SPITALUL CLINIC MUNICIPAL DE

URGENTA TIMISOARA

ISO 9001
ISO 14001
ISO 18001

300041- str. Hector 1,Timisoara, Timis RO,300041

Tel : 0256/200048, 0256/221553, Fax: 0256/200046
http://www.spitalul-municipal-timisoara.ro
e-mail : smtm@rdstm.ro
Cod fiscal : 4483447, IBAN : RO19TREZ6215041XXX000495
Trezoreria Timisoara

CLINICA ORL TIMISOARA

CURSURI INSTRUCTIONALE
PERIODICE

SINUZITA ACUTA
Generalitati
Infectia sinusala sau sinuzita, consta dintr-o reactie inflamatorie a sinusurilor si meaturilor nazale
(orificii la nivelul vestibulului nazal ce comunica cu sinusurile). Infectia sinusurilor poate
determina cefalee (durere de cap) sau presiune la nivelul ochilor, nasului, regiunea obrajilor sau
la nivelul unei parti a regiunii cefalice. De asemenea, pacientii cu sinuzita pot prezenta tuse,
febra, respiratie urat mirositoare si congestie nazala cu secretii nazale dense si abundente.
Sinuzita poate fi acuta (debut brusc) sau cronica (tipul cel mai comun, cu debut insidios).
Sinuzita acuta dureaza in general 8 saptamani sau apare de cel mult 3 ori pe an, fiecare episod
durand maxim 10 zile. Tratamentele sunt in general eficiente impotriva sinuzitei acute.
Tratamentul este considerat eficient in cazul in care contracareaza afectarea mucoasei de la
nivelul sinusurilor si a structurilor osoase de la acest nivel.
Sinuzita cronica dureaza mai mult de 8 saptamani sau apare de cel putin 4 ori pe an cu simptome
ce dureaza mai mult de 20 zile.
Anatomia

Sinusurile (denumite si sinusurile paranazale) sunt 4 cavitati pline cu aer la nivelul craniului
uman. Ele sunt conectate cu spatiul dintre nari si meaturile nazale. Cavitatile sinusale izoleaza
craniul, ii reduc greutatea si asigura rezonanta in momentul vorbirii.
Sinusurile contin mecanisme de aparare impotriva florei patogene (virusuri si bacterii
considerate straine organismului). In cazul aparitiei unui dezechilibru ce afecteaza mecanismele
normale de aparare de la nivelul sinusurilor, poate permite intrarea bacteriilor care exista in mod
normal la acest nivel, in interiorul sinusurilor. Odata patrunse la acest nivel, ele pot agresa
celulele inconjuratoare si produc infectie sinusala. Sinusurile sunt acoperite de un strat de mucus
si de celule ce prezinta pe suprafata lor mici prelungiri numite cili. Acestea intervin in captarea si
indepartarea bacteriilor si a poluantilor externi. Complexul osteomeatal (COM) conecteaza
meaturile nazale cu sinusurile paranazale.
Etiologie
Sinuzita acuta apare frecvent secundar unei infectii virale de cai respiratorii superioare, insa
alergenii (substante ce determina aparitia reactiilor alergice la persoane atopice) sau substantele
poluante, pot, de asemenea, declansa inflamatia cavitatilor sinusale.
O infectie virala determina afectarea celulelor de la acel nivel. Acest lucru determina aparitia
unei reactii inflamatorii cu cresterea cantitatii si densitatii secretiilor locale, determinand
obstructia meaturilor nazale. Aceste meaturi au conexiune cu sinusurile. Obstructia la acest nivel
determina afectarea proceselor ce indeparteaza bacteriile prezente in mod normal la nivelul
meaturilor. Bacteriile incep sa se inmulteasca si invadeaza mucoasa ce tapeteaza cavitatea
sinusala, determinand aparitia simptomelor desinuzita. Alergenii si substantele poluante produc
un efect similar.
Bacteriile implicate in aparitia sinuzitei acute sunt Streptococcus pneumoniae, Haemophilus
influenzae si Moraxella catarrhalis. Acestea impreuna cu Staphylococcus aureus si germenii
anaerobi sunt implicate in aparitia sinuzitei cronice.
Fungii au devenit in ultimii ani una dintre cauzele frecvente de sinuzita cronica, in special la
persoanele cu afectiuni ce determina scaderea sistemului imunitar ca de exemplu SIDA,
leucemia sau diabetul zaharat.
Simptome
Semnele si simptomele infectiei cavitatilor sinusale depind de tipul sinusurilor afectate si de
forma sinuzitei: acuta sau cronica.
Sinuzita acuta

Sinuzita etmoidala (in spatele ochilor)

- congestie nazala cu eliminarea secretiilor prin partea posterioara a cavitatii nazale (la nivelul
faringelui)
- presiune sau durere la nivelul unghiului intern al ochiului sau la nivelul regiunii nazale
superioara
- cefalee la nivelul regiunii temporale sau in jurul ochilor
- simptomele de durere sau presiune se agraveaza la tuse, stranut, in pozitia culcat, fiind
ameliorate de pozitia cu capul ridicat.
Sinuzita maxilara (la nivelul oaselor obrajilor)
- durere la nivelul oaselor obrajilor, in jurul sau infraorbital sau la nivelul dentitiei superioare
- durere sau presiune uni sau bilaterala
- tumefactie, roseata sau senzatie de tensiune la nivelul regiunii geniene (a obrajilor)
- simptomele de durere sau presiune sunt agravate in pozitie cu capul ridicat si sunt ameliorate la
inclinarea capului
- hipersecretie nazala sau secretie nazala posterioara
- febra
Sinuzita frontala (la nivelul regiunii frontale uni sau bilaterala)
- cefalee severa la nivelul regiunii frontale
- febra
- durere agravata de inclinarea capului si ameliorata in pozitia cu capul ridicat
- hipersecretie nazala sau secretie nazala posterioara.
Sinuzita sfenoidala (la nivelul regiunii posterioare oculare)
- cefalee profunda cu durere la nivelul regiunii superioare si posterioare cefalice, de-a lungul
regiunii frontale si la nivelul regiunii posterioare oculare
- febra
- durerea se agraveaza in pozitia culcat sau prin aplecarea in fata
- diplopie (vedere dubla) sau dificultati de vedere in cazul in care apare presiune asupra
substantei cerebrale
- hipersecretie nazala sau secretie nazala posterioara.
Consult de specialitate
Se recomanda consult de specialitate in cazul in care apare durere sau presiune in partea
superioara cefalica, insotita de congestie nazala sau hipersecretie, secretie nazala posterioara sau

respiratie urat mirositoare persistenta, nefiind legata de afectiuni dentare.

Febra poate fi considerat simptom de infectie sinusala sau de alta infectie intercurenta. Pacientii
ce prezinta numai congestie nazala usoara si febra moderata au de obicei infectie virala (raceala
banala) si nu necesita tratament cu antibiotic sau alta medicatie speciala. Cefalea (durere de cap)
sau durerea faciala este alta simptomatologie frecvent intalnita in infectia sinusala.
Sinuzita - forma obisnuita, poate fi tratata eficient de orice medic. In cazul in care nu este
diagnosticata si tratata la timp, pot aparea complicatii, cu consecinte severe, putand fi fatala.
Urmatoarele complicatii sunt urgente medicale si necesita tratament prompt intr-o unitate de
primiri urgente:
- febra, cefalee si tumefierea tesuturilor moi din regiunea frontala pot indica infectia osului
frontal, denumita si tumora Pott sau osteomielita; de obicei, aceasta complicatie este intalnita
numai la copii- infectia orbitei poate fi secundara sinuzitei etmoidale: pleoapa se poate tumefia,
cu aparitia ptozei (caderea) pleoapei superioare; febra si starea generala alterata sunt adesea
prezente; sechelele ce pot aparea sunt pierderea mobilitatii ochiului, cu orbire secundara
- sinuzita etmoidala sau frontala poate determina aparitia unui cheag sanguin la nivelul regiunii
din vecinatatea sinusurilor; simptomele sunt similare cu cele intalnite in infectia orbitala, la care
se mai pot asocia pupila dilatata sau fixa; de obicei aceasta este bilaterala
- in cazul extinderii infectiei la nivel cerebral, pot aparea modificari de personalitate, cefalee
atroce, modificari ale starii de constienta, dificultati de vedere sau crize convulsive. Ulterior
poate apare coma si existus (moarte).
Diagnostic
Diagnosticul sinuzitei se bazeaza pe o evaluare amanuntita a istoricului bolii si pe examenul
fizic. Este foarte importanta diferentierea intre o simpla infectie de cai respiratorii superioare si
infectia sinusala.
Infectia sinusala este de obicei de cauza bacteriana si necesita terapie antibiotica. Exista si
situatii cand agentul etiologic al sinuzitei este un virus (terapia antibiotica fiind in acest caz
inutila). Infectiile de cai respiratorii superioare si raceala sunt de cauza virala. Diagnosticarea
adecvata a acestor entitati este foarte importanta pentru orientarea tipului de tratament.
Supratratarea infectiilor virale poate fi un lucru periculos.

Tomografia computerizata

In majoritatea cazurilor, diagnosticul sinuzitei acute nu necesita investigatii complexe. In

cazurile nesigure, se poate efectua scanare tomografica, ce evidentiaza cu exactitate arhitectura
sinusurilor paranazale, meaturilor nazale si a structurilor invecinate. Diagnosticul de infectie
sinusala este pozitiv in cazul in care scanarea tomografica evidentiaza una din urmatoarele:
- nivel de lichid in unul sau mai multe sinusuri
- opacifierea totala a unuia sau mai multor sinusuri
- ingrosarea conturului normal al sinusurilor.
Ingrosarea conturului sinusal poate aparea si la persoane care nu acuza simptome de sinuzita. In
concluzie, pentru stabilirea diagnosticului de sinuzita, este necesara corelarea rezultatelor
scanarii tomografice cu examenul fizic si simtomatologia pacientului.
Radiografia
Diagnosticul sinuzitei acute era stabilit in trecut prin efectuarea unei radiografii sinusale, intrucat
simptomele sinuzitei acute sunt similare cu cele ale unei infectii de cai respiratorii superioare. De
fapt, infectia virala predispune la aparitia sinuzitei. Cu toate acestea, radiografiile sinusale nu
sunt specifice si depind in mare parte de o buna tehnica de executare. Potrivit unui studiu, in
55% din cazuri, sinuzita nu este vizibila pe radiografia sinusala. Diagnosticul de sinuzita poate fi
probabil in cazul in care simptomatologia persista peste 7-10 zile.
Ultrasonografia
Ecografia este alta dintre metodele de diagnostic non-invaziv. Aceasta metoda este rapida, sigura
si mai putin costisitoare comparativ cu scanarea tomografica. Cu toate acestea, ultrasonografia
nu ofera aceeasi acuratete ca in cazul tomografiei. Ultrasonografia nu a fost acceptata in totalitate
pentru diagnosticul infectiei sinusale, de catre asociatiile medicale, mai ales in randul medicilor
specialisti otorinolaringologi (O.R.L). Scanarea tomografica ofera o imagine mult detaliata a
structurilor anatomice, putand fi de ajutor pentru planificarea unei posibile interventii
chirurgicale.
Consult ORL
In cazul in care simptomele persista, in ciuda unei terapii adecvante, se recomanda consultul
medicului specialist (O.R.L-ist).
Medicii specialisti O.R.L pot vizualiza direct meaturile nazale si orificiile de la nivelul
sinusurilor, cu ajutorul unui instrument numit nasofaringoscop. Acesta este un tub flexibil, din

fibra optica, care se insera prin orificiul nazal, permitand medicului specialist vizualizarea
meaturilor nazale si observarea daca orificiile sinusale sunt libere si daca dreneaza adecvat. De
asemenea pot fi diagnosticate diverse cauze ale respiratiei dificile ca: deviatia de sept, polipii
nazali, vegetatii adenoide sau procese amigdaliene marite.
Medicul O.R.L.-ist poate drena sinusurile afectate pentru a efectua examen bacteriologic de la
nivel sinusal. Aceasta procedura este mult mai invaziva decat cele mentionate mai sus. In timpul
ei, medicul va introduce un ac in sinus de-a lungul pielii si osului, incercand sa extraga lichid, ce
urmeaza a fi trimis la laborator pentru examen bacteriologic. Se poate diagnostica orice tip de
bacterie, de obicei in mai putin de 2 zile. Urmeaza administrarea de antibiotice adecvate in
functie de rezultatul antibiogramei. Cu toate acestea, procedura aceasta se foloseste foarte rar,
intrucat este foarte invaziva; scanarea tomografica ofera rezultate foarte detaliate, iar
antibioticele standard folosite in infectia sinusala sunt de obicei eficiente, chiar daca nu se
cunoaste tipul exact de microorganism.
Tratament
Scopul principal al tratamentului sinuzitei il constituie diminuarea tumefactiei sau inflamatiei de
la nivelul meaturilor nazale si sinusurilor, eliminarea infectiei, promovarea drenajului sinusal si
mentinerea sinusurilor libere.

Tratament ambulator
Tratamentul ambulator ajuta la deschiderea sinusurilor si ameliorarea senzatiei de uscaciune.
Promovarea drenajului sinusal presupune:
- consumul de apa si lichide hidratante; ceaiul cald este frecvent recomandat
- bai de abur efectuate de 2-4 ori pe zi prin aplecarea si inhalarea deasupra unui castron cu apa
fiarta (a nu se efectua in timp ce apa fierbe pe aragaz), pentru pastrarea aburului se poate folosi
un prosop. Aceasta procedura ar trebui efectuata cel putin 10 minute. De asemenea, se mai
recomanda dusuri fierbinti, cu aburi. Preparatele mentolate pot fi adaugate in apa de inhalatie
pentru a ajuta la deschiderea sinusurilor obstruate.
Metode utile in drenarea mucusului: utilizarea expectorantelor - substante care faciliteaza
eliminarea mucusului de la nivel pulmonar si de la nivelul cailor respiratorii. Acestea ajuta la
subtierea secretiilor mucoase, facilitand drenajul sinusal. Cea mai comuna substanta folosita este

oximetazolina. Pentru reducerea simptomelor si a necesarului de medicamente, se mai pot folosi

asociatii de siropuri pentru tuse sau tablete antitusive, decongestionante nazale si expectorante.
Pentru a utiliza medicamentul adecvat, se recomanda citirea cu atentie a prospectului sau
adresarea farmacistului.
Diminuarea durerii: medicamentele antialgice ca ibuprofen, aspirina sau acetaminofen pot reduce
durerea si inflamatia. Aceste medicamente ajuta la eliberarea cailor respiratorii prin indepartarea
edemului local.
Tratament medicamentos
Reducerea congestiei
Celulele sanguine si cele care tapeteaza cavitatile sinusale pot lupta in mod normal impotriva
microorganismelor. Cu toate acestea, cand numarul bacteriilor sau virusurilor este foarte mare,
asociat cu scaderea sistemului imunitar si cu o reactie exagerata la anumiti alergeni, toate acestea
vor determina aparitia unei reactii inflamatorii. O infectie sinusala usoara poate fi usor tratata cu
un tratament adecvat. Deoarece agentii externi pot declansa o gama variata de reactii, exista
numeroase tratamente eficiente impotriva inflamatiei.
Decongestionantele nazale ajuta la reducerea obstructiei cailor aeriene si sunt importante in
prima faza a tratamentului pentru ameliorarea simptomelor.
Spray-urile nazale (decongestionante) actioneaza cel mai rapid, efectul aparand in circa 1-3
minute. Este contraindicata folosirea acestor produse mai mult de 3 zile, intrucat devin
ineficiente si vor fi necesare aplicatii din ce in ce mai frecvente, pentru a obtine acelasi efect.
Acest fenomen de rebound poate fi evitat aplicand alternativ in cele doua nari si evitand folosirea
frecventa a medicamentului. Foarte multi pacienti, pentru a respira mai usor, folosesc in exces
aceste preparate, devenind dependenti. Indepartarea dependentei este un proces dificil,
cuprinzand administrarea de spray-uri nazale cu antiinflamatorii steroidiene, decongestionante
orale, substante saline sau o combinatie a acestora.
Decongestionantele orale (tablete sau in forma lichida) contin ca substanta activa pseudoefedrina, fenilefrina, fenilpropanolamina (ATENTIE: fenilpropanolamina a fost recent retrasa de
pe piata farmaceutica. Nu folositi produse ce contin aceasta substanta). In farmacii exista o gama
variata de medicamente decongestionante orale. Toate insa prezinta rezultate similare, de aceea
pretul este singurul criteriu de alegere a lor. Medicamentele de referinta sunt mai scumpe, dar
elibereaza substanta activa mai lent, de aceea pot si administrate mai rar. Medicamentele

generice sunt mai accesibile ca pret si se administreaza la 4-6 ore sau de cate ori este nevoie. Ele
actioneaza mult mai lent decat spray-urile nazale. De obicei, decongestionantele orale incep sa
actioneze dupa 15-30 minute de la administrare. La fel ca si in cazul preparatelor nazale,
decongestionantele orale pot deveni ineficiente in cazul utilizarii indelungate. Fenomenul de
rebound este mai putin sever decat in cazul preparatelor cu administrare nazala.
Contraindicatii si efecte adverse: ambele-decongestionantele orale si nazale-prezinta o serie de
reactii adverse, incluzand stimulare generala cu cresterea frecventei cardiace, a tensiunii
arteriale, insomnie, nervozitate, anxietate, tremor, uscaciunea gurii, vedere incetosata si cefalee.
De asemenea produc dificultati de urinare. De aceea, persoanele cu istoric de boala cardiaca,
hipertensiune arteriala, anxietate, dificultati la urinare, ar trebui sa consulte medicul inainte de
inceperea administrarii acestora. De asemenea, combinarea decongestionantelor orale cu alte
medicamente din aceeasi clasa sau cu medicamentele de fond ale pacientului, pot determina
aparitia unor complicatii periculoase.
Combaterea infectiei
Principiul de baza il constituie eliminarea infectiei bacteriene de la nivelul sinusurilor cu ajutorul
tratamentului antibiotic. Acest lucru ajuta la prevenirea complicatiilor, reducerea simptomelor si
scaderea riscului de aparitie a sinuzitei cronice.
In sinuzita acuta, forma necomplicata, se administreaza penicilina sintetica: cel mai frecvent
amoxicilina. Acest antibiotic este eficient impotriva microorganismelor obisnuite, fiind de
asemenea accesibil ca pret. Principalele reactii adverse includ aparitia reactiilor alergice (edem
faringian, urticarie) si disconfort gastric. In cazul persoanelor alergice la penicilina, se poate
administra un antibiotic pe baza de sulf: trimetoprim/sulfametoxazol sau TMP/SMX. Este
contraindicata administrarea lor pacientilor alergici la sulf.
Pacientii care prezinta forme mai severe de sinuzita acuta, cei cu insuficient tratati sau cei cu
forme cronice de sinuzita, pot deveni rezistenti la amoxicilina sau TMP/SMX. In cazul lor se pot
administra peniciline sintetice de generatie noua, precum Augmentin, Cefuroxim sau Loracarbef,
care sunt active pe majoritatea microorganismelor rezistente ce pot cauza sinuzita.
Folosirea in exces a acestor antibiotice, poate determina aparitia de microorganisme rezistente la
cele mai potente antibiotice existente pe piata. De aceea, in prima faza, se recomada
administrarea de antibiotice simple, ca amoxicilina, pe o perioada de 14-21 zile (a se respecta
perioada, chiar daca simptomatologia a disparut/s-a ameliorat). Principiul de baza consta in
administrarea antibioticului pana la disparitia simptomatologiei, continuand apoi administrarea

pentru inca 7 zile.

Pacientii a caror simptomatologie de infectie sinusala nu dispare, in ciuda terapiei antibiotice,
vor consulta medicul specialist O.R.L.
Promovarea drenajului
In cazul in care factorul declansator al episodului de sinuzita este un alergen din mediu
inconjurator, se recomanda administrarea de antihistaminice, care reduc edemul de la nivelul
membranelor mucoase. Alergenii stimuleaza leucocitele de la nivelul tesuturilor si vaselor de
sange, determinand eliberarea de histamina la nivelul circulatiei. Aceasta determina extravazarea
de lichid de la nivelul vaselor sanguine la nivelul tesuturilor meaturilor nazale, cu aparitia
simptomelor de congestie nazala.
Antihistaminele de generatie veche nu mai sunt recomandate deoarece determina uscaciunea
mucoaselor, cu ingrosarea secretiilor nazale, facand drenajul mult mai dificil.
Antihistaminele de generatie noua ca fexofenadina, loratadina sau desloratadina nu determina
uscarea mucoaselor. In cazul in care congestia nazala este severa, se poate asocia un agent
decongestionant.
Reducerea inflamatiei
Pentru tratamentul sinuzitei acute este suficienta administrarea unuia sau mai multor agenti
decongestionanti. Cu toate acestea, pacientii cu forme recurente de sinuzita acuta sau cronica, pot
necesita administrarea de steroizi cu administrare nazala, pentru reducerea simptomelor. Cei mai
utilizati steroizi inhalatori sunt beclometasone dipropionat, fluticasone propionat, triamcinolon,
flunisolide si beclomethasone. Steroizii sunt agenti antiinflamatori potenti.
Steroizii intranazali (spray-urile nazale) actioneaza direct numai asupra meaturilor nazale si
cavitatilor sinusale, cu putine efecte directe sistemice, in cazul in care se administreaza in dozele
prescrise. Ca si in cazul celorlalte clase de medicamente amintite mai sus, exista o gama variata
de agenti steroidieni inhalatori. Unele prezinta un grad mai mare de tolerabilitate decat altele. Ele
se elibereaza numai cu prescriptie medicala, deci medicul va decide ce tip de preparat va folosi
pacientul. Acesti agenti nu au actiune la fel de rapida ca in cazul decongestionantelor orale si
nazale, insa odata cu atingerea nivelelor sanguine terapeutice, simptomele se imbunatatesc
spectaculos, nemaifiind necesare administrarea de preparate decongestionante.
In cazul persoanelor cu antecedente de sinuzita la alergeni de mediu, se recomanda administrarea
precoce de steroizi inhalatori, in perioadele cu cantitati crescute de alergeni in mediu, pentru
prevenirea episoadelor de sinuzita si pentru mentinerea sinusurilor libere.

Tratament chirurgical
Unii pacienti prezinta forme cronice de sinuzita, in ciuda tratamentului antibiotic si cu alte
preparate pentru ameliorarea simptomatologiei. Pacientii cu imagine tomografica indicand
infectie sinusala, precum si cei cu forme complicate de sinuzita, pot beneficia de interventie
chirurgicala. Interventia chirurgicala se realizeaza cu acelasi nasofaringoscop cu fibra optica
folosit pentru stabilirea diagnosticului.
Scopul interventiei chirurgicale consta in indepartarea excesului de mucoasa cu efect obstruant,
deschiderea meaturilor si orificiilor sinusale obstruate si facilitarea drenajului sinusal. De
asemenea, in timpul interventiei chirurgicale se pot corecta o serie de anomalii anatomice ca:
deviatia de sept, indepartarea polipilor nazali, imbunatatind astfel respiratia.
Administrarea de steroizi inhalatori sau cure de antibiotice periodic mai pot fi necesare. In cazul
in care infectia sinusala persista, e nevoie de investigatii suplimentare. Se poate efectua cultura
bacteriana in timpul unui consult de rutina sau in timpul interventiei chirurgicale, ce poate
evidentia fie infectie cu germeni anaerobi, necesitant un spectru diferit de antibiotice, fie infectie
fungica, necesitand administrarea de medicamente antifungice.
Profilaxie
Evitarea infectiilor de cai respiratorii superioare:
- vaccinarea precoce impotriva virusului influenzae, pentru a evita infectia gripala si in
consecinta evitarea infectiei de cai respiratorii superioare; alte medicamente antigripale ca
Relenza sau Tamiflu, pot preveni infectia gripala, in cazul in care sunt administrate chiar la
inceputul aparitiei simptomatologiei;
- igiena riguroasa a mainilor si evitarea contactului cu persoane ce prezinta simptome de infectie
respiratorie superioara;
- preparatele pe baza de carbonat de zinc (Cold-Eeze si altele) s-au dovedit eficiente in reducerea
duratei simptomelor de raceala;
- evitarea stresului si dieta bogata in substante antioxidante, mai ales fructe si legume proaspete,
intens colorate, ajuta la intarirea sistemului imunitar.
Managementul episoadelor sezoniere de sinuzita:
- este foarte importanta evitarea alergenilor de mediu, in cazul persoanelor cu antecedente de
sinuzita la acesti alergeni; in cazul in care acest lucru nu este posibil, se recomanda folosirea de
preparate decongestionante si altele asemanatoare prescrise de medic; in cazul unui episod acut
se pot folosi antihistaminice sau spray-uri nazale decongestionante;
- pacientii cu episoade sezoniere de alergii pot beneficia de perioade de tratament cu

medicamente antihistaminice nesedative;

- se recomanda evitarea plimbarilor indelungate in aceste perioade cu eliberare crescuta de
alergeni in mediu, inchiderea ferestrelor si folosirea de aer conditionat ce filtreaza alergenii;
agentii umidifianti pot fi utili.
Mentinerea unei hidratari adecvate:
- mentinerea unei igiene sinusale adecvata prin consumul de lichide, ce mentine o secretie
sinusala eficienta;
- evitarea zborului cu avionul: daca acest lucru nu este posibil, se recomanda utilizarea de sprayuri nazale decongestionante, inainte de decolare, pentru mentinerea libera a sinusurilor;
- folosirea de spray-uri nazale saline, ce mentin umiditatea cailor nazale, ajutand astfel la
indepartarea eficienta a agentilor infectiosi; efectuarea de bai de aburi periodice poate fi utila.
Evitarea contactului cu alergenii de mediu:
- persoanele cu sinuzita cronica trebuie sa evite regiunile sau activitatile ce le pot agrava
afectiunea, precum fumatul activ sau pasiv de tigarete sau inotul in piscine cu apa clorinata.

Prognostic
Sinuzita sau infectia sinusala se vindeca daca este tratata precoce si adecvat. Cu exceptia
pacientilor care dezvolta complicatii, prognosticul pacientilor cu sinuzita acuta este foarte bun.
Pacientii a caror sinuzita este declansata de catre alergenii de mediu sau prin anomalii anatomice
pot dezvolta forme recurente de sinuzita acuta sau sinuzita cronica.

PROF. DR. MARIOARA POENARU

SEF. CLINICA ORL TIMISOARA