Sunteți pe pagina 1din 19

Cancer

I.Despre cancer
1.Definitie
Nu exist o definiie simpl i exact a cancerului. Etimologia cuvntului provine din limba
greac KARKINOS, ceea ce nseamn crustaceu. n general termenul de cancer se refer la un
grup de afeciuni caracterizate prin creterea anormala si necontrolata a unei sau unui grup de
celule, care invadeaza tesuturile inconjuratoare si care se pot rspndi (metastaza) la distan de
esutul sau organul de origine.
Cancerul este rezultatul multiplicrii dezordonate a celulelor. Putem nelege acest lucru,
cercetnd procesele care au loc n celulele sntoase. Corpul uman este alctuit din diferite
esuturi fiecare din ele fiind formate din milioane de celule. Acestea sunt dispuse ntr-o manier
ordonat, fiecare esut n parte avnd propria sa structuri arhitectur celular. Ele se supun unor
reguli generale care permit functionarea normal a ntregului, adic a organismului.
n unele tesuturi, celulele se pierd n mod constant din cauza uzurii generale, fiind nlocuite
printr-un proces de diviziune celulara. n tesuturile normale,diviziunea si moartea celulara sunt
controlate prin mecanisme specifice.
Celulele canceroase se divid ntr-un mod necontrolat, numarul lor crescnd pna cnd formeaza o
tumora ce devine vizibila clinic. Pe lnga nmultirea extrem de rapida, celule canceroase sunt
incapabile sa se organizeze ntr-un mod adecvat, iar masa de tesut care ia nastere nu are
caracteristicile unui tesut normal.

2.BENIGN SAU MALIGN


Nu toate tumorile sunt cancerose. Desi celulele unei tumori se nmultesc ntr-un mod necontrolat,
ele pot fi benigne sau maligne. Cele benigne pot avea aproape aspectul unui tesut normal, atunci
cnd sunt privite la microscop. Acestea cresc si comprima sau deplaseaza tesuturile nvecinate,

dar nu le invadeaza. Tumorile benigne de marimi mai reduse nu dau simptomatologie si pot fi
neglijate; cele mai mari se ndeparteaza, de preferat dupa ce
diagnosticul de benignitate a fost stabilit.
Celulele tumorii maligne (celulele canceroase) se nmultesc n
interiorul unui tesut sanatos,invadnd tesuturile din vecinatate si
de la distanta. Aceste celule se raspndesc n ntreg organismul
gazda, cauznd n final moartea.
Cuvntul malign nseamna rau; n contrast cu benign care
nseamna inofensiv. Ambele descriu aparitia si evolutia celor doua tipuri de tumori n lipsa
tratamentului.
Celulele canceroase iau nastere din celulele sanatoase ale organismului, o singura celula
canceroasa fiind uneori suficienta pentru dezvoltarea unei tumori. Cu toate acestea, transformarea
unei celule sanatoase ntr-una canceroasa se realizeaza treptat, cuprinznd mai multe etape de-a
lungul mai multor ani de zile. Cu trecerea fiecarei etape celula se modifica si devine din ce n ce
mai putin receptiva la mecanismele normale de control al organismului.
Cancerele sunt clasificate n functie de celula de origine. Cele care provin din celule epiteliale,
cum ar fi pielea si intestinele, sunt denumite carcinoame; cele care provin din structurile de
sustinere, spre exemplu cartilaj, oase si muschi, poarta numele de sarcoame.
Carcinoamele sunt mult mai des ntlnite dect sarcoamele, probabil datorita faptului ca celulele
epiteliale se divid mai des.
Capacitatea celulelor canceroase de a se raspndi n interiorul organismului este cea care
cauzeaza gravitatea acestei boli. Din fericire, etapele n care are loc procesul de raspndire sunt
ordonate, cancerul extinzndu-se initial n tesuturile din apropiere. Acest lucru produce leziuni
locale care, cu trecerea timpului, cauzeaza simptome.
3.CAUZE
Datorita medicinii moderne, oamenii au o viata mai lunga si,
intr-o anumita masura, aceasta justifica cresterea numarului de
bolnavi de cancer.
Desigur, unele forme de cancer sunt strns legate de modul de
viata.
Cancerul datorat fumatului este mai rar n tarile din lumea a IIIa, nsa este din ce n ce mai raspndit n tarile n care industria
este dezvoltata, unde din ce n ce mai multi oameni fumeaza.

Cele mai frecvente forme de cancer la adult ataca plamnii, tubul digestiv si organele genitale. n
ciuda medicinii moderne, cancerul este a doua cauza de deces n majoritatea tarilor, inclusiv n
Romnia.
Cancerul poate fi intalnt si la copii sau adolescenti. Cele mai frecvent forme de caner ntlnite la
acestea sunt: leucemiile, limfoamele, tumorile renale si cerebrale. Din fericire acestea sunt rare,
iar tratamentul destinat lor a fost mbunatatit foarte mult n ultimii ani, crescand ratele de
supravietuire si chiar de vindecare.
4.Cauza principala a cancerului este nca neclara.
Factorii de mediu, cum ar fi poluarea chimica si expunerea la radiatii, cauzeaza unele forme de
cancer;un mare numar de experimente ce au identificat substantele chimice provocatoare de
cancer (substante carcinogene) au fost efectuate pe animale. Cea mai cunoscuta substanta
cancerigena este fumul provenit din tutun. Radiatiile ionizante, de asemenea, afecteaza materialul
genetic al celulelor, astfel radiatiile create n urma exploziei bombei atomice n Japonia, n 1945,
a cauzat multe forme de cancer, unele declansndu-se abia dupa 10-20 de ani de la expunerea la
acestea. Exista nsa si alti factori care provoaca boala. De exemplu, unele cazuri de cancer pot fi
produse de virusi care afecteaza structura genetica a celulelor.n unele cazuri sistemul imunitar
este de vina. S-ar parea ca celulele canceroase sunt produse constant n interiorul organismului,
nsa acestea sunt distruse de obicei de catre sistemul imunitar. Din unele motive, acest sistem
poate sa nu functioneze uneori cum ar trebui, permitnd nmultirea celulelor canceroase.
Cercetatorii au ajuns la concluzia ca dietele bogate n fructe si legume pot proteja organismul
mpotriva cancerului. Se pare ca o dieta adecvata ntareste sistemul imunitar care distruge rapid
celulele.
FACTORII DE RISC

Tutun 30%

Infectii 10%

Alimentatie nesanatoasa 33%

Factori legati de sanatatea reproducerii 7%

Profesie 4%

Lumina solara si radiatiile ionizante 3%

Poluare 2%

Produsi industriali 1%

Medicamente si proceduri medicale 1%

Aditivi alimentari 1%

Alcool 2%

Factori necunoscuti 6%
III.Substante cu efect carcinogen folosite in industria alimentara
Alimentele pot constitui n anumite condiii factori favorizani ai apariiei maladiei canceroase.
Comparativ cu alte ci de expunere la riscul cancerigen, alimentele sunt de 1000 000 de ori mai
des implicate n apariia cancerului comparativ cu expunerea pulmonar i de 1000 de ori fa de
expunerea pielii. Dei substanele cancerigene alimentare sunt consumate n cantiti mici de-a
lungul anilor, efectul lor este cumulativ, boala aprnd dup mai muli ani.
Paradoxal, efectul cancerigen al alimentelor este mai mic n rile slab industrializate comparativ
cu cele dezvoltate economic.
Maladia canceroas se constituie sub aciunea combinat a diveri factori endogeni ( vrst, sex,
factori genetici, boli preexistente etc. ) i factori de mediu. Acetia din urm sunt n relaie de
cauzalitate cu carcinogeneza n proporie de 60 90 .Dintre toi factori de mediu, alimentaia pare
a avea un rol hotrtor n apariia i evoluia tumorilor maligne. Se estimeaz ca peste 50 % din
cazurile de cancer la femei i o treime la brbai s-ar datora factorilor nutriionali.

Carcinogneza de origine alimentar are loc att pe cale direct sub aciunea unor substane
chimice existente n alimente, ct i pe cale indirect prin facilitarea formrii n organism de
substane cancerigene. Acest ultim aspect este corelat cu excesele i deficienele nutriionale.
Carcinogeneza direct
Substanele chimice prezente n alimente i implicate direct n procesul de carcinogenez sunt
reprezentate de aditivii alimentari ( colorani, aromatizani, etc. ), contaminanii alimentari
( pesticide, insecticide, clorura de vinil etc. ), substanele poluante provenite din mediu ( n
special hidrocarburile aromatice policiclice ) i substanele carcinogene existente n mod natural
n alimente. n cadrul ultimelor dou categorii de substane, de care aparin n egal msur, sunt
incluse nitrozaminele, considerate a fi cel mai mare grup de ageni carcinogeni.
Carcinogenii chimici sunt substane cu o foarte mare varietate structural. Singurul element
comun este caracterul puternic electrofil imprimat de atomii deficitari n electroni, pe care l
conin moleculele carcinogene.
1. Aditivii alimentari
Sunt substane chimice adugate produselor alimentare cu scopul de a le mbuntii sau menine
valoarea nutritiv ( antiseptice, conservani, antioxidani ), de ale modifica nsuirile

organoleptice i a le crete calitatea ( aromatizante ), de a le face mai atractive pentru


consumatori ( colorani ) sau pentru a ameliora desfurarea proceselor tehnologice
( emulsionani ).
n prezent se estimeaz c sunt folosii peste 3000 de aditivi alimentari, consumul lor pe cap de
locuitor situndu-se anual la 2,6 kg.
Problema utilizrii amarantului, cel mai ntrebuinat colorant alimentar, este controversat nc.
Cercettorii rui au constatat prezena tumorilor la 27 % din obolanii crora li s-au administrat
amarant sub form de past 40 %. Investigaiile efectuate n S.U.A. nu au evideniat efecte
cancerigene atunci cnd s-a utilizat amarantul purificat. Se pare c n acest caz, aciunea
cancerigen este cauzat de impuriti.
O problem special o prezint antisepticele utilizate n industria alimentar. Dietilprocarbonatul
folosit drept conservant pentru sucurile de fructe, vin i bere a prezentat efecte mutagene ca
urmare a fost interzis. La un PH cuprins ntre 4 i 9, acesta reacioneaz cu amoniacul formnd
uretan care se combin cu compuii alchilici, rezultnd produi puetrnic mutageni.
Pentru mrirea randamentului n carne, n unele ri se administreaz animalelor hormoni
estrogeni care se regsesc apoi n carnea de consum. Dietilstilbestrolul, estrogen folosit n mod
curent n zootehnia rilor industrializate, este suspect de a exercita efecte cancerigene.
innd cont de riscul degenerrii maligne prin utilizarea aditivilor, orientarea pe plan mondial
este ca folosirea lor s se fac pe principiul substanelor admise n urma unor examene
toxicologice existente. n funcie de rezultatele obinute se stabilesc dozele zilnice admisibile.
2. Contaminanii alimentari
Sunt substane chimice foarte variate ca structur i provenien, care nu sunt adugate
intenionat produselor alimentare. O parte dintre acetia dovedesc propieti cancerigene ( clorura
de vinil, pesticide, micotoxine
Clorura de vinil este utilizat industrial n fabricarea maselor plastice din 1940. Foliile de
policlorur de vinil sunt folosite n industria alimentar pentru ambalarea unor sortimente de
brnzeturi i carne. n procesul de fabricare a policlorurii de vinil n materialul plastic rezultat
rmne o anumit cantitate de monomer. Acesta poate ns migra din pelicula de ambalaj n
produsul alimentar. n condiiile n care coninutul n monomer nu depete 20 ppm se consider
c riscul de contaminare a produselor alimentare este neglijabil i nu se contraindic utilizarea
acestui a material la ambalarea alimentelor. Dac limitele admise sunt depite considerabil apar
angiosarcoame hepatice i alte tumori hepato-biliare.
Pesticidele, ntrebuinate pe scar larg n agricultur pot fi ingerate ca reziduri odat cu
alimentele provenite din culturi vegetale. Ele au un potenial mutagen la nivelul celulelor
somatice i sexuale. Dintre pesticidele dovedite cu certe efecte cancerigene menionm: 2acetilmetilfluren, metoxiclor, 3-amino1,2,3,4-trazol, hidrazida maleic, tioureea, tiouracilul,
tioacetamina. Ele au fost scoase din practica agricol. De asemenea, conform datelor Centrului

internaional pentru cercetri pentru cancer exist suficiente dovezi pentru a considera lindanul ca
fiind un compus cancerigen. n prezent, dei se estimeaz c insecticidele organoclorurate au
aciune mutagen slab totui, innd cont de faptul c aceasta se stocheaz n esutul adipos i se
metabolizeaz lent, ele reprezint un pericol cancerigen potenial pentru organismul uman dac
ating concentraii anormale. ( 9,11 )
Micotoxinele sunt produi de metabolizare ai fungilor ce pot contamina frecvent alimentele.
Unele dintre ele dovedesc a avea certe efecte cancerigene ( vezi tabelul 1 ).
Aflatoxinele contamineaz arahidele i porumbul depozitate n climat umed i cald. Exist i o
corelaie direct ntre aria larg de inciden a carcinomului hepatocelular i contaminarea
alimentelor din Asia i Africa
3. Hidrocarburile policiclice aromatice
Sunt structuri antracenice, fenantrenice sau colantrenice care iau natere din arderea incomplet a
combustibililor solizi sau lichizi. Ele au o putere cancerigen proporional cu numrul de nuclee
condensate i radicali metal. Aceste substane au fost identificate n numeroase produse
alimentare ( carne afumat sau fript, pine, legume, fructe, margarin, uleiuri vegetale, cafea,
buturi alcoolice ). Concentraiile cele mai mari au fost gsite n produsele afumate, intens prjite
( cafea, nlocuitor de cafea ), i n general n alimentele care au suferit tratamente termice mai
mari de 35C.
Studii epidemiologice efectuate n Islanda, unde se nregistreaz cea mai mare mortalitate din
Europa datorit cancerului digestiv, au artat c mbolnvirile afecteaz cu prioritate grupele de
populaie care folosesc n alimentaia lor mult carne i pete afumat. n unele regiuni din
Ungaria, proporia cancerului gastric atinge 50 % din totalul cazurilor de mbolnviri de cancer,
fa de 30 % ct se ntlnete n restul rii. n aceste zone, alimentaia cuprinde o proporie mai
mare de carne afumat n condiii casnice, cu fum de conifere. Dintre hidrocarburile policiclice
aromatice cel mai verificat ca potenial cancerigen este benzpirenul.
Se estimeaz c n condiiile unei alimentaii obinuite se consum anual aproximativ 0,35 1,5
mg de benzpiren. Aceasta reprezint o cantitate infim comparative cu ingestia unui kg de carne
afumat care furnizeaz 0,1 mg de benzpiren.
n ultimul deceniu au fost descoperite hidrocarburi policiclice aromate cu putere cancerigen
superioar benzpirenului. Este vorba de compui rezultai prin piroliza unor aminoacizi
( triptofan, acid glutamic ) sau a unor proteine ( globuline, cazein, gluten ).
4.Carcinogeni prezeni natural n alimente
Constituie o grup larg de substane. Ne vom referi n cele ce urmeaz doar la o parte dintre
acetia.
Cicazina este un alkaloid vegetal izolat din fructele arborelui de pine Cycas Circinalis i a altor
specii din familia Cycadaceae, utilizate ca surs principal de hidrai de carbon n unele zone

tropicale i subtropicale. Prin activarea metabolic sub aciunea -glucozidazei bacteriene din
lumenul intestinal se elibereaz agliconul metilazoximetanol. Acesta la rndul lui este
metabolizat de enzimele tisulare rezultnd un puternic agent electrofil, cu propieti cancerigene.
Alcaloizii pirolizidinici, provenii din speciile de palnte Senecio, Crotalaria i Heliotropium sunt
considerai candidai poteniali ai carcinogenezei indus de alimente la oameni.
Glicozidul sinigrin prezent n hrean i mutar prin hidrolizare se transform n alchilizotiocianat,
dovedit a avea aciune cancerigen.
Cafeina, dei a dovedit n vitro efecte mutagene, totui n vivo nu a mai prezentat aceleai
consecine. innd ns cont de rezultatele experimentale i de faptul c traverseaz uor placenta
avnd tendin a se acumula fetal, se recomand femeilor nsrcinate s micoreze consumul de
cafea. Utilizarea acesteia ar putea fi limitat i prin prisma substanelor cancerigene rezultate prin
procesul de prjire ( hidrocarburi aromatice policiclice, pirolizate ale proteinelor, grsimilor i
glucidelor ). Mai muli autori consider c proporia de cancer pancreatic potenial atribuabil
consumului de cafea este de peste 50 %.
5.Nitrozaminele
Constituie un grup larg de substane cancerigene, numrul lor ridicndu-se la peste 100. ele sunt
introduse n organism odat cu produsele alimentare ce le conin, ns pot fi sintetizate i la
nivelul tubului digestive. Se formeaz din combinarea nitriilor cu aminele secundare, teriare i
cuaternare. Nitriii alimentari provin din ngrmintele chimice, din folosirea apei bogate n
nitrii i din adaosul la preparatele de carne i pete a nitriilor, n scopul pstrrii culorii
alimentelor. Ei nu prezint reacie cancerigen.
Aminele rezult din proteine, aminoacizi i fosfolipide. Se apreciaz c organismul uman inger
zilnic prin alimente pn la 100 mg amine.
Formarea exogen a nitrozaminelor poate avea loc att n cursul pstrrii alimentelor ct i n
timpul prelucrrii lor prin diferite procedee. Dac alimentele conin cantiti mari de nitrai,
pentru formarea nitrozaminelor este necesar i prezena bacteriilor cu activitate nitratreductazic. Unele studii apreciaz c sinteza nitrozaminelor n alimenzte necesit prezena unor
cantiti de nitrii care s depeasc 1mg/kg de produs.
Sinteza exogen a nitrozaminelor este dependent de durata pstrrii alimentelor ( cu ct durata
este mai mare cu att cantitatea de nitrozamine crete ), de temperatura de prelucrare termic
( temperaturi ridicate peste 100C intensific formarea nitrozaminelor; de aici rezult riscul
carcinogen mai mare pentru populaiile care consum preparate de carne prjit ) i de pH
( viteza de sintez a nitrozaminelor crete cu coborrea pH-ului ).
Principalele nitrozamine prezente n alimente sunt nitrozodimetilamina, nitrozodietilamina,
nitrozopiperidina i nitrozopirolidina. Cantitile decelate sunt adesea sub 10 g/kg, dar n multe
situaii ating valori de ordinul sutelor de g/kg.

Sinteza nitrozaminelor la nivelul tubului digestiv se desfoar n principal la nivelul stomacului


unde mediul acid este prielnic procesului de nitrozare. La nivel intestinal, chiar dac pH-ul este
apropiat de neutru sau n anumite condiii alcalin, procesul de nitrozare poate continua sub
aciunea catalitic a florei microbiene nitrat-reductazic ( E. Coli, Streptococus faecalis,
Clostridia, Bacteroides, Bifidobacteria ).
Cele mai importante nitrozamine elaborate endogen sunt N-nitrozodimetilamina, N-nitrozopiralidina i N-nitrozopiperidina. Sinteza lor este influenat de coexistena n tubul digestiv a
diverselor substane cu rol de accelerare sau de frnare asupra nitrozrii. Dintre substanele care
promoveaz nitrozarea menionm alcoolul, piridoxina ( vitamina B6), tiocianaii, fosfaii etc..
Procesul este ns inhibat de vitamina C, cistein, glutation, alanin, glicin, vitamina A i de unii
atioxidani alimentari ca butilhidroxianisolul i butilhidroxitoluenul.
Prezena nitrozaminelor n organismul uman reprezint un factor de risc cert pentru apariia i
dezvoltarea maladiei canceroase. Ele sunt nocive chiar n doze mici exercitnd un efect de
sumaie nu prin cumularea dozelor, ci a consecinelor acestora. Concentraiile sczute
administrate timp ndelungat sunt mai active dect dozele mari consumate o singur dat.
Punctul de atac al carcinogenezei este gruparea NH2 a citozinei. Aciunea cancerigen scade cu
creterea lanului alchil i cu reducerea bazicitii nitrozaminei. Astfel difenilnitrozamina este
fr efect cancerigen n timp ce nitrozometilamina este puternic cancerigen.
Degenerarea malign sub aciunea nitrozaminelor are loc ndeosebi la nivelul tubului digestiv.
Studii epidemiologice fcute la grupe populaionale cu aport mare e nitrai ( sub aciunea nitrata
reductazic a bacteriilor se transform n nitrai ) au artat o cretere n rndul acestora a
cancerului esofagian, gastric, colonic i hepatic.

6.Ali factori carcinogeni


Sunt reprezentai de anumii produi rezultai n urma prelucrrii termice a alimentelor ( ex.
peroxizi lipidici, compui IQ Me i IQX rezultai din combinarea glucidelor cu aminoacizii i
gsii n carnea fript etc. ).

Carcinogeneza indirect
Carcinogeneza de origine alimentar poate fi indus uneori n mod indirect fr ca factorii
nutritivi avizai s aib proprieti mutagene. Acest lucru se realizeaz cel mai adesea prin
creterea consumului de grsimi i proteine, prin ingestia ridicat de alcool, prin scderea
aportului de fibre alimentare i a diverilor micronutrieni ( vitamina C, A, E, B2, B6, acid
pantotenic, fier, iod )
1. Creterea aportului de grsimi

Favorizeaz apariia bolii maligne prin stimularea producerii de precursori carcinogeni, prin
modificarea florei microbiene intestinale i a activitii ei metabolice, prin schimbrile induse n
profilul hormonal i prin creterea disponibilitii de peroxizi mutageni rezultai n urma
producerii i depozitrii grsimilor alimentare.
Consumul ridicat de lipide se nsoete de creterea produciei de acizi biliari i steroizi neutri.
Acetia au potenial carcinogen, fapt susinut de numeroase argumente: att acizi biliari ct i
steroizi neutri sunt structural i steric asemntori cu hidrocarburile policiclice aromatice; pot fi
convertii pe cale chimic ntr-un agent carcinogen foarte puternic ( 20-metilcolantren ); unii acizi
biliari ca acidul dezoxicolic, acidul 5-bis-nor-colenic i acidul apocolic produc experimental
sarcoame la locul injectrii; acidul litocolic i taurodezoxicolic poteneaz efectul cancerigen al
unor nitrozamine; aromatizarea complet a nucleului acizilor biliari realizeaz un metabolit
carcinogen n a crui structur intr nucleul ciclopentanofenantrenic ( grupul Clostridia din flora
microbian intestinal posed activitate nuclear-dehidrogenazic producnd aromatizarea
complet a nucleului sterolic ).
Efectul cancerigen al acizilor biliari modificai se exercit la nivel intestinal de unde sunt
excretai la cote proporionale cu aportul lipidic prin materiile fecale.
Concomitent cu creterea excreiei de acizi biliari are loc o cretere a excreiei steroidice neutre
care intereseaz att colesterolul ct i metabolii si bacterieni ( coprostanolul i coprostanonul ).
Se pare c acetia din urm sunt mai sensibil corelai cu carcinogeneza. Astfel, n condiiile unei
diete convenionale, creterea riscului cancerului colorectal se coreleaz cu eliminarea mai puin
de 5% din steroizi neutri fecali sub form de colesterol i peste 90% sub form de metabolii. Prin
contrast la vegetarieni riscul carcinogen este sczut ntruct mai mult de 30% din sterolii neutri
fecali sunt eliminai sub form de colesterol.
n afara aspectelor menionate se pare c excesul alimentar de grsimi nesaturate duce la
inhibarea rspunsului limfocitar fa de antigeniii celulelor mutante favorizndu-le astfel
proliferarea malign.
Aportul ridicat de grsimi stimuleaz de asemenea dezvoltarea florei microbiene anaerobe. Se
pare c n regiunile cu risc crescut pentru cancer colonic, raportul dintre bacteriile anaerobe i
cele aerobe ste mrit.
Mai mult, s-a constatat c sunt selectate anumite tulpini din grupul Clostridii i anume
Clostridiile paraputrificum care sunt dotate cu activitate nuclear-dehidrogenazic. Sub aciunea
lor se produce aromatizarea complet a acizilor biliari rezultnd produi cu aciune carcinogen
probat.
Alimentaia bogat n grsimi i carne stimuleaz totodat activitatea nitrat-reductazic a florei
microbiene, ceea ce duce la apariia de carcinogeni poteniali.
Creterea consumului de grsimi favorizeaz apariia de schimbri n profilul hormonal al
pacienilor. Este vorba de creterea concentraiei sanguine a estronei n urma activitii de sintez
desfurat n esutul adipos (elaborarea este cu att mai pronunat cu ct grosimea stratului
adipos este mai semnificativ; grosimea stratului adipos se coreleaz cu aportul de grsimi

alimentare ) ct i la nivelul corticosuprarenalei unde androstendionul local este transformat la


femeile obeze aflate la menopauz n estron.
Modificarea spectrului hormonal prin prisma celor menionate mrete riscul cancerului de sn
sau de endometru.
Influena excesului lipidic asupra cancerului colonic este susinut de diverse studii
epidemiologice. Astfel, n Japonia, unde consumul de grsimi reprezint numai 12% din aportul
caloric global, incidena cancerului colonic este sczut. Prin contrast, n S.U.A. unde raia
lipidic este 40-44% din aportul caloric, incidena cancerului colonic este considerabil crescut.
Dei beneficiaz de argumente multiple, teoria excesului alimentar lipidic n carcinogenez nu
este unanim acceptat.
2.Excesul de proteine alimentare
Favorizeaz carcinogeneza indirect prin urmtoarele mecanisme: favorizeaz creterea
disponibilitii de amine care cuplate cu nitraii formeaz nitrosamine cancerigene; consumul
crescut de carne implic concomitent creterea raiei lipidice ntruct grsimile sunt asociate
crnii att ca componente vizibile dar i invizibile ( reprezint pn la 35% din valoarea nutritiv
a crnii ); proteinele animale furnizeaz triptofan care favorizeaz aciunea cancerigenilor prin
metaboliii si ( prin oxidare, triptofanul se transform n 5-oxitriptofan care la rndul lui prin
decarboxilare trece n 5-oxitriptamin cunoscut i sub denumirea de serotonin n exces
aceasta din urm faciliteaz aciunea substanelor cancerigene ); aciunea florei microbiene
intestinale asupra disponibilitii mari de aminoacizi alimentari duce la creterea numrului de
produi fenolici ( iau natere prin metabolizarea tirozinei; sunt reprezentai de fenol, p-crezol, 2etilfenol ) cu aciune cancerigen asupra colonului; alturi de alimentaia bogat n grsimi,
excesul proteic favorizeaz creterea pH-ului fecal la valori de 5 5,5, acest lucru permite ca
clostridiile nuclear-dehidrogenazice s se apropie de pH-ul lor optim de activitate i s realizeze
aromatizarea complet a acizilor biliari n compui cancerigeni. Nu trebuie uitat c prin procesele
de prelucrare termic a proteinelor se formeaz uneori produi de piroliz ai triptofanului cu
propieti cancerigene dovedite experimental.
Statistic s-a evideniat c numrul cazurilor de cancer la muncitorii din industria crnii este mai
mare dect media de cazuri la nivelul ntregii populai.
3. Alcoolul
Intervine indirect n instalarea maladiei canceroase prin profundele dezechilibre nutriionale pe
care le antreneaz ( apar deficiene ndeosebi de vitamine i minerale cu rol n protecia
anticancerigen), prin facilitarea ca solvent a transportului cancerigenilor prin membranele
celulare, prin aciunea iritant asupra esuturilor. Este posibil totodat coexistena unor substane
cancerigene provenite din materia prim sau din prelucrarea industrial ( ex. n China buturile
tradiionale obinute prin distilarea orezului fermentat conin i substane mutagene ).
4. Fibrele alimentare

Fibrele alimentare consumate n cantitate redus favorizeaz apariia cancerului de colon. Acest
lucru a fost constatat ca urmare a numeroase cercetri epidemiologice i argumentat prin diverse
studii privind influena fibrelor alimentare asupra carcinogenezei.
Astfel, s-a remarcat c numrul bolnavilor de cancer din rile industrializate comparativ cu
numrul celor din rile n curs de dezvoltare este mult mai mare. Explicaia ar fi dat n parte de
consumul mai pronunat de fibre alimentare n rile slab industrializate. Se pare c aportul
crescut de fibre ar putea chiar limita aciunea carcinogen indirect a altor principii nutritive. n
acest sens pledeaz observaiile fcute n Finlanda, care arat c numrul cancerelor de colon este
cel mai mic din rile dezvoltate economic ( se consum multe fibre alimentare n aceast ar ).
n Grecia, unde se consum multe legume i fructe proaspete, se nregistreaz o frecven sczut
a cancerului de colon, iar vegetarienii din S.U.A. prezint un indice mai mic al acestei maladii
comparativ cu restul populaiei. De asemenea, un studiu fcut n 17 ri a relevat faptul c
neoplasmul colonic se gsete n relaie de invers proporionalitate cu consumul de cereale i
derivate ale acestora.
Mecanismul prin care consumul redus de fibre alimentare favorizeaz apariia cancerului colonic
sunt multiple: scade viteza de tranzit intestinal, crete ponderea florei microbiene anaerobe,
diminu capacitatea de legar i de influenare a metabolismului acizilor biliari, se reduce
pierderea fecal de grsimi i proteine. Viteza de tranzit intestinal este mai mic la cei cu consum
sczut de fibre vegetale ntruct acestea intervin n creterea volumului fecal i n stimularea
evacurii fecale. Cu ct tranzitul este mai ncetinit, cu att contactul dintre substanele
carcinogene i peretele intestinal este mai prelungit crescnd astfel riscul iniierii degenerescenei
maligne.
Reducerea aportului fibrelor alimentare n favoarea grsimilor i proteinelor animale stimuleaz
crearea unei densitii intestinale mai mari pentru germenii anaerobi de genul acteroides i
bifidobacterii n dauna aerobilor lactobacili i streptococi. Dup cum am mai menionat, creterea
aportului anaerobi/aerobi favorizeaz carcinogeneza intestinal. Pe de alt parte, scderea
aportului de produse celulozice crete pH-ul intestinal favoriznd dezvoltarea florei microbiene
( Clostridiile ) implicate n metabolizarea acizilor biliari n produi carcinogeni.
Micorarea consumului de fibre alimentare crete disponibilitatea de acizi biliari pentru flora
microbian intestinal ( acizii biliari nu mai sunt absorbii de substratul celulozic i eliminai prin
fecale ), care-i poate transforma n anumite condiii n substane carcinogene sau cocarcinogene.
De asemenea, are loc reducerea excreiei fecale de grsimi i substane azotate ceea ce
favorizeaz indirect procesul de carcinogenez.
5. Deficienele anumitor micronutrieni
Favorizeaz prin mecanisme variabile procesul de carcinogenez. Astfel, carena de iod nlesnete
apariia cancerului tiroidian iar carena de vitamina B2 a cancerului cavitii bucale, laringelui i
esofagului. De asemenea, carena de vitamina A favorizeaz constituirea cancerului gastric,
deficiena de piridoxin a cancerului hepatic etc.

III.MASURI SI SFATURI CE SE IMPUN PENTRU A REDUCE


RISCURILE

Studii asupra alimentelor care pot combate cancerul sunt realizate continuu, existand deja dovezi
puternice care arata ca unele fructe si legume pot atat sa previna aparitia unor tumori, cat si sa
opreasca dezvoltarea lor, desi in unele cazuri cercetatorii nu au descoperit si cum functioneaza
alimentele respective.
Pentru cei care au fost deja diagnosticati, alimentele trebuie privite ca pe un sprijin in lupta cu
cancerul, nu ca pe un inlocuitor pentru terapiile clasice precum chimioterapia, iar lista de mai jos
nu este exhaustiva.
1. Afine, merisor, zmeura, fructe acai
Culoarea intensa a acestor fructe vine de la fitochimicale care protejeaza de mai multe tipuri de
cancer. Spre exemplu, afinele contin compusi despre care s-a descoperit recent ca determina
celulele canceroase din ficat sa se autodistruga, iar ingredientul activ din fructele acai distruge
celulele canceroase in general.
In plus, alte cercetari au aratat ca celulele cancerului ovarian care erau rezistente la chimoterapie
deveneau de sase ori mai sensibile daca erau expuse la un compus din merisor.
2. Ceai verde
Catechina, o substanta din ceai, care a fost printre primele substante din plante studiate pentru
proprietatile anti-cancer, este cunoscuta ca avand rolul de a preveni si reduce riscul de recurenta
in cazul cancerului de san si nu numai.
Un studiu a relevat ca substanta numita EGCG inhiba cresterea tumorilor de cancer la san, doua
cesti cu ceai verde consumate zilnic fiind suficiente pentru a obtine efectele pozitive.
3. Usturoi
Pana in prezent au fost facute mai mult de 30 de studii asupra proprietatilor anti-cancer ale
usturoiului, iar cele mai puternice dovezi sunt cele legate de cancerul digestiv, dar se pare ca
usturoiul protejeaza impotriva tuturor tipurilor de cancer.
Spre exemplu, potrivit unuia dintre studii, cu cat o persoana consuma mai mult usturoi crud si
gatit, cu atat riscul de cancer stomacal si colorectal scade, iar o alta cercetare a aratat ca femeile
de varsta mijlocie care consuma regulat usturoi au un risc cu 50% mai mic de a fi diagnosticate
cu cancer de colon.
Adauga usturoi cat mai des posibil la mancaruri. Unii experti recomanda sa astepti circa 15

minute dupa ce il cureti, inainte de a-l toca sau zdrobi, pentru a obtine pe deplin beneficiile
compusilor activi.
4. Broccoli si varza
Dupa cum arata rezultatele unui studiu dat publicitatii anul trecut, barbatii care aveau
predispozitie catre cancerul de prostata au prevenit cresterea tumorii mancand broccoli de patru
ori pe saptamana. Iar alte studii au scos la iveala beneficii anti-cancer ale verzei, soiului de
Bruxelles si ale altor legume din familia cruciferelor.
5. Ceapa si praz
Mai multe cercetari realizate in sudul Europei au demonstrat ca cei care aveau o alimentatie
bogata in usturoi, ceapa si praz prezentau un risc redus de cancer in general.
6. Rosii
Cercetatorul Edward Giovannucci a analizat 72 de studii publicate de Institutul National de
Cancer si a ajuns la concluzia ca licopenul, ingredientul activ din tomate, reduce riscul instalarii
multor cancere, in special al celui de prostata, de san, pulmonar si de colon. Iar gatirea rosiilor
imbunatateste efectele pozitive ale licopenului.
7. Struguri, suc de struguri, vin rosu
Antioxidantul resveratrol, cunoscut pentru proprietatile lui benefice, se gaseste in struguri si suc
de struguri natural suta la suta, dar este mai concentrat in vinul rosu. Numeroase studii au aratat
ca resveratrolul are o activitate puternica impotriva cancerului, odata ajuns in organism.
Un studiu recent spre exemplu releva ca aceasta substanta suprima cresterea celulelor anormale
care duc la aparitia celor mai multe tipuri de cancer mamar. Cancerul la san este alimentat de
estrogen, iar resveratrolul blocheaza actiunea acestuia, impiedicandu-l sa hraneasca tumorile.
Important este insa sa nu consumi mult vin rosu, deoarece si consumul ridicat de alcool a fost
legat de aparitia cancerului, in special de cel mamar si esofagian. Recomandat este sa bei un
pahar de vin rosu pe zi, cu conditia sa nu ai predispozitie la cele doua cancere mentionate anterior
sau sa nu fi fost deja diagnosticat cu unul din ele, cazuri in care sunt de preferat suplimentele cu
resveratrol.
8. Soia
Ingredientul activ din aceasta este genisteina, un fitoestrogen care protejeaza de cancerele
dependente de hormoni si care, in plus, este un puternic inhibitor al mai multor proteine implicate

in cresterea necontrolata a celulelor canceroase.


Pentru a obtine beneficiile soiei este recomandat sa consumi circa 50 de grame pe zi din planta
integrala, cum ar fi boabe de soia crude, cunoscute si ca emadame, boabe de soia prajite sau tofu.
Conform cercetarilor, insa, suplimentele cu isoflavone (substante gasite in soia) nu au aceleasi
efecte ca si consumul de boabe de soia si pot chiar dauna sanatatii.
9. Turmeric
Acest condiment lupta cu cancerul datorita curcuminei - un antioxidant puternic, numeroase
studii pe animale demonstranu-i efectele pozitive la aproape toate stadiile unei tumori maligne,
iar alte cercetari aratand ca previne cresterea celulelor tumorii. Adauga o lingurita de turmeric la
supe, sosuri de salate, carne si paste si vei obtine beneficiile.
Atentie! Pacientii care sufera de cancer nu ar trebui sa consume mult turmeric sau sa ia
suplimente care contin curcumina fara sa intrebe medicul, deoarece acestea fac ca anumite
medicamente anti-cancer sa fie mai putin eficiente, dupa cum au aratat mai multe studii pe
animale.
10. Spanac
Acesta protejeaza de cancerul de vezica urinara si reduce riscul de cancer la ficat datorita
clorofilinei pe care o contine, conform unor cercetari.
De asemenea, potrivit unor oameni de stiinta din Irlanda, consumul zilnic de nasturel poate
preveni tipul de deteriorare a ADN-ului care determina aparitia cancerului.

VI.Aditivi alimentari din dieta de pe parcursul unei saptamani


a)Aciobanitei Alexandra-Ramona-dieta saptamanala
Luni

Marti

Miercuri Joi

Vineri

Sambata

Mic
dejun

Ceai+o
felie de
paine cu
gem

Lapte+o
felie de
paine cu
margarin
a si gem

Ceai+ o
felie de
paine cu
pate

Lapte+
Cereal
+
Un ou
fiert

Ceai+o
felie de
paine+u
n snitel
de pui

Duminic
a
Ceai+un
sandwich
cu sunca
si
cascaval

Gustar
e

mar

finetti

portocala

Ceai+o
felie de
paine
cu unt
si
dulceat
a
Foietaj
cu
ciuperci

Pranz

supa de
pui

Gustar
e
Cina

ciocolata mar
-

Pilaf de
orez cu
legume

Salata de
fructe

Salata de Ciorba
boeuf
de
legume
portocal
a
ceai

covrigi
-

Supa
crema
de
spanac
mar

Pizza

pufarini

Piure de
cartofi
+friptura
de pui
clatite

Cartofi
prajiti

placinta

b)Balica Roxana-dieta saptamanala


Luni
Mic
dejun

Oua
fierte

Gustar mar
e

Pranz

Supa
de
galuste
cu
taitei

Gustar e

Marti

Miercu
ri
Paine cu Sunca
miere de + oua
albine si prajite
unt+lapt
e
portocal a

Joi

Vineri Sambata

Lapte+
cereale

Ceai+ omleta
Paine
cu
gem
banan Prajitura
a
cu
ciocolata

Orez cu
legume

Supa
de pui
+piure
de
cartofi

Baton
de
ciocolat
a
Cartofi
nature+
Salata
de
cruditati

covrigi

Foietaj
cu gem
de
piersici

Pilaf
de
orez
cu
carne
de
vita
portocal Corn
a
cu
vanili
e

Duminic
a
Cafea+
biscuiti

cappucin
o

Ciorba
pizza
radautean
a

mar

Cina

Salata
de
crudita
ti

Tarta cu
visine

Salata
Lapte
oriental cu
a
biscuiti

Salata
boeuf

Tartine
cu peste

Aditivi Alimentari:
1)din paine:

E 924-bromat de potasiu(duce la aparitia senzatiei de greata,varsaturi,diaree)


E 514-sulfat de sodium (afecteaza vezica biliara)
E 327-lactatul de calciu( stari de hipercalcemie si insuficienta renala)
E 297-acidul fumaric
E 260-acidul acetic
E 330-acid citric

2)din margarina :

Emulgatori (mono si digliceride ale acizilor grasi E 471)


E 330-acid citric
E160b-colorant annatto
E 100-colorant curcumina
Clorura de calciu
Caragenan
Glutamate monosodic
Polidextroza
Etilenhidroxid de sodium/potasiu/magneziu
Dioxid de siliciu

3)din pate:
Potentiator de aroma(glutamat monosodic)
Antioxidanti (ascorbat de sodium,acid ascorbic)
Colorant(carmin)

Maltodextrina
Emulgatori (esteri de mono si digliceride)
Agent de ingrosare
Conservant(nitrit de sodiu)

4)din cereale:

Lactilat de calciu
Beta-ciclodextrina
Manitol
Sorbitol
Fosfat de monoamidon
Glutamat monosodic
Galat de octal
Galat de prope

5)din biscuiti si produse de patiserie:

Glicina
L-cisteina
Lactilat de sodium
Esteri
Glicerina
Antocianine
Xilitol
Maltitol
Fosfat de aluminiu sodic
Fosfati de magneziu
Propionate de potasiu
Propionate de sodium
Propionate de calciu
Polidextroza
Acid ciclamic

6) din ciocolata si produse de cofetarie:


Curcumina

Riboflavin
Tartrazina
Neohesperidina dihidrocalcon
Taumatina
Carbonati de magneziu
Acid clorhidric
Carbonati de amoniu
Lactilat de calciu
Celuloza
Malat de sodium
Acid L-tartric
Lycopen
Capsaicina
Invertaza
P-hidroxibenzoat de etil
Benzoat de calciu/sodiu/potasiu
Galat de propel
Caragenan

7)din mezeluri:

Negru brilliant
Rosu 2G
Nitrit de potasiu
Glutamat monosodic
Galben de chinolina
Galben portocal
Fosfat de diamidon hidroxipropilat
Octenil succinat de amidon sodic
Dioxid de titan
Nitrit de sodium
Nitrat de potasiu
Acid erithorbic
Erithorbat de calciu

8)din condimente,mirodenii,esente,etc:

Brunt HT
Galat de propil
Rosu allura
Indigotina
Albastru brilliant
Fosfat de diamidon
Amidon acetilat
Amidon hidroxipropilat
Ferocianura de potasiu/calciu/sodium
Dioxid de siliciu
Silicat aluminiu
Carbanoti de potasiu