Sunteți pe pagina 1din 6

CRIMA SI PEDEAPSA

Contextul aparitiei
Romanul Crima si pedeapsa (1866) a consacrat gloria literara a lui Dostoievski
aparand pentru prima data in revista Russki Vestnik. Urmarit cu interes de
contemporani si tradus in aproape toate limbile europene, romanul Crima si
pedeapsa a reprezentat si o prima inchegare literara mai completa a conceptiei
sale filozofice.
Crim i pedeaps este un roman scris de autorul rus Fiodor Dostoevski, fiind
publicat pentru prima dat n ziarul intitulat Mesagerul rus, aprnd n 12 numere
lunare ca mai trziu s fie publicat ca roman, fiind considerat una dintre cele mai
cunoscute opere literare a tuturor timpurilor, cu influene asupra romancierilor ce iau urmat.
* Crima si pedeapsa este primul roman social-filozofic al lui Dostoievski care
trateaza cu o foarte mare seriozitate psihologia crimei. Punctul de plecare al
filozofiei lui Dostoievski este adversitatea fata de burghezie si sistemul capitalist.
Astfel una dintre preocuparile tematice preponderente ale scriitorului este reliefarea
suferintelor si a mizeriei la care este condamnata majoritatea oamenilor.
SCURT INTRO
Actiunea romanului se desfasoara in anul 1865 , marcat de o grava criza
financiara, si nu intamplator debuteaza povestea lui Raskolnikov sub semnul
aceleiasi crize. Familia lui se afla in pragul mizeriei, el insusi trebuie sa isi intrerupa
studiile din cauza starii materiale precare ; pentru a-si ajuta mama si fratele , Dunia
vrea sa se vanda , intocmai ca prostituatele de rand. Ce putea fi mai firesc in
Petersburgul mizeriei si al camatarilor decat uciderea si jefuirea unei camatarese ?!
Romanul prezint n prim plan drama lui Raskolnikov, un student care pune la
cale uciderea i jefuirea unei btrne cmtare, pentru a-i rezolva problemele
financiare, dar i din dorina de a-i demonstra lui nsui c este ndreptit s o
fac.
Etalnd unele simptome de grandomanie, Raskolnikov se considera o persoan
nzestrat cu caliti deosebite, asemenea lui Napoleon. Ca om exatraordinar, i
simte justificat decizia de a ucide, nct nu se mai include n barierele morale ale
oamenilor de rnd. Cu toate acestea ns, imediat dup svrirea crimei,
protagonistul se mbolnvete i are remucri cu privire la aciunile lui. Romanul
portretizeaz realizarea treptat a infraciunii lui Raskolnikov i dorina lui crescnd
de a se confesa. Mai mult, tnrul ncerc s i protejeze sora, pe Dunia, de
admiratorii acesteia, dar i dragostea lui neateptat pentru o tnr prostituat,
Sonia Marmeladova, n dorina crescnd de a scpa de remucri i a se mntui
prin ispire.
TIPURI DE ROMAN
Roman psihologic
Romanul Crima si pedeapsa este o analiza psihologica a crimei si a implicatiilor
sale morale. O fiinta superioara are oare dreptul sa savirseasca o crima daca
aceasta este in folosul intregii umanitati? iata intrebarea care il macina necontenit pe Raskolnikov, un fost student idealist, excentric si mizantrop, in ceasurile

lungi de meditatie din odaia sa strimta de la mansarda. Sub presiunea saraciei


cumplite, a insingurarii si a sentimentului de zadarnicie a tuturor aspiratiilor sale,
aceasta teorie indrazneata este pusa peste noapte in aplicare, ducind la un dublu
asasinat de o salbaticie care zguduie intreg orasul Sankt Petersburg. Dostoievski
analizeaza cu intuitia unui fin psiholog cauzele crimei, dilemele personajului sau,
pendularile sale launtrice intre bine si rau, rational si irational, psihologia ucigasului
si a anchetatorului, avansind in final posibilitatea mintuirii prin iubire, umilinta si
jertfa de sine.
Introspectia:181,178
Retrospectia :pag 127,185

ROMAN SOCIAL
Este un roman cu caracteristici sociale, prezentnd diferenele dintre burghezie i
clasele de jos din Rusia acelei epoci . Crima si pedeapsa este si o antologica
sociografie peterzburgheza, monografia orasului monoton si cenusiu, mohorat,
mucegait, dospind de vicii, cu ulite intunecoase si piete murdare, cu birturi in care
scandalurile se tin lant si camere de hotel in care s-au cuibarit plosnitele, cu umbre
slabite de foame, innecate in alcoolism si prostitutie, cu podurile de pe care
nenorocitii ajunsi la capatul puterilor se arunca in apa tulbure si rece a Nevei.
Roman obiectiv-omniscient-omniprezent
Autorul lasa in permanent impresia ca nu face decat sa relateze intamplarile
petrecute in viata unui numar limitat de personaje si intr-o perioada de timp relativ
scurta.

Bildungsroman
Asasinul se simte izolat , insingurat , incapabil de a-si iubi mama ori sora, de a
dialoga cu semenii sai (cu exceptia Soniei care ii ramane fidela tot timpul). Este
semnificativa intentia romancierului de a-si constrange eroul sa-si zboare creierii
ca si gratierea lui ulterioara. In ceea ce-l priveste pe Raskolnikov, condamnarea lui a
fost comutata in doar opt ani de munca silnica cu deportare, judecatorul-autor
prevazand din timp disponibilitatile sale pentru invierea lui Lazar .
Raskolnikov va capata, prin Sonia, verticalitate in lupta cu sine (sau cu absenta
sinelui), dar nu in sensul unui iluminari instantanee si totale, ci treptat, neliniar,
contradictoriu si mereu in plina spaima. In plan mediat, Sonia aduce ceva si mai
tainic : daca Rodion Romanovici avea, cum spuneam mai sus, experienta daruirii,

prin prezenta Soniei, el va capata, ca sa ma folosesc pana la capat de paradoxul


steinhardtian, revelatia dobandirii.

Realist Veridic : Toponime rusesti :Bulevardul

Konnogvardeiski,Petersburg,Stradela Stoliarni unde locuia Dostoievski atunci cand a


scris Crima si pedeapsa,Podul Kokuskin care traverseaza canalul Ekaterininski.
Verosimil:Posibilitatea existentei unui tanar Raskolnikov..
TEME SI MOTIVE
Tema saraciei in stransa legatura cu laimotivul banului ocupa pentru intaia
oara locul sau central in literatura rusa, motivul banilor , intonat in Oameni sarmani
si reluat in variatiuni continue in Adolescentul , devine un adevarat laitmotiv in
Crima si pedeapsa. Familia Marmeladov este nucleul dezbaterii nemijlocit si
ostentativ sociale intreprinse de Dostoievski in romanul sau. Vechea si permanenta
lui preocupare pentru umilitiii si obiditii soartei isi atinge adevaratul ei apogeu.
Roskolnikov este baiatul unei familii cu venituri foarte modeste ( mama sa e o
vaduva cu o pensie infima) si care pentru a urma cursurile la Facultatea de drept a
Universitatii din Petersburg, trebuie sa isi castige singur banii. El pierde lectiile si
neputand plati taxele cuvenite este eliminat din universitate. Roskolnikov isi iubeste
mama si sora si sufera crancen din cauza ca in loc sa le sustina, le obliga la
sacrificii. Primirea unei scrisosri de la mama sa , perspectiva sacrificiului rusinos al
surorii alimenteaza revolta tanarului si il intareste in hotararea sa mai veche de a-si
omori camatareasa, hotarare pe care o abandonase in ajun, dupa vizita de proba
la camatareasa. Roskolnikov vede prin crima sa o sansa pentru ai feri de mizerie si
umilinta pe cei care ii sunt dragi.
Romanul rus ilustreaz tema obinerii salvrii prin suferin , o trstur des
ntlnit n opera lui Dostoevski, n religia cretin considerndu-se c suferina are
efect purificator asupra spiritului uman, acordndu-i ansa mntuirii.
Unul din personajele care ntruchipeaz aceasta tem este Sonia, care, ajutat de
credin, gsete energia necesar pentru a-l cluzi i a-l susine pe Raskolnikov,
n ciuda propriei suferine. Cu toate c pare nendurtoare, demonstreaz o
structur de caracter optimist n sfera moralitii cretine.
Autorul rus susine ideea c mntuirea este o opiune posibil pentru toi oamenii,
chiar i pentru cei cu pcate grave. Devenit contient de acest fapt, Raskolnikov i
mrturisete fapta i ateapt ispirea. Sonia, cu sprijinul dragostei ce-i poart lui
Raskolnikov, ntruchipeaz trstura ideal a iertrii cretine, acordndu-i acestuia
din urm ansa de a-i ispi crima i de a accepta pedeapsa.
Tema iubirii-Ultima sa realizare, aceea c o iubete pe Sonia, este singura suficient
de puternic pentru a depi concepia sa despre lume. El se ataeaz de Sonia, pe
care ncearc s o asociaze cu nclcarea normelor sociale, dar nu reuete s
neleag c pcatul ei este diferit de al lui: n timp ce ea se sacrific cu adevrat
pentru binele celorlali, el comite crime pentru binele propriu.
Motivul Crimei-Romanul motiveaza crima prin mizerie, motivare amplificata si
prin destinul familiei Marmeladov si prin alte tablouri de mizerie si suferinte la care
asista Roskolnikov. Raskolnikov mi se pare in aceasta lumina nu un ucigas, ci un
sinucigas. Un sinucigas in doze mici:
"Am ucis pentru mine i, n clipa aceea, desigur, mi era indiferent dac am s ajung
binefctorul omenirii sau am s fiu toat viaa ca un pianjen care i prinde
victimele n plas i le suge tot sngele!... N-a fost banul motivul principal cnd am

ucis. Sonia, altceva m-a ndemnat... " . Profetica in simplitatea ei este in acest sens
replica Soniei : "Te-ai departat de Dumnezeu si Dumnezeu te-a lovit, te-a lasat pe
mana diavolului! " - ce poate fi mai crunt decat iesirea lui Dumnezeu din peisajul
constiintei? Din cauza aceasta, pedeapsa incepe pentru el mult inainte de a comite
crima, si se incheie inainte de ispasirea ei.
Motivul pedepsei-Pedeapsa pe care o indura nu e ocna ci delirul, boala care il
cuprinde pe Raskolnikov dupa ce infaptuieste crima. Constiinta care ii zapaceste
simturile, insa nu parerea de rau ca a omorat doi oameni (pentru ca el nu se simte
criminal) e cea care il arunca in disperare. Dupa propriile-i vorbe: Cine are
constiinta, sa sufere, daca devine constient de greseala lui. Asta-i va fi pedeapsa
in afara de ocna, bineinteles. -Sugestiva crestere progresiva a calitatii actului
marturisirii. In ceea ce-l priveste pe Raskolnikov, condamnarea lui a fost comutata in
doar opt ani de munca silnica cu deportare, judecatorul-autor prevazand din timp
disponibilitatile sale pentru invierea lui Lazar .
IDEA- Suferinta este ideea etica centrala a lui Dostoievski . Omului ii e harazita
suferinta, el trebuie sa se curete de pacat prin chinuri multe si grele. Lovitura de
teatru de la capatul celei de a doua intalniri cu anchetatorul neasteptata
marturisire a falsului criminal , tocmai cand nervii lui Roskolnikov sunt pe cale de a
ceda si arta psihologica a lui Porfiri Petrovici a reusit aproape sa-i infranga
rezistenta- indeplineste in roman nu numai o functie arhitectonica , ci si una de
continut , morala si filozofica. Ea amana deznodamantul fatal, pentru ca Dostoievki
nu vrea ca Raskolnikov sa cada intr-o capcana, ci sa isi recunoasca el insusi ,
vinovatia, in numele unei anume idei - si de fapt apropie acest deznodamant in
masura in care ilustreaza in ochii adevaratului ucigas aceasta idee. Daca oameni
nevinovati se denunta , vor sa se descarce de pacatele lor suferind pentru a le
altora , atunci cu atat mai mult se cuvine recunoscuta crima faptuita cu adevarat !
Caracterizarea personajului principal
Personaj complex, Raskolnikov are calitati intelectuale si morale deosebite, dar in
acelasi timp este bizar si sfasiat de nelinisti, contradictii si obsesii. Provenind dintr-o
familie saraca, crescut doar de mama sa, Raskolnikov doreste cu orice pret sa
urmeze cursurile Facultatii de drept din Petersburg, insa din cauza faptului ca nu
achita la timp taxele cuvenite, el va fi eliminat din universitate.
Personajul nglobeaz perfect intelectualul uciga, filosoful cu sentimente firave.
Ideea de baz pornete din afirmaia: Boala i starea de spirit bolnvicioas se afl
n nsui miezul societii noastre, dar nemulumirea general se ndreapt
mpotriva celui ce poate s-o observe.
PORTRET FIZIC SUMAR:pg 72
Datorit faptului c Raskolnikov este protagonistul romanului, povestea este
narat n majoritate din punctul su de vedere. Numele su deriv din cuvntul de
origine rus raskolnik, nsemnnd divizat, schismatic, fiind o alegere adecvat,
din moment ce trstura sa fundamental este sustragerea sa din societatea
uman. Mndria i intelectualismul su l conduc spre dispreuirea restului
umanitii, ca i cum ar dori s perpetueze specia. n contrast cu aceasta, el se
crede parte integrant a unui grup de super-oameni i c n acest mod poate
nclca legile morale n scopul atingerii unui scop mre, ca acela al binelui
utilitarist. Cu toate acestea, vina care l macin dup uciderea Alionei Ivanovna i a
Lisavetei i starea continu de lein pe care o are de fiecare dat cnd i sunt

menionate pcatele, servesc drept dovad c el nu este fcut din aceeai materie
ca i adevraii super-oameni, asemenea lui Napoleon
Raskolnikov este i el un personaj cu voce strident, care se spovedete celorlalte
personaje. Fiind preocupat de pcat i de calea lung a mntuirii acestuia,
Dostoievski evit cu bun tiin omul simplu, adic cel fr de pcat. Raskolnikov
ntruchipeaz perfect acest tipar. Crescut n mizerie i n srcie, amprenta i este
pus ntr-un mod vdit n momentul n care este nevoit s i ntrerup studiile din
cauza situaiei precare n care familia lui i ducea existena.
mpins de nedreptile pe care le observ zi de zi, de disperarea cderii n
mizerie, dar i de strigtele alarmante din scrisorile pe care le primea de la familie,
el se hotrte s o ucid pe Aliona Ivanovna, cmtreasa btrn fr suflet.
Dup cderea n pcat, Raskolnikov simte nevoia s se spovedeasc i i
mrturisete Soniei motivul pentru care a ucis, fiind plin de propoziii i idei
contrarii.
N-am ucis ca s-o ajut pe mama, astea-s vorbe! Am ucis i atta tot, am ucis
pentru mine. Voiam s tiu i eu dac sunt un pduche ca ceilali sau sunt un om n
toat puterea cuvntului.
Personajul i dorete s ias cumva din propriul gnd, s nu fie i el un pduche,
ns se simte abandonat. Singura persoan care i este aproape pe tot parcursul
romanului este Sonia Marmeladova.
Dei aciunea este una de mare amploare, gndurile i sentimentele personajului
sunt puse de ctre Dostoievski pe primul plan, acesta accentund foarte bine lungul
drum al mntuirii depline.
Poate parea un paradox ca un om cu ratiune atat de "ascutita" cum e acesta poate
avea stari atat de oscilante. Asa-zisa labilitate psihica are insa drept cauza, printre
altele (inclusiv eventuala predispozitie naturala despre cam faceam vorbire mai
sus), tocmai fluxul insuportabil de ganduri contradictorii - "Si sunt, sunt indiscutabil
un paduche ["] pentru ca eu sunt poate mai josnic si mai dezgustator decat insusi
paduchele ucis, si fiindca am presimtit dinainte ca am sa mi-o spun dupa ce-am sa
ucid! Oare se poate asemana ceva cu groaza asta?! O, ticalosie! ". Iata cum
Raskolnikov, prin exces de ratiune, devine victima unui irationalism nclcit si
devastator :
"Ucigasul este o victima a cartilor, a teoriilor care circula; a aratat mare indrazneala
la acest prim pas, dar un anume soi de indrazneala : aceea a omului care se arunca
din varf de munte sau din turla bisericii", ii spune cu o intuitie geniala anchetatorul
Porfiri Petrovici. (Acesta este, poate, cel mai nebunesc lucru din roman : a lua un om
sfiat de teorii si a-l arunca intr-un vertij in care constienta nu se mai distinge de
inconstienta, constiinta este abolita, iar neputinta de evaluare a responsabilitatii
morale se amesteca exploziv cu spaima urmaririi si raspunderii penale.)
Thenica narativa Anticiparea pag 55
Monolog interior pagina 54
Caracterizat indirect astfel prin trairile sale:
Caracterizat direct de catre alte personaje :pag.128,pag 75,

254pag

Moduri de expunere
Naratiune =pag 80
Descrierea=are o tehnica a dozarii misterului, a investirii detaliului cu energie
premonitorie, a desenarii in crochiu a unui personaj in absenta lui pentru a-i crea o

intrare fulminanta in scena, pe care nu cred se mai poate regasi mnuita cu atata
precizie la vreun alt scriitor.pagina 110
Dialog pagina 97
Opinii critice
inspiraia nu o gseti n lume, ci n tine nsui, n visurile i n temerile tale. "Crim
i pedeaps" s-a scris dintr-o team. Graie lui Dostoievski am nceput s scriu.
(Santos)
Att cele negative ct i cele pozitive, personajele sale sunt sitilizate dup modul
misticii bizantine i, prin aceasta, Dostoievski e n istoria culturii moderne
reprezentantul cel mai de seam al geniului ortodox.Nechifor Crainic
Dostoievski, mai mult ca orice scriitor, a ptruns n sufletul rus. A luat de mn pe
fiecare locuitor al mpriei pentru a-l plimba prin propria sa contiin, pentru a-l
face s-i descopere toate ascunziurile inimii, toate tainele, bune i rele. Suchianu