Sunteți pe pagina 1din 40

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

ANALIZA ECONOMICOFINANCIARA
SC ADONAI SRL

Coordonator:

Studente:

2009-2010
CUPRINS
Prezentarea generala a sociatatii

1. Analiza echilibrului financiar


1.1 Fondul de rulment
1.2 Necesarul de fond de rulment
1.3 Trezoreria neta
2. Analiza soldurilor intermediare si a ratelor
2.1 Analiza soldurilor intermediare
2.1.1 Marja comerciala
2.1.2 Productia exercitiului
2.1.3 Valoarea adaugata
2.1.4 Excedentul brut din exploatare
2.1.5 Rezultatul din exploatare
2.1.6 Rezultatul financiar
2.1.7 Rezultatul curent
2.1.8 Rezultatul extraordinar
2.1.9 Rezultatul net
2.2 Analiza ratelor de structura, lichiditate si gestiune
2.2.1 Ratele de structura
2.2.1.1 Rata activelor imobilizate
2.2.1.2 Rata activelor circulante
2.2.1.3 Rata autonomiei financiare globale
2.2.1.4 Rata stabilitatii financiare
2.2.1.5 Rata de indatorare globala
2.2.2 Ratele de lichiditate
2.2.2.1 Lichiditatea globala
2.2.2.2 Lichiditatea rapida
2.2.2.3 Lichiditatea imediata
2.2.3 Ratele de gestiune (ratele vitezei de rotatie)
2.2.3.1 Durata de incasare a creantelor
2.2.3.2 Durata de achitare a furnizorilor
3. Analiza factoriala a cifrei de afaceri
3.1 Modelul sume de produse
3.2 Modelul descompunerii pe fractii
4. Analiza valorii adaugate
5. Analiza factoriala a productivitatii muncii
6. Analiza cheltuielilor cu salariile
7. Analiza cheltuielilor cu dobanzile
8. Analiza cheltuielilor cu amortizarile
9. Analiza rentabiliatii economice
9.1 Rata de rentabilitate economica bruta
2

9.1.1 Rata nominala de rantabilitate economico-bruta


9.1.2 Rata reala de rentabilitate economica bruta
9.2 Rata rentabilitatii nete
9.2.1 Rata nominala a rentabilitatii economice nete
9.2.2 Rata reala a rentabilitatiii economice nete
10. Analiza rentabilitatii financiare

PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII


3

Denumire:

SC ADONAI SRL

Forma juridica: societate cu raspundere limitata


Adresa: Str Lapusului nr. 35, bl x108, ap. 3
Cod Unic de Inregistrare:
Numar din Registrul Comertului :
Activitatea preponderenta:

Comert cu ridicata a produselor

cosmetice si de parfumerie

Capital social: 200 ron

1. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR


4

1.1 Fondul de rulment (FR)


FR = Surse permanente Alocari permanente
Surse permanente = Capital permanent
Alocari permanente = Active imobilizate nete
Capperm= Capital propriu + datorii pe termen mediu si lung
Capperm 0= 91809+475809=567618
Capperm1= 105811+331553=437364
FR0= 567618+654368=1221986
FR1= 437364+745231=1182595
FR = FR1 FR0 = 1182595-1221986=-39391
Fondul de rulment este negativ, ceea ce indica un grad scazut de indatorare pe
termen lung
Fondul de rulment propriu (FRP)
FRP = Capitalul propriu Active imobilizate nete
FRP0= 91809-654368=-562559
FRP1= 105811-745231=-639420
FRP = FRP1 FRP0 = -639420+562559=-76861
Fondul de rulment imprumutat (FRI)
FRI = FR FRP
FRI0 = 1221986+562559=1784545
FRI1 = 1182595+639420=1822015
FRI = FRI1 FRI0 = 37470
Fondul de rulment propriu este negativ ceea ce indica un grad scazut de
autonomie financiara, iar fondul de rulment imprumutat este pozitiv.

1.2 Nevoia de fond de rulment (NFR)


NFR = Nevoi termporare Surse temporare
Nevoi temporare = Stocuri + Creante + Cheltuieli in avans
Surse temporare = Datorii de exploatere + Venituri in avans

NFR0 = (111611+931159+7415) (1212397+0)=


= 1050185-1212397=-162212
NFR1 = (114077+987769+4887) (1414657 + 0 )=
= -307924
NFR = NFR1 NFR0 = -307924+162212=-145712
Nevoia de fond de rulment este negativa atat in 2007 cat si in 2008, ceea ce
indica echilibru financiar pe termen scurt.

1.3 Trezoreria neta (TN)


TN = FR NFR
TN0 = FR0 NFR0 = 1784545+162212=1946757
TN1 = FR1 NFR1 = 1822015+307924=2129939
TN = TN0 TN1 = 2129939-1946757=183182
Trezoreria neta este pozitiva in ambele perioade analizate, rezultand un echilibru
financiar incheiat cu surplus monetar, societatea realizand o crestere a capacitatii reale de
finantare a investitiilor.

2. ANALIZA SOLDURILOR INTERMEDIARE SI A


RATELOR
2.1.Analiza soldurilor intermediare de gestiune
2.1.1 Marja comerciala (Mcom)
In valoare absoluta
Mcom = Venituri din vanzarea marfurilor Cheltuieli cu marfurile
Mcom0 = 2533292-1970543=562749
Mcom1 = 3499868-2712130=787738
Mcom = Mcom1 Mcom0 = 787738-562749=224989
In perioada analizata marja comerciala are o tendinta de crestere.

2.1.2 Poductia exercitiului (Qex)


Oex = Qstocata + Qimobilizata + Qvanduta
Qex0 = 0 + 0 + 0 = 0
Qex1 = 0 + 0 + 0 = 0
Qex = Qex1 Qex0 = 0 0 = 0
Productia exercitiului este 0 deoarece societatea nu are ca obiect de activitate
productia.

2.1.3 Valoarea adaugata (VA)


VA = Mcom + Qex Consumuri intermediare
Consumuri intermediare = Cheltuieli materiale + Cheltuieli cu prestatii
externe
VA0 = 562749+ 0 - (170160+0+1330+240003) =
= -151256
VA1 = 787738 + 0 (348402+8416+4910+138512)
= -287498
VA = VA1 VA0 = -287498+151256=-136242
Valoarea adaugata inregistreaza o scadere in ambii ani de analiza, datorita
nefolosirii factorilor de productie munca si capital.

2.1.4 Excedentul brut de exploatare (EBE)


EBE = VA + Subventii de exploatare Cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu alte
impozite si taxe
EBE0 = -151256+0-79224-5275= -235755
EBE1 = -287498+0-124036-5818= -417352
EBE = EBE1 EBE0 = -417352+235755=-181597
Excedentul brut de exploatare reflecta acumularea bruta din activitatea de
exploatare cu influenta hotaratoare asupra rentabilitatii economice si a capacitatii
potentiale de autofinanatare a investitiilor din amortizari, provizioane si profit.In perioada
analizata exedentul brut are tendinta de scadere.

2.1.5 Rezultatul din exploatare (RE)


RE = EBE + Alte venituri din exploatare Alte cheltuieli de exploatare + Venituri din
provizioane -Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele din exploatare
RE0 = -235755+0-245476+0-0= -481231
RE1 = -417352 +5670-145757+0-0= -557439
RE = RE1 RE0 = -557439+481231= -76208
Rezultatul din exploatare exprima marimea absoluta a rentabilitatii activitatii de
exploatare, prin deducerea tuturor cheltuielilor de exploatare platibile si calculate din
veniturile exploatarii incasabile si calculate. Societatea inregistreaza un rezultat din
exploatare negativ in anul 2008 datorita cresterii cheltuielilor.

2.16 Rezultatul financiar (RF)


RF= Venituri financiare- Cheltuieli financiare
RF0= 2746-16231= -13485
RF1= 141-89454= - 89313
RF = RF1 RF0= -89313+13485= -75828

2.17Rezultatul curent (RC)


RC = RE + Venituri financiare Cheltuieli financiare
RC0 = -481231+2746-16231=-494716

RC1

= -557439 +141-89454= -646752

RC = RC1 RC0 = -646752+494716= -152036


Rezultatul curent este determinat de rezultatul de exploatare si rezultatul financiar,
in anul 2007 societatea inregistreaza pierdere, ca in anul 2008 sa ramana tot in pierdere.

2.1.8 Rezultatul extraordinar (Re)


Re= Venituri extraordinare- Cheltuieli extraordinare
Re= 0
Re = 0
Re= 0

2.1.9 Rezultatul net(RN)


8

RN = RC + Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare Impozit pe

profit

RN0 = -481231+0-0-3135= -484366


RN1 = -646752+0-0-2667= -649419
RN = RN1 RN0 = -649419+484366= -165053

2.2 Analiza ratelor de structura, lichiditate si gestiune


2.2.1 Ratele de structura
Rata de finantare a activelor fixe (RFR)
Capitaluri permanente
RFR = Active imobilizate nete

RFR0 =

18611
= -8.55
2176

RFR1 =

2310
= -1.84
1256

In ambii ani analizati rata de finantare este pozitiva, indicand un echilibru


financiar pe termen lung.

Rata fondului de rulment propriu (RFRP)


RFRP =

Capital propriu
Active imobilizate nete

RFRP0 =

18611
= -8.55
2176

RFRP1 =

23140
= -1.84
1256

Rata fondului de rulment propriu este pozitiva, indicand o autonomie financiara


buna a societatii in domeniul investitiilor.

Rata nevoii de fond de rulment

RNFR =

FR
NFR

RNFR0 =

20787
= 0.98
21200

RNFR1 =

24396
= 0.99
24730

Nevoia de fond de rulment este negativa in ambii ani, de aceea calculul acestei
rate nu are relevanta , deoarece o nevoie de fond de rulment pozitiva indica un surplus de
surse temporare in raport cu nevoile temporare, societatea neavand nevoie de finantare.

Ratele de indatorare
Levierul (L)
Datorii totale

L = Capital propriu
L0 =

27878
= -1.5
18611

L1 =

33564
= - 1.45
23140

Levierul este in ambele perioade subunitar,chiar negativ, ceea ce indica ca poate


contracta un credit bancar, oferind bancii asigurarea ca va putea rambursa creditul in
viitor.

Rata datoriei financiare


RDF =

Datorii pe termen lung si mediu


Capitaluri permanente

RDF0 =

27878
= - 1.5
18611

RDF1 =

33564
= - 1.45
23140

Rata datoriei financiare a societatii este peste limita de 0.5 , ceea ce nu ii permite sa
contracteze un credit pe termen mediu si lung.

10

Rata creditelor pe termen lung


RCTS =

Credite pe termen scurt


NFR

Calculul acestei rate nu are relevanta deoarece societatea inregistreaza o nevoie de


fond de rulment negativa.

Rata capacitatii de prelevare a cheltuielilor financiare


Rch fin =

Cheltuieli financiare
EBE

Rch fin0 =

0
=0
1835

Rch fin1 =

0
=0
1670

Rata de prelevare a cheltuielilor financiare este 0 deoarece societatea nu are


cheltuieli financiare.

2.3.2 Ratele de lichiditate


Rata lichiditatii generale
Active circulante

Rlg = Datorii exigibile pe termen scurt


Rlg0 =

7091
= 0.25
27878

Rlg1 =

9168
= 0.27
33564

Rata lichiditatii generale este subunitara in ambii ani, ceea ce indica ca societatea
are o capacitate mica de a-si achita datoriile exigibile.

Rata lichiditatii reduse (Rlr)

11

Creante Disponibilitati banesti


Rlr = Datorii exigibile pe termen scurt
Rlr0 =

0 413
413
=
= 0.01
27878 27878

Rlr1 =

0 334
334
=
= 0.01
33564 33564

Rata lichiditatii reduse reflecta capacitatea societatii de a-si onora datoriile


scadente din creantele si disponibilitatile banesti din conturi bancare si casa.Societatea
dispune de foarte putine lichiditati.

Rata lichiditatii imediate


Disponibilitati banesti

Rli = Datorii imediat exigibile


Rli0 =

413
= 0.01
27878

Rli1 =

334
= 0.01
33564

Societatea are mari dificultati in a-si acoperi datoriile exigibile din


disponibilitatile banesti.

2.2.3 Ratele de gestiune


Durata de incasare a creantelor

12

Dcr =

Creante x 360 zile


Cifra de afaceri

Durata de achitare a furnizorilor


Dfr =

Furnizori x 360 zile


Cifra de afaceri

Dfr0 =

1430.23 x360 514882.80


=
= 9.41 zile
54708
54708

Dfr1 =

3150.77 x360 1134277 .20


=
= 14.59 zile
77766
77766

Durata de achitare a furnizorilor este de 10 zile in anul 2006, iar in 2007 creste la 15
zile,crescand perioada de achitare a furnizorilor.

3. ANALIZA FACTORIALA A CIFREI DE AFACERI


Cifra de afaceri este un indicator de analiza a modului de realizare a
activitatii de productie si comercializare a unui agent economic, fiind unul dintre cei
mai importanti indicatori de masurare a performantelor economice ale acestuia.
Cifra de afaceri reprezinta suma totala a veniturilor din vanzarea produselor proprii
13

si din vanzarea marfurilor intr-o anumita perioada de timp, inclusiv veniturile din
subventii aferente cifrei de afaceri.
Analiza factoriala a cifrei de afaceri se poate realiza pe baza :
-modelul suma de produse
-modele utilizand ratele explicative (descompunerea pe fractii)
2.4.1 Modelul suma de produse
Situatia cifrei de afaceri este prezentata in tabelul de mai jos:
Sortimente

A
B
C
Total:

Cantitati vandute
Perioada Perioada
0
1

2533292

3.900
3.000
2.420
3499868

Pret de vanzare
Perioada Perioada
0
1

90
83
71
-

110
89
82
-

Structura
Perioada Perioada
0
1

0,43
0,38
0,19
1

qi1(si0)=si0*qi1

0,42
0,32
0,26
1

4007,60
3541,60
1770,80
9.320

Pentru analiza factoriala a cifrei de afaceri pe baza datelor prezentate se


utilizeaza formula urmatoare :
CA = qi * pi = qi(si) * pi
unde: qi = cantitatea vanduta din sortimentul i
pi = pretul unitar de vanzare al sortimentului i
si = ponderea sortimentului i in totalul cantitatii vandute (structura)
Sortiment
A
B
C
Total:

qi0(si0)*pi0
360.000
298.800
127.800
786.600

qi1(si1)*pi1
429.000
267.000
198.440
894.440

qi1(si1)*pi0
351.000
249.000
171.820
771.820

qi1(si0)*pi0
360.684
293.952,80
125.726,80
780.363,60

Abaterea absoluta a cifrei de afaceri:


CA = CA1 CA0 = qi1(si1)*pi1 - qi0(si0)*pi0 =
= (3.900*110+3.000*89+2.420*82)-(4.000*90+3.600*83+1.800*71)
=894.440-786.600
=107.840
Factorii de influenta in ordinea substitutiei sunt: qi, si, pi.
1) influenta modificarii cantitatii vandute (qi)
CA(qi) = qi1(si0)*pi0 - qi0(si0)*pi0
= 780.363,60-786.600
= -6.236,40
2) influenta modificarii structurii vanzarilor (si)
CA(si) = qi1(si1)*pi0 - qi1(si0)*pi0

14

= 771.820-780.363,60
= -8.543,60
3) influenta modificarii preturilor de vanzare (pi)
CA(pi) = qi1(si1)*pi1 - qi1(si1)*pi0
= 894.440-771.820
= 122.620
VERIFICARE:
122.620-8.543,60-6.236,40=107.840
Interpretarea rezultatelor:
Pe ansamblul perioadei cifra de afaceri a crescut cu 107.840 unitati, modificare
determinata ca influenta pozitiva a pretul de vanzare practicat si de influenta
negativa a cantitatii vandute si a structurii.
Sub influenta cantitatii vandute, CA a scazut de la o perioada la alta,
aspect negativ din punct de vedere economic.
Cauze :
-cresterea preturilor
-scaderea puterii de cumparare a populatiei
-concurenta ridicata pe piata
-calitatea scazuta a produselor
-inflatie ridicata
-restrangerea pietei de desfacere
-atingerea punctului de saturatie pentru produsul respectiv
-nerealizarea planului de productie la toate sortimentele datorita lipsei de
materii prime,greve, defectiuni tehnice a utilajelor
-activitate de marketing ineficienta

Sub influenta structurii vanzarilor, CA a scazut, aspect negativ.


Cauze : - modificarea structurii cererii de pe piata
- a scazut ponderea sortimentelor cu pret mai mare decat pretul mediu
-neasigurarea la timp cu factorii de productie necesari
- modificari ale profitabilitatii sortimentelor.

Sub influenta pretului, CA a crescut, aspect pozitiv.


Cauze : - cresterea cererii pentru produsele firmei;
- aparitia unor fenomene conjuncturale favorabile pe piata;
- cresterea nivelului inflatiei.
-imposibilitatea acoperirii cheltuielilor de productie
Masuri propuse:
Asigurarea cu factori de productie corespunzatori atat din punct de vedere
calitativ cat si cantitativ
Intreprinderea unor activitati de marketing cat mai eficiente
Stimularea vanzarilor pentru produsele ce au pretul mai mare decat pretul
mediu al produselor comercializate

15

Imbunatatirea calitatii produselor, ceea ce va duce la posibilitatea de crestere


a preturilor de vanzare practicate.
2.4.2 Modelul descompunerii pe fractii

La S.C. LUIGY COMIMPEX S.R.L se cunosc urmatoarele informatii:


Indicatori
CA
N
MF
Qf

Perioada (T0)
1.110.839
10
263.980
987.993

Perioada (T1)
1.420.739
12
297.115
1.352.753

unde: N = numar de salariati


MF = mijloace fixe
Qf = productia fabricata
Pe baza acestor date formula folosita va fi:
CA = N * MF/N * Qf/MF * CA/Qf = N * it * ra * gv
unde: it = inzestrarea tehnica a muncii
ra = randamentul mijloacelor fixe
gv = gradul de valorificare al productiei
it = MF/N

T0: it0 = 263.980/10=26.398


T1: it1 = 297.115/12=24.759,58

ra = Qf/MF

T0: ra0 = 987.993/263.980=3,74


T1: ra1 = 1.352.753/297.115=4,55

gv = CA/Qf

T0: gv0 = 1.110.839/987.993=1,12


T1: gv1 = 1.420.739/1.352.753=1,05

Abaterea absoluta a cifrei de afaceri:


CA = CA1 CA0 = N1 * it1 * ra1 * gv1 N0 * it0 * ra0 * gv0
= (12*24.759,58*4,55*1,05)-(10*26.398*3,74*1,12)
=1.419.466,72-1.105.759,42
=313.707,30
Factorii de influenta, in ordinea de substitutie, sunt: N, it, ra, gv.
1) influenta modificarii numarului de salariati (N)
CA(N) = N1 * it0 * ra0 * gv0 N0 * it0 * ra0 * gv0
= 12*26.398*3,74*1,12-10*26.398*3,74*1,12
= 1.326.911,31-1.105.759,42

16

=221.151,89
2) influenta modificarii inzestrarii tehnice a muncii (it)
CA(it) = N1 * it1 * ra0 * gv0 N1 * it0 * ra0 * gv0
=12*24.759,58*3,74*1,12-12*26.398*3,74*1,12
=1.244.555,14-1.326.911,31
= -82.356,17
3) influenta modificarii randamentului mijloacelor fixe (ra)
CA(ra) = N1 * it1 * ra1 * gv0 N1 * it1 * ra0 * gv0
= 12*24.759,58*4,55*1,12-12*24.759,58*3,74*1,12
=1.514.097,84-1.244.555.14
=269.542,70
4) influenta modificarii gradului de valorificare (gv)
CA(gv) = N1 * it1 * ra1 * gv1 N1 * it1 * ra1 * gv0
= 12*24.759,58*4,55*1,05-12*24.759,58*4,55*1,12
=1.419.466,72-1.514.097,84
= -94.631,12
Interpretarea rezultatelor:
Privita pe ansamblu cifra de afaceri a crescut datorita influentei pozitive a
numarului de salariati si a randamentului mijloacelor fixe, inzestrarea tehnica a muncii si
gradul de valorificare a produciei au avut o influenta negativa.
Sub influenta numarului de salariati, CA a crescut de la o perioada la alta,
aspect pozitiv din punct de vedere economic.
Cauze : - extinderea activitatii unitatii;
- cresterea numarului de salariati, intrarile de personal fiind mai
mari decat iesirile

Sub influenta inzestrarii tehnice, CA a scazut,aspect negativ


Cauze : -scoaterea din uz a unor mijloace fixe
Sub influenta randamentului mijloacelor fixe, CA a crescut,aspect pozitiv
Cauze : - mijloace fixe adaptate la nevoile firmei
-atingerea gradului maxim de performanta a unor mijloace fize introduse
recent in procesul de productie
Sub influenta gradului de valorificare, CA a scazut,aspect negativ
Cauze : - scaderea productivitatii
-personal insuficient
Masuri propuse:
Asigurarea cu resurse umane si tehnice in concordanta cu obiectivele
stabilite de catre unitate;
Reducerea consumurilor intermediare
Asigurarea cu resurse sa fie realizata la termen si intr-un mod corespunzator;
Elaborarea planului de productie in concordanta cu planul de comercializare
si cu cererea existenta pe piata;

17

Cresterea gradului de valorificare a productiei printr-o activitate de


marketing mai eficienta.

2.5. ANALIZA VALORII ADAUGATE

18

Valoarea adaugata este unul dintre indicatorii semnificativi ai activitatii, ce


permite aprecierea capacitatii intreprinderii de a produce valoare noua si de a-si
relua activitatea la nivele de performanta superioare. Acest indicator exprima
cresterea de valoare care rezulta prin utilizarea factorilor de productie, indeosebi
munca si capital, peste valoarea materialelor si serviciilor cumparate de
intreprindere de la terti.
Metodele de determinare a valorii adaugate sunt urmatoarele:
-metoda sintetica VA = Mc + Qe Ci
Conform acestei metode valoarea adaugata inregistrata de catre S.C.
LUIGY COMIMPEX S.R.L in 2006, respectiv 2007 este urmatoarea:
2006 :VA = 15.363 + 0 - (2.485 + 1.058 + 2.105 + 1.237)
= 15.363 6.885 = 8.478
2007 :VA = 18.170 + 0 (2.305 + 25 +1.791 + 2.017)
= 18.170 6.138 = 12.032
-metoda de repartitie VA = Chs + It + Dp + A + Pn
Analiza dinamicii si structurii valorii adaugate se analizeaza pe baza:
- abaterea absoluta
VA = VA1 VA0 = 12.032-8.478=3.554
- indicele valorii adaugate
Iva = VA1/VA0 * 100 = 12.032/8.478*100=142%
- rata variatiei valorii adaugate
Rv = (VA1 VA0)/VA0 * 100 = (12.032-8.478)/8.478*100=42%
- gradul de integrare economica Gi = VA/CA * 100
Gi0 = VA0/CA0 * 100 = 8.478/1.110.839*100=1%
Gi1 = VA1/CA1 * 100 = 12.032/1.420.739*100=1%
- valoarea adaugata pe un salariat VAs = VA/N
VAs0 = 8.478/10=847,80
VAs1 = 12.032/12=1.002,67
- valoarea adaugata la 1000 lei active imobilizate VAai1000= VA/ai * 1000
VAai0 = 8.478/2.176*1000=3.900
VAai1 = 12.032/1.256*1000=9.580
Analiza factoriala a valorii adaugate
Analiza factoriala a valorii adaugate permite punerea in evidenta a
factorilor care au determinat modificarea acesteia, precum si identificarea
modalitatilor si directiilor de actiune in viitor. Pentru a realiza aceasta analiza se
utilizeaza mai multe modele, dintre care unul este prezentat in continuare.

Indicatori
N

Perioada (T0)
10

19

Perioada (T1)
12

Qe
VA

1.103,25
8.478

14.893,31
12.032

unde: Qe = productia exercitiului


Pe baza datelor din tabelul de mai sunt vom realiza analiza factoriala a valorii
adaugate utilizand urmatorul model:
VA = N * Qe/N * VA/Qe = N * Wa * va
unde: Wa = productivitatea medie anuala determinata pe baza productiei ex
va = valoarea adaugata medie la un leu productie a exercitiului
Wa = Qe/N - T0: Wa0 = 1.103,25/10=110,33
- T1: Wa1 = 14.893,31/12=1.241,11
va = VA/Qe - T0: va0 = 8.478/1.103,25=7,68
- T1: va1 = 12.032/14.893,31=0,81
Abaterea absoluta a cifrei de afaceri:
VA = VA1 VA0 = N1 * Wa1 * va1 N0 * Wa0 * va0
= 12*1.241,11*0,81-10*110,33*7,68
=12.063,59-8.473,34
=3.590.25
Factorii de influenta in ordinea de substitutie sunt: N, Wa, va.
1) influenta modificarii numarului de salariati (N)
VA(N) = N1 * Wa0 * va0 N0 * Wa0 * va0 =
= 12*110,33*7,68-10*110,33*7,68
=10.168,01-8.473,34
=1.694,67
2) influenta modificarii productivitatii medii anuale (Wa)
VA(Wa) = N1 * Wa1 * va0 N1 * Wa0 * va0
= 12*1.241,11*7,68-12*110.33*7,68
=114.380,70-10.168,01
=104.212,69
3) influenta modificarii ratei valorii adaugate (va)
VA(va) = N1 * Wa1 * va1 N1 * Wa1 * va0
=12*1.241,11*0,81-12*1.241,11*7,68
=12.063,59-114.380,70
= -102.317,11
Verificare: VA = VA(N) + VA(Wa) + VA(va)
3.590,25=1.694,67+104.212,69-102.317,11
Interpretarea rezultatelor:

20

Privita pe ansamblu valoarea adaugata a crescut datorita influentei


modificarii numarului de salariati si a productivitatii medii anuale, si a scazut sub
influenta modificarii ratei valorii adaugate.
o Sub influenta modificarii numarului de salariati de la 10 persoane
in 2006 la 12 persoane in anul 2007, VA a crescut de la o perioada
la alta, aspect pozitiv din punct de vedere economic.
Cauze : - extinderea activitatii unitatii;
- cresterea numarului de salariati.
o Sub influenta productivitatii medii anuale, VA a crescut, aspect
pozitiv.
Cauze : - s-au achizitionat utilaje noi;
- cresterea randamentului muncitorilor si al utilajelor
o Sub influenta ratei valorii adaugate, VA a scazut, acesta fiind un
aspect negativ.
Cauze : - cresterea consumurilor intermediare, adica are loc o crestere a productiei
intr-un procent mai mare fata de cel cu care se modifica tot in sens pozitiv valoarea
adaugata.
Masuri propuse:
Asigurarea cu resurse umane si tehnice necesare atingerii obiectivelor
firmei;
Reducerea consumurilor intermediar, adica a cheltuielilor cu materiale si
servicii achizitionate de la terti, prin rationalizarea consumurilor de materii
prime, materiale, energie, apa etc.
Cresterea productivitatii muncii printr-o mai buna organizare a productiei si
a muncii, precum si prin asigurarea la timp cu resursele necesare activitatii
intreprinse.

21

2.6. ANALIZA FACTORIALA A PRODUCTIVITATII MUNCII


Ca indicator economic, productivitatea muncii masoara latura intensiva a
folosirii fortei de munca si se poate calcula pe un salariat, pe un muncitor sau pe un
muncitor direct productiv,putand fi calculata la nivelul unui an, trimestru, luna, zi
sau chiar ora.
Pentru a putea realiza analiza factoriala a productivitatii muncii la SC
LUIGY COMIMPEX SRL avem urmatoarele date din tabel:
Indicatori
Qf
N
Th
Tz

Perioada (T0)
987.993
10
33.600
4.200

Perioada (T1)
1.352.753
12
33.470
4.291

unde: Th = timp de lucru efectiv al unui om, exprimat in ore;


Tz = timp de lucru efectiv al unui om, exprimat in zile.
Structura
Sortimente

si0

si1

A
B
C
Total:

65
20
15
100

55
25
20
100

Productivitate orara pe sortimente


Whi0
Whi1
650
470
275
-

690
650
300
-

Modelul de analiza factoriala utilizat pe baza datelor de mai sus este:


Wa = nz * h * Wh = nz * h * (si * Whi)
unde: Wa = productivitatea medie anuala
nz = numarul mediu de zile lucrate pe an de o persoana
h = durata medie a unei zile de lucru
si = structura productiei
Whi = productivitatea orara pe sortimentul i
nz = Tz / N
nz0 = 4.200/10=420 zile
nz1 = 4.291/12=358 zile
h = Th / Tz

h0 = 33.600/4.200=8 ore/zi
h1 = 33.470/4.291= 7,8 ore/zi

Abaterea absoluta a productivitatii medie anuala:


Wa = Wa1 Wa0 = nz1 * h1 * (si1 * Whi1) - nz0 * h0 * (si0 * Whi0) =
= 358*7,8*(55*690+25*650+20*300)-420*8*(65*650+20*470+15*275)
=358*7,8*60.200-420*8*55.775=
= -19.301.520lei/salariat
22

Factorii de influenta in ordinea de substitutie sunt: nz, h, si, Whi.


1) influenta numarului mediu de zile lucrate (nz)
Wa(nz) = nz1 * h0 * (si0 * Whi0) - nz0 * h0 * (si0 * Whi0) =
= 358*8*(65*650+20*470+15*275)-420*8*(65*650+20*470+15*275)
=358*8*55.775-187.404.000
= -27.664.400
2) influenta duratei medii a unei zile de lucru (h)
Wa(h) = nz1 * h1 * (si0 * Whi0) - nz1 * h0 * (si0 * Whi0) =
= 358*7,8*55.775-358*8*55.775
=155.746.110-159.739.600
= -3.993.490
3) influenta structurii productiei (si)
Wa(si) = nz1 * h1 * (si1 * Whi0) - nz1 * h1 * (si0 * Whi0) =
= 358*7.8*(55*650+25*470+20*275)-358*7.8*55.775
=358*7.8*53.000-155.746.110
= -7.748.910
4) influenta productivitatii orare pe produse (Whi)
Wa(Whi) = nz1 * h1 * (si1 * Whi1) - nz1 * h1 * (si1 * Whi0) =
= 358*7,8*(55*690+25*650+20*300)-147.997.200
= 20.105.280
Verificare:
19.301.520 = -27.664.400-3.993.490-7.748.910+20.105.280
Interpretarea rezultatelor:
Privita pe ansamblul perioadei analizate, productivitatea muncii a crescut
datorita influentei productivitatii orare pe produse si a scazut sub influenta
modificarii celorlalti factori si anume:numarul mediu de zile lucrate,durata medie a
zilei de lucru, structura produciei.
Dinamica productivitatii muncii este per total in scadere fata de perioada
anterioara, aspect negativ din punct de vedere economic.

Sub influenta numarului mediu de zile lucrate, productivitatea a


scazut,aspect negativ din punc de vedere economic
Cauze : - neasigurarea factorilor de munca,efectuarea de greve
-pierderea de timp de ordinul zilelor
-existenta unor absente nemotivate,existenta unor imbolnaviri

Sub influenta modificarii duratei medii a unei zile de lucru, productivitatea


a scazut,aspect negativ.
Cauze : - organizare ineficienta a timpului de lucru;
- existenta unor pierderi de timp de ordinul orelor.
- scaderea duratei medii a zilei de lucru

23

Sub influenta structurii productiei, productivitatea a scazut,aspect negativ.


Cauze : - modificarea structurii cererii pe piata;
- modificarea structurii poductiei (insuficienta unor factori de productie);
- modificari ale profitabilitatii sortimentelor.

Sub influenta productivitatii orale pe produse, productivitatea a


crescut,aspect pozitiv.
Cauze : - asigurarea cu materii prime de calitate;
- personal calificat
- utilaje performante
Masuri propuse:
Asigurarea cu materii prime de calitate, utilate performante si personal
calificat in mod corespunzator;
Eliminarea pierderilor de timp
Utilizarea cat mai eficienta a timpului de lucru;

24

2.7. ANALIZA EFICIENTEI


.
Analiza eficientei utilizarii mijloacelor fixe se va realiza pe baza
indicatorului sintetic de eficienta Productia fabricata la 1000 lei mijloace fixe.
(Qf 1000 )Mf = Qf / Mf * 1000 = (Tef * rh) / (Si + I - E) * 1000
Situatia de analiza a asigurarii si utilizarii mijloacelor fixe active la SC
LUIGY COMIMPEX S.R.L se prezinta astfel:
Nr.crt
Indicatori
1
Productia fabricata (mii lei)
2
Randamentul orar (mii lei/mas-ora)
3
Valoarea de inventar a Mf la inceputul perioadei
(mii lei)
4
Fondul total de lucru efectiv (masini ore)

Prelevari
987.993
1,534
6.000

Realizari
1.352.753
1,869
6.000

629.896

568.126

Situatia intrarilor de mijloace fixe active:


Nr.
Cod
Data punerii in functiune
Crt. Mf
Prevazut
Realizat
1
03
02.04
15.06
2
05
15.08
10.10
3
08
30.10
20.11
4
12
06.12
18.12

Valoarea de inventar (mii lei)


Prevazut
Realizat
800
1000
1300
1100
2100
2100
1500
1400

Situatia iesirilor de mijloace fixe:


Nr.
Cod
Data scoaterii din functiune
Crt.
Mf
Prevazut
Realizat
1
01
11.05
30.04
2
05
30.08
20.10
3
09
20.09
20.12

Valoarea de inventar (mii lei)


Prevazut
Realizat
1200
1400
800
800
1400
1400

(Qf 1000 )Mf = Qf / Mf * 1000 = (Tef * rh) / (Si + I - E) * 1000


= (Teh * rh) / Si + (Vii*lfi) / 12 - (Vii*lnfi) / 12 * 1000
unde: Tef = timpul efectiv de functionare a Mf
rh = randamentul mediu orar
Si = valoarea de inventar a Mf la inceputul perioadei
I = valoarea medie a intrarilor de Mf in cursul perioadei
E =valoarea medie a iesirilor de Mf in cursul perioadei
Vii = valoarea de intrare a Mf intrate sau iesite, pe categorii
lfi = nr. de luni de functionare a Mf, pe categorii, in cursul ex financiar
25

lnfi = nr. de luni de nefunctionare a Mf, pe categorii, in cursul ex.


I = (Vii * lfi) / 12
I0 = (800*9+1300*5+2100*3+1500*1)/12
=21.500/12
=1792 mii lei
I1 = (1000*7+1100*5+2100*3+1400*1)/12
=20.200/12
=1683 mii lei
E = (Vii*lnfi) / 12
E0 = (1200*8+800*5+1400*4)/12
=13800/12
=1150 mii lei
E1 = (1400*9+800*3+1400*1)/12
=16400/12
=1367 mii lei
Mf0 = 6.000+1.792-1.150
= 6.642
Mf1 = 6.000+1.683-1.367
= 6.316
Abaterea absoluta
(Qf 1000 )Mf = Qf1 / Mf1 * 1000 Qf0 / Mf 0* 1000
= 1.352.753/6.316*1000-987.993/6.642*1000
=214.180-148.750
=65.430 lei
Factorii de influenta in ordinea de substitutie sunt:
1. Influenta modificarii valorii medii a Mf active
(Qf 1000 )Mf (Mf) = Qf0 / Mf1 * 1000 Qf0 / Mf 0* 1000
= 987.993/6.316*1000-987.993/6.642*1000
=156.430-148.750
=7.680 lei
1.1 Influenta modificarii valorii de inventar la inceputul perioadei
(Qf 1000 )Mf (Si) = (Tef0 * rh0) / (Si1 + I0 E0) * 1000 - (Tef0 * rh0) / (Si0 + I0
E0) * 1000
=987.993/6.642*1000-987.993/6.642*1000
=0 lei
1.2 Influenta modificarii valorii medii a intrarilor
(Qf 1000 )Mf (I)=(Tef0*rh0) / (Si1+I1E0) * 1000 - (Tef0*rh0) / (Si1+I0E0) * 1000
= 987.993/(6.000+1.683-1.150)*1000-987.993/6.642*1000
=987.993/6.533*1000-987.993/6.642*1000
=151.230-148.750
=2.480 lei

26

1.2.1 Influenta modificarii numarului de luni de functionare


(Qf 1000 )Mf (lfi)=(Tef0*rh0) / (Si1+(lfi1*Vii0/12)E0) * 1000 - (Tef0*rh0) / (Si1+I0
E0) * 1000
=987.993/(6.000+1.683-1.150)*1000-148.750
=2.480 lei
1.2.2 Influenta modificarii valorii de inventar a intrarilor
(Qf 1000 )Mf (Vii)= (Tef0*rh0) / (Si1+I1E0) * 1000 (Tef0*rh0) / (Si1 + (lfi1 * Vii0 /
12)E0) * 1000
= 151.230-987.993/(6.000+1.683-1.150)*1000
=151.230-151.230
= 0 lei
1.3 Influenta modificarii valorii medii a iesirilor
(Qf 1000 )Mf (E) = (Tef0*rh0) / (Si1+I1E1)*1000 - (Tef0*rh0) / (Si1+I1E0)*1000
=987.993/(6.000+1.683-1.367)*1000-151.230
=987.993/6316*1000-151.230
=156.430-151.230
=5.200 lei
1.3.1 Influenta modificarii nr. lunilor de nefunctionare
(Qf 1000 )Mf (lnfi) = (Tef0*rh0) / (Si1+I1(lnfi1*Vii0/12))*1000 - (Tef0*rh0) /
(Si1+I1E0) * 1000
=987.993/(6.000+1.683-(1200*9+800*3+1400*1/12))*1000-151.230
=987.993/6466*1000-151.230
=152.800-151.230
=1.570 lei
1.3.2 Influenta modificarii valorii de inventar a iesirilor
(Qf 1000 )Mf (lnfi) = (Tef0*rh0) / (Si1+I1E1)*1000 - (Tef0*rh0) / (Si1+I1
(lnfi1*Vii0/12)*1000
=156.430-152.800
=3.630 lei
2. Influenta modificarii valorii productiei fabricate
(Qf 1000 )Mf (Qf) = Qf1 / Mf1 * 1000 Qf0 / Mf 1* 1000
=1.352.753/6.316*1000-987.993/6.316*1000
=214.180 -156.430
=57.750 lei
2.1 Influenta modificarii timpului total de functionare a utilajelor
(Qf 1000 )Mf(Tef)=(Tef1*rh0) / (Si1+I1E1)*1000 - (Tef0*rh0) / (Si1+I1E1)*1000
=568.126*1,534/6.316*1000-987.993/6.316*1000
=137.980-156.430
=-18.450 lei

27

2.2 Influenta modificarii randamentului orar


(Qf 1000 )Mf(rh)=(Tef1*rh1) / (Si1+I1E1)*1000 - (Tef1*rh0) / (Si1+I1E1)*1000
=1.352.753/6.316*1000-137.980
=214.180-137.980
=76.200 lei
Interpretarea rezultatelor:
Potrivit analizei reiese o crestere a eficientei utilizarii mijloacelor fixe
active, ilustrata prin cresterea valorii productiei fabricate ce revine la 1000 lei
valoare mijloace fixe cu 65.430 lei lei in perioada 1 fata de perioada 0.
Din influenta factorilor de pe treapta intai de descompunere, rezulta faptul
ca acea crestere inregistrata se datoreaza in primul rand cresterii productiei fabricate
si destinate vanzarii, dar si scaderii de valoare inregistrata de mijloacele fixe active,
modificare pozitiva din punct de vedere economic, chiar daca a avut loc o usoara
scaderea in valoarea mijloacelor fixe active. Dintre cauze am putea aminti:
- defectiuni ale unor mijloace fixe active;
- punerea in functiune a mijloacelor fixe cu intarziere
- lipsa mijloacelor necesare remedierii defectiunilor;
- inexistenta personalului necesar pentru remedierea defectiunilor
- lipsa cererii pe piata a produselor ce se realieaza cu ajutorul mjloacelor fixe
active din dotarea unitatii.
In cea de-a doua treapta de descompunere, eficienta utilizarii mijloacelor
fixe este influentata in sensul cresterii, pozitiv
Pe a treia treapta de descompunere intrarile de mijloace fixe au avut loc
cu intarziere. Un lucru negativ, este si acela ca valoarea mijloacelor fixe care au
intrat, care s-au realizat a fost mai mica decat ce s-a prevazut. Exista decalaje intre
realizari si prevederi atat in ceea ce priveste aspectul termenelor de intrare si iesire
din unitate, cat si cat si din punct de vedere structural valoric.
Masuri propuse:
Inlaturarea decalajelor existente intre ce s-a realizat si ce s-a prevazut
Imbunatatirea timpului de functionare al mijloacelor fixe
Asigurarea mijloacelor fixe active necesare desfasurarii in conditii normale
a activitatii
Respectarea termenelor de punere si de scoatere din functiune a mijloacelor
fixe active

28

2.8 ANALIZA CHELTUIELILOR CU SALARIILE


Situatia de analiza a fondului de salarii si a cheltuielilor cu salariile la SC
LUIGY COMIMPEX SRL se prezinta astfel:
Indicatori
Productia exprimata in pret de vanzare (mii lei)
Cifra de afaceri (mii lei)
Numar mediu de salariati (N)
Fondul de salarii anual (FS)
Cheltuieli cu personalul
Timp de lucru efectiv

Prevederi
987.993
1.110.839
10
129.132
148.600
697.000

Realizari
1.352.753
1.420.739
12
142.948
176.389
650.300

Pe baza acestor informatii se va realiza:


1. Corelatia de eficienta, cu ajutorul indicelui de corelatie
Ic = Is / Iw
unde: Is = indicele salariului mediu
Iw = indicele productivitatii muncii
w = Qf / N w0 = 987.993/10
=98.793 mii lei/salariat
w1 = 1.352.753/12
=112.729 mii lei/salariat
Iw = w1 / w0 = 112.729/98.793
=1.14
s = FS / N
s0 = 129.132/10
=12.913 mii lei/salariat
s1 = 142.948/12
=11.912 mii lei/salariat
Is = s1 / s0 = 11.912/12.913=0.92
Ic = 0,92/1,14=0,81
Salariul mediu a crescut mai lent decat productivitatea muncii.
2. Analiza factoriala a cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri
S1000 = Chs / CA * 1000 = (N*Chs) / (N*w) * 1000 = Chs * w*1000
Chs0 = Ch0 / N0 = 148.600/10=14.860 mii lei/salariat
Chs1 = Ch1 / N1 = 176.389/12=14.699,08 mii lei/salariat
w0 = CA0 / N0 = 1.110.839/10=111.083,90 mii lei/salariat
w1 = CA1 / N1 = 1.420.739/12=118.394,92 mii lei/salariat

29

Abaterea absoluta a cheltuielilor cu salariile


S1000 = Chs1 / w1 * 1000 Chs0 / w0 * 1000
=14.699,08/118.394.92*1000-14.860/111.083,90*1000
= 120-130= -10 lei
Factorii de influenta in ordinea de substitutie sunt: w, Chs.
1) influenta modificarii productivitatii medii a muncii
1000
S (w) = Chs0 / w1 * 1000 Chs0 / w0 * 1000 =
=14.860/118.394,92*1000-14.860/111.083,90*1000
=130-130=0 lei
2) influenta modificarii cheltuielilor salariale medii pe o pesoana
S1000 (Chs) = Chs1 / w1 * 1000 Chs0 / w1 * 1000 =
=14.699,08/118.394,92*1000-14.860/118.394,92*1000
=120-130= -10 lei
Verificare: -10= 0-10
Interpretarea rezultatelor:
Privite in ansamblu cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri au
scazut de la o perioada la alta cu 10 lei. Sub influenta modificarii productivitatii
medii a muncii, cheltuielile salariale au crescut, aspect pozitiv din punct de vedere
economic.
Sub influenta modificarii cheltuielilor salariale medii pe o
persoana, cheltuielile salariale au ramas constante
Masuri propuse:
Imbunatatirea nivelului productivitatii muncii, prin asigurarea tuturor
conditiilor necesare;

2.9. ANALIZA CHELTUIELILOR CU DOBANZILE BANCARE

30

In vederea realizarii analizei cheltuielilor cu dobanzile bancare la SC


LUIGY COMIMPEX S.R.L vom utiliza urmatorii indicatori:
Indicatori
CA
Cpm
I
D

Perioada (T0)
987.993
650.532,10
6.826,13
354

Perioada (T1)
1.352.753
390.698,58
24.963,20
892

unde: Cpm = capital permanent;


I = imprumuturi pe termen mediu si lung;
D = cheltuieli cu dobanzile.
Indicatorul utilizat in cazul acestei analize este Cheltuieli cu dobanzi la 1000
lei cifra de afaceri.
DCA1000 = D / CA * 1000 = (Cpm*I/Cpm*D/I) / CA * 1000 =
= (Cpm * Ki * rd) / CA * 1000 = ecpm * Ki * rd * 1000
ecpm = Cpm / CA = eficienta cu care este utilizat capitalul permanent;
ecpm0 = 650.532,10/987.993
=0,66
ecpm1 = 390.698,58/1.352.753
=0,29
Ki = I / Cpm = cota de participare a imprumuturilor la formarea capitalului
permanent
Ki0 = 6.826,13/650.532,10
=0,01
Ki1 = 24.963,20/390.698,58
=0,06
rd = D / I = rata medie a dobanzii bancare
rd0 = 354/6.826,13
=0,05
rd1 = 892/24.963,20
=0,04
Abaterea absoluta a cheltuielilor cu dobanzile:
DCA1000 = ecpm1*Ki1*rd1*1000 ecpm0*Ki0*rd0*1000 =
=0,29*0,06*0,04*1000-0,66*0,01*0,05*1000
=0,696-0,330
=0.366
Factorii de influenta in ordinea de substitutie sunt: ecpm, Ki, rd.

31

1) influenta modificarii eficientei utilizarii capitalului permanent (ecpm)


DCA1000 = ecpm1*Ki0*rd0*1000 ecpm0*Ki0*rd0*1000
=0,29*0,01*0,05*1000-0,66*0,01*0,05*1000
=0,145-0,330
= -0,185
2) influenta modificarii cotei de participare a imprumuturilor (Ki)
DCA1000 = ecpm1*Ki1*rd0*1000 ecpm1*Ki0*rd0*1000
=0,29*0,06*0,05*1000-0,29*0,01*0,05*1000
=0,870-0,145
=0,725
3) influenta modificarii ratei medii a dobanzii (rd)
DCA1000 = ecpm1*Ki1*rd1*1000 ecpm1*Ki1*rd0*1000 =
=0,29*0,06*0,04*1000-0,29*0,06*0,05-1000
=0,696-0,870
= -0,174
Verificare: -0,366= -0,185+0,725-0,174
Interpretarea rezultatelor:
Dinamica cheltuielilor cu dobanzile la 1000 lei cifra de afaceri este per
total in scadere fata de perioada anterioara, aspect pozitiv din punct de vedere
economic.
Sub influenta eficientei utilizarii capitalului permanent, cheltuielile cu
dobanzile au scazut de la o perioada la alta, aspect pozitiv din punct de
vedere economic.
Cauze : - o mare parte din activ participa la formarea cifrei de afaceri.
Sub influenta modificarii cotei de participare a imprumuturilor, DCA1000 a
crescut, aspect negativ.
Cauze : - existenta insuficienta a surselor de finantare;
- trezoreria este una negativa, firma avand imprumuturi;
- obiectiv de investitii.
Sub influenta ratei medii a dobanzii, DCA1000 a ramas constanta, rata medie a
dobanzii nesuferind modificari de la o perioada la alta.
Cauze : - existenta unei inflatii controlate.
Masuri propuse:
obtinerea unor credite cu costuri mai reduse;
scaderea gradului de dependenta a unitatii fata de societatile bancare;
utilizarea intr-o masura cat mai mare a activelor societatii la formarea cifrei
de afaceri.

32

2.10.ANALIZA PROFITULUI BRUT


Rezultatul brut (profitul brut) al exercitiului expima in marimi absolute
rentabilitatea aferenta activitatii firmei, dupa deducerea cheltuielilor totale din
veniturile totale aferente unui exercitiu financiar.
Analiza factoriala a rezultatelor isi propune stabilirea factorilor care
influenteaza rezultatul si a marimii influentelor acestor factori, in vederea
identificarii cauzelor generatoare de pierderi si a luarii de masuri corespunzatoare in
acest sens.
Pentru realizarea analizei factoriale a rezultatului firmei se dau
urmatoarele date:
Indicatorii (mii lei)
Prevederi
Realizari
Cifra de afaceri (CA)
987.993
1.352.753
Capitaluri permanente (Cpm)
650.532,10
390.698,58
Rezultatul brut al exercitiului profit (Prb)
430
-2973
Prb = Cpm * CA / Cpm * Prb / CA = Cpm * vrCpm * rv
vrCpm = CA / Cpm = viteze de rotatie a capitalurilor permanente
vrCpm0 = CA0 / Cpm0 = 987.993/650.532,10
= 1,52
vrCpm1 = CA1 / Cpm1 =1.352.753/390.698,58
=3,46
rv = Prb / CA = rata rentabilitatii vanzarilor(rata marjei comerciale brute)
rv0 = Prb0 / CA0 = 430/987.993
=0,001
rv1 = Prb1 / CA1 = -2973/1.352.753
= -0,002
Abaterea absoluta a rezultatului:
Prb = Prb1 Prb0 = Cpm1 * vrCpm1 * rv1 - Cpm0 * vrCpm0 * rv0 =
=390.698,58*3,46*(-0,002)-650.532,10*1,52*0,001
= -2.703,634-988,809
= -3.692,443 lei
Factorii de influenta in ordinea de substitutie sunt: Cpm, vrCpm, rv.
1) influenta modificarii capitalului permanent
Prb (Cpm) = Cpm1 * vrCpm0 * rv0 - Cpm0 * vrCpm0 * rv0 =
=390.698,58*1,52*0,001-650.532,10*1,52*0,001
=593,862-988,809
= -394,947 lei
2) influenta modificarii vitezei de rotatie a capitalului permanent
Prb (vrCpm) = Cpm1 * vrCpm1 * rv0 - Cpm1 * vrCpm0 * rv0 =
=390.698,58*3,46*0,001-390.698,58*1,52*0,001
= 1.351,817-593,862=757,955 lei

33

3) influenta modificarii ratei rentabilitatii vanzarilor


Prb (rv) = Cpm1 * vrCpm1 * rv1 - Cpm1 * vrCpm1 * rv0 =
=390.698,58*3,46*(-0,002)-390.698,58*3,46*0,001
= -2.703,637-1.351,817
= -4.055,454 lei
Verificare: -3.692,443= -394,947+757,955-4.055,454
Interpretarea rezultatelor:
In perioada analizata rezultatul societatii este in perioada 0 profit,iar in
perioada 1 pierdere.In urma analizei efectuate s-a constatat o scadere a profitului
brut in perioada curenta cu 3.692,44 lei fata de perioada anterioara.
Sub influenta modificarii capitalurilor permanente, Prb a crescut, aspect
pozitiv din punct de vedere economic
Cauze : - a crescut eficienta utilizarii capitalurilor permante.
Sub influenta modificarii vitezei de rotatie a capitalurilor permanente, Prb
a scazut,aspect negativ
Sub influenta modificarii ratei rentabilitatii vanzarilor, Prb a scazut,
aspect negativ
Cauze : - scaderea volumului vanzarilor
- cresterea costurilor de productie;
Masuri propuse:
sporirea ratei rentabilitatii vanzarilor prin: cresterea volumului fizic al
vanzarilor, reducerea costurilor, cresterea preturilor bazata pe o imbunatatire
a calitatii produselor.
sporirea vanzarilor la sortimentele care au o rentabilitate unitara mai mare
decat cea medie inregistrata.
optimizarea structurii capitalurilor permanente.

2.11.ANALIZA RENTABILITATII ECONOMICE


Rata rentabilitatii este o marime relativa care exprima gradul in care

34

capitalul aduce realizarea de profit. Principalii indicatori prin care se poate analiza
rata rentabilitatii sunt:
-Rata rentabilitatii economice
-Rata rentabilitatii financiare
-Rata rentabilitatii comerciale
-Rata rentabilitatii resurselor consumate
Rata rentabiliattii economice masoara performanta activului total sau
gradul de valorificare a capitalurilor investite / capitalurilor permanente, exprimand
lei profit brut obtinuti la 100 lei activ total, capital investit sau permanent,
independent de modul de finantare a capitalului.
Pentru analiza factoriala a modificarii ratei rentabilitatii economice se dau
datele:
Indicatorii (mii lei)
Cifra de afaceri (CA)
Capitaluri permanente (Cpm)
Rezultatul brut al exercitiului (Pb)

Prevederi
987.993
650.532,10
430

Realizari
1.352.753
390.698,58
-2973

re = (CA / Cpm) * (Pb / CA) * 100


Abaterea absoluta a rentabilitatii economice:
re = (CA1 / Cpm1) * (Pb1 / CA1) * 100 - (CA0 / Cpm0) * (Pb0 / CA0) * 100 =
= 1.352.753/390.698,58*(-2973)/1.352.753*100-987.993 / 650.532,10 * 430 /
987.993 *100
=3,46*(-0,2)-15,19*0,04
= -0,69-0,61
= - 1,30%
Factorii de influenta in ordinea de substitutie sunt: CA / Cpm; Pb / CA.
1) influenta modificarii vitezei de rotatie a capitalului permanent
CA / Cpm - reprezinta viteza de rotatie a capitalului permanent
re (CA/Cpm) = ((CA1 / Cpm1) (CA0 / Cpm0)) * (Pb0 / CA0) * 100
= 1.352.753/390.698,58-987.993/650.532,10*430/987.993*100
=3,46-1,52*0,04
= 3,40%
2) influenta modificarii ratei rentabilitatii comerciale
Pb / CA reprezinta rata rentabilitatii comerciale
re (Pb/CA) = (CA1 / Cpm1) * ((Pb1 / CA1) (Pb0 / CA0)) * 100 =
=1.352.753/390.698,58*(-2973)/1.352.753-430/987.993*100
=3,46*(-0,002)-0,04
= -0,007-0,04
= -0,047 %
Interpretarea rezultatelor:
Rata rentabilitatii economice scade,efect negativ din punct de vedere
economic. Aceasta scadere inregistrata este influentata de modificarea in sens

35

negativ a ratei rentabilitatii comerciale. Chiar daca viteza de rotatie a capitalului


permanent a inregistrat o crestere de la o perioada la alta, aceasta nu a fost
suficienta pentru a influenta rata rentabilitatii economice, valoarea cu care a crescut
fiin mai mica in comparatie cu scaderea inregistrata de celalalt indicator.
Sub influenta modificarii vitezei de rotatie a capitalului permanent, rata
rentabilitatii economice a crescut, aspect pozitiv.
Cauze : - reducerea duratei si a costurilor investitiilor in curs de executie;
- reducerea stocurilor de materii prime, materiale, produse finite;

Sub influenta modificarii ratei rentabilitatii comerciale, rata


rentabilitatii economice a scazut, aspect considerat negativ.
Cauze : - reducerea volumului fizic al vanzarilor;
- cresterea costurilor;
- modificarea structurii productiei in sensul cresterii ponderii produselor cu
rata rentabilitatii unitare mai mica decat nivelul mediu.
Masuri propuse:
accelerarea vitezei de rotatie a capitalului permanent prin: optimizarea
structurii capitalurilor, cresterea ponderilor imobilizarilor fixe active,
reducerea nivelului creantelor si a duratei medii de incasare a acestora;
sporirea ratei rentabilitatii comerciale prin: cresterea volumului fizic al
vanzarilor, reducerea costurilor, cresterea preturilor bazata pe o imbunatatire
a calitatii produselor.

2.12.ANALIZA RENTABILITATII FINANCIARE

36

Rata rentabilitatii financiare reprezinta capacitatea intreprinderii de a


degaja profit net prin capitalurile proprii angajate in desfasurarea activitatii,
reprezentand un indicator prin prisma caruia posesorii de capital apreciaza eficienta
investiilor lor, respectiv oportunitatea mentinerii acestora.
Analiza factoriala a modificarii ratei rentabilitatii financiare necesita
cunoasterea unrmatoarelor date:
Indicatorii (mii lei)
Cifra de afaceri (CA)
Capitaluri proprii (Cpr)
Rezultatul net al exercitiului (Pn)

Prevederi
987.993
650.532,10
-1.213

Realizari
1.352.753
390.698,58
-4.528

rf = (CA / Cpr) * (Pn / CA) * 100


Abaterea absoluta a rentabilitatii financiare:
rf = (CA1 / Cpr1) * (Pn1 / CA1) * 100 - (CA0 / Cpr0) * (Pn0 / CA0) * 100
= 1.352.753/390.698,58*(-1.213)/1.352.753*100-987.993/650.532,10* (4.528) / 987.993*100
=3,46*(-0,09)-1,52*(-0,46)
= - 0,31+0,69
= 0,38%
Factorii de influenta in ordinea de substitutie sunt: CA / Cpr; Pn / CA.
1) influenta modificarii vitezei de rotatie a capitalului propriu
CA / Cpr - reprezinta viteza de rotatie a capitalului propriu
rf (CA/Cpr) = ((CA1 / Cpr1) (CA0 / Cpr0)) * (Pn0 / CA0) * 100
=3,46+0,69
=4,15%
2) influenta modificarii ratei marjei nete
Pb / CA reprezinta rata marjei nete
rf (Pn/CA) = (CA1 / Cpr1) * ((Pn1 / CA1) (Pn0 / CA0)) * 100
=3,46*(-0,0009)+0,0046
= 0,0016%
Interpretarea rezultatelor:
Din analiza realizata se constata o crestere a ratei rentabilitatii financiare,
efect pozitiv din punct de vedere economic.
Sub influenta modificarii vitezei de rotatie a capitalului propriu, rata
rentabilitatii financiare a crescut, aspect pozitiv
Cauze : - sporirea eficientei utilizarii capitalurilor proprii;
Sub influenta modificarii ratei marjei nete, rata rentabilitatii financiare a
crescut, aspect negativ.
Cauze : - cresterea volumului vanzarilor;
Masuri propuse:
37

cresterea cifrei de afaceri intr-un ritm superior modificarii capitalurilor


proprii sau altfel spun fructificarea superioara a capitalului propriu;
sporirea rentabilitatii comerciale prin:reducerea cheltuielilor de exploatare,
cresterea volumului vanzarilor, folosirea unui regim favorabil de calcul al
amortizarii si provizioanelor.

CONCLUZIILE ANALIZEI FINANCIARE


38

PUNCTE TARI
1.

Durata de incasare a ceantelor este mai mica decat durata de achitare a


furnizorilor, firma inregistrand un excedent de trezorerie, datorita faptului ca
incasarile se realizeaza in numerar, clientii fiind persoane fizice, populatia.
2. Echilibru financiar pe termen scurt reflectat de nevoia de fond de rulment.

PUNCTE SLABE
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Lipsa autonomiei financiare.


Lichiditate redusa.
Dezechilibru financiar pe termen lung datorita fondului de rulment scazut.
Lipsa rentabilitatii financiare
Situarea intr-o zona nefavorabila financiar, aflandu-se in prag de faliment.
Involutia financiara, prin faptul ca anul 2006 s-a incheiat cu profit, iar anul 2007
cu pierdere.
7.
Gradul de indatorare mare.

MASURI PROPUSE
1. Reducerea gradului de indatorare si incercarea de autofinantare
2. Imbunatatirea procesului de productie prin utilizarea de mijloace fixe
adecvate,angajarea de personal calificat, imbunatatirea procesului de aprovizionare cu
materii prime, materiale, efectul final al acestor activitati fiind imbunatatirea calitatii
produselor fabricate
3. Perfec2.3.5 ANALIZA RENtABILITATII

2.3.5.1 Rata de rentabilitate economica buta


EBE

REB = Cap. investit x 100


Cap. investit = Active imobilizate brute + NFR + Disponibilitati banesti
Cap. investit0 = 2176 + (-21200) + 413 = -18611

39

Cap. investit1 = 1256 + (- 24730 ) + 334 = -23140


REB0 =

1835
x 100 = - 0.10%
18611

REB1 =

1670
x 100 = 0.07%
23140

Rata de rentabilitate este negativa in 2006, indicand dificultatea societatii, iar in


2007 creste foarte putin, dar este departe de nivelul inflatiei.

2.3.5.2 Rata rentabilitatii nete


REN =

Profit din exploatare


x 100
Cap. investit

Societatea este in pierdere,iar calcului acestei rate nu se justifica.

2.3.5.3 Rata rentabilitatii financiare


Profit net

Rf = Capital propriu x 100


Societatea este in pierdere, calculul acestei rate nu se justifica.

40