mrfurilor

Transportul Internaional de Mrfuri

Fig. nr.3: . Scrisoare de trasura rutiera (verso).

Universitatea Bacau,Stiinte economiceMarketing I.D.

Logistica Mrfurilor

Transportul Internaional de Mrfuri

Raspunderile participantilor la contract sunt:


1. Expeditorul raspunde pentru toate cheltuielile si daunele pricinuite
transportatorului din cauza insuficientei sau a inexactitatii datelor nscrise n
Scrisoarea de trasura CMR si a celorlalte documente pe care el le completeaza si le
elibereaza (carnet TIR, CMR).
Potrivit conditiilor reglementate prin Conventia CMR, expeditorul este
raspunzator fata de transportator pentru daunele pricinuite persoanelor, autovehiculului
sau marfurilor, precum si pentru cheltuielile cauzate de defectuozitatea ambalajului marfii,
n afara de cazul n care aceasta defectuozitate este aparenta sau cunoscuta
transportatorului n momentul primirii marfii, acesta nefacnd rezerve n legatura cu ea.
Ca urmare a dreptului sau de dispozitie asupra marfii, expeditorul poate
cere modificarea ulterioara a contractului de transport rutier, solicitnd transportatorului fie
oprirea transportului, fie schimbarea locului prevazut pentru eliberarea marfii, fie
eliberarea marfii unui alt destinatar dect cel indicat n Scrisoarea de trasura rutiera.
Acest drept al expedi- torului, de a dispune asupra marfii, se stinge, nsa, n momentul n
care al doilea original al scrisorii de trasura rutiera CMR a fost remis destinatarului sau n
momentul n care marfa a fost eliberata destinatarului contra unei dovezi de primire.
De retinut, nsa, faptul ca, n situatiile n care este vorba de rea-credinta, n legatura
cu executarea instructiunilor primite ulterior, sau n cazurile n care transportatorul nu
a cerut prezentarea primului exemplar original al Scrisorii de trasura rutiere CMR,
acesta poate fi facut raspunzator.
De asemenea, daca, dupa sosirea marfii la destinatie, se ivesc
impedimente la eliberare, transportatorul este obligat sa ceara instructiuni de la expeditor,
inclusiv n situatiile n care destinatarul refuza primirea marfii (expeditorul are dreptul sa
dispuna asupra marfii), fara a mai prezenta primul exemplar original al Scrisorii de trasura
CMR.
2. Transportatorul. Potrivit prevederilor Conventiei CMR, transportatorul
este raspunzator, ca si un comisionar, de consecintele pierderii sau utilizarii inexacte a
documen- telor care nsotesc Scrisoarea de trasura CMR, cu precizarea ca despagubirea care
i se pune n sarcina, nu poate totusi sa o depaseasca pe aceea pe care ar fi datorat- o n caz
de pierdere a marfii.
Transportatorul raspunde pentru pierderea totala sau partiala a marfii, pentru
avariile produse ntre momentul primirii marfii si cel al eliberarii acesteia,
precum si pentru ntrzierea la eliberare. El poate fi exonerat de aceasta raspundere daca
pierderea, avaria sau ntrzierea au avut drept cauza fie o culpa a persoanei care are dreptul
sa dispuna de marfa sau
un ordin (instructiuni) al acesteia (care sa nu fie nsa o consecinta a culpei
transportatorului), fie un viciu propriu al marfii sau circumstante pe care transportatorul nu
putea sa le evite si ale caror consecinte nu le putea preveni. n acest sens,
transportatorul nu poate nsa invoca, pentru a fi exonerat de raspundere, nici lipsa
carburantului, nici defectiunea autovehiculului pe care l foloseste pentru efectuarea
transportului si nici culpa persoanei de la care l-a nchiriat sau a prepusilor acesteia.
n general, conform prevederilor conventiei CMR, transportatorul nu raspunde
daca pierderea sau avarierea marfii se datoreaza urmatoarelor mprejurari:
folosirea de autovehicule descoperite, fara prelata, daca aceasta clauza a fost
convenita n mod expres cu expeditorul si mentionata n Scrisoarea de trasura CMR;
lipsa sau defectiunile ambalajului utilizat pentru marfurile transportate sau
efectuarea unei ambalari necorespunzatoare;

Universitatea Bacau,Stiinte economiceMarketing I.D.

Logistica Mrfurilor

Transportul Internaional de Mrfuri

manipularea si stivuirea n gener al a marfii au fost efectuate de catre


expeditor, destinatar sau persoane care au actionat n contul acestora;
natura unor marfuri transportate, care poate determina fie o pierdere totala
sau partiala, fie o avarie, ca, de exemplu: scurgere, ruginire, uscare, risipire, spargere,
atac al insectelor sau rozatoarelor etc.;
insuficienta sau neconcordanta marcajelor (numerelor) coletelor;
transportul de animale vii.
n aceste cazuri, transportatorul este exonerat de raspundere numai daca face dovada
ca a luat toate masurile care i reveneau n mod normal si ca s-a conformat
instructiunilor speciale care i-au fost date.
Se considera ntrziere la eliberare situatia n care marfa nu este eliberata n
termenul convenit si nscris n Scrisoarea de trasura CMR sau marfa nu este eliberata dupa
trecerea a 30 de zile de la expirarea termenului convenit.
Cuantumul despagubirii acordate de transportator (caraus) nu poate totusi depasi
suma prevazuta n Conventia internationala CMR. Separat, transportatorul va mai res titui
total sau partial taxa de transport, taxele vamale si alte cheltuieli ivite cu ocazia expe dierii
marfii, fara nsa a datora si alte daune- interese pentru pierderea respectiva.
n caz de avarii, despagubirea acordata de transportator nu poate depasi suma
calculate pentru pierderea totala, daca ntreaga expeditie este avariata, sau suma
calculata pentru pierderea partii depreciate, n caz de avarie partiala.
Pentru pagubele suferite, pna la primirea despagubirii cuvenite, cel n drept
poate pretinde dobnzi, care se calculeaza ntr- un cuantum de 5% pe an, ncepnd
din ziua recla - matiei adresate n scris transportatorului, sau daca nu a existat reclamatie,
din ziua prezentarii actiunii n justitie.
Transportatorul care a platit n final despagubiri, expe ditorului sau destinatarului,
are drept de regres contra celorlalti transportatori participanti la executarea
contractului de transport rutier. Acest drept, n conformitate cu prevederile conventiei
CMR, se exercita cu respectarea urmatoarelor reguli:
transportatorul prin fapta caruia s-a produs paguba trebuie sa suporte
singur despagubirea cuvenita, indiferent daca a platit - o el sau un alt transportator;
daca paguba s-a produs prin fapta a doi sau mai multi transportatori, fiecare dintre
ei va suporta, din totalul despagubirii, o suma proportionala cu partea sa de raspundere;
daca nu se poate stabili care dintre transportatori a produs prin fapta sa pa
guba respectiva, despagubirea cuvenita se va suporta proportional, de catre toti trans
portatorii partici- panti, n functie de partea din pretul de transport care le- a revenit;
daca unul dintre transportatori devine insolvabil, partea de despagubire care i
revine se repartizeaza ntre restul transportatorilor participanti, de asemenea proportional cu
pretul de transport ncasat.
3. Destinatarul poate dispune la rndul sau de marfa, chiar din momentul ntocmirii
Scrisorii de trasura CMR, daca expeditorul face o mentiune n acest sens pe
scrisoare. De retinut, nsa, ca daca, exercitnd dreptul sau de dispozitie, destinatarul a
ordonat eliberarea marfii unei alte persoane, aceasta nu mai poate desemna la rndul sau
alti destinatari.
Daca destinatarul a primit marfa, fara sa fi constatat starea ei, n
contradictoriu cu transportatorul* sau daca cel mai trziu n momentul eliberarii (cnd este
vorba de pierderi ori avarii aparente) sau n termen de 7 zile lucratoare (cnd este
vorba de pierderi sau avarii neaparente), nu a facut rezerve transportatorului prin care sa
indice natura generala a pierderii sau avariei, se prezuma, pna la proba contrarie, ca a

10

Universitatea Bacau,Stiinte economiceMarketing I.D.

Logistica Mrfurilor

Transportul Internaional de Mrfuri

primit marfa n starea descrisa n scrisoarea de trasura rutiera. Rezervele respective


trebuie facute de destinatar n scris, mai ales n situatia unor pierderi sau avarii neaparente.
n Conditiile generale care reglementeaza derularea contractului de
transport international rutier se stipuleaza ca destinatarul chiar daca a refuzat primirea
marfii poate cere oricnd eliberarea ei, atta timp ct transportatorul nu a primit
instructiuni contrare de la expeditor. Daca impedimentul la eliberarea marfii a aparut
dupa ce destinatarul a dat dispozitie de a se elibera marfa unei alte persoane,
destinatarul respectiv se substituie expeditorului, iar aceasta alta persoana destinatarului.
In situatii extreme, de mpiedicare la transport sau la eliberare, transportatorul poate
sa descarce imediat marfa n contul persoanei care are dreptul sa dispuna de ea,
transportul considerndu-se ncheiat imediat dupa descarcare. n acest caz,
transportatorul trebuie sa-si asume direct pastrarea marfii sau sa
o ncredinteze
unui tert, situatie n care ramne raspunzator numai pentru alegerea judicioasa a tertului
respectiv. Indiferent nsa de modul de rezolvare, marfa ramne n continuare grevata de
creantele ce rezulta din Scrisoarea de trasura CMR, precum si din toate celelalte cheltuieli
ocazionate.
n situatiile n care marfa a fost vnduta, suma obtinuta din vnzare se pune
la dispozitia persoanei ce are dreptul de a dispune de marfa, dupa ce n prealabil au fost
retinute toate cheltuielile care au grevat marfa.
n conformitate cu prevederile Conventiei CMR, transportatorul raspunde, n
aplicarea reglementarilor acestea, att de propriile actiuni si omisiuni, ct si de actiunile si
omisiunile prepusilor sai sau ale oricaror altor persoane la serviciile carora a recurs
pentru executarea transportului).
Documentele nsotitoare ale Scrisorii de trasura CMR
Expedierea camioanelor n trafic international presupune ndeplinirea
formalitatilor vamale legate de exportul- importul marfurilor si a altor formalitati. Pentru
aceasta, Conventia CMR, art. 11, stabileste obligatia expeditorului de a anexa la
Scrisoarea de trasura CMR documentele necesare privind marfa . Acestea sunt:
1) factura externa si lista specificativa;
2) certificatul de calitate al marfii;
3) certificatul de origine (exemplu EUR 1);
4) certificatul de sanatate;
5) autorizatia (licenta) de export/import;
6) declaratia de ncasare valutara la export.
Transportatorul rutier trebuie sa detina documentele autovehiculului care
efectueaza transportul international:
1) Certificatul de nmatriculare, eliberat de Ministerul de Interne, cuprinznd datele
de identificare ale autovehiculului.
2) Foaia de parcurs date privind desfasurarea transportului pe zile, tari etc.
3) Carnetul TIR.
4) Autorizatia de transport international, care se emite, de regula, de
Ministerul Transporturilor din fiecare tara de tranzit/destinatie, n baza acordurilor
bilaterale.
n Romnia, Ministerul de resort elibereaza autorizatiile de transport pentru
auto- vehicule si remorci straine, cu sau fara ncarcatura, acestea fiind supuse platii,
taxei de autorizare, de folosire a drumurilor si taxei suplimentare pentru tonaje agabaritice
admise de lege.
5) Tripticul sau CDD Carnetul de trecere prin punctele vamale, eliberat
de Automobil Clubul Romn n baza Conventiei vamale relative la importul temporar

11

Universitatea Bacau,Stiinte economiceMarketing I.D.

Logistica Mrfurilor

Transportul Internaional de Mrfuri

al vehiculelor rutiere comerciale, ncheiata la Geneva, la 18 mai 1956, la care Romnia a


aderat prin Decretul nr. 727, din 1965, publicat n Buletinul Oficial nr. 7, din 9 octombrie
1965.
Tripticul se elibereaza pentru un an si permite trecerea prin diferite puncte
vamale, unde este stampilat si i se decupeaza voletii de intrare- iesire, facnd dovada
trecerii autove - hiculului prin acel punct vamal.
6) Certificatul de agreere atesta ca autovehiculul corespunde conditiilor tehnice
si vamale pentru transportul international de marfa sub sigiliu vamal, conform Conventiei
TIR. Acest document se elibereaza de Directia Generala a Vamilor, pentru o anumita
perioada de timp.
7) Polita (certificatul) de asigurare este eliberata de asigurator si face dovada
asigurarii de raspundere civila pentru riscurile specifice transportului cu autovehicule.
8) Cartea Verde nu este valabila pentru toate tarile (exemple: Siria, Ior
dania, Irak, Kuweit); reprezinta asigurarea pentru riscurile ce pot aparea pe parcursul altor
tari.
9) Certificatul de atestare ATP atesta ca autovehiculul corespunde pentru transportul
marfurilor perisabile si este valabil pentru tarile membre ale asociatiei
Transfrigoroute, nfiintata n 1955.
10) Diagramele de tahograf arata numarul de kilometri parcursi, timpul zilnic
de circulatie si stationare, vitezele realizate n parcurs.
A treia categorie de documente sunt cele privitoare la conducatorii auto , si anume:
1. Pasaportul, care se elibereaza de Ministerul de Interne, iar vizele se acorda
de ambasade.
2. Permisul de conducere (international).
3. Certificatul international de vaccinare, emis dupa vaccinare, de Centrul
antiepidemic.
4. Carnetul de evidenta vamala, emis de Directia Generala a Vamilor, n care soferul
mentioneaza valuta cheltuita si valuta cu care intra n tara.
Modalitatea de transport rutier s -a dovedit eficienta pentru asigurarea lantului door
to door ntr- un timp relativ redus. Nu acelasi lucru poate fi nsa afirmat n ceea ce
priveste pretul transportului rutier, acesta mentinndu-se nca relativ ridicat. n aceasta
situatie, orientarea spre o astfel de modalitate de transport se va stabili numai dupa o analiza
temeinica a pretului ce va trebui onorat.

12

Universitatea Bacau,Stiinte economiceMarketing I.D.

Logistica Mrfurilor

Transportul Internaional de Mrfuri

3. Conventii vamale

Conventia vamala TIR a fost ncheiata la Geneva n anul 1959 si a fost


revizuita ulterior. Romnia a aderat la aceasta conventie n anul 1963 (Decretul nr.
429, din 12 sep- tembrie 1963).
Avantajele, de natura vamala, acordate transportatorilor internationali de marfuri
care circula sub acoperirea carnetelor TIR constau, n principal, pe de o parte, n scurtarea
duratei transportului, ca urmare a diminuarii timpului necesar formalitatilor vamale si,
pe de alta parte, n scaderea efortului pecuniar, prin scutirea obligatiei de a depune
garantii vamale pentru tranzitarea teritoriului de import sau export.
Controlul amanuntit al ncarcaturii se efectueaza, la ncarcare, de catre organul
vamal din tara expeditorului, care certifica rezultatul controlului respectiv n carnetul TIR si
aplica sigilii vamale proprii, ale caror nu -mar si serii se nscriu n carnetul TIR si, de
asemenea, o singura data, de catre orga- nul vamal din tara destinatarului, cu ocazia
indigenarii (descarcarii) marfii respective.
Conform prevederilor Conventiei, fiecare tara contractanta poate sa abiliteze
unele asociatii nationale sa elibereze carnete TIR la cererea utilizatorilor acestora
(proprietari de marfuri, carausi etc.) si sa constituie asociatii garante privind utilizarea lor.
n principiu, nici o asociatie nu este acceptata n calitate de garanta pentru o tara,
dect daca garantia se extinde si asupra operatiilor efectuate n tara sa, sub acoperirea
carnetelor TIR, eliberate de catre alte asociatii straine afiliate organizatiei IRU.
Conventia referitoare la contractul de transport international de marfuri n
traficul rutier CMR a fost semnata la Geneva, la 19 mai 1956, fiind initiata de Comisia
Economica a ONU pentru Europa (CEE). Importanta sa consta n faptul ca
reglementeaza uniform conditiile generale de ncheiere si derulare a contractului de
transport international rutier de marfuri reprezentat de Scrisoarea de Transport CMR.
Aceasta se aplica oricarui contract de transport rutier de ma rfuri, cu titlu oneros, cnd locul
primirii marfii si locul prevazut pentru eliberare, asa dupa cum sunt consemnate n contract,
sunt situate n doua tari diferite, dintre care cel putin una este tara contractanta, independent
de domiciliul si de nationalitatea partilor contractante.
Acordul a fost semnat, la 30 septembrie 1957, de catre Anglia, Austria, Belgia,
Elvetia, Franta, Italia, Luxemburg, Iugoslavia, Olanda, Portugalia si Germania.
Romnia a aderat la aceasta conventie n baza Decretului nr. 451, din 20 noiembrie 1972.
Prevederile Conventiei se refera att la marfurile periculoase (materialele si
obiectele care sunt interzise la transportul international), ct si la conditiile tehnice si de
semnalizare pe care trebuie sa le aiba mijloacele de transport rutiere.
Transporturile marfurilor periculoase se efectueaza sub acoperirea unu
document special si sunt etichetate conform Conventiei ADR, avnd drept model
clasificarea adoptata de Natiunile Unite privind marfurile periculoase, prezentata n Carte
a portocalie.

13

Universitatea Bacau,Stiinte economiceMarketing I.D.

Logistica Mrfurilor

Transportul Internaional de Mrfuri

Acordul european privind regimul de lucru al echipajelor vehiculelor care


efectueaza transporturi rutiere internationale AETR a intrat n vigoare la 5
ianuarie 1976 si a fost semnat de urmatoarele tari: Austria, Belgia, Cehoslovacia,
Germania, Danemarca, Spania, Irlanda, Franta, Marea Britanie, Grecia, Italia,
Luxemburg, Norvegia, Olanda, Portugalia, Iugoslavia, URSS.
Acordul stabileste regimul de lucru al echipajelor vehiculelor (zilnic, 8 ore;
saptamnal, 48 ore; n 2 saptamni consecutive, maxim 92 ore); pauzele de conducere (dupa
4 ore, o pauza de 1 ora sau doua de 30 de minute fiecare); perioada de odihna zilnica
si saptamnale (11 ore consecutiv, n 24 ore, sau 8 ore consecutiv, n 30 de ore cnd sunt
doi soferi n camion cu cuseta; respectiv o zi, 24 ore, la o saptamna, 7 zile de lucru);
modalitatile de evidentiere a programului de lucru si odihna (prin diagrama tahograf si pe
carnetul de evidenta a timpului zilnic de lucru si de odihna).

4. Uniunile profesionale

1. Uniunea Romna a Transportatorilor Rutieri Internationali ARTRI, este


nfiintata nainte de 1990 si se ocupa de transportul de marfa n trafic international,
distribuind si carnete TIR.
2. Uniunea Nationala a Transportatorilor Rutieri din Romnia - UNTRR
numara circa 2.000 de membri si ndeplineste functia de uniune patronala. Cele
cinci sectiuni prin care si desfasoara activitatea sunt:
a) transport de persoane national si international;
b) transport de marfa international pe grupe de lucru;
c) relatii patronale, securitatea sociala si a circulatiei rutiere;
d) probleme tehnice privind constructia si ntretinerea autovehiculelor;
e) probleme juridice si vamale.
Activitatea UNTRR-ului este complexa, pornind de la comunicare prin
Buletinul de informare, eliberare de carnete TIR, pna la sustinerea unor dialoguri directe
cu reprezentanti ai ministerelor si ai Guvernului.
3. Uniunea Romna de Transport Public . A fost nfiintata n anul 1990 si
grupeaza regiile de transport urban de persoane subordonate primariilor.
4. Agrotransport. Grupeaza societatile comerciale specializate n transportul
produ- selor agricole si industriei alimentare. Este membra fondatoare a UNTRR.
Legislatia si normele de aplicare din Romnia privind transportul rutier
asigura realizarea libera a activitatii de transport, aliniindu-se legislatiei internationale, att
din punc de vedere al protectiei mediului, ct si al sigurantei n exploatare. Acest
cadru sprijina institutiile publice ale statului n desfasurarea atributiunilor lor, precum si
n realizarea unor programe de viitor, care sa contribuie nemijlocit la cresterea participarii
flotei rutiere romnesti la traficul international de marfuri.

14

Universitatea Bacau,Stiinte economiceMarketing I.D.

Logistica Mrfurilor

Transportul Internaional de Mrfuri

5. Bibliografie
Valerica Olteanu, Iuliana Cetina, Marketingul serviciilor , Editura Expert, 1994,
Bucuresti

Universitatea Bacau,
Stiinte economice, Marketing I.D.,
anul II, sem. II,
studenti:

15

S-ar putea să vă placă și