Sunteți pe pagina 1din 31

APLICAII

CIUREA IOANA-ALINA
Stagiar Anul I Expert Contabil

CECCAR Bucureti
2013

Aplicaii Stagiu An I semestru I - 2013


Aplicaiile reprezint prezentarea raionamentului professional n legatur cu urmtoarele
aspecte:
1. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielile sociale.
2. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuelile de cercetare.
3. Studiu de caz privind regimul fiscal al indemnizaia de delasare-detasare.
4. Studiu de caz privind regimul fiscal al perisabilitatile.
5. Studiu de caz privind regimul fiscal al tichetele de masa.
6. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanele deductibile fiscal.
7. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanele nedeductibile fiscal.
8. Studiu de caz privind regimul fiscal al rezervelor.
9. Studiu de caz privind regimul fiscal al pensiile facultative.
10. Studiu de caz privind regimul fiscal al primele de asigurare.
11. Studiu de caz privind regimul fiscal al functionarii i intretinerii locuintelor de serviciu.
12. Studiu de caz privind regimul fiscal al functionarii i intretinerii unui sediu aflat n lcuinta proprietate
personala.
13. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielile cu combustibilul.
14. Studiu de caz privind regimul fiscal al dobanzilor.
15. Studiu de caz privind regimul fiscal al diferentelor de curs valutar.
16. Studiu de caz privind regimul fiscal al minusurilor de inventar.
17. Studiu de caz privind regimul fiscal al TVA aferenta bunurilor acordate salariatilor.
18. Studiu de caz privind regimul fiscal al platilor realizate n favoarea actionarilor.
19. Studiu de caz privind regimul fiscal al tranzactiilor care nu au la baza un document justificativ.
20. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor aferente veniturilor neimpozabile.
21. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor de consultant i management.
22. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu creantele neincasate.
23. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu sponsorizarea.
24. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor care provin din documente de la terti inactivi
fiscal.
25. Studiu de caz privind regimul fiscal al cotizatiilor catre organizatiile profesionale.
26. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu amortizarea contabila i fiscal.
27. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanele de garantii de bunua executie acordate clientilor.
28. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanele pentru deprecierea clientilor-insolventa.
29. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanele pentru deprecierea clientilor-vechime.
30. Studiu de caz privind regimul fiscal al contractului de fiducie.

REZOLVARE
1. O societate acord biletele de odihn angajailor din cheltuielile sociale n valoare de 16.300
RON. Totalul cheltuielilor cu salariile este de 823.000 RON.
Care este regimul fiscal al acestor cheltuieli?
n conformitate cu prevederile art. 21 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal, cu modificrile i
completrile ulterioare, din punct de vedere al impozitului pe profit, cheltuielile sociale au deductibilitate
n limita unei cote de pn la 2%, aplicat asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit
Legii 53/2003 din Codul muncii, cu modificrile i completrile ulterioare. n cadrul acestei limite, pot fi
deduse i cheltuielile reprezentnd: tichete de cre acordate de angajator n conformitate cu legislaia n
vigoare, cadouri n bani sau n natur oferite copiilor minori i salariailor, cadouri n bani sau n natur
acordate salariatelor, costul prestaiilor pentru tratament i odihn, inclusiv transportul pentru salariaii
proprii i pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariaii care au suferit pierderi n
gospodarie s.a.m.d..
n concluzie, biletele de odihna i tratament pot fi incluse n fondul de cheltuieli sociale, pentru
angajator aceste cheltuieli fiind deductibile din impozitul pe profit n limita unei cote de pn la 2% din
fondul de salarii, potrivit dispoziiilor art. 21 alin. 3 lit. c) din Codul fiscal.
n exemplul prezentat mai sus, cheltuielile cu biletele de odihna i tratament sunt deductibile n
limita a 2% din fondul de salarii, respectiv 16.460 RON, fiind aadar integral deductibile.

2. Societatea X angajeaz cheltuieli de cercetare n valoare de 78.950 RON. Profitul impozabil


este de 132.750 RON.
Care este regimul fiscal al acestor cheltuieli?
Calculul profitului impozabil, pentru activitatile de cercetare-dezvoltare, conform prevederilor
art. 19^1 din Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal, cu modificrile i completrile ulterioare, se
acord urmatoarele stimulente fiscale:
a) deducerea suplimentar la calculul profitului impozabil n proportie de 20% a
cheltuielilor eligibile pentru aceste activiti; deducerea suplimentar se calculeaz
trimestrial/anual; n cazul n care se realizeaz pierdere fiscal, stabilit prin declaraia de impozit
pe profit, se recupereaz din profiturile impozabile obinute n urmatorii 5 ani consecutivi.
Recuperarea pierderilor se va efectua n ordinea inregistrrii acestora, la fiecare termen de plat a
impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale n vigoare din anul nregistrrii acestora.
b) aplicarea metodei de amortizare accelerat i n cazul aparaturii i echipamentelor
destinate.
n concluzie, profitul impozabil va scdea cu 20%*78.950 RON, respectiv cu 15.790
RON.

3. O companie, n luna Martie acord unui salariat indemnizaie de deplasare - diurn n valoare
de 100 RON pentru 2 zile de deplasare. Salaratul are n luna Martie un salariu de 1.000 Lei.
Care este tratamentul fiscal al indemnizaiei de detaare acordate?

ncepnd cu data de 1 februarie 2013, n baza OG 8/2013 pentru modificarea i completarea Legii
571/2003 privind Codul fiscal i reglementarea unor msuri financiar-fiscale, art. 55 alineatul (4), litera g)
i art. 296^15 s-au modificat. ncepnd cu aceasta dat, indemnizaiile primite pe perioada delegrii i
detarii n alta localitate, n ar i n strintate, n interesul serviciului i orice alte sume de aceeai
natur acordate peste limita de 2,5 ori indemnizaia acordat salariailor din instituiile publice sunt
incluse in veniturile salariale i se impoziteaza i, de asemenea, intr n baza de calcul al contribu iilor
sociale conform OG 8/2003, astfel diurna ce depaseste limita stabilit este impozitat att la salariat ct i
la angajator ajungndu-se, practic, la dubla impunere.
Vom stabili astfel care sunt nregistrarile contabile corecte i cum este considerat cheltuiala cu
depairea din punctul de vedere al impozitului pe profit.
Astfel, pana la abrogarea art. 21 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal , diurna ce depaseste 2,5 ori
nivelul stabilit pentru institutiile publice intr n baza de calcul al: impozitului pe venit, a contribu iilor
sociale, al impozitului pe profit.
Cheltuielile cu diurna se inregistreaza in contabilitate cu ajutorul contului 625 - "Cheltuieli cu
deplasari, detasari si transferari". nregistrrile n acest cont se pot face pe analitice distinte, deductibil si
nedeductibil.
Salariu realizat:
1.000 lei
Diurna 2 zile:
100 lei (2 x 50 lei/zi)
Din care
35 lei venit impozabil
Total venit impozabil:
1.035 lei
CAS individual 10.5 %:
109 lei
Somaj 0.5 %:
57 lei
Asigurari de sanatate 5.5 %:
5 lei
Deducere personala:
Venit baza de calcul impozit:
Impozit 16%:
98 lei
Rest de plata:
731 lei

250 lei
614 lei

Pentru aceasta situatie avem urmtoarele nregistrri contabile:


625. 1
"Cheltuieli cu deplasari,
detasari si transferari"
625. 2
"Cheltuieli cu deplasari,
detasari si transferari"
641
"Cheltuieli cu salariile
Personalului"

=
542
"Avansuri de trezorerie"
=
542
"Avansuri de trezorerie"

=
421
"Personal - salarii datorate"

65 lei

35 lei

1.000 lei

421
=
"Personal - salarii datorate"

4312
109 lei
"Contributia personalului la asigurarile sociale"
4314
57 lei
"Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate"
4372
5 lei
"Contributia personalului la fondul de somaj"
444
98 lei
"Impozitul pe venituri de natura salariilor"

4. O societate achiziioneaz sandwich-uri pe care ulterior le distribuie prin automate. Se dorete


aflarea modalitii de calcul n cazul perisabilitii admise la recepia mrfurilor (rezultat n timpul
transportului), precum i n cazul perisabilitii pe timpul depozitrii i a perisabilitii la desfacere.
Potrivit art. 21 alin. (3) lit. d) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, perisabilitatile sunt
deductibile la determinarea profitului impozabil n limitele stabilite de organele de specialitate ale
administratiei centrale, impreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice.
Perisabilitatile se aproba de managerul, directorul sau administratorul persoanei juridice, dupa
caz, la nivelul cantitatilor efectiv constatate ca pierderi naturale cu ocazia receptionarii marfurilor
transportate, a inventarierii sau a predarii gestiunii, pana la limitele maxime prevazute. Limitele maxime
de perisabilitate pentru marfurile ambalate in recipiente din sticla se aplica si pentru ambalajele
respective.
Perisabilitatile pot fi acordate numai dupa o verificare faptica a cantitatilor de produse existente in
gestiune, stabilite dupa cantarire, numarare, masurare si prin alte asemenea procedee si dupa efectuarea
compensarilor conform prevederilor legale in vigoare.
Limitele maxime de perisabilitate admise la depozitare si desfacere se stabilesc la nivelul intregii
activitati a persoanei juridice platitoare de impozit pe profit, prin aplicarea coeficientului stabilit pentru
grupa de marfuri la pretul de inregistrare al marfurilor intrate sau la pretul de livrare pentru marfurile
vandute in perioada cuprinsa intre doua inventare.
Aceleasi limite maxime de perisabilitate se acorda si pentru marfurile din stoc. Limitele maxime
de perisabilitate in timpul transportului se aplica o singura data pentru cantitatile de marfa efectiv intrate
sau, dupa caz, livrate, in functie de conditia de livrare stabilita intre furnizor si beneficiar. Comerciantii
pot stabili cote de perisabilitati diferentiate sortimental pe depozite, magazine, gestiuni, pentru a fi
admise la cheltuieli deductibile din profitul impozabil, cu obligativitatea incadrarii in limitele maxime de
perisabilitate prevazute pentru grupa respectiva de marfuri.
Pierderile sau scaderile cantitative care depasesc normele de perisabilitate stabilite nu sunt
deductibile din punct de vedere fiscal.
Normele privind limitele admisibile de perisabilitate se aplica numai persoanelor juridice care sunt
obligate, potrivit legii, la plata impozitului pe profit, in limita caruia cheltuielile cu perisabilitatile sunt
deductibile din veniturile realizate.
Nu sunt considerate perisabilitati urmatoarele:
pierderile incluse n normele de consum tehnologic;

pierderile produse prin neglijenta sau sustrageri;


pierderile produse din alte cauze imputabile persoanelor vinovate;
pierderile produse n urma unor cauze de forta majora.
Toate aceste pierderi inregistrate n conditiile de mai sus vor fi aprobate de managerul, directorul
sau administratorul persoanei juridice, dupa caz, la nivelul cantitatilor efectiv constatate ca pierderi
naturale cu ocazia receptionarii marfurilor transportate, a inventarierii sau a predarii gestiunii, pana la
limitele prevazute la art. 13.

5. O societate acorde tichete de masa angajatilor si n valoare de 800 RON. Care este
regimul fiscal al acestor cheltuieli?
Tichetele de masa reprezinta o solutie optima de acordare a unor beneficii extrasalariale pentru
angajati, un sistem de motivare i recompensare pentru bune rezultate. Acordarea tichetelor de masa catre
salariati nu implica alte taxe i costuri aditionale, fiind mult mai avantajoasa pentru angajator, fata de
acordarea primelor sau cresterilor salariale.
De cele mai multe ori, acordarea tichetelor de masa catre angajati se face n urma unor negocieri
colective intre angajator i reprezentantii salariatilor, tichetele de masa intrand n pachetul de baza
salarial.
Potrivit art. 21 alin. (3) litera e) i art. 48 alin. (5) litera f) din Legea nr. 571/2003 privind Codul
Fiscal, cu modificarile i completarile ulterioare, cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de
angajatori, potrivit legii, sunt cheltuieli deductibile, la calculul impozitului pe profit i a impozitului pe
venit.
Impozitul pe profit
Cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii, sunt cheltuieli cu
deductibilitate limitata la calculul impozitului pe profit, potrivit art. 21 alin. (3) lit. e) din Codul Fiscal.
Normele CF nu cuprind precizari suplimentare la lit. e), dar cadrul legal este complet prin coroborarea cu
prevederile legale privind limitele (valorea nominala indexata si numar maxim lunar) stabilite prin Legea
nr. 148/1998.
Impozitul pe venit
Veniturile angajatilor din tichetele de masa si drepturile de hrana acordate de angajatori, in
conformitate cu legislatia in vigoare, sunt considerate venituri de natur salarial i sunt supuse
impozitului pe veniturile din salarii.
Potrivit art. 55 din Codul fiscal, cu modificrile i completrile ulterioare, i pct. 68 lit. a) din HG
44/2004:
68. Veniturile din salarii sau considerate asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor ncasate
ca urmare a unei relaii contractuale de munc, precum i orice sume de natur salarial primite n baza
unor legi speciale, indiferent de perioada la care se refer, i care sunt realizate din:
a) sume primite pentru munca prestat ca urmare a contractului individual de munc, a contractului
colectiv de munc, precum i pe baza actului de numire:
()- valoarea nominal a tichetelor de mas, tichetelor de cre, tichetelor de vacan, acordate
potrivit legii;
Contribuiile sociale obligatorii
Veniturile angajatilor din tichetele de masa si drepturile de hrana acordate de angajatori, conform
legii in vigoare, nu se cuprind n baza de calcul a contribuiilor sociale obligatorii. Potrivit art. 296^15 lit.
o) din Codul fiscal.

6.Care este regimul fiscal al provizioanelor pentru creante incerte?


Conform pct. 56 alin. (3) din Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a
Comunitatilor Economice Europene aprobate prin OMFP 3055/2009 , evaluarea la inventar a creantelor si
a datoriilor se face la valoarea lor probabila de incasare sau de plata. Diferentele constatate in minus intre
valoarea de inventar stabilita la inventariere si valoarea contabila a creantelor se inregistreaza in
contabilitate pe seama ajustarilor pentru deprecierea creantelor.
Pentru creantele incerte se constituie ajustari pentru pierdere de valoare.
Potrivit pct. 189 creantele incerte se inregistreaza distinct in contabilitate (contul 4118 "Clienti
incerti sau in litigiu").
In scopul prezentarii in situatiile financiare anuale, creantele se evalueaza la valoarea probabila de
incasat. Atunci cand se estimeaza ca o creanta nu se va incasa integral, in contabilitate se inregistreaza
ajustari pentru depreciere, la nivelul sumei care nu se mai poate recupera.
Daca activele circulante fac obiectul ajustarilor de valoare cu caracter exceptional, exclusiv in
scop fiscal, suma ajustarilor si motivele pentru care acestea au fost efectuate trebuie prezentate in notele
explicative (pct. 151).
Exemplu de monografie contabila i tratament fiscal :
1. Emiterea facturii catre beneficiar , cota TVA 24% :
4111 = %
100,000 lei
70XX 80,645 lei
4427 19,355 lei
2. Inventariere creante i constatare risc de neincasare , estimare creanta incerta 100% i
constituire provizion depreciere:
4118 = 411 100,000 lei
6814* = 491 100,000 lei
* provizionul este deductibil fiscal n proportie de 30%, daca indeplineste cumulativ conditiile
mentionate mai sus:
6814 deductibil = 30.000 lei
6814 nedeductibil = 70.000 lei
3. n cazul incasarii clientului incert :
5121 = 4118 100,000 Lei
491 = 7814* 100,000 Lei
* Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora pe venituri n cazul
incasarii creantei, proportional cu valoarea incasata:
7814 impozabil = 30.000 lei
7814 neimpozabil = 70.000 lei
4. Se decide conform Hotararii AGA trecerea pe pierdere a creantei incerte :
654** = 4118 100,000 Lei
491 = 7814* 100,000 Lei
* Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora pe venituri n cazul
n care creanta a fost inregistrata pe cheltuieli:
7814 impozabil = 30.000 lei

7814 neimpozabil = 70.000 lei

** Cheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte sau n litigiu neincasate, inregistrate
cu ocazia scoaterii din evidenta a acestora, sunt deductibile pentru partea acoperita de provizionul
constituit:
654 deductibil = 30.000 lei

654 nedeductibil = 70.000 lei

5. Conform hotararii judecatoresti definitive se declarara falimentul clientului potrivit lg.85/2006


i se emite factura de ajustare cu semnul minus:
654** = 4118 80,645 Lei

4118 = 4427 -19,355 Lei

491 = 7814* 100,000 Lei

**Cheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte inregistrate cu ocazia scoaterii din
evidenta a acestora, sunt deductibile 100%
* 7814 impozabil = 30.000 lei, 7814 neimpozabil = 70.000 lei

7.Cazurile de executare silita obliga societatile la plata unor cheltuieli sau la cedarea unor bunuri
pentru a acoperi daunele stabilite prin hotarare judecatoreasca. n urma unei astfel de decizii a Curtii, o
societate trebuie sa plateasca daune la o cladire pierduta n instanta catre o persoana fizica. Vor avea
aceste sume platite incadrarea de cheltuiala deductibila la calculul impozitului pe profit?
In situatia n care, potrivit reglementarilor contabile, aprobate prin OMFP 3055/2009, cu
modificarile ulterioare, existau informatii ca vor avea loc iesiri de resurse (eventuale litigii) trebuiau
constituite provizioane la valoarea la care se estima ca se vor inregistra costurile stingerii obligatiei.
Astfel, odata cu ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti aceste provizioane (nedeductibile fiscal la
data constituirii) se reluau pe venituri (neimpozabile).
Prin urmare, scoaterea din evidenta a cladirii poate fi considerata cheltuiala deductibila cu
mentiunea ca toate cheltuielile inregistrate cu valoarea neamortizata a cladirii retrocedate ca urmare a
Legii 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate n mod abuziv n perioada 6 martie 1945 22 decembrie
1989, republicata, cu modificarile ulterioare sunt deductibile la calculul profitului impozabil
deoarece sunt respectate prevederile art. 21, alin. (1) din Codul fisal, n sensul ca sunt reglementate ca
atare prin acte normative n vigoare.
Aceasta poate consta insa i n cheltuieli nedeductibile atunci cand decizia judecatoreasca de
executare, definitiva i irevocabila, are ca mobil o compensarea unei daune. n aceasta situatie nu se mai
aplica prevederile art. 24 alin. (15) din Codul fiscal, privind scoaterea din evidenta a mijlocului fix.
Chiar i n situatia n care societatea plateste daune n afara unei relatii contractuale, cheltuielile
sunt nedeductibile la calculul profitului impozabil.

8. Rezerva legala se constituie anual din profitul societatii i se inregistreaza n contul 1061
"Rezerve legale".
Profesionistul contabil trebuie sa faca distinctia intre modul de constituire a rezervei legale
stabilite n Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale i reglemetarile fiscale aferente, deoarece va
ajunge la sume diferite.
Potrivit art. 183 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, sunt prevazute urmatoarele

obligatii: "(1) Din profitul societatii se va prelua, n fiecare an, cel putin 5% pentru formarea fondului de
rezerva, pana ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social".
Intelegem ca minimum 5% din profitul contabil brut se va aloca pentru rezerva legala anual pana
se va inregistra a 5-a parte din capitalul social. Din punct de vedere fiscal, transpunerea prevederii din
legea societatilor comerciale nu este exacta i identica cu intelesul din Codul fiscal.
Astfel, potrivit art. 22 lit. a) din Codul fiscal, rezerva legala este deductibila n limita unei cote de
5% aplicate asupra profitului contabil, inainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad
veniturile neimpozabile i se adauga cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, pana ce aceasta
va atinge a cincea parte din capitalul social subscris i varsat sau din patrimoniu, dupa caz, potrivit legilor
de organizare i functionare.
Normele metodologice ale acestui articol enunta veniturile neimpozabile i cheltuielile aferente
acestor venituri neimpozabile dupa cum urmeaza:
"Cota de 5% reprezentand rezerva prevazuta la art. 22 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal se aplica asupra
diferentei dintre totalul veniturilor, din care se scad veniturile neimpozabile, i totalul cheltuielilor, din
care se scad cheltuielile cu impozitul pe profit i cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile,
inregistrate n contabilitate. Rezerva se calculeaza cumulat de la inceputul anului i este deductibila la
calculul profitului impozabil trimestrial sau anual, dupa caz.
In veniturile neimpozabile care se scad la determinarea bazei de calcul pentru rezerva sunt incluse
veniturile prevazute la art. 20 din Codul fiscal, cu exceptia celor prevazute la lit. c) din acelasi articol.
Rezervele astfel constituite se completeaza sau se diminueaza n functie de nivelul profitului contabil din
perioada de calcul."
Din analiza ambelor texte normative rezulta n fapt ca societatea comerciala va constitui o rezerva
legala n suma de minimum 5% din profitul brut contabil din care doar o parte este deductibila la
determinarea impozitului pe profit.

9.In situatia n care o societate suporta plata contributiei pentru pensiile private la anumiti
angajati, ce contributii se datoreaza pentru sumele respective? Din ce fond se platesc aceste contributii la
pensiile private?
In ceea ce priveste regimul fiscal aplicabil pensiilor private din Romania, acesta este unul de tipul
EET cu aplicabilitate limitata in ceea ce priveste impozitarea contributiilor (limita de 400 euro/anual in
cazul pensiilor facultative). Astfel, daca in cazul pensiilor administrate privat contributiile nu faceau
obiectul impozitarii, in cazul pensiilor facultative exista o deductibilitate partiala (acestea nu erau excluse
din baza de calcul a contributiilor sociale reglementate).
Prin urmare, CSSPP a solicitat in 2011 Ministerului Finantelor Publice ca valoarea contributiilor la
pensiile facultative sa fie dedusa integral din calculul bazei de contributii sociale reglementate. OUG
125/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal a cuprins si
solicitarile CSSPP, ceea ce a permis introducerea deductibilitatii totale a contributiilor incepand din
ianuarie 2012, fiind echivalenta cu exceptarea taxarii contributiilor.
Referitor la contributiile sociale reglementate acestea sunt: contributiile de asigurari sociale
datorate bugetului asigurarilor sociale de stat; contributiile de asigurari sociale de sanatate datorate
bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate; contributia pentru concedii si
indemnizatii de asigurari sociale de sanatate datorata de angajator bugetului Fondului national unic de
asigurari sociale de sanatate; contributiile asigurarilor pentru somaj datorate bugetului asigurarilor pentru
somaj; contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale datorata de angajator
bugetului asigurarilor sociale de stat; contributia la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale,
datorata de persoanele fizice si juridice care au calitatea de angajator potrivit art. 4 din Legea nr. 200/2006

privind constituirea si utilizarea Fondului de garantare pentru plata creantelor salariale, cu modificarile
ulterioare.
Presupunem ca angajatorul plateste contravaloarea n lei a sumei de 400 euro/an la cursul de 4,2
lei, respectiv suma de 1.680 lei pentru un angajat care a aderat la un fond privat de pensii.
Suma de 1.680 lei inregistrata pe cheltuiala angajatorului va reprezenta cheltuiala deductibila la
calculul impozitului pe profit. n ceea ce il priveste pe salariat, aceasa suma nu se include n venitul
salarial n vederea impozitarii.
In concluzie, valoarea contributiilor la un fond de pensii facultative suportate de angajator pentru
angajatii proprii nu este inclusa n baza de calcul a impozitului de venit, n limita sumei de 400 euro.
In situatia n care, de exemplu, angajatorul plateste contravaloarea n lei a sumei de 500 euro/an la
cursul de 4,2 lei, respectiv suma de 2.100 lei pentru un angajat care a aderat la un fond privat de pensii,
suma ce depaseste 400 euro/an, respectiv 420 lei se include n venitul salarial n vederea impozitarii. De
asemenea, suma de depaseste 400 euro/an, fiind inclusa n veniturile salariale, suporta toate contributiile
sociale aferente salariilor.

10.

In ceea ce priveste tratamentul fiscal al primelor de asigurare suportate de angajator inainte


de incasarea sumei asigurate de catre salariat, conform prevederilor art. 55 alin. (3) lit. g) din Legea
nr.571/2003 privind Codul Fiscal, contravaloarea primelor de asigurare, cu exceptia celor obligatorii
potrivit legislatiei in materie, suportate de persoana juridica sau de o alta entitate pentru salariatii proprii
sau alt beneficiar de venituri din salarii, sunt considerate venituri impozabile, sub forma avantajelor
reprezentand contravaloarea primelor de asigurare, la nivelul persoanei fizice beneficiare.
Sumele reprezentand alte drepturi acordate asiguratilor pot avea, printre altele, urmatoarele forme:
- rascumparari partiale n contul persoanei asigurate,
- plati esalonate,
- rente,
- venituri rezultate din fructificarea rezervelor constituite din primele platite de asigurati, precum
i orice alte sume de aceeasi natura, indiferent de denumirea sau forma sub care sunt platite, n contul
persoanei asigurate.
Tratamentul fiscal al avantajului reprezentand contravaloarea primelor de asigurare aplicabil
persoanei fizice beneficiare este urmatorul:
- pentru beneficiarii care obtin venituri salariale si asimilate salariilor de la suportatorul primelor
de asigurare, acestea sunt impuse prin cumularea cu veniturile de aceasta natura ale lunii in care sunt
platite primele de asigurare;
- pentru alti beneficiari care nu au o relatie generatoare de venituri salariale si asimilate salariilor
cu suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse in conformitate cu prevederile art. 78 din
Codul Fiscal.
Cota de impozitare va fi in ambele situatii 16%, dar baza de impozitare si modul ei de determinare
vor fi diferite.
In contrapartida, art. 21 alin. (4) lit. k) din Titlul II al Codului fiscal dispune ca acele cheltuieli cu
primele de asigurare platite de angajator, in numele angajatului, care nu sunt incluse in veniturile salariale
ale angajatului fiind impozitate la nivelul acestuia, conform celor prezentate mai sus, nu sunt cheltuieli
deductibile.
Fiind impozitate la nivelul persoanelor fizice, acestea reprezinta cheltuieli deductibile pentru
determinarea profitului impozabil. Prin urmare, in acest caz nu poate exista o dubla impunere atat la
nivelul angajatorului, cat si la nivelul angajatului, art. 21 alin. (4) lit. k) reglementand tratamentul fiscal al
cheltuielilor la nivelul angajatorului cu primele de asigurare platite de acesta in numele angajatului, in

functie de tratamentul fiscal aplicat la nivelul persoanei fizice, in conformitate cu prevederile art. 55 alin.
(3) lit. g).
De asemenea ca, in temeiul art. 42 lit. b) din Codul fiscal, la nivelul persoanei fizice, nu sunt
impozabile "sumele incasate din asigurari de orice fel reprezentand sume asigurate, precum si orice alte
drepturi".
Din punct de vederea al contributiilor sociale obligatorii, in raport cu veniturile din din asigurari,
Codul fiscal considera ca fiind exceptate de la plata acestora doar primele aferente asigurarilor
profesionale si asigurarilor voluntare de sanatate, suportate de angajator pentru salariatii proprii, in
limitele de deductibilitate prevazute de lege, dupa caz. Temeiul il reprezinta art. 296 indice 15 lit.p) din
Codul fiscal astfel cum a fost modificata incepand cu 1 ianuariie 2012.

11. Care este tratamentul fiscal al indemnizatiei de instalare pe care o poate acorda o societate
comerciala unui viitor angajat la incadrarea acestuia intr-o unitate situata intr-o alta localitate decat cea de
domiciliu, n primul an de activitate dupa absolvirea studiilor? Este aceasta indemnizatie un venit asimilat
veniturilor din salarii?
Protrivit codul fiscal, prin art. 55 alin. (4) lit. h) excepteaza de la plata impozitului pe salarii si prin
art. 296 indice 15 lit. h) excepteaza de la plata contributiilor sociale individuale obligatorii, doar sumele
primite potrivit dispozitiilor legale pentru acoperirea cheltuielilor de mutare in interesul serviciului. Prin
cheltuieli de mutare in interesul serviciului se intelege cheltuielile cu transportul personal si al membrilor
de familie ai angajatului, precum si al bunurilor din gospodarie, cu ocazia mutarii salariatului intr-o alta
localitate decat cea de domiciliu, in situatia in care, potrivit legii, se deconteaza de angajator.
Intra in sfera acestor venituri scutite urmatoarele venituri:
prima de instalare primita de la bugetul asigurarilor pentru somaj; persoanele care in perioada
in care beneficiaza de indemnizatie de somaj se incadreaza intr-o alta localitate si, ca urmare a acestui
fapt, isi schimba domiciliul primesc o prima de instalare, acordata din bugetul asigurarilor pentru somaj,
egala cu nivelul a 7 salarii de baza minime brute pe tara garantate in plata in vigoare la data instalarii;
aceasta prima de instalare acordata potrivit art. 75 din Legea nr. 76/2002 este neimpozabila;
indemnizatiile de instalare ce se acorda o singura data, potrivit legilor speciale, la incadrarea
intr-o unitate situata intr-o alta localitate decat cea de domiciliu, in primul an de activitate dupa absolvirea
studiilor, in limita unui salariu de baza la angajare;
indemnizatiile de instalare si mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din
institutiile publice si celor care isi stabilesc domiciliul in localitati din zone defavorizate in care isi au
locul de munca.
Pe cale de consecinta, indemnizatiile, precum si celelalte drepturi acordate angajatilor cu ocazia
angajarii sau mutarii acestora intr-o alta localitate, stabilite potrivit contractelor de munca, sunt venituri de
natura salariala si se impoziteaza prin cumulare cu celelalte venituri din salarii aferente lunii in care sunt
platite.
In concluzie, sumele de bani primite de angajati din partea angajatorilor reprezentandindemnizatii
de instalare ce se acorda o singura data, la incadrarea intr-o unitate situata intr-o alta localitate decat cea
de domiciliu, n primul an de activitate dupa absolvirea studiilor, n limita unui salariu de baza la angajare,
precum i indemnizatiile de instalare i mutare acordate, potrivit legilor speciale, nu sunt considerate
venituri asimilate salariilor i nu suntimpozabile n inelesul impozitului pe salarii.

12. Prezentati regimul fiscal al

cheltuielilor cu chiria suportate de o companie pentru locuinte

utilizate de angajati.
Regimul fiscal al utilizarii de catre angajati a unei locuinte ale carei cheltuieli cu chiria sunt
suportate de companie este reglementat de Codul fiscal prin:
Art.55. Al.(3) Avantajele, cu excepia celor prevzute la alin. (4), primite n legtur cu o activitate
menionat la alin. (1) i (2) includ, ns nu sunt limitate la:
b) cazare, hran, mbrcminte, personal pentru munci casnice, precum i alte bunuri sau servicii
oferite gratuit sau la un pre mai mic dect preul pieei;
Normele metodologice: pct.70. La stabilirea venitului impozabil se au n vedere i avantajele
primite de persoana fizic, cum ar fi:
f) contravaloarea folosinei unei locuine n scop personal i a cheltuielilor conexe de ntreinere,
cum sunt cele privind consumul de ap, consumul de energie electric i termic i altele asemenea, cu
excepia celor prevzute n mod expres la art. 55 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal;
Potrivit prevederilor pct. 69 din Normele metodologice ale C. fisc., avantajele n bani i n natura
sunt considerate a fi orice foloase primite de salariat de la terti sau ca urmare a prevederilor contractului
individual de munca ori a unei relatii contractuale intre parti, dupa caz.
In situatia data, conform art. 55 alin. (3) lit. b) C. Fisc sunt considerate avantaje primite n legatura
cu o activitate dependenta urmatoarele: cazare, hrana, imbracaminte, personal pentru munci casnice,
precum i alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un pret mai mic decat pretul pietei.
In plus,pct. 70 lit.b) din Normele metodologice ale C. fisc.include n venitul impozabil
contravaloarea folosintei unei locuinte n scop personal, care este considerata avantaj n natura.
In concluzie, conform prevederilor conform prevederilor art. 55, alin. (3), lit. b) din Legea 571 /
2003 privind Codul Fiscal i normele sale de aplicare (pct. 70), cheltuielile cu chiria suportata de catre
companie sunt considetate avantaj n natura ce trebuie impozitat la nivelul angajatului. n plus, avantajele
n natura se constituie ca baza de calcul pentru toate contributiile angajatului i angajatorului legate de
salariu.

13.

Firma X are un autoturism proprietate cu care face aprovizionarea de marfa, transporta


numerarul la banca si intre punctele de lucru si caserie, transporta piese de schimb pentru utilajele din
dotare si diferite alte materiale care participa la buna desfasurare a activitatii ducand astfel la generarea de
venituri. Alimentarea cu combustibil se face de maxim doua ori pe luna.
Firma are un contract de comodat cu administratorul firmei pentru o Dacia Break pe care o
foloseste integral pentru activitatile prezentate mai sus. Alimentarea cu combustibil se face aproape zilnic,
masina fiind exploatata la maximum datorita consumului mic de combustibil si a cheltuielilor de
intretinere reduse.
Pentru ambele masini exista bonuri fiscale de combustibil, ordine de deplasare (delegatie), foi de
parcurs, FAZ-uri.
Prezentati regimul fiscal al cheltuielilort cu combustibilul.
In conformitate cu prevederile art. 21 alin. (1) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, pentru
determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in
scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare.
Conform normelor metodologice date in aplicarea acestui articol, vehiculele destinate exclusiv
utilizarii de agenti de vanzari reprezinta vehiculele utilizate in cadrul activitatii unei persoane impozabile
de catre angajatii acesteia care se ocupa in principal cu prospectarea pietei, desfasurarea activitatii de
merchandising, negocierea conditiilor de vanzare, derularea vanzarii bunurilor, asigurarea de servicii

postvanzare si monitorizarea clientilor. Se limiteaza deductibilitatea taxei la cel mult un vehicul utilizat de
fiecare agent de vanzari.
Asadar, in cazul vehiculelor rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier
de persoane, cu o greutate maxima autorizata care sa nu depaseasca 3.500 kg si care sa nu aiba mai mult
de 9 scaune de pasageri, incluzand si scaunul soferului, cheltuielile cu combustibilul sunt deductibile la
determinarea profitului impozabil numai in masura in care vehiculele sunt folosite exclusiv pentru a servi
activitatilor prevazute la art. 21 alin. (4) lit. t) mai sus citat.
De asemenea, TVA aferenta combustibilului este deductibila daca vehiculele sunt utilizat exclusiv
pentru activitatile exceptate, in folosul unor operatiuni taxabile.
In cazul prezentat, daca autoturismele se incadreaza in aceste categorii, cheltuielile cu
combustibilul pot fi considerate deductibile daca autoturismele sunt utilizate exclusiv de agenti de
vanzari, respectiv de angajatii ai societatii care se ocupa in principal cu prospectarea pietei, desfasurarea
activitatii de merchandising, negocierea conditiilor de vanzare, derularea vanzarii bunurilor, asigurarea de
servicii postvanzare si monitorizarea clientilor.
Utilizarea exclusiva a autovehiculelor de catre agenti de vanzari va rezulta din:
- obiectul de activitate al societatii,
- foile de parcurs din care sa rezulte ca numai agentii de vanzari utilizeaza autovehicule,
- orice alte dovezi suplimentare care pot fi furnizate.
Daca autoturismele nu se incadreaza in aceste categorii (destinate exclusiv pentru transportul rutier
de persoane, cu o greutate maxima autorizata care sa nu depaseasca 3.500 kg si care sa nu aiba mai mult
de 9 scaune de pasageri), fiind utilizate in scopul obtinerii de venituri impozabile cheltuielile cu
combustibilul sunt deductibile integral. TVA este deductibila daca autoturismele sunt utilizate in folosul
unor operatiuni taxabile.
Aceste prevederi sunt aplicabile si in situatia in care autoturismul este utilizat in baza unui contract
de comodat. In baza contractului incheiat intre parti, comodatarul suporta, de la data preluarii
autoturismului, cheltuielile necesare folosirii acestuia: combustibil, piese de schimb, alte consumabile,
repararea defectiunilor aparute ca urmare a folosirii in conditii normale a bunului.

14. La data de 31 martie 2013 la o societate comercial avem urmtoarea situaie:


Capital propriu
Capital mprumutat
Cheltuieli cu dobnzile aferente
unui mprumut de la un acionar
al societii comerciale
Venituri din dobnzi
Celelate venituri impozabile

1 ianuarie 2013
210.000
220.000
0

31 martie 2013
230.000
260.000
76.000

0
0

36.000
270.000

S se calculeze nivelul deductibilitii cheltuielilor cu dobnzile la data de 31 martie 2013. Rata


dobnzii la care sa contractat mprumutul de la acionar este inferioar ratei dobnzii de referin stabilite
de BNR.
In cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati decat banci internationale de dezvoltare i
organizatii similare, imprumuturi garantate de stat, imprumuturi obtinute de la institutiile de credit,
romane sau straine, institutiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acorda credite potrivit
legii, se aplica regulile de mai jos.

Astfel, potrivit art. 23, alin. (5) din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal,cheltuielile deductibile
cu dobanda sunt imitate la:
- nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, corespunzatoare ultimei luni
din trimestru, pentru imprumuturile n lei; si
- nivelul ratei dobanzii anuale de 6%, pentru imprumuturile n valuta.
Aceasta limita se aplica separat pentru fiecare imprumut. Valoarea cheltuielilor cu dobanzile care
depaete nivelul de deductibilitate de mai sus este nedeductibila, fara sa mai fie luata n calcul n
perioadele urmatoare.
De asemenea, dupa determinarea acestor limite, se determina gradul de indatorare. Potrivit art. 23,
alin. (1) din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile n
cazul n care gradul de indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de indatorare a
capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an i
capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului i sfarsitul perioadei pentru care se
determina impozitul pe profit. Prin capital imprumutat se intelege totalul creditelor i imprumuturilor cu
termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale.
Conform art. 23, alin. (2), n cazul n care gradul de indatorare a capitalului este peste trei,
cheltuielile cu dobanzile i cu pierderea neta din diferentele de curs valutar sunt nedeductibile, insa se
reporteaza n perioada urmatoare, pana la deductibilitatea integrala a acestora (i.e. pana cand gradul de
indatorare a capitalului devine <=3).
In ceea ce privete tratamentul diferentele de curs valutar ale contribuabilului, acestea sunt tratate
ca i o cheltuiala cu dobanda, n cazul n care cheltuielile depasesc veniturile din diferentele de curs
valutar i vor avea acelai tratament fiscal ca i cheltuielile cu dobanda.
In conluzie, cheltuielile cu dobnzile sunt deductibile n sum de 76.000 lei (se ncadreaz n
limita dat de nivelul ratei dobnzii de referin stabilite de BNR, iar valoarea indicatorului grad de
indatorare este 1.18).

15.

O societate la 31.12.2012 are profit impozabil, dar are gradul de indatorare mai mare de 3.
Are incheiate 2 contracte de credit in euro pe termen lung: unul de la o banca, altul de la persoana juridica
afiliata (oct.2012 - dec. 2013). La sfarsitul anului 2012 inregistreaza chletuieli cu dobanzile bancare si
pierdere din diferenta de curs valutar. Nivelul ratei dobanzii creditelor este de 5%. Avand in vedere
prevederile art. 23 din Codul fiscal, aratati care este regimul fiscal al urmatoarelor cheltuieli si precizati
daca sunt deductibile fiscal:
1. cheltuieli cu dobanda la banca;
2. cheltuieli cu pierderea neta de diferente de curs valutar banca;
3.cheltuieli cu dobanda persoana afiliata;
4. cheltuieli cu pierderea neta de diferente de curs valutar persoana afiliata.
Din punct de vedere fiscal, potrivit dispozitiilor art. 23 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal,
cu modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile daca gradul de
indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei.
Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de
rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul
perioadei pentru care se determina impozitul pe profit.
In cazul in care cheltuielile din diferentele de curs valutar, aferente imprumuturilor supuse
limitarii, depasesc veniturile din diferentele de curs valutar de aceeasi natura, diferenta este tratata tot ca o
cheltuiala cu dobanda, deductibilitatea acestei diferente fiind si ea supusa limitarilor. Cheltuielile din

diferentele de curs valutar, care se limiteaza sunt numai cele aferente imprumuturilor luate in calcul la
determinarea gradului de indatorare a capitalului.
Reluind datele prezentate in problema mentionez urmatoarele:
- cheltuielile inregistrate cu dobanzile si diferentele de curs valutar in legatura cu imprumutul
primit de la banca sunt deductibile fiscal (art. 23, alin. (4) din Codul fiscal si pct. 62 si 70 din normele
metodologice aprobate prin HG 44/2004, cu modificarile ulterioare),
- cheltuielile inregistrate cu dobanzile si diferentele de curs valutar in legatura cu imprumutul
primit de la o persoana afiliata sunt supuse limitarii (art. 23, alin. 2),
- mai intai se verifica nivelul dobanzii inregistrate care, pentru imprumuturile in lei este data de
rata dobanzii de referinta a BNR, corespunzatoare ultimei luni din trimestru, iar pentru imprumuturile in
valuta este 6% (art. 23, alin. 5 si pct. 70 indice 1 din normele metodologice),
- daca gradul de indatorare este mai mare decat 3, atunci cheltuielile cu dobanda si cu pierderea
neta din diferente de curs valutar, aferente imprumutului primit de la persoana afiliata sunt nedeductibile
(art. 23, alin. 2), in perioada de raportare, dar pot fi reluate in urmatoarele perioade, daca sunt indeplinite
conditiile art. 23, alin. 1,
- cheltuielile care se reporteaza in exercitiile fiscale urmatoare, ca urmare a aplicarii prevederilor
art. 23, alin. (2) din Codul fiscal, inregistrate la rd. 32 din Formularul 101 se reiau numai atunci cand sunt
indeplinite conditiile privind marimea gradului de indatorare,
- la rd. 15 din formularul 101 se vor relua sumele inscrise la rd. 32 (si care pana atunci sunt
mentinute in registrul de evidenta fiscala) numai cand vor fi respectate limitele privind gradul de
indatorare,
- nu exista o limita de timp pana la care cheltuielile inscrise la rd. 32 din formularul 101, pot fi
reportate in perioadele urmatoare,
- la rd. 31 din formularul 101 se trec cheltuielile cu dobanzile care depasesc nivelul dobanzii
legale (conform prevederilor art. 23, alin. 5, lit. a - b, care sunt nedeductibile si care nu se mai reporteaza.

16. La inventariere

se constata lipsa un calculator, cu valoare contabila de 3.000 lei. Cazul 1.


Calculatorul nu este amortizat integral. Cazul 2. Calculatorul este amortizat integral. Cazul 3. Calculatorul
este distrus intr-un incendiu.
Avand expuse cele trei cazuri prezentati regimul fiscal aplicabil si explicati care sunt inregistrarile
contabile i implicatiile fiscale n urma inventarierii.
Minusurile de inventar se inregistreaza astfel:
- Se inregistreaza pe seama cheltuielilor, dupa natura lor;
- Se stabilesc in sarcina celor vinovati prin recuperare directa.
In situatia constatarii unor lipsuri in gestiune, imputabile, administratorii vor lua masura imputarii
acestora la valoarea lor de inlocuire, respectiv costul de achizitie al unui bun cu caracteristici si grad de
uzura similare celui lipsa in gestiune la data constatarii pagubei, care va cuprinde pretul de cumparare
practicat pe piata, la care se adauga taxele nerecuperabile, inclusiv TVA, cheltuielile de transport,
aprovizionare si alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau pentru intrarea in
gestiune a bunului respectiv.
In situatia bunurilor constatate lipsa, ce urmeaza a fi imputate si care nu pot fi cumparate de pe
piata, valoarea de imputare se stabileste de catre o comisie formata din specialisti in domeniul respectiv.
La stabilirea valorii debitului, in cazurile in care lipsurile in gestiune nu sunt considerate infractiuni, se va
avea in vedere posibilitatea compensarii lipsurilor cu eventualele plusuri constatate, daca sunt indeplinite
urmatoarele conditii: sa existe riscul de confuzie intre sorturile aceluiasi bun material, din cauza

asemanarii in ceea ce priveste aspectul exterior: culoare, desen, model, dimensiuni, ambalaj sau alte
elemente; diferentele constatate in plus sau in minus sa priveasca aceeasi perioada de gestiune si aceeasi
gestiune.
Minusurile determinate la inventar pot fi incadrate in una din urmatoarele categorii: minusuri
generate de calamitati naturale; minusuri cauzate de unele persoane fizice sau juridice; minusuri pentru
care, la data terminarii inventarierii, nu se poate stabili vinovatia unei persoane sau o alta cauza.
In cadrul fiecarei categorii de minusuri, inregistrarile sunt diferite in functie de caracteristicile
imobilizarii pentru care au fost constatate, astfel: imobilizari in stare noua; imobilizari neamortizate
integral; imobilizari amortizate integral.
Cazul 1: Amortizarea cumulata la data inventarierii este de 2.000 lei.
a) In cazul in care lipsa echipamentului nu poate fi imputata:
% = 2132 3.000 lei
2813
2.000 lei
6583
1.000 lei
b) In cazul in care lipsa calculatorului este imputata gestionarului, valoarea de inlocuire fiind de
1.190 lei:
4282 =
%
1.190 lei
7588 1.000 lei
4427
190 lei
Cazul 2 : Calculatorul este integral amortizat la data inventarierii. Lipsa lui nu poate fi imputata.
2813 = 2132 3.000 Lei
Cazul 3: Calculatorul a fost distrus in urma unui incendiu. Amortizarea cumulata pana la aceasta
data fiind de 2.000 lei.
%
= 2132
3.000 lei
2813
2.000 lei
671
1.000 lei
Daca la data finalizarii inventarierii nu se poate stabili vinovatul, acest lucru urmand sa fie stabilit
ulterior, in locul contului 4282 Alte creante in legatura cu personalul se poate utiliza contul 473
Decontari din operatii in curs de clarificare pana la clarificarea situatiei.
In ceea ce priveste impozitul pe profit, in conformitate cu prevederile art. 21 alin. (4) lit. c) din
Codul fiscal nu sunt deductibile la determinarea profitului impozabil cheltuielile privind bunurile de
natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru
care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta, daca
aceasta este datorata potrivit prevederilor titlului VI. Nu intra sub incidenta acestor prevederi stocurile si
mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta
majora, in conditiile stabilite prin norme.

17. Care este tratamentul fiscal aplicabil in cazul in care o societate doreste sa acorde cadouri in
bani sau in produse angajatilor, pentru stimularea vanzarilor? Prezentati regimul fiscal al TVA aferenta
acestor bunuri.
Potrivit art. 55 alin (1) din Codul fiscal , sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in
bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract
individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de
denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate

temporara de munca.
Potrivit prevederilor pct 69 din Normele de aplicare a Codului fiscal , avantajele in bani si in
natura sunt considerate a fi orice foloase primite de salariat de la terti sau ca urmare a prevederilor
contractului individual de munca ori a unei relatii contractuale intre parti, dupa caz. Potrivit prevederilor
pct 70 lit.e) din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal , la stabilirea venitului impozabil se au
in vedere si avantajele primite de persoana fizica, cum ar fi cadourile primite cu diverse ocazii, cu
exceptia celor mentionate la art. 55 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal ; Potrivit prevederilor pct. 72 din
acelasi act normativ avantajele in bani si echivalentul in lei al avantajelor in natura sunt impozabile,
indiferent de forma organizatorica a entitatii care le acorda.
Veniturile in natura, precum si avantajele in natura primite cu titlu gratuit sunt evaluate la pretul
pietei la locul si data acordarii avantajului.
In cazul produselor acordate de firma dvs, evaluarea produselor se va face la pretul de vanzare
inclusiv TVA practicat pentru clienti, iar echivalentul in lei, astfel determinat, se va trece pe statul de
salarii al lunii in care au fost acordate bunurile si se va aduna cu totalul celorlalte sume brute primite de
salariatul respectiv pentru a fi impozitate cu impozit pe salarii si contributii - individuale si ale firmei.
Avand in vedere aceste prevederi, cadourile in bani sau in produse acordate angajatilor, sunt
asimilate veniturilor din salarii si se impoziteaza potrivit art. 57 din Codul fiscal . Contributiile sociale
sunt datorate in conformitate cu art. 296 indice 4 alin. (1) litera a) si 296 indice 5 alin. (1) din Codul
fiscal, avantajele respective neregasindu-se in exceptiile prevatute la art. 296 indice 15 si 296 indice 16.
Suma reprezentand contravaloarea avantajelelor se trece pe stat doar in vederea impunerii, nu va
afecta netul de plata al salariatului si nu se va inregistra in contul 641 si 421. Netul de plata al salariatului
va fi afectat, in sensul diminuarii, doar cu impozitul si contributiile retinute de la acesta (baza pentru
calculul acestora fiind mai mare, decit in mod curent, cu aceste avantaje). Documentele referitoare la
calculul contravalorii veniturilor si avantajelor in natura primite de angajat se vor anexa la statul de plata.
In ceea ce priveste TVA, aceasta este datorata de societate in conformitate cu art. 128 alin. (4)
litera b) din Codul fiscal, reprezentand o livrare catre sine - conform definitiei de la art. 125 indice 1 pct.
16 din Codul fiscal .
Baza de impozitare este determinata potrivit art. 137 alin. (1) litera c) din Codul Fiscal , respectiv
este "pretul de cumparare al bunurilor respective". Ca urmare, baza de impozitare a TVA este constituita
din valoarea de achizitie a bunurilor acordate salariatilor fara TVA, asa cum rezulta din documentele de
achizitie: factura, NIR etc.
Stabilind ca este vorba de o livrare catre sine, pentru aceasta trebuie intocmita autofactura,
conform art. 155 alin. (2) din Codul fiscal si pct. 70 din Normele metodologice de aplicare a Codului
fiscal , daca operatiunile in cauza sunt taxabile si numai in scopul taxei.
Autofactura se intocmeste pana cel tarziu a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care ia nastere faptul
generator, respectiv pana cel tarziu a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care au fost acordate bunurile
angajatilor si au fost impozitate pe statul de salarii, se intocmeste doar in scopul evidentierii TVA
colectate, prin formula 635 = 4427, va fi preluata in jurnalul de vanzari si nu va genera, pentru societate
venituri.

18.

O societate SRL cu obiectul de activitate coaching are un asociat rezident UE. Societatea
doreste sa asigure decontarea cheltuielilor cu transport, cazare, masa ale acestuia, cu ocazia prestarii de
servicii ca trainer, n mod gratuit, catre clientii societatii, n care detine parti sociale. Ce obligatii are
societatea n aceste imprejurari i care sunt implicatiile fiscale privind cheltuielile aferente deplasarii?
Se pot deconta cheltuielile cu transportul, cazarea i masa asociatului nerezident, insa aceste

cheltuieli vor fi considerate nedeductibile la calculul impozitului pe profit, avand n vedere prevederile art
21 alin 2 lit. E care acorda deductibilitate cheltuielilor de transport i cazare numai n cazul salaritilor i
persoanelor asimilate salariatilor (administratori). Nedeductibiltatea este prevazuta la art 21 alin 4 lit. e).
Sunt nedeductibile: "e) cheltuielile facute n favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decat cele
generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pretul de piata pentru
aceste bunuri sau servicii".
Normele metodologice ale acestui articol prevad: "43. Sunt considerate cheltuieli facute n
favoarea participantilor urmatoarele:
a) cheltuielile cu amortizarea, intretinerea i repararea mijloacelor de transport utilizate de catre
participanti, n favoarea acestora;
b) bunurile, marfurile i serviciile acordate participantilor, precum i lucrarile executate n
favoarea acestora;
c) cheltuielile cu chiria i intretinerea spatiilor puse la dispozitie acestora;
d) cheltuielile reprezentand diferenta dintre pretul de piata i pretul de cumparare preferential, n
cazul tranzactiilor cu actiuni efectuate n cadrul sistemului stock options plan, precum i cheltuielile cu
remunerarea n instrumente de capitaluri proprii acordate salariatilor;
e) alte cheltuieli n favoarea acestora."
Pe langa nedeductibilitatea cheltuielilor respective, astfel de plati efectuate pentru asociat, sunt
considerate dividende, conform art 7 pct 12 din Codul fiscal, care prevede: "Se considera dividend din
punct de vedere fiscal i se supune aceluiasi regim fiscal ca veniturile din dividende:
- suma platita de o persoana juridica pentru bunurile sau serviciile furnizate n favoarea unui
participant la persoana juridica, daca plata este facuta de catre persoana juridica n folosul personal al
acestuia."
Considerandu-se dividende, pentru sumele platite n favoarea asociatului trebuie retinut i impozit
de 16% - impozit pe dividende. Ca i document - pentru decontarea sumelor respective trebuie intocmit
decont de cheltuieli.

19.

O societate cu raspundere limitata a efectuat o plata catre o firma de consultanta, in valoare


de 13.550 lei, reprezentand servicii de consultanta, pe baza unui acord semnat doar de furnizor. Nu s-a
primit nici o factura i nici nu exista nici un contract incheiat cu furnizorul respectiv.
Cum este considerata cheltuiala respectiva din punct de vedere fiscal?
Cheltuielile inregistrate n contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii,
prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii n gestiune, dupa caz, potrivit normelor nu
sunt deductibile la calulul impozitului pe profit.
Norma metodologica de intocmire i utilizare a documentelor financiar-contabile aprobata prin
Ordinul 3512/2008, prevede la pct. 2 faptul ca, documentele justificative trebuie sa cuprinda urmatoarele
elemente principale:
- denumirea documentului
- denumirea/numele i prenumele, dupa caz, sediul/adresa persoanei juridice/fizice care intocmeste
documentul
- numarul documentului i data intocmirii acestuia
- mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiunii economico-financiare (cand este
cazul)
- continutul operatiunii economice-financiare si, atunci cand este necesar, temeiul legal al
efectuarii acesteia

- datele cantitative i valorice aferente operatiunii economico-financiare efectuate, dupa caz


- numele i prenumele, precum i semnaturile persoanelor care raspund de efectuarea operatiunii
economico-financiare, ale persoanelor cu atributii de control financiar preventiv i ale persoanelor n drept
sa aprobe operatiunile respective, dupa caz
- alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a operatiunilor efectuate.
Documentele care stau la baza inregistrarilor n contabilitate pot dobandi calitatea de document
justificativ numai n conditiile n care furnizeaza toate informatiile prevazute de normele legale n
vigoare. Potrivit prevederilor articolului 21 alin. (4) litera f) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, nu
sunt deductibile la determinarea profitului impozabile cheltuielile inregistrate n contabilitate, care nu au
la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii
n gestiune, dupa caz.
Referitor la TVA, art. 146 alin.(1) lit. a) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal stabileste ca,
pentru exercitarea dreptului de deducere a TVA, pentru taxa datorata sau achitata, aferenta bunurilor care
i-au fost ori urmeaza sa ii fie livrate sau serviciilor care i-au fost ori urmeaza sa ii fie prestate n beneficiul
sau de catre o persoana impozabila, persoana impozabila trebuie sa detina o factura emisa n conformitate
cu prevederile art. 155.
In acest sens, punctul 46 alin.(1) din Titlul VI al Normelor metodologice de aplicare a Legii
571/2003 privind Codul fiscal stabileste ca justificarea deducerii taxei se face numai pe baza exemplarului
original al documentelor prevazute la art. 146 alin. (1) din Codul fiscal , inclusiv facturi transmise pe cale
electronica n conditiile stabilite la pct. 73, care sa contina cel putin informatiile prevazute la art. 155 alin.
(5) din Codul fiscal, cu exceptia facturilor simplificate prevazute la pct. 78. Facturile transmise prin posta
electronica sunt considerate facturi n original.

20. O societate comeriala realizeaza urmatoarele venituri i cheltuieli aferente trimestrului II al


anului 2012:
- venituri totale 330.000 RON
- venituri neimpozabile 80.000 RON;
- cheltuieli totale 210.000 RON;
- cheltuieli deductibile 170.000 RON
- Cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile 40.000 RON;
Sa se determine impozitul pe profit datorat.
Cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile nu sunt deductibile la calulul impozitului pe profit.
Profitul impozabil = (Venituri totale-Venituri neimpozabile)-(Cheltuieli totale Cheltuieli
nedeductibile)
Profitul impozabil n acest caz va fi (330.000 80.000) (210.000 40.000) RON , respectiv
80.000 RON.
Impozitul pe profit aferent va fi 16%*80.000 RON, adica 12.800 RON.

21.

O societate a primit o factura de la un furnizor n valoare de 13.350 RON, reprezentand


servicii de consultanta. Nu exista nici un contract incheiat cu furnizorul respectiv, iar factura nu este
insotita de nici o anexa sau detaliere a serviciilor prestate.
Cum este considerata cheltuiala respectiva din punct de vedere fiscal?
Cheltuielile cu serviciile de management, consultan, asisten sau alte prestri de servicii, pentru
care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestrii acestora n scopul desfurrii activitii proprii i

pentru care nu sunt ncheiate contracte nu sunt deductibile la calculul impozitului pe profit.
Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultan, asisten sau alte prestri
de servicii trebuie s se ndeplineasc cumulativ urmtoarele condiii:
- serviciile trebuie s fie efectiv prestate, s fie executate n baza unui contract ncheiat ntre pri
sau n baza oricrei forme contractuale prevzute de lege; justificarea prestrii efective a serviciilor se
efectueaz prin: situaii de lucrri, procese-verbale de recepie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de
pia sau orice alte materiale corespunztoare;
- contribuabilul trebuie s dovedeasc necesitatea efecturii cheltuielilor prin specificul
activitilor desfurate.
Nu intr sub incidena condiiei privitoare la ncheierea contractelor de prestri de servicii,
prevzut la art. 21 alin. (4) lit. m) din Codul fiscal, serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane
fizice autorizate i de persoane juridice, cum sunt: cele de ntreinere i reparare a activelor, serviciile
potale, serviciile de comunicaii i de multiplicare, parcare, transport i altele asemenea.
Prin urmare, cheltuiala va fi nedeductibila la calculul impozitului pe profit.

22.

In evidentele contabile ale unei societati cu raspundere limitata exista cateva facturi catre
clienti emise si neincasate din anii 2007, 2008, 2009, 2010. Clientii respectivi nu au achitat facturile din
diverse motive: faliment, insolventa, nu au mai continuat colaborarea, rea vointa.
Care este regimul fiscal al acestor creante neincasate?
Conform pct. 56 alin. (3) din Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a
Comunitatilor Economice Europene aprobate prin OMFP 3055/2009 , evaluarea la inventar a creantelor si
a datoriilor se face la valoarea lor probabila de incasare sau de plata. Diferentele constatate in minus intre
valoarea de inventar stabilita la inventariere si valoarea contabila a creantelor se inregistreaza in
contabilitate pe seama ajustarilor pentru deprecierea creantelor. Pentru creantele incerte se constituie
ajustari pentru pierdere de valoare.
Potrivit pct. 189 creantele incerte se inregistreaza distinct in contabilitate (contul 4118 "Clienti
incerti sau in litigiu").
In scopul prezentarii in situatiile financiare anuale, creantele se evalueaza la valoarea probabila de
incasat. Atunci cand se estimeaza ca o creanta nu se va incasa integral, in contabilitate se inregistreaza
ajustari pentru depreciere, la nivelul sumei care nu se mai poate recupera. Daca activele circulante fac
obiectul ajustarilor de valoare cu caracter exceptional, exclusiv in scop fiscal, suma ajustarilor si motivele
pentru care acestea au fost efectuate trebuie prezentate in notele explicative (pct. 151).
Inregistrarile contabile sunt urmatoarele:
1.
Transferul creantelor la "clienti incerti" prin formula contabila:
4118 = 4111
2. Inregistrarea ajustarilor pentru depreciere, la nivelul sumei care se considera ca nu se mai poate
recupera:
6814 = 491
3. Inregistrarea pierderii din creante:
654 = 4118
4. Anularea ajustarii care ramane fara obiect:
491 = 7814
In cazul debitorilor radiati precum si al celor pentru care prin hotarare judecatoresca s-a declarat
falimentul , daca nu s-au inregistrat ajustari pentru deprecierea creantelor, in baza documentelor care

atesta aceste stari de fapt (radiere, faliment) creantele se vor scoate din evidenta prin formula contabila:
654 = 4111
Din punct de vedere fiscal, conform art. 22 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal , sunt deductibile
provizioanele constituite in limita unui procent de 20% incepand cu data de 1 ianuarie 2004, 25%
incepand cu data de 1 ianuarie 2005, 30% incepand cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creantelor
asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabili, altele decat cele prevazute la lit. d), f), g) si i), care
indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
1.
sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004;
2.
sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei;
3.
nu sunt garantate de alta persoana;
4.
sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
5.
au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului;
Conform alin. (1) lit. j) al aceluiasi articol, sunt deductibile ajustarile constituite in limita unui
procent de 100% din valoarea creantelor asupra clientilor, care indeplinesc cumulativ urmatoarele
conditii:
1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2007;
2. creanta este detinuta la o persoana juridica asupra careia este declarata procedura de deschidere
a falimentului, pe baza hotararii judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie;
3. nu sunt garantate de alta persoana;
4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului.
Reducerea sau anularea ajustarilor care au fost anterior deduse se include in veniturile impozabile,
potrivit art. 22 alin.(5) din Codul fiscal.
In baza art. 21 alin. (2) lit. n) sunt deductibile la determinarea profitului impozabil pierderile
inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, in urmatoarele cazuri:
1.
procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti;
2.
debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;
3.
debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau
lichidat, fara succesor;
4.
debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg patrimoniul.
In alte situatii, astfel cum prevede alin. (4) lit. o) al acestui articol, nu sunt deductibile la
determinarea profitului impozabil pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau
in litigiu, neincasate, pentru partea neacoperita de provizion, potrivit art. 22, precum si pierderile
inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate. In aceasta situatie,
contribuabilii care scot din evidenta clientii neincasati sunt obligati sa comunice in scris acestora
scoaterea din evidenta a creantelor respective, in vederea recalcularii profitului impozabil la persoana
debitoare, dupa caz;
Cu privire la creantele neincasate, baza de impozitare a TVA se reduce doar in cazul falimentului
beneficiarului, in baza hotararii judecatoresti de inchidere a procedurii prevazute de Legea 85/2006
privind procedura insolventei, hotarare ramasa definitiva si irevocabila, conform art. 138 lit. d) din Codul
fiscal . In acest scop societatea va emite facturi cu valorile inscrise cu semnul minus. Scoaterea creantelor
din evidenta se va efectua in baza hotararii organelor de conducere ale societatii, carora le revin astfel de
competente, potrivit prevederilor actului constitutiv.

23. Prezentati regimul fiscal al cheltuielilor de sponsorizare, avand urmatoarele date:


SC X SRL sponsorizeaza o fundatie culturala si acorda acesteia 5 calculatoare marca DELL.

Calculatoarele au fost achizitionate de SC X cu acest scop, valoarea unui calculator fiind de 1.500 lei, fara
TVA. In acest sens se incheie un contract de sponsorizare in valoare de 7.500 lei. Bunurile nu se
factureaza. Se intocmeste aviz de expeditie pe care se inscrie mentiunea: Nu se factureaza. Sponsorizare
conform contract nr. 1/01.04.2013.
Operatiunile de sponsorizare si mecenat sunt reglementate prin Legea privind sponsorizarea nr.
34/1994, cu modificarile si completarile ulterioare. Tratamentul fiscal al acestora este prevazut de Codul
fiscal.
Sponsorizarea reprezinta actul juridic prin care doua persoane convin cu privire la transferul
dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare pentru sustine rea unor
activitati fara scop lucrativ desfasurate de catre beneficiarul sponsorizarii.
Operatiunea de sponsorizare presupune un contract de sponsorizare in forma scrisa, cu
mentionarea obiectului, valorii si duratei sponsorizarii, precum si a drepturilor si a obligatiilor partilor.
Beneficiarii operatiunilor de sponsorizare:
- Orice persoana juridica, fara scop lucrativ, care desfasoara in Romania sau urmeaza sa desfasoare
o activitate din domeniile: cultural, artistic, edu cativ, medical, cercetare, umanitar, religios, filantropic,
sportiv, protectia omului, asistenta si servicii sociale, protectia mediului.
- Institutiile si autoritatile publice pentru activitati de genul celor mentionate mai sus.
- Pot fi sponsorizate emisiuni ori programe ale organismelor de televiziune sau radiodifuziune,
precum si carti ori publicatii din domeniile definite mai sus.
- Orice persoana fizica din Romania a carei activitate in unul din domeniile prevazute mai sus este
recunoscuta de catre o persoana juridica, fara scop lucrativ sau de catre o institutie publica ce activeaza in
domeniul pentru care este solicitata sponsorizarea.
Sponsorizarea poate imbraca mai multe forme:
- acordarea de numerar cash sau virament bancar;
- sub forma bunurilor (imobilizari corporale sau stocuri);
- executare lucrari sau prestare de servicii.
In functie de forma in care se realizeaza, si inregistrarile in contabilitate difera.
- Sponsorizarea sub forma baneasca in suma de 7.500 lei
- Sponsorizarea sub forma livrarilor de bunuri in valoare de 7.500 lei
In aceasta situatie, bunurile vor fi evaluate prin contractul incheiat la valoarea lor reala in
momentul predarii catre beneficiar.
- Sponsorizarea sub forma livrarilor de bunuri imobilizari corporale.
Inregistarea in evidenta contabila este urmatoarea: 6582 = 2131 7.500 lei
Tratamentul fiscal al acestor cheltuieli este urmatorul:
Potrivit prevederilor art. 21 alin. (4) lit. p) din Codul fiscal, cheltuielile de sponsorizare efectuate
potrivit legii sunt cheltuieli nedeductibile fiscal, dar pot fi scazute din impozitul pe profit datorat daca sunt
indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
- sunt in limita a 3 la mie din cifra de afaceri;
- nu depasesc mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.
Din punctul de vedere al TVA, potrivit art. 128 alin. (9) lit. f) din Codul fiscal, acordarea de
bunuri, in mod gratuit, in cadrul actiunilor de sponsorizare, de mecenat, de protocol, precum si alte
destinatii prevazute de lege, in conditiile stabilite prin norme.
Potrivit acestei precizari nu se colecteaza TVA pentru bunurile respective, daca insa se depasesc
limitele precizate mai sus (3 la mie din cifra de afaceri si 20% din impozitul pe profit) atunci pentru partea
care depaseste se colecteaza TVA.

24. O societate primeste o factura de la un furnizor. In urma unor verificari ulterioare, s-a
constatat ca respectivul furnizor figura pe site-ul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala ca i
contribuabil inactiv. Care este regimul fiscal al acestor cheltuieli?
Codul Fiscal include la art 21. (4) - "Cheltuieli care nu sunt deductibile" si cheltuielile inregistrate
in evidenta contabila, care au la baza un document emis de un contribuabil inactiv al carui certificat de
inregistrare fiscala a fost suspendat in baza ordinului presedintelui Agentiei Nationale de Administrare
Fiscala.
Prin urmare, contabilii au obligatia de a verifica, in momentul inregistrarii facturilor de achizitie ca
fiecare furnizor sa nu fie un contribuabil inactiv, in caz contrar sumele inregistrate in contabilitate de la
acesti contribuabili inactivi nu sunt deductibile din punct de vedere fiscal.
Astfel, potrivit art. 21 alin. (4) din Codul fiscal, sunt cheltuieli nedeductibile urmatoarele:
a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentand
diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele pe profit sau pe venit platite in
strainatate. Sunt nedeductibile si cheltuielile cu impozitele neretinute la sursa in numele persoanelor fizice
si juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din Romania, precum si cheltuielile cu impozitul pe
profit amanat inregistrat de catre contribuabilii care aplica reglementarile contabile conforme cu
Standardele internationale de raportare financiara;
b) dobanzile/majorarile de intarziere, amenzile, confiscarile si penalitatile de intarziere datorate
catre autoritatile romane/straine, potrivit prevederilor legale;
c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din
gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si
taxa pe valoarea adaugata aferenta, daca aceasta este datorata potrivit prevederilor titlului VI. Nu intra sub
incidenta acestor prevederi stocurile si mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamitati
naturale sau a altor cauze de forta majora, in conditiile stabilite prin norme;
d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor
avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la sursa;
e) cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decat cele generate de plati
pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pretul de piata pentru aceste bunuri sau
servicii;
f) cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit
legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune, dupa caz, potrivit normelor;
g) cheltuielile inregistrate de societatile agricole, constituite in baza legii, pentru dreptul de
folosinta al terenului agricol adus de membrii asociati, peste cota de distributie din productia realizata din
folosinta acestuia, prevazuta in contractul de societate sau asociere;
In concluzie cheltuielile nu sunt deductibile la calcul impozitului pe profit.

25. Prezentati regimul fiscal al cotizatiilor catre organizatiile profesionale.


Protrivit Legii 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificarile ulterioare, capitolul II articolul 21
alin. (2) literele g) si m) sunt considerate cheltuieli deductibile urmatoarele:
g) taxele de nscriere, cotizaiile i contribuiile obligatorii, reglementate de actele normative n
vigoare, precum i contribuiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munc;
m) taxele de nscriere, cotizaiile i contribuiile datorate ctre camerele de comer i industrie,
organizaiile sindicale i organizaiile patronale;

Hotararea Guvernului nr. 44/2004 privind Nomele Medologice de aplicare a Codului Fiscal
mentioneaza la punctul 30 ca taxele de inscriere, cotizatiile i contributiile obligatorii, reglementate de
acte normative n vigoare pot fi taxele i contributiile, stabilite prin acte normative, de practicare a unor
profesii cum sunt: expert contabil, contabil autorizat, arhitect, medic, auditor financiar, avocat, notar i
altele asemenea. Contributiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca sunt cele
datorate patronatelor, n conformitate cu prevederile Legii patronatelor nr.356/2001.
Cu privire la aplicarea acestor prevederi va trebui analizata i modalitatea de recunoatere a
acestor organizatii. Spre exemplu, n cazul unei organizatii sindicale va trebui verificat daca aceasta este
constituita i recunoscuta conform prevederilor Legii sindicatelor nr. 54/2004.
Pe langa aceste prevederi la art.21 alin. (4), lit. s) din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal se
mentioneaza ca taxele i cotizatiile catre organizatiile neguvernamentale sau asociatiile profesionale care
au legatura cu activitatea desfaurata de contribuabili i care depaesc echivalentul n lei a 4.000 euro
anual, altele decat cele prevazute la alin. (2) lit. g) i m) sunt considerate nedeductibile la calculul
impozitului pe profit.

26. O societate A utilizeaza pentru activitatea sa spatii-imobile inchiriate de la proprietarul B din


anul 2006. Ulterior, in anul 2012, decide sa extinda suprafata acestor spatii si construieste, avand acordul
proprietarului terenului situat in vecinatatea acestor spatii, constructii care se efectueaza pe cheltuiala
societatii A, care nu devine proprietar, ci aceste constructii intra in proprietatea B, fara ca B sa fie obligat
sa restituie la A vreo contravaloare a acestor constructii la finalul contractului de inchiriere.
Ele intra in contractul initial de chirie, fara sa majoreze cuantumul chiriei initiale. Contractul de
chirie dateaza din anul 2006 si se termina in anul 2017.
Se va stabili cum ar trebui inregistrate aceste noi cladiri, in contabilitatea chiriasului si care este
regimul lor de amortizare contabil si fiscal.
Avand in vedere faptul ca este vorba despre o extindere a spatiilor deja existente se va trata
contabil ca pe o modernizare a bunului inchiriat, situatie in care se aplica prevederile art. 24, alin. 3) din
Codul fiscal :
Conform C.F. sunt considerate mijloace fixe amortizabile:
a) investitiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de inchiriere,
concesiune, locatie de gestiune sau altele asemenea;".
Acelasi art. prevede la alin. (6) si (7) :
(6) Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determina conform urmatoarelor
reguli:
a) in cazul constructiilor, se aplica metoda de amortizare liniara;"
(7) In cazul metodei de amortizare liniara, amortizarea se stabileste prin aplicarea cotei de
amortizare liniara la valoarea fiscala de la data intrarii in patrimoniul contribuabilului a mijlocului fix
amortizabil.
Inregistrarile contabile in cazul investitiilor efectuate la mijloacele fixe inchiriate sunt:
% = 404
231
4426
212 = 231 receptia investitiei efectuate
681 = 281 amortizarea investitiei
La terminarea contractului:
461 = %

758
4427
= 212

%
658
281
In acest caz, dat fiind ca proprietarul nu va plati niciodata pentru aceste investitii, la terminarea
contractului se va inregistra doar scaderea din gestiune a investitiei cedate, fara facturararea catre
proprietar:
% = 212
658
281
De asemenea, se va ajusta TVA dedusa la constructia cladirilor pentru perioada ramasa dupa
incheierea contractului deoarece se va ceda investitia inainte de amortizarea sa completa fara sa se
colecteze TVA.
Cheltuiala inregistrata la sfarsitul contractului in contul 658 nu va fi deductibila deoarece nu va fi
realizata in scopul obtinerii de venituri impozabile.

27.

O societate comerciala castiga o licitatie publica pentru livrarea unor echipamente de uz


stomatologic intr-o clinica privata. Valoarea contractului este in valoare de 124.000 lei. Se acorda o
garantie bancara in valoare 10% din valoarea contractului castigat. Garantia se opreste ca o Garantie
Bancara in favoarea beneficiarului de contract, pana la finalizarea termenilor contractuali 3 luni.
Prezentati inregistrarile contabile privind garantia de buna executie acordata clientului.
Garantia de buna executie se constituie de catre contractant in scopul asigurarii beneficiarului de
indeplinirea cantitativa, calitativa a contractului si in perioada convenita.
In cazul in care una din parti este o autoritate publica indiferent de nivel participarea la licitatie se
deruleaza in conformitate cu prevederile OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie
publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii.
Modalitatea de constituire a garantiei de buna executie, precum si cuantumul acesteia este stabilit
in contract sau in documentatia pentru depunerea si elaborarea ofertelor.
In cazul contactelor incheiate cu o autoritate publica cuantumul garantiei de buna executie este cel
prevazut in legislatia din domeniu, in prezent acesta este cuprins intre 5%-10% din pretul contractului,
fara taxa pe valoarea adaugata.
In cazul contactelor incheiate cu ceilalti beneficiari cuantumul si modalitatea de constituire sunt
convenite de parti si precizate in contract.
Constituirea garantiei de buna executie poate consta in :
- Scrisoare de garantie bancara, aceasta trebuie depusa in original si constituie anexa la contract ;
- Retineri succesive din sumele datorate pentru facturi partiale caz in care
contractantul/executantul are obligatia de a deschide un cont la dispozitia autoritatii contractante, la o
banca agreata de ambele parti. Suma initiala care se depune de catre contractant in contul deschis nu
trebuie sa fie mai mica de 0.5% din pretul contractului;
- Titluri de creanta care sunt puse la dispozitia autoritatii contractante/beneficiarului tert. Aceste
valori se evidentiaza distinct de cele proprii in conturi din afara bilantului;
Doar sub forma unei clauze contractuale prin care executantul se obliga se efectueze pe seama sa
toate deficientele - constate a fi din vina sa - aparute intr-un anumit interval de timp de la predarea lucrarii
( in discutie sunt doar deficientele de care acesta este vinovat). Suportarea costului remedierii de catre

executant are loc si in situatiile in care aceste sunt facute de un tert sau de catre beneficiar in situatii
extreme.
Nu se admit in cazul unui contract de achizitie publica - drept garantie actiuni ale societatilor
comerciale si amanetarea sau ipotecarea unor bunuri ale contractantului.
In conformitate cu reglementarile fiscale din Codul fiscal, inregistrari contabile:
4111 = %
371
4427

124.000 lei
100.000 lei
24.000 lei

2678 A = 5121 A 10.000 lei

5121 A = 4111 124.000 lei

La finalizarea termenilor contractuali, respectiv livrarea si montarea aparaturii medicale, garantia


expira si este returnata furnizorului.
5121 A = 2678 A 10.000 lei

28. O societate comerciala a emis o factura catre clientul X, in luna mai 2012, in val de 10.000 lei
(cu tva) ramasa pana in prezent neincasata. In martie 2013 societatea este notificata de faptul ca, clientul
X este insolventa. Cum se procedeaza contabil si fiscal cu acest client?
Conform pct. 56 alin. (3) din Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a
Comunitatilor Economice Europene aprobate prin OMFP 3055/2009 , evaluarea la inventar a creantelor si
a datoriilor se face la valoarea lor probabila de incasare sau de plata. Diferentele constatate in minus intre
valoarea de inventar stabilita la inventariere si valoarea contabila a creantelor se inregistreaza in
contabilitate pe seama ajustarilor pentru deprecierea creantelor.
Pentru creantele incerte se constituie ajustari pentru pierdere de valoare.
Potrivit pct. 189 creantele incerte se inregistreaza distinct in contabilitate (contul 4118 "Clienti
incerti sau in litigiu").
In scopul prezentarii in situatiile financiare anuale, creantele se evalueaza la valoarea probabila de
incasat. Atunci cand se estimeaza ca o creanta nu se va incasa integral, in contabilitate se inregistreaza
ajustari pentru depreciere, la nivelul sumei care nu se mai poate recupera.
Daca activele circulante fac obiectul ajustarilor de valoare cu caracter exceptional, exclusiv in
scop fiscal, suma ajustarilor si motivele pentru care acestea au fost efectuate trebuie prezentate in notele
explicative (pct. 151).
Inregistrari contabile:
1. Transferul creantelor la "clienti incerti" prin formula contabila:
4118 = 4111
2. Inregistrarea ajustarilor pentru depreciere, la nivelul sumei care se considera ca nu se mai poate
recupera:
6814 = 491
3. Inregistrarea pierderii din creante:
654 = 4118
4. Anularea ajustarii care ramane fara obiect:
491 = 7814
In cazul debitorilor radiati precum si al celor pentru care prin hotarare judecatoresca s-a declarat
falimentul, daca nu s-au inregistrat ajustari pentru deprecierea creantelor, in baza documentelor care atesta
aceste stari de fapt (radiere, faliment) creantele se vor scoate din evidenta prin formula contabila:

654 = 4111
Din punct de vedere fiscal, conform art. 22 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, sunt deductibile
provizioanele constituite in limita unui procent de 20% incepand cu data de 1 ianuarie 2004, 25%
incepand cu data de 1 ianuarie 2005, 30% incepand cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creantelor
asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabili, altele decat cele prevazute la lit. d), f), g) si i), care
indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004;
2. sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei;
3. nu sunt garantate de alta persoana;
4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului;
La pct. 53 din Normele metodologice, date in aplicare pentru art. 22 alin. (1) lit. c se fac
urmatoarele precizari:
"53. Creantele asupra clientilor reprezinta sumele datorate de clientii interni si externi pentru
produse, semifabricate, materiale, marfuri etc. vandute, lucrari executate si servicii prestate, pe baza de
facturi, inregistrate dupa 1 ianuarie 2004 si neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data
scadentei.
Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora pe venituri in cazul
incasarii creantei, proportional cu valoarea incasata sau inregistrarea acesteia pe cheltuieli.
In baza art. 21 alin. (2) lit. n) sunt deductibile la determinarea profitului impozabil pierderile
inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, in urmatoarele cazuri:
1. procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti;
2. debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;
3. debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat,
fara succesor;
4. debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg patrimoniul.
Dificultatile financiare majore care afecteaza intregul patrimoniu al debitorului sunt cele care
rezulta din situatii exceptionale determinate de calamitati naturale, epidemii, epizootii, accidente
industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe si in caz de razboi
(pct. 32^1 din Norme).
Cu privire la creantele neincasate, baza de impozitare a TVA se reduce doar in cazul falimentului
beneficiarului, in baza hotararii judecatoresti de inchidere a procedurii prevazute de Legea 85/2006
privind procedura insolventei, hotarare ramasa definitiva si irevocabila, conform art. 138 lit. d) din Codul
fiscal. In acest scop societatea va emite facturi cu valorile inscrise cu semnul minus.
Scoaterea creantelor din evidenta se va efectua in baza hotararii organelor de conducere ale
societatii, carora le revin astfel de competente, potrivit prevederilor actului constitutiv.
In concluzie, daca s-au constituit provizioane fiscale, in limitele de mai sus, acestea sunt
deductibile la calculul impozitului pe profit. Daca societatea aflata in insolventa, va intra in faliment, dupa
ce societatea intra in posesia hotararii judecatoresti definitive poate inregistra pierderi din creante in
contabilitate, care sunt deductibile fiscal si puteti ajusta TVA colectat initial.

29. Codul fiscal trateaza creantele neincasate sub doua aspecte: cheltuielile inregistrate la
scoaterea din evidenta a creantelor neincasate i cele inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor
incerte sau n litigiu, neincasate.
1.Tratamentul fiscal - Cheltuielile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate:
Cheltuielile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, potrivit prevederilor art. 21, alin.

(2), lit. n) din Codul fiscal sunt cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe profit, pierderile
inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, n urmatoarele cazuri:
- procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti;
- debitorul a decedat i creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;
- debitorul este dizolvat, n cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat, fara
succesor;
- debitorul inregistreaza dificultati financiare majore, care ii afecteaza intregul patrimoniu (sunt
cele care rezulta din situatii exceptionale, determinate de calamitati naturale, epidemii, epizootii,
accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe i n caz
de razboi).
2.Tratamentul fiscal - Pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau n
litigiu, neincasate.
Pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau n litigiu, neincasate, sunt
deductibile doar pentru partea acoperita de provizionul constituit potrivit art. 22 din Codul Fiscal.
In conformitate cu prevederile art. 22 din Codul fiscal, sunt cheltuieli deductibile provizioanele
constituite n limita unui procentaj de 30% incepand cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creantelor
asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabili, care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
- sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004;
- sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei;
- nu sunt garantate de alta persoana;
- sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
- au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului.
Pentru creantele inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2007, sunt deductibile fiscal provizioanele
constituite n limita unui procentaj de 100% din valoarea creantelor asupra clientilor, care indeplinesc
cumulativ urmatoarele conditii:
- creanta este detinuta la o persoana juridica asupra careia este declarata procedura de deschidere a
falimentului, pe baza hotararii judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie;
- nu sunt garantate de alta persoana;
- sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
- au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului.
3.Tratament contabil:
Sumele reprezentand debitori incerti se provizioneaza. Cheltuiala cu provizionul este
nedeductibila- inregistrarea contabila este: 6814=1518
Daca insa e cert ca nu mai incasati sumele, ele se trec direct pe pierderi din debitori diversi : 654 =
411 sau 4118. Aceste pierderi sunt deductibile numai daca au rezultat n urma unei sentinte definitive de
faliment al debitorului.
4. Monografie fiscala i contabila
In conceptia agentului economic, poate exista un risc de neincasare a creantelor incepand cu 30 de
zile de la data scadentei, ceea ce impune constituirea unui provizion.
Scadenta se determina n raport cu termenii contractuali i poate fi diferita pe categorii de clienti.
Astfel pot fi clienti care achizitioneaza cantitati importante de marfa sau carora li se presteaza servicii
importante ca suma, i pentru care pot exista termene mai largi de incasare a creantei. n contrast cu
acestia, pot fi clienti care achizitioneaza cantitati mici de marfa sau carora li se presteaza servicii minore,
pentru care se poate solicita plata pe loc.
In raport cu dimensiunea riscului de neincasare se determina i procentul care se aplica la suma
creantelor neincasate la termen pentru calculul provizionului.

Deductibilitatea acestor cheltuielilor intra sub incidenta art.22 alin 1 lit c i lit j din Codul fiscal.
Putem considera ca, la momentul evaluarii creantelor (moment determinat de fiecare societate,
potrivit specificului activittii, i care, de regula, include trimestrul ca subdiviziune pentru facilitarea
calculului i platii impozitului pe profit/venit) avem un sold al creantelor de 1.200.000 lei, divizat astfel:
650.000 lei - creante aflate n termenul normal de incasare;
350.000 lei - creante al caror termen de incasare a fost depasit cu 90 de zile i pentru care se
admite ca exista un risc de nerecuperare de 20%, rezultand un provizion de 70.000 lei ;
150.000 lei - creante al caror termen de incasare a fost depasit cu 180 de zile i pentru care se
apreciaza existenta unui risc de neincasare de 60%, rezultand un provizion n suma de 90.000 lei;
50.000 lei - creante al caror termen de incasare a fost depasit cu 270 de zile i pentru care se
apreciaza existenta unui risc de neincasare de 90%, rezultand un provizion n suma de 45.000 lei.
Din punct de vedere fiscal, creantele asupra clientilor pentru care se poate constitui provizion
reprezinta sumele datorate de clientii interni i externi pentru produse, semifabricate, materiale, marfuri
etc. vandute, lucrari executate i servicii prestate, pe baza de facturi, i neincasate intr-o perioada ce
depaseste 270 de zile de la data scadentei.
Ca urmare, rezulta un provizion pentru deprecierea creantelor n suma de 205.000 lei, din care
numai 45.000 lei intra n calcul pentru stabilirea sumei deductibile a provizionului la calculul profitului
impozabil, n conformitate cu prevederile Codului fiscal.
Inregistrarea contabila a provizionului pentru deprecierea creantelor-clienti este urmatoarea:
6814 =491 205.000 lei
Pentru evidentierea separata a cheltuielilor deductibile de cele nedeductibile privind provizioanele
pentru deprecierea creantelor se recomanda divizarea contului 6814 pe conturi analitice.
Constituirea unui provizion are intotdeauna la baza o situatie de calcul pe intervale de timp i
categorii de clienti. Exceptia o reprezinta starea de faliment sau incetare de plati a unui client/debitor,
constatata prin hotarare judecatoreasca i adusa la cunostinta firmei n scris. n baza acestui inscris se va
constitui un provizion n raport cu sansele pe care le are firma de a-si recupera creanta.
Diferentierea dintre provizionul pentru deprecierea creantelor i provizionul pentru litigii,
prezentat anterior, este facuta de recunoasterea de catre client/debitor a datoriei.
Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora pe venituri n cazul
incasarii creantei, proportional cu valoarea incasata, sau n cazul constatarii deprecierii ireversibile a
creantei, trecandu-se contravaloarea acesteia pe cheltuieli.
In cazul creantelor n valuta, provizionul este deductibil la nivelul valorii influentate cu diferentele
de curs favorabile sau nefavorabile ce apar cu ocazia evaluarii acestora.
Cheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte sau n litigiu neincasate, inregistrate cu
ocazia scoaterii din evidenta a acestora, sunt deductibile pentru partea acoperita de provizionul constituit
potrivit Codului fiscal.

30. Care sunt implicatiile ficale ale unui contract de fiduci?


In legislatia actuala exista reglementari cu privire la contractul de fiducie in Codul fiscal, dupa
cum urmeaza:
Art.7 pct.32 Intelesul termenului de transfer in Codul fiscal.
Art. 25 indice 1- Reguli privind contractele de fiducie.
Art. 42 indice 1- Regulile generale aplicabile veniturilor obtinute din operatiunea de fiducie.
Art.115 indice 1 pct. 1 lit. r), pct. 2 indice 2 si pct. 6 -Veniturile impozabile obtinute in Romania si
tratamentul fiscal.

Art.283 indice 1 - Plata impozitelor si taxelor locale aferente masei patrimoniale fiduciare
transferate.
Art. 296 indice 27 pct. 1, lit. d) - Contributia de asigurari sociale de sanatate.
Art. 296 indice 29 pct. 4 Baza de calcul a contributiei
Art. 296 indice 30 - Calculul contributiei
Din definitia fiduciei rezulta ca este operatiunea juridica prin se realizeaza un transfer temporar de
drepturi reale, drepturi de creanta, garantii ori alte drepturi patrimoniale sau un ansamblu de asemenea
drepturi, prezente si viitoare, catre unul sau mai multi fiduciari care le administreaza cu un scop
determinat, in folosul unuia sau mai multor beneficiari.
Aceste drepturi alcatuiesc o masa patrimoniala autonoma, distincta de celelalte drepturi si obligatii
din patrimoniile fiduciarilor.
Aspectele privind masele patrimoniale si patrimoniile de afectatiune sunt dezvoltate in cadrul
articolelor 31-33 din Codul Civil, la art. 31 alin. (3) fiind precizat ca "sunt patrimonii de afectatiune
masele patrimoniale fiduciare".
Conform art. 251 alin. (1) din Codul fiscal, in cazul contractelor de fiducie, incheiate conform
dispozitiilor Codului civil, in care constituitorul are si calitatea de beneficiar, se aplica urmatoarele reguli:
a) transferul masei patrimoniale fiduciare de la constituitor catre fiduciar nu este transfer
impozabil in intelesul Titlului II privind impozitul pe profit din Codul fiscal;
b) fiduciarul va conduce o evidenta contabila separata pentru masa patrimoniala fiduciara si va
transmite trimestrial catre constituitor, pe baza de decont, veniturile si cheltuielile rezultate din
administrarea patrimoniului conform contractului;
c) valoarea fiscala a activelor cuprinse in masa patrimoniala fiduciara, preluata de fiduciar, este
egala cu valoarea fiscala pe care acestea au avut-o la constituitor;
d) amortizarea fiscala pentru orice activ amortizabil prevazut in masa patrimoniala fiduciara se
determina in continuare in conformitate cu regulile prevazute la art. 24 din Codul fiscal, care s-ar fi
aplicat la persoana care a transferat activul, daca transferul nu ar fi avut loc.
Potrivit alin. 2 al aceluiasi art. 251 din Codul fiscal, in cazul contractelor de fiducie in care
calitatea de beneficiar o are fiduciarul sau o terta persoana, cheltuielile inregistrate din transferul masei
patrimoniale fiduciare de la constituitor catre fiduciar sunt considerate cheltuieli nedeductibile.
In art. 421 din Codul fiscal sunt stabilite regulile generale aplicabile veniturilor realizate din
operatiunea de fiducie, dupa cum urmeaza:
- transferul de la constituitor la fiduciar al masei patrimoniale fiduciare nu genereaza venituri
impozabile, in intelesul Titlului III, privind impozitul pe venit, din Codul fiscal, la momentul transferului,
pentru partile implicate, respectiv constituitor si fiduciar, in cazul in care partile respective sunt
contribuabili;
- remuneratia fiduciarului contribuabil potrivit titlului III, privind impozitul pe venit, din Codul
fiscal, notar public sau avocat, primita pentru administrarea masei patrimoniale constituie, in intelesul
prezentului titlu, venit din activitatea adiacenta si se supune impunerii cumulat cu veniturile din
activitatea desfasurata de notar sau avocat, potrivit prevederilor cap. II Venituri din activitati
independente;
- tratamentul fiscal al veniturilor realizate din administrarea masei patrimoniale de catre fiduciar,
altele decat remuneratia fiduciarului, se stabileste in functie de natura venitului respectiv si se supune
impunerii potrivit regulilor proprii fiecarei categorii de venituri. La determinarea venitului impozabil nu
se deduc pierderile fiscale ale constituitorului, acestea reprezentand pierderi definitive. In cazul in care
constituitorul este contribuabil potrivit titlului III, obligatiile fiscale ale acestuia in legatura cu masa
patrimoniala administrata vor fi indeplinite de fiduciar;

- venitul realizat in bani si in natura de beneficiarul persoana fizica la transferul masei


patrimoniale de la fiduciar se supune impunerii potrivit prevederilor cap. IX Venituri din alte surse.
Fac exceptie veniturile realizate de beneficiar din transferul masei patrimoniale in situatia in care
acesta este constituitorul, caz in care veniturile respective sunt neimpozabile. Obligatia evaluarii
veniturilor realizate, la pretul stabilit prin expertiza tehnica, la locul si la data primirii acestora, revine
fiduciarului. Pierderile fiscale inregistrate din administrarea masei patrimoniale de catre fiduciar
reprezinta pierderi definitive si nu se deduc la determinarea venitului impozabil pentru beneficiar ulterior
transferului masei patrimoniale de la fiduciar la beneficiarul persoana fizica.