Sunteți pe pagina 1din 19
MINISTERUL CULTURII SI CULTELOR MUZEUL NATIONAL DE ISTORIE A TRANSILVANIEI ACTA MVSEI NAPOCENSIS 39-40 ISTORIE vat 2002-2003 CLUJ-NAPOCA 2005 (GHEORGHE PETROV DANIELA MARCU ISTRATE BISERICA MEDIEVALA DIN SANTANA DE MURES (JUD. MURES). CONTRIBUTII ARHEOLOGICE LA ISTORIA MONUMENTULUI Localitatea Santana de Mures (ung. Marosszentanna) este situati fn imediata apropiere a municipiului Targu Mures, fiind 0 comund suburban’ a oragului resedinfi de judet. Prima atestare documentara a aseziirii dateaz% din anul 1332 cAnd este pomenitii sub denumirea de Sancta Anna’, pentra ca dupi 1375 si apari mentionati in documente cu numele de Zenthanna’. Numele localititii este dat de numele unui personaj sacru — Sfinta Ana — care, in vechime, a fost desemmati s& fie ocrotitoarea comunitatii locale si patroana spiritual a licagului de cult ce a fost edificat acolo’. Biserica. Vechea biseric& din localitate este situati fn partea ristriteani a asezirii, ea servind de mai multe secole ca licag de rugiciune pentru comunitatea credinciosilor de etnie maghiar’, catolici pan’ in a doua jumitate a secolului al XV-lea, apoi de confesiune reformat- calvin dupa trecerea acestora la Reform’. Constructia se prezint& ca find o bisericd-sala alcdtuit& dintr-o nava dreptunghiulara (exterior: 14,10 x 10,10 m / interior: 12,20 x 8,10 m) continuati spre ristirit cu 0 absidi decrosati de forma semicircular (interior: 6,92 — latura vestici / 5,60 m—lungimea pe ax&), si un turn-clopotnia pe latura de vest (exterior: 4,34 x 3,33 m/ interior: 2,34 x 2,33 m)*, Lungimea intregii construcfii, pe axa median’, este de 22,03 metri in interior si de 24,03 metri Ia exterior. Zidurile de elevatie au o grosime de 1 metru, aceasta find constant in toate compartimentele bisericii. in exterior, nava este sprijinit’, la trei dintre colfurile sale, de contraforturi dispuse oblic, un asemenea element lipsind ins& din colful de nord-est. in interior, nava este despartiti de absida printr-un arc de triumf, semicircular la partea ‘ Documentul care confine prima atestare a localititii este Registrul de evidenfi al dijmelor papale pentru perioada anilor 1332-1337, intocmit de reprezentanfii desemnati s& colecteze aceste obligatii de la parohiile catolice din cuprinsul Regatului Ungariei. fn dreptul amului 1332, unde se vorbeste despre prima plati efectuati de parohiile aparfinitoare de arhidiaconatul Tylegd, este notat numele preotului din Santana, Pél (Paul), care a plitit atunci o sum de patru banali vechi (Documente privind istoria Romaniei, seria C, Transilvania (veacul XIV), vol. III (1331-1340), Bucuresti, 1954, doc. nr, 56, p. 133; Sigismund Jaké, Codex Diplomaticus Transsylvaniae. Diplomata, epistolae et alia instrumenta litteraria res Transsylvanas illustrantia, vol. II (1301-1339), Budapest, 2004, p. 414, nr, 1143). * Coriolan Suciu, Dictionar istoric al localitifilor din Transilvania, vol. Il, Bucuresti, 1968, p. 133; Entz Géza, Erdély épitészete a 11-13. Scdzadban (Athitectura Transilvaniei in secolele 11-13), Kolozsvar (Cluj, 1994, p. 125. Mezé Andrés, A templomcim a magyar helységnevekben (11-15. szdzad) (Hramurile de biserici in denumirile de localititi maghiare), Budapest, 1996, p. 58. “Dimensiunile suprafefelor interioare ale celor trei compartimente care compun biserica sunt urmitoarele: navi = 98,82 mp; absida = 38,34 mp; tum = 5,45 mp. GHEORGHE PETROV, DANIELA MARCU ISTRATE, superioara, a c&rui deschidere intre stalpii laterali este de 4,60 metri. Nava este tAvanité cu 0 structuri orizontal’ confectionata din lem’, iar peste absida se afla o bolt semicilindrica, racordatf cu o semicaloti in zona unde elevatia prezinti un traseu curbat. Accesul in bisericd se face prin dows intriri, care sunt pozitionate pe laturile de sud si de vest ale navei. Turmul- clopotnifa este prevazut si el cu o intrare plasaté pe latura sa vesticd, astfel ca accesul dinspre apus in biseric se face prin dou’ deschideri succesive, legitura dintre ele fiind ficuti prin ‘incperea de la parterul turului. Dupa unele informatii, deschiderile intrarilor in navi au fost. modificate céndva in cursul secolului al XVI-lea. Biserica este luminat printr-un numir de, patru ferestre, dou’ dispuse in peretele sudic al navei, care flancheaz intrarea de pe acea parte urmitoarele aflandu-se in absid’, una amplasati in partea de sud si cealalti in compartimentului; aceste deschideri sunt relativ largi, avand inchideri semicirculare la partea superioara. Toate ferestrele au fost modificate in trecut prin amplificarea deschiderilor, deocamdat& mu se poate preciza daca pe locul actual al fiecdreia a existat initial cAte o fer originarii. Aceasti incertitudine este sustinut& de faptul c& in sanctuar a fost descoperit recent cadrul unei ferestre mai vechi. Modificarea ferestrelor s-a facut probabil tot in secolul al XVIM- Tea, atunci cfind s-a intervenit si asupra celor dou’ intra ale biserici. In partea vestic& a nay exist astiizi amenajati o tribund, executati din lemn, care se sprijind pe zidurile adiacente si doi stalpi avansati, postati la o distanya de 1,52 metri spre rasirit fat de zidul apusean; acces la tribund se face pe o scara interioard, plasati aproape de colful sud-vestic al navei. intre nay si sanctuar, in dreptul stilpului nordic al arcului de triumf, se afl4 amplasat un amvon de le n ce este incununat cu un coronament de form octogonal, intregul ansamblu fiind pictat ¢ vopsea pe baz de ulei in culori diverse, cele dominante find rogul, verdele si maroul; p coroana amvonului se afl’ inscripfionat anul 1773. Biserica mai pastreazA inc& unele dintre elementele sale constitutive si de apartin&toare arhitecturii sale originale. Astfel, in partea de sud-est a sanctuarului exist cadn astupat al unei ferestre de facturd romanic&, neprevazut& cu ancadrament de piatri, care are deschidere dreptunghiularé cu inchidere semicircular’ la partea superioara, mai, ingusti exterior si cu dezvoltare evazati spre interior. Pe latura nordic& a absidei , la o distant de 0 metri fat de colful nord-vestic al compartimentului, se afl un cadru de usa fird a x de piatri, de forma dreptunghiularé gi cu inchidere semicirculara in planul superior. Aceas us, care in prezent este obturati cu zidarie din caraimida, ficea in vechime legatura ct incipere anexa a bisericii — sacristia —, disprut’ la o dat& pe care nici o sursi documentard © precizeazi. Alaturi de usa inzidita, mai spre risirit, s-a pAstrat un pastoforiu sau tabernac din piatri sculptati, amenajat in grosimea peretelui absidei, care prezinté o deschid x semicircular’ inconjurati de baghete, avind caracteristici specifice epocii romanice | athitectura religioasi. Tot in spatiul sanctuarului, sub vechea fereastré romanici, se m pistreazi o sedilia (scaunul preotului), ‘amenajati in grosimea zidului ca o nisi cu a semicircular in partea superioar’, pardoseali fn podul biserici. Casetele au toate forme dreptunghiulare,fiecare cu dimensiunea de 1 fi acestea fiind dispuse pe cite opt rinduri att in kingime cat si pe lajime. Scindurile folosite au fa tfiate ca s& corespundi pentru lungimea a doui casete, imbinarea longitudinal a acestora fiind ficuts tot al doilea spatiu casetat. Decorul pictat ce impodobeste fostul tavan, astizi degradat pe alocuri, consti fonduri de culoare albii si maro deschis pe care sunt reprezentate anumite motive florale in culorile albastru, galben gi alb. 334 BISERICA MEDIEVALA DIN SANTANA DE MURES (JUD. MURES) Tumul-clopotnit’ ce se inalfi astizi pe fatada vesticd a navei a fost construit abia in anul 1928. Acesta a fost precedat, pe acelasi loc, de un tum masiv din lemn, care a fost ridicat in anul 1820°. inainte de aceast dat’, stim c& o clopotnit’ mai veche din lemn a functionat pe un amplasament situat undeva in imediata apropiere a bisericii’. Clopotnita bisericii ad&posteste astizi doud clopote, cel mai mare dintre ele find 0 valoroas’ pies medieval de bronz care dateazi din anul 1497°. in ceea ce priveste acoperisul actual al bisericii, mention&m c& sarpanta de peste nava si absida este invelitd cu figl4, iar turul-clopotnita are o invelitoare numai din tablé, Materialul de constructie intrebuintat la edificarea bisericii este clirimida legati cu mortar, aceasta fiind folosita integral in structurile de elevatie ale turnului, navei si absidei, precum gi la bolta celei din urm. Cazul bisericii reformate din Santana de Mures a devenit cunoscut in literatura de specialitate datoriti picturii murale pastrati fragmentar pe perefii interiori ai licagului. Aceasta este considerati ca fiind una dintre cele mai importante si valoroase fresce medievale de pe teritoriul Transilvaniei, realizati in perioada de sfarsit a secolului al XTV-lea. Comentatorii acestei picturi au ficut in mod frecvent referintd la legiturile stilistice cu pictura italiana din a doua jumitate a secolului al XIV-lea. Pictorul care a executat lucrarea a fost probabil un mester peregrin italian sau de formatie italian’, ori poate chiar un ardelean, cu calititi artistice exceptionale, dar care se detaseazi oarecum de alti confrati prin abordarea unui stil cu o structuri mai complex, explicabilé prin anumite contaminari cu experienfe artistice intalnite in teritoriile de la nordul Alpilor (Austria, Germania, Boemia)’. Vechea pictura a bisericii a fost descoperiti in anul 1885 de un profesor de desen din ‘Targu Mures, Nemes Odén, care se ocupa atunci cu inventarierea picturilor medievale din ° Acest tum pentru clopote a fost dezafectat si apoi indepartat in cursul anului 1927. ” Din insemnatile lui Orbén Balézs (n. 1830 —_m, 1890), care ne-a lsat cteva date interesante gi utile despre trecutul bisericii, am aflat c& in 1820, atunci cfind s-a spat pentra fundamentul turmului de lem, au fost descoperite cdteva arme $i bijuterii de aur, disparute ulterior, despre care istoricul ungur aprecia ci provin din inyentarul unor morminte aflate pe acel loc (cripta ?, n.n.). in continuare, autorul vorbeste si despre urmele unei fortificatii cu val de pamént si san pentru api in legStura direct cu Muresul, pe care el le vizuse in jurul bisericii pe Ia mijlocul secolului al XIX-lea [Orbin Balézs, A Székebfold leirdsa triénelmi, régészeti, természetrajzi és népismei scempontbal (Descrierea Secuimii din punct de vedere istoric, arheologic, demografic, emografic gi al naturii), vol. IV, Pest, 1870, p. 188-189, Vezi si Léstyan Ferenc, Megszentelt kovek. A kézépkori Erdély Pispokség templomai (Piette sfintite. Bisericile medievale ale Episcopiei Ardealului), vol. I, Alba Tulia, 2000, p. 402-403). in trecut, cursul Muresului avea un traseu situat undeva mai aproape de biserici, iar prin acel canal de legituré pomenit de Orban B., sanjul fortificatiei putea fi lesne inundat cu apa adus4 din réu. Astizi, datoriti remodelirii profiunde a reliefului din zoni precum gi a diverselor constructii mai vechi sau mai noi ridicate pe terenul din vecindtatea bisericii, nu se mai poate distinge nici o urmi aparfinditoare acestei vechi amenajari defensive. * Pe umirul clopotului, de-a lungul intregii sale circumferinfe, se afld o inscriptie in relief cu mimuscule gotice desfisurate pe un singur rind, avind urmatorul continut: ,,O rex glo(r)ie veni cvm pace ih(e)s(us) n(azarenus) r(ex) i(udeorum) 1497” (parantezele contin acele litere sau parti de cuvinte ce au fost introduse pentru completarea gi injelegerea inscriptiei). Mai jos de inscriptie se afl pozifionate un numir de trei medalioane circulare, dispuse pe orizontalA la distanje egale intre ele, fiecare avand cite o reprezentare reliefati cu scena ristignirii Méntuitorului, spafiul rimas liber find completat cu o decoratie vegetala [Benké Elek, Erdély kizépkori harangjai és bronz kereszteldmedencéi (Clopotele gi cristelnitele medievale de bronz ale Ardealului), Budapesta — Cluj, 2002, p. 303-304; Orban B. op. cit, p. 189]. " Despre pictura bisericii, vezi urmitoarele lucriri: Virgil Vatisianu, Istoria artei feudale in Tarile Roméne, vol. I, Bucuresti, 1959, p. 411-412; Vasile Drigus, Arta goticd in Roméinia, Bucuresti, 1979, p. 212-216; Dana Jenei, Kiss Lorand, Pal Peter, Stintana de Mures. Picturile murale din biserica reformaté, in vol. In ‘memoriam Radu Popa. Temeiuri ale civilizafiei roménesti in context european, Chuj, 2003, p. 429-437. 335 GHEORGHE PETROV, DANIELA MARCU ISTRATE regiune. Mai tarziu, printr-un raport inaintat in aprilie 1895 Comisiei Monumentelor Istorice din Ungaria, el a atras atentia autorititilor competente ale statului despre valoarea frescelor di interiorul bisericii de la Santana de Mures. Din continutul acelui raport rezulté ci Nemes decapat intregul perete de vest al navei, unde a descoperit prezenta frescei numai pe 0 de circa 16-17 mp, restul picturii de pe acel perete find distrusi deoarece o parte a zi spune el, a suferit modificairi in trecut. S-a mai presupus atunci ci sub varuielile de pe perete nordic al navei ar exista pictur’, dar nu stim dac& cercetarea lui Nemes s-a extins si pe ac parte’, in ani 1911-1912 Comisia Monumentelor de la Budapesta a inifiat decaparea restaurarea suprafefelor pictate din sanctuar gi de pe intradosul arcului de triumf, intrepris ramasi ins’ neterminati, dar faptul este de remarcat deoarece aceasti interventie a fost dintre cele mai timpurii de acest fel din Transilvania''. fn anii 1927-1928, atunci cand demolat tumnul de lemn si s-a construit actualul tum-clopotnifi, peretele vestic al navei a f serios afectat, 0 portiune din el find chiar diramat’, astfel c& o mare parte din fresca ce sen pastra atunci pe acel zid a fost distrus’’*. in anii din urma, cazul bisericii din Santana de Mi a intrat din nou in atentia specialistilor. Astfel, in vederea restaurarii si conservarii valoro fresce ce se mai pastreazA inc in bisericd a fost intreprins& o cercetare de parament, care a examinarea suprafefelor interioare si exterioare ale zidurilor de la nava si absid’. Sond stratigrafice efectuate cu aceasti ocazie au stabilit faptul c& intregul ansamblu pictural a executat intr-o singura etapa, iar stratul de tencuiald ce detine calitatea de suport al p caracteristici comune pentru toate zonele verificate, Decorul pictat a fost aplicat pe suprafafa a peretilor interiori ai bisericii, iar la exterior urme de pictur’ au fost anumite portiuni din zidaria fatadelor, in zonele din imediata apropiere ale celor dowd intr Cercetarea arheologica. in perioada 25 septembrie - 3 octombrie 2001 au intreprinse cercetiri arheologice partiale in exteriorul monumentului, care au vizat anu suprafefe de teren situate pe laturile de nord ale zidurilor navei si absidei altarului'*, O principale urmirite de cercetarea arheologicii au fost: * dezvelirea substructiilor unui compartiment anexA al bisericii — sacristia -, presupt fi existat datoritt faptului c& in urma decapSrilor partiale ale peretelui exterior de al absidei a fost sesizati urma unei deschideri de us, umplute ulterior cu '° [bidem, p. 429-430. Originalul raportului fntocmit de Nemes Odén se pastreazi in Arhiva D pentru Protecjia MonumentelorIstorice din Ungaria (OMVH). * Acele lucriri parjiale de restaurare a pictur au fost coordonate de c&tre athitectul Kormény G u " Ultimele reparatii mai importante despre care stim c& au avut loc la edificiul bisericii s-au fntre anii 1959-1962, acestea fiind initiate de citre Directia Monumentelor Istorice din Bucuresti, asigurat gi finanjarea acelor lucriii. '° Pentru datele privitoare la interventiile trecute si la investigatiile recente asupra pictur I despre alte am&nunte legate de biseric’, de un real folos ne-a fost materialul informativ Memoriul tehnic intocmit de S.C. Proiect 8.A. din Targu Mures, care ne-a fost pus la dispozifie domnul Keresztes Géza, reprezentantul acestei firme i geful proiectului de restaurare §i co (Proiect nr. 4643.0, Expertizare si propuneri de conservare a bisericii reformate din Sintana de Mures. Faza: Studiu), ‘* Tnterventia arheologica s-a efectuat in baza Autorizatiei de Sapatur’d Atheologicd nr. 169/201, Ministeral Culturi si Cultelor. Din colectivul de cercetare a ficut parte si dommul Paul Scroboti, ath la Muzeul de Istorie din Aiud, care a contribuit in mod remarcabil la buna desfigurare a operatiunilor ce s-au derulat pe acest sanitier. Mulfumirile si recunostinja membrilor colecti {indreapti spre doamna preoteas’ Peter Julia, parohul reformat din localitate, care a infeles mai aljii importanfa muncii noastre gia ficut tot ce este omeneste posibil pentru a ne asigura cele ‘bunului mers al santierului arheologic. 336 BISERICA MEDIEVALA DIN SANTANA DE MURES (JUD. MURES) carimid’, despre care s-a considerat ci nu putea si asigure decat accesul din sanctuar spre un astfel de compartiment. * elucidarea absenfei contrafortului din colful de nord-est al navei. © verificarea contemporaneittii compartimentului absidei altarului cu cel al navei. © stabilirea unor caracteristici tehnice parfiale ale monumentului, rezultate in urma investigatiei arheologice limitate (structura zidariei de fundatie si cotele de adancime ale acesteia la toate compartimentele, etapele de constructie ale edificiului ete.) Interventia arheologic a constat in practicarea a doud unititi de sip&tura, dup cum urmeazi: ~ Sectiunea nr. 1 (S. 1), perpendicular’ pe laturile de nord ale navei si absidei, cu dimensiunile de 4,60 x 4,10 x 2,20 m, stabilite de la baza soclului actual ce inconjoara biserica ‘si nu din clevatiile propriu-zise, vizibile deasupra acestui soclu din beton care este 0 creatie ‘contemporani, din secolul XX", - Sectiunea nr. 2 (S. 2), pe latura de nord a absidei altarului, cuprinznd un segment din fraseul usor curbat al acesteia, cu dimensiunile de 4,85 x 4,60 x 2 m, stabilite Ia baza soclului'*, S. 2 este paralela cu S. 1, intre latura vestic’ a lui S. 2 gi latura esticd a lui S. 1 fiind lasat un martor de pimént cu latimea de 0,50 metri, Sacristia. in cele dou’ sectiuni arheologice executate (S. 1 - S. 2) au fost dezvelite in Intregime substructiile fostei sacristii a bisericii. Aceastd anex& a fost o inedpere care, cel putin dup’ traseul fundatiilor, prezint& o forma ugor trapezoidal cu laturile inegale. Latura vestic’ a Inc&perii pomeste din dreptul decrosului pe care absida il face in raport cu nava, zidul acestei Jaturi ingloband practic colful de nord-est al navei, astfel c& fafa exterioar’ dinspre vest se intersecteazA cu zidul navei, iar fata interioari dinspre est se intersecteazi cu zidul absidei. La hnivelul fundafiilor compartimentul sacristiei avea urmiitoarele dimensiuni: = in interior: latura vestici = 3,50 m; latura estic’ = 3,40 m; latura nordic’ = 2,80 m; latura sudic’ = 2,50 m ( latur’ comuna cu un tronson din zidul nordic al absidei). in exterior: latura vestic& = 3,80 m; latura esticii = 4,25 m; latura nordica = 4,10 m'”. Grosimea zidurilor de fundatie ale sacristiei prezint& o medic de circa 0,70 metri, ele ‘vind o latime ceva mai mare, de pani la 0,80 metri, mai ales in partile dinspre sud ale laturilor de est si vest, in apropierea fundatiilor de la nava i absid’. Materialul de constructie folosit la fundatia sacristiei este alcBtuit in mare parte din Jespezi de piatri cu forme neregulate, de fapt o gresie friabild si sffiramicioast care se rupe la tan lel © Latura vestic’ a sectiunii (4,10 m) a fost perpendiculara pe zidul nordic al navei, la baza soclului, capatul ‘ei sudic intainind nava intr-un punct situat la o distanja fafi de colful nord-estic al acesteia, spre apus, de (0,88 metri misurafi de-a lungul soclului gi de 0,73 metri misurati de-a Iungul elevatiei, vizibile deasupra ‘soclului; latura estica a sectiunii (4,60 m) a fost perpendicular pe zidul nordic al absidei, la baza soclului, lind la o distanfa fafa de umarul absidei, spre risirit, de 1,32 metri misurafi din socku si de 1,47 metri i din elevatie; lstimea sectiunii: 2,20 metri. Latura vestic’ a sectiunii (4,60 m) a fost perpendiculara pe zidul nordic al absidei; latura estic& (4,85 m) ‘4 clzut usor oblic pe zidul nordic al absidei datoriti traseului curbat al acesteia in acel loc; latimea fect: 2 mea. F fn colful de nord-est nu s-a Iuat in considerare acel iegind de circa 0,22 metri pe care latura nordic a fundatiei 1 face fn capdtul ei dinspre risirit, lungimea pe exterior a acestei laturi fiind huat mumai pnd in punctul ci de intersectie cu fata exterioard a laturii estice; in elevate, probabil c& zidurile din zona ‘espectiva nu respectau intocmai traseul pe care il aveau in fundatie. Dimensiunile fundatiei sacrstiei, atat ele din interior cét si cele din exterior, au fost misurate direct din temeliile navei si absidei, pe sub fundatia de beton a soclului actual (vezi planul general de sipitur’ cu situafile din ambele secfiuni, unde ‘easeul laturilor vizibile ale fundatici sacristei este continuat cu linie punctath pind in biseric8). 337 GHEORGHE PETROV, DANIELA MARCU ISTRATE orice atingere sau forjare mai puternica. AlSturi de lespezile din gresie s-au mai intrebu niste bolovani naturali, un fel de conglomerate nisipoase care se aseaman’ in struc rezisten{& cu gresia amintitd; acestia au fost folositi sporadic, numai in unele locuri de findatici, unde au fost asezati direct pe fundul santului de fundatie. Alte materiale intreb au fost bolovanii de rau de dimensiuni medii gi mici. in ceea ce priveste tehnica de zidurilor de fundatie, putem spune ci lespezile de gresie, asezate oarecum in asize apron regulate, ~ intre care se interpun, pe alocuri, si bolovani de rau -, formeaz partile lates structurii, spatiul din mijloc find umplut mai ales cu piatri de rau dar gi cu fragmente de sfirdmat, tot acest material de umpluturi fiind inecat in mortar. Liantul folosit Ia fundatie este un mortar de 0 calitate ceva mai slab’, avand in compozitie nisip, var si c&rtin pisat& in cantitate redusa"*, Pe intregul siu traseu fundatia sacristiei s-a pastrat in diferite stadii de re, mai bine ea s-a pistrat pe latura de vest, pe un tronson de circa 2 metri lungime din zidul spre nord, unde fundatia urc& cel mai mult si pe vertical (cinci asize), indltndu-se cirea metri de la talp’ pana in cel mai inalt punct al structurii conservate, aflat la ctiva c etri nivelul actual de calcare’®. Din latura estic’ a fundatiei, partea cea mai consistent s-a conse un tronson de circa 1,60 metri lungime din zidul absidei spre nord, unde mai exista un sing de piatri de rau si gresie (talpa fundatiei), peste care se afla un strat compact de moloz sfirimatd, piatri de rau si mult mortar) cu o grosime variabil de 0,10 - 0,20 metri, in jum nordic& a laturii ristiritene si pe intreaga latur de nord fundatia este disparutd in to pastrandu-se doar urma sau amprenta acesteia, care este constituiti dintr-un strat foarte moloz. O exceptie de la aceasta situatie mai face doar jumiitatea nordic& a laturii de vest, talpa fundatiei (un rand de gresie i piatra de rau). Faptul c& o mare parte din temelia sacri ‘s-a mai pastrat in situ se explic prin aceea c& terenul din partea nordica a absidei este in pantl fuundatie si ias& la suprafata solului, ceea ce a determinat disparitia treptat a acesteia. O alti c care a mai contribuit intr-o anumiti masurd la disparitia unor parti din fundatie este vegetatia s-a dezvoltat in partea de nord a bisericii; ridacinile, mai ales cele ale copacilor, au det dislocarea si apoi distrugerea temeliei, De asemenea, gropile unor stalpi din beton care s prezent un gard de sirma ce delimiteazi terenul bisericii de proprietatea vecind, au per unele locuri ceea ce a mai rimas din fundatia laturii nordice a sacristiei, pan’ sub talpa Acest gard a fost precedat de un altul din lemn, groapa unui stalp al acestuia fiind s Penetrand aceeasi latura nordic’ a sacristiei, in S. 1. {in interiorul fostei sacristii s-a mai pistrat o parte dintr-un pavaj de c&irlimid’ initial, acoperea intreaga suprafati interioar’ de cilcare a acestei tnc&peri. Stratigrafic, stabilit c& acest pavaj a fost probabil primul si totodata ultimul nivel de cilcare pe care a ai sacristia de-a lungul existenfei sale. La momentul cercetiirii noastre pavajul se mai pastra pe suprafaté de circa 3 mp din jumitatea sudic& a fostei inciperi*”. Carimizile care alcdtui Pavajul erau de forma dreptunghiulard, avind dimensiunile de 28 x 14 cm si grosimea de 6 om '* fn structura mortarului s-au pistrat buciti mici de var sub forma de granule, care au rimas nedizolvate momentul alcdtuirii compozitiei '° Cotele de adiincime menfionate in text gi in planul general de stipatura, unde sunt reprezentate descoperin din cele dou’ secfiuni arheologice executate (S. 1 — S. 2), sunt raportate la nivelul actual de clare exterionil bisericii, deoarece nu a existat 0 anumitd cot Wagriss stabilita in prealabil de proiectant. ® fn S. 1 pavajul se mai pistra intre latura vestic’ a sacristiei si profilul de est al seciunii, spre prelungindu-se pind la o limit aflati la circa 1,70 metri din soctul bisericii; acesta continua gi sub ma 338 BISERICA MEDIEVALA DIN SANTANA DE MURES (JUD. MURES) Substructiile bisericii. Cercetarea arheologic’ a confirmat faptul c& fundatiile navei si i altarului sunt fesute intre ele, cele dou’ compartimente find asadar contemporane. ia intregului edificiu de cult este alcdtuiti din piatra de cariera (gresie) si piatrd de rau, 1 in asize relativ regulate. Predomin’ gresia, care se prezint& sub forma unor blocuri de juni relativ mari si medii, ins& exist& si lespezi de gresie mai mici gi subtiri, care, in jatic cu piatra de rau de dimensiuni medii si mici, s-au folosit indeosebi la regularizarea . Liantul intrebuintat este un mortar friabil din nisip si var cu un adaos minimal de id’ pisati. Fundatia bisericii, att la nav cat si la absid’, coboari 1 metru in jos de la nivel de c&rimida al elevatiei si pand la talp&. O parte din asizele de c&ramida ale jiei sunt astizi ingropate in pAmant, nivelul actual de calcare din exterior fiind mai ridicat cel existent la momentul edificrii bisericii, cel putin in imediata apropiere a lacagului gi locurile cercetate. Este ins’ posibil ca aceasta situatie si fie diferitd in alte parti ale bisericii nu sunt inc’ verificate. De la actualul nivel de calcare din exteriorul bisericii talpa fundatiei idei se afld la -1,44 metri lang’ profilul de est a lui S. 1 si la -1,40 metri langa profilul de vest lui S. 2. La nava, talpa fundatiei coboara pana la aceeasi cota de adancime cu talpa fundatiei la absida. Profilele celor dou sectiuni arheologice cercetate nu indic& nici un nivel de tie al bisericii, dar se poate presupune, fri s gresim, c& acesta se afla undeva la limita fundatia propriu-zis din piatrd si elevatia din c&rimid’. Accasti limiti a trebuit s& si cu nivelul de cdlcare din exteriorul bisericii la momentul edificarii acesteia, Relatia dintre bisericé si sacristie, Fundatia zidului vestic al sacristiei nu se yese cu fndatia navei si absidei bisericii, aceeasi situatie fiind intalnita gi in cazul fundatiei zidului estic ‘al sacristiei, care se intersecteazi numai cu fundatia absidei. Ca urmare, compartimentul sacristiei nu este contemporan cu biserica, acesta fiind construit ulterior. Diferenja dintre talpa fundafiei sacristiei de pe latura de vest si talpa fundatici de la nava si absidd, aflati mai jos, este de 0,70 metri (situatie surprins’ in S. 1). in cazul laturii rasiritene a sacristiei, talpa fundatiei acesteia se afl cu 0,60 metri mai sus decat talpa fundatiei absidei (situatie surprins& in S. 2). in ceea ce priveste contraforturile, presupunem ca cele trei existente au fost adosate bisericii, la un moment dat, ins& pentru siguranfd acest lucru va trebui verificat cndva pe cale arheologica. Cand acestea au fost construite coltul de nord-est al navei trebuie s& fi fost inglobat fn zidul vestic al sacristiei, acesta fiind probabil si motivul pentru care nu a mai fost necesar’ edificarea unui contrafort in acel loc; ulterior, dup’ disparitia zidiriei sacristiei, acest colt al navei a ramas insa liber. Cimitirul. in cele doud sectiuni executate au fost dezvelite si cercetate nous morminte (M. 1 =M. 9). Unele dintre acestea sunt deranjate partial (M. 3, M. 8, M. 9) sau chiar in fintregime (M. 7) de citre alte morminte ulterioare. in toate cazurile mormintele au fost surprinse doar partial in suprafetele libere ale sectiunilor, deoarece anumite parti ale scheletelor intrau, ffiri a fi deranjate, sub fundatiile de pe laturile de vest si de est ale sacristiei, precum gi sub martorul de pamant pastrat intre sectiuni. Un caz mai special il reprezinta M. 1, care este {iat partial de fundatia navei bisericii. Orientarea mormintelor prezinti o oarecare diversitate, pastrfindu-se in general dispunerea acestora pe o axa E-V, cu capul la vest. in particular, unele morminte sunt dispuse pe directia SVV-NEE (M. 1, M. 5, M. 8), altele pe directia V-E dar cuo usoari deviatie spre SV-NE (M. 2, M. 3, M. 6, M. 9), iar intr-un singur caz orientarea mormantului respect’ intocmai axa E-V (M. 4). Tofi defuncfii au fost depusi in gropile de inmorméntare in pozitia culcat pe spate, avand brafele intinse pe langi corp. Lipsa oric&ror de pimant pistrat intre sectiuni, iar in S. 2 iegea circa 0,30 metri spre ristirit pe o lungime de 1,40 metri din acelasi soclu spre nord. 339 GHEORGHE PETROV, DANIELA MARCU ISTRATE urme de lemn sau de cuie ne face si credem cA in cazul acestor inhuméri nu s-au folosit cosciuge. Mormintele sunt lipsite de inventar funerar, exceptie ficind cazul lui M. 4 la care sa gisit, in partea inferioaré a abdomenului, o cataram’ pentru curea. Aceastit piest este de forma circulara si este confectionata din fier; starea ei de conservare, mai mult decat proastd, nu a permis nici macar o eventual reproducere a acesteia in desen. Din punct de vedere stratigrafic si din analiza umpluturii gropilor de inmormiéntare, s-a constatat ci M, 2 — M. 9 sunt morminte ulterioare bisericii actuale dar anterioare sacristiei. M. 1, descoperit in S.1, este un mormént mai vechi decat biserica, lucru care dovedeste faptul c& el apartine unui orizont de inmorméntiri mai vechi decat cel al inmorméntirilor practicate in jurul actualului licas. Este posibil ca M. 1 s aparfin& unui cimitir care s-a dezvoltat in jurul unui Ticas de cult mai vechi, care s-a putut afla cel mai probabil fie pe locul actualei biserici, fie undeva in apropiere. De remarcat este faptul c& in pimantul din groapa Ini M. 1 nu sa inregistrat prezenta mortarului, ceea ce poate insemna ci presupusa biseric’ mai veche nu a fost: © constructie de zidarie”', Considerafii finale. infitisarea actual a bisericii de la Santana de Mures este rezultatul multiplelor remanieri pe care edificiul le-a suferit in decursul timpului. Construetia prezint& anumite caracteristici arhitectonice specifice romanicului tarziu si etapei de trecere spre gotic, faz care in arhitectura Transilvaniei s-a consumat in cea de-a doua jumitate a secolului al XIJ-lea. Biserica initial’ a avut in compunere doar nava si absida altarului, iar sacristia, contraforturile si apoi tumul-clopotnifi sunt rezultatul unor etape diferite de constructie. PrecizAri asupra cronologiei inceputurilor lcasului si despre etapele ulterioare de constructie se mai pot face numai dack monumentul va fi supus unei cercetiri arheologice exhaustive, ceea ce nu s-a putut realiza cu ocazia interventiei noastre desi am fi dorit acest Iucru, find constrangi atunci si ne limitim doar la cerintele si obiectivele impuse de citre cei care au inifiat gi sustinut proiectul de restaurare care viza in principal numai pictura biserici Dei cercetarea arheologic intreprins& a avut un caracter restriins, fiind limitat’ numai la dou sondaje efectuate in partea de nord a bisericii, rezultatele acesteia au reusit totusi si dezvaluie anumite aspecte deosebit de importante din trecutul monumentului. fn primul rand a fost identificat un orizont de inmorméntari anterior bisericii actuale, care, avand in vedere datarea probabila a acesteia in a doua jumitate a secolului al XIJ-lea, ipotetic ar putea fi atribuit secolelor XII-XIII. Cu destulA sigurant se poate afirma cd inmormintiirile apartin&toare acestui orizont au fost practicate in jurul unui cas de cult mai vechi, ridicat probabil de populatia maghiara care s-a asezat la Santana. Acest prim licas credem cd a fost realizat din materiale perisabile si a avut probabil dimensiuni mai mici in comparatie cu licasul care I-a succedat, Un alt aspect important rezultat din s&paturi a fost identificarea si dezvelirea integrali a substructiilor fostului compartiment al sacristiei, care a fost adosat corpului bisericii probabil in cursul secolului al XTV-lea (?). Data fiind importanta deosebiti a monumentului si rezultatele obtinute de pe investigafillor noastre, ne permitem s& recomandam tuturor celor care se ingrijesc de bit precum gi acelora care vor intentiona si mai fac& ceva acolo, ca orice fel de interventie nivelul actual de cilcare din interiorul sau exteriorul bisericii sé nu se producd fari asi unui arheolog de specialitate. *' Despre investigatille arheologice restrinse pe care le-am intreprins la biserica medievala din Santana de Mures, a mai fost publicat un scurt material informativ cuprins in vol. Cronica Cercetirilor Arheologice, Campania 2001, Buzias, 2002, p. 284, pozitia nr. 200 gi p. 453, plansa 101. 340 BISERICA MEDIEVALA DIN SANTANA DE MURES (JUD. MURES) Catalogul mormintelor. Varst; Adancime. Forma gi umplutura gropii. Stare de conservare. Deranjamente. Orientare. Pozitie. Inventar. Alte observati. M.1/S.1 1 2. 3. SNA ee ‘Matur; -1,17 met / profilul de est Nedefiniti. Pimant negra lutos, pigment de cirimidd, pietricele. . Precard. 4, Téiat partial de fimdatia zidului nordic al navei in dreptul umirului absidei. Partea pistrati a scheletului este suprapusd de citre fundafia fostului zid apusean al sacristiei, talpa acesteia aflindu-se cu 0,34 metri mai sus fafi de cota de adincime a mormintului. 5. SVV-NEE. 6. Culcat pe spate, braful sting pe ling’ corp, braful drept lipseste fiind thiat de fundatie; picioarele sunt paralele dar femurul drept lipseste, fiind deranjat de aceeasi fundatie. 7. Nuare. 8. Nu au fost sesizate urme de sicriu sau cuie provenind de la acesta. M. I este mai vechi decat biserica si sacrstia. Matur; -1,09 metri / profilul de est S. 1. Groapa de form aproximativ dreptunghiulari. Pamint negra lutos, pigment de mortar, fragmente foarte mici de c&ramida, pietricele. Relativ bund. Schelet intreg, nederanjat. V-E, cu usoard deviatie spre SV-NE. Culcat pe spate cu brafele intinse pe lingii corp si picioarele paralele, Nuare, Scheletul a fost surprins in ambele sectiuni, dar antebrafele, abdomenul, bazinul si partea superioara a femurelor s-au aflat in martorul de pimint care separa cele dou’ sectiuni. Nu s-au depistat urme de sicriu sau cuie, M. 2 este partial suprapus peste un alt mormént, M. 3, pe care I-a deranjat parfial in partea inferioara, M. 2 este mai nou decat M. 3, fiind ulterior bisericii gi anterior sacristiei. M.2/S.1-2 - 2 PI AAR Y M.3/S.1 1, Matur; -1,13 metri / profilul de est. Groap de formi aproximativ dreptunghiulari, Pmint negra lutos, pigment de mortar, fragmente foarte mici de mortar, pietricele. Distrus partial de groapa lui M. 2. V-E, cu 0 usoara deviaie spre SV-NE. Culcat pe spate cu brafele intinse pe lang corp. Picioarele lipsesc datorita faptului c& aproape intreaga jjumitate inferioari a scheletului a fost deranjati de groapa Ini M. 2. . Nuare. 8. Nu au fost depistate urme de la lemnul sicriului sau cuie de la acesta. M. 3 este mai vechi decét M. 2, find ulterior bisericii si anterior sacristiei. Dae 341 GHEORGHE PETROV, DANIELA MARCU ISTRATE M.4/S, 1-2 1, Matur ;-1,12 metri/ profilul de est S. 1. 2. Groapa de forma aproximativ dreptunghiulara, Pamént negru lutos, pigment de mortar, mici de cirimida. Precari. Schelet intreg, nederanjat. VE. Culcat pe spate cu brafele intinse pe lang’ corp gi picioarele paralele. Catarami de curea din fier descoperiti in partea superioara a bazinului. Scheletul a fost surprins in ambele sectiuni, fiind suprapus partial, fird a fi deranjat, de cditre situat in S, 2. SNA ay M.5/S,1 1. Matur; -0,93 metri / profilul de est. 2. Groap& de form’ aproximativ dreptunghiularé. PamAnt negru hutos, pigment de mortar, fi PY Schelet intreg, nederanjat. De la nivelul inferior al pieptului intr sub fundatia zidului SVV-NEE. Cleat pe spate cu brafele intinse pe lingA corp $i picioarele paralele. Nuare. Defunctul a fost depus in groapa de inmormantare fir sicriu. M. 5 este ulterior bisericii gi oe ew M.6/S.2 1. Adolescent; - 1,21 metri/ profilul de vest. 2. Groapii de forma aproximativ dreptunghiulard; latura de sud a acesteia a fost stpati direct pe fundafia zidului nordic al absidei bisericii, Pim negra lutos, pigment de mortar, fragmente f mici de cArimidi, pietricele. ? Relativ buna. Schelet intreg, nederanjat. De la nivelul femurelor picioarele intra parfial sub fundatia isfritean al sacristici, talpa acesteia aflandu-se cu 0,45 metri mai sus faffi de cota de adine mormantului. V-E, cu o ugoarl deviatie spre SV-NE. Culcat pe spate cu brafele intinse pe ling corp si picioarele paralele. Nuare. ay eI AY sacristici. M.7/S.2 1. Matur; -1,17 (craniul) / profilul de vest. 2. Nedefiniti. Groapa lui M. 7 a fost intersectati de groapa lui M. 6. 3. Relativ bund (constatare ficut& numai pe osemintele descoperite in pozitie secundara in lui M.6). 4. Schelet deranjat in totalitate de groapa lui M. 6. Din M. 7 s-a mai pistrat doar craniul, de imediat in stinga craniului lui M. 6, gi alte cfteva oseminte disparate. 5. Nupoate fi precizatt. , 6. Este probabil ca defunctul si fi fost asezat la inmormantare intr-o pozitie identic& cu aceea pe e@ constatat-o gi la celelalte morminte descoperite in sectiunile cercetate, 342 BISERICA MEDIEVALA DIN SANTANA DE MURES (JUD. MURES) fn umplotura gropii lui M. 6 nu s-a gisit nici un fel de obiect care ar fi putut s& provind din inventarul funerar al lui M. 7, dac& acesta ar fi avut asa ceva. M. 7 este mai vechi decat M. 6, fiind probabil ulterior bisericii gi cu siguranfa anterior sacristici. 8/S.2 Matur; -1,02 metri / profilul de vest. ‘Nedefinit’i. Pamant negru lutos, pigment de mortar, fragmente foarte mici de cirimida, pietricele. Precari. Deranjat partial in partea inferioara, de la nivelul bazinului, probabil de groapa unui mormant ulterior ‘flat la 0 adancime mai mare, asupra clruia nu s-a mai intervenit din cauza pastririi unui postament de pamant care susfinea $i marca trascul fundatiei fostului zid estic al sacristiei. SVV-NEE. Culcat pe spate cu braele intinse pe langi corp; picioarele, care intrau partial sub fundatia zidului estic al sacristiei, au fost deranjate probabil de groapa acelui mormant ulterior care nu a fost cercetat $i numerotat. | Nuare. ‘Nu s-au depistat urme de sicriu sau cuie. M. 8 este mai nou decdt M. 4, find ulterior bisericii $i anterior sacristiei. 9/8.2 ‘Matur, -0,67 metri / profilul de vest. Groapi de form’ aproximativ dreptunghiulard. PamAnt negru, pigment de mortar, fragmente foarte mici de c&rimida, pietricele. Precari Deranjat in partea superioara (numai craniul) de groapa lui M. 5. V-E, cu o usoara deviatie spre SV-NE, Culcat pe spate cu brafele intinse pe lng corp si picioarele paralele. . Nuare, De la nivelul abdomenului intra sub profilul vestic al sectiunii, in martorul de pimént care separi cele dou unitigi de sipiturd executate; labele picioarelor intrau sub fundatia fostului zid rasdritean al sacristici. Nu au fost descoperite urme de sicriu sau cuie. M. 9 este mai vechi decat M. 5, find ulterior biserici si anterior sacristiei. Legenda planului general de sipituri (S. J -S. 2). Urma firndatiei sacristiei (fragmente de gresie, piatra de rau de dimensiune mic, mortar). Mortar. Groapa de fiundayie a unui stdlp de beton. Fundafia unui stilp de beton pistrat in S. 2. Groapa unui fost stilp de lemn. Fundafia din beton a soclului actual (continua si in S, 2, deasupra lui M. 6). Seen ‘Legenda profilelor de sectiuni [profilul de est / S.1; profilul de vest / S.2; profilul de sud / $.1 (dreapta) — §.2 (stanga)). 1, Strat vegetal. 2 A-B. Pamént negru lutos, pigment de mortar, fragmente foarte mici de cirimida, pietricele. Ambele straturi au aceeasi compozifie, cu singura diferent c& in stratul 2 B se regisesc mai multe fragmente de c&irimida si pigment de mortar decat in stratul 2 A. 3, Moloz. Resturile fundatiei sacristiei de pe latura de nord (piatri de rau de dimensiune mic&, gresie sfirmati, fragmente pufine gi mici de clrimida, mult mortar), 4. Sol vin (pamént negra foarte lutos si curat). 5. Paimant negru Iutos cu pigment slab de clrimida, 6, Piméint cenusiu nisipos, fragmente mici de mortar gi c&rdmidA, pietricele. 343 GHEORGHE PETROV, DANIELA MARCU ISTRATE 7. Paimant negra nisipos, pigment de mortar, fragmente foarte mici de c&ramida (numai la profilul de ae 2). 8. Pimint gilbui lutos amestecat cu pamént cenusiu, mortar (numai la profilul de est /S. 1). 9. Fundatia din beton a soclului actual. 10. Fundatia sacristiei. DIE MITTELALTERLICHE KIRCHE IN SANTANA DE MURES (KREIS MURES). ARCHAOLOGISCHE BEITRAGE ZUR DENKMALSGESCHICHTE Zusammenfassung Die alte — heutzutage reformierte — Hallenkirche in Santana de Mures, besteht aus drei Bauteilen einem viereckigen Schiff, einer halbrunden vorsprungenden Apsis und einem westwirts orientierten Jahre 1928 errichteten Glockenturm. Die Kirche ist vor allem dank einer inneren wertvoll fragmentarisch erhaltenen Wandmalerei bekannt, ein Kunstwerk, das im 14, Jahrhundert entstanden 2001 wurden auBerhalb der Kirchengebiiude partielle archiologische Ausgrabungen durchgefllhrt. D Forschungen hatten als Hauptziel die Entdeckung des Sakristeiunterbaus, der sich vermutlich auf d Nordscite des Chors befindet. Vielseitige Anderungen, die im Laufe der Zeit stattgefunden habe becinflussten den heutigen Zustand der Kirche. Die Kirche weit spltromanische bzw. fi , Baumerkmale auf, Hinweise, die eine Datierung in der zweiten Halfte des 13. Jahrhunderts dokun Urspriinglich entstand das Schiff und die Altarapsis. Die Sakristei, die im 14. Jahrhundert errichtet der Strebepfeiler und der Glockenturm entsprechen einigen spiteren Bauphasen. Die Ausgrabunget vdectifieren einen im Vergleich aur Kirche fiheren Friedbot, dor mglcherveise awischen 11. und Jahrhundert datierbar ist. Der Friedhof verbreitete sich um einer ilteren aus verderblichen Baumate entstandenen Kirche, die eindeutig von der in Santana angesiedelten ungarischen Bevolkerung wurde. 344 eral de Fig.1. Planul bisericii cu amplasarea sectiunilor arheologice executate; Fig.2. Planul gen‘ siipaitura cu descoperirile din $.1-.2. Fig.3. Profilul de est S.1; Fig.4. Profilul de vest S.2; Fig.5. Profilul de sud S.1-S.2. ABSIDA Fig.6. Plan partial S.1. M.1; Fig.7. Biserica. Vedere dinspre SUD-NEGT. fig.8 fig.10 Fig.8. 8.18.2. Fundafiile sacristiei. Vedere dinspre nord; Fig.9-10. Fundatia zidului vestic al sacristiei gi mormintele din S.1. Vedere dinspre nord. “prou aadsutp asapan °Z’ re Hel 1 P 2x9P9A °C ‘g Up 9 3 Tp 9[OJULMALOUT 1S oNSLIDNS [PONSA mjnprz ejepun, 1 OUT BLY oray Tray Fig.13. M.1/S.1, Vedere dinspre nord; Fig.14. S.1. Pavajul de caramida din interiorul sacristiei.