Sunteți pe pagina 1din 4
use prsibologied I. Eseu cu privire la tema si vi: dintr-o nuvela studiata Context Scriitor afirmat la sfarsitul secolului al XIX-lea, Ioan Slavici este unul din- tre adepfii realismului clasic. Publicatd in 1881 in volumul de debut , Novele din popor’, nuvela realist, de factura psihologica , Moara cu noroc” devine una dintre scrierile reprezentative pentru viziunea lui Ioan Slavici asupra lumii si asupra viefii satului transilvanean. 1. Evidentierea a doua trasaturi care fac posibila incadrarea nuve- lei intr-o tipologie, intr-un curent cultural/literar, intr-o orientare tematica Moara cu noroc” de Ioan Slavici este o nuvela, adic’ o specie epic’ in proza, cu un fir narativ central si o constructie epica riguroas’, cu un conflict concentrat. Personajele relativ putine scot in eviden{& evolufia personajului principal, puternic individualizat. Este o nuvela psihologica deoarece infatiseazi framAntarile de constiint& ale personajului principal, care traieste un conflict interior, moral si se trans- form sufleteste, iar analiza se realizeaza prin tehnici de investigare psiholo- gic&: monolog interior, stil indirect liber, scene dialogate, insotite de notatia gesticii si a mimicii. Este o nuvela realista prin: tema familiei si a dorintei de inavutire, obiec- tivitatea perspectivei narative, includerea de personaje tipice pentru o cate- gorie socialé (Ghit& reprezinta tipul carciumarului dornic de imbogatire, Pintea este jandarmul, Licd este Simadaul, dar si talharul), verosimilitatea, prezentarea veridica a societatii ardelenesti din a doua jumitate a secolului al XIX-lea, tehnica detaliului semnificativ in descriere (drumul si locul de la Moara cu noroc) si in portretizare (Lick Simadaul). 2. llustrarea temei nuvelei studiate prin doud episoade/citate/sec- vente comentate »Moara cu noroc” de loan Slavici are ca tema consecintele nefaste si dez- umanizante ale dorintei de imbogatire. Tema poate fi priviti din mai multe perspective. Din perspectiv sociala, nuvela prezinta incercarea lui Ghifa de a-si schimba statutul social (din cizmar vrea s& devind cArciumar) si de a asigura familiei sale un trai indestulat. Din perspectiva moralizatoare, nuve- la prezinta consecintele nefaste ale dorintei de a avea bani. Din perspectiva psihologica, nuvela prezinta conflictul interior trait de Ghita, care, dornic de prosperitate economic, isi pierde treptat increderea in sine gi in familie. 3. Prezentarea a patru elemente de structura si de compozitie ale textului narativ, semnificative pentru tema si viziunea despre lume din nuvela studiata (de exemplu: actiune, conflict, relatii temporale 42 si spatiale, incipit, final, tehnici narative, perspectiva narativa, re- gistre stilistice, limbajul personajelor etc.) POaonags Titlul nuvelei este mai degraba ironic. Toposul ales, carciuma numita Moara cu noroc, ajunge sa insemne, mai curand, Moara cu ghinion, Moara care aduce nenorocirea, deoarece castigurile obtinute aici ascund nelegiuiri. Perspectiva narativa este obiectiva. Intamplarile din nuvela sunt relatate la perapecti- persoana a TIl-a, de catre un narator detagat, omniscient si ommiprezent. Inter- vd nara- ferenta dintre planul naratorului si cel al personajelor se realizeaza prin folosi- “i rea stilului indirect liber (,,Ana igi clei pe inimd si se dete la joc. La inceput se vedea a fost prinsit de sila; dar ce avea sit fact? La urma urmelor, de ce sif nu joace?”). Pe lang’ perspectiva obiectiva a naratorului, apare tehnica punctului de vedere in interventiile simetrice ale batranei, din incipitul si din finalul nuve- i, Soacra afirma la inceput, intr-o discutie cu Ghit&, c&: ,, Omul sii fie mulfumit ia sa, ciici, dacit-i vorba, nu bogitia, ci linistea colibei tale te face fericit”, iar la sfarsit pune intamplarile tragice din nuvela pe seama destinului necruti- tor: asa le-a fost datal..”” Cele dou teze morale, formulate in prolog si epilog, sunt confirmate in desfagurarea narativa, iar personajele care incalc3 aceste principii ale satului traditional sunt sanctionate in finalul nuvelei. Asadar, viziunea despre lume in nuvela lui Ioan Slavici are caracter clasic, moralizator. in dialogul din incipitul nuvelei, dintre soacra si Ghiti, se confrunt& dou& conceptii despre viati/fericire: batrdna este adepta valorilor traditionale, in timp ce Ghiti, capul familiei, doreste bundstarea material. Ghiti, cizmar sirac, dar cinstit $i harnic, ia in arend& crciuma de la Moara cu noroc, pentru a castiga ra- pid bani, ca si-si deschida un atelier. Carciumarul nu este la inceput un om slab, ci dimpotriva, voluntar, care isi asuma responsabilitatea destinului celorlalf Fiind o nuvela psihologici, in ,Moara cu noroc’ de loan Slavici conflictul central este unul moral, psihologic, conflictul interior al protagonistului. Per- sonajul principal, Ghit4, oscileaza intre dorinta de a ramane om cinstit, pede “Sv © parte, si dorinta de a se imbogati alaturi de Lic’, pe de alt& parte. Conflictul interior se reflect in plan exterior, in confruntarea dintre carciumarul Ghit& si Licd Samadaul. in nuvela realist, spatiul si timpul sunt precizate. Carciuma de la Moara cu noroc este agezata la rascruce de drumuri, izolat, inconjurata de pustie- t&ti intunecoase. Actiunea se desfasoara pe parcursul unui an, intre doud repere temporale cu valoare religioasa: de la Sfantul Gheorghe pani la Pas- tele din anul urmator; apa si focul purific& locul. Alcatuita din 17 capitole, cu prolog si epilog, nuvela are un subiect con- centrat. in expozitiune, descrierea drumului care merge la Moara cu noroc sia locu- lui in care se afl carciuma fixeaza cadrul actiunii. Ghitd, cizmar s&rac, hotras- ; te si ia in arend& carciuma de la Moara cu noroc, pentru a castiga bani mai a multi si mai repede. O vreme, afacerile ii merg bine, iar primele semne ale ‘ bundstarii si ale armoniei in care traieste familia nu intarzie s& apar’, scena numérarii banilor, simbit8 seara, fiind sugestiva. 43 desfiisura- nea aetiunié culminant Aparitia lui Lica SAmadaul, seful porcarilor si al turmelor de porci din im- prejurimi, la Moara cu noroc, constituie intriga nuvelei, declansand in sufletul lui Ghia conflictul interior gi tulburand echilibrul familiei. Lica ti cere s8-i spuné cine trece pe la carciumi, iar Ghit’ igi da seama cd nu poate rimane la Moara cu noroc fara acordul Samadaului. Mai intai, Ghita isi ia toate masurile de aparare impotriva lui Licd: merge la Arad sa-gi cumpere doua pistoale, igi face rost de doi cAini si isi angajeaz inc& o sluga, pe Marti, ,,un ungur inalt ca un brad”. Desfasurarea actiunii ilustreaz4 procesul instrainarii cdrciumarului fati de familie si al dezumanizarii provocate de dorinta de imbogatire prin com- plicitatea cu Lic&. Datorité generozitatii Sam&daului, starea materiala a lui Ghita devine tot mai infloritoare, numai cé Ghit& incepe sa-si piarda increde- rea in sine. Carciumarul devine interiorizat, mohorat, violent, ii plac jocurile crude, primejdioase, se poart& brutal fati de Ana, pe care o protejase pana atunci, si fata de copii. La un moment dat, ajunge sa regrete ca are familie si copii, pentru ca nu-si poate asuma total riscul imbogatirii al&turi de Lica. Dornic sa faci avere, se indeparteazA treptat de Ana si devine complicele lui Lica la diverse nelegiuiri, primind in schimb bani obtinuti din jafuri si crime. Este anchetat in doud randuri, fiind acuzat de complicitate in jefuirea arenda- sului de unde este eliberat pe ,,chezasie”, si chiar in uciderea unei femei sia unui copil. fsi pierde imaginea de om cinstit pe care 0 avea in fata oamenilor. Framantarile si neputinta de a iesi brusc din intelegerea cu Licd alterneazi cu momentele de sinceritate in care ii cere iertare sotiei. Carciumarul se aliaza cu jandarmul Pintea, fost hot de codru gi tovaras al lui Lick, pentru a-l da in vileag pe Samadau, ins nu este cinstit nici fata de acesta, c&ci doreste sd igi Ppastreze o parte din banii obtinuti din afaceri necurate. Punctul culminant ilustreaza dezumanizarea lui Ghita. La sarbatorile Paste- lui, Ghita igi arunca sofia in bratele Samadaului, lasand-o singura la carciuma, in timp ce el merge s&-I anunfe pe jandarm ca Lic& are asupra lui bani furati. Dezgustata de lasitatea sotului si nestiind motivul real pentru care acesta pleca- se, intr-un | gest de razbunare disperata, Ana i se daruiegte Tui Lica deoarece, spune ea, in ciuda nelegiuirilor comise, el e 0m", pe cand Ghit& ,,nu e dectit mutiere imbricati in haine bitrbitesti”. Deznodaméantul este tragic. Dandu-si seama c& sotia I-a inselat, Ghiti o ucide pe Ana, fiind la randul lui omorat de Raut, din ordinul lui Lic. Un incendiu provocat de oamenii lui Licd mistuie carciuma de la Moara cu no- roc. Pentru a nu cédea viu in mAinile lui Pintea, Licd se sinucide izbindu-se cu capul de un copae. Nuvela are final moralizator, sanctionarea protagonis- tilor este pe masura faptelor. Singurele personaje care supravietuiese sunt batrana si copiii, fiintele morale si inocente. in nuveli, accentul nu cade pe actul povestirii, ci pe complexitatea perso- najelor, care par s& aib& un destin prestabilit. Personajul principal, Ghifa este cel mai complex personaj din nuvelistica lui Slavici, un personaj ,rofund”, care traieste un proces al dezumanizarii, cu framantari sufletesti si ezitari. Destinul lui ilustreaza consecinfele nefaste ale dorintei de imbogatire. 44 El intra in relatie cu celelalte personaje, care ii nuanteaz’ evolutia. Fri- méntarile si transformarile sale interioare sunt urmérite cu atentie gi redate de catre narator direct sau in stil indirect liber. Modificarile comportamentale si afective ale lui Ghit& sunt percepute curand de Ana (exemplu de caracterizare direct din perspectiva altor personaje: ,,sémjea cif de citva timp birbatul ei s-a schimbat’”). Mijloacele de caracterizare indirect sunt predominante si diversificate. Naratorul noteaza gesturile, replicile, reactiile personajelor, surprinde relati- ile dintre ele, dar si gandurile acestora. Dialogul este reprezentativ pentru ilustrarea unor trasaturi de caracter. Astfel, framantarile lui Ghit& sunt reda- te in monologul interior: ,,Ei! Ce si-mi fac?... Asa m-a lisat Dumnezeu!... Ce sii-mi fac dact e in mine ceva mai tare deciit vointa mea? Nici cocogatul nu e insusi vinovat cé are cocoase in spinare”. Licd ramane pe tot parcursul nuvelei egal cu sine, ,,11t om riiu gi primejdios” S&madau si talhar, este necrut&tor cu tradatorii, generos cu aceia care il spri- jina in afacerile necurate, hotarat si crud. Ana sufera esentiale transformari interioare care fi ofera scriitorului posibi- litatea unei fine analize a psihologiei feminine. La inceput 0 femeie devotata c&minului, protejati mai intai de mama gi apoi de sot, reprezentand un ideal de feminitate (,,Ana era tindrii si frumoasi, Ana era fragedi si subtirici’"), Ana este impins& in bratele Samadaului gi apoi este ucisa de Chit’, fiindca I-a ingelat. Trsaturile personajelor se desprind din fapte, vorbe, gesturi si din relatiile care se stabilesc intre acestea (caracterizare indirecta). De asemenea, naratorul realizeaz& portrete sugestive, iar detaliile fizice releva trasaturi morale sau sta- tutul social (de exemplu, portretul Simadaului). Mijloacele de investigatie psihologic& sunt: scenele dialogate, monologul interior de factura traditiona- Id i acela realizat in stil indirect liber, introspectia, notatia gesticii, a mimicii sia tonului vocii. Stilul nuvelei este sobru, concis, fara podoabe. Limbajul naratorului si al personajelor valorifica aceleasi registre stilistice: limbajul regional, ardele- nes¢, limbajul popular, oralitatea 4. Exprimarea unei opinii despre modul in care se reflecta o idee sau tema in nuvela aleasa in opinia mea, analiza psihologica este pusa in slujba unei teze morale: goana dupa inavutire cu orice pret distruge echilibrul interior gi linistea fa- miliei. Avertismentele batranei sunt ignorate de Ghité. Nu munca cinstité prin care omul devine instarit este condamnata de moralistul Slavici, ci obfi- nerea averii pe cai necinstite si instrainarea de familie. Concluzie ,Moara cu noroc” de Ioan Slavici este o nuveli realist’ — prin tema, tipolo- gia personajelor gi stil - gi o nuvel psihologicé, pentru ci urmareste conflictul interior, framantarile in planul constiinfei personajelor. Observarea este mi- nutioasa, detaliata gi serveste realizarii unor psihologii complexe (Ghia). 45