Sunteți pe pagina 1din 7

Elaborarea metodica Nr 11

Tema: Turnarea metalelor si aliajelor. Tehnica realizarii canalelor de


turnare.Metode de ambalare si materiale utilizate. Turnarea.Aparate de turnare.
1. Metode de turnare a metalelor. Caracteristica.
flacara oxigaz (oxigen+gaz metan) direct (in palnia tiparului) , procedeu tehnic depasit si
contraindicat; flacara prin aportul de carbon are efect contaminat asupra aliajului fluid.
flacara oxigaz indirect in microincinte tip creuzet ceramic acoperit cu nitriti de siliciu
pentru ca aliajul sa se mentina mai mult in stare fluida. Topirea se face cu protectie
chimica (aplicare de borax). Introducerea aliajului se realizeaza cu centrifuge
semiautomate ROTOJET/SCHLODER.
curentilor de joasa, medie, inalta frecventa, eliberati de bobiele de inductie ale aparatelor
de topit-turnat. Reprezinta sursa cea mai indicata pentru aliajele nobile/nenobile. Topirea
se realizeaza indirect in incinte ceramice. Se contraindica folosirea creuzetelor grafitice
pentru turnarea aliajelor nobile deoarece contamineaza aliajul in stare fluida. Aliajul fluid
este protejat de un flux de gaz nobil. Introducerea aliajului se realizeaza prin centrifugare
automata.
Varianta ideala de topire-turnare-procedeul Heraeus- cel mai putin contaminant, cel mai
indicat pentru aliajele nobile, ceramica, structura P.P.S.
Pentru obtinerea unei turnaturi de calitate se indica:
sistemul de tijare modern Bego-Heraeus ;
ambalare in 2 timpi ;
preparare masa de ambalat la vacuum malaxor cu vibrare mecanica;
aplicarea machetei rezervorului de metal in centrul termic al tiparului (la 10mm de
marginea superioara a conformatorului) ;
topire-turnare (metoda cu centrifuga automata cu curenti de inalta frecventa si mediu de
protectie)
Rezulta turnaturi de mare precizie, fara defecte de turnare.
2. Metale si aliaje destinate la confectionarea protezelor dentare prin tehnica
turnarii.
Formarea tiparului. Instrumentele, materialele si utilajele necesare. ( Masele de ambalat,
componenta. Conformator pentru turnare, hartie de azbest, constructia tiparului).
Tiparul se obtine prin aplicarea maselor de ambalat (materiale refractare) pe suprafata
machetelor cu vibrare manuala sau mecanica. Tiparul se obtine prin parcurgerea mai
multor etape.
Etape de obtinere a tiparului :
Pregatirea machetei pentru ambalare ;
Ambalarea propriu-zisa ;
Evacuarea machetei din ambalaj.
Dupa cele trei etape rezulta tiparul reprezentata de o cavitate cu volum si forma identice
cu cele a machetei , situata in interiorul materialului refractar utilizat pentru ambalare.

3. Materiale si aparate:
Materiale de ambalare - mase de ambalat:
pe baza de sulfati (Kerr, Cristobalite)
pe baza de fosfati : Thermovest,(Kerr),Auroplus (Bego).
Instrumentar:
Dozatoare;
Bol de cauciuc;
Spatule ;
Vacuum malaxor ;
Masa vibratoare;
Conformator cilindric(metalic, material plastic) si capac prevazut cu orificii concentrice
de dimensiunio diferite in care se aplica conformatoare cilindrice. Capacul are un con in
orificiul caruia se fixeaza macheta. Prin asamblarea conformatorului pe capac rezulta o
incinta in care se poate aplica masa de ambalat preparata.
Mase de ambalat:
Se livreaza in sistem pulbere+lichid(apa distilata)
Cele mai indicate mase de ambalt sunt cele pe bazade fosfati deoarece se evita
contaminarea aliajului fluid . Nu rezulta produsi sulfurosi ca la cele pe baza de sulfati.
4. Realizarea canalelor de turnare. Metoda.
Macheta dupa modelajul final se pregateste pentru ambalaj. Se finiseaza cu ajutorul unei
bulete imbibata in solvent organic. De asemenea se detensioneaza prin racirea lenta pe
model timp de 5-10ore.
5. Etape:
Macheta canalului principal de turnare:
Se aplica o tija metalica cu diametrul de 1,5-2 mm. Tija poate fi din ceara la aceleasi
dimensiuni sau din material plastic.Tija metalica e calibrata prin picurarea cerii.
Pozitia: verticala.
Lungimea :30mm.
Tijarea cea mai indicata : din ceara calibrata si material plastic deoarece sunt livrate
prefabricat(contin macheta rezervorului de metal fluid+istmul)
Macheta rezervorului de metal fluid (sfera de contractie, bila de contractie):
Se situeaza la 2,5-3mm de suprafata ocluzala.
Reprezinta rezervorul de unde se absoarbe metalul in tipar.
Diametrul: 3,5-4,5mm.
Forma: sferica (volum maxim pentru dimensiuni minime).
Macheta istmului:
Tija se ingroasa intre macheta rezervorului de aliaj fluid si suprafata ocluzala.
Diametrul 2-2,5 mm pentru a mari calea de acces a metalului spre tipar.
Fixarea machetei pe capacul conformatorului:
Macheta se transfera de pe model pe capac si se pozitioneaza cu macheta rezervorului de
metal in centrul termic al tiparului.
Detensionarea:

Detensionarea consta in racirea lenta pe capacul conformatorului dupa fixarea machetei


pe acesta.
Macheta canalului de evacuare a gazelor din tipar:
Se realizeaza din ceara trefilata cu diametrul de 1 mm sau fir de nylon. Ceara sau nylonul
se aplica in portiunile exterioare ale machetei si se lipesc pe versantele conului.
Degresarea:
Macheta fixata pe conul capacului e degresata cu solventi organici tip :acetona,
cloroform, toluen, alcool.
Se face acest lucru pentru a indeparta urmele de grasime rezultate din contactele digitale
din timpul modelajului.
Prelucrarea termica a tiparului. Preincalzirea tiparului.
Macheta este eliminata in etapele de conditionare termica ale tiparului (preincalzire,
incalzire).
Rolul acestei etape este de a elimina macheta prin topire, ardere si de a pregati tiparul
pentru etapa de topire-turnare a aliajului.
Preincalzirea
Preincalzirea reprezinta o subetapa de incalzire a ambalajului in regim lent in cuptoare
speciale, de la temperatura mediului ambiant la 200C, timp de 1 ora.
Tehnica:
ambalajul dupa priza se introduce in cuptoare de preincalzire cu palnia in jos. Cuptorul
este prevazut cu hota de evacuare a gazelor de ardere si cu o tavita de colectare a
reziduurilor.
In procesul empiric, preincalzirea se realiza prin aplicarea ambalajului deasupra unei
flacari a becului Bunsen sau a aragazului.
Se extrage in prima faza tija metalica.
In etapa a-2-a ambalajul este introdus in cuptorul de incalzit. Acest procedeu se
contraindica pentru turnaturile de precizie din aliaje nobile.
Scopul preincalzirii:
de elimina partial prin topire macheta din ceara sau arderea machetei din rasini acrilice
simple,
de a elimina partial apa din peretii ambalajului,
de a produce dilatarea termica a peretilor viitorului tipar sub actiunea agentului termic
dirijat.
Se contraindica introducerea ambalajului in cuptoare cu temperaturi crescute si incalzirea
accelerata, brusca, deoarece se expune ambalajul la microfisuri si chiar spargeri in
momentul topirii-turnarii aliajului.
Surse energice si topirea metalelor. (combustia gazelor, arc voltaic, aparat de turnat cu
frecventa inalta). Tehnici de introducere a aliajelor in tipar.
Pentru topirea aliajelor in general se utilizeaza ca surse caldura degajata de:
Flacara produsa de amestecul oxigenului cu gaze naturale :gaz metan, propoan, butan,
hidrogen, acetilena.

Amestecul cu butan, propan, gaz metan dezvolta o temperatura intre 1500-2000C


suficienta pentru topirea metalelor nobile.
Amestecul oxigenului cu hidrogenul (flacara oxihidrica) sau a oxigenului cu acetilena
(flacara oxiacetilenica) dezvolta temperaturi prea mari pentru metalele nobile , deci
indicate pentru materialele nenobile (Cr-Ni, Cr-Co, Ti), aliaje inalt fuzibile.
Caldura degajata de amestecul gazelor este cea mai utilizata.
Curentii electrici sub forma rezistentelor si a bobinelor de inductie=curenti de inalta
frecventa, medie si joasa frecventa.
Este o sursa de topire rapida, necontaminanta cu valori ridicate :2000-3000si
programabile la aparatele de turnat electronice.
Laserul - sursa energetica focalizata foarte eficienta, dezvolta temperaturi mari,
necontaminante; putin utilizata in tehnica de laborator;
Spotul (jetul ) plasmatic - sursa de topire cu utilizare industriala; in tehnica dentara
utilizata restrans; mai eficient ca laserul.
Cea mai frecvent utilizata susa de topire este repreyentata de flacara produsa de
amestecul oxigenului cu gazul metan - flacara oxigaz. Amestecul se produce in camera
de amestec a pistolului de topit de unde gazul este eliminat printr-un orificiu (duza) si
prin aprindere formeaza o flacara cu 3 zone:
Zona rece;
Zona oxido-reducatoare necontaminanta, cea mai eficace;
Zona oxidanta ineficienta, neindicata in topire.
Aliajul topit in stare fluida necesita introducerea rapida in interiorul tiparului.
Introducerea se realizeaza cu ajutorul fortei centrifuge veticale sau orizontale.
Aparatele de tunat
Cel mai curent procedeu de introducere a aliajului il reprezinta forta centrifuga orizontala
dezvoltata de aparate speciale:
simple tip ROTAX MECANIC activat prin tractionare cu chinga ; nu are o forta
centrifuga foarte mare ;
semiautomate sau centrifuge semiautomate :ROTOJET, DENTAL FARM, SCHLODER
(Krupp) ; forta centrifuga este mult mai mare si implicit forta de impingere a aliajului in
tipar ;
centrifuge electronice complet automate tip: TIM 500 DENTAL FARM ;BEGONAUTILUS;CASTOMAT (Krupp); forta centrifuga suficient de mare pentru
introducerea aliajului in tipar.
6.Tehnica dezambalarii pieselor turnate.
Subetape:
racire tipar si tratare termica a turnaturii;
dezambalare propriu-zisa;
sablarea;
dezoxidarea;
prelucrare si lustruire.
7. Racirea tiparului si tratarea termica a turnaturii

Tiparul este lasat timp de 5 minute pentru a se raci si ajunge la aproximativ 800C dupa
care este introdus brusc in apa rece. Prin acest procedeu are loc calirea, recoacerea
turnaturii, cu rol in reomogenizarea structurii cristaline a aliajului.
Dezambalarea propriu-zisa
Tiparul este spart sub actiunea fortei unui ciocan si fragmentele de masa de ambalat sunt
indepartate cu spatula de pe turnatura; turnatura este acoperita de fragmente de masa de
ambalat si oxizi.
Sablarea
Turnatura este sablata prin aplicarea unui jet de particule sub presiune pe suprafata
turnaturii pentru obtinerea unei suprafete mate, curate, netede.
Particule curent utilizate:
particule de cuart nisip fin
particule de corindon (oxid de aluminiu)
particule de alumina (dimensiuni micronice).
Cu aceste trei tipuri de particule se sableaza turnaturi din aliaje nenobile.
Particule polimerice PMMA (pometil metacrilatul) - pentru sablare turnaturi din aliaj
nobil
Dezoxidarea
Turnatura dupa sablare este dezoxidata prin introducerea sa in solutii acide din eprubete.
Solutii acide pentru dezoxidare:
Pentru aliaje baza aur acid clorhidric 10-15% ;
Pentru aliaje Ag-Pd-solutii acid sulfuric 10-15%.
Piesa protetica este introdusa in aceste solutii plasate in eprubete pana cand solutia ajunge
la punctul de fierbere. Rezulta piese protetice curate ce pot fi in continuare prelucrate.
8. Prelucrarea, lustruirea
Piesa turnata se prelucreaza cu instrument abraziv se realizeaza in laborator. Cu ajutorul
frezelor se sectioneaza tija pana la 2-3mm de suprafata ocluzala iar restul este utilizat
pentru manevrare pe model in cavitatea bucala.
Incrustatia, inainte de lustruire, este trimisa in cabinet pentru examenul intraoral. Se
urmareste adaptarea marginala, realizarea punctelor de contact marginal, adaptarea
ocluzala, relatia de ocluzie.
Revenita in laborator, incrustatia metalica este lustruita cu gume (polipant), pasta de
lustruit :oxid de crom verde.
Lustrul final se realizeaza cu filtzuri, pufuri, rezultand suprafete netede, tip oglinda
(numai cea externa se prelucreaza nu si fata interna care trebuie sa asigure frictiunea).
9. De ce se prelucreaza chimic piesele turnate?
Greseli posibile la etapa de turnare. Profilaxia lor.
I. Lipsa piesei protetice :
totala (absenta turnaturii din tipar, cu obtinerea sistemelor de tijare) ;

partiala (absenta unei margini, perforarea coroanelor).


A. Lipsa totala :
aliaj insuficient topit in palnia tiparului (procedeul clasic) ;
aliajul este topit dar este declansata tardiv centrifugarea (creste vascozitatea prematura a
turnaturii)
B. Lipsa partiala:
cantitate insuficienta de aliaj;
topirea insuficienta , prin nerespectarea intervalului de topire al aliajului ;
incalzirea tiparului la o temperatura inferioara, neconcordanta ;
absenta machetei de evacuare a gazelor ;
existenta unor zone inguste, subdimensionari ale tiparului , ce devin obstacole in curgerea
aliajelor in tipar ;
forta de centrifugare si timpul insuficiente.
II. Defecte de turnare pozitive :
1. Sfere :
incorecta degresare a machetei ;
absenta vibrarii mecanice ; cea manuala genereaza microspatii in care patrunde aliajul
fluid ; aceste defecte de turnare daca sunt fara porozitati pot fi corectate.
2. Aciforme, lamelare:
conditionarea termica a ambalajului refractar defectuoasa;
evaporarea apei accelerata;
ambalajul preincalzit brusc este expus la microfisuri, unde patrunde metalul fluid;
aliajul catapultat in zonele de minime rezistenta in momentul topirii-turnarii;
III. Defecte de turnare negative:
Microcavitatile, porii:
subdimensionarea canalului principal, a machetei rezervorului de aliaj fluid si plasarea
rezervorului excentric ;
supraincalzirea aliajului ;
forta de impingere si topirea insuficiente ;
absenta mediului de protectie.
IV. Defecte de turnare volumetrice :
1. Supradimesionarea :
restaurarea fixa nu se insera pe bont :
datorita detensionarii incorecte a machetei ;
neconcordanta coeficientului de dilatare al masei de ambalat, mai mare decat coeficientul
de contractie al aliajului la racire.

2. Subdimesionarea :
restaurarea se insera lejer ;
coroanele nu se insera pe bont deoarece :
s-a racit repetat macheta in etapa de modelare; s-a contractat macheta si a rezultat o
incrustatie mai mica;
izolare excesiva cu vehicul gras a cavitatilor;
masa de ambalat nespecifica.
Evaluarea corecta a cantitatii de aliaj se realizeaza prin cantarirea pe balanta a machetei
cu sistemul de tijare *densitatera aliajului = cantitatea de aliaj (Heraeus).
10. Dezambalarea si sablare pieselor turnate.
Dezambalarea propriu-zisa
Tiparul este spart sub actiunea fortei unui ciocan si fragmentele de masa de ambalat sunt
indepartate cu spatula de pe turnatura; turnatura este acoperita de fragmente de masa de
ambalat si oxizi.
Sablarea
Turnatura este sablata prin aplicarea unui jet de particule sub presiune pe suprafata
turnaturii pentru obtinerea unei suprafete mate, curate, netede.
Particule curent utilizate:
particule de cuart nisip fin
particule de corindon (oxid de aluminiu)
particule de alumina (dimensiuni micronice).
Cu aceste trei tipuri de particule se sableaza turnaturi din aliaje nenobile.
Particule polimerice PMMA (pometil metacrilatul) - pentru sablare turnaturi din aliaj
nobil.