igp AAA ,v90

IA,

r.d4

o
g

iii ant 4000

sau
Ii

Caltitorie ?la Venus

r:

ROMAN ORIGINAL

.;

de
;

victor

3, an,?siin.

sae

4414,

41.

Ic

====0
PRETUL 1 LEO

pre 917491Vdck 91 V rItVI r

,d,4k4 t4 n46i to(..TiOikv

www.digibuc.ro

'1

fa...ROM

At

4'"

VICTOR ANESTIN
%P.M......

IN ANUL

4000
SAU

0 CALATORIE LA VENUS
4

iz A:ZIEl."''''
, /b.',
r0 .4--S.:7.--' st..:'
4:...1

:.,
4-1,/::.4-?-s

k..;:r

Saitura revistei Toaia Populard"

0.-

TIPOGRAFIA ZIARULUI OFOAIA POPULAR1>>

37, Strada AcademieT, BUCURESOI, Calea VictorieT 74

1899

www.digibuc.ro

**0 04
+W*W
...........
1,7,

li
**

5,31

*4

*
*4.

. .

DerCU DMA 111AVNI-3N1

i !item din ccle inal remit fabricY

%
4(
4(
9(

li4(
4

4(
4(

4(

Executa :

31A

3,

se

*I
44

Der Tot felul de luciari de lux

3(

T ESE DE LICENTA SI DOCT(RAT -igoa

- SC

zwxReviste 0 ziare. Call de visit.

16 '''''

Blilete de logodne 0 oununi iltil

AVIIM CIRCULAR], ETC.

.4

NOME N MAR

5, E STR. ACADEMIEI 37, CAL. VICTORII 74

4K

'4(
4K4(

4(
4(

ii

1PRETURT EFTNE.

51.

46

51

fonclatt In anul 1899

5.

. , .

,F6la PopCilarS"

5P

m. 1

.7

','

TIPOGRAFIA ZIARITLUI

1r)1.

--el< BUCURE$T1+

Ili
%
gi

...... . a a tUVr. le(

4{
1.tAAAAAA*AAAAAAAAA,...*AAA**A 7ioe41Pu44..

www.digibuc.ro

Romanul ce urmeazi e flout in formi de jurnal, de un

piimintean din anul 4000.

IN ANUL 4000
1 Aprilie 4000

Azi se implinesc o mie cinci sute de ant de

cand rasa alba a renuntat de bun voe la puterea
ce poseda singuret asupra pamintului. Ciudate sunt

legile &el! 0 data rasa aceasta era asa de mare

si puternicrt, in cat cele-l'alte nu emit socotite de
cat ca niste se'rmane sclave ale el, iar acum...
Ultimele el rgmasite s'ati contopit cu nol; rasa
alb/ a trait, ea nu mai exista.
In locul el ne-am ridicat nol, cei din rasa galbend. Nol am fost cei d'antiiii earl am aprins lumina civilizatiei pe aceasta planeta, noi vom fi oei
din urma earl o vom pastra.

In timpurile din urma, decazuta rasa a albilor

ajunsese ma de despretnit, in cat te miral de puterile el asa de slabe, care o mai puteall sustine.
Ail, multumita gradului de inteligenta la care
am ajuns, nu mai exist& nici stiinte nefolositre,.
www.digibuc.ro

nici forme extravagante de guvernAmant. Suntem

tots liberi, ins6 in tot-d'auna cd mai inteligenti

aunt mai sus de cei-l'alti ; nu mai avem despotl
nick tirani, avem prieteni ; nu ne conduce insA masa,

incultA sail a celor inculti-parveniti, ea in timpul

albilor, ci stiinta superira.
Am dAramat fabricele, lecuri de ucidere ; am
doborit la pAmint cazArmile si tot ce nu mai satisfAcea nevoile si aspiratiile nstre.
In locul lo; am yidicat cladiri de o arhitectuni
uimitor de mAmatA, la care tog cetatenil aii lucrat, far6 deosibire.
Femeile nu ne mai sunt sclave : (ale ne aunt
prietene, egale ; insa iubirea si ea e schimbatA ;
nu mai intelegem iubirea ea un sentiment violent,
ea o pasiune nebula care ne coprinde chiar fgra
voia nstra, ci o iubire tot prieteneasca, rezuitatul
vietuirei impround a doui indivizi earl vor a impiedeca stingerea neamului omenesc ; liber e on
care de a se uni cu cine-va, de a se desparti apol
larasi, fara nici o altA, formalitate de cat buna lor
invoire. Copiii sunt ai tuturor, de aceea dragostea

parinteasca are un inteles mai larg de cat acela

de acum cate-va mil de ant
2 Apriie
Stijl:4a ce posedAm a ajuns, in adev'r, fOrto.-departe, ea nu e insa rspinditA la tta populatiunea ;
fiind-cA inteligentele nu sunt egale, urmeazA a se.

da fie-druia atAtea cunostinte cate are nevoe.

www.digibuc.ro

Prin secolul al XIX si XX se obisnuia sa se

Tecruteze din tote clasele societatel copiii carora
li se vira cu de-a sila in creer tot felul de sante,
-si resultatul era, Ca unil Inv Eitel ca o masina tot
ceea-ce li se spunea, lucru care nu avea Mei o
consecinta rea, dar Md buna, stiinta fiind pentru

acestia un mijloc de a ajunge la un scop,pentru formarea unei cariere. Altil, ma i. inteligenti, intelegdnd din stiinte Cosmosul, pricepe'nd vanitatea

vietei si a lumei, fata de splendorile eterne ce '1

inconjurau si de infinitul eel cuprindeaii din toate
partile, ca un imens voal negru, re'maneaa pentru
tot restul vietei Mr intr'o impasibilitate si neactivitate continua.

La noi invetatura se da cu totul alt-fel ; nu facern dintr'un ora un invetat, pana cand nu vedera
ca vointa predomina asupra inteligentg, care de
asemenea trebue sit fie desvoltata. Sunt forte puOaf Insa acestia, e forte limitat num6ru1 lor, caci

toti seventii la un loc sunt numai 25 afara Insa

de putinil carl ii pregatim de acura pentru a putea intelege natura si legile ei.
Sentimentalii si eel dispasi de tineri spre pesimism, au fost in tot-d'auna inlaturati de la invetarea si cunsterea legilosr neschimbatOre ale Cosmosului.

Acestora li s'au destinat cladiri si gradini marete, in care stall inchisl. Fiind-ca numaral barbatilor e aprpe egal cu al femeiloramandoua sexele

hind inchise la un Mc, ar urma sa se perpetueze

www.digibuc.ro

la infinit aceast nenorocita clas a omenirel. Dar

nol am ingrijit sa, nu avem aa triste consecinte ;
copiii lor II omorim prin diferite mijhice tiintifice
chiar in sanul mamelor, fara ins s *tie ele.
Ast-fel, cu timpul, de unde la tinceput aveam
peste un milion de asemenea fiinte, inofensive de
insa care ne-ar fi impedicat pe nol Tn
cercetarile nestre serise, all mai ramas azi numai .

cate-va zed de mil.

InchiiT nu sunt pazici de nimeni, cad frica coail de nth', cel 25, e mai mare de cat ori-ce pazit.
Posedam puterea electricitatei, cu ea in cate-va
retscele am supus omenirea intreaga.
Clasa cea l'alta, a majoritatei, nu mai scOte niol

un cuvint de alarma ; trmte 1initith cu preocupatiuni uOre, din ea se recruteaz i savantil si

sentimentalii. Al omori pe acmtia din urma, nu
insemneaza a face o crima, ci a ne face datoria
catre
; de alt-fel mOrtea ca i nmterea nu
e de cat un simplu fenomen fara importanta. Noi
nu mai intelegem morala cum o intelegeaii oda&
rasele pierite ; morala nOstra e 4U/rite.
Din ori-ce familie n'ar trebles :4 lipseascei revista sifftteinanalet

Foaia Popularel",cea mai efiinci fi jrsotrivitd

raki, aucativit fi elistractivd.

www.digibuc.ro

15ub1icafie, mo-

II

PLANUL CALATORIEt
3 Apri lie

Cati-va savanti, earl ail mins o idee noua, se

agita printre no i. de oat-va timp. E vorba de a se
ti daca am putea strabate spatiul 'Ana la vre-una
din planetele sistemului solar.
Luna a fost lasata de o parte ca fiind improprie
unel visite a vre-unui pamantean, fiind-ca e aprpe

lipsita de apa si de atmosfera. Marto ar fi una

din planetele cele mai favorable pentru o asemenea exoursiune ; s'a discutat insa mal mult asupra

planetei Venus, ea fiind cea mai aprpe de noi ;

eaci pe and Marto .chiar la distanta cea mai a-propiata pluteste la 14 miline leghe,1 Venus
ajunge la o departare numai de 10 milione leghe,
o distanta (led cu vre-o 4 miliene aproximativ
mai mica.

Hotarand planeta ce trebue sa alegem si care

de sigur va fi Venusluceafarul nostru de seara
si de dimineatava trebui deci sa hotarAm FA modul de transport panii acolo, va trebui sit inventam
4) 0 leghe are 4 kilometri.

www.digibuc.ro

8 --

si masina care sit ne mince in spatiu, ca sa ajungom pe stralucitOrea planet&

10 Apri lie

Dupg discutitml forte animate, care ail durat

timp de mai multe zile, s'a hotrit in sfarsit punerea in aplicare a unul aparat manat de puterea
clectricitkei. Pe pmint chiar ne servim, pentru a
ne duce in locuri mal departate, tot de ast-fel de
aparate, dar acela cu care voim a intreprinde ca-

latoria nOstra inter-planetara, va suferi o transformare radicalA.

Rana, intr'o lunil de zile e posibil sa, fie gata ;

s'a si spus despre aceasta marelui maestru electrician, care, impreuna cu cinci din noi, vom transforma aparatul sburator.

Rasa alba n'a putut intreprinde nici o data o

asemenea exoursiune cereasca,, ins a. unii din ei au
imaginat asemenea calatorii.

Asa, am in biblioteca mea mal multe volume

vechi in cafi se trateaza despre ast-fel de excursiuni.

Si fiind-cti e vorba de planeta Venus, voiu amind pe Kircher cu Itinerarium extaticum, pe

Gassendi, Fontenelle, Swendenborg, Bernardin
de Saint Pierre. Parerea majoritkei acestor fantezisti e el Venus are locuitorl cu mult mai intoligenfi si frumosi de cat nol, ca, acolo domneste
o eterna dragoste, ba unii din ei daii si amanunte
forte interesante.
www.digibuc.ro

In secolul al XLX un romancier numit Jules

Verne, dotat cu o imaginaliune bogata, a gcris
mai multe romane pe tema unor asemenea calatoril inter-planetare.

In secolul al XXV-lea Mersilli, un invgtat remumit, a voit sa incerca o masina cu care sa se

indrepteze spre vre-una din planetele vecine ; a
reusit in adeve'r sit shore dupa pamint, dar nu e
mai putin adeverat ca a cazut pe luna, si probabil nu a avut nici un minut de cunostinta, ca sa

pita privi eel putin o data gpectacolul ce-I inconj ura.

De atunci nu s'ati mai incercat asemenea calatorii.

Pentru prima Ora and s'ati descoperit balOnele,

-cel d'antiiii care s'a urcat mai sus putin de solul
nostru, purta cu litere marl deviza : Sic itur ad
astra".
In curand s'a v6zut Ca, cu tote sfortarile, nu
se pote depasi nici eel putin 8000 metrli din
atmosfera care ne inconjOra, si aii trebuit deci sa
renunte si la balOne si la deviza cea triumfatOre.
Dar stiinta mergea cu incetul spre un punct fix,
nu calatorea pe aripele imaginatiunei. Si a ajuns
la concluzia ca numal cu ajutorul miraculosului
fluid numit electricitate, s'ar putea comunica cu
cele-l'alte planate.
Deja de vre-o suta de ani, aeronefele i aeroplanele nOstre strabat aerul cu iuteala fulgerului ;
de ea nu am incerca, acum cand am ajuns apr6pe

www.digibuc.ro

-10
de apogeul tiintel, o Intreprindere cu mult mat
mareata.
20 Apri lie

Zilnic discutam asupra marei cestiuni ce ne ocupa. Planeta Venus va ajunge in mai putin de
o luna la cea mat mare apropiere de planeta nostra i atuncl, cu ajutorul miraculdsel nstre ma6n1, vom putea spune : Bung. ziva D-lor Venuzienl"

Mt cuprinde cate o data o a.$a mare bucurie,

in cat ma tem sa, nu fill luat drept un nebun.
Dintre cei 25 membril al inaltei i singure Academil, suntem. numal trel earl voim sa riscam ort
ce pentru a Intreprinde aceasta calatorie cereasca,
a4a de pericolsa pentru ni*te fiinte atat de neinsemnate.

Din nenorocire, numal dont iW pot lua parte

la aceasta calatorie, i aceasta mal mult din cauza
curatirei*i reinoirei aerului, caci ma*ina nu poate
da un volum de aer suficient pentru trot persdne.
Iuteala cu care vom calatori e ingrozitre : vora

merge cu o viteza de 300 kilometri pe secunda.

E de neauzit ! Ce-ar zice vre-un descedent al rasel

albe dace' ar vedea progresul enorm la care am

ajuns ?

Calatorind cu o iuteala de 300 kilometri pe seeunde vom fi poste 21 minute 20 secunde dincole
do orbita lumel, iar poste 37 ore i 13 secunde
vom ajunge la Venus.
S'ar putea Ins, ca repeziciunea s scada cand

vom trece in centrul de atractie a1 lung, dar

www.digibuc.ro

if
o data. scApati si de atractia ei, e sperantA sit, atingem cu succes punctul dorit.
30 Aprilie

Victorie ! Sunt dintre cel doul cari vor avea marea onre sil, facA excursiunea cereasca la planeta
vecind. Pericolul acestel cAlAtoril nu m6 sperie,.
din contrA.

E hotArat deci ; totul e gata ; r6mane sit ne

pregAtim numal noi,cAci faimoasa masing e aranjatA sA ne primeascA.
E de o formA elipticA, mai subtiatA cAtre partea

dinainte ; in partea de la urma sunt grAmAdite,

puternicele acumulatore electrice.
In mijlocul projectilului se aflA o camerA ingusta.

si tapetatA cu un strat dens de bumbac.

Ca sA ne intretinem in bung ,sAnAtate, va trebui
Fa luAm multe cutil cu paStile.

E curios cum putea cmenirea mai inainte sl

introducl in stomac atatea multe alimente. Cate-va

past& noul ne ajunge o zi sail douA.

Din cauza modului nostru de nutritiune, orga-

nismul ni s'a schhnbat cu totul ; nu mai e stomacul care domneste, ci creerul, inteligenta. Vorbesc
insA numai de cel invaat i. si de neati ; intru cat

priveste majoritatea, ea a rEimas la aceleasi obiceiuri, cu singura deosibire cA nu mai omrA animale pentru a le manca, ci se nutre*te cu produsele
pamikitului.

In masina mai avem ca lucruri de prima necesitate pentru o cAlAtorie cereascA : un reflector
www.digibuc.ro

-12-electric, o luneta astronomica si o harta a planetei

Venus, dupti ultimele observatiunl. Amicul si companionul meil Saitni isi va lua o umbrela imensa
de ploaie, cad ri e teama gTozav de ploile deluviene dupti acea planeta. Mai sunt alte multe oobiecte gramadite intr'o lada, fie-care avand destinatiunea sa.

In ziva de 10 Maiu vom naviga pe apele eterului, care stralucitorul Luceafar, aclorat de eel
vechi si asa de cunoscut noua acum, in ceea-ce priveste configuratiunea continentelor si marilor sale.

De fie-care parte a projectilului, cu Care vom

calatori, si care nu mesra mai mult de 7 metri
in lungime si3 m in largime suntpracticate niste
ferestre duble, care ne permit sa studiem vecinatatile.

Singurele obstacole ce am putea intampina in

calatoria nOstra ar fi urmatrele : vre-o deranjare
in mecanismul electric, cand am fi afara din atmosfera pamintului, lucru care ar avea de resultat, saii
caderea nstra pe pamint, sfaramandu-ne in mu
de bucati, saii am remane ca un al douilea satelit al pamintului ; sail vre-un corp ceresc obscur
cu o masa mai mare de cat a mistra, ne-ar putea
asemenea sfarama ; sail cbiar, de vom ajunge la

tin* scoborirea pe planeta Venus ar fi farte periculsa, daca nu am putea micsora vitesa vertigimisa cu care vom fi asvarliti. Dar, dupa cum zi-

eea un vechili popor european, All right !

5 Maiu

Nu stiu ce va sa zica teama, nu m'am temut

www.digibuc.ro

-13-laid o data nici de Omenl nici de inflexibilele legi

ale naturel, cu tote acestea, and still ce numal

cinci zie me despart de plecare, simt un for de
neliniste, si par'cl-mi pare reii de planeta ce void
peresi.

Ajuns cum e acum pemintul la apogeul la caret

se afla, still forte bine, ce e indiferent a face parte
din locuitoril unei planete sate alteia, ins me tin
ad o intreage legiune de ganduri aducetre aminte ;
acum inteleg putin durerea sentimentalilor, cari
pling cu desperare, and. 11 despartim de iubita lor.

lubita mea, acum o descoper, e planeta pe care

m'am nescut, si pe care pte ca nu o void mai
vedea nici o data. NicI o date ! Cuvintele acestea
me kite si me fac se cred, ca nu am omoret in
noi intregul sentiment de iubire, de melancolie,
ce facea odinira farmecul si viata atetor populatiuni.
Acest roman a fast acordat ea sufiliment gratuit la cea mat
resPanditd revistd encielopedied nFoaia Fopulard" ce (stare in.
Bucurefti.

www.digibuc.ro

III

PLECAREA
10 Maki dim.

E pte ultima zi ce mai am sA privesc aci pe

TAmint.

DupA calculele fAcute, la ora 11 de dimineatA

trebue s pledm ; mai sunt numai 4-5 ore panA

,-cAnd imi volA mai putea vedea planeta.

Inainte se zicea satul, orasul meg, tara mea...,

-eit zic planeta mea..., si simtimntul de tristete
-ce mA desparte de ea e acelasi ca si la aceia earl'
-tineaA la clopotnita lor..., ba pte chiar are o intensitate mult mai mare.
Noroc cA nu am pe nimeni sI las in urmA.
...Ah! ba da, uitasem..., peste sease luni era sl
jail de tovarke a vietei pe Ciarit.
Oh ! ce copil drAguti si inteligenti am fi avut
impreunA!...

10 Maid, 11 ore 15 minute

Plutim in eter. De 13 minute am lAsat departe

-de nol orbita lumel.

Cu inima stransl de bucurie s'i de intristare

am apasat de buton si nici nu am mai avut timwww.digibuc.ro

-15
pul sa vAd pentru ultima rA pe cei cari ne aclamail la plecare.
PAmintul deveni intr'o clipl rotund ; putem distinge Ore-cum continentele ; peste cAte-va ore am
putut zari Pacificul si apol America dacA nu am
fi fost asa departe.
Luna se aratA din ce in ce mai mica, ca si pamintul.Departe..., le lsAm tote departe. Stelele
aii o lumina pasnicti si rece si se disting perfect,
chiar si cele de a seasea mrime. Atmosferl nu
mai existA pentru a impiedica razele kr, cu tto
cA sOrele troneazA mandru pe cer.
Un aparat care ne miisOrl iuteala dobAnditA,
aratA mereti 75 leghe pe secundA.
E o cursA spaimAntAtor de vertiginsA, nol insa
nu simtim absolut nimic, si dacA PAmintul si Luna

nu s'ar face din ce in ee mai mici, am putea jura

ca nu ne miscAm din loc.
Ora 1.30

Sburain necontenit spre sore. PAn acum nici

efi nici Saitni nu ne-am uitat unul la altul, fie-care
am privit pe ferestrui, admirAncl spectacolul impozant, ce, pentru prima rA, se desfasura inaintea a doul bieti. pAminteni.

Ne-am uitat unul la altul mai adineauri si amandoul am avut pe buze acelasi cuvint : Adio
Pamint !"
In contemplatiunea nOstrA uitasem sA activAm

formarea aerului ce trebuia sa ne serveasca la

respiratiune.

www.digibuc.ro

16
In asemenea imprejurarl, cele mai raid neglijente sunt de neertat, nu mai e vorba do viata
nstra, ci de telul ce ne-am propus sa ajungem.
Cum vom descinde? E o intrebare pe care nu
ne-am pus-o, dar pe care amanduol o avem pe
buze. Co vom gasi acolo ? Vom da ore poste o
omenire civilisata, sail vom gasi o stare de salbafacie, analga oelei dupa pamint, de acum cate-va
zeci de secole? Ori cum va fi, inainte ! Si nici ca
putem alt-fel a dirija projectilul, cad ne-am pierde
in spatiu, daca nu no indreptam spre sfera de atractiune a planetel ce voim sa vizitam.

Timpul nu mai exista acum, cad el nu era de

cat inventat de noi, pe planeta pe care no gaseam
adineauri. Locuitoril ei zic un an dupa timpul cat
il trebue Pamintului de a se invarti imprejurul
Srelui, npte sail zi, dupa rotatiunea aceleni Oanote... Dar swum?
Plutim intr'un spatiu gol... aprpe fa'ra nici un
pima de reper ; sOrele dOr straluceste.
Stiarn deja din teorie acestea, dar nu-mi puteam.
inchipui aa do bine aceste imprejurari, dupa cum
le vkl. acum cu ochil.

Nu mai e nici o novoe de a indica deci ora ;

co no pasa de timpul unel planete, cand ne aflain
in domeniul infinitului.

Dupa timpul nostru pamintesc trebue sa ajungem pe Venus la 12 ore din nOpte, insa pte voila

ajunge ziva, caci ne prezinta mai mult fata cea

luminata.

www.digibuc.ro

17
Mal adineauri am privit spre punctul in spre
care se Indrepteaza vehiculul nostru. Venus lucea

din ce in ce mal mult si se parea rotund daca to

uital cu multi atentiune la el.
Mai avem 10 ore, dupa timpul obisnuit pe
pamentDe o cam data suntem locuitor al aerulul si nu am avea nevoe de timp, dad, aceasta
nu ar fi pentru buna Intelegere a pamentenilor...,
cand, din intamplare, am duce Om la capat intreprinderea nstra, si no-am putea intrce pe pament, spre a istorisi Academiel nstre cele ce am
v6zut.

In privinta Intrcerei, cu tote ca nu stim Inca

nici dace: vom ajunge cu bine po Venus, me'
muncesc gAndurl noul: materiele din a caror descompunere noi smulgem electricitatea, le vom gasi
Ore i pe strelucitorea planeta spre care ne indreptam ? Daca ele vor lipsi ? Atunci ?
Inca o ora

Inca o ora i, totusl, suntem Inca destul do departe. Venus ni se prezinta cu tOta configuraguea
continentelor i marilor sale : polul nord e eel mai
bine de observat ; pe eel de sud non albi alearga
cu repeziciune.
De-alungul ecuatonilui se zareste o fisie lunga
v6zuta si de paverzue... e o mare... cea
mentem Inca dupa timpul lul Bianchini, care a
schitat eel d'antiia configuratiunea acestei planete.
Repeziciunea cu care ne indreptam e constanta.

www.digibuc.ro

18

Aparatul, cu ajutorul caruia avem aerul trebuincios, functioneaza, de asemenea bine ; pe nesimtite se apropie momentul cel mai pericolos : acela

al coborarelsau al suirei cum yeti voi sa zieeti,

cad in spatiu nu exista nici sus nici jos.
Daca ne vom sdrobi de vre-o stanca a vre-unuia
din inaltii munfi de earl planeta e brazdata ?
Tovarasul meu, cu care am vorbit foarte putin,
imi impartaseste temerile sale in privinta deseinderei.
Amandoul inset avem acelasi dispretpentru mrte,

ba Inca, am dori o asemenea morte, in locul und

morti linistite in pacea easel nstre de pe planeta
Pam6nt.

E un moment prea insemnat, pentru a nu ne

pastra tot sangele rece si toad judecata de care
suntem capabili.
Intorsehi repede butonul de mai multe on', slabind intensitatea curentilor care se duceati si. ye-

neail de la un capat la cel-l'alt al projectilului ;

efectele micsorarel vitesel le-am simtit numal de
cat, planeta ce mai adineauri venea inspaimantaUwe inaintea nOstra, ca un monstru care avea sii
'si inghita pe loc prada, a inceput sa'si micsoreze
iutealain fond projectilul nostru e cel care merge
mai incet, dar aparentele inseala in tot-d'auna.
11E-aduc aminte eke rah de ani le-aii trebuit me-

nilor, ea sa constate ca pamentul e rotund si ca

nu sOrele se invarteste imprejurul pam6ntu1ui, ci
acesta imprejurul srelui.

www.digibuc.ro

19

Un glumet spunea, de cei can credeau ca s6rele se invarteste imprejurul pamntulm, ea se

aseamana intocmai cu cine-va, care ar zice ca
pi.mAnd sa frigi un puiti intr'o vatra, e mai usor
sa se invarteasca vatra, casa, orasul, pamOntul in
jurul pululiii, ca focul sa vie din t6te partile spre

puiii, de cat sa zici ca invartesti puiul in jurul

frig6rei spre a-1 intOrce tote partile spre caldura.
La polul nord al planetel se zaresc cate-va pete
albe, isolate ; trebue sa fie zapada care nu are o
asa de mare intinclere, cum are aceea de la polii
nostri.

Ne apropiem mereil. Acum, nu mai e vointa

nOstra ; acum ce vor voi legile fatalitatei !

www.digibuc.ro

IV

PE VENUS. OAMENII PASAlli

Sunt eil sad visez ! Am putut nol Ore sa ajun-

gem cu bine pe o aka lume ! 0 lume att de indepartata de a nOstra!

Sa incerc a nota cum vont putea, ceea-ce ni

s'a intAmplat de la venirea nostra pe Venus.
Teama nostra cea mai mare era, dupa cum am
mai spus-o, sa nu fim aruncati cu putere de varful vre-unel stand, de care ne-am fi sdrobit cu
siguranta.

Cand am socotit Ca nu ne mai desparte de cAt

cate-va secunde de planeta, am oprit cu totul
functionarea curentelor electrice t am lasat matna sa cada din propria sa greutate.
Pe Phmnt un corp, care cade in prima secunda,
parcurge 4 m. 90 ; pe Venus, 4 m. 45 ; e o diferenta prea mich, dar totut exista una.
Noi lush' avem o vitesa dobAndita de mai inainte,

comptam Tulsa pe resistenta ce va trebui sh

intAmpinam din partea atmosferel lui Venus, care
ar opune cu atAt mai multa resistenth, ou cat ultimele paturi can invillue solul sunt cele mai dense.

www.digibuc.ro

01

In adever aceasta a fost o mare fericire pentru

noi si o altii imprejurare mai fericitii, a fost aceia

cil in loc de a cMea pe varful vre-unei stanci,

sati chiar pe sol, am fost asvarliti, in linie oblicA,

intr'una din mediteranele, earl inconjrtt ca un

brid ecuatorul planetel.
Ne-am sprijinit fie-care intr'un colt, dui:4 ce
avusesem grije a ne fixa cat mai bine instrumen-

tele de cari ne servisem, si orbiti de razele ce le

vil ale Sre lui, asteptam...

Cand ne-am aruncat in acea mare nu am simtit nici o sguduiturl puternic6, ba, dupti cate-va
secunde, parea 06. plutim tot in eterul pe al carui
drum venisem.Ne-am oprit.
Am stat ast-fel in fundul mkel vre-o 10 minute
numal.

Asteptam cu o liniste de care ne miram singuff. Dup socotelie nstre, marea in care ne aflam
nu putea fi adanca.

Trebuia ins antat mijlocul de a esi en bine

afarA si aceasta ni4 era tocmal usor, ba chiar imposibil, prin propria nostra, vointa, si putere.
Pe and ne frImantam mintea cu asemenea lu-

cruri, am simtit cum ne misoam din acel loc in

sus.Usor... usor... am inceput s zkim cerul albastru.

Cand ne &him pe uscat, am deschis on precautiune si ngura uscira prin care puteam esi si
respiraram un aer ca si al nostru... dar din cauza
unel cglduri mai marl de cat acea cu care eram
www.digibuc.ro

22

obisnuiti, care facea aerul mai greu de respirat,

am pierdut amandom cunostinta si am cazut jos;
mai inainte chiar de a putea esi din projectilul
nostril.

Singura priveliste ce-mi aduc aminte ca am va-

zut Ca un tabloil magic, a fost aceea a unul cer

albastru, pe care alergail cu iuteala. nori albi.
In departare se zariati vIrfuri de munti.
.

. .....

Cand m'am trezit, ma aflam intfun fel de sail

imensit de forma ovalfi, cu zidurile gob), fu cea
mai mica podeba. Prin peret1 se am"' practicate
vre-o zece ferestre mid, prin care se zarea ceruL
Afara era o lumina orbitere.
Alaturl de mine era companionul meb. ; dormea
Inca.

M'am frecat bine la ochi si m'am sculat in picioare. Eram mai usor ca nici o data,mi se parea, eh, dacit void face un pas, void putea sbura
din loc. Mi-adusel aminte munal de cat ca, gravitatiunea pe Venus e mai mica de cat pe Pament.

Mara de aceasta am observat ca, sunt tot asa de

gol ca si un om care se hnbaiaza.
In sal nimeni.., Privii pe una din feresti... o
.

lumina orbitere... La orizon ()rail niste non i. negril

cart se afundati cu repezichme.

Asi fi voit sa \red sreledar, de si era o lumina

intens,
de abia puteam zari terenul, totusi nu
lam putut vedea. Imi explicaia cauza gandind ca,
ferestrele erad indreptate spre miaza-nepte.
www.digibuc.ro

23

Spre miaze-zi era deci intrarea ; dar nu asi fi

indreznit s fac un singur pas afare, din sale, de
teame ca nu cum-va se flit asfixiat de atmosfera
cea greoaie si de caldura cea coplesitre ce trebuia sa domneasce.

Deja in sale, era o celdure destul de mare si

sufeream intr'u cat-va de aceasta, cu tote ce eram
gol. Tovaresul ineti era in aceasi toalete.
Am Inceput apol se-mi fac felurite ipoteze asupra fiintelor, care ne adusese acolo si care ne
transportase cu atata usurinte.
De ce nu se arete nimeni ? Suntem Ore prizenieril vre-unel natiunl resboinice i selbatice ? Si
din 1ntamplare antropcfage,Imi ziceam eii.
Saitni, companionul meii, face o miscare... me
reped spre el... dar m trezesc mai departe de cat

asl fi voit s H... M intorseiii usor i punenclu-i

mana pe um& il raised. putin.
Saitni !

Saitni 14 intinse bratele ca dupe un somn lung

si cu gree imi respunse :
Ce e ?
Desteapte-te.
Sedintele incep mai tarzhi; e destula vreme...
lase-me sit mai dorm putin, Ralta.
Nu e Ralta... sunt oiL.. Asales...
Saitni deschise ochil marl i fu in picire intr'o
clipit.

Pe Venus ?... Nu e asa striga el.

Pe Venus.
Traiasch masina nOstre...

www.digibuc.ro

Z-I
Si ca un nebun, incepu sa sara prin sad, oprindu-se indata' mirat de prea multa usurinta cu care
se invArtea.

Dupa ce se Mai linisti, am inceput sa disoutam

asupra locului unde ne aflam.
La dracu! nu cum-va ne-di inchis aci Domnil din Venus ?
Nu stiii ce vor cu nol, r6spunseiti, dar mai
bine sa, asteptam linistiti.

Lumina zilei incepu sa slabeasca ; noril de la

orizon disparusera cu desvirsire ; cerul lua o infatisare sumbra.

Peisajul, ce se desfasura inaintea nstra avea

totul pentra a fi pamintesc, totusi nu ml-aduc aminte sa mai' fi vezut o pozitiune asa pe Pamint
cu care sit o pot asemana.
Mai intaiii, albastrul ceruhu, chiar dupa ce sO-

role apusese, era forte intens, cum nu se

pOte

vedea nici in regiunile equatoriale ale pamintului

si aceasta de sigur din cauza atmosferel celei

dese ce inconjra aceasta planet&
Ca sala nstra am zarit alte multe, puse tOte pe

deahui inalte, la plele carora se intindea o nemerginita mare verzue, pe care nu se vedea nimic plutind.

In aer de asemenea nu se vedea nici o pasare.

Era o natura splendida, dar fara cea mai mica
umbra de viata ; nici marea cea intinsa nu'si incoltea oglinda-i cu slArcitura vre-umn val,
Crepusculul fu lung, de o durata aprpe Inca o
data cat al acelui de pe Pamint.
www.digibuc.ro

-25
Deveniseram nerabdatorl. In salk incepuse sa
se intunece. Pe cer se aratau deja stelele de intaia si a doua marime.
De o data se auzi un sgomot usor. Dinteun ungher ascuns al salei, inainteaza spre nol niste fiinte
crudate, purtand in maim diferite lumini albastre,

rosil, iverzi etc., lumini care nu proveneau din

vre-o ardere, ci eraii niste simple fosforescente
intense.

La lumina lor am putut gin pe cel cad

le

purtaii.

Lucrul, care mi-a atras privirea intaiii, a fost

lipsa de brats si inlocuirea lor cu aripi la acele
fiinte.

Corpul lor era foarte slab si acoperit cu un

fel de pene, picioarele de asemenea subtirl si aproape negro, capul cu toate acestea desvoltat aproape ca al nostru.

La prima impresie te facea sal compari, bra

de voe, cu pasarile marl pamantesti.
De aripi se serveati ca de mainl si pe ele purtau acele lumini asa de placute la vedere.
Erad vre-o zece indivizi de felul acesta.
Toti ramasera la o distanta oare-care privindu-ne lung si cu curiozitate.
Mica' lor ochl, luminata de luminele ce purtati,
me iritau.
Unul din el, ca si cum ar fi priceput nerabdarea mea, ma lu usor cu aripa si me conduse
catre locul de unde venise ; un altul fu tot asa
3

www.digibuc.ro

-26
de amabil cu Saitni, care nu-1 mai venea in fire
de mirare.
Am eit cu toti afard din imensa sal&
Spectacolul no mi se infhtih inaintea ochilor,
era din cele mai splendide.
Ne aflam pe o terash destul de ridicath d'asupra nivelului mitrei.... inaintea noastrh aveam
iarki marea, atunci imi inchipuh c ne aflhm pe
o insulh.

Se inoptase.
Ste lelle sclipeau straucitoare, pastrAnd aceleag
configuratil, ca vezute dupit indepartata noastrl
planet&

Ca lea Laptelui mergea sh, se cufunde in marea

cea intins i linitita, inconjurnd cerul cq semicercul seu 4e pulbere argintie.

Gemenii, Orion, Sirius. straluceati cu toata

puterea razelor lor.
De .ndata privirea mi se opri mirath... Jupiter
plana in Gemenil alb i limpede... In Cancer lush

se afla o stea mai strlucitoare, un luceafar....

Saturn nu putea fi, cad ar fi fost mai mic vezut
si are o culoare plumburie... Marto nu, chei e ro-

iatec... Ce planeth era ded?... Vre-o stea nouh

poate!... Nu, era pmintul... pamintul pe care-1
parlsisem cu athtea sperante i GU atAt regret insh..
Era PamIntul, care strelucea pe cerullui Venus
ca nfl sPlendid luceafhr verzui.
La un g'ind eram i e i Saitni, care cu vocea
tremurndh de emothme opti, indreptnd intim

www.digibuc.ro

-27
spre partea cerultu unae se afla lucitoarea planeta :Pamintul nostru !
Alaturi o mica, stea... era luna.
Atunc i. imi aduseiu numal de cat aminte de
instrumentele astronomice ce adusesem cu not...
i bine inteles me miraiu ca nu'mi ved masina.
Dar cum st me inteleg cu asemenea fiinte can
diferd cu tong de mine !
Nu remarcasem inca intre ei nict o conversatie,
nict o vorba optita cel putin.
Teama insa nu ne inspira acele fiinte, din contra,

din cauza lungilor lor aripi de o albeata bloomparabilet, paread niste arhangeh pictatt lasand
insa la. o parte figura lor cam ur`ata, judo chnd
pamintete. Si cauza uriteniei kr era nasul extrem de lung ce aveau si ochil cei prea mici. Un
Venuzian de linga noi vazindu-ne cum ne uitam
in jurul nostru, ca i cum am fi cautat ceva, se
repezi ca un fulger in spatiu, fu urmat deun altul
i. amandoi disparura, lasand in fuga lui inchipuirea unel dungi roit.
Saitni era tot d'a una glumet de felullut i. imprejurarile nu-1 schimbase de loc. La un moment
dal, isbit de solemnitatea tacerei ce domnea in
jurul ha', se repezi pana in mijlocul terasei i de
acolo, cu o voce tunatoate spuse cele ce urmeaza:
Venuzieni. ! Patria noastra e acea verde stea ce
lucete pe cerul nostru asa de splendid, de acolo
am venit nol pe aripele fulgerului i tot aapoate
ne vom intoarce.
www.digibuc.ro

-28
VA vom spune lucrun de vett rAmne cu gurile
caseate, dam% din intamplare veti intelege eeea ce
vA vom spune.... dar pan& atunci dati-ne masina
noastra, cad in ea avem tot ce ne trebue i mai
ales alimente... nu cred cet yeti fi atAt de ne-%
milosi ea s ne 1sat s. murim de foame !
Venuzienii bine inteles erafi Dimiti de gesturile

amicului met, dar erau departe de a ghici cea ce

el debita cu athta caldura i foame.
Frumosul fu insd e, in woke moment, venuzienii cari plecasera, se reintorsser epurtand pe
cite o arip masina noastra, pe cilad cu cea libera
tAlau spatiul.

Drace ! ciudat putere ! exclaim% Saitni si

apol amndoul foarte nerabdatori, cercetareun masina ca s vedem dad, nu-i lipseste ceva.Totul
era intact, nim un resort stricat, singur crono-

metrul Ii daduse sarsitul.

In schimb aveam ceasornicele de buzunar, pe
care le gsiram in haine.
De sigur Venuzienil ne desbracasera de haine,
pecare le puseserg, in masin, fiind-cet am fi suferit

prea mult de caldura.

Ne supara insA multa curiozitate cu can d-nii
locuiton ne priveau, ne (Mild macar nici un sunet
prin care am fi putut judeca limbagiul lor
Am soos afara din masind tot ce ne trebuiapentra
observatiunele noastre astronomice. Nu puteam
rezista la tentatiunea de a ne vedea imediat planeta indepectatti, ai are]. fill eram.

www.digibuc.ro

-29
Irm montai repede una din lunete *i. o indreptaiu
deci spre planeta Pmtmt.
Era intors spre nol tocmal continentul vechiu.
Africa se dinstingea perfect, singurg partea de sus,

uncle Maliterana o desparte de Europa era estompatA O. conturul pe alocurea era vag.

In Europa se distingeau numal partile meriAionale, ca Spania, Italia qi intru cat vapeninsula,

Balcanick restul era de asemenea de un alb-cenu*iu.

Asemenea se vedea o mare parte din Asia occidentalti, Siberia era Ina, cu totul nedesh4it.
Am dat rindul lui Saitni O. priveasch i el
acel spectacol splendid, pe cind Venuzienii na
priveau din ce in co mai curio1, de i cu mult
umilint.

Incepuse s ne fie cam frig. Demontariim luneta, am strns cu grije tote partile *i. puind-o
la locul ce ocupase, ne luafam hainele.
Fara ca sl *um i chiar fara sa, mai avem vreme

de a ne impotrivi, ne-am trezit awzatl fie-care

pe spatele unel Venuzian i cu intreg cortegiul
de Venuzieni, ce se afla, am pornit.
Cu aripile kr cele marl i albe, loveau aerul
spintenand spatiul cu repeziciune.

Luminile ce purtau, ne luminau perfect calea

*i puteam chiar distinge solul, de-asupra caruia
sburam. Si ereau nenumrate-le carduri ca al
nostru de oamem-psArl, care purtau asemenea
Irnnini do toate culorile. Pam ci locuitoril acelei
www.digibuc.ro

-30
planete I1 daduser cu tot intAlnirea in acea searit
in locurile unde ne aflam.

Tot atunci am putut remarca o multime de

pasan mid, aproape asemanatoare cu cele dupa
pamant, carl umpleau aerul cu strigatele lor ascutite.

Sala ce parasisem era cioplitii chiar in stinca.

Nu-i intelegiam bine scopul pentru care era, facuta

cad, Venuzienil ne lasase numal pe nof in ea,

daca ar fi fost un loe de adapost pentru ei, de ce
nu au stat cu nol ?
Dar aceste detabil, asa de neinsemnate, nu erau
nimic, pe lng problemele, ce ni se iveaii la fiecare pas inaintea noastra i earl, tocmai tarziu, leam putut in adevar intelege.Inaintea noastra, la orizon se inaltau coame de
munti, intr'acolo era de sigur un continent intins,
nu un arhipelag, dupg cum vezusem ,cle la venirea
noastra pe planet&
Dar nu intr'acolo ne indreptaram noi, cam dupa

ce ocoliram un inalt deal, ne indreptaram in spre

miaza-zi.

Sborul cmiducatorilor nostri era neinchipuit de

i un singur
avant le ajungea sa strabata cate-va zecimi de
lin, aripile lor taidi cu putere aerul

metril.

Nici o sfortare, niol o munch', aripele se desfasurall automatic, faceati un semicerc lung apm
veneaa la loc, pentru a se deschide iarasi.
De nol Mei nu pareati incurcati bravi oanieni,
www.digibuc.ro

-31
cu toate ca corpul lor era asa de curios construit
si asa de fragil in aparenta, in cat al fi crezut
ea se va fringe in off ce moment sub greutatea
corpului telt
Sburam mereit.. sburam vecontenit... dar ce
insemna oare iuteala cu care oamenil pasarl ne
conduceaii, comparand-o cu aceea cu care venisem

de la Pamant

www.digibuc.ro

V.

VENUZIENII
Oil undo ne aruncam privirile, vedeam numai
mil de acele lumini fosforescente, de earl purtait
si conducatoril nostri.
Inaintea noastth, departe, mult departe, se zgrea
un intreg popor de lumini si aripi athe reflecta
in spatiu lumina cea curioas.
De sigur e o petrecere la care suntem invitati

imi zise in grab& Sakti, care tocmd trecu Inaintea mea, din cauza und lovituri de aripi mai
puternice a conducatorului stlii.

Inaintea noastth se desfasura un tablou curios

si splendid.
Locul uncle se aflati acele mii de lumini era a
insula, insii o insula mai mare de cat toate cele

pe earl le vikusem mai inainte, in partea spre

care inaintam noi, se aflaii niste coline asezate in
forma de terase; pe virful ultimei terase se afla,
o sala identica cu acea in care ne desteptasem.
www.digibuc.ro

-33
Necazul meii era inskmare, ca, Inca nu dadusem

peste cladirl care sa-ml dovedeasca c a Venus e

locuita de o omenire civilizata.
Oare numai acele soiuri de fiinte care ne conduceafi eraii locuitoril planetei ?
Atunol civilizatia venusien e spre decadere sait
abia la inceputul ei !
Pe card faceam diferite reflexium asupra locuitorilor din Venus, conducatoril nostri ne depusera
cu o gratie extrema, pe una din terasele colinel
si apol se retrasera foarte respectos de o parte.
TeraSa pe care descinsesem putea sa aiba vr'o
50 de metrii lungime i vre-o 20 de metril
%time ; deasupra era o aka, terasa ma mica.
Spre adanca noastra mirare ne aflaram in fata
a sute de fiinte, care se deosibeati prea putin de
noi.

Fiintele ce nol luasem drept venuzieni ce eraii

de ci ?

Adeve'ratii Venuzienil ne semanau intocmal, nu-

mai pielea le era prea rosiateca si in general toti

aveau ochii extrem de mici. Nasal lor era, Lira
deosebire, aquilin i adus.
Ce raport era deci intre aceste dont% omeniri
deosibite ?

In locul aripelor ce purtau cel-l'alti, acestia

aveau maini ca i noi, dar foarte subtiri si noduroase.

Picioarele le ere' de asemenea extrem de subse apropiau foarte mult de acelea ale pri-

lint,

www.digibuc.ro

-34-milor locuitori ce vzuserAm.

Unul din el, se apropie usor de mine si luindu-m6 de maim iml arata spre cer.
In ochn acestuia, ca si in al color l'al4 can il
inconjurau, se citea inteligenta.
Emil uriti cu totil.. dar erail foarte simpatici.
Gaud. Imi arata cerul eu mana, inteleseiii numal

de cat ceea ce voia sl stie si cu voce tare, ca

si cum ar fl putut intelege ceea ce-i spun, indreptaiii mtina spre planeta Pamant ce se indltase
mult pe cerul venuzian si ziseiu :
Venim dup acea planet&

Acel care me intrebase cu un gest asa de eloquent, cum si. cel-l'a1t1 tea' earl 11 inconjurau, pa-

rurl foarte mirati -si priveali spre mine cu neincredere.

Lan... spuse tare interpelatorul meil, aratand

verzuia stea.
Lan... repetara ei toff.
In aeelasi moment, el se apleca si lug, dintr'o

lad o panza pe care se afla o hada._ mi-o arata

surizind usor.
Lan... mai zise el, aratand cand planeta Pet-

mont, cand harta ce avea in man&

IVI6 ultaiu cu atentiune pe harta... era conti-

nentul vecniu intreg, apoi desfasurand harta mai

mult, continentul nou.
Aceste hartl insa, erau atat de bine desemnate
si cu atata preciziune, in cat nu mi-am putut
retine nicl eu nici Saitni o esclamatiune de mirare,
www.digibuc.ro

-85
Va sa, zica Venuzienii au ajuns la un grad
inalt al stiintei cosmosuki. Imi inchipuil numal
de cat cit, lunetele cu care s'a %cut observatiunele necesare la formarea hartilor, trebue sa, fie
formidabile si asteptam cu nerabdare sa vd un
observator astronomic.
Cautaifi pe harta local de uncle plecasem dupa
pmint, kc situat la -vre-o 10 kilometril departare
de Paris un vechifi oras european, unde a inflorit
civilizatia europeana odinioara, azi valurile marei
loveso cadentat ruinele trecutului.
Arataiu cu
degetul looul de unde plecasem si interlocutorul

meu daca fie, putea zice asa, de oare-ce nu ne

intelegeam de cat prin gesturi, mi5 batu usor pe
umer ca semn c a inteles.
PricepuY intru cat-va rolul celei ralte rase, aceea

pe 'care o vezusem intfiiii, dupl modul respectos

cu care se purta fata de cei din urma. OameniiPasan stateaii la care-care distanta cu ciocul nas
aplecat cu umilire Aveau care vre'o inteligenta
acele fiinte ?

La un moment dat, un individ-pasare aduse o

cutie lunge, pe care o depuse cu umilinta la picioarele noastre.

Ceea ce era mai ciudat pentru noi, era modul

cum aripele inlocuiau perfect mainele, ba Inca
aveaii in ele mai multa putere de cat avem noi
in brate.
Cel cu care ne intelesesem se apleca spre cutie
o deschise si scoase din ea un fel de sada curioasit.
www.digibuc.ro

-36
TAiatA intr'un mod geometric cu totul ciudat,
acea stielA nu pArea a fi burl de alt neva de cit
de a admira mAestria ou care era lucratA.
Venuzianul mi-o dete in mfinl *i. 'mli flicu semn
sA me' uit spre PAmint.
Dupa, o prealabilA cercetare, in care avuseiu
timp sA admir miioane de son i. noui co apAreati
prin puterea sticlel, ghsil pAmAntul.

1,16 asteptam sal v6d marit intru cit-va dar nu

credeam 0,-1 pot vedea aa de mare.E stiut cA
nici in lunetele noastre astronomice nu pots vedea

un astru in intregimea lui si, au cat ocularul va

avea o mai mare putere, cu atit veI vedea un
spatiu mai laic, insl portiunea v6zuta ffind foarte
detaliata.
JudecAnd dupA lunetele noastre pamintesti, sticla

ce aveam in mfingt, mama sail apropia un obiect

de 2000 de on'.

Pe and noi, cu toata perfectiunea la care am

ajuns, nu am putut inlAtura atAlea masinaril pentru montarea unei lunete, locuitoril din Venus privesc foarte comod cosmosul printeo singurA stielA.
Continentele pAmAntului prezentau o configuratie foarte bine deslusitA, si aveati o culoare ver-

zue, pe and marile si oceanele apareau surnbre.

Era in adever, ceva ingrozitor pentru inteligenta

noastrA. Cum se putea ca o asemenea sticlA sl

aiba atAta putere?
Prietenul meii incercl si el de asemenea o altA
sticlA si rAmase extaziat ca i mine\ Intr'un mowww.digibuc.ro

-87
ment de entuziasm, dadu cu palma peste pantecile
Venuzianilor exclamand
Sunteti oameni on dram?
Ce e drept, Saitni era cel mai certat cu regulele
bunel-cuviinte din Academia noastra.
Era de o naturii, vesela i adese-ori veselia aceasta 11 atrgea observatfile colegilor cari 1111amau, spunandu-1 ca, pentru un om de tiinta, nu
e destul de serios.
Venuzianul meti, remasese cam mirat de gestul
aitni, dar mai mult va fi gandit, ca e un gest
lu
de admiratie extrema a acestuia.

Timpul trecea insa iute, pe cand contemplam

in extaz astrele cerului, inarmati cu un aa ochi
puternic. Stelele incepedi sa paleasca, la orizon,
cerul se albise i aparuse spre rtisarit un Iuceafar
ro*iatic. Era aproape sa nu-1 recunosc. Luceafarul

scinteitor de lumina, nu era altul de cat planeta

Mercur, care dupa Pamnt abia se zarWe cteo data, de cele mai multe off fiind confundat in
razele soarelui.
De i cel mai mic din toate planetele can se invartesc in jurul astrului-rege, Mercur v6zut dupe
Venus e admirabil.

Pe cand contemplam rsarirea acestel planete,

o multime de oameni-pasan sburau din toate partile, catre insula pe care ne afiam; veneau cu sbo-,
rul fulgerului mil tin mil. Luminile ce purtaii ou el,
palite i ele de aurora, se asemanaii ou stelele ce
mureaii incet pe cer.
www.digibuc.ro

-38
La un semn al celui cu care vorbisem, miile
de oameni-pAsAri se aplecara, spre primAnt, pas&And. aceasth. pozitiune, One' cAnd Venuzianul nostru, isprAvi o rugAciune, in care, de sigurr in-

voca, o divinitate cereascA, cad anita mereu spre

cer si mai cu seamA spra rasaritul care incepuse
sa, se inroseascA.

La kmina vagit a aurorei Venuzienil imi parun% si mai urAti.

La niste vorbe ale Venuzianulm, oamenii-pasari

ca un stol speriat de porumbiei, se imprktiara in

diferite puncte ale planetel.
RAmAsesem pe terasA numal eii, Saitni i. Venuzianul nostru, insotit de alti aoul. Mai departe,
foarte umiliti, stAteait asemenea vre-o zece oameni-pAsAri.

Venuzianul fAcu un 8enin oamenilor-pasAri, earl'

asteptati de o parte in cea mai mare umilintA sl

iatA-ne asezati citesi cinci pe spatele a einei
oameni-pasari, cari le cleschise aripele lor man
si isi luarA sborul.

De asta-data ins/ iuteala cu care sburaii era

foarte mare, din cauzw temerel de a nu apuca soarele de asupra orizonului.

Iuteala cu care sburam era aproape sit mA faca
BA lesin.

Sburam aproape de suprafata marei, care era

foarte linistita, cite odatit conducAtoril nostri atingeau cu virful lungilor lor aripi albe apa mArei,
dupit cum fac irindunicele noastre voioase.
www.digibuc.ro

-39-Soarele incepuse sa resara, un soare enorm,

care parea c imbratiseaza, cu masa lui intreaga
parte a r6saritu1ui.

Se poate inchipui ce efect irebue s produca

asupra cui-va un rasarit de soare pe Venus, stand
ca soarele e de douit ori i. ce-va mai mare vkut
dupe' acea planeta.
Ca sa-mi esplic i mal bine de ce soarele e
asa formidabil la orizon, lini aduseiii aminte, ca
de si atmosfera lui Venus e compus din acelasi
gaz ca si a noastra, are ins o densitate de doul
on mai mare si coprinde mal multi vapori de apa.
Stincele ce intrezarisein in prima noastra calltorie spre Nord, le aveam acum dinaintea ochilor.
Era un intreg orase de sali, ca acelea de undo ne
desteptasem, toate practicate in stincile care predominaii asupra celor l'alte.
Cum am ajuns pe linga ele, am intrat intr'una
din acele sari.
Era una din cele mai spatioase, puteati incapea
mu de oameni in ea si domnea o racoare continua
care se datorea mai ales isvoarelor ce sipoteaii pe
ici i colo din stinca, earl aduntindu-se la un kc
mergeaii sa se verse afara in mare wintr'un canal.

In fundul salei era ridicata un fel de estrada

tot de piatra, de jur imprejurul el eraii niste firide practicate in zid, in earl se aflati lungi suluri
de pined.
Eraii deja multi Venuzieni adunati acolo, incuriozitatea mea asi fi dorit sa v6d i o venuziana
www.digibuc.ro

-40
ca s. pot stabili o comparatie 'intro cele dou6 sexe.
Eraii atitia earl discutaii cu oare-care aprindere
uitindu-se mereii cu micil kr ochl spre nol dar

nu puteam zice iata o venuziana."

Imi inchipuiam totue, ea ajune la o cultura
rad indepartata ca a noastra femeea va urma sa
ia parte a ea, la discutiiie etintifice asupra cosmosului.

Mezati pe niee trepte lungi, earl conducead la

i ei i Saitni, aeeptam cu nerabdare ce
se va mai inthnpla i ce vom mai afla nog.
Dupa cate-va minute simtil insa ca avi cum
estrada,

stain, eram nu se poate mai bine a c de ae

dormi ae fi i mai bine ; cand intorsei capul spre
Saitni, acesta deja adormise cutoata nerabdarealui.
Incetul cu incetul, mi se inchise ochil i mie ;
legiuni de ginduri, de privelie.1 curioase, de fiinte
enigmatice, trecura pe dinaintea mea gi nu mult
dupti aceea adormil.

Cind m'am deeeptat, sala era piing. de Venuzieni, cel pe care '1 cun*eam mai bine sta pe estrada, de uncle vorbea cu animatie, aratind niee
halt celor-lalti.
Saitni era deja de*eptat, dar nu voise sa'ml

turbure somnul. De la el am aflat ca, de vr'o

jumatate de ora, venuzianul vorbea de nol a de
planeta noastra.
Cuvintarea lui era., placuta, vorbele sonore oh !

cat ae fi dat s inteleg atunci ceea ce vorbea.

Asoultam cu atentie i mi se parea chiar ca. in-

www.digibuc.ro

-41
teleg, cand ochit 1u inteligenti so opreau asupra
noastra sau asupra hartilor care representau configuratia continentelor noastre.

Trebue sti fie foarte interesant, imi

opti

Saitni.

Dar eti eram asa de distrat, in cit uitat de amat da un respuns chiar neinsemnat acestei dbservatiuni.

In sfirsit conferinta se ispravi, venuzienh se retrasera, dupit ce ma inth se uitara scrutator la not.

Remasesem iari numat eel cinci, can venisera intaiu in sala.

Conferentiarul, cu ajutorul celor

dog, dupa

ce puse in regula la loc hartile, de care se servise, veni ht noi.

Inteleseram numg de cat ce voiaii : sh inv-tam limba venuziana.
Ziva aceea o consaeraram primelor notiuni, care
bine inteles, fura luate din domeniul Astronomiei.

El ne arata pe rind planetele

i constelatiunele

spimindu-le numele kr, pe care le puteam repeta

cu multa inlesnire.
Ne miram ins& de un lucru ; cand dorm aceste
fiinte, and mananca ele?
Daca nu eu alimente grosolane, cum faceau stra-

mosii nostri Chinezh, Japonezit, Franoezii, GermanU, de ce nu se nutresc cel putin cu pastile ea, noi.

Dar toate acestea mi le-am esplicat ma tarziu.

Peste cate-va s6ptanu5m eram foarte inaintati in

limba lor, care era foarte simpla i dovedea o

5

www.digibuc.ro

-42
lungA intrebuintare a ei ; pe lAngA acestea limba

lor era universala, elki toti venuzienif vorbeau

aceiasi

Limba noastra, care e asa de curata i usoarA,

fata cu aceea care se vorbea acuni cate-va mil de

am pe planeta Pamint, e pe o treapta mat inferioara fatA cu aceea care se vorbeste pe Venus.

CAnd am putut intelege intru cat-va aceast

limbh, cand am putut sa'ral dad socoteala prin
experientA, de toate lucrurile i faptele ce mi-se
pAreau asa de curioase, am regretat atunci ch nu
pot si pAmintenii sa ajunga la o asemenea treaptA,
de civilizatie.

Cele ce vom schita aci, vor fi numal trasatun

generale, asupra moduhu lor de viat, stArei lor
sociale, stiintei, regiunel lordaca s'ar putea zice
di au una.
Vor 'Area curioase cele ce urmeaza fiind-ca,,
chiar la starea de cultura la care am ajuns asta-zi,
pamintenh tot nu au putut desradacina cu totul
din sufletul kr vechile credinte.
Daca s'ar fi incercat cine-va sA, apere asemenea
fel de viata cum e acel al Venuzienilor, i daca
acel cine-va ar fi trait acum cate-va mh de ani,
ar fi riscat sa fie supus batjocorei i tratat de nebun. Acum eel 23 de savanti ce avem ar ridica
doar din umen ; de restul pemantenilor nu vorbim
acestia vor mai astepta mult liana sa ne devieegali in stiinta.
Ca si Panaintul, Venus nu e de cat im copil al
www.digibuc.ro

-43
Soarelui ; prin invktire acesta din urm a desfcut de la ecuatorul s6u un imens Mel, care a
avut un punct de condensare si o orbitg deja for-

mat/
Imprejurul acelui punt, s'a gramadit, prin invilrtirea hu imprejurul Soarelm, toata materia risipitl ce forma inelul. Gaud materia a fost toat
adunat la un loc, ea a continuat s se invkteasca
ca un glob gazos imprejurul astrulin-rege, invirtindu-se in acelasi timp si imprejurul seu.
Noua planeta, in stare de nebulozitate a incer-

cat, prin invktire, sa rupa din ecuator un Melidentic cu acele care o formase, dar n'a isbutit.
Puterea sa nu a fost destul de mare si nu a
putut forma nici un satelit, deci a r6mas asi fad,
drumul ei fara nici un insotitor pe laugh ea.

Incetul cu incetul materia gazoasa s'a racit,

din cauza temp eraturei prea reci care o inconjura si a inceput sa se licifieze.
Densa atmosfera ce posedd acum, incepu sg, se
formeze, bine inteles amestecata la inceput cu diferite gaze streine, de care acum e curatata.

Uscatul a inceput sa apar in forma de mici

insule.
Transformatiunele acestea se fAceau cu ajutorul

a zeci de mil si sute de mil de am, ca si la noi

Insulele au devenit din ce in ce mai marl, s'au
legat unele cu altele si apoi au ajuns sh formeze
continentele, a ckor configuratie, nu a remas tot
asa cum era la inceputul formarel lor.
www.digibuc.ro

-44
Ploi deluviene cadeau pe continentele de curnd
formate, cAci evaporarea se facea pe o scara foarte
intinsti, din cauza Soarelui care era mult mai mare

si din cauza apei care era mult mai multa.

Aparuril primele fiinte.

Bine Inteles cele mai rudimentare posibile, apoi prin o transformatiune inceta si succesivii, a
ajuns sa, creeze omenirea planetei.
Pe Venus omenirea nu s'a desvoltat ca si la noi.
Omenirea dupe Venus s'a bifurcat de la Inceputul ei: o parte era formadt din oamenii-pilsan
pe cari 11 vazusem la descinderea noastat pe pla-

ne* iar o parte, cea mai inteligenta, din aceia,

cu care ne puteam intelege.
La inceput insa, cea din urma ras nu era cu
mull superioar celei d'intii, si a trebuit o desvoltare gradatit a inteligentel ei, pentru a putea fi
proclamata regina planetei pe care ne aflam.
Pe and prima specie se reproducea intoomal
ca la noi, cea de a doua a avut menirea sa se poata
reproduce pe o alta cak.
De aceea la Venuzieni nu existg, deosebire de
sex.

Dragostea pentru femee e dar necunoscutd, kr.

Aceasta e una din cauzele care ne esplica repedea tor urcare. pe 0 treaptit inaintata a civilizatiunei.
Grijele ce dragostea aduc cu ea, preocupatiunele

neinsemnate ce ea da inct pamintenilor, le sunt

cu totul neintelese, de oare ce ele nu exist&
www.digibuc.ro

-45
Sentimentul nu poate impedica pe cei inteligent', stiinta a putut sii se desvolte in liniste pe
Venus.

Mai sunt, nu e vorbA, si alte cauze principale

dar acestea e una din ele.
Venuzienii isi produc fie care copiii"prin liberl
vointa ; cand all ajuns la maturitatea, pe care ei

o socot de 40 de ani anul thr fiind insa pe jumAtate cat al nostru isi injecteaza in piept o
substantA protoplasmicA, pe care dupA o lung; o scot

afarl cu multa ingrijire si o depun intr'un fel de

urna, pe care o hichid, ne lasand de cat o mie,a
deschizAturA, pe undo sa poata respira viitorul
copil.

Aci s'ar putea pune intrebarea : hi sanul unei

mame dupe pAmant, un foetus are cu ce se hrAni
pentru ca sa se poatA desvolta ; dar hate() urma,
de unde va putea lua el materiile trebuincioase
formarei lui ?
R6spunsu1 iata-1:
Venuzienii nu se nutresc nici o data.
In fie care lunA se injecteazA cu o substanta si le
e destul pentru o lunh. Ce e drept, aerul ajuta foarte

mult la aceasta, aci contine materii care introducindu-se in plamani, nu numai ca curateste
sangele dar 11 si nutreste.
0 proba evidenta de aceasta e cA, noi chiar de

de arid suntem aci, nu mai avem nevoe, nici de

jumAtatea pastilelor ce mancam alt data.
Unui foetus insA nu-1 trebueste nici injectiuni,
www.digibuc.ro

-46
abia du$ scoaterea din urma are nevoe de aceasta.
Venuzienh nu ail fost nici o data deosebiti prin
religiune, rasa sail obiceiuri
vorbesc de Venudem
zienii cei inteligenti ; nu de oamenii-pasari

nu ail putut cuno*e resboiul.

Niel nu am putut sa esplic vre-o data vre-unui venuzian intelesul nIsboiului, de oare ce limba kr nu contine asemenea cuvinte.
Si aceasta e a doua cauza a desvoltarei kr.
Fie-care e stapan pe persoana sa, fie-care face.
ceea ce voWe .

Lee nu exista, Aceast omenire a inteles adevaratul scop al vietel.

Aruncati pe un glob Idin spatiul nemarginit, la

ce bun ar fi fost a se desbina, de a'i alege

fie-care trib un stapan, a care] progenitura incapabila sail capabila sa aibl dreptun asupra tutulor celor-lalti?

Numarul Venuzienilor nu e atat de mare ca al

pamintenilor *i. aceasta gratie nerepreductiunel
Dupa cum am fost asigurat, totalitatea locuitorikr nu trece nici peste un milion nu puneen insa
la socoteala pe oamenii-pasari, al caror numar trece peste doua milioane.
Literatura, artele, inventiile noastre pamanteti
pentru a ne face viata mai placut in mijlocul atator agitatiuni in care ne aflam mai nainte, nu
exist pe Venus. Cam dragostea i resboiul lipsind, lipsesc i cele doua elemente puternice ale
poesiei.

www.digibuc.ro

-47
Neimpedicati deci de nimic, Venuzienil s'aii indeletnicit cu cunoasterea Cosmosuhu.

Rasultatele stiintei lor, nu se transmit prin ajutorul cartilor, pe care el nici: nu le cunosc, ci
prin vinl graiu si prin o indelungata practica.
El nu au tras din stiinte. alte foloase de cat
acela earl le au fost trebuincioase pentru reproductiunea specier.

Incol stiinta a fost si este pur speculativa.

De aceea Venuzienil nici nu aii avut nicl vor
avea industrie, comerchl etc.
Specia cea-lalta, posedind o inteligenta mai inferioara, asculta orbeste de cea superioara, ei.
Oamenil-pasari sunt niste simplil servitori al acelor d'inth, nu sunt asupritil nici maltratatl.
Pentru ei Venuzienil au creat o religiune : acea

a astrelor la can se inchinau, oficiul divin facut

de rasa superioara.

El servesc mai ales ca mijloace de locamotiune pentru Venuziem, gratie aripilor puternice
cu care sunt inzestrati.
Locuintele lor sunt aproape la fel cu ale Venuzienilor.

Oamenii-pasari, in virtutea modulul kr de repruductiune, au familii, sotie, si copil.

Venuzienh de amindoug specie nu cunose boala;

medicina nu are decl nicl un drept de a exista ;

si de si cunosteau cerul cu toate astrele IA nusi stiau mai de loc persoana lor fizica, nici o data
venuzienh nu disecau corpuri fie chiar al unm
om-pasare.

www.digibuc.ro

48

Umblau gol, din cauza prea marei calduri ce

domne$te pe planeta.

Patti le locuite mai ales de e sunt cele dupa

marginea ecuatorultu, uncle caldura prea mare e
temperata de apropierea marei i de ploile delu-

viene ce cad adesea.

Spre poll nu cunose de cat unele triburi ale
rasel inferioare, dar nici acestea nu au un loc
stabil, de oare-ce temperatura ajunge une-on, spre

pol, tot ap de ridicata ca i la ecuator.

Trecerea de la o caldura extrema la un frig prea
mare e foarte brusca in acele part].
Ziva, din cauza caldurei inabu$itoare, Venuzienil
stau de preferinta in vaste sail, ca in aceea unde
noi suntem gazduiti $i care se afla raspandite mai
in toate partile planetei.
Noaptea sunt insa in plind activitate, afard numai

daca nu plouti, cu torente, cum une on se intimpla.

Ei sbra, pe intinsele man, condui de oamenii

psr i studiaza, frumoasele astre ce stralucesc ap de viu pe cerul venuzian.
Cand dorm dem ? Nu dorm nici o data a.,a
cum donnim nol.
EI nu simt trebuinta, de repauz, cam cele mai multe

organe care simt nevoe de linite la un pamantean

lipsesc culotul venuzienilor.

Singurul lor repauz e ackla de a sta la un loc

pentru cate-va minute, necugetand la nimic.
Noua ni se pare cu totul ciudat o asemenea viata i char chimerica.

www.digibuc.ro

49

Sa iubesti, s nu manand, sa nu donut !....

dar acestea sunt aproape singurile elemente care

fac fericirea until pamantean si care toate la un
kc, formeaza vieata pentru el.
Religiunea lor ? Nu aveati Mel una.
Credeau lute() transformare continua a formelor

naturd, cauzata de niste puterl neinteligente, Insa

imutabile si vesnice, credeau in spatiul infinit, populat de planete, unele locuite altele nu.
In nemtuirea sufletulm nu au crezut nict data
si iarasi nu i-am putut face A, inteleaga bine, cum
oamenit si-aii facut asemenea ipoteze.
Morala lor ? Nu aveau nid un condice dei mo-

rala: nu erau nid maxime si sfatun care s6 circule Ain gura in gura asupra acestui subiect. Nu
se vatamaii insa nici o data unul pe altul, averea
nu puteau sa st repeasca, de oare ce nu aveau nict
unul nimic, demnitatt nu existau pentru a se paste ambitia si gelozia Femeile ne existand nu
exista nict un sentiment de iubire, dar Met de ura
si gelozie.
In schimb tot.' erau bine-voiton unit cu altil;
se initiau mutual in secretele ce et smulgeau naturei si apol linistitt si senim, asteptau ceasul din

urma al vietet.
Oh ! astfel de viata far emotiuni ar displcea,
chiar in secolul de &ta pamantenilor, pentru mine
unul insa o asemenea viatar este idealul la care
trebuie sa ajunga omenirea unel planete.

Saitni cu firea lui inclinata spre sentimenta6

www.digibuc.ro

50

lism, nu prea vedea insl cu ()chi bum acest mod

de a trai.
VI

0 SERBARE VENUSIANA.
AU trecut pte mai multe lum. de and suntem
ospetil stralucitorulm lucfar.
Lucgr ! Niel nu-nu vine sh cred cA acest glob
cu man intinse, cu munt i. inalti, acest sol ce acum
11 cal cu piciorul, reflecta in spatiu o 1umin6 asa
de lucitre.
Privincl inshindepartatul Pmnt care acum luceste asa de vizibil pe cerul lui Venus, mi-aduc a-

minte ca se af16, si el in aceleasi conditium, cl

acum cate-va lum eram unul din locuitorh lui.
Ciudatd si splendida e organizatiunea Gosmosului !

Incetul cu incetul, am inceput a intelege limba

venusiaml, limbl asa de melodisti si asa de u.sr !

Putem chiar exprima unele gandun, si mai ales in cestium de domeniul astronomiel.
Venusianul cu care am vorbit intah si care se
bucura de mult respect printre ceilalti, ca fiind
until dintre eel mai invatati, pOrta annoniosul nume
de Silansis.

Mal de-una-zi Silansis ne-a anuntat el va fi

in curnd o sarbhtre a Omenilor-pasAri, si cum
Venusienii superion sunt quasi-preoth cultulmlor,
vor presida serbmile din aceea zi sau mai bine zis,
www.digibuc.ro

51

din acea npte, de Ore-ce in timpul zild e imposibil on ce activitato afara de zilele cand tot
cerul e acoperit de non, dar in acele zile ploug
de obiceiu torential.
Am fost i noi invitati la ,aceste serbari ; eram

fOrte curiw s vedem modul de petrecere al yenusienilor-pasan, cad venusienii superion nu abuzau nici o data de petrecen.
In ziva hotarata, indata ce imensul sore disparu
dupa, orizont, porniram cu ajutorul Omenilor pasarl

spre directiunea unde gasisem pe Venusien.ii la

venirea noastra.

_Drumul nu fu lung, dar nu am avut ocazia sa

admiram tote peisajele, ce treceu pe dinaintea
nostra, cam bietii Omeni-pasan ce ne conduceau,
doreau sa, ajungh cat maN repede la locul serbarei,
Mu
i ma do omem-pastiri., sburau. din tote
paitile, spre locul undo ne indreptam noi. Venisera
pte i de la antipozif planetei.
Pe locul undo se stransese cu totil nu incapea
nici sfertul multimei adunate ; tote treptele marei
estrade ereau pline; de aceea estrada era inconjurata pana la o mare ,departare.
Zeei de mil de lumira luceau fantastic i faced
sa dispara intunericul noptei . Cate un om-pasare mai curios, sa avanta din mijlocul multimd,
plana de-a-supra meselor, apoi se last% iara-14or
spre soL
Un venusian superior lua cuvantul.
De i cunWm mal tote cuvintele venusiene,
www.digibuc.ro

52

care de altminteri sunt forte putine, observaiu cu

mirare, ea nu inteleg mai nimic din ceea ce

v orb ea venusianul.

Intrebuinta numal nite monosilabe guturale, pe

care le remarcasern la Omenii-pasarl.
Silansis intari ipoteza mea ; in adevar, limba
ce vorbea venusianul era a venusanilor-pasari.

In ace1a4 timp Imi mai spuse el e forte greti,

pentru un venusian superior a invata acesta Limba Ewa, de aspra.
La un semn al vorbitorului, mil de Omeni-pasari
se desprinsesa din glta, i in filfiit de aripi se

aruncara in spatia.

In cate-va minute, se formeaza sus 2 tabere

distincte. Era un fantastic amestec de diferite lumini.

Mil de o parte, mil de alta, fie-care tabara

apol se aranj a intr'o clipita in forma unui imens
Orag,

Eie-care Orag apol, se indrepta inteun punct

opus celm lalt *i. sbura a.5a de departe, in cat
fosforescentele lor lumini, se cufundau cu praful
de stele al calei Laptelui.
Dupa mai multe evolutium, se IntOrse amindoua

taberile 1ndarat O. la cate-va sute de metrii de

asupra estradei se napustira una asupra alteia.
De asta data fantasticul le ajunse punctul lm
culminant : tote acele mii de culori amestecate,
earl apareati saii dispamaii, tote acele aripi albe ce
reflectail multi-colorile lumini tote acele strigate

www.digibuc.ro

63

guturale si disperate, fAceu ca privelistea, sA fie de

neinchipuit.

Cate un om pasare obosit sau Anil, se lAsa

usor in jos, pe &Ind lumina ce o purta 14 facea
impresia unei frumse stele cazatore.

De o data din haosul de lumim, se fonneazA

iar doug siragun, earl de astA data se intrettliau
in mai multe parti, (rand nastere la figurile cele
mai bizare si mai amuzante.
Venusienti superion contemplau in seninatate, acsta priveliste neimpresionati bapte chiar plictisita.
In schimb mem pasari, earl rAmasese jos,

contemplau cu aviditate scenele aeriene si pareau gata a se arunca si ea in aer.

Dar erau aranjati dupa tribun si trebuia ca fiecare trib sh-s1 astepte randul.
Cele douA tabere inamice, se despartira din hou

si apoi se risipira ca un stol de pasan speriate,

mArind numarul stelelor de pe cer.
Ima obosise ochli privind aceste scene.
Jacurilo aceste ima aminteau resbele pamantesti,

asa cum ele sunt descrise in vechile 'Astro anale.

Silansis observand cA incepusem a fi obositi de
aceste curiOse privelista, chema pe imenia pasan
can ne aclusese si can, cu parere de rau, trebuiau
sa ne reconducg.

Tot cerul era plin de stele. PAmantul trona

limpede ..,,i verde spre apus, lucirea lui contrastand
mult cu ebenul cerului venusian.

www.digibuc.ro

54

Ici si cob, cte o stea cazatre, care lasa in

urma ei o imensa dung& luminsa.
Cereal sa esplic but Silansis, c urma luminsa, a steld cazatre se datora persistentiel pe retina, dar Silanisis inu raspunse :
Esplicarea ta nu o inteleg, noi insa, esplicam
urma ruminosei a stelei ast-fel : Steaua arzand,

desface din masa ei mid bucati incandescente

care ramase in urma, continua sa arda cat-va timp.
Esplicarea lui Silanisis urn para ingenis, mie
nu-Mi venise in minte nici o data, acest lucru...
totusi asa de simplu.
In nptea aceea facuram mai multe observatium
astronemice, i vorbind de Pamant care ocmai a-

pusese, aratg 1u Silansis pe harta ce poseda, locul unde se afl pe pamant un vulcan numit Vesuviul.

II dadm chiar amanunte asupra activittei acestm

vulcan in timpurile vechi.
Silansis lug cuvantul :
Vulcanii vostril pamantesti nu-i pot cunste, eu
insa, it,1 voiu arata in curind un vulcan venusian

numit Klani si care din cand in cand mai sta cu

nol de vorba!
Eruptiunile lm, ce e drept, sunt forte rare, dar
sunt formidabile Ii vom putea vizita farit pericol
de oare-ce acum se odihneste.
Acum e tarziu, hi curand va rasari sOrele, mline
seara, insa II vom piitea visita.

www.digibuc.ro

55

Restul nopti 11 pefrecurm in lini$te, r6sfoind

paginele colosale ale haowlui.
Saitni rmasese forte impresionat de dansurile
aeriene ale Omenilor-pasthi, i-m'i povesti de cu-

notinta ce facuse acolo cu o venusianit-pasare.

Bietul Saitni a ramas tot terian!
VII

VULCANUL KLAN!
In fundul vulcanului Gina.

Pe la miezul ziei, tocmai dormisem, cnd am

fost de$teptat de o sguduitunl, puternica.
Saitni, care era deja in piciOre, se repezi spre
mine, vazandu-m ap, speriat, dar abia fticu im
pas, $i o noul sguduitura, 11 doboth la pamnt.
Din fericire, dupa cum am putut constata mai
thrziu, s'a ales numal cu cilte-va v'ant61.
Silansis, care se afla cu noi, veni sprc mine surizand.

Nu e nimic, Klani vorbeste.

In on-ce caz, prea vorbeste puternie, tare

nu suntem surzi, respunde Saitni, frecandu- partile atinse.

Imi adusei aminte de vizita ce proectasem al

facem 4i zisei :

Dar visita nostr0

0 amanamVom asista de sigur la un spectacol interesant.

www.digibuc.ro

56

Nu mai urma, nici o sguduitura.

Mara ceru era cu totutul inorat, si niste nori

negril veneau cu repeziciune din spre sud, gata
sa se transforme in plOe.
Silanisis mai zise ;

Putem profita de timpul cat le trebuenorflor

sa ajunga aci, ca sa privim pe batranul Klani.
Esiram cate-si trot afara din sad.

In partea de noni stiam mai dinainte, ca se

afla un lant, de munti, can presentau caracterele
muntilor vulcanici.

Silansis inn arata unul din vuleanil acelul sir

de munti, care asvarlea in sus o lungl colna, de
fum cenusiu : Klani.

Catena de munti din call -Mani facea parte nu

avea nici tin munte care set intreaca inaltimea de
1000 de metril, iar Klani nu avea nici 600 metra
de inaltime.

De sigur, ca peste doul sau trei zile va face

eruptiune, zise -Silansis.

In adecar, dupa ce Klami se mai scutura din

amorteala in care zacuse atata timp, a trea zi de
la data primultu cutremur, facu eruptie.
Cum ferestele salet dadeau spre nord, am putut
urmari perfect tote fasele eruptiunel
Fumul care esea mereu prin crater, se facu din
ce in ce mai gros si mai negru, formand o imensa colOna neagrk care parea ca nu mai are sfarsit.
Varful colnei insa devenind mai greu, se turti,
lua o forma, eliptica, totul repauzandu-se pe lungul trunchiii care se perde in fundul cratemlui.
www.digibuc.ro

- 57
Intrega coking isi schimba intunecata-I culre,
intr'un rosu viii. Numerse fulgere strabatura de
la un capet la cel-l'alt imensa colna.
In acest timp Klani clocotea cu furie si chiar
locul uncle ne aflam .se clatina cu noi.
Klani incepu sa, arunce in aer pietre aprinse,
earl cadu in dep6rtari, asemenatre focurior de
artificii.

0 parte din crater sbura, in aer ca o pana, insotita de un prelung si formidabil detunet.
Un riu, aprpe un fluviu isbucni din costa vulcanului indkjit, si in acelasi limp, Klani arunca

peste bordul craterulul o mare de lava aprinsa,

care curgea cu rep eziciune spre poalele lul, pierzndu-se apoi in marea infuriata, ce lovea cstele
lantului de munti.
Lava se incolacea prin incretiturile scoborirg
ca un imens srpe de foc, bubuiturile contiunaii
cu acelasi rasunet, pe and enorme pietre aprinse
luminau tot cerul.
Eruptiunea a continuat cate-va ore si. nici unul

din cei can privm, nu ne induram sa ne Orasim locul.

Silansis rupse tacerea :

Cum vedeti, trebue sit asteptam mai mult

timp, btrinul Klani, e in stare sa mai repete acesta
frumsa representatiune.

Saitni era ametit de ceea-ce v6zuse, dupii, el,

acele momente trebuiaii sa se asemene cu sfirsitul lumei.
www.digibuc.ro

58

Nu lipsea nimic, zicea Saitni, apA, foc, ful-

gere, trasnete, cutremure si and. te gandesti, a

unchiasul, dupA cum 11 zice Silansis, ne poftea cu...
cu gura deschisA... sarlatan 136trin.

11 mirosise a came de terian.

Si Saitni ameninta vulcanul cu gestul, pe and
Klani semet, cu capul in sus, sfida seninatatea ce-

rului, arunand valuri de fum, sau ate un enorm

bloc aprins.
,
Trecuse mal bine de dou6 sAptamani, Klani obo-

sit acum se repausa iarasi, visAnd la gloria lui

cea efemerA.

Intr'o sera, superbA, Silansis intovArasit de noi

dour si cu ajutorul a trei Omem-pesari, ne aflam
la poalele lantulm de munti, din care facea parte
si Klani.
Nu cum-va o s intram prin crater ? intreba
Saitni glumind.
Se prea pte, raspunse Silansis cu mult sange
rece.

Lava nu se intarise *Inca bine, dar nu mai putea aluneca la vale, era prea viscsh.
Riurile formate in momentul eruptiunei nu mai
existau, insa se distingea perfect, trecerea lor,
aprpe de la baza craterului si pAnA la plele lui
Klani.

Cum am mar spus, lantul poseda mai multe

cratere ; Silansis, care urca inaintea nstrA, opri

pe omul-pasere care-I purta, pe marginele unui

crater vecin cu Klani.
www.digibuc.ro

59

Tata planul moil, zise el forte serios, vora

vizita interiorul acestui vulcan stins numit Gina,

ca sti putem observa interiorul lui Klani, de Ore-ce

acestI doull vulcani comunica intro &lash.
Nu am spus eu! striga, Saitni, frumsa idee!
asta insemneza sa ne omorim singuri.

Acesta mi-o spuse in limba teriana, caw nu ar

fi voit sa contrarieze pe conducatorul nostru.
Silansis ins nu mai asteptase sa, ne dam parerea si deja omul pasere se cufunda cu el in
adancimea vulcanuldi.

Oamenii paseri cari ne purtaii, urmara exemplul confratelui lr, si iata-ne caletorind spre central pamintului, sau mai bine zis, spre centrul lui
Venus.

La luminele fosforescente co conducatoril nosta purtaii, am putut remarca interiorul vulcanului,

a cam scoborare intreprinsesem.
Era format ma i. tot din trachit, pe unele locuri
vechea lava remasese impietrita, &and nastere la
figuri fOrte ciudate.
Cu cat ne cufundani, mai malt, cu atat distant a
intro marginele crateruha se marea.
Ne gasm pte la jumetatea scoborarei nOstre,
cand auziram niste urlete surde, asemenea cu sgomotul ce-1 fac talazurile unel man infuriate, can
se isbesc do stand..
Auzeam pe Saitni, care venea dupa mine, cum
murmura, de sigur contra escursiei, dar sgomotul

ce venea de jos, me facea sa nu inteleg ceea-ce

spune.

www.digibuc.ro

- 60

In sfirsit, ata pus picioru pe sol, era o caldure

nebusitre, ametitOre.

La cati metril ne gesm depute de suprafata

pemintului?
Nu-mi putm da bine socotla, aproximativ insti

la vre-o 800-900 metril, o distante destul de

mare.

Cu cal inaintam, cu atet caldura devenea mai

coplesitOre, si. cu atet sgomotele resunau mai pu-

ternic, in strania arhitecture a imperiului plutonian.

De o-date la o cotiture subite a gangului ce

urmam, o lumine, vie ne lue, ochil.

Avm in fata nestre, la o adencime de vre-o

50 de metril, o imense mare de foc, care se agita
ca o mare furtunatece.
La intervale forte regulate, mijlocul acestel marl'
se ridica, se walla ca un balon monstruos, apoi

crapa cu sgomot; iar valurile de foc isi reluail

cursa lor nebune.
Nici o priveliste din lume, nici chiar cursa speimentatOre ce o fecusem pentru a veni pe Venus,
nu me infiore, asa de mult, ca spectacolul acesteY
marl de foc.

Me asteptam la fie-care moment, se ved acele

valuri venind spre mine si inghitindu-me.
Celdura devenea din ce in ce mai insuportabile.

Saitni, care era ingrozit ca si mine, de acest

spectacol infiortitor, articola cete-va cuvinte, pe
earl di nu le intelesei si pe cari le int.elese ins&
Silansis, care se afla mai aprOpe de densul.
www.digibuc.ro

61

La un semn al hu Silansis, cel trel meni-pe-

sari ne luarl pe sus si in curAnd am ajuns in

fundul vulcanulm Gina, usor apol, am esit pe gura
vulcanului.
Aer... aer... iata ce ne trebuia, simtiam ca daca
asl mai fl respirat mult timp acea atmosferA caldA,
nAbusitre, plina de diferite emanatiuni gazse,
mi-asi fi dat pe The sfiirsitul.
Saitni eAptfind curaj, repeta mereti. agitndu-se :
Colosal ! Colosal!

Pe cand ne indreptam spre locuinta nostra, Silansis ne mai dadu amAnunte asupra aventurilor
lui Klani.
Mosngul, avea multe crime la activul sell.
Intr'un rand, spunea el, niste Omeni-pasen au.
locuit pe costa hu Klani.
Klani dormea de mult, linistit, pasnic, numai
unul din toti acesti vulcani era in activitate, si
incl si acela inofensiv.
Oamenil pAseff earl locuiaii acolo, eraii in numer ca la 20.
Locuinta lor era o veche salA, parasita de niste
colegi al nostril, care se ocupase cu studiul vuleanilor.

lute() buna zi, in mijlocul linistei de care eram

impresurata, se auzi niste urlete IngrozitOre, apol
imediat o detunatura spaimfintatre, "area cA o
mie de trasnete cad asupra pamintului.
Klani isbucnise.

Craterul intreg, cu cOsta pe care se afla sala

4imenilor paseri, fu aruncatA in aer.
www.digibuc.ro

62

Nici unul din eel d'intiuntru nu a scapat.

Totul a fost aruncat la o inaltime considerabila,
in cat abia dupa cate-va minute a recrizut bucltile pe sol.
De atunci mai cu sema, Omenii-pasee au o mare

frica de vulcam.
Focul e pentni el, D-zeul lor.
Stelele au in religinnea lor, o influenta binefacatere, serele si focul central sunt demonii bor.

Pe and vorbea Silansis, eu intorcm mereu

capul spre Klani, care se pierduse ca o imensa
fantasma in intuneric.
Saitni in acea zi avu un vis oribil.
Klani se plictisise in acelasi loc si plana in aer,
avnd ca baza, o imensa mare de foc, gata FA se
lase chiar in locul uncle dormea amicul meu.
Saitni sari in sus speriat, apol surizend ne po-

vesti visul, privind pe ferestra, dacit Klani e tot

in aceiasi pozitie.

Pe cand betranui revolutionar, dormea linistit,

visurile lin transformendu-se intr'o imensa panase
alba, care se pierdea in azurul cerului senin.
CAPITOLUL VIII.

Conferinta.

Sentimentaiismni Itn Saitni

In sfirsit, dup ore-care ostenla, am isbutit s

me exprim perfect in limbo, venusiand si prima
mea incercare in publicul venusian, a fost tinerea
unel conferinte, in care am tratat despre petmint.
www.digibuc.ro

63

Le-am povestit geneza lig, aparitiunea omeni-

rel, formele ei de guvernamftt, le-am explicat

distractiile el, stiintele, artele si tot ce tine de pamint.

Le-am explicat cum resboiul, religiunea 0. iubirea au pus piedici civilizatiunel si cum am eautat sa ne scapam de tote aceste copilarii.
Am vorbit despre pamint, asa cum cred ma e
logic, dar a fost interesanta dibcutia ce am avut-o
in urma, cu Saitni, care are alte veden.
La sfirsitul sedintei, dupa ce am mai discutat
cu cati-va, Venuzienl asupra pamintului, Saitni me
lua de-oparte si-mi zise :

Asculta Asales, modul cum al zugravit Venuzienilor, pamintul si omenirea dupa el, nu-ti
pare cam exagerat ?
Cum exagerat, dar nu am gasit Inca destule
expresituu, pentru a putea face pe Venuziem sa
ne intelOga cu totul.

Tu crezi ca vom merge spre perfectiune,

inlaturand iubirea, sentimentul ?

Saitni, vorbele tale me cutremura, stiam ca

adolescent, tu al avut inclinatiune spre sentimentul eterat si distrugator al vointeT, numit iubire,

dar nn *tiara ca, dupa Mali am de studiii, mai

tl-au remas urme nesterse din o asemenea copilarie.

Asales, relua el, daca ne inselam cu totI ?

mai cu sma, ca tredaca scopul ce crezl tu
bue ajuns nu e cel adevrat ?
www.digibuc.ro

64

La ce bun a cunste cosmosul, cand stim cu

toti cit viata e efemera si ca cunostintele nstre,

se asmand cu acelea ale unel insecte care a

trait o zi ? si atunci o alta conclusie se presinta :
viata, viata, deslegata de orl-ce piedicl, deosebita
de aceia animal, prin iubire si contemplatiune.
Dar acsta ar insemna distrugerea complecta
a omenirel ah! daca te-ar auzi vre-un membru
al Academia, al fi isgonit din sanul el si aruncat
in gradinele fericirel, sa poti contempla in pace
apusul srelul si rasaritul lunel, brat la brat cu
vre-o desperata pamntna.
Ah da ! uitasem, in discursul tea ai vorbit
si de puterea discretionala a celor invtitatl, dar nu
al bagat de sm ca, positia ce vol faceci calor1'a1t1 pame'nteni, e ca si aceea a sclavilcr din yechime.

Nu sunt ore libefi sa faca orl-ce vor, il supunem la vre-o munca, ii intiebuintam la ceva,
nu-I lasam s se iubdsca in pace, afara de casul
cand visand prea mult, daii exemplu ma celorl'alt1 ?

Va sa, zicil nu stint liberi, iata (led o contradictie in principfile vstre.

Saitni, tu m'O' speril, undo sunt dar credintele tale ?

Si ea me speril, fiind-ca nu v6z in vertuzienil de aci de cat excesul starei nstre sociale.
All ! starea lor e cea ma i. inalta civiisatie.
Si eii iti spun Asales, ca acesta e cel mai
www.digibuc.ro

65 --

aclAnc dispret ce 1-am aduce vietel si naturel ce

ne-a creat.
SA-fl spun drept, mie mi se pare societatea celor 25 de pamenteni, ca si Venuzienii invetati de
aci, la turmA de pedanti, can nu pot hitelege viata
si care voeste sA desguste si pe alp'.
De ce nu te retragi atunci din Academie ?
Fiind-cA asi putea fi un auxiliar puternic al
color apAsati, pe cari asi face tot posibilul spre
a-1 sc6te din robia vstrA revoltandu-i.
Ifi-e fricA insa si mie de consecintele la cari
asi ajunge.
De ce nu spuneal si pe pamint Saitni asemenea lucruri ?
Suntera prea departe de el si p6te chiar ca
nu-1 vom mai vedea, deci pot sA-ti spun parerea
mea in pace.
Crezi cit nu ne vom mai putea intrce ?
Sunt sigur.
EA din contra am multi% sperantA.
Ast-fel o conversatiune de cAte-va minute a fost

de ajuns ca sl privesc cu ala ochi pe colegul

moil si numal simpatia ce am pentru el, mf5 opreste

de a-i face ceva reii, am insa cel mai adAnc dispret pentni ideile ce profes6z1.
0 civilisatie ca a lui, e o stare de selbAticie,
Stiinta e singura care trebue sA domnscl pe
pAmint.

Dar dacii ne inqclain cu OW

www.digibuc.ro

66

CAPITOLUL IX.

Esploritri.Aventura Int Saitni.

Cate-va zile in urma sedintei cu prietenul Silansis i cu alti dom Venuzieni, ne-am hotarat sit
facem o mica preumblare pe planet&
Saitni bine-inteles facea parte, bietul companion le perduse umbrela perfectionata, se consola
insa prin faptul o pe plede nu putl sa te misti
din sala, cad aol ploile sunt adeverate deluvia.
Se aznise sa, explice Venuzienior inventia ei
necesitatea umbrelei, dar acestia nu air voit sa-1
intelega de loc; and ploua, ziceu el, co nevoe
aa sit te duel afara, ce afaceri altele avem noi, de
cat de a studia cosmosul si and suntem impiedioati de a-1 vedea, reflectam la celo ce am vazut.

Saitni nu punea la socotla c Venuzienfi nu

avu ce sti-si strice, de ore-ce umblail gol.
Indata ce incepOii ploile cele marl, simtm multa

umezola, mai cut sOma in acele racorse sail 0

eram nevoiti sa punem pe noi ore-care imbracaminte.

Inteo sera, and srele imens I rosu se ineca

in apele marei linistite, am luat cu nol mai multi
imeni-paseri i ne-am indreptat spre emisferul de
nord al planeteL

De and venisem, nu ne departasem de locul

uncle descinsesem, de at prea putin, relativ cu
distanta ce avm acum sa parcurgem.
Aasta era prima nstra, caletorie.
www.digibuc.ro

67

lute la cu care sburam nu era prea mare si ne

permitea s zarim tote peisagele pe uncle trecm.
Stele le incepuse s rsar, planeta nostr aparea tocmai in spre ziva, nu avem fericirea de a
caletori, avnd-o pe cer.
Luminele ce conducatoria nostra purtau ne lumina perfect calea.

Ne apropiam cu incetul de un lant de munti,

ale caror virfuri erau acoperite cu zpadl.
Ingrijisem de a lua cu noi, niste vestminte mai
grse ce adusesem dup5. pamint.

La inaltimea la care sburam eram forte bine,

cad aerul era mai putin dens ca eel du$ suprafeta planetei ; la suprafata globului, inabusem.
Intrebaa pe Silansis.
Care parte a planetel e mai muntOsd ?
Cea de nerd.

Noi deja am presupus acesta Inca din secolul al XIX si in al XXIII, eram siguri. Tot in
acest din urm secol, am putut determina o mare
parte drn configuratia, ce cunOstem acum.
Pamentenil nostra nu erau deci nica atunca
asa de inapoiati.

Nu, sa aflam pe calea progresuhu si pna

la inceputul secoluhu al XXX nu prea am stiut
multe.

Nenorocirea e ca tocmal acum in apogeii

eine stie ce catastrofa ameninta pmintul ; deja
srele a pierdut mult din caldura de odiniOra.
Acum ate-vaimia de am, unpamnten de sigur
www.digibuc.ro

68

ar fi pierit intrand in atmosfera planetei vstre,

din causa aldurel prea marl a srelui.
Tot discuttind asemenea lucruri am ajuns la pilele muntilor de can am vorbit mai sus.
Erau acum done pareri ; do a trece peste munlii, sau de a face un lung ocol.
Saitni propuse sti trecem pe d'asupra muntilor,
dupA ce se consultA mai intAiu cu conduatoril
nostri inteligenti.

Imbraam tot ce avm mai calduros i Omeniipaseri se repezirA batAnd din aripi, spre crestetu,
lnaltilor munti.
Frigul incepu usor sa se simtA, Venuzienii pa-

reau insit ct nu sufer de nimic, cu tote a nu

erait acoperiti de at cu o usra mantilA alba,

ceea-ce le dAdea un aspect forte fantastic.

EA simtil cum sangele imi bate din ce in ce

mai Meet si la un moment dat era aprOpe sa pierd
cunostinta, Venuzienul me obicinuit cu asemenea
slAbiciuni din partea nstrA, facu un semn Omenilor-pAseri si mai iute ca fulgerul trecurAm peste
munti, scoborandu-ne apoi cu o iatlA potrivita,

pentru a nu face o trecere brusa.

Puterile au inceput stt-mi revie.
D'inaintea nOstrA se intindea un continent, lurninat de fantasticele lumini ale locuitorilor, can
II cutreerafi in tote pArtile.

Pe and ne scoboram, and imi venil bine in

simtire, m'am uitat sA vd pe Saitni, dar acesta
nu era cu nol. Fac atent pe Silansis i acesta rewww.digibuc.ro

- - 69 marcand si el faptul, intrebh pe cei-l'alti, nimen1

nu stia, bine-inteles lipsea si, omul-pasOre ou care
el plecase.
Saitni.... singurul meu tovarAs ! singurul pAmOntn!

KO gAndil cA a volt der sh glumesca, dar nu!

urcarea era pericol6sa, se putea s5, i se fi intAmplat ceva.
Ce era de facut ?
SA trecem inapol munti Salonis?
M'asi fi expus de prisos, cei clod Venuzieni isi
luara sborul cu emenii-pAserI in spre partea do
unde venisem.
Silansis in timpul acesta, se cAznea sA m6 distreze, explicAndu-mi localitAtile uncle ne aflam.
CAutArile Venuzienilor ail fost zadarnice, locu-

rile uncle presupunm cA va fi remas Saitni, mall

ocupate de emenii-pAs'eri, cari fiind intrebati de
companionil lor, nu all putut da nici o deslusire.

Eram forte trist, totusl avem sperantA, cA intamplarea p6te va fi scApat pe Saitni de ori-ce
pericol.

Voiam sA trec muntil indarAt si sA conduc eii

cu Silansis cAutarile, dar Venuzienii se opuse, zi-

cend cl nu o nevoe, cad dacA Saitni e cu un

om pasAre, se va putea interce in siguranta dacA
nu undo ne aflam, apol acasA.
Incepuse sA se lumineze do ziuA.
In curnd imensul sore era sa-si facA aparitiunea pe bolta cerOscA, spre orizonul rfistiritului deja
inrosit.

www.digibuc.ro

70

Companionii mei, dupa ce cdutard cat-va timp,

au gasit locuinfi de piatrA situate pe costa mun-

filor, intr'una din ele ne-am tetras cu toe.

Ziva trecu farA cel mai mic incident.
Eram desperat, singurul me tovards se pierduse de sigur in vre-una din prtipAstille muntilor,

sau azuse intr'una din vastele mAri ce ne inconjuraii.

Venuzienil m6 asigurau mereu, ca, servitor eel

mai credincios nu pOte fi ca un om-pasare, dar
eA chtre sfArsitul zilel, pierdusem orl-ce speranta.
InsA cAnd sOrele dispAru dupa niste maUi muntl,

cad' II desfasurau lantal lor gigantic spre apus,

Saitni intrA insotit de omul-pasare.

Uitai de reserva ce pamAntenii au pastrat tot_

d'a-una i sdril de gAtul terianulm.
Saitni era forte vesel.
Do sigur ea a41 fost cu ioti ingrijata de s6rta
mea si mai cu sma tu Asa les.
Sa ve spun insl cu deamAnuntul ceea-ce ni s'a
intAmplat :

CAnd ne-am invoit sa trecem peste cOma muntilor, conducAtorul meu IT indoise- puterile, ajunsesem la o inaltime considerabil, de o-data insa

-aripele conducatorulm men, incepu sa spintece

aerul din ce in ce mai incet si in loc de a ne

sui, am inceput s scoborka in lithe oblica, spre
aceiasi cOstA a muntilor.
CAnd am pus piciorul pe pamint, pe vol ve zA-

_rem numal ca niste puncte negro d'asupra munfilor, apoi v'am pierdut din vcdere.
www.digibuc.ro

71

Omul-pashre '10 rupsese o parte a aripel.

Imi facu semn s6. stau pe loc $i plecl alergand

cu picirele O. ajutandu-se din and in and de

aripa ce putea functiona.
Peisajul unde mi5 aflam era splendid, trecusem
o mare pe care lucea mil de lumini multicolore ;
in spre miaza-npte se intindeaii muntil giganti,
peste carl vol ati trecut.
Mteptam forte lini*tit intrcerea conducatorului
meil, &and de o-datit, mil de lumini, carl par cri
disar din pamint, m6 impresril i sunt inconju-

rat la moment de un intreg popor de Omenip asgri.

Unil sburau mai sus spre a m6 vedea mai bine,

altil se apropiau de mine i cu virfurile aripelor
m6 atingeau, parandu-li-se cg. pte m6 voiu pierde

din fata lor ca o vedenie.

Eu m'ain sculat in sus i le-am vorbit in limba
venuziand ast-fel :

Sunt venit dinteo planeta sord cu a voastril,

i cu un gest am aratat cerul.

Imediat intregul popor, cAzu ca prin farmec la
picirele rude. Forte mirat nu intelegeam nimic
din cele-ce voiau de, la mine.
Unul din ei se apropi O. cu multa delicatete
me inveli, cu aripa lin ca O. cu o manta, un altul
facu acelaal lucru de alto. parte *i. iatti-me ridicat
triumfator in aer, urmat de lungul *ir de OmempAsen, can scotu. strigate ragu.5ite, batend. din
aripi.

www.digibuc.ro

72

Ast-fel escortat, am retrecut marea, insA nu

ne-am indreptat spre partea de uncle, venisem, ci
in spre apus.
Regiunea in care ne aflam era acoperitA numal
cu dluri, iar in depArtare se intrevedea o mare,
luminatA vag do aurora ce se arata.

Dlurile erau acoperite cu mE de clAdiri de

piatrA.

Ne oprirAm pe eel mai inalt, care se afla in

mij loc.

Cu aceiasi delicatete ea la inceput, am fost dus

inauntru mai mult pe sus.
0 multime de pasari-femel ne esise inainte, si
la vederea mea ail scos gpete si mai lugubre de
cat brbatii lor.
Am fost suit pe un fel de estrada si indata cell'alci s'au prosternat la picirele mole, scotAnd tipete asurzitre.
La inceput, acest spectacol rat) distra mult prin
noutatea lui, dar am inceput curnd sa m6 plictisesc. Am fAcut atunci o miscare, ca sa m daA
jos ; imediat Venuzienil se repezirA la mine si m6
instalara cu multa gratiozitate la locul med.
DupA vre-un ceas de and m aflam intr'o asa
de caraghisA positiune, un om-pasAre ii facu loc
prin mijlocul multimei si veni la mine.
Era conducalorul melt
Cei-l'alci se repezira la el amenintAtori, dar conducAtorul meA honk ceva, din care nu am putut
intelege nimic si amutirA cu tog.
www.digibuc.ro

73

Sprijinit de el, spintecaill valurile multimei si

am esit afar&
Dar caldura incepuse sA se simtd, conducatorul

meu begase de sma c nu eram in stare de a

suporta nabusla atmosferei ce me inconjura si se
repezi cu mine, pe unul din dlurile vecine, unde
se afla o sala de felul acesta.
Acolo am stat tot timpul zilei.
Spre sera am venit aci, dupa ce mai intaiu am
facut un lung ocol, lasand intr'o parte muntil Gel
inalti ce ne desparteau.

Eti surisel si me adresai atunci amicului "Venuzian, acesta intelese surasul meu interogator si
imi respunse :
Dupa cum v'am mai spus la venirea vestret
aci, Omenia-paseri, dupa cum le ziceti vol, au o
religiune forte curiOsa si au crezut c Saitni e un
zeti scoborat din cer.
Trebue sa ram stita ca majoritatea sunt liberi,
si nu vin la nol de cat pentru a-le oficia serviciul
divin.

Cei liberi traesc in comun si ail obiceiuri mai

ciudate de cat ale color ce stau pe langet nol
Prietenului tell insa nu i se putea intampla nimic, Asa les, chci sunt forte prietenosi si cu. moravuri blande, afaret de acesta uncle mai pui ca
au o mare tem% de noi.
Indata ce omul-pasare i-a facut se, intelegA cii

Saitni e protejatul nostru, ad renuntat la dreptui

de a'l tine inchis pentru a i se inchina.
8

www.digibuc.ro

74

Multumii imprejurArilor earl iral aduceaq pe Saitni

teafar i siinAtos i ne hotArAram ca la lumina ste-

lelor s ne continuhm drumul.

Am neglij at ins piing acum de a vorbi de

flora si de fauna acestel planete.
In adevAr, dad, existA unde-va animale nenu=irate, apoI de sigur planeta Venus e una dintre
cele d'ntal la numar.
Dar animalele acestea nu all Impartirea ca pe
pAmAnt, tote se impart in doua marl clase : pa,
sari si poste.
Maraifere flu existaacolo.

Marie venuziene sunt populate cu un numAr

infinit de pestl de tote speciile, in mare parte
necunoscute pamantenilor.
Dimensiunele lor nmi sunt mari, eel mai marl nu
masora nici panA, la 2 metri.

PasArile sunt tot ce pte fl mal fantastic pe

aceasta planetA, de la cele mai minu.scule, pAnA
la cele mai marl., can aprpe egaleaza pe menii
pgsari.

Nu existit insA pasAri rapitOre, chiar cele marl

se nutresc cu sAmIntele i cu fructele ce sunt
asa de numerOse pe planeta Venus.
Arboril i plantele ce cresc pe aceastA planetAaii
dimensiuni colosale i sunt de o natura forte elas-

ticA ; in timpul furtunelor, ce se deslAntuesc cu

atAta furie pe Venus, el se indoesc pAnA la pamAnt, dar nici unul nu se rupe.
www.digibuc.ro

75

Frimzisul lor e forte des si aseunde mii de cuihurl de pasari.

0 padure venuziana e un raiu pentru auz si

vedere.
Florile cari impod.obese padurea sunt mici war
-tote stralucitre prin culorile lor

Cu cat inaintam catre miaza-nOpte, cu atat se.

se scurteaza ziva Iii putem calatori mai malt.
Planeta Venus e in general mai muntOsa de cat
pamantul, internal dupa cum prevezusem inca din
secolul al XIX si XXIII-lea.

Manta sunt cu. mult mai inalti de cat ai painantului, asa dupa socoteala mea, unil ajunge au
la colosala inaltime de 12.000 metri.
De acea de multe ori eram. nevoiti sa ocolim
acesti inaltl munti, spra a nu fi expusi sa perim
de frig.
In drum' nostru, intalneam necontenit triburi
rezlete de Omeni pasri.
Gaud treceam pe Maga acesti pasnici.locuitori
al Nordului, conductoril nostri scoteau niste sun ete

guturale fOrte ciudate, la cari raspundeaii eel de

jos in cor.
Dupiti o ealatorie de cat-va zile, observe' ca
ziva nu mai dura de cate-va ore, aceasta ma insrija forte mult find ca frigul ' se accentueaza din
.ce in ce.
Venuzienil mei pareaii insa ea nu sufere de
nimic pareaa ca mai mult rau le face caldura excesiva, de cat frigul eel mare.

www.digibuc.ro

76

Inteo zi, tocmai cAnd ne preghteam sh plechm,

simtif cum un fior rece imi strabatu tot corpul.

Ah! afurisith organisare a corpului omenese
duph pAmAnt.

Abia am mers vre-o cAti-va kilometrii si nu am

mal putut continua drumul.
Ne-am oprit numal de cat 0. am intrat intr'una

din acele shli de piatra, cari se afla risipite pe

intreaga planet&
Saitni era forte ingrijat, mg. luase de mAnh si
nu era in stare sh-mi mai spue un singur cuvant.
Din neglijenth,lAsasem acash tOte medicamentele

ce luasem cu nol duph pamtmt.

In mijlocul acelor pozitiuni shibatice, undo asi

fi putut gasi vre-un ajuter in slabele si ofilitile

plante ce crestead acolo ?.

Capul incepu sh-mi vAjie, vedenii nebune incepu sh-mi jOce inaintea ochilor ; la un moment
dat mi se paru ca sunt asvArlit dupti, planeth in
spatiu si ca me due rostogolindu-mh neconteni t. in
infinit
Pierdui cunostinta.

Mrtea unui VenuzianCrematiunea

Mad m'am trezit eram in vechia nOstra lowfilth, o ram% de la sore phtrundea prin una din ferestrele practicate in stAnch si inveselea monoto-

nia Wei.
www.digibuc.ro

77

M'am ridicat si vitzui pe Saitni care cu ochil

plini de lacrami imi saruta mainile de bucurie,
spre imarea mirare a Venuzienulor cari ne Moonjurau.

Scapat, esti scapat, murmura el mereii, plangaud de bucurie.

Mi se esplica apoi cum scitpasem.
Fiind ca Venuzienil nu cunosteml nict un fel de

medicamente, de oare-ce nu aveaii trebuinta de

ele, nu gasise alt mijloc mai bun de cat sa me
adoarma imediat si cu viteza cea mai mare posisa ma duca acasa, uncle Saitni mi-a dat tot ajutorul posibil.

Oh! ce ciudata organizare a corpulm aveti

vol pamfintenfi, imi zise Silansis, recunoso si eu,
ca in aceasta privinta, noi suntem priveligiafi.
Noi &Ica nu calatorim ziva, aceasta nu o facem
ffind ca ne-am imbolnavi, ci fiind ca am pierde din

putere si am fi prea mult obosici, si afara de aceasta lumina soarelui reflectandu-se in apa e orbitoare si am ramane fara vederi.
Iti poti inchipui, Silansis, raspunsei eu, ce era

acum cate-va secole, and de cele mai multe on

un pamantean murea de boal.
Saitni, me adresai eu apoi tovarasului meu,
cand ne vom putea intoarce pe iubitul si necivilizatul nostru glob?
Dupa ce inal voiu fi gasit margaritarul meu
de umbrela.

Atunci nici o data.

www.digibuc.ro

78

Eu cred, a unul din oamem-pesari a furato din curiozitate. curand sau mai tArziu tot o vol.
gasi.

Nu e vorbg nici nu iti putea sa-mi utilezez una-

brela mea, ad aeesta nu stint ploi, sunt adevasunt adevarate potopuri, me intreb in tot p'auna,
nu me aflu oare pe pamAnt lu cele dintii timpuri
ale lui?.... sail nu me aflu in ajimul unui cataclismu final ?

In adevar cea ce spunea Saitm, era exact

Ploile pe aceastg planetg erau foarte nu meroabe
iputernice, aceasta din cauza evaporatunei repezi,
soarele avAnd un diametru indoit, N ezut dupg
Venus.

Noril se adunau inteo clipa si erau in tot d'auna

manati de un vAnt turbat. care pe pamAnt ar fl
rasturnat toato cladirile cele inalte O. fragile ale
oamenilor.

Indatg cerul se iutuneca, tunete surde murmu-

rau in depth-tare. piing and din ce in ce se apropia insotite de trasnete.

Iuteala ingrozitoare cu care ploaia cadea, van-

tul eel repede ce indoia pang la pmAnt arborit

eel mai inalti, vantul marei in furiate care isbea

cu turbare stancile O. in sferit tunetele i traznetele ce bubuiau si care acopereau O. executau aceste

concerte splendide in salbaticia lor, te faceau sa

crezi a indatti planeta ce va cufunda sub picioarele tale, i ca apa va acoperi totul pentru ve*nicie,
www.digibuc.ro

79 Eu i Saitni eram ingroziti in tot d'auna, de

cate-va on se repeta aceasta infioratoare scena,

Silansis insa impasibil, clatina din cap zicand:

Cea ce vi sa, pare voua asa de,ingrozitor e nu-

mai partial, legile can guverna cosmosul sant im-

pasibile, on si ce s'ar intampla pe o minusculit

partea a neansemnatei noastre planete, n'are mat
mare valoare de cat o petricica, pe care o arunci
in mare, painantul Venus se va invarti mereu in
jurul sau si in jurul Soarelui, dupa aceleasi legi
vesnice i neschimbatoare.
Si noi stiam lucrurile acestea, dar frica nu ne
era mai mica, caci ne impresionau prea mult.
Venuzienii nu mureau nici o data de accidente
si aceasta ni se parea curios, rare oil eke un ompasare, suprins de furtund in inaltimea atmosferei,
eat trasnit si recadea pe planet% ca un scrum de
c enlist).

Cate-va zile dupa intoarcerea noastra, Silansis

inn anunta ca until dintre cei mai intelepti Venuuzienii murise noaptea trecuta.
Cum ! esclamaiu en, Cesiri a murit ?En era
sanatos i mi-a esplicat aproape o ora detaliiele

geografice dupa niste asteroide.

Cand a vorbit cu tine, Cesiri stia foarte bine
ca are s moara asta-zi inu zise Silansis.
De mnie stia.

Avem o limita a varstei, peste care nu putern trece, une on am putea s mai prelungim pentru

www.digibuc.ro

80

cate-va luni sau i pentru un an, viata, dar la cear folosi acest lucru, dao ). nu putem sa conservam
in ace1a41 limp O. inteligenta,

Ce faceti cu oadavrul ?
11 ardem.

Noi tot nu am ajuns la acest mod practic de

distrugere. In secolul al XIX, idea aceasta cap&
tase oare-care putere reamintind acela*i lucru ce
facea un vechiu popor, din secole i mai tarziu ;
se formase deja o societate anumita pentru acest
scop, dar revolutile groaznice earl urmarti, facu
sa dispara acosta idee ; in secolul al XXV ati fost
nevoiti s reluam vechile moduri de ingropare, adid, de a baga cadavrul in pamant.
$i de atunci idea aceasta s'a inrdacinata $a de
mult, in cat nici nu se mai aminte*te de crematiune.

Multe sunt lucrurile i obiceiurile can ne mai

leaga 'Inca de lumea veche.
Cu t6te astea e logic, ca individul o data mort,
sa faca ca substantele din care ele compus, sa fie
date imediat inapoi naturei. ca ea apoi s formeze

alte fiintee o frustare a naturel acea de a da

indarat cat mai tarziii, elementele din care e corapus individul.
Tot ce e fait viata nu are valre, individul mort
trebue sa dea numai de cat naturei tog atomii cari
I'aii organizat i ra d. facut sa traiasca.
Cea ce spui tu Asales, e frte adovarat, paman-

tenil de sigur ar trebui sa adopte acest mod de

distrugere al corpului.
www.digibuc.ro

81

Dacd vrei, sti mergem azi la locuinta lui Cesiri

si sA asistAm la arderea corpului sAil.

Spre searl deci ne IndrumarAm pe jos. locul

find aprpe, un singur deal ne despArtea.
Mil si mil de lumini cveneaA din tote partilel
planetel ; din cauza iutelei cu care unele erail condusei pareau cA sunt enorme stele cazatre.
Am ajuns in fata saki unde locuia Cesiri.

Mara pe un steid de piatra era asezat Venuzianul, cu mAinile puse sub cap, ea si cum ar fi
fost adormit.
Venuzini nenumarati 11 inconjurau.
Oamenil-pasArI la o distantA respectabilA staA
curiosi.

Se aduse mai multe vase, doui din Venuzieni

unserA pe Cesiri, care era gol, cu lichidele s'i unsorile continute in ele si apol dete foc cu o materie necunoscutd.

FlAcarile tdpira usor, apoi de o data o flackra

albastra invAli cu totul cadavrul aureolat.
Venuzienh nu paremi miscatl nici unul de un
asemen ea spectol.

Flackile albastre se urcau la cer cu o ropeziciune uimitre, ca si cum ar fi fost purtate de

vfint, cu tote CA atmosfera ca nici o data era linastitA.

Se rAspandea un aer un miros placut.

Silansis chema doui Omenh-pasari si am plecat
Inapoi.

Dupa dealul nostril se vedea perfect locuinta

tui Cesiri.
www.digibuc.ro

82

Spectacolul era straniu,

Imprejurul unei imense flacari albastre, mil de
liinte care farnicau, iar Omenh-paseri cu aripele

lor albe ca zapada, apareau ca si niste statin.

Scanteiail pe cer mai tote stelele, incepuse a
sufla un vant bine-facator, pe cand la pOlele dealulm nostru, marea se lovea incet, cadentat, de ma-

pin, amintindu-ne refrenul tte tree... tote tree".

Se apropie incet ziva cand Silansis va chema

majoritatea Venuzienilor, ca sa aziste la o conferinta a mea, asupra modului cum au cunscut si
studiat pamantenh cosmosul. Mai ales voiu vorbi
despre planeta kr.
Dupa ce void vorbi Venuzienilor, chiar de , a
dona zi m6 voiu consulta cu Saintni asupra mijhicelor ce trebuesc gasite, ca sa, ne putem intrce
pe planeta nOstra.
Saitni imi spuse duph mrtea hil Cesiri:
Crematiunea pote fi modul cel mai stintific si
si mai igienic de distrugere al cadavrului, dar eu

mai bine voesc sa fiu ingropat in humusul planetei mele.

,Eu nu sunt ca tine, continua el, ca sa, mi ascund tote sentimentele, nu sunt nici sentimental neghiob ca cell din gradinele fericirei, dar iint iubesc
planeta mea, tot asa cum un Japonez sau un German

din antichitate isi iubea patria in care se nscuse.

Ce a ce-mi spunea Saitni era frte adevgrat, chiar are sa .firn, mai bine e insa are pe
planets noastril.
www.digibuc.ro

83

E un prejuditiu, inn dau forte bine socoteala de el, cu toate acestea nu pot sa-1 alung._
0 voce interna pare ca-mi sopteste :
Tu nu vei fi nici o data un adevarat cat&
tean al cerulm, care nu are margine, care nu are
deosibin de planetA, caoi tote sunt copilele spatiulm , timpulm si ale materiel tu tit. prea mult
la umila ta planeta, pierdutA in nemarginit.
Seara cAnd lucafarul PamAnt rasare cel d'intAi

pe bolta cereascA a lui Venus, stateam ganditor

si-mi fugeau fara de voe privirile spre lucitrele
hu raze, care pare cA ne chiamA inapoi.
Imagina Raltel ca nici o data inu aparea curata
inainte, o confundam fat% de voe cu planeta mea,
le identificam.
Putin cite putin, am inceput sa inteleg iubirea sentimentalior, can isi duo viata intr'o vesnica visare,
indealizand pe adorata lor, care adese on nu exista.

Savantul care cunoaste legile cosmosului, care

isi da socoteala WA sA se sperie de mizerabila
noastrd soarta, acel savant dispare din mine itmAnea o fiinta cu veclu prejudecati, de can zadarnic voiam se soap.
Atit timp cit omenirea pamAnteneasca nu va putea

sa se continue de cat prin mijlocul practicat de

la inceputul el, in totdeanua iubirea va prinde in
mrejele el pe ()amen', facAndu-I sl uite chiar cii
aceasta nu insemneazA de cAt continuarea speed.
0 inselatorie vesnica si plind de succes, cArula
nu-i va putea rezista nimeni.
www.digibuc.ro

84 --

Into leg acum de ce sentimentalii din gradinele

fericirei" sunt ma de orbitl de pasiuni nebune, call
il fac sl fie demni de plans *i. II reduc la o melancolie fArtl, vindecare pentru toat6 viata.
De cate on vgd perechi de oameni-pasari, can

se invalesc in aripile lor cu atata foc, imi aduc

aminte de imperiul dragostel dupit planeta noas-

trl.
Nu erau unit invatati O. filosofi, can voiaii s es-

plice chiar legile eosmosului, tprin acest ciudat

sentimenk?
9

Saitni se intoarce emotionat intr'o dimineat,

spunandu-mi cum a azistat la nmterea unui Venuzian inferior.

In adevr era un lucru foarte interesant ; \remuzienii imferiori nWeau copiii lor vii, sail cum
pitsarile noastre faceau oua ?
Saitni povesti urmatoarele :

Pe nand admiram planeta Prnantului, care

se apropia de apus, iatd, ca un Venuzian se apropie de mine O. ma atinge uor cu aripa, in acelmi tirnp scotand cate-va sunete prin care paTea el implor ceva.
Nu intelesel ce vrea de la mine dar plecai cu el.
Era venuzianul care me scapase din mainile con.nettenilor sAr. Cand. acmtia zor nevoie sa m pro-clame de zeul bor.

Mb purtit ca un sfert de orA, pan am ajuns pe

Tarful unul inalt deal ; acolo fui prirait la u*a unel
www.digibuc.ro

85

stall cu strigate rgusite de bucurie

o femeie
era aproape sa nasca si. se sbAtea, fare, a putea
face ca copilul sA iasa afar&
Aveam nevoie de ate-va instrumento de acasA,
scrisei im bilet lui Silansis si. am avut ce doream
in mai putin, de doug zeci de minute.
Cu ajutorul instrumentolor inlesnil facerea stirmanei femei , dar care nu-mi fu mirarea and in
loc de copil, avui in mAini un enorm ou lungaretsi foarte elastic.
Mirarea mea fu si mai mare, cAnd un venuzian

imi lug repede oul din maini si. taia coaja cu un

fel de piatrA ascutita, din ou esi un mic venuzian,
ce umplea sala de tipetele lui asurzitoare.

Pe mine m'au aclamat toti prin strigate identice, iar nobila matrona spre ultima si prea marea
mea mirare, a dansat mai mulre jocuri venuziene
pAsaresti, ea si. cum nu i s'ar fi intAmplat nimicPe fie care zi ast-fel, descoperim tot lulcruri noul

earl ne pun in mirare si. ne facem sa cugetam la

multiplele mijloace ale naturei pentru propagarea
sp eci el.

Am ajuns la concluzia, ea stiinta mei singure

planete e vanA, e ca si citirea unei singure foi
dintr,o carte, vrAnd apol sh judeci intreaga opera.
a autorului.
XI

Pasnntenii si Venus
Ziva and trebuia sa le vorbesc Venuzionilor des
cunostintele noastre cosmologice si. despre modul

www.digibuc.ro

86

-cum au ajuns la ele, acea zi a sosit si a trecut

deja.

Voiu relata aci o schitA generalA despre cea ce

am vorbit.
Venuzienii au o atentiune de fer, dadi asi fi pu-

tut vorbi 24 de zile de-a rAndul. de sigur eg Venuzienii ar fi aseultat cu cea mai mare placere.
Ca de obiceiu sala era plinA, venise Venuzieni
din toate unghiarile planetei
oameni-pAsari luerase la constructia acesta aproape o bunA.
In mijlocul tacerel generale, inconjurat de schi-tele ce fAcusem mai dinainte incepui cuvAntarea
La inceput au fost multe pareri asupra cosmosului toti insA se invoiau in a spune cA, pamantul e fix in centrul universului. ea bolta ceruldi e solidA, ca soarele e un glob facut din intr'
o adins pentru noi ct sa ne lumineze, iar stelele
ca sA ne Lea privelistea placuta in timpul noptei.
Cu timpu stiinta a inceput sa-si elaboreze legie
sale, un astronom a dat cea mai puternica lovitura vechiului sistem. el demonstra ca, pamantul
e un simplu glob ca si alte. care se invArteste
imprejurul soarelui.
Un alt astronom descoperi legile dup6 care toate
planetele se invArtec imprejurul astrului rege si
in fine un altul descoperi legile atractiunei universale. cu cari se supun nu numai planetele ce formeazit cortegiul soarelui,; ci toate stelele ce pAna
atunci erau crezute ea fixe.
Se inventase de asemenea hmetele i Telesepele

www.digibuc.ro

87

cu ajutorul carora luminele indepartate au fost studiate din puntul de vedere fizic, descoperindu-se

detalii cari se asemanau in mare parte cu acele

ale pamantului.
Cometele avura o lege, stelele au fost stucliate,
gasindu-se prin calcule, departarea la care plutesc.
Planeta vstra a inceput sa fie studiata cu multa

ingrijire, dar cu forte multa greutate, de ore-ce

pentru nol sunteti prea apropiati de sore i lumina
ce planet a vstra reflecta in spatiu, impedica pe
astronomi de a distinge bine continentele si maririle vstre.
Catre starsitul veacului al XIX Inca ermi indoeli emise de astronomiinsemnati, asupra rotatiunei
planetei Venus 1 unii sustinecul caVenus se misca
ca si planeta Pamantul in 24 ore imprejurul axei
sale, ala, eel care se indoiau, sustineau c invar-

tir ea lui Venus imprejurul axel sale e egala cu

acea imprejurul sOrelui, deci urmeaza sa prezinte
in tn tot dauna aceasi fata srelui.
In antichitate planeta vstra purta forte multe
numiri, asa exemplu :

Vesper, Lucifer, Pnuteritan, Sara, Anadid,

Nana, Nahit, El Zohra. Fosforos, Venus, Junon, Isis ; dintre tote, Venus este acea care a
predominat, nume care II se cla O. azi.
Observatiunie facute asupra planetei Venus

suut unele din cele mai vechi si e lesne ee intoles cauza cam vazuta dupa pamant, Planeta ce
locuiti e splendida prin lumina ei, ea pOrta um-

www.digibuc.ro

88

bra ea si luna sa de multe off e vazuta chiar in

mijlocul zilei, fapt case speria mult pe mei supertitiosi si care considerau aceasta ca un semn

Mese
Venus ea si celelalte planete, in antichitate avea influente faste sl nefaste asupra omeoirei.
Pozitiunile planetelor pe bolta cereasca, relative

uncle la altele erau m6surate cu grije in totdauna, nasterea la vre-unui print.

Planeta vOsta era zeita amrului si. era reprozentata ea o femee frumesa dupa cum pamantenil inteleg frumosul cu parul auriu si Oa.
Venus ea si. celelalte avea legende nenumfirate,
se zice ea s'a nascut din spuma maarei si se povestea multe aventuri galant6 ale acestei dame cu
zeii si mai ales cu zeul Marto zeul razboiulm
planeta ce perta acelasi nume avand dupti cum

stiti o culre rosiatecti, asemenatere cu a sangelui, culre care dupa pamnt e si mai pronuntata.

Omenirea trensportase in cer t6te pasiunele el',

Cum s'a mai spus, Venus e cunoscuta din cele
mai indepartata timpuri.
Seara. and 6menil se odihneaii de munca zilei, printre mule de stele ce luceau pe cer, contemplau mai ales Lnceafgrul, planeta vOstra, care
urmeaza Srelui cu o oil, sail chiar mai mult de
doua.

Alte ori ei zareau dimineata o alta, stea care

preceda sOrele; necunoscand legile dupa care se
www.digibuc.ro

89

conduc planetele, ii Inchipuiaii ca, acestea sunt

doua, astre diferite ; i numeaa pe una lueefarul
de sear i pe alta luceafarul de dimineatit.
Cu timpul ai remarcat cA cele cloud stele eraii
schimba pozitiunea sa fatit
de sore imprejurul cdruia se invartete.
Prima observatiune tiintific ce se facu asupra
una i aceiai care I

acestei planete a fost acea din secolul al XVII

inainte de era nestra dar aceasta observatiune se
marginea a nota pozi,t,iunea acestei planete fata de
celelalte stele O. planete.

Venus are o forma rotunda, pe care nu o pastreaza in tot-deauna si care vanaza ea si aceea
a lunei, caci dupa cum v'am mai spus alt data
i dupa cum titi i voi din observatiunele vOstre
astronomice, pmintul are un satelit numit de nol

Luna.
Descoperirea fazelor planetei voastre a Asturnat

deci multe credinte inradacinate in sufletul pamintenilor i i-a facut s. inceapa a judeca ma
adinc asupra misterelor de care e inconjurat cosmosul, mistere can de altminten dispar dinaintea
ochiulm patrunzator al tiinfei.
Cu ajutorul cifrelor, al lunetelor, planeta vostra

a inceput sa fie mal bine cunoscuta prin veacul

al XDC si al XX-lea.
lata resultatul cercetarilor facute de astronomii
de atunci, earl sunt cu totul aproape identice cu
cele de asta-zi, lasAnd insa de o parte detaliile
9

www.digibuc.ro

90

--

asupra configuratim continentelor $i. marilor dupa

planeta voastra, detail earl numal cu ajutorul timpului $i a perfectiondrel instrumentelor au putut
fi ve'zute.

Se $tie deal, el Venus e prea putin mat mica

de cat pamintul, ca avett un an de 224 zile pamintesti, paminteste vorbind 7 luni $i 15 zile ;
ca durata zilei la voi e de 23 ore 21 minute $i
22 secunde.
De asemenea se remarcase inclinarea axei pla-

netet $i se presupusese ca aveti anotimpuri excesive, cAnd calduroase prea mult, and frigurose.
Se presupuneaU at avea munti inalti, munti ce
v6 acopere planeta mai in intregime $i. se cunostea de atunci chiar $i marile ce inconjoara ecuatorul vostru.
Unil intrevezuse clnar zapezi la polurile planetel voastre $,i dupa mai multe cercetari, se ajunsese IA convingerea eh nu aveti nici un satelit.
Incepuse sta se scrie multe romane astronomic()
asupra planetet. $i. locuitorilor ei ; unil ziceaU ea
Venus trebue sa fie locuita de oamem negrit, din
cauza arsitel soarelui, alti ziceau ca rasa ce dom-

ne$te aci trebue sa fie foarte frumoasa $i inteligenta, ca traiti numat in plAcerile dragostel, in
sfAr$it foarte multe ipoteze cart de earl mai nelogice; trebue sa $tita Msg., ca majoritatea acestor

romane erau mai mult ca sa faca pe oamenii sa

so distreze. Cu cat autorul avea mat multA ima-

www.digibuc.ro

91

ginatiune i cu cat prin urmare, se departa de la

datele stiintifice, cu atat opera era mai bine vdzuta, de cei can o citeati.
Si nu numai asupra planetei voastre s'au scris
asemenea romane, ci asupra tuturor planetel or
cunoscute.

Cu timpul om ajuns ILIA, nu numal s avem

romane, ci savantil luerand i observand au reukt
sit faca harta planetei voastre, cum avead mai
inainte i pe acea ale lui Marto si a Lunei,
(Aci le facui mai multe configuratiuni ale continentelor i marilor kr, cum si cate-va harti reprezentind canaluri dupa pleneta Marte).

Vedeti dod c, poseddm

noi in timpul de

fata cunostinta cosmosului i c ne perfectionam

mered in aceasta stiinta.

Cnd ne vom intoarco pe Pamint vom face o

adeviSrata revolutiune n instrumentele de optica,
pe earl le vom perfectiona dupa modelul color ce
am gasit aci la vol.
De asemenea voiu preconiza pe cat void putea
si pe cat vor permite imprejurarile in earl se afia locuitoril pamtintului, void preconiza modul
vostru de viata, abnegatiunea voastra sublima de
la ori-ce alte placen; studiind contind cosmosul
si legile lui.
Trebue s facem ca i restul omenirei s ajunga
la aceleasi resultate ea si noi, sa vaza hunea si
cozmosul ca o necontenita transformare, s vada

www.digibuc.ro

92

a nu trebue sit punem prea mult pre t. pe umila

neastni planetit si mai pntin Ind, pe individualitatea noastrit.

Ce ne pasa dacd nu vom mai fi poste cite-va

milioane de ani nici nol, nici palaneta noastrit,
diet nimeni nu e nemuritor si dacd moleculele
noastre si ale pamfintului ce locuim, vor da nitstere altor himi, altor corpun, can vor &Ai cum,
traesc si cele de acum pentru a pieri in noapte
si in intuneric.
Destul cl o clip% a scanteiat in intunericime,
facla cea curatit a inteligentei, stiintei si adevarultu.

XII

PREGATIRI DE PLECARE
(Saitni indrgostit)
Cate-va zile dup aceasta conforintit, am avu t
cu Saitni o discutie foarte lungA, asupra modului.

cum am putea capata electricitatea in acumulatoarele masinei noastre, pentru a -ne putea intoarce

pe planeta Ilmant
Nu fara temere am dechis aceasta conversatiune,

cc1 stiam forte bine ca Saitni ea si. mine, nu

cunostea un mijloc, cu care am putea prinde el ectricitate,din atmosfera. Ne lipseati aparatele nece-

sare cad fifind, prea marl, nu le-am putut aduce

cu noi.
E expuseiii lui Silansis cauza nelinistei noastre

www.digibuc.ro

93

si el easpunse, cA poate nu e un lucru asa de grcu,

dupa cum gandeam nol.
Ideia lui Silansis erea urmAtoarea :
Sg, cApAtam electricitatea necesar, cliiar din
nourii planetei, caii in timp de furtunA stare aproape normalA posedl electricitate uimitoare

prin forta e distrugAtoate.

EA suriseiu cu neincredere, asa ceva dupg mine

era mai Inuit ca imposibil, cel care ar fi fAcut

esperienta ar fi fost trasnit pe loc, ori-ce mijloace
ar fi intrebuintat i ori-ce precautium ar fi luat.
Silansis propuse ea sl ne -servirn la prima
incercare de oamenii pAsari, dar nici eti nici
Saitni nu am primit aceasta propunere.
Silansis cunostea perfect vehiculul nostru, pAnA

in cele mai raid detaliiIncepu sa studieze modul cum se fAcuse incarcarea acumulatorilor, eu
dandu-i esplicatiunile necesare i intr'o bunl
searA, Inn spuse forte linistit :
Am gAsit.

Neincrederea mea era aceiasl.

Asteptam cea d'intil zi, in care atmosfera sa fie
Cea ce ma insaturata de atata electricitate.
grija mai mult era soarta masinei mele, cAci de
ea depinde i viata mea si a lui Saitni.
Ne hotArAsem crt nol dol, Silansis

i eu sA

De cAte-va zile Saitni disfacem incercarea.

de- alt-fel nu ma mira absenta lui, caci
se intAmpla da multe on sa lipseascA, mergand sl
www.digibuc.ro

pAruse,

94

viziteze planeta, insotit de Venuzienh si do oamenit

phsart.
Lucru care mi-so intAmpla adesea si
mie.

Silansis, puse in comunicatie acumulatorit masinel, cu niste sarmh groasa, de un metal necunoseut pe pamant.
Incercarea, consta in a face ea olectricitateo sa
se scurgh toath plin acea sarma in acumulatoare,
cari aveau o puternica forth de primire.
Totul era insh ca nu cum-N a sub influenta I reunet descarcan prea puterthce, sh nu fie distrusa
nu numal masina, dar chiar i not.
Eu cu Silansis eram ocupatt cu supra-vegherea
robinetelor care inchideau comunicatia, in caz carpi
indicatorul ar fi aratat o cantitate suficienta pentru calatoria noastra siderala.

Duph o asteptare de vre-o jumetate de ceas,

timp in care Inca] carea s'a fhcut foarte regulat si
fara pie]. un !accident, intrerupserhm circulatia si

. , ... ura ! ...

In curand vom porni pe Pamant, tipam eu._
spre merea mirare a Venuzianulut Silansis.
Saitni tocmal sosea cu un om pashre.
Cum il zarit si fu jos duph aripile pasarm la saru ]. de gat:

Suntem scapati Saitni, plecarea noastrh e

sigurh,

Saitni se uita lung la mine si-mi respunse cu

o voce mach :

www.digibuc.ro

95 Atat mai rau!

Cum atat mai rau! nu cum va 'ti pare rau
ca 'fa vei vedea planeta ?

Imi pare rau ca va trebui sa plec cle aci.

Si. cauza!

Cauzal... cauza ... repete el foarte incurcat

si neandraznind sa se uite drept in ochii mei, urmarind cu privirea pe Silansis, care sta maa de-

parte de noi examinand maina ...... cauza ..

e ca
sunt indragostit.
De eine
an?

..

... nenorocitule ... de vre-un venuzi-

... amor contra nature]. .. . .

Nu, de o venuziana.
Din rasa inferioara !
Toms". .... si da-mi voe sa ti-o prezent.

In adevar, nu observasem ca, omul pasare cu

care Saitni era o femee-pasare, dinstictiunea era
grea de facut de departe, cam cele cloud sexe nu
se deosibeau mult unul de altul, de oare ce mamelele erau foarte mid ]. la feme]..

Era ins o deosibire, femeile venuziene erau

mai frumoase de cat barbatii lor i ochii kr aveau o espresie de melancolie vaga i ciudata,
cum am vazut la multi sentimentali din gradinele fericirei.

Eu ziseiu atunci lm Saitni, care sta cu capul

plecat spre pamant :
Cum Saitni ! la virsta ta sa faci o asemenea
prostie, sa te indragostesti ca cel din urma pawww.digibuc.ro

96

mintean sentimental; tu fad academia noastra de

ris i vei fi sters cu siguranta din numarul celor

25 si la urma inchis cu pasarea ta in gradinele

fericirei."

Nu voia s tit nimic, o iubesc, m iubeste.

Dar e un amor contra naturei, nu e o femee,
e o pasare.
Privesteo Asales, i spune daca nu seaman& cu cea mai frumoasa femee dupa, pamint.
Dar ea...
Oh ! prietene, nu-ti pota inchipui dragostea

ce are pentru mine... cu ajutorul ei am gasit umbrela pierduta... iata.

Si cu un gest triumfetor roti pe de asupra capuldi colosala umbrela, ca i un erou din timpurile vechi, care invartea o sabie amenintatoare
contra inamiculm.

Ah ! inteleg acum, exclamat eu rizind, e o

dragoste din recunostinta.
Nu ride Asales, cad voiu fi dezolat : din aceasta cauza nu ti-asi mai vorbi nici. o data.
Zi, e serios ?
Foarte.
Prea bine, ascultalceia ce eu iti spun acnm.
Peste trei zile vom pleca.

Masina e gata, ea nu ateapta de cat imboldut

nostru... sail numal al meu, asta depinde daca nu
te invoesti 'Ana peste trot zile sd plecam, ve ti
c eu plec singur.
www.digibuc.ro

97

Saitni nu rgspunse si se depArta foarte trist,

insotit de dulcineea lui.
EA pusesem acest termen scot, cad stiam ou
sigurantA cil Saitni nu me' va lAsa sl plec singur.

Trecuse deja douA zile si Saitni tot nu se aratase.

In timpul acesta ell pregatisem totul de plecare,
regulasem toate aparatele, apoi restul timpului mi-i
am petrecut in compania inteleptilor Venuzieni,

earl eraii necajici cA nu pot face o asemenea caltorie. Masina mea era facuta numal pentru doua
persoane, cantitatea de aer trebuincios, era calculatA numal pentru acest numer, o fiinta mai mult

ar ft fost o moarte sigura a citor fret

A,m corij at ou Silansis un memoriu detaliat asupra planet% Venus, pe care 11 hicrasem in timgul sederei mele acolo.
Silansis nil-a fAgaduit a, pan intr'un an, crede
ca va putea sA viziteze pamintul ; cand l'am in-

trebat prin ce mijloc, nu a voit sa-mi spue, zicindu-mi cA acesta e secretul sett
Ne-am invoit insa, ca mai inainte cu cAte-sra
luni de plecare, sa ne avizeze prin oare-care semne,
de exemplu formarea unei imense linil geometrice

pe o scarA intinsa.
Cu instrumentele noastre perfectionate, am putea distinge foarte bine acele semne si ca sa nu
remAe indoiala asupra lor, venusienfi vor schimba
necontenit acele forme, vor face cerouri, patrate,
paralelograme etc. www.digibuc.ro

98

XIII

SPRE PAMINT
A treia dimineata Saitni s'a intors, venea trist
si ingindurat.

Eu de bucurie, am uitat tot necazul ce mi-I

pricinuise si'l am primit cu bratele deschise.

In snrsit... al lasat acele ganduri unte la

o parte !
Nam 'tutors fiind ea tiu prea milt la pamint
si la tine, alt-fel...
Alt-fel... al fi remas cu pasarea ta.
Sarmana fata... cu ce durere ne-am desparat,

v a veni la plecarea noastra,... miine e ziva plecare', da ?

Da.., mline dimineata, o data cu rasaritul
boarelul vom pleca.
Iarta-me Asales, daca nu am venit sa-ti dad
ajutor pentru pregatirile plecarei, dar sunt cuprins
de o pasiune, pe care nu am mai cunoscut-o pan&
acum... am ajuns mai ru de cat un sentimental
pamintean.

Si ce sperai tu Saitni de la o fiinta ast-fel

organiz a ta ?

Nu stia nicl limba venuziana sa vorbeasca.

Da... dar ne intelegem mai bine de cat in

on-ce limb&
Bine... dar din punctul de vedere fiziologic.

www.digibuc.ro

99

Mi-a dat tot ce o fata poate sa dea.

Remaseiu in marmurit Dar legile naturei sunt
calcate, exclamai eu.
Ce legi !... ce natura !... doua fiint,e de sex

diferit, can se inteleg si se iubesc... e care vre-o

lege care sa, opreasca lucrurie naturale legile le
am dat noi in inchipuirea noastra naturei pentru
a ne impiedica singun fericirea.
De sigur, atmosfera cea inabusitoare a planetei
jucase aceasta fars pe socoteala creerului prietenului meu.

Dar fiind ca se hotarase A, plece cu mine, aceasta dragoste ciudata avea un sfirsit pentru vecie, ne va desprti in curand de la 10 pang, la 15 .
milioane de leghe.
Maine deci ne vom indrepta catre verzuiul luceafar, ce luceste asa de linistit si senin, in frumoasele nopti ale planetei Venus,
llamas bun, locuiton curiosi, ai unei planete
sora cu Pamantul.
Ziva cea mare, ziva plecarei.
Par'cit sunt mai vesel acum, de cat in ziva cand.
plecasem sa, descoper o lume noua.
E dorul de a-mi vedea mai iute planeta, locurile undo am copilarit, unde am invatat sa cunosc
misterile armonicei natun.
Cate-o data, cand aud pronuntandu-se cuvantul
natura, sau numai ma gandesc la el, inn deftleaza
www.digibuc.ro

100

pe dinaintea ochilor legiuni fara numar de lumi

locuite orl pustil, miliarde de corpuri ceresti ratacitoare, earl plutesc in spatiti, imamate de acele legi

vesnice earl nu ail inceput si can nu vor avea

sfarsit.

De multa on and am astfel de gandurl, imi

pun intrebarea :
La co bun toate acestea ? Pentru ce se naste

o planeta din sanul haosului, c asa, dea nasterea

unel omeniri, care dupa milioane si milioane de
secole ajunge la o perfectionare extrema, incepe
sa. inteleaga _cos mosul, apol treptet, treptat, scoborand scara suita, trecand prin aceleasi faze in
sens invers, se pierde in intuneric si uitare.
La ce buu o inselatorie vecinich, care face pe
oamenh unel planete sa creada ca &Ansi se afl
in central lumel, ca tot cerul si astrele lul se invartesc imprejurul el, dac vine mai tarziu deziluzia, ca nu numal nu avem importanta in univers,
dar ca poate suntem pe o planeta foarte mica feta
de alto corpun ceresti.
La ce bun stiintele vane ce-si fauresc omenirilor
dupg, modul lor de a intelege ?
Care le va fi codul lor de morala ?

Care le va fi conduita ce trebue sa urmeze in

via% ?

Intreban fara raspunsun.

Pamantul e toate corpurile ceresti, vor urma
Inainte curse lor nebund, iar intrebarile oamenilor
www.digibuc.ro

- 101

se lovesc de sanul de piatra al natural, nimeni nu

le-aude caci nimeni nu ezist.
Exista dor legi vesnice i neschimbatoare, can'
framanta materia continu, transformand-o dupa voia

lor, daca s'ar putea zice ca au vointa aceste legi

inflexibile i inconstiente.

Buni ! iata m cuprins de visun, curios ! pare

ea ma apropil de concluziile liii Saitni
Venuzienil s'au adunat cu toti spre a azista la
plecarea no astra, au venit i oamenil pasan din
toate partile planate]. Venus.
Pentru ultima oara le adresez cate-va cuvinte
prin care le multumim la toti de buna primire ce
ne-a facut.
Saitni intr'un colt, sta rezemat de pasarea sa .
can cu ochn vagi i melancolici privea spre monstrul, ce sta gata sa.-1 rapeasca, iubitul.
Facul semn lui Saitni, ne urcaram in ma.5ina,.

si la un moment dat, masina sbura cu o iuteala,

mat mare ca a fulgerului, catre indepartatele regiuni pe unde sboara imense corpuri ceresta fillgeratoare de lumina.
Noi eram. cei d'intail care batatoream acest drum.

Poate intr'o 4i, locuitori planetelor care formeaza cortegiul Soarelui nostru, vor putea fi in
continua co respondenta.

Mercur, Venus, Pamantul, Marta i multe din

micile planate si din satelita planetelor marl sunt
locuite.

www.digibuc.ro

102

Planetele cele mail abia acum contine de sigur

germenil vietel omenestT, Jupiter e deja in epoca

lui tertiara, dacti s'ar putea stabili o comparatie

intre pAmant si enormul glob ce e de 1300 de
oil mai mare de cat PamAntul.
Saturn, Uranus, Neptun si Pluton [aceasta din
urmA e cea mai departatA din toate planetele pe
soare, e descoperita de Venuzieni, pamAntenii insl
o bAnuise de mult, dupti, perturbatiunile aceasta ce
producea planetei vecine Neptun] sunt incA in pri-

mele kr perioade
ye trece mult timp, pana
and pe aceaste planete se vor desvolta fiinte inteligente, earl sA poata intelege cosmosul.

Poate cA nici nu vor mai fi atunci fiinte cugetAtoare pe planetele co acum au omeniri inteligente.

Pamantul va fi de sigur un imens tintirim lipsit de aer prin urmare de apA.

Incetul cu incetul, dupa un timp indelungat
pentru fie-care planetA, dar socotit ca o clipire
in timpul infinit, toate planetele sistemultu solar
vor fi lipsite de viatA,

Soarele care le da la toate cAldura va stinge

facla lui dAtatoare de viata si va educe cu el in
nemarginire imensele globuri moarte.
Va rAtaci poate mult timp, p:mA cAnd I a intAlni

un glob imens asemenea si din ciocnirea lor se

va naste lumina, cAldura si apoi mai tetrziu viata.
Dar aceastA se repeta in tot dauna, noi suntem

www.digibuc.ro

103

oare primele fiinte earl contempla universul, nu

aii mai fost milioane si miliarde altele earl s'au
stins ?.

Mai adineauri cand am zis ca, noi suntem eel

dintail cari callitorim prin aceste paragini am zis-o

numal in cea ce priveste planeta nostra.

Poate omenirele ce ne-aii precedat pe alte pamanturi aii fost mai inaintate, poate ail comunicat
planetele unele cu altele cu mai mult inlesnire.

Poate !...
Dar cugetarea ne sperie si se pierde in haozul sau mai bine zis in armonia nemrginirei.
XIV

COMETA
Pe cand gandurile ma purtau in dopartarile
spatiului si ale timpului, sburam cu o iuteala neinchipuita, mai mare chiar de cat a multor planete.
Saitni, cu figura posomorata, privea pe ferestre,
spre locul unde lasasem planeta Venus si. care
acum se facuse foarte mica.
Saitni, lasa gandurile can iti rod sufletul,

gandeste-te mai bine le bucuria ce vei incerca

vitzfindu-ti plaueta.

Acum mi-e egal..., am putea sa trecem si

dincolo de Neptun, dincolo de Pluton. chiar intr-alt scare vecin.

www.digibuc.ro

104

SA nu vorbeti intr'un ceas raii Saitni.

Pe cand ziceam aceste cuvinte, am privit distrat spre partea dinainte a maeine1 noastre.
La o distanta, la care pamantul nu se putea afla Inca, lucea un corp, care nu parea sa aiba o
forma perfect fotundA,
Ce putea fi !

Mi-aduseiu aminte imediat ca, discutasem cu

Silansis asupra unei comete, care trecuse pe langa
pamant 0. se indrepta spre orbita lui Venus.
Nu cum-va ne-am ciocni in drumul nostru ?
Trezit pe Saitni din impasibilitatea in care se a-

fla 0.4 aratai eu un gest astrul ce se indrepta amenintator spre noi.

Saitni zise 'fleet :
0 comet&
Era o cometa, imensa, lucru. curios act avea
coada, aceasta ma facea sh cred cA e adevaratA
opiniunea emisa de unit din vechit astronomi pa-

manteni, ca o coada de cornea nu e de cat un

reflect al samburelui ei in eter.

Si noi ne indreptam mereu spre acest corp,

care vine din ce in ce mai navalnic, mai Iturbat.
Ce trebue 0, facem care ?
SA deviAm drumul ?

Dar am fi amenintati sl pierdem centrul de atractiune al pamantului *i. atunci adio ori-ce spe-

ranta de a ne mai vedea planeta!

Putem studia foarte bine constitutia fizica a comotel.

www.digibuc.ro

105

Un enorm corp solid, compus in mare parte de

materil incandescente cari ard ca intr'un imens
cuptor.

Pare un adevargit infern, dupa cum. l'ati zugravit religiunie vechi pamantene.

Inteo clipa, monstrul gigante s'a apropiat i. a

treed pe langa, noi cu o iuteall neinchipuita,

data fiind si iuteala nemasurata cu care mergeam
noi in sens Myers.

Am putut insa remarca in momentul trecerd,

ca ne-am apropiat de el, spre partea lui inferioard.
Monstrul se ducea departe In adancimele spatiu-

lui clocotind cu furie, iar noi sburam acumdupit

cum arata indicatorul cu o iuteala mult mail

mare de cat acea on care am. plecat.
Cometa poseda electricitate considerabila si ea
e cauza prea marei activitaff a acumulatoarelor
noastre.

Cum s'a facut incarcarea ? Mister.

Nu am inteles nici o data.

Dar drumul nostru de sigur e scbimbat ... oh!

fragile fiinte omenesti, natura ya, poate sdrobi inteo

clipa. cu una din uenumaratele el paten.

10

www.digibuc.ro

ioo

XV

SPRE 1NFINIT
PAinantul incepuse s se zareasa ca un mic glob
rotund, luna era de cea-lalta parte a ptimantulin,

mai mult ca un punct de cat un glob.

M'am
bucurat de acest fapt, find a nu stim bine calea
ce am apucat, din cauza deviatiunei ce suferisem
din partea cometei.
Daca din intamplare luna ne-ar fi atras spre ea,

cu iuteala cu care mergeam, de sigur e ne-am

fi sdrobit de stilncile vre-unui crater, in care nem fi gasit moartea.
Ce pericole pentru niste fiinte asa de plapande ca

oamenii, and voesc sa infrunte legilo natural.

E monstruosa o asemenea lupta, e neegalti si
totusi suntem nevoiti stt o suportfun, did nu avem
incotro.

Mai avem ate-I a ore.

Vom putea debarca in pace ?
Daa ne-arn strivi pe vre-una din inaltele coame
do munti ui pamantuliu; dar aci cazul e mai path!
probabil, caci po pannint so Mtn mat multts man
-de cat continente.

Dar daca vom cadea in mare si nimeni nu ne

v a vedaa azand, eine ne va scoate ?
Pe Venus am fost salvati de oamenii-pasari, care

no observaqe aderea, dar daca se va Intrnpia sa

www.digibuc.ro

107

Wein tocmiu in oceanul Pacific, departe de once fiinte omenesti ?.

Reflectiile acestea me fac trist si pe mine si pa

S aitni.

In on ce caz tristi sau voiosi, soarta ne va fi

aceiasi.
Vom ramAne insa in analele planetei noastre, eh

doi oamenii curagiosi, can au infruntat cele mai

man pericole pentru cauza stiintm cosmosuhu.
Mai avem Tre-un sfert de ora panA s ajungem.

Saitni imi vorbi adineaun de viata ce ar dori

sa, aiba de acum inainte, daca, ar izbuti sa ajunga,
en bine pe ptimant.

La ce bun atata munca, pentru ce O. coati

a cunoaste misterele nepatrunse ale natural, can
sunt cu atat mai man, eu cat cunosti mai multe!.
Stiinta e ca o sfera, care cu cat isi mAreste
volumul, cu atat isi imulteste puntele sale de contact cu necunoscutulD a zis un vechiu savant si
avea cea mai mare dreptate.
De aceia, zicea Saitni, asi dori sa, incep o
noua viata; asi voi sa trAesc retras departe cu o fe-

mee, care sA ma iubeasc si sa o iubesc.

Sunt cu totul plictisit de viata ce o duo ... on
si ce am descoperi nou, on si cate cunostiinti am
poseda asupra cosmosului, toate au un mic termen.

uitarea.
Ce duke e viata in singuratatea a dm care se
www.digibuc.ro

108

iubesc, si In locul acestui vis frumos, sa te pierzi

in spatiu.
Ti-e frica, Saitni ?
Frica ?.... Nu .... dar imi pare ca asi fi dorit
sa mor mai bine In voluptoasele brate ale unei femei iubite, de cat pe recele san al naturei.

Pe and vorb earn astfel, iata ea la o distant

oare care in dreptul nostru lsara pamantul ......
Incercarea de a descinde e zadarnicita
suntern pierduti de-a pururea in nemarginire.
Departe, departe de tot, pamntul se scufunda
In infinit, noi inmannuria, priveam cum lumina lui

se stinge din ce in ce.

Pierduti .... pierduti peutru vesnicie, vorn merge

ast-fel fail sa De dam seama unde, vom putea trece

cortegiul soarelui, apoi dincolo de el fara sit ne

oprim.
Vora muri In aceaAd afurisit masina si no): tot vom

sbura departe, departe

Peste miioane si milioane de leghe, vom intalni
poate vre-un corp si vom cadea pe el
de va
fi un soare ne vom volatiliza la moment, de va fi
planeta vom servi de curiozitatea astronomica locuitorilor el.
Mai adineaun gusiam gandun consolatoare, dar
acum nu ma pot obtine de a nu vrsa lacrami amare. Oh ! tin ..... tin la acel pamant pe care m'am

nascut, dupa care am invatat cesmosul, a cann

istorie ce se perde in noapte, o cunose si o inteleg.

www.digibuc.ro

109

Oh ! Ciarit, ce dulce viaf, ne-am fi facut noi a-

mandol.

Du-te turbat masina', puterea care o posezi ei

cu care devorezi spatiul i timpul, nol ti-am procurat-o, poi acum victimele tale ; corp neinsufletit, ti-am
noastra.

dat viata, cu care tu vei stinge pe a

www.digibuc.ro

E r I. 1 o g
Aci autorul e indreptatit sa intervina, pentru a
nu se credo ca cei doi calatori, au fost dusi dincok de sfera de atractiune a soareltu.
Asales si Saitni di debarcat pe Marte. Vom vedea ins ii. aceasta intr' alt volum pe care il vom consacra numal sederei lor acolo, cum si intamplarilor

la earl ad dat nastere sederea lor pe acea planetd.

SI aruncam insa, o privire spre planeta Pamant,
pe care am pardsit-o de atata timp.
De cate-va secoIe inaintea lui Asales, starea sociala era aceiasi, aceiasi domnie a stiintel, pe care
Asales o lauda asa de mult.
Dupa plecarea lor basil, nu a mai tinut mult timp
aceast liniste.
Printre locuitoria planetei se ivira turburan
grave.

Se stie ca erau numai 25 de indivizi can for-,

mau un fel de guvern absolut si fara nici un conwww.digibuc.ro

ill
trol din partea multimei, dac insa nu ar fi restrns
asa de mult libertatoa locuitorilor, inchizand pe um
din ei si omortindu-le copii, de sigur d cu toate

autocratia kr, acestia nu s'ar fi revoltat.

Intfo noapte, locuiton cei mai inteligenti lu'and
initiativti aii distrus toate masinele si aparatele electrice, cu care cei 25 dominau mulamea, apoi
multimea a ntivalit in palatele kr distrugind tot
ce le esa in cale.

Cel d'intki lucru la care s'a glindit multimea

a fost liberarea calor inchisi.
Familiele invatate flint crutate, cu conclitiune
ca nici un membru din ele sa. nu se mai ocupe cu
stiinta.

Era o lectie generala, toti erau buni, interesele

materiale nu-i desparteaft, nu aveaii, come4 si in-

dustrie ea sa-i faca concurenta, nu aveau trobuinta de a mnca alimente grosiere ; iubirea scoborise ingeril el pe plmnt.
Era o prima-vara vesnid de iubire.. In cAti-va
ani populatia se indoi
mimarul oamenilor descrescuse malt cu timpul piln . la cei 25.
In sufletul tuturor puteal citi ea intr'o carte Iubire
iubire veqnica 4.i dibpret nernarginit pentru re-

cea natura cu legile el inflexibile

SFARSIT
,

Acest roman a fost acordat, In fascicule, ca st.pliment gratuit, la cea mat respanditi revista septiminal51-ilustratii Foais.
Populara" 5 let abonamentul In sara. Redactia Bucureltt str.
Academiet. N o. 37

M-

www.digibuc.ro

Tab la de materli
Pag.

I. In anul 4000
U. Planul calatoriel
III. Plecarea
.

.
.

IV. Pe VenueOamenil pasthq

V. Venuzienif .
.
VI. 0 serbaae venuzianii,

VII. Vulcanul Mani .

VIII. Conferinta ,
.
.
IX. Esplorgal Aventuta lut Saitni
X. Moartea until venuzian .
XI. ParnnteniT e Venus

XII. PregatirT de plecare

XIII. Spro pitmlint.

XIV. Cometa
.
XIV. Epilog
.

www.digibuc.ro

.
.
.

.
.

3.
7.
14.
20.
32.

50.
55.
62.
66.
76.
85.
92.
88.
103.
106.

www.digibuc.ro