DREPT ADMINISTRATIV SINTEZA

Partea a II-a
I. CONCEPTUL DE ADMINISTRATIE PUBLICA
1.1. Dreptul administrativ
ramura
a dreptului public
Dreptul public este format din totalitatea normelor juridice adoptate sau emise
de
autoritatile statului prin care se realizeaza
sarcinile si competentele celor trei puteri
legislativa, executivasi judecatoreasca. Aceste norme sunt ordonate, n principal,
n
raport de obiectul lor, n ramuri ale dreptului public. Din dreptul public fac par
te
urmatoarele ramuri de drept: constitutional, administrativ, penal, procesual civ
il,
procesual penal, international public, financiar.
Celelalte ramuri ale dreptului alcatuiesc dreptul privat.
Principalele deosebiri ntre normele de drept public si cele de drept privat sunt
urmatoarele:
-dreptul privat reglementeaza
interesul particular (individual), n timp ce
normele de drept public reglementeaza
un interes general, al unei colectivitati
ample;
-n dreptul privat partile se afla
pe picior de egalitate, n timp ce unul dintre
subiectele raportului juridic de drept public fiind statul sau o autoritate a
acestuia, partile se afla
ntr-o pozitie de subordonare; consecinta este aceea ca
normele de drept public sunt mai rigide.
1.2. Corelatia executiv administratie publica
Principiul suveranitatii nationale presupune ca
puterea politica
apartine
natiunii, care o exercita
n mod direct, prin referendum sau prin organele sale
reprezentative. Exercitarea suveranitatii prin organe reprezentative este echiva
lenta
cu
delegarea de catre popor a dreptului de comanda
unor puteri delegate, cum sunt
puterea legislativa, executivasi judecatoreasca.
n conceptia constitutionala
clasica, administratia publica
reprezinta

actiunea
puterii executive, bazata
pe puterea publica
a statului. n aceasta
conceptie,
administratia reprezinta
o sarcina
exclusiva
a executivului, dar nu singura sarcina
a
acestuia.
ntre executiv si administratia publica
exista
o corelatie de la ntreg la parte. n
sens material functional al termenului, executivul presupune acea functie a stat
ului
distincta
de puterea legislativasi judecatoreasca, prin care se asigura
executarea legii,
n acceptiunea moderna
a termenului.
Executivul presupune doua
dimensiuni:
a) guvernarea

luarea deciziilor esentiale pentru soarta natiunii;

b) administratia

ndeplinirea sarcinilor cotidiene.

Executivul are o serie de sarcini extra-administrative, exercitate n raporturile

cu
Parlamentul sau n relatiile internationale. n acelasi timp, administratia este sar
cina
exclusiva
a executivului, ea neputnd fi exercitata
nici de puterea judecatoreasca, nici
de cea legislativa, n virtutea principiului echilibrului si separatiei puterilor n
stat.
Administratia este un segment al executivului, fara
a se suprapune cu acesta.
Statului i se recunoaste dreptul originar de exercitare a administratiei publice
, nsa
administratia este exercitatasi de colectivitatile locale, prin institutii publi
ce proprii,

n virtutea principiului descentralizarii, n acest caz fiind vorba despre un drept

derivat, iar activitatea purtnd denumirea de administratie publica
locala.
Activitatea de conducere realizata
de administratia publica
se desfasoara
la un
nivel subordonat, inferior celui realizat de catre Parlament, dar superior condu
cerii
care se realizeaza
la nivelul serviciilor asigurate de administratie.
1.3. Notiunea de administratie publica
n sens formal, administratia publica
reprezinta
un ansamblu de organe,
cuprinznd diverse structuri administrative, care realizeaza
activitatea de organizare a
executarii si executarea n concret a legii.
n sens material, administratia publica
reprezinta
ansamblul activitatilor
desfasurate de autoritatile administrative de stat sau autonome locale prin care
, n
regim de putere publica, se executa
legile, se emit acte normative cu forta
juridica
inferioara
legii sau se presteaza
servicii publice.
Din aceasta
definitie rezulta
trasaturile administratiei publice:
a) Obiectul administratiei publice
*
executarea legii ce consta
n pregatirea executarii, organizarea propriuzisasi
executarea, pna
la faptul material concret;
*
emiterea de acte normative cu forta
juridica
inferioara
legii. Astfel, prin
emiterea de hotarri, Guvernul pune n aplicare legile, prin emiterea de
ordonante simple, el pune n aplicare legea de abilitare, iar prin emiterea
de ordonante de urgenta, el pune n aplicare Constitutie, care i confera
abilitarea;
*
prestarea de servicii publice n limitele legii. Serviciul public reprezinta
acea activitate desfasurata
sau autorizata
de un organ public, prin care se
realizeaza

nevoi sociale de interes public.

b) Autoritatile publice care o realizeaza
-autoritati de natura
statala;
-autoritati autonome locale
c) Regimul juridic specific, care este de putere publicasi care presupune
ansamblul unor prerogative cu care sunt nvestite autoritatile administrative si p
rin
intermediul carora interesul public dobndeste preeminenta
fata
de interesul
privat.
Daca
raporturile dintre particulari se bazeaza
pe egalitatea lor juridica, cele
dintre administratie si cei administrati presupun o inegalitate juridica, n sensu
l
caracterului supraordonat al celor care administreaza.
Regimul juridic specific administratiei este generat de prerogativele pe care le
detine administratia si care implica, de exemplu dreptul de expropriere, dreptul
de
politie administrativa
etc.
Actiunea administratiei de mentinere a ordinii publice a fost denumita
politie
administrativasi reprezinta
o activitate de edictare de reguli, deci o activitate cu
caracter preponderent prescriptiv. Ordinea publica
reprezinta
un minim de conditii
necesare pentru o viata
sociala
convenabila.
1.4. Administratie publica
administratie privata
A administra nseamna
o activitate executiva
pusa
sub semnul comenzii sau al
delegari de atributii. Aceasta
activitate poate fi realizata
de doua
categorii de subiecte
de drept:
a)
de persoane private cu privire la administrarea bunurilor proprietatea lor
privata
(administratie privata)

b) de autoritati publice sau persoane juridice comandate de autoritati publice,

implicate n rezolvarea unor nevoi de interes general (administratie publica).
1.5. Scopul administratiei publice
ntr-o societate caracterizata
printr-o mare diversitate cum este cea actuala,
nevoile umane pot fi ndeplinite att prin implicarea particularilor n prestarea de
servicii publice, ct si prin realizarea acestui lucru de catre administratie. Exi
sta
domenii n care particularii nu pot interveni, cum ar fi de exemplu apararea, serv
iciile
diplomatice etc. Mai ales n aceste domenii se justifica
interventia administratiei
publice.
Administratia privata
urmareste obtinerea unui profit material, reusita n
afaceri si, n subsidiar, binele public.
Administratia publica
urmareste satisfacerea interesului public, a utilitatii
publice, n mod dezinteresat, inclusiv prin realizarea de servicii publice. Scopul
administratiei publice este satisfacerea unor cerinte esentiale, comune ntregii
colectivitati umane, care exced prin amploarea lor posibilitatile particularilor
, precum
si satisfacerea acelor cerinte, care, prin natura lor, sunt nerentabile si nimen
i nu s-ar
oferi sa
le asigure.
Sub aspectul mijloacelor folosite pentru realizarea scopului susmentionat, spre
deosebire de administratia privata, administratia publica
are la dispozitie
constrngerea statala.
1.6. Notiunea de drept administrativ
1.6.1. Dreptul administrativ a aparut naintea altor ramuri ale dreptului public,
deoarece naintea oricaror alte preocupari si activitati, omul a trebuit sa
o puna
pe cea
n care si organizeaza
comunitatea, cum se apara
mpotriva dusmanilor etc, toate
acestea fiind dimensiuni ale activitatii administrative. Dreptul administrativ,
ca
ansamblu de norme, apare practic, o data
cu statul, nsastiinta dreptului administrativ
se contureaza
mult mai trziu, n secolul XIX.
n Romnia, Dreptul administrativ, n sensul modern al cuvntului, a aparut o
data
cu Regulamentele Organice, dobndind o importanta
de necontestat prin
reformele legislative din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, cnd, printre mu
lte
acte importante a fost adoptata
n 1864 si legea Consiliului de Stat, prin care se

nfiinteaza
Consiliul de Stat ca instanta
specializata
de contencios administrativ.
1.6.2 Obiectul Dreptului Administrativ
Dreptul administrativ are un obiect propriu de reglementare.
Normele care l alcatuiesc au ca obiect acele relatii sociale care se refera
la
organizarea realizarii si realizarea n concret a puterii executive si a administr
atiei
publice de catre organele care desfasoara
astfel de activitati.
n functie de finalitatea lor, normele de Drept Administrativ se(clasifica
astfel:
a)
normg prin care se stabilesc nfiintarea, precum si organiz`rea, compet%nta
materialasi teritoriala
a organelnr administratiei publice, raortwrild0acestora
cu alte organe de"stat, controlul cm`se 0oate exercita asupra activitatii lor;
b)
norme prin care se!stabilesc functionarea$orfanemor !dministratkei pub,mce,
raporturile acesdora cu percoane fizice si persoane kuridice nestatale, cu sare
or'anelu administra|iei"publice intra
n r`porturi juridice, tzepturile si
obligaiile lov reciproce, raspunder%a participantiloz la a3emenea raporturi, M

consecintele ncalcarii ob|igatiilos pe care si le-au astmat prin aggleraporturi

juridice;
c)
norme princire re stabileste procedura Activitatii organelor administratiei
pu"lice (Procedura admioistrativa)$ adica
acelese~oroe
care
desfasoara
care prevad
fmRma n
activitatea organelor administratiei publice, att n interiorul
lor, ct pi n raportUpi$e cusubiecte din afara lor.
Normele de drept administrativ stabilesc deci:
-organizarea interna
a organelor administratiei publice;
-activitatea acestor organe, functionarea lor;
-raporturile ntre ele si cu alte organe de stat;
-raporturile cu particularii;
-raspunderea si sanctiunile ce se pot aplica n cazul ncalcarii obligatiilor pe
care si le-au asumat, potrivit legii.
Actele normative nu cuprind numai o singura
categorie din cele susmentionate,
aceasta
distinctie fiind realizata
din considerente didactice.
II. NORMA DE DREPT ADMINISTRATIV
2.1. Definitie
Norma juridica
reprezinta
o regula
sociala
de conduita.
Norma de drept administrativ este o regula
juridica
ce reglementeaza
relatiile
sociale care fac obiectul Dreptului administrativ, ca ramura
de drept.
Aceste relatii apar n procesul de executare a legii, de catre organele
administratiei de stat, n care acestea se manifesta
ca autoritati publice, n realizarea
puterii de stat.
2.2. Structura$normei de drept administsativ
Norma de drept admilistrativ are o struCtura
trihotomica, respectiv ipoteza, dispozitie si sanctiunm.
J2.2.1. Ixoteza normei"de drept adeinistrativ
Sa regula, este foarte dezvoltaua, datorita
specificului administratiei de a pune n
practica
vointa politica
a legiuitorului si de a se adapta la sItuatiile foar4e varia|e din
slcietave0si se zefera
la:
-mprejurarile, conditiile, situatiile n care se aPlica

nor}a jurkdica;
-subigctele de drept, persoane f)Zice sau jurticd, care cad sUr incidenta
normei;
-definitii;
-princ)tii;
-explicarea semnifikatieI unkr ter-eni.
n functye de ativudinea impusa
adminisdratiey printr-un act cu caracter normaiv,
ipoteza:
,are caracer absolut determina, fiind(vOrba despre asa numita
legata ,!cnd norma lecala
impufa un anumit comp rtament;

competejta

-are caracter relativ determinat$"lasnd posibilitatea administratiei sa

decida, n
functia de"circqmstante, dac
va face sau nuceea ce negee consacq
gn
enerici.
termeniexemplU: posifilitatea unui juriu de a r%eliza o anumiva
selectie.

2.2.2.Dispozitia normei de drept administrativ

Deoarece administratia publica
se desfAsnapa
n regmm de petere publicasi are
ca scop realizarea!ufui bine general, est% normal`c$dispozitia normei admifistr!t
ive

sa
fie imperativa, categorice, impunnd(o anumita
prestatie sau interzicnd o anumita
activitate.
Exista
tvei categorii de disqozitii ale normei de drept adeinistrativ:
a) oneRative, prin care e impune o"aoumita 
cofdtita
bsubiectlui
) prohibitive,
de drept;
prin`c!rese$intezice a!anumia
conduita
subiectului d% drepd;
c) permsive, cnl s pzevede o anumita
ac4iune,0lasndu)we lc latatudinea
subiectului de drept daca
va face wau nu ceea ce norma i permite, darnu l
obliga. Normele permisive nu consituie o exceptie de la sarac4erul imperativ
al nosmei juridice de drept administpativ, deoarece odati"
ado0tata
o anumita
conduita, trebuie sa
se respecte n mod strict reglementarile juridice privind
acea conduita.
Aceasta
clasificare a dispozitiei normei de drept administrativ nu nseamna
ca
un
izvor de drept contine numai un anumit tip de dispozitie, din cele sus mentionat
e.
2.2.3. Sanctiunea normei de drept
Chiar daca
o anumita
norma
de drept administrativ nu prevede
cuprinsul ei care este sanctiunea
tata
n
permanenta
si asigurata
la nevoie prin coercitia statala,
generale n materie.

administrativ

expres n
n cazul nerespectarii ei, aplicarea i este garan

apelndu-se la regulile

Clasificarea sanctiunilor de drept administrativ dupa

obiect:
a) sanctiuni cu privire la acte juridice (anulari, suspendari etc.)
b) sanctiuni cu privire la persoane, institutii, autoritati publice (amenda,
avertisment);
c) sanctiuni cu privire la bunuri (demolarea unei constructii ilegale);
d) sanctiuni mixte (destituirea si anularea actului emis de un functionar public
).
Clasificarea sanctiunilor din punct de vedere al temeiului obiectiv:
a) sanctiuni administrativ -disciplinare (intervin n cazul savrsirii unui ilicit
administrativ propriu-zis);
b) sanctiuni administrativ -contraventionale (intervin n cazul savrsirii ilicitulu

i
contraventional);
c) sanctiuni administrativ -patrimoniale (atunci cnd s-a savrsit o fapta
cauzatoare de prejudicii materiale si morale).
2.3. Clasificarea normelor de drept administrativ
Clasificarea dupa
obiectul de reglementare:
a)
norme de drept material, care vizeaza
drepturile si obligatiile corelative ale
autoritatilor administratiei publice sau agentilor autorizati implicati n
activitatea administrativa;
b)
norme de drept procedural, al caror obiect l reprezinta
procedura de
concretizare a activitatii administrative.
Clasificarea din punct de vedere al caracterului normelor:
a) norme onerative
care impun subiectilor de drept o anumita
conduita;
b) norme prohibitive care interzic o anumita
conduita;
c) norme permisive care ngaduie o conduita
determinata

III. RAPORTURILE DE DREPT ADMINISTRATIV

3.1. Definitia raporturilor juridice de drept administrativ.
Reprezinta
relatiile sociale care au fost reglementate n mod direct sau indirect
prin interventia unor fapte juridice de catre normele de drept administrativ.
3.2. Clasificarea raporturilor de drept administrativ:
a) raporturi de subordonare (ex: raporturile dintre Guvern si prefect);
b) raporturi de colaborare (ex: raporturile dintre consiliul local si primar);
c) raporturi de tutela
administrativa
(ex. raporturi ntre autoritatile autonomiei
locale si Guvern). Tutela administrativa
reprezinta
o limita
impusa
autoritatilor administrative n vederea salvgardarii legalitatii si apararii
interesului public. Constitutia o consacra
n ce priveste prefectul, care n
calitatea sa de reprezentant al Guvernului n teritoriu exercita
un control
asupra activitatii autoritatilor autonome locale si judetene sau asupra oricarui
organ executiv creat potrivit legii la nivel judetean, putnd ataca n
contenciosul administrativ actele acestor autoritati atunci cnd le considera
ilegale;
d)
raporturi de coordonare (ex. raporturile dintre consiliul local si primar, pe de
o
parte si consiliul judetean, pe de alta
parte).
3.3. Trasaturile raporturilor de drept administrativ:
a)
unul dintre subiectele acestui raport este n mod obligatoriu un purtator al
autoritatii publice, fie n mod direct, fie prin delegat;
b)
continutul acestui raport este format din drepturile si obligatiile partilor car
e
contribuie la nfaptuire administratiei, respectiv executarea legii, prestarea de
servicii publice n limitele legii, precum si emiterea de acte normative cu forta
juridica
inferioara
legii;
c)
conduita acestor raporturi se realizeaza
n regim de putere publica.
IV. ACTUL ADMINISTRATIV
4.1.. Notiunea de act administrativ
Actele juridice ale administratiei sunt de doua
tipuri:
a)

acte specifice administratiei, prin care se obiectiveaza

esenta acesteia,
specificitatea ei din punct de vedere al obiectivului, mijloacelor si regimului
(acte si contracte administrative);
b)
acte prin care administratia se comporta
ca orice subiect de drept, n relatia cu
alte subiecte de drept (actele juridice supuse dreptului comun, contractele
civile, actele emise n regim de drept comun).
Definitia actului administrativ
Actul administrativ este un act juridic unilateral care emana, n general, de la
un organ al administratiei publice, n temeiul puterii de stat, pe baza si n vedere
a
executarii legii.
4.2. Trasaturi ale actelor administrative

Pornind de la definitia actului administrativ, se desprind o serie de trasaturi

proprii care deosebesc actele administrative de alte acte juridice sau alte acti
vitati
desfasurate de organele administratiei publice.
4.2.1. Actele administrative sunt acte juridice, adica
sunt manifestari de
vointa
exprimate n scopul de a da nastere, de a modifica sau de a stinge raporturi
juridice, drepturi si obligatii juridice.
Actele administrative produc efecte juridice pe care le are n vedere organul
emitent al actului n mod direct asupra celor carora li se adreseaza. Prin aceasta
se
deosebesc de operatiunile administrative, care nu produc efectele juridice avute
n
vedere de cel care le savrseste, ci efectele pe care le prevede legea.
exemplu
O autorizatie de construire, care este un act administrativ, produce efectele
juridice pe care le are n vedere cel care a eliberat-o. Pentru emiterea autorizat
iei,
legea prevede ca
sunt necesare o serie de avize conforme. Cu alte cuvinte, autorizatia
nu se poate acorda daca
aceste avize nu sunt favorabile. Deci, efectul avizelor, care
sunt operatiuni administrative, consta
n aceea ca
de ele depinde acordarea
autorizatiei, efect care este prevazut de lege si care nu depinde de vointa celu
i care
acorda
avizul.
Avizul, indiferent ca
%ste consultativ, facultativ sau"conform, nu este un `Ct
oPeratiune procedurala"
admiistrativ, ci
anterioara
emitdrii actului,iar el nu qroduce
efecte juridice de sine satatoabe/
Deosebirea diltre actele si eprAtiunile administrative prezinta
importaota
practici
mai ales n cazul litigiilor de contencios administrativ, deoarece ifstanta
judecatobeacca
poate contpola nueai actele administrative atacate n justitke, dar`nu
poate cofprola, n cazul actiunii directe,!n mod distinct"de actu(administrativ,
o0eratiunhle administra|ivd pm baza carora a fost emis acel act.
Potrivit Legii!contenciosului adminIstrativ, instantele judeca
cererile celov
vatamati n d2epturile sau interasele lo2 legitime prinacte administrativa. PersOa
na0
ne}ultumita
nu poate introduce o a#tiune n justitie mpoprmva avizulqi care0a stat la
baza neacordarii aqtozizatiei, deoarece$acesti ju esp% act(atmilkstrativ.
4.2.2. Actul adminiStratif reprezinta

o manifestqre unilater!l`
dd vointa
a
organului emitent0al actedui.
Pentru valabilitatea unui act administratv`nu este necmsar consimtamntul
persoanei caseia i se adreseaza,cum este n cazul atelos de drept cavil, care s
ntemeiaza
pm ac rdun subiecTelor rqpOrtului juridic de drept civil.
Drepturile 7i obligatiile care iau nastere prin actele adminqstrtire sunt stqbili
te
n mod"unilateral de catre oRganul emytent al acelor eCtd, persoinele carora li se
adreseaza
ac|ele respective avnd ndatorirea de a se conforma ntocmai vointei
unilaterale a organului adMinisfratiei publice.
exemplu: prin emiterea unui proces verbal de aplicare a unei sanctiuni`
contraventional% fata`
de cel care a savrsit contraventia, nu mai este oecesac acordul
ccestuia n ce priveste aplicaRea sanctiunii.
G problema
apare n cazul n care"pentru emiterea enui0act administrativ!este necesara
obtinerec n prealabil a wnor avize,0referate, expertize etc. pe care le acorda
o
alta
persmana
juridica
dect cea care emite actul. Se mai poate sustine si n acest caz
ca
actul administrativ este o manifestare unilaterala
de vointa?

Actul administrativ ia nastere printr-o singura

manifestare unilaterala
de vointa
juridica, n timp ce n cazul actelor bilaterale, cum ar fi n ce priveste un contract
de
vnzare-cumparare, raportul juridic nu poate lua nastere dect prin acordul subiecte
lor
acelui raport juridic.
exemplu: n cazul unei autorizatii de construire, avizele pe baza carora a fost
emisa
autorizatia nu au nici un efect direct asupra celui care a solicitat-o, autoriza
tia
fiind cea care produce direct efecte juridice asupra acestuia. Acordarea avizelo
r nu
nseamna
aparitia unui nou subiect de drept n raportul dintre organul emitent al
autorizatiei si solicitantul autorizatiei, ceea ce nseamna
casi n acest caz actul
administrativ este o manifestare unilaterala
de vointa.
Actul administrativ reprezinta
o manifestare unilaterala
de vointa
chiar daca
este emis la cererea unei persoane deoarece organul emitent are libertatea de a
emite
sau nu actul administrativ, cu exceptia cazului n care legea obliga
acel organ sa
emita
actul solicitat. Cererea este doar o conditie procedurala
care declanseaza
actiunea
organului solicitat pentru a emite actul administrativ, nefiind un acord de voin
ta.
Chiar si atunci cnd legea prevede necesitatea acceptarii din partea celuilalt
subiect al raporturilor juridice, actul administrativ sipastreaza
caracterul unilateral,
ntruct acceptarea nu constituie un consimtamnt, ci doar o conditie procedurala
necesara
pentru emiterea actului administrativ.
exemplu: n cazul numirii unei persoane ntr-o functie publica, cnd este
necesara
acceptarea din partea acesteia a numirii n functia respectiva. Ca si n cazul
cererii, acceptarea din partea beneficiarului actului administrativ nu nseamna
acord
de vointa, ci doar o conditie procedurala
necesara
pentru emiterea actului
administrativ, ceea ce nseamna
ca actul administrativ sipastreaza
caracterul de a fi
o manifestare unilaterala
de vointa
juridica.

4.2.3. Reprezinta
act administrativ numai manifestarea de vointa
care emana
de la un organ al administratiei publice sau de la structuri autorizate de organ
e
administrative sa
presteze anumite servicii publice
Un act emis de o organizatie nestatala
(de o societate comerciala, de exemplu),
deoarece nu provine de la un organ al administratiei publice, nu poate fi atacat
n
justitie n baza Legii contenciosului administrativ.
Pot fi considerate acte administrative si actele emise de unele organizatii
nestatale, n masura n care ele ndeplinesc activitati nvestite cu autoritate de stat,
ca
urmare a unor prevederi legale exprese. Actele emise de asemenea organizatii n
realizarea unor servicii publice sunt asimilate actelor administrative.
exemplu: Asociatia Generala
a Vnatorilor si Pescarilor Sportivi, organizatie
neguvernamentala, poate fi considerata
autoritate administrativa, n sensul Legii
contenciosului administrativ, avnd o competenta
exclusiva, delegata
prin diferite
acte normative, n domeniul vnatorii si pescuitului. Prin urmare, actele sale sunt
acte administrative.
4.2.4. n cazul actelor administrative, manifestarea de vointa
are loc n
temeiul puterii de stat
De aceea organul administrativ emitent poate impune, tot n mod unilateral,
conduita celui caruia i se adreseaza
acel act.
Fiind emis n temeiul puterii de stat, actul administrativ este executoriu din
oficiu, fara
a mai fi necesara
emiterea de catre un alt organ a unui act n baza caruia sa

se treaca
la executarea silita,asa cum se ntmpla, de exemplu, n cazul actelor civile
acaror executare silita
nu se poate face dect n baza unei hotarri judecatoresti sau a
unei sentinte arbitrale.
Ca o exceptie de la regula executarii din oficiu, pentru ca un act administrativ
sa
necesite ndeplinirea si a altor formalitati pentru a fi pus n executare, este nece
sara
o dispozitie expresa
a legii n acest sens.
Regimul de putere publica
n care este emis actul administrativ nu exclude, ci
ngaduie realizarea unui control de legalitate de catre instantele judecatoresti,
cu unele
exceptii (fine de neprimire) despre care vom discuta la capitolul privind conten
ciosul
administrativ.
4.2.5. Actul administrativ este emis n executarea legii
Notiunea de lege trebuie privita
lato sensu, nu numai ca act al Parlamentului,
ci ca orice act dat spre executare organelor administratiei publice.
4.3.Actele administrative asimilate
Chiar daca
nu este un act administrativ tipic, nesolutionarea n termenul legal a
unei cereri (tacerea organului administrativ), ca si refuzul unui organ al admin
istratiei
de stat de a emite un act administrativ desi trebuia sa
o faca
produc efecte juridice
ntocmai ca si actele administrative propriu-zise. De aceea, aceste inactiuni ale
administratiei prin care se produc prejudicii unor persoane sunt asimilate actel
or
administrative, putnd face obiectul unui control pe cale contenciosului administr
ativ.
4.4.C clasificarea actelor de drept administrativ
4.4.1. Dupa
ntinderea efectelor juridice
a)
acte administrative cu caracter normativ, care cuprind reglementari de
principiu aplicabile la un numar nedeterminat de persoane (efecte erga
omnes). exemplu: hotarri normative ale Guvernului, ale consiliilor judetene,
locale etc.
b)
acte administrative individuale care contin reguli de conduita
pentru o
anumita
persoana
sau pentru un grup determinat de persoane. exemplu: o
nstiintarea de plata

a unei amenzi contraventionale, o autorizatie de

construire etc, acte prin care se atribuie un statut personal (diplome,
certificate, permise etc) sau acte administrative cu caracter jurisdictional.
Ceea ce trebuie retinut este faptul ca
niciodata
actele individuale nu pot ncalca
acte normative.
4.4.2. Dupa
organul de la care emana, acte administrative se clasifica
n:
a) acte care emana
de la autoritati administrative;
b) acte care emana
de la alte autoritati publice dect cele administrative;
c) acte care emana
de la persoane private autorizate sa
presteze anumite servicii
publice
4.4.3. n functie de domeniile de activitate
a) acte de administratie generala, cu aplicare, n principiu, n toate domeniile de
activitate. exemplu acte ale Guvernului, consiliilor judetene, locale etc.;
b)
acte de administratie speciala, cu aplicare numai n anumite domenii sau
sectoare de activitate. exemplu: actele ministerelor si altor organe de
specialitate ale administratiei publice.

Aceasta
clasificare corespunde mpartirii organelor administratiei de stat n raport
cu competenta materiala
a acestora, n organe cu competenta
materiala
generalasi
organe cu competenta
materiala
restrnsa
sau de specialitate.
Organele cu competenta
materiala
generala
pot emite si acte de administratie
speciala.Exemplu: Guvernul poate emite hotarri n domeniul culturii,
nvatamntului etc.
Organele cu competenta
materiala
de specialitate nu pot emite acte de
administratie generala, ori de specialitatea altui organ. exemplu: Ministerul Ed
ucatiei
si Cercetarii nu poate sa
emita
acte n domeniul protectiei mediului.
Actele de administratie speciala
trebuie sa
fie conforme cu actele de
administratie generala
ca urmare a relatiilor de subordonare a organelor de specialitate
fata
de cele cu competenta
materiala
generala.
Exista
unele situatii n care competenta teritoriala
are prioritate n fata
competentei materiale. exemplu: desi are o competenta
materiala
generala, un
consiliu judetean nu poate ncalca printr-o hotarre a sa, ordinele unui minister n
ramura de specialitate a acestuia; ministerul respectiv are o competenta
materiala
de
specialitate, nsa
o competenta
teritoriala
mai larga
dect a consiliului judetean.
4.4.4. n functie de scopul urmarit, consecintele juridice ale actelor
administrative pot fi diferite. Astfel, exista:
a) acte administrative prin care se pot stabili drepturi pentru persoanele fizic
e si
juridice (de exemplu: autorizatii de construire, permise de pescuit etc.)
b) acte administrative prin care se pot stabili obligatii pentru persoanele fizi

ce si
juridice (de exemplu: obligatia de a plati o amenda)
c)
acte administrative prin care se solutioneaza
diferite litigii juridice (asa
numitele acte administrative jurisdictionale)
de exemplu hotarrea comisiei
de contestatii privitoare la acordarea brevetelor de inventie;
d)
acte administrative prin care se certifica
situatii juridice (legitimatii, diplome
etc.).
4.5. Regimul juridic al actelor administrative
4.5.1. Legalitatea actului administrativ
Legalitatea reprezinta
elementul central al regimului juridic al actului
administrativ.
Tinnd cont de ierarhia normelor juridice si de principiul suprematiei
Constitutiei n raport cu toate celelalte acte din sistemul legislativ, rezulta
ca
la
emiterea unui act administrativ trebuie sa
se tina
cont n primul rnd de dispozitiile
Constitutiei.
Actul administrativ trebuie sa
fie n acord si cu legea, n acceptiunea lato
sensu, att din punct de vedere a categoriilor de acte normative incluse n sintagma
lege, ct si din punct de vedere al prescriptiilor legii n ceea ce priveste forma,
fondul
si limitele competentei organului care emite actul administrativ.
4.5.2. Oportunitatea actului administrativ
Prin oportunitate ntelegem realizarea sarcinilor si atributiilor legale n termen
optim, cu cheltuieli minime de resurse materiale si spirituale, dar cu eficienta
ct mai
mare, precum si capacitatea pe care o are organul emitent al actului administrat
iv de a
alege dintre mai multe solutii posibile si egale, n aceeasimasura, pe cea care
corespunde cel mai bine interesului public care trebuie ocrotit.

Limitele dreptului de apreciere sunt date de normele juridice n aplicarea

carora sunt emise actele administrative. Oportunitatea actelor administrative es
te
posibila
numai daca
organele administrative sunt chemate sa
aduca
la ndeplinire
norme care au ipoteza, dispozitia sau sanctiunea relativ determinate.
Criteriile care stau la baza aprecierii oportunitatii sau inoportunitatii unui a
ct
administrativ sunt:
-momentul n care este adoptat actul. Un act este considerat prematur cnd, de
exemplu, ca urmare a aparitiei ctorva cazuri de gripa
s-ar suspenda
cursurile din toate institutiile de nvatamnt; un act administrativ este tardiv
cnd a fost adoptat dupa
consumarea evenimentului n virtutea caruia trebuia
emis;
-locul si conditiile concrete n care trebuie emis actul raportate la specificitat
ea
unei anumite comunitati pentru care actul administrativ ar produce efecte;
-mijloacele pe care le implica
luarea masurilor respective care vor fi aplicate
tinnd cont de cumpanirea intereselor. Astfel, cnd o anumita
activitate poate
fi realizata
cu un efort material si uman mai redus, nfaptuirea ei cu cheltuieli
si efort mai mare este inoportuna;
Daca
legalitatea evoca
faptul ca
actul administrativ corespunde literei legii,
oportunitatea reprezinta
conformitatea actului administrativ n mod prioritar cu
spiritul legii.
Sustin alaturi de alti autori (A. Iorgovan, V. Vedinas) faptul ca
judecatorul de
contencios administrativ, care a fost nvestit cu verificarea legalitatii unui act
administrativ, are competenta de a se pronunta asupra aspectelor de legalitate ct
si asupra celor de oportunitate.
4.6. Forma actului administrativ
Regula n materia actelor administrative o reprezinta
forma scrisa
a acestora,

din mai multe motive:

-pentru a se putea cunoaste exact continutul actului;
-constituie un puternic mijloc de proba
n caz de litigiu;
-asigura
cele mai bune conditii pentru asigurarea controlului asupra actelor
administrative.
Forma scrisa
este absolut necesara
n cazul actelor administrative cu caracter
normativ, deoarece se prevede obligativitatea publicarii lor pentru a produce ef
ecte
juridice. Astfel, toate ordonantele Guvernului, precum si majoritatea hotarrilor
de
Guvern cu caracter normativ, cu exceptia celor care au caracter militar ce se co
munica
numai institutiilor interesate, se publica
n Monitorul Oficial al Romniei sub
sanctiunea inexistentei lor.
Actele administrative cu caracter individual mbraca, de regula, forma scrisa,
nsa
pot exista si situatii n care sa
fie emisa
ntr-o forma
orala, cum ar fi de exemplu
n cazul unui avertisment. Exista
nsa
acte administrative individuale care nu pot fi
emise dect n forma
scrisa, ceruta
ad validitatem, cum ar fi de exemplu: diplomele,
certificatele, adeverintele, procesele-verbale etc.
Forma orala
este utilizatasi n caz de urgenta, cnd pentru desfasurarea
anumitor actiuni n timp oportun nu mai este posibila
emiterea unui act scris (de
regula, astfel de acte administrative se prezinta
sub forma unei note telefonice, a unei
dispozitii verbale etc.).

Actele administrative trebuie sa

respecte anumite formalitati, n lipsa carora
sunt considerate a fi inexistente (de exemplu semnatura, stampila, sigiliul orga
nului
respectiv etc.).
Limba n care trebuie redactate actele administrative este limba romna. n
conformitate cu art. 120 din Constitutie, n unitatile administrativ -teritoriale n
care
cetatenii apartinnd unei minoritati nationale au o pondere semnificativa, se asig
ura
folosirea limbii minoritatii nationale respective n scris si oral n relatiile cu
autoritatile administratiei publice locale si cu serviciile publice deconcentrat
e, n
conditiile prevazute de legea organica,fara
ca prin aceasta sa
fie afectat caracterul de
limba
oficiala
al limbii romne (actele respective se redacteaza
n limba romnasi n
limba minoritatii nationale).
Actele administrative cu caracter normativ`se motiveaza
print2-o nota
de
fundamentcre. OrDoantele de urgenta, potrivit art. 115 din Constiutie vor +uprinde
n preambulul lor(m/tivarea urgentei. De esemenee,se motiveaza
icmusiv hotarrile
de Guvarn cu caracter individual.
4.7. Procedur!0emiterii actelo administrative
4.7.1. n funcuie de dispozitiilm legald, exirta
acte administrative care pov fi
emise&fara
ndeplinirea Unor for}alitati prkcedurale deosebite si actm adminictrative
care, dkmpo4riv, presupun ndeplinirea$ungr asemeoea foroalitati.
4.7.2. Nn nungtie de momentul n care for}alivatil% respEctive intervin exista:
A. Forme(psocedurale anterioare eoiterii actudui administratir
Au`o frecventa
foate0mr si Cunocc diferite forme: st=dii, sta|istici, sondaje,
proiect%, prgpungri, a~chete, r%fepate etc. Cele maI relevante sunt avizul wi ac
ordul
preql`bil.
Avazel
reprezinta
punctEle da vedere pe care lE sgdicita
organUh #ar(rmeaza
sa
emita
un act(
administrativ. Pot fi:
-facultative, cnd organul emitent al actului administrativ nu este obligat sa
solicite un aviz sau, daca
l-a solicitat nu este obligat satina
cont de acest aviz;

-consultative, cnd organul emitent al actului administrativ este obligat sa

solicite acest aviz, dar nu este obligat sa
l respecte (exemplu: avizul solicitat
Curtii Constitutionale de catre Parlament cu ocazia procedurii de suspendare
din functie a Presedintelui Romniei);
-conforme, care se concretizeaza
prin trasatura lor obligatorie pentru organul
emitent al actului administrativ (avizele solicitate pentru emiterea unei
autorizatii de construire).
Avizele nu produc efecte juridice, deci nu modifica, de sine statator, realitate
a
juridica
existenta. Ele contribuie la ntarirea caracterului legal al actului
administrativ.
Acordul
evoca
acceptul pe care un organ public l da
unui alt organ n vederea emiterii de catre
acesta din urma
a unui act administrativ.
-acordul nu este act administrativ, neputnd forma obiectul unei actiuni de sine
statatoare n contencios administrativ; el poate fi verificat, sub aspectul
legalitatii sale, de catre instanta de contencios administrativ, nsa
numai n

cadrul actiunii formulate mpotriva actului administrativ pe care l

fundamenteaza.
-nu are ca si consecinta
obligarea organului administrativ emitent al actului la
emiterea acelui act, conditionnd numai valabilitatea acelui act care, fiind emis
n absenta sau cu ncalcarea acelui acord, este nul;
-nu are drept consecinta
obligarea organului administrativ respectiv la emiterea
actului administrativ;
-desi atrage dupa
sine legalitatea unui act administrativ, acordul, prin ele nsusi,
nu acopera
viciile de legalitate ale actului administrativ respectiv.
B. Forme procedurale concomitente emiterii actului administrativ
se ntlnesc mai ales la organele colegiale si vizeaza
functionarea legalasi emiterea de
acte juridice de catre aceste autoritati publice.
Qvorumul este majoritatea ceruta
de lege pentru functionarea valabila
a
organului colegial.
Majoritatea ceruta
pentru votarea actului care poate fi:
.
cu cerinta
de qvorum
-calificata
= fiind prevazuta
expres n textul actului respectiv (exemplu: 2/3
pentru revizuirea Constitutiei);
-absoluta
= jumatate plus unu din numarul total (pentru votarea legilor
organice);
-simpla
= jumatate plus unu din numarul celor prezenti (pentru votarea legilor
ordinare).
.
fara
conditie de qvorum
-majoritate relativa
= cel mai mare numar de voturi obtinut (turul al doilea de la
alegerile prezidentiale sau pentru primari)
Regula semnarii si contrasemnarii actului
-exista
decrete ale Presedintelui Romniei care pentru a fi constitutionale
trebuie contrasemnate de primul-ministru (exemplu: cele privind gratierea,
acreditarea si rechemarea membrilor corpului diplomatic, conferirea de
decoratii etc.);
-hotarrile si ordonantele Guvernului sunt supuse n totalitate regulii semnarii
lor de catre primul-ministru si contrasemnarii de catre ministrii care au
obligatia punerii lor n executare.

C. Forme procedurale ulterioare emiterii actului administrativ

Momentul intrarii lor n vigoare a actelor administrative este n functie de
caracterul lor:
-individual, de la data comunicarii;
-normativ, ca regula, de la data publicarii. Hotarrile de guvern cu caracter
militar se comunica
celor interesati; consiliile locale, judetene, ct si
prefecturile si publica
actele cu caracter normativ ntr-un monitor oficial la
nivel de judet.
4.8. Forta juridica
a actelor administrative
Asa cum am mai aratat, actele administrative sunt emise pe temeiul puterii de
stat, ele beneficiind de prezumtia ca
au fost emise cu respectarea tuturor conditiilor
impuse de lege pentru emiterea lor.

Aceasta
prezumtie mbraca
trei forme:
a) prezumtia de legalitate, fiind considerate ca
sunt emise cu respectarea
Constitutiei si legilor, lato s%nsu;
b)formalitatile
prezumtia depRivind
autenticita|d,
formi: semnatura,
organwl emiuent
st!mpila,
al actului`a
igilau!etc
ndeplinit toata
c) prezumtia de veridicitate, actul administrativ fiind2prezumat a corespunde
adevarului.
Ca reg5la, actul admmnistrativ este eautoriu dE drept. M
Forta sejuridica
este Conditionatasi de locu pe care organl gmitent al actului l
ocupa$
n sistemul organelor adminisratiei publice, natura$organuluh emitent dupa
bompetenta sc$materialasi teritmriala, ct si categoria de act.
4.9. EfeCtele actelor administrative
a) Momentul de la card actele administrative ncep sa
troduca
efekte
fl-pntru
ace
modifica,
cenoscut,
org`nul
completa
dgemiten:
a ousau abroga
chiar de
dect
la date
dupaemIterii actului apare obligatia de a-l
prncedurA
legala;
-pentru ceilalti subiecti de drept de la data publicarii pentru acteme
administrative normative si de(a data publacarii sau comUnicarii, dupa
caz,
pentzu ac4ele"adlin)strative individuale.
b) Actele administrative produc efecte juridice din momentul n care au fost
aduse la cunostinta. Exceptii: actele administrative declarative, cum ar fi de e
xemplu:
certificatele de nastere sau de deces ce sunt emise la un moment ulterior
evenimentului pe care l declara, avnd astfel caracter retroactiv sau actele
administrative care intra
n vigoare la o data
ulterioara
emiterii lor si aducerii la
cunostinta
(de exemplu: o hotarre sau o ordonanta
de Guvern care intra
n vigoare
la data prevazuta
n cuprinsul actului respectiv).
c) Actele administrative pot avea efecte diferite dupa
cum ne aflam n prezenta
unui act administrativ cu caracter individual sau normativ.
d) Actul administrativ produce efecte pna
la scoaterea sa din vigoare prin
anulare, revocare, retractare, abrogare sau n alte moduri.
4.10. Suspendarea actelor administrative
Suspendarea unui act juridic poate fi definita
ca reprezentnd ntreruperea
producerii de efecte de catre actul respectiv.

a) Cauzele care determina

suspendarea unui act administrativ
-ca regula, intervine atunci cnd exista
dubii cu privire la legalitatea unui act
administrativ;
-poate interveni atunci cnd se aplica
o sanctiune administrativ disciplinara
unui
functionar public sau unei alte persoane ncadrate ntr-un organ public.
b) Efectele juridice ale suspendarii
pe perioada suspendarii, actul administrativ nu si mai produce efectele, urmnd ca
dupa
ce a disparut cauza ce a determinat luarea acestei masuri actul administrativ sa
fie repus n vigoare sau, dimpotriva,sa
fie scos din vigoare prin intermediul cailor
prevazute de lege.
c) Organele care pot dispune suspendarea sunt:
-organul emitent al actului;
-organul ierarhic superior;
-instanta de judecata;

-legiuitorul;
-autorul actului.
d) Tipuri de suspendare:
-de drept, n baza unui text de lege;
-dispusa
de anumite autoritati publice;
-dispusa
de instanta de judecata.
4.11. Revcarea actelor administrative
Revocarea es4e o kperatiune jurIdica
ce!poate consta`n doUa
fkrme de
exprimare:
a)
Jb)retractarea,
ru6Carea `ropriu-zisaatwnci cnd {e
al}nci
fabecnd`se
de rg!nul
vcceemitent;
de roanul superios(celui emytult.
Cazele care determiza
revocarma:
a) dn punct0de vedereal"contynutului cauZei, sewocarea intervine pentru`cauze
de`oelegalitate
*b)
Din punct$desau
vedEre
de neoportunitate
al m/mentului(n
a ictului;
care intervin fata
F emiterea acTulwa,
indiferent ca
vi~eaza
nelegahitatea cau neOportunatatea lui

cauzele pot fi :
-anterikare#astulua, determinA
efecte j1ridice ex tunc, deci pe~tru trecut, ca$si
fecteactul
cnd
J=congomitente
x tunc;
nu arcufiemiterea
exi{t`t;ctului, dEtermina
-ulErioave emiterii aculwh, prduc efecte ex nunc$ pentzu viitor,`facnl sa
ncetezd Actul din mmmentul n"car% sau constatat cauzelg respectiwe
Acte|e adinistrati6e normative sunt revocebiLe oric.d, 0e cnd actele
administrative individuale cunosc unele exceptii de la regula revocarii:
-actele administrative cu caracter jurisdictional;
-actele administrative care, fie dau nastere la raporturi de drept privat (civil
e, de
drept al muncii, de exemplu: o decizie de ncadrare n munca
a unui functionar
public, din care ia nastere un raport de functie publica, n care se regasesc si
dimensiuni ale unui raport juridic de munca), fie sunt emise ca urmare a
existentei unor contracte civile;
-actele administrative care au fost executate material, prin nsusi faptul
consumarii sale; daca, nsa, actul administrativ a fost emis prin manopere
dolosive sau frauduloase, el va putea fi revocat;
-actele administrative declarate irevocabile printr-o dispozitie a legii;
-actele administrative care au generat drepturi subiective garantate de lege sub
aspectul stabilitatii (nu actul n sine este garantat, ci raportul juridic ce se n
aste
din act);
-actele administrative de sanctionare prin care se aplica!
sanct)uni specifice celor(
trai forme de raspundere de0drept administrativ: administrauiv disciphynara,
sontraventiojalasi patrimoniala. 
4.12. Anularea ictelo administrative
Aularea unui act(huridic intmrvine atunci cld qcesta este(lovit d%`vicii de
legAlitate,
Anularea reprezinta
operatiunea juridica
prin are actul!se0desfiinteaza,$ncetnd
asTfel n mod trecut efectele"cale juridice.
Anulare actului idminiwtrativ se dmspune de un alt organ ect cel care a emis
aatel,$respectiv de catse0orgenul ierar`ic superior sau de catre instanta de jud
ecata.

Pentru actele autorittilor administratiei rublice care nu se sUbordondaza

ierarhic`altoa (de exemplu: autoritatile centrale Sau locale autonome)<!anlara u va
putea fi dispusa
dect de c`tre instanta de judecata.


Din punct dE vedere al cauzelor care le generDaza, se mentine de princhpiu"

distinctia din dreptul civil, potrivkt Careia:
-nulitauea abqoluta
intervine pentru ncalcapea, li nchuierea actului
administratmv, co~ditiilor de fond, esentiale pentru valditatua actului, prin car
e
s-a aduq atingere unui interes guneral;$
-nulitatea relativa
intrvine pentru ncalcarea, la ncheierea atului
idmanispzativ, c conditiilor$de forma, de mai mica
importanTa, care ocrktesc un
interes particular, individuAl saq personcl.
Poate aparea nsa
situatia n care ncalcarea unor conditi de for}a, care od
fibesa ar trebui sa
traga
nulitatea relativa
a actwlui, detgrmina`
totusi nulitatea absomuta
a acestuia (de exemplw: procesun verbal e contraventie,(care tebuie sa
cupri~da
un
anumit numar de clauze, n liPsa carora interVine nulitadea absoluta).
Organele$care`Pot dispune anularea(qn}i abt administrativ:
a) organul ierariic superioR, n virTutEa raportului de subordonare ierashica
prin
amkterea unui act administrativ de anulare;!
b) inqtanta de judecata, gare si(fundamenteaza
akmst drept pe dispozitiile art. 52
din Constitutie si qe celE!ale Legii nr. 544/2004 privind contenciosul
administrativ, prin emiterea unei hotarri judecatoresti;
c) de Ministerul Public, care poate anula doar anumite categorii de acte
administrative (de exemplu, cele ale locurilor de detentie).
Efectele anularii
Prezumtia de legalitate functioneaza
pna
la sanctionarea unei cauze de
nulitate.
Ca regula, anularea produce efecte juridice ex tunc, actul fiind desfiintat ca s
i
cnd nu ar fi existat.
Cnd anularea se face pentru motive de neoportunitate, efectele juridice
produse trebuie sa
fie ex nunc.

Ca regula, anularea unui act administrativ atrage dupa

sine anularea tuturor
actelor a caror legalitate este conditionata
de legalitatea actului administrativ anulat.
4.13. Inexistenta actelor administrative
Inexistenta este o sanctiune care intervine atunci cnd viciile de legalitate care
afecteaza
actul administrativ sunt att de grave, nct constientizarea lor nu este o
problema
pentru nici un subiect de drept.
n Constitutie se dispune ca
decretele Presedintelui Romniei, hotarrile si
ordonantele Guvernului se publica
n Monitorul Oficial, sub sanctiunea inexistentei
lor.
Actele inexistente nu se mai bucura
de prezumtia de legalitate a actului
administrativ, iar subiectele de drept destinatare ale actului sau care cad sub
incidenta
lui, au dreptul de a se prevala de inexistenta acestuia si astfel de a refuza nde
plinirea
obligatiilor ce rezulta
din act.

V. CONTRACTUL ADMINISTRATIV
= reprezinta
o creatie a jurisprudentei Consiliului de Stat francez.
n doctrina juridica
se considera
ca
un act poate fi considerat a fi contract
administrativ daca
sunt ndeplinite mai multe conditii:
1.
exista
un acord de vointa
ntre un organ determinat al administratiei de stat,
care actioneaza
n realizarea puterii publice si un particular;
2.
spre deosebire de contractele de drept privat, unde partile se afla
pe pozitie de
egalitate juridica, n cazul contractului administrativ, partile nu se bucura
de
aceasta
egalitate juridica, organul administratiei de stat aflndu-se pe o pozitie
supraordonata
n raport cu celalalt subiect al raportului juridic;
3.
obiectul contractului este de asemenea determinat, urmarind satisfacerea unui
interes general si putnd mbraca una din urmatoarele forme: prestarea unui
serviciu public; punerea n valoare a unui bun public; efectuarea unei lucrari
publice;
4.
tocmai datorita
interesului general realizat prin executarea unui asemenea
contract, printr-o clauza
expresa,partile decid sa
le se aplice regimul de drept
public;
5.
clauzele contractului sunt stabilite att pe cale conventionala, ct si prin lege;
6.
pozitia de superioritate a subiectului autoritate publica
determina
posibilitatea
acestuia de a modifica sau rezilia unilateral contractul, atunci cnd interesul
public o cere, spre deosebire de contractele de drept comun care nu pot fi
modificate dect prin acordul partilor sau, n absenta acestui acord, de catre
instanta de judecata;
7.
forma scrisa
a contractului care, ca si actul administrativ, nu poate avea
caracter consensual, implicnd o autoritate care actioneaza
n numele puterii
de stat;
8.
competenta instantelor de contencios administrativ pentru solutionarea
eventualelor litigii care ar putea apare din executarea unui astfel de contract.

Ca exemple de contracte administrative se pot da: contractul de concesiune,

de achizitii publice, de transport cu mijloacele de transport n comun, de furniza
re
de gaze naturale, energie electrica, de apa
potabila
etc., cnd furnizorul este o
autoritate a administratiei publice.
VI. CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV
6.1. Notiunea de contencios administrativ
Sintagma contencios deriva
din latinescul contendo contendere, care evoca
ideea unei nfruntari prin lupta.
Contenciosul administrativ reprezinta
totalitatea litigiilor dintre autoritatile
publice, pe de o parte, si cei vatamati n drepturile, libertatile si interesele l
or legitime,
pe de alta
parte, deduse din acte administrative tipice sau asimilate considerate ca
ilegale, de competenta sectiilor de contencios administrativ ale instantelor
judecatoresti, guvernate de un regim juridic predominant de drept public.
Reglementarea contenciosului administrativ este facuta
prin Constitutie (art.
52 alin. 1 si 2, art. 73 alin. 3 lit. k), art. 126 alin. 6) si prin Legea nr. 55
4 din 2
decembrie 2004 a contenciosului administrativ, publicat[ ]n M.Of. nr. 1.154 din
7
decembrie 2004.

.
6.2. Trasaturile contenciosului administrativ
1) Obiectul litigiilor de contencios administrativ
Contenciosul administrativ este declansat printr-o actiune directa
att asupra actului
administrativ propriu-zis, ct si asupra actului administrativ asimilat. Sunt asim
ilate
actelor administrative, n sensul Legii contenciosului administrativ, si contracte
le
ncheiate de autoritatile publice care au ca obiect:
-punerea n valoare a bunurilor proprietate publica;
-executarea lucrarilor de interes public;
-prestarea serviciilor publice;
-achizitiile publice;
2) Calitatea partilor n litigiu
n cadrul actiunilor de contencios administrativ pot fi atacate actele emise de
autoritatile publice, care vor avea astfel calitatea de prt. Autoritatea publica
-orice
organ de stat sau al unitatilor administrativ-teritoriale care actioneaza, n regi
m de
putere publica, pentru satisfacerea unui interes public; sunt asimilate autorita
tilor
publice, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obtinut st
atut de
utilitate publica
sau sunt autorizate sa
presteze un serviciu public.
Calitatea de reclamant revine, potrivit art. 52 din Constitutie, persoanei
vatamate ntr-un drept al sau sau ntr-un interes legitim.
Se poate adresa instantei de contencios administrativ si persoana vatamata
ntrun
drept al sau ntr-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter
individual, adresat altui subiect de drept.
Avocatul Poporului, ca urmare a controlului realizat, potrivit legii sale
organice, n baza unei sesizari a unei persoane fizice, daca
apreciaza
ca ilegalitatea
actului sau excesul de putere al autoritatii administrative nu poate fi nlaturat
dect
prin justitie, poate sesiza instanta competenta
de contencios administrativ de la
domiciliul petentului. Petitionarul dobndeste, de drept, calitatea de reclamant,
urmnd a fi citat n aceasta
calitate.
Ministerul Public, atunci cnd, n urma exercitarii atributiilor prevazute de
legea sa organica, apreciaza
ca ncalcarile drepturilor, libertatilor si intereselor

legitime ale persoanelor se datoreaza

existentei unor acte administrative unilaterale
individuale ale autoritatilor publice emise cu exces de putere, sesizeaza
instanta de
contencios administrativ de la domiciliul persoanei fizice sau de la sediul pers
oanei
juridice vatamate. Petitionarul dobndeste, de drept, calitatea de reclamant, urmnd
a
fi citat n aceasta calitate. Cnd Ministerul Public apreciaza
ca, prin excesul de putere,
concretizat n emiterea unui act administrativ normativ, se vatama
un interes public,
va sesiza instanta de contencios administrativ competenta
de la sediul autoritatii
publice emitente.
Ca o consecinta
a tutelei administrative, actiunile n contencios administrativ
pot fi introduse de prefect si de Agentia Nationala
a Functionarilor Publici, precum si
de orice persoana
de drept public vatamata
ntr-un drept sau, dupa
caz, cnd s-a
vatamat un interes legitim; n aceasta
situatie, pna
la solutionarea cauzei, actul atacat
de aceste autoritati este suspendat de drept.

3) contenciosul administrativ reprezinta

un contencios de plina
jurisdictie, ceea
ce nseamna
ca
judecatorul nu se limiteaza
la anularea actului ilegal, ci poate ordona
si alte masuri, cum ar fi recunoasterea de drepturi subiective, restituiri, rein
tegrari,
despagubiri si chiar reformarea unui act administrativ.
Conform Constitutiei, reclamantul poate cere, prin actiunea adresata
instantei,
una dintre urmatoarele solutii:
-anularea actului, care poate fi totala
sau partiala; autoritatea publica
emitenta
a
unui act administrativ nelegal poate sa solicite instantei constatarea nulitatii
acestuia, n situatia n care actul nu mai poate fi revocat, ntruct a intrat n
circuitul civil si a produs efecte juridice. n cazul admiterii actiunii, instanta
se va
pronunta, la cerere, si asupra legalitatii actelor civile ncheiate n baza actului
administrativ nelegal, precum si asupra efectelor civile produse;
-recunoasterea dreptului pretins, instanta putnd obliga autoritatea prta
la
emiterea actului solicitat de reclamant;
-repararea pagubei, putnd fi vorba despre despagubiri materiale sau morale.
4) caracterul obligatoriu al procedurii administrative prealabile
Este vorba despre asa-numitul recurs administrativ, care semnifica
posibilitatea subiectului vatamat de a se adresa administratiei care i-a produs
vatamarea sau celei superioare ei, prin care sa-i ceara
sa-si revizuiasca
atitudinea,
putnd fi vorba despre anularea, modificarea sau nlocuirea unui act administrativ
sau chiar sa
adopte o anumita
atitudine (sa
savrseasca
o prestatie sau sa
se abtina
de la o actiune sau operatiune materiala).
5) dublul grad de jurisdictie (fondul si recursul) care se judeca
n cadrul sectiilor
specializate de contencios administrativ existente la nivelul tribunalelor, curt
ilor
de apel sau naltei Curti de casatie si Justitie.
Pentru restul litigiilor, regula o reprezinta
triplul grad de jurisdictie.
6) posibilitatea de a fi atacate n justitie si actele administrative cu caracter
jurisdictional, cu exceptia celor n materie contraventionalasi celor care privesc

stabilirea si scaderea impozitelor si a taxelor, precum si a amenzilor prevazute

n
legile de impozite si taxe.
7) posibilitatea ca actiunea sa
poata
fi formulatasi personal mpotriva
functionarului care a elaborat actul sau care se face vinovat de refuzul rezolva
rii
cererii, nsa
numai n situatia n care se solicita
despagubiri.
Functionarul public respectiv poate chema n garantie pe superiorul sau
ierarhic de la care a primit ordin sa
semneze actul a carui legalitate totala
sau partiala
este supusa
judecatii.
Legea instituie, de asemenea, principiul solidaritatii dintre functionarul publi
c
si autoritate.
Actiunile n care se cere numai anularea actului sau obligarea la emiterea lui
pot fi introduse numai mpotriva autoritatii publice si nu a functionarului vinova
t.
8) Obiectul unei actiuni n contencios administrativ nu poate consta doar n
acordarea de despagubiri, fara
sa
se solicite si anularea actului sau obligarea la
emiterea lui.
Daca
reclamantul nu cunostea ntinderea pagubei la data introducerii actiunii
n contencios administrativ, el va putea introduce ulterior cererea de despagubire
,

termenul de prescryptia penvru aceasta

erere ncepnd sa
curga
de la data la care a
cunoscut sau er Fi trebuit sa
cunnasca
ntinderea pagubei.
9) posibilitatei pe aare o are instanta de j}decata
de a amenda pentru fiecare zI
de ntr:iere pe conducatorul autoritatii pubhice care nu trimitu n termenul stabilit
lucrarild serte.
6.3. Conditiile actiunii n contenciostl adiinistrativ$
1) Actul atacat trebuie sa$
fie un act administrativ sau asimilat acestuia
Sqnt considerate actm administrative asimilate, care pot fi atacate n instantdle
de
contencios administrativ:

a) refuzul .ejustificat al unui orgaN!al edminiqtratiei destat de a emite un act

a`ministrativ desi trebui sa
o faca, precum si refuzul nejqstificat de a rezolva
o cerezE
b)
fap4uldeanuraspune
refzatoare lanu~termenul
dre0v saulegil
la undeinteras
30 de zilg
legitim;
de"la nregistrarea
cererii recpective, dace
prin legm nu se prevede un alt0termen sau pur si simplu
refuzul(de a riwpunde.
Legea conteNciosului administrativ nu face nick o disuinstie c5ppivire la tipul
actelor administrative ce pot fi atacate n instantele jtdecatoresti de contencio
ad
inistrativ, ceea ce0a tus n practhcasi doctbia
la )ntevxretarea ca
tot fi atacate
inclqsir acte|e administrative cu #qraCter normaviv, cum ar fi de exemplu hftarri
le
Gugernului, consiliilor judetene!sau0lobale. Ordonantele Guvernuli sunt acpe
adminis|ratiVe sub aspactul orgajului emitent, dcz0au forta
buridica 
de lege si de`qceea,
nu pot fi atacate n0anwtantelf d contencIos admInistrativ, ci doar la Curtma
Constitutionala
pentru motive de nc!lca2e a Cmb{Titutiei.$

C! o exceptie(de la regela geoerala

pktriit b`ria hotarrile`jadecaToresti aw
efecte!inter partes liuigantes, h/t`rrilg judekatgrest) deinmtivE si irevocafile prl
carm smiu ajulat acte admInk3trAthve cu carabtesnormatif 8cu a r fi de exemplu:
hotari ale Guvgrnului, ordine alU ministrilor, hntarri ale bmnsilhilor budetefe$sau
locale etc)- sunt genEral obligatOrii si au putere numai pentru viItor. le s pwbli
ca
nf
M.Of., Pavtea I, sau, dupa
caz,!n monitoazele ofici!le ale judetemgr"ori al`muoicipiu,ui
@ucuresti, la cererea instantei de exeCutarm ori0a ReclamaNtului, fimnd scutite
de plata 
4axehor"de publicitate. Astvel, se face o distinctme lecala
ntre`efectele hovarrilor
inatantelor de contenkios ainistRativ n fwncae de aracterul normativ sau
individual al Actului atecau.
Actle sy orerataunile administrative care stau"la baza emiterii !ctlqi
administrativ supus convrolulwi (a0e rrealabile) ~or putec fi ctac`te n contencios
ul
administRativ numai odata
cu actul pe ca3e l f5ndamenteaza, si nu separat.
2) Actul atacat$sa
emane de la o autoritate publica
Inpr
aceasta
notiune0de aetoritat publkca 
al carei act qdminisvrapiv`poapg fi
atacat"n instajta de contenaiou administra4i orice organ de stat sau al unitatilor
administrath7-Teritorialecare ctioneaza, n regim de putere publica. pentvu
satisfacerea }num inveres pur,ia, iclusiv peRsoanele nuridicm em drpt pryv`t care,
$
pntrivit legii,0aU o`tinut statut$de qtilitate publica
sau sunt autorizatw sa
presteze qn
servicku public, care pOtrivi4 Leg)i contenciocului administravi6 sUnt asimil!te
auToritatilor publce. AcdstAa sunt:
-autorta|ilE atmilisdratiei publice cuntralG ri"teritoriale: PrestioteleRomnieh<(
Guvernul, autoritati ae admnistraTi%a!cntrala de0sxecialitate subordonaTe saU

nesubordonate, autonOme, pRefectul, serv)cime deconcentrate$alw minis4relor

di |%rito2iu, alte structuri 3ubordonqte acestora
,iutoriuatile autonome losale$(consiliile lca|e, judetene, primabul, structurile
s}bord nIte qcestore!;
-difmrite structuri neguvernamentle (de exemplu: baro5zi, asociavai, fund`tiy$
etc.).
Actul administrativ poate$emana
d` laorice autoriu`te publica, indiferent ca
aces|a0
!re sau nu personalita`e juridica
(trm"uie doar sa
aiba 
capaipate de dept
aDministrativ$ fare
afi necesarasi cipacivatea de drept!civil);
n 3ituatia n care pe |nfa
anu`rea ictulei se pretind si despaguari, instanta
judecauorgarca
nu toateoblkga,!nsa, la l`ta acestora dect en subiect de drexu civiml 
kqre poa|e raspunde cu bunurile din patrimojiul sau p%ntru plati das0agubirilgr.
3J) Actul administrati atacqt a
*vatame un dreptpsau un inperes legitii
f {eNsul Legii ontenciosului administr!tiv, notiunea de!dreqt vqTamat nseamna
aorike
tin'ere
drept
printr-un
undam%ntal
aat atmini3trativ.
prewazut ee Constitutie
Notiunea deauinteres
delege,(careia
legitim privat
I re rgpreznta
aduce o
posibiliTatea de a Pretinde o anweia0
pcondeIta,
ubiecpiv vmitos
n konsieerarea
si prevIzhbil,
realizarii"unti
prefigurat,d2ePt
iar cea de interes legitim public nsea
mna
posibilitatea dea pretinde o an}mita
fcondumta,
undamentalncare
colcidrarea
se exercita
realizapii$unui drept
n co,ectiv ori, dupa
caz, n co.siterarea aparhriy unui
interes publia.
Intereswl vatamat tr%buie sa
fie legitim ceea`cg nseamna
ca
onucrotit
orikeprin
intere
justitie.
este De exemplu, a prgtindE j]decatorului anulaga unei autorizat
ii de
construire elibeata
pentru k adta
rersoana
de citre o autoritate administrativa
competenta, mn~ocndu-se n contradactoriu cu acea persoana
fatamarea unui drepu
recunoscut de legd, cnd n reahitiue sunt vatamate nuiai si}plm interese, si nu
i.terese ocrotite de lege.
4) Fine fe neprimire n f`ta instantelor de contencios administrativ
Nu pot fi ataate n contencaosul administrativ;
a) actel administrative ale autoritatilor publice care privesc raporturile acestOr
a
cu Parlam%ntul;

b) actele de coiandiment cu caracter iilit`r;

c) actele administrative pentru modifIkarea sau desfiintarea carora se(prevede,
prin
lege zganica, o alta
procdura
judiiara.
Actele administzative emise rentu aplicarea regimului starii de razboi, al starii
de
asediu sau alcelei de urgenta, cele care privesc apararea si securitatea nationa
la
ori
cele emise pentru restabilirea ordinii publice, precum si pentru nlaturarea
consecintelor calamitatilor naturale, epidemiilor si epizootiilor pot fi atacate
numai
pentru exces de putere. Excesul de putere se traduce prin exercitarea dreptului
de
apreciere, apartinnd autoritatilor administratiei publice, prin ncalcarea drepturi
lor si
libertatilor fundamentale ale cetatenilor, prevazute de Constitutie sau de lege.
5) ndeplinirea procedurii administrative prin exercitarea plngerii prealabile
Ratiunea unei asemenea proceduri este evitarea declansarii unui litigiu, care
astfel ar putea fi stins cu cheltuieli mai mici de catre cei interesati.
Recursul administrativ are avantajul ca
este suplu si gratuit. Exista
doua
forme
de recurs administrativ:

Recursul gratios are ca specific:

-se exercita
la aceeasi autoritate care a emis actul administrativ supus
recursului n termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea actului; din
punct de vedere al naturii juridice, termenul de 30 de zile este un termen pus l
a
dispozitia administratiei pentru a recurge la o noua
examinare a actului; cel
care l exercita
poate cere sa
fie emis un act administrativ, sa
fie retractat,
modificat sau anulat;
-plngerea prealabila
n cazul actelor administrative unilaterale se poate
introduce, pentru motive temeinice, si peste termenul sus mentionat, dar nu
mai trziu de 6 luni de la data emiterii actului; termenul de 6 luni este termen
de prescriptie;
-este ndreptatita
sa
introduca
plngere prealabilasi persoana vatamata
ntr-un
drept al sau ntr-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter
individual, adresat altui subiect de drept, din momentul n care a luat
cunostinta, pe orice cale, de existenta acestuia, n limitele termenului de 6 luni
sus mentionat;
-n cazul actiunilor introduse de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public,
Agentia Nationala
a Functionarilor Publici nu este obligatorie procedura
prealabila
Recursul ierarhic are ca specific:
-se exercita
la organul ierarhic superior celui care a produs vatamarea;
-din punct de vedere al sferei sala de aplicare, nu vizeaza
dect actele emise de
organele administrative care au organe superioare ierarhic;
-cel care l exercita
poate cere anularea actului respectiv, precum si obligarea
autoritatii emitente sa
modifice sau sa
emita
un anumit act, n asa fel nct sa
restabileasca
ordinea de legalitate ncalcata
prin actul atacat.
Legea nu obliga, dar nici nu interzice, daca
persoana vatamata
doreste acest lucru

si daca
este posibil (exista
un organ ierarhic superior) sa
fie exercitate ambele forme
de recurs.
De altfel, autoritatea ierarhic superioara
poate fi sesizatasi concomitent cu
autoritatea emitenta
a actului administrativ.
n cazul n care cel care se considera
vatamat nu este multumit de solutia data
reclamatiei sale,el poate {esiza instanta n termen de 30`de xile de la comunicare
a
solutiei. El v puTea seqiza instanta si daca
nu a primit un rasPwns n termenul legall$n
dnate cazurile, invroducerea cerermi ma instanta de judecata
nu se ~a putea face mai
trziu d tn an de La data comunicarii ac4ului administrativ a carui anulare se cere
.
6.4. Proceeura n materie de"contencios administrativ
1) Natusa normelor prgcedurile plicabild
a) nora specifice (Mmgea contenciosu~Ui adoinistrativ);
b) noreleprocedurii ge.erale, comuje procadurii civi,e obisnuite
2) Pa2tile n nitigiwl de c/nten#ios admi~istrativ

a) cqliva4e! le reclamalt o poate avea`oqce Persoana

fizica
saU juridica,fara
a!
btine
i calitapeq(Ee
seama d capacitatei
prt`oArt%odre`t
autoritate
civyl pujlica
a acastei p%rso`nE;
emitenta
aunuy act ad}inhstratif

3) Felul!uctiunilkr n0conTencios n fencti%(d regimul!procedurii

ad
hnistrative preclabile
a) actauzi care o`lga
reclamantul ca naintd de`a se adres! mnstqntei ra
parcurg!
prOcelura$prealabila
(egule n matebie);
b) actiuni care
J0!rcurc%rea
uneinuasemenea
obmhga proceDuri. Exempluz
actiujile care au ca obiect actele administrativ juriwdictkonal%.
4) Tipur) ee `Ctiuni f contencios ae-ilistrativ
a)ictiuni f anularea totala
su par)alA
a actului(admInistrativ;
b) akthuni n anulcrea actudui( nsoditm de$solicitqrea unor drpagubiri`m!teriale;
s) actiuni n nblig!rea la emitera"unui act dmhnastrativ;
d) astiuni n bligarea$la emiterea ujui act admilistravmv, nsotiTe de cerereada
lespagqbir)!mateiale.
5) Acte ce trebuie atasate cererii
-actul ieminkstratiV"pe care lataca 
sau dupa
Jci:
ras`unsul auortatii
administrati~e;
-l situqtma ~ care nu a0primIt nicI un$raspUns"va detune la dosar copia dupa
crerea sa. certificata
pentbu conformitate c} riginalul;
-actul@prIn care0se dovedecteldeplini2ea procedurai prealabile;
-dove`a aChitarii taxei $u timbRu

care este o suma

mo`ic
comparativ ct
celelalte t`xe j}diciare;
-alteacte re(cAre ve#nAmantul le considera
necesare.
6. Instant%le ompetente
Litigiine"privind cc|ele a`ministrative emisesau .cheiate de"autoriatile qublice
locale si jude%ne,`0reaum ri ceme care(privesc taxesi ampozite, contributii, dato
rii
vamale ci$ccesorii alg acestor`, de pna
la 5 eiliarde lei, s% solutioeazi, N fknd de 
tribunaldle administrativ-fiscale, iaz cne privind acteleadmi~istrative gmi;escu
nchiate du au4oripatile publice cgntrale. pbecum si cele care privesc taxe sk impo
zite,
contributii, lqorii vamalesi acceSmrii"ede qcectgra, mai mAri de 5 MIl)arde lei`{e
soluioneaza, n fond, de sectiile da contenciOs administaviv sI fiscal ade cuRd)lor
de
`xel, daca prin lew5 speciala nu se prevede altfel.(
Pecursul mpotriva santintelor pronuntate de tribuzalele `dministrativ-fiscalm re
jUdeca
de sectkile d%(ontencigs administrativ si fiscal"ale0curtilor0de cpeln iar recurs
*mpotria s%ntintelor pronuntate de sectiile de contencioc!admiistrativ si$fiscal `l
ul
e
cUr4ilor de`apel se$juteca de Sectia `e cont!nci s(administrativ si fiscal a naltei
`Curtm
de`Casadie si jstitie, daca
pzi legespeciala
nu se ppetede altfel.
Reclamantul se!poate afresD inctanteh de La domi#iliulsau celek"dE la domicyliul
prtuluin Daca vecnamantul aoptat xentru instanta de!la domiciliul prtuLui, nw se
poatm mnvoca"exCeptia fDcmmpeteNtei toritoriale.
7). Termenul de intrn$uaere a actiunii
Cererkle pri carg se!soliita
anularea unui act administrauiv indiVidual su
secuNoasterea dreptului rretins si bepirarea pawubei cquzate(se0pot introduce n u
ermen
de!6 lunh fe a
a) dcti`qrImirii basqUnsulum la plngerea prealabila
sau, dupa$
caz, data comenicarii

rgfuzelui

considerat nujustifiat, de solutmonare a cererii;

b) data e8pirarii`termenului legal de solutio.are A cererii, dar nu mai trjiu de
un
an de la data emiterim qctului;

c) data ncheierii proceqului-verbal de finalizare`aprocedurii concilierii, n cazul$

contractelor admiNistrative.
Pentru motive temeinice, cezul$actului adminisrativ uni,ateral, cererea poate fi
introdusasi qese teroenul prevazut la pct. i) de mai sus, dar nu mai 4r:iu de un a
n
de la data emitEsii actuluI.
n cazul acthunilor!formulate de0prefect, Av/catul Poporului, Mknisterul Pqblic sa
u
Agentia Nationala
a Funcpionarilor P]bli+i, termenul curge de la da`a cnd s-a
cunoscut existenta actului nelegal, fiind aplicabile n }od corespunzator prevedez
ile$
menvionate n fraza anterioara>
JOrdonantele sau $ispoztiilE din ordonantd care se considera
a fi neonwtitutioale,
precum si actele`administrative cu caracter normutiv care se gonsidara
a fi neleGale
pot f) atacate oricnd
8) Suspendarea executarii actului M
n caz5ri bina justific`te si pentru prevenirea unei pagube iminente, o data
cu
sesIzarea, 0rin plngure prealabila, a autoritatii pubhacd cire a eMis actql, pers
o`na
vatamqta
poate sa
ceara
instantei competente sa
dispuna
suspendarea executarii
actului administrativ pna
la pronuntarea instantei de fond. Instanta va rezolva cererea
de suspendare, de urgenta, cu citarea partilor.
Cnd n cauza este un interes public major, de natura
a perturba grav
functionarea unui serviciu public administrativ de importanta
nationala, cererea de
suspendare a actului administrativ normativ poate fi introdusasi de Ministerul P
ublic,
din oficiu sau la sesizare.
ncheierea sau, dupa
caz, sentinta prin care se pronunta
suspendarea este
executorie de drept. Ea poate fi atacata
cu recurs n termen de 5 zile de la pronuntare.
Suspendarea executarii actului administrativ unilateral poate fi solicitata
de
reclamant si prin cererea adresata instantei competente pentru anularea, n tot sa
u n
parte, a actului atacat. n acest caz, instanta va putea dispune suspendarea actul
ui
administrativ atacat, pna
la solutionarea definitivasi irevocabila

a cauzei. Cererea de
suspendare se poate formula o data
cu actiunea principala
sau printr-o actiune
separata, pna
la solutionarea actiunii n fond.
9). Introducerea n cauza a functionarului
Cererile n justitie prevazute de prezenta lege vor putea fi formulate si personal
mpotriva persoanei fizice care a elaborat, a emis sau a ncheiat actul ori, dupa
caz,
care se face vinovata
de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv
sau la un interes legitim, daca
se solicita
plata unor despagubiri pentru prejudiciul
cauzat ori pentru ntrziere. n cazul n care actiunea se admite, persoana respectiva
va
putea fi obligata
la plata despagubirilor, solidar cu autoritatea publica
respectiva.
Persoana actionata
astfel n justitie l poate chema n garantie pe superiorul sau
ierarhic, de la care a primit ordin scris sa elaboreze sau sa nu elaboreze actul
.
10). Judecarea cererilor
Cererile adresate instantei se judeca
de urgenta
si cu precadere n sedinta
publica."Pentru cererile formuladm n contencios administrativ Se tercep taXeLe de
timbru prevazute de LEgea nr. 146/q997 privind taxele jUdiciare de timbru- cu
modificarile i completarile!ulterioarg- entrw cauzele neebaluabile n bani, cu
exceptia"celoz caRe au ca obiecu contractele admyoistative, care se vor taxa la v
aloare.
Hktarrile vor fi redactate wi motivate de urgenta, n cel mult 10 zile de!la
p2onuntare.

Ho|rre` pronuntata
n prima`
instanta
poate fi atacata
cu recurs, n termen(de
15 zime de la pronwntare ori `e lacomunicarE. Recursul cuspe.fa
execuarea si se
jude#a
de urgenta.
~ cazul admiterii recursului, instanta!de recurs, casnd sent)nta, va rejudgca liti
fgiul
ond,n
daca
nU sunt motive de sasarm cu trimitere. Cnd hotarrea primei inctante a fost
data
cu ncalcarea dispozitiilor!referitoae la competenta materiala,`cauza se va trImite
la instantq competenta. Cnd hotarrea primei instante a fost pronuntata
fara
a se
j5deca fondul, cauza se va trimite, o singura
data, la aceasta instanta.
11) Solutiile pe care poate sa
le pronunte instanta de judecata
Instanta de contencios administrativ poate, dupa
caz, sa
anuleze, n tot sau n
parte, actul administrativ, sa
oblige autoritatea publica
sa
emita
un act administrativ
ori sa
elibereze un certificat, o adeverinta
sau orice alt nscris.
Instanta este competenta
sa
se pronunte, n afara situatiilor sus mentionate, si
asupra legalitatii actelor sau operatiunilor administrative care au stat la baza
emiterii
actului supus judecatii.
n cazul solutionarii cererii, instanta va hotar si asupra despagubirilor pentru
daunele materiale si morale cauzate, daca
reclamantul a solicitat acest lucru.
Atunci cnd obiectul actiunii n contencios administrativ l formeaza
un
contract administrativ, n functie de starea de fapt, instanta poate:
a) dispune anularea acestuia, n tot sau n parte;
b) obliga
autoritatea publica
sa
ncheie contractul la care reclamantul este ndrituit;

c) impune uneia dintre parti ndeplinirea unei anumite obligatii;

d) suplini consimtamntul unei parti, cnd interesul public o cere;
e) obliga
la plata unor despagubiri pentru daunele materiale si morale.
12) Executarea sentintei pronuntate
Hotarrile judecatoresti definitive si irevocabile, prin care s-au admis actiunile
formulate potrivit dispozitiilor Legii contenciosului administrativ, constituie
titluri
executorii.
Hotarrile judecatoresti definitive si irevocabile, prin care s-au anulat acte
administrative cu caracter normativ, sunt general obligatorii si au putere numai
pentru
viitor. Ele se publica
n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, sau, dupa
caz, n
monitoarele oficiale ale judetelor ori al municipiului Bucuresti, la cererea ins
tantei de
executare ori a reclamantului, fiind scutite de plata taxelor de publicitate.
n cazul n care s-a admis sanctiunea si s-a dispus nlocuirea, modificarea
actului, obligarea la emiterea lui, executarea hotarrii irevocabile se va face n
termenul stabilit de instanta de judecata, iar n absenta unui asemenea termen, n c
el
mult 30 de zile de la data ramnerii definitive a hotarrii judecatoresti.
13). Controlul judecatoresc al actelor administrative pe calea exceptiei de
ilegalitate a actului.
Ilegalitatea actului mai poate fi invocatasi pe cale de exceptie n litigii care a
u
alt obiect dect cel fondat pe legea contenciosului administrativ si are urmatoare
le
trasaturi:
a) nu determina
anularea actului, ci doar stabilirea caracterului sau ilegal si
nlaturarea din cauza;

b)
poate fi ridicat n orice proces de competenta instantelor judecatoresti, nu doar
a celor de contencios administrativ;
c)
n cazul exceptiei de ilegalitate nu exista
termene de prescriptie sau de
decadere;
d)
din punct de vedere al efectelor solutiei, n cazul n care se constata
ilegalitatea
unui act administrativ normativ pe cale de exceptie, efectele sentintei sunt
inter partes litigantes.