Orasele Romaniei. Mic Dictionar Geografic Scolar_i. Marculet

Colegiul Național „I. L. Caragiale”, București

Catedra de Geografie

Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ

(coordonator)

ORAȘELE ROMÂNIEI

MIC DICȚIONAR GEOGRAFIC ȘCOLAR

Colectivul de autori:

Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ  Dr. Cătălina MĂRCULEȚ Nicole Alexandra ANCA  Radu Mihai BUNDOI Alexandru-Cornel CREȚU  Mihai-Tudor ENĂCHESCU Ana-Maria GHEORGHIU  Aura MORARU Natalia-Veronica OANȚĂ  Tudor-Ioan POPA Iulia Cristina POPESCU  Oana-Bianca SALOP Alex SIMION  Samuel STANCU Doru George TRANDAFIR  Răzvan UIFĂLEAN Diana Ioana VELESCU  Andreea Roxana VIJULAN

ISBN 978-973-0-19093-9

București - 2015

Orașele României. Mic dicționar geografic școlar

Colegiul Național „I. L. Caragiale”, București

Catedra de Geografie

Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ

(coordonator)

ORAȘELE ROMÂNIEI

MIC DICȚIONAR GEOGRAFIC ȘCOLAR


Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ  Dr. Cătălina MĂRCULEȚ Nicole Alexandra ANCA  Radu Mihai BUNDOI Alexandru-Cornel CREȚU  Mihai-Tudor ENĂCHESCU Ana-Maria GHEORGHIU  Aura MORARU Natalia-Veronica OANȚĂ  Tudor-Ioan POPA Iulia Cristina POPESCU  Oana-Bianca SALOP Alex SIMION  Samuel STANCU Doru George TRANDAFIR  Răzvan UIFĂLEAN Diana Ioana VELESCU  Andreea Roxana VIJULAN

ISBN 978-973-0-19093-9

București

2015

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

L.

C a r a g i a l e”,

B u c u r e ș t i

2


Redactare și tehnoredactare:

Traducere rezumat:

prof. Ioan MĂRCULEŢ prof. Mihaela ANCA

prof. Anca VULCĂNESCU

(limba engleză)

Prof. Laura Nicoleta ȘTEFAN

(limba franceză)


Prof. dr. Ioan Mărculeț – Colegiul Național „I. L. Caragiale”, București Dr. Cătălina Mărculeț – Institutul de Geografie al Academiei Române

Nicole Alexandra Anca – clasa a X-a D Radu Mihai Bundoi – clasa a X-a D Alexandru-Cornel Crețu – clasa a X-a D Mihai-Tudor Enăchescu – clasa a X-a D Ana-Maria Gheorghiu – clasa a X-a D

Aura Moraru – clasa a X-a D

Natalia-Veronica Oanță – clasa a X-a D Tudor-Ioan Popa – clasa a X-a D Iulia Cristina Popescu – clasa a X-a D Oana-Bianca Salop – clasa a X-a D

Alex Simion – clasa a X-a D

Samuel Stancu – clasa a X-a D Doru George Trandafir – clasa a X-a D Răzvan Uifălean – clasa a X-a D Diana Ioana Velescu – clasa a X-a D Andreea Roxana Vijulan – clasa a X-a D

ISBN 978-973-0-19093-9

Autorii aduc mulțumirile lor doamnei Specialist economic Mirela ENĂCHESCU, președintele Comitetului de părinți, pentru tot sprijinul acordat în vederea apariției prezentei lucrări.

Adrese de contact:

ioan_marculet@yahoo.com

imarculet@gmail.com

colegiul_caragiale_buc@yahoo.com

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

L.


B u c u r e ș t i

3


CUPRINS

Cuvânt înainte

5

Lista de abrevieri

7

Orașele României de la A la Z

8

A

9

B

12

C

22

D

30

E

33

F

34

G

37

H

40

I

42

Î

44

J

45

L

46

M

48

N

53

O

55

P

58

R

62

S

65

Ș

72

T

74

Ț

80

U

81

V

83

Z

86

Bibliografie selectivă

87

Summary/ Résumé

89

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

L.


B u c u r e ș t i

4


C U V Â N T

Î N A I N T E

Actuala lucrare – Orașele României. Mic dicționar geografic școlar –, realizată cu un grup numeros de elevi din Colegiul Național „Ion Luca Caragiale“ din București, din clasa a X-a D, se dorește a fi un instrument de lucru și o sursă de informare pentru școlarii din instituția noastră și, de ce nu, și din Capitală sau chiar din România. Ea actualizează și completează lucrarea „Dicționarul așezărilor urbane din România“ (2013), la care au colaborat elevi din clasele a IX-a I și a X-a I ¹ . În cadrul său se regăsesc toate orașele țării existente până la această dată (335, în aprilie 2015), arătându-li-se poziția geografică, apartenența la un județ, atestarea documentară și numărul locuitorilor, structura etnică și structura confesională. La realizarea dicționarului a fost utilizată o bogată literatură de specialitate, semnalată la capitolul Bibliografie selectivă. Dintre numeroasele lucrări consultate, cele mai utilizate au fost volumele:

„Orașele României – mică enciclopedie“ (Gh. Vlăsceanu, I. Ianoș, Edit. Odeon, București, 1998), „Dicționar geografic al României, vol. I, Literele A-L și vol. II, Literele M-Z“ (Coord. M. Buza, L. Badea, Ș. Dragomirescu, Edit. Academiei Române, București, 2008, 2009; elaborat de cercetătorii din Institutul de Geografie al Academiei Române.), „Geografie urbană“ (R. Săgeată, Edit. Universității „Lucian Blaga“, Sibiu, 1993), „Enciclopedia geografică a României“ (Edit. Științifică și Enciclopedică, București, 1982), „România. Unitățile de relief (Regionarea geomorfologică)“ (Gr. Posea, L. Badea, Edit. Științifică și Enciclopedică, București, 1984), „România. Geografie redională“ (O. Mândruț, Universitatea de Vest „Vasile Goldiș“, Arad,

¹ Roxana Varvara Boboc, Ștefania Burnaz, Ruxandra Maria Cap, Daniela Ciurea, Ruxandra Cristescu, Stefania Di Pucchio, Ioana-Cristina Dobranici, Eduard Adrian Gureșoaie, Lidia Pestrițu, Maria Luisa Pîrjol, Roxana-Gabriela Popa, Nicolas Rădoi, Miruna Ana-Maria Scarlatache, Theodora Stancu și Claudia Ursu.

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

L.


B u c u r e ș t i

5


2002) și tratatul „Geografia României“, vol. II (1984), III (1987), IV (1992) și V (2005), Edit. Academiei Române, București. Unele date și liste au fost actualizate prin utilizarea site-urilor de specialitate de pe rețeaua Internet, pentru datele demografice au fost utilizate valorile preliminare furnizate de Institutul Național de Statistică în urma Recensământului Populației și Locuințelor din 2011, iar la elaborarea și menținerea caracterului științific al volumului a contribuit și dr. Cătălina Mărculeț din Institutul de Geografie al Academiei Române. În încheiere, autorii aduc mulțumiri conducerii Colegiului Național „Ion Luca Caragiale“ din București pentru sprijinul acordat în vederea realizării acestei lucrări: prof. Andreia Bodea – director și prof. Andreea Popescu – director adjunct.

Bucureşti, aprilie 2015 Prof. dr. Ioan MĂRCULEȚ

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

L.


B u c u r e ș t i

6


LISTĂ DE ABREVIERI ȘI SIMBOLURI

↔ = din/aparținând alt. = altitudine Carp. = (urmat de un nume propriu) Carpații Câmp. = (urmat de un nume propriu) Câmpia Cul. = (urmat de un nume propriu) Culoarul D-le = (urmat de un nume propriu) Dealurile Def. = (urmat de un nume propriu) Defileul Depr. = (urmat de un nume propriu) Depresiunea E = est/estică ^o = grade î.Hr. = înainte de Hristos jud. = (urmat de un nume propriu) judeţ

lat. = latitudine loc. = locuitori long. = longitudine

m = metru

′ = minute M-ții = (urmat de un nume propriu) Munții

N = nord/nordică Pod = (urmat de un nume propriu) Podișul Reg. = (urmat de un nume

propriu) Regiunea sec. = secol/secolele Sect. = (urmat de un nume propriu) Sectorul ″ = secunde Subc. = (urmat de un nume propriu) Subcarpații

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

L.


B u c u r e ș t i

7


ORAȘELE ROMÂNIEI DE LA A LA Z

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

L.


B u c u r e ș t i

8


A

ABRUD, situat la 46°16 lat. N și 23°04 long. E, în Depr. Abrudului (M-ții Apuseni ↔ Carp. Occidentali), la 627 m alt., in jud. Alba, a fost atestat documentar în anul 1215 și menționat ca oraș din

Pod. Transilvaniei ↔ Depr. Transilvaniei), la 460 m alt., în jud. Sibiu, a fost atestat în 1280 și declarat oraș în 1950. Numără 8.732 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (89,0%), maghiari (2,7%), romi (1,6%) ș.a.,

1427. Numără 5.072 loc. Structura sa etnică este compusă din:

români (92,7%), maghiari (0,5%), romi (0,4%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (87,0%), baptiști (2,4%), penticostali (1,4%) ș.a.

ADJUD, situat la 46°6′0″ lat. N și 27°10′47″ long. E, în Cul. Siretului, la 100 m alt., în jud. Vrancea, a fost atestat documentar în anul 1433, declarat oraș în 1948 și municipiu în 2000. Numără 16.045 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (84,7%), romi (5,9%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (84,6%), penticostali (3,0%), romano-catolici (1,6%) ș.a.

iar cea confesională, din: ortodocși (88,8%), reformați (1,6%), romano-catolici (1,0%) ș.a.

AIUD, situat la 46°18′44″ lat. N și 23°43′45″ long. E, în Cul. Turda- Alba Iulia (Reg. Peritransilvană ↔ Depr. Transilvaniei), la 260 m alt., în jud. Alba, a fost atestat documentar în 1293, menționat ca oraș în 1462 și declarat municipiu în 1994. Numără 22.876 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (74,1%), maghiari (14,7%), romi (4,0%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (72,0%), reformați (12,0%), greco- catolici (3,1%) ș.a.

ALBA IULIA, situat la 46°04′17″

AGNITA, situat la 45°58′30″ lat.

lat. N și 23°34′23″ long. E, în Cul.

N și 24°30′30″ long. E, în Pod.

Turda-Alba

Iulia

(Reg.

Hârtibaciului (Pod. Târnavelor ↔

Peritransilvană

↔

Depr.

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

L.


B u c u r e ș t i

9


Transilvaniei), la 235 m alt., în jud. Alba, a fost atestat ca localitate în anul 161, menţionat ca oraş în 1177 şi declarat municipiu în 1968.

În prezent este reședinţă a jud.

Alba. Numără 63.536 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (87,6%), maghiari (1,5%), romi (1,7%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (81,3%), penticostali (2,1%), greco- catolici (1,9%) ș.a.

ALEȘD, situat la 47°3′26″ lat. N și 22°23′49″ long. E, în Depr. Vlad- Borod (D-le Silvano-Someșene ↔ D-le Crișanei ↔ D-le de Vest), la 224 m alt., în jud. Bihor, a fost atestat documentar în anii 1291- 1294 şi declarat oraş în 1968. Numără 10.066 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (60,9%), maghiari (15,4%), romi (12,0%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (47,4%), romano- catolici (18,1%), reformați (10,0%) ș.a.

ALEXANDRIA, situat la 43°58′ lat. N și 25°20′long. E, în Câmp.

Boianului (Sect. Central al Câmp. Române ↔ Câmp. Română), la 45

m alt., în jud. Teleorman, a fost

înfiinţat în anul 1834, declarat

oraş în 1840 şi municipiu în 1979.

În prezent este reședință a jud.

Teleorman. Numără 45.434 loc.

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

Structura sa etnică este compusă din: români (88,13), romi (1,9%) ș.a., iar cea confesională, din:

ortodocși (88,9%), adventiști de ziua a șaptea (0,5%), baptiști (0,1%) ș.a.

AMARA, situat la 44°37′12″ lat. N și 27°19′12″ long. E, în Câmp. Bărăganului Ialomiţei (Sect. Estic al Câmp. Române ↔ Câmp. Română), la 30 m alt., în jud. Ialomița, a fost atestat în anul 1857 şi declarat oraş în 2004. Numără 7.345 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (95,05), romi (0,4%), ruși-lipoveni (0,04%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (95,1%), penticostali (0,1%), adventiști de ziua a șaptea (0,04%) ș.a.

ANINA, situat la 45°5′30″ lat. N și 21°51′12″ long. E, în Depr. Aninei (M-ții Banatului ↔ Carp. Occidentali), la 550 m alt., în jud. Caraș-Severin, a fost atestat documentar în anul 1773 şi declarat oraş în 1952. Numără 7.485 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (80,5%), germani (5,6%), romi (2,7%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (69,7%), romano-catolici (11,5%), penticostali (5,3%) ș.a.

L.

10


B u c u r e ș t i


ANINOASA, situat la 45°22′43″ lat.N și 23°18′36″ long. E, în Depr. Petroșani (Carp. Meridionali), la 640 m alt., în jud. Hunedoara, a fost atestat documentar în anul 1442 şi declarat oraş în 1989. Numără 6.344 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (97,0%), romi (0,06%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (94,8%), evanghelici (0,9%), creștini după evanghelie (0,6%) ș.a.

ARAD, situat la 46°10′36″ lat. N și 21°18′4″ long. E, în Câmp. Mureșului (Câm. Banatului ↔ Câmp. de Vest), la 107 m alt., în jud. Arad, a fost atestat documentar în anul 1028, menţionat ca oraş în 1331. şi declarat municipiu în 1968. În prezent este reședință a jud. Arad. Numără 159.074 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (78,7%), maghiari (9,6%), romi (1,5%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (68,4%), romano- catolici (9,3%), penticostali (4,3%) ș.a.

ARDUD, situat la 47°38′ lat. N și 22°54′ long. E, în Câmp. Înaltă a Someșului (Câmp. Crișanei ↔ Câmp. de Vest), la 120 m alt., în jud. Satu Mare, a fost atestat documentar în anul 1215, şi declarat oraş în 2004. Numără

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

6.231 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (55,3%), maghiari (17,5%), romi (15,3%) ș.a., iar cea confesională, din:

ortodocși (39,3%), romano-catolici (31,8%), greco-catolici (10,2%) ș.a.

AVRIG, situat la 45°42′29″ lat.

N și 24°22′29″ long. E, în Depr.

Făgărașului (Reg. Peritransilvană

↔ Depr. Transilvaniei), la 380 m alt., în jud. Sibiu, a fost atestat documentar în anul 1364 şi declarat oraş în 1989. Numără 12.815 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (89,7%), maghiari (2,0%), romi (1,4%) ș.a.,

iar cea confesională, din: ortodocși

(85,8%), greco-catolici (1,9%), baptiști (1.0%) ș.a.

L.

11

AZUGA, situat la 45°26′42″ lat. N și 25°33′19″ long. E, în M- ții Clăbucetele Predealului (Carp. Curburii ↔ Carp. Orientali), la 930 m alt, în jud. Prahova, a fost atestat documentar în anul 1830 şi declarat oraş în 1948. Numără 5.213 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (94,5%), romi (0,9%), maghiari

cea

(0,2%)

confesională, din: ortodocși (92,2%), romano-catolici (1,5%), baptiști (0,7%) ș.a.

ș.a.,

iar


B u c u r e ș t i


BABADAG, situat la 44°53’36’’ lat. N, 28°42’43’’ long. E, în Pod. Babadagului (Pod. Dobrogei de Nord ↔ Pod. Dobrogei), la 50 m alt., în jud. Tulcea, a fost atestat documentar în 1263. Numără 8.071 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (69,9%), romi (17,7%), turci (0,1%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (70,3%), musulmani (13,6%), baptiști (4,4%) ș.a.

BACĂU, situat la 46°35’00’’ lat. N, 26°55’00’’ long. E, în Cul. Siretului (Subc. Moldovei ↔ Subcarpați), la 165 m alt., în jud. Bacău, a fost atestat documentar în 1399, menţionat ca oraș în 1431 declarat municipiu în 1968. În prezent este reședință a jud. Bacău. Numără 148.021 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (90,1%), romi (0,8%), germani (0,03%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (81,0%), romano-catolici (8,7%), adventiști de ziua a şaptea (0,3%) ș.a.

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

B

BAIA DE ARAMĂ, situat la 44°59’00’’ lat. N, 22°48’41’’ long. E, în Pod. Mehedinţiului, la 275 m alt., în jud. Mehedinţi, a fost atestat documentar în 1581 şi declarat oraş în 1968. Numără

5.214 loc. Structura sa etnică este

compusă din: români (85,5%), romi (9,9%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (87,8%), baptiști (6,6%), adventiști de ziua a şaptea (0,4%) ș.a.

BAIA DE ARIEŞ, situat la 46°22’46’’ lat. N, 23°16’47’’ long. E, în M-ții Metaliferi (M-ții Apuseni ↔ Carp. Occidentali), la 500 m alt., în jud. Alba, a fost atestat documentar în 106-275, 1308 şi declarat oraş în 1997. Numără


compusă din: români (99,7%), maghiari (0,5%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (98,1%), penticostali (0,4%), baptiști (0,4%) ș.a.

BAIA MARE, situat la 47°39’ lat. N, 23°33’ long. E, în Depr. Baia Mare (D-le Silvano-Someșene ↔

L.

12


B u c u r e ș t i


D-le Crișanei ↔ D-le de Vest), la 228 m alt., în jud. Maramureş, a fost atestat documentar în 1329, menţionat ca oraş 1347 şi declarat municipiu în 1968. În prezent este reședință a jud. Baia Mare. Numără 120.270 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (77,6%), maghiari (10,3%), romi (2,5%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (67,1%), romano- catolici(7,1%),reformați (5,1%) ș.a.

BAIA SPRIE, situat la 47°39’39’’ lat. N, 23°41’19’’ long. E, în Depr. Baia Mare (D-le Silvano-Someşene ↔ D-le Crişanei ↔ D-le de Vest), la 360 m alt., în jud. Maramureş, a fost atestat documentar în 1329 şi menţionat ca oraş în 1523. Numără 15.315 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (73,1%), maghiari (16,8%), romi (3,9%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (65,5%), romano- catolici (13,7%), reformați (4,5%) ș.a.

BALŞ, situat la 44°21’ lat. N, 24°05’ long. E, în Câmp. Romanaţiului (Câmp. Olteniei ↔ Câmp. Română), la 150 m alt., în jud. Olt, a fost atestat documentar în 1477 şi declarat oraş în 1921. Numără 16.845 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (88,1%), romi (3,3%), maghiari

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

(0,02%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (90,6%), adventiști de ziua a şaptea (0,2%), martori ai lui Iehova (0,1%) ș.a.

BARAOLT, situat la 46°04’30’’ lat. N, 25°36’00’’ long. E, în Depr. Baraoltului (Carp. Curburii ↔ Carp. Orientali), la 460 m alt., în jud. Covasna, a fost atestat documentar în 1224 şi declarat oraş în 1968. Numără 8.896 loc. Structura sa etnică este compusă din: maghiari (93,7%), români (2,8%), romi (1,0%) ș.a., iar cea confesională, din: reformați (28,5%), romano-catolici (28,5%), unitarieni (15,7%) ș.a.

BĂBENI, situat la 44°59’ lat. N, 24°15’ long. E, în Depr. Băbeni (Pod. Getic), la 180 m alt., în jud. Vâlcea, a fost atestat documentar în 1377 şi a fost declarat oraş în 2002. Numără 1.767 loc. Structura sa etnică este compusă din:

români (90,8%), romi (4,0%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (94,2%), romano-catolici (0,3%), penticostali (0,2%) ș.a.

BĂICOI, situat la 45°02’43’’ lat. N, 25°51’57’’ long. E, în Câmp. Piemontană a Prahovei (Câmp. Română), la 300 m alt., în jud. Prahova, a fost atestat documentar în 1597 şi declarat

L.

13


B u c u r e ș t i


oraş în 1948. Numără 17.225 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (95,4%), romi (0,2%), maghiari (0,1%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (93,3%), adventiști de ziua a şaptea (0,9%), penticostali (0,2%) ș.a.

BĂILE GOVORA, situat la 45°04’48’’ lat. N, 24°10’47’’ long. E, în Subc. Vâlcii (Subc. Getici ↔ Subcarpați), la 370 m alt., în jud. Vâlcea, a fost atest documentar în 1488 şi declarat oraş în 1927. Numără 2.629 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (95,0%), romi (0,9%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (95,5%), adventiști de ziua a şaptea (0,2%), musulmani (0,1%) ș.a.

BĂILE HERCULANE, situat la 44°52’43’’ lat. N, 22°24’51’’ long. E, în Valea Cernei (Gr. Retezat- Godeanu ↔ Carp. Meridionali), la 170 m alt., în jud. Caraş-Severin, a fost atestat documentar în anul 153 şi declarat oraş în 1951. Numără 4.227 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (86,7%), romi (2,2%), maghiari (0,4%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (86,8%), romano- catolici (1,6%), baptiști (0,5%) ș.a.

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

BĂILE OLĂNEŞTI, situat la 45°12’ lat. N, 24°14’ long. E, în Subc. Vâlcii (Subc. Getici ↔ Subcarpați), la 450 m alt., în jud. Vâlcea, a fost atestat documentar în 1527 şi declarat oraş în 1956. Numără 4.313 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (95,8%), romi (1,2%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (96,5%) ș.a.

BĂILE TUŞNAD, situat la 46°09’ lat. N, 25°51’ long. E, în M-ții Harghita (Carp. Moldo-Transilvani ↔ Carp. Orientali), la 680 m alt., în jud. Harghita, a fost atestat documentar în 1732 şi declarat oraş în 1968. Numără 1.626 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (6,3%), maghiari (89,1%), romi (1,7%) ș.a., iar cea confesională, din: romano-catolici (82,4%), ortodocși (6,9%), reformați (5,3%) ș.a.

BĂILEŞTI, situat la 44°01’51’’ lat. N, 23°21’09’’ long. E, în Câmp. Băileştiului (Câmp. Olteniei ↔ Câmp. Română), la 70 m alt., în jud. Dolj, a fost atestat documentar in 1536, menţionat ca oraş în 1921 şi declarat municipiu în 2001. Numără 17.524 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (84,9%), romi (9,3%) ș.a., iar cea confesională, din:

L.

14


B u c u r e ș t i


ortodocși (92,5%), penticostali (0,7%), adventiști de ziua a şaptea (0,6%) ș.a.

BĂLAN, situat la 46°38’59’’ lat. N, 25°48’36’’ long. E, în M-ții Giurgeului (Carp. Moldo-

Transilvani ↔ Carp. Orientali), la

880 m alt., în jud. Harghita, a fost

atestat documentar în 1850 şi

declarat oraş în 1950. Numără


compusă din: români (58,4%), maghiari (34,2%), romi (1,3%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (49,0%), romano-catolici (38,1%), reformați (3,7%) ș.a.

BĂLCEŞTI, situat la 44°37’00’’ lat. N, 23°56’21’’ long. E, în

Piemontul Olteţului (Pod. Getic), la

200 m alt., în jud. Vâlcea, a fost

atestat documentar în 1574 şi declarat oraş în 2002. Numără


compusă din: români (92,7%), Romi (2,0%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (94,4%), adventiști de ziua a șaptea (0,1%), martori ai lui Iehova (0,08%) ș.a.

BĂNEASA, situat la 44°04’12’’ lat. N, 27°42’00’’ long. E, în Pod. Oltinei (Pod. Dobrogei de Sud ↔ Pod. Dobrogei), la 100 m alt., în jud. Constanţa, a fost atestat

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

documentar în 1750 şi declarat oraş în 2004. Numără 4.987 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (65,4%), turci (21,1%), romi (6,2%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (71,5%), musulmani (21,1%), baptiști (0,1%) ș.a.

BÂRLAD, situat la 46°13’ lat. N, 27°40’ long. E, în Cul. Bârladului, la 90 m alt., în jud. Vaslui, a fost atestat documentar în 1174, menţionat ca oraş 1408. şi declarat municipiu în 1968. Numără 52.969 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (86,7%), romi (1,6%), greci (0,03%) ș.a., iar cea confesională, din:

ortodocși (86,9%), creștini după Evanghelie (0,4%), romano-catolici (0,2%) ș.a.

BECHET, situat la 43°47’ lat. N, 23°57’ long. E, în Câmp. Romanaţiului (Câmp. Olteniei ↔ Câmp. Română), la 40 m alt., în jud. Dolj. Nu se cunoaşte atestarea documentară și a fost declarat oraş în 2004. Numără 3.542 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (59,4%), romi (32,6%) ș.a., iar cea confesională, din:

ortodocși (91,4%), penticostali (0,3%) ș.a.

L.

15


B u c u r e ș t i


BECLEAN, situat la 47°10’47’’ lat. N, 24°10’47’’ long. E, în Cul. Someşului Mare (Câmp. Transilvaniei ↔ Pod. Transilvaniei

↔ Depr. Transilvaniei), la 252 m

alt., în jud. Bistriţa-Năsăud, a fost atestat documentar în 1235 şi declarat oraş în 1968. Numără 10.963 loc. Structura sa etnică

este compusă din: români (78,5%), maghiari (13,6%), romi (3,8%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (67,9%), reformați (11,4%), penticostali (8,0%) ș.a.

BEIUŞ, situat la 46°39’ lat. N, 22°21’ long. E, în Depr. Beiuşului (D-le Crișurilor ↔ D-le Crișanei

↔ D-le de Vest), la 191 m alt., în

jud. Bihor, a fost atestat documentar în 1096, menţionat ca oraş în 1241 și declarat municipiu în 2003. Numără 9.834 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (83,7%), maghiari (6,7%), romi (2,4%) ș.a., iar cea

confesională, din: ortodocși (75,9%), reformați (5,2%), penticostali (3,5%) ș.a.

BERBEŞTI, situat la 44°59’17’’ lat. N, 23°52’00’’ long. E, în Subc. Vâlcii (Subc. Getici ↔ Subcarpați), la 380 m alt., în jud. Vâlcea, a fost atestat documentar în 1497 şi declarat oraş în 2003. Numără 4.960 loc. Structura sa etnică este

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

compusă din: români (94,2%), romi (0,7%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (93,1%), adventiști de ziua a şaptea (1,2%), penticostali (0,5%) ș.a.

BEREŞTI, situat la 46°05’ lat. N, 27°52’ long. E, în Pod. Covurluiului (Pod. Bârladului ↔ Pod. Moldovei), la 200 m alt., în jud. Galaţi, a fost atestat documentar în 1484 şi declarat oraş în 1968. Numără 3.166 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (96,9%), romi (0,4%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (97,0%), adventiști de ziua a şaptea (0,2%) ș.a.

BICAZ, situat la 46°54’39’’ lat. N, 26°05’28’’ long. E, în Valea Bistriţei (Carp. Moldo-Transilvani ↔ Carp. Orientali), la 400 m alt., în jud. Neamţ, a fost atestat documentar în 1625 şi declarat oraş în 1960. Numără 7.245 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (91,5%), romi (3,0%), maghiari (0,1%) ș.a, iar cea confesională, din: ortodocși (92,2%), romano-catolici (0,8%), penticostali (0,5%) ș.a.

BISTRIŢA, situat la 47°08’ lat. N, 24°29’ long. E, în D-le Bistriţei (Subc. Transilvaniei ↔ Depr. Transilvaniei), la 356 m alt., în jud,

L.

16


B u c u r e ș t i


Bistriţa-Năsăud, a fost atestat documentar în 1264, menţionat ca

oraş în 1349 şi declarat municipiu

în 1979. În prezent este reședință

a jud. Bistrița-Năsăud. Numără

77.015 loc. Structura sa etnică

este compusă din: români (85,0%),

maghiari (5,1%), romi (2,1%) ș.a.,


(76,5%), reformați (38,0%), penticostali (4,7%) ș.a.

BLAJ, situat la 46°10’31’’ lat. N, 23°54’52’’ long. E, în Cul. Târnavei Mari (Pod. Târnavelor ↔ Pod. Transilvaniei ↔ Depr. Transilvaniei), la 270 m alt., în jud. Alba, a fost atestat documentar în anul 1252, menţionat ca oraş în 1737 şi declarat municipiu în 1993. Numără 20.111 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (78,2%), romi (8,2%), maghiari (6,3%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (69,2%), greco- catolici (13,2%), reformați (4,1%) ș.a.

BOCŞA, situat la 45°22’29’’ lat. N, 21°42’38’’ long. E, în D-le Dognecei (D-le Banatului ↔ D-le de Vest), la 175 m alt., în jud. Caraş-Severin, a fost atestat documentar în anul 1333 şi declarat oraş în 1960. Numără



C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

romi (3,3%), maghiari (1,7%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (69,2%), penticostali (8,5%), baptiști (4,6%) ș.a.

BOLDEŞTI-SCĂENI, situat la 45°01’48’’ lat. N, 26°01’48’’ long. E, în Subc. Prahovei (Subc. Curburii ↔ Subcarpați), la 205 m alt., în jud. Prahova, a fost atestat documentar în anul 1543 si declarat oraş în 1968. Numără 11.137 de locuitori. Structura etnică este compusă din: români (90,9%), romi (5,0%), maghiari (0,03%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (91,7%), penticostali (0,9%), romano-catolici (0,1%) ș.a.

BOLINTIN-VALE, situat la 44°26’50’’ lat. N, 25°45’26’’ long. E, în Câmp. Vlăsiei (Sect. Central al Câmp. Române ↔ Câmp. Română), la 104 m alt., în jud. Giurgiu, a fost atestat documentar în anul 1433 şi declarat oraş în 1989. Numără 11.983 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (72,8%), romi (17,7%) ș.a., iar cea confesională, din:

ortodocși (89,6%), evanghelici (0,1%), creștini după Evanghelie (0,1%) ș.a.

BORSEC, situat la 46°58’00’’ lat. N, 25°34’12’’ long. E, în Depr. Borsec (Carp. Moldo-Transilvani

L.

17


B u c u r e ș t i


↔ Carp. Orientali), la 840 m alt.,

în jud. Harghita, a fost atestat documentar în 1594 şi declarat oraş în 1956. Numără 2.631 loc. Structura sa etnică este compusă din: maghiari (76,2%), români (21,7%), romi (0,1%) ș.a., iar cea confesională, din: romano-catolici (71,7%), ortodocși (21,0%),

reformați (3,7%) ș.a.

BORŞA, situat la 47°39’19’’ lat. N, 24°39’47’’ long. E, în Depr. Maramureşului (Carp. Maramureșului și ai Bucovinei ↔ Carp. Orientali), la 685 m alt., în jud. Maramureş, a fost atestat documentar în anul 1353 şi menţionat ca oraş în 1968. Numără 27.100 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (91,2%), maghiari (1,2%), romi (0,5%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (88,3%), romano- catolici (3,2%), penticostali (0,4%) ș.a.

BOTOŞANI, situat la 47°44’ lat.

N, 26°41’ long. E, în Câmp. Jijiei Superioare (Câmp. Moldovei/Jijiei

↔ Pod. Moldovei), la 130 m alt.,

în jud. Botoşani, a fost atestat

documentar în anul 1350, menţionat ca oraş în 1542 şi declarat municipiu în 1968. În prezent este reședință a jud. Botoșani. Numără 97.002 loc.

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

Structura sa etnică este compusă din: români (91,3%), romi (1,1%), ruși-lipoveni (0,3%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (89,3%), penticostali (1,9%), romano-catolici (0,3%) ș.a.

BRAD, situat la 46°04’ lat. N, 22°48’ long. E, în Depr. Brad- Hălmagiu (M-ții Apuseni ↔ Carp. Occidentali), la 300 m alt., în jud. Hunedoara, a fost atestat documentar în 1445, menţionat ca oraş în 1941 şi declarat municipiu în 1995. Numără 14.334 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (92,2%), romi (1,3%), maghiari (0,8%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (90,3%), romano-catolici (1,0%), penticostali (0,9%) ș.a.

BRAGADIRU, situat la 44°21’ lat. N, 25°58’ long. E, în Câmp. Vlăsiei (Sect. Central al Câmpiei Române ↔ Câmp. Română), la 80 m alt., în jud. Ilfov, a fost atestat documentar în 1830 şi declarat oraş în 2005. Numără 14.361 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (90,8%), romi (1,7%), maghiari (0,08%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (90,7%), romano-catolici (0,7%), musulmani (0,4%) ș.a.

L.

18


B u c u r e ș t i


BRAŞOV, situat la 45°39’ lat. N, 25°36’ long. E, în Depr. Braşovului (Carp. Curburii ↔ Carp. Orientali), la 625 m alt., în jud. Braşov, a fost atestat documentar în 1234, menţionat ca oraş în sec. XVI şi declarat municipiu în 1968. În prezent este reședință a jud. Brașov. Numără 243.416 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (86,5%), maghiari (6,5%), germani (0,4%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (81,2%), romano-catolici (4,6%), reformați (2,0%) ș.a.

BRĂILA, situat la 45°16’09’’ lat. N, 27°57’27’’ long. E, în Câmp. Brăilei (Câmp. Bărăganului ↔ Sect. Estic al Câmp. Române ↔ Câmp. Română), la 20 m alt., în jud. Brăila, a fost atestat documentar în anul 1368, menţionat ca oraş în sec. XIX şi declarat municipiu în 1968. În prezent este reședință a jud. Brăila. Numără 176.004 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (90,1%), romi (1,1%), ruși-lipoveni (1,0%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (90,5%), creștini de rit vechi (0,8%), romano-catolici (0,3%) ș.a.

BREAZA, situat la 45°11’14’’ lat. N, 25°39’44’’ long. E, în Subc. Prahovei (Subc. Curburii↔

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

Subcarpați), la 550 m alt., în jud. Prahova, a fost atestat documentar în anul 1431 şi menţionat ca oraş în 1952. Numără 16.135 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (96,8%), maghiari (0,05%), romi (0,04%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (95,9%), creștini după Evanghelie (0,2%), romano- catolici (0,1%) ș.a.

BREZOI, situat la 45°21’ lat. N, 24°15’ long. E, în Depr. Loviştei (Carp. Meridionali), la 340 m alt., în jud. Vâlcea, a fost atestat documentar în 1576 şi declarat oraş în 1968. Numără 6.292 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (85,3%), romi (8,7%), maghiari (0,1%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (90,7%), penticostali (2,0%), adventiști de ziua a şaptea (0,9%) ș.a.

BROŞTENI, situat la 47°14’39’’ lat. N, 25°41’53’’ long. E, în M-ții Bistriţei (Carp. Moldo-Transilvani ↔ Carp. Orientali), la 620 m alt., în jud. Suceava, a fost menţionat documentar în 1630 şi declarat oraş în 2004. Numără 5.799 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (96,4%), maghiari (0,11%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (93,4%), penticostali

L.

19


B u c u r e ș t i


(1,7%), creștini de rit vechi (0,2%) ș.a.

BUCECEA, situat la 47°46’41’’ lat. N, 26°28’33’’ long. E, în Cul. Siretului (Pod. Sucevei ↔ Pod. Moldovei), la 280 m alt., în jud. Botoşani, a fost atestat documentar în anul 1434 şi declarat oraş în 2004. Numără 4.805 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (96,5%), romi (0,1%), ucraineni (0,09%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (89,6%), penticostali (4,9%), creștini de rit vechi (1,8%) ș.a.

BUCUREŞTI, situat la 44°26’07’’ lat. N, 26°06’10’’ long. E, în Câmp. Vlăsiei (Sect. Central al Câmp. Române ↔ Câmp. Română), la 80 m alt., a fost atestat documentar în anul 1459 şi ca oraş în sec. XV şi declarat municipiu în 1968. În prezent este capitală a României. Numără 1.628.426 loc. Structura sa etnică este compusă din:

români (85,9%), romi (1,2%), maghiari (0,1%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (84,3%), romano-catolici (1,1%), musulmani (0,4%) ș.a.

BUDEŞTI, situat la 44°13’48’’ lat. N, 26°27’00’’ long. E, în Câmp. Bărăganul Mostiştei (Sect. Estic al Câmp. Române ↔ Câmp.

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

Română), la 75 m alt., în jud. Călăraşi, a fost atestat documentar în 1526 şi declarat oraş în 1989. Numără 6,955 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (55,8%), romi (34,1%), turci (0,04%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (89,4%), penticostali (0,5%), ș.a.

BUFTEA, situat la 44°34’12’’ lat. N, 25°56’60’’ long. E, în Câmp. Vlăsiei (Sect. Central al Câmp. Române ↔ Câmp. Română), la 110 m alt., în jud. Ilfov, a fost atestat documentar în 1577 şi declarat oraş în 1968. În prezent este reședință a jud. Ilfov. Numără 18.346 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (88,8%), romi (6,8%), maghiari (0,05%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (93,6%), penticostali (0,8%), baptiști (0,2%) ș.a.

BUHUŞI, situat la 46°43’ lat. N, 26°42’ long. E, în Depr. Cracău- Bistriţa (Subc. Moldovei ↔ Subcarpați), la 240 m alt., în jud. Bacău, a fost atestat documentar în 1438 şi menţionat ca oraş în 1930. Numără 15.903 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (81,2%), romi (8,6%), germani (0,1%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși

L.

20


B u c u r e ș t i


(88,1%), romano-catolici (1,2%), penticostali (0,4%) ș.a.

BUMBEŞTI-JIU, situat la 45°10’43’’ lat. N, 23°22’53’’ long. E, în Subc. Gorjului (Subc. Getici ↔ Subcarpați), la 300 m alt., în jud. Gorj, a fost atestat documentar în 1696 şi declarat oraş în 1989. Numără 9.373 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (92,5%), romi (3,6%), maghiari (0,08%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (95,0%), penticostali (0,3%), adventiști de ziua a şaptea (0,3%) ș.a.

BUŞTENI, situat la 45°24’42’’ lat. N, 25°32’14’’ long. E, în Valea Prahovei (Gr. Bucegi ↔ Carp. Meridionali), la 875 m alt., în jud. Prahova, a fost atestat documentar în sec. XVIII şi menţionat ca oraş în 1946. Numără 8.979 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (94,3%), romi (0,8%), maghiari (0,2%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (93,2%), adventiști de ziua a șaptea (0,3%), penticostali (0,3%) ș.a.

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

BUZĂU, situat la 45°09’ lat. N, 26°49’ long. E, în Câmp. Buzăului (Sect. estic al Câmp. Române ↔ Câmp. Română), la 100 m alt., în jud. Buzău, a fost atestat documentar în 372, menţionat ca

oraş în 1574 şi declarat municipiu

în 1968. În prezent este reședință

a jud. Buzău. Numără 111.584 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (88,4%), romi (4,7%), maghiari (0,03%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (88,4%), adventiști de ziua a șaptea (0,5%), romano-catolici (0,2%) ș.a.

BUZIAŞ, situat la 45°39’ lat. N, 21°36’ long. E, în D-le Buziaşului

(D-le Pogăni-șului ↔ D-le Banatului ↔ D-le de Vest), la 130

m alt., în jud. Timiş, a fost atestat documentar în 1321 şi menţionat

ca oraş în 1956. Numără 6.241 loc.

Structura sa etnică este compusă din: români (83,2%), romi (2,9%), maghiari (2,9%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (77,2%), romano-catolici (6,5%), romano-catolici (4,6%) ș.a.

L.

21


B u c u r e ș t i


CAJVANA, situat la 47°42’16’’ lat. N şi 25°58’10’’ long. E, în Pod. Solcăi (Pod. Sucevei ↔ Pod. Moldovei), la 400 m alt., în jud. Suceava, a fost atestat documentar în anul 1575 şi declarat oraş în 2004. Numără 6.901 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (97,8%), romi (0,7%), italieni (0,05%) ş.a., iar cea confesională, din: ortodocşi (71,4%), penticostali (26,7%), martori ai lui Iehova (0,1%) ş.a.

CALAFAT, situat la 43°58’14’’ lat. N şi 22°56’40’’ long. E, în Câmp. Băileştiului (Câmp. Olteniei ↔ Câmp. Română), la 35 m alt., în jud. Dolj, a fost atestat documentar în anul 1424 şi menţionat ca oraş în 1855 şi declarat muncipiu în 1996. Numără 17.336 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (89,0%), romi (5,1%), greci (0,1%) ş.a., iar cea confesională, din:

ortodocşi (93,0%), adventişti de ziua a şaptea (0,8%), penticostali (0,4%) ş.a.

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

C

CARACAL, situat la 44°07’ lat. N şi 24°21’ long. E, în Câmp. Romanaţiului (Câmp. Olteniei ↔ Câmp. Română), la 110 m alt., în

jud. Olt, a fost atestat documentar în anul 1538, mentionat ca oraş în

1598 şi declarat municipiu în 1994.

Numără 30.954 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (87,2%), romi (3,9%), maghiari (0,01%) ş.a., iar cea confesională, din: ortodocşi (90,6%), penticostali (0,1%), adventişti de ziua a şaptea (0,07%) ş.a.

CARANSEBEŞ, situat la 45°25’17’’ lat. N, 22°13’19’’ long. E în Cul. Timiş-Cerna (M-ții Banatului ↔ Carp. Occidentali), la 210 m alt., în jud. Caraş-Severin, a fost atestat documentar în anul 1289/1290, menționat ca oraş în

1556 şi declarat municipiu în 1995.

Numără 24.689 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (82,1%), romi (2,1%), ucraineni (1,3%) ş.a., iar cea confesională, din:

ortodocşi (77,0%), romano-catolici (3,4%), penticostali (2,4%) ş.a.

L.

22


B u c u r e ș t i


CAREI, situat la 47°41’02’’ lat. N, 22°28’01’’ long. E în Câmp. Joasă a Someşului (Câmp. Crișanei ↔ Câmp. de Vest), la 130 m alt, în jud. Satu Mare, a fost atestat documentar în anul 1320, menţionat ca oraş în 1495 şi declarat municipiu în 1995. Numără 21.112 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (38,2%), maghiari (51,8%), germani (2,2%) ş.a., iar cea confesională, din: romano-catolici (35,5%), ortodocşi (31,7%), reformați (19,5%) ş.a.

CAVNIC, situat 47°39’39’’ lat. N

şi 23°52’40’’ long. E, în Depr.

Cavnicului (Carp. Maramureșului și ai Bucovinei ↔ Carp. Orientali), la 610 m alt în jud. Maramureş, a fost atestat documentar în anul 1336 şi declarat oraş în 1968. Numără 4.976 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (81,6%), maghiari (14,0%), romi

(0,5%) ş.a., iar cea confesională, din: ortodocşi (74,6%), romano- catolici (14,9%), reformați (1,8%) ş.a.

CĂLAN, situat la 45°44’10’’ lat.

N şi 23°00’31’’ long. E, în D-le

Călanului (Depr. Hunedoarei ↔ Carp. Meridionali), la 220 m alt., în jud. Hunedoara, a fost atestat documentar în anul 1387 şi

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

declarat oraş în 1961. Numără 11.279 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (85,4%), maghiari (4,6%), romi (1,4%) ş.a., iar cea confesională, din: ortodocşi (76,5%), romano-catolici (7,0%), reformați (1,1%) ş.a.

CĂLĂRAŞI, situat la 44°12’ lat. N, 27°20’ long. E în Câmp. Bărăganul Mostiştei (Sect. Estic al Câmp. Române ↔ Câmp. Română), la 13 m alt, în jud. Călăraşi, a fost atestat documentar în anul 1541, menţionat ca oraş în 1833 şi declarat municipiu în 1968. În prezent este reședință a jud. Călărași. Numără o populaţie de 65.181 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (97,0%) ş.a., iar cea confesională, din:

ortodocşi (96,6%), creştini după Evanghelie (0,2%) ş.a.

CĂLIMĂNEŞTI, situat la 45°14’21’’ lat. N şi 24°20’36’’ long. E., în Depr. Jiblea-Berislăveşti (Subc. Getici ↔ Subcarpați), la 280 m. alt., în jud. Vâlcea, a fost atestat documentar în anul 1386/1388 şi menţionat ca oraş în 1927. Numără 7.622 loc. Structura sa etnică este compusă din:

români (89,6%), romi (5,6%) ş.a., iar cea confesională, din: ortodocşi (94,3%), adventişti de ziua a

L.

23


B u c u r e ș t i


şaptea (0,3%), penticostali (0,03%) ş.a.

Transilvaniei), la 305 m alt, în jud. Cluj, a fost atestat documentar în

CÂMPINA, situat la 45°07’48’’

CĂZĂNEŞTI, situat la 44°37’ lat. N şi 27°01’ long. E., în Lunca Ialomiţei (Câmp. Bărăganul Ialomiţei ↔ Sect. Estic al Câmp. Române ↔ Câmp. Română), la 40 m alt., în jud. Ialomiţa, a fost atestat documentar în anul 1579 şi menţionat ca oraş în 2004. Numără 3.271 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (83,3%), romi (13,2%) ş.a., iar cea confesională, din: ortodocşi (95,8%), penticostali (0,6%), adventişti de ziua a şaptea (0,1%) ş.a.

CÂMPENI, situat la 46°21’45’’ lat. N şi 23°02’44’’ long. E., în Depr. Câmpeni (M-ții Apuseni ↔

anul 1282, menţionat ca oraş în 1952 şi declarat municipiu în 1998. Numără 22.223 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (80,9%), maghiari (6,6%), romi (5,0%) ş.a., iar cea confesională, din: ortodocşi (75,7%), reformați (5,9%), penticostali (3,9%) ş.a.

lat. N, 25°44’24’’ long. E în Subc. Prahovei (Subc. Curburii ↔ Subcarpați), la 435 m alt., în jud. Prahova, a fost atestat documentar în anul 1503, menţionat ca oraş în 1864 şi declarat municipiu în 1994. Numără 32.953 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (93,3%), romi (1,9%), maghiari

Carp. Occidentali), la 600 m alt, în

(0,1%) ş.a., iar cea confesională,

jud. Alba,

a

fost

atestat

documentar în anul 1587 şi declarat oraş în 1961. Numără 7.221 locuitori. Structura sa etnică este compusă din: români (91,8%), romi (2,8%) ş.a., iar cea confesională, din: ortodocşi (93,4%), baptişti (0,4%), penticostali (0,4%) ş.a.

CÂMPIA

TURZII,

situat

la

din: ortodocşi (91,4%), romano- catolici(1,2%), reformați(0,7%) ş.a.

CÂMPULUNG, situat la 45°16’ lat. N, 25°03’ long. E. în Muscelele Argeşului (Subc. Curburii ↔ Subcarpați), la 590 m alt., în jud. Argeş, a fost atestat documentar în anul 1292, menţionat ca oraş în sec. XVIII şi declarat municipiu în 1994. Numără o populaţie de

46°33’ lat. N, 23°52’ long. E. în Cul.


Turda-Alba

Iulia

(Reg.


Peritransilvană

↔

Depr.

romi (1,7%), maghiari (0,08%) ş.a.,

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

L.

24


B u c u r e ș t i


iar cea confesională, din: ortodocşi

E,

în Pod. Carasu (Pod. Dobrogei

de

Sud ↔ Pod. Dobrogei), la 50 m

(90,4%), reformați (0,7%), romano-catolici (0,4%) ş.a.

CÂMPULUNG MOLDOVENESC, situat la 47°31’51’’ lat. N, 25°33’05’’ long. E în Depr. Câmpulung – Păltinoasa (Carp. Maramureșului și ai Bucovinei ↔ Carp. Orientali), la 650 m alt., în jud. Suceava, a fost atestat

CEHU SILVANIEI, situat la

alt., în jud. Constanţa, a fost atestat documentar în sec. IV şi menţionat ca oraş în sec. XIX. Numără 17.022 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (87,5%), turci (2,7%), romi (2,2%) ş.a., iar cea confesională, din:

ortodocşi (88,1%), musulmani (3,1%), romano-catolici (0,8%) ş.a.

documentar în anul 1411, menţionat ca oraş în 1806 şi

CHIŞINEU-CRIŞ, situat la

declarat municipiu în 1995. Numără 16.722 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (95,0%), germani (0,2%), romi

46°31’21’’ lat. N şi 21°30’57’’ long. E, în Câmp. Joasă a Crişurilor (Câmp.Crişurilor ↔ Câmp. Crişanei ↔ Câmp. de Vest), la 95

(0,2%) ş.a., iar cea confesională,

m

alt., în jud. Arad, a fost atestat

din: ortodocşi (91,1%), reformați (1,8%), romano-catolici (1,2%) ş.a.

47°25’05’’ lat. N şi 23°17’12’’ long.

documentar în anul 1202 şi a fost declarat oraş în 1968. Numără 7.987 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (69,1%),


E, în D-le Codrului (D-le Silvano-

iar

cea confesională, din: ortodocși

Someșene ↔ D-le Crișanei ↔ D- le de Vest), la 210 m alt., în jud.

(65,4%), romano-catolici (6,7%), reformați (13,7%) ș.a.

Sălaj, a fost atestat documentar în anul 1405 şi declarat oraş în 1968.

CHITILA, situat la 44°31’02’’ lat.

Numără 7.214 loc. Structura sa

N

şi 25°58’31’’ long.E, în Câmp.

etnică este compusă din: maghiari (49,4%), români (43,4%), romi

Vlăsiei (Sect. Central al Câmp. Române ↔ Câmp. Română), la 95

(4,7%) ş.a., iar cea confesională, din: ortodocşi (46,0%), reformați (43,1%), romano-catolici (3,6%) ş.a.

alt., în jud. Ilfov. Nu se cunoaşte cu exactitate anul atestării localităţii. Devine oraş în anul

m

la

44°20’17’’ lat. N şi 28°02’01’’ long.

CERNAVODĂ,

situat

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

2005. Numără o populaţie de 14.148 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (88,7%),

L.

25


B u c u r e ș t i


romi (3,8%), maghiari (0.02%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (88,6%), penticostali (1,38%), romano-catolici (0,8%) ș.a.

CIACOVA, situat 45°30’40’’ lat.

N şi 21°07’42’’ long. E, în Câmp.

Timişului (Câmp. Banatului ↔Câmp. de Vest), la 80 m alt., în

jud. Timiş, a fost atestat

documentar perioada 1220-1224

şi declarat oraş în 2004. Numără

5.348 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (79,1%), maghiari (6,2%), romi (4,2%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (76,7%), romano-catolici (9,7%), penticostali (4,9%) ș.a.

CISNĂDIE, situat la 45°42’47’’ lat. N şi 24°09’32’’ long. E, în Depr. Sibiului (Reg. Peritransilvană ↔ Depr. Transilvaniei), la 450 m alt., în jud. Sibiu, a fost atestat documentar în anul 1204 şi declarat oraş în 1948. Numără 14.4282 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (90,4%), maghiari (0,7%), romi (0,2%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (84,1%), creștini după evanghelie (2,6%), evanghelici de confesiune augustană (1,1%) ș.a.

la

46°46’00’’ lat. N, 23°36’00’’ long. E

(Reg.

CLUJ-NAPOCA,

Cul.

situat

Mic

în

Someşului

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

Peritransilvană ↔ Depr. Transilvaniei), la 360 m alt, în jud. Cluj, a fost atestat documentar în anii 107-108, menţionat ca oraş în 124 şi declarat municipiu în 1968. În prezent este reşedinţă a jud. Cluj. Numără 324.576 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (75,7%), maghiari (15,2%), romi (1%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (65,6%), reformați (9,7%), romano-catolici (4,6%) ș.a.

CODLEA, situat la 45°41’51’’ lat. N, 25°26’38’’ long. E în Depr. Braşovului (Carp. Curburii↔ Carp. Orientali), la 550 m alt, în jud. Braşov, a fost atestat documentar în anul 1265, menţionat ca oraş în 1950 şi declarat municipiu în 2000. Numără 21.708 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (82,5%), romi (5,1%), maghiari (2,6%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (79,5%), penticostali (2,9%), romano-catolici (2,7%) ș.a.

COMARNIC, situat la 45°15’04’’ lat. N şi 25°38’07’’ long. E, în Subc. Prahovei (Subc. Curburii ↔ Subcarpaţi), la 555 m alt., în jud. Prahova, a fost atestat documentar în anul 1510 şi declarat oraş în 1968. Numără 11.970 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (97,3%),

L.

26


B u c u r e ș t i


maghiari (0.05%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (97,0%), romano-catolici (0,1%) ș.a.

COMĂNEŞTI, situat la 46°43’ lat. N şi 26°45’ long. E, în M-ţii Trotuşului (Carp. Moldo- Transilvani ↔ Carp. Orientali), la 400 m alt., în jud. Bacău, a fost atestat documentar în anul 1409 şi declarat oraş în 1952. Numără 19.568 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (89,6%), romi (3,3%), maghiari (0,1%) ș.a.,



CONSTANŢA, situat la 44°10’24’’ lat. N, 28°38’18’’ long. E în Pod. Istriei (Pod. Dobrogei Centrale ↔ Pod. Dobrogei), la 25

m alt., în jud. Constanţa, a fost

atestat documentar în anul 657 î.Hr, menţionat ca oraş în anul 260 î.Hr. şi declarat municipiu în 1968.

În prezent este reşedinţă a jud.

Constanţa. Numără 283.872 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (83,1%), tătari (2,5%), turci (2,2%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (83,04%), musulmani (5,1%), romano-catolici (0,5%) ș.a.

la

46°06’45’’ lat. N şi 24°13’05 long.

COPŞA

MICĂ,

situat

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

E, în Cul. Târnavei Mari (Pod.

Târnavelor ↔ Pod. Transilvaniei ↔ Depr. Transilvaniei), la 300 m alt., în jud. Sibiu, a fost atestat documentar în anul 1402 şi declarat oraş în 1961. Numără 5.404 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (75%), romi (11,1%), maghiari (8,3%) ș.a., iar

cea confesională, din: ortodocși (82,0%), romano-catolici (4,3%), evanghelici lutherani (2,8%) ș.a.

CORABIA, situat la 43°46’25’’ lat. N şi 24°30’12’’ long. E, în Câmp. Romanaţiului (Câmp. Olteniei↔ Câmp. Română), la 35

m alt, în jud. Olt, a fost atestat

documentar în sec. XVI şi menţionat ca oraş în 1871. Numără 16.441 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (81,6%), romi (6,3%), maghiari (0,03%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (87,4%), romano- catolici (0,08%) ș.a.

COSTEŞTI, situat la 44°40’11’’ lat. N şi 24°52’48’’ long. E, în

Câmp. Piteştiului (Sect. Central al Câmp. Române ↔ Câmp. Română), la 240 m alt, în jud. Argeş, a fost atestat documentar

în anul 1535 şi declarat oraş în

1968. Numără 10.375 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (94,8%), romi (1,2%),

L.

27


B u c u r e ș t i


maghiari (0.02%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (94,7%), penticostali (0,5%), ș.a.

COVASNA, situat la 45°51’00’’ lat. N şi 26°10’60’’ long. E, în Depr. Braşovului (Carp. Curburii ↔ Carp. Orientali), la 560 m alt, în jud. Covasna, a fost atestat documentar în anul 1567 (după unele surse 1584) şi declarat oraş în 1952. Numără 10.114 loc. Structura sa etnică este compusă din: maghiari (62,8%), români (31,1%%), romi (3,1%) ș.a., iar cea confesională, din: reformați (43,3%), ortodocși (29,3%), romano-catolici (21,1%) ș.a.

CRAIOVA, situat la 44°20’ lat. N, 23°49’ long. E în Cul. Jiului (Piemontul Olteţului ↔ Pod. Getic), la 95 m alt., în jud. Dolj, a fost atestat documentar în anul 1475, menţionat ca oraş în 1492 şi declarat municipiu în 1968. În prezent este reşedinţă a jud. Dolj. Numără 269.506 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (89,4%), romi (1,7%), maghiari (0.05%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (91%), romano- catolici (0,1%), adventiști de ziua a șaptea (0,1%) ș.a.

CRISTURU SECUIESC, situat la 46°17’24’’ lat. N şi 25°02’24’’ long.

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

E, în Subc. Târnavelor (Subc. Transilvaniei ↔ Depr. Transilvaniei), la 350 m alt, în jud. Harghita, a fost atestat documentar în anul 1332, menţionat ca târg important în 1459 şi declarat ca oraş în 1956. Numără 9.650 loc. Structura sa etnică este compusă din: maghiari (92,4%), români (2%), romi (2,6%) ș.a., iar cea confesională, din:

reformați (46,2%), unitarieni (33,5%), romano-catolici (13,0%) ș.a.

CUGIR, situat la 45°50’37’’ lat. N şi 23°21’49’’ long. E, în Cul. Orăştiei (Gr. Parângului ↔Carp. Meridionali), la 300 m alt, în jud. Alba, a fost atestat documentar în anul 1493 şi declarant oraş în 1968. Numără 21.376 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (88,8%), romi (3,1%), maghiari (0.8%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (87%), penticostali (1,3%), romano- catolici (0,1%) ș.a.

CURTEA DE ARGEŞ, situat la 45°08’21’’ lat. N, 24°40’45’’ long. E în Muscelele Argeşului (Subc. Getici ↔ Subcarpaţi), la 420 m alt, în jud. Argeş, a fost atestat documentar în anul 1336, menţionat ca oraş în 1350 şi declarat municipiu în 1995.

L.

28


B u c u r e ș t i


Numără 27.359 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (94,4%), romi (0,3%), maghiari (0,1%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (93,7%), evanghelici (0.2%), creștini după evanghelie (0,2%) ș.a.

CURTICI, situat la 46°21’20’’ lat. N şi 21°18’22’’ long. E, în Câmp. Mureşului (Câmp. Banatului

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

↔ Câmp. de Vest), la 110 m alt, în jud. Arad, a fost atestat documentar în anul 1519 şi declarat oraş în 1968. Numără 7.453 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (79,1%), romi (8,6%), maghiari (2,7%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (72,1%), baptiști (7,1%), penticostali (5,2%) ș.a.

L.

29


B u c u r e ș t i


DARABANI, situat la 48°12’ lat. N şi 26°35’ long. E, în Câm. Jijiei Superioare (Câmp. Moldovei ↔ Pod. Moldovei), la 240 m alt., în jud. Botoşani, a fost atestat documentar în anul 1569 şi menţionat ca oraş din anii 1926 şi 1968. Numără 9.893 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (95,3%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (88,7%), adventiști de ziua a șaptea (4,1%), penticostali (2,2%) ș.a.

DĂBULENI, situat la 43°48’ lat. N şi 24°06’ long. E, în Câmp. Romanaţiului (Câmp. Olteniei ↔ Câmp. Română), la 50 m alt., în jud. Dolj, a fost atestat documentar în anul 1494 şi declarat ca oraş din 2004. Numără 12.182 loc. Structura sa etinică este compusă din: români (97,8%), romi (1,2%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (98,7%), adventiști de ziua a șaptea (0,2%), penticostali (0,1%) ș.a.

la

46°22’01’’ lat. N şi 26°29’41’’ long.

DĂRMĂNESTI,

situat

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

D

E, în Depr. Dărmăneşti (Carp. Moldo-Transilvani ↔ Carp. Orientali), la 450 m alt., în jud. Bacău, a fost atestat documentar în sec. XVI-XVII şi declarat oraş din 1989. Numără 12.247 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (85,9%), romi (7,6%), maghiari (0,08%)ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (77,0%), romano-catolici (10,4%), penticostali (5,9%) ș.a.

DEJ, situat la 47°05’12’’ lat. N şi 23°48’19’’ long. E, în Cul. Someşului (Pod. Someșan ↔ Pod.

↔

Depr.Transilvaniei), la 285 m alt., în jud. Cluj, a fost atestat documentar în 1061, menţionat ca oraş din anul 1668 şi declarat municipiu în anul 1968. Numără 33.497 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (81,7%), maghiari (11,2%), romi (1.0%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (71,4%), reformați (9,6%), penticostali (4,2%) ș.a.

Transilvaniei

L.

30


B u c u r e ș t i


DETA, situat la 45°24’00’’ lat. N şi 21°13’12’’ long. E, în Câmp. Bârzavei (Câmp. Banatului ↔ Câmp. de Vest), la 85 m alt., în jud. Timiş, a fost atestat documentar în anul 1360 şi menţionat ca oraş din 1810. Numără 6.260 loc. Structura sa etnică este compusă din:

români (67,8%), maghiari (13,8%), germani (4,0%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (61,0%), romano-catolici (26,1%), ortodocși sârbi (2,8%) ș.a.

DEVA, situat la 45°52’ lat. N şi 22°54’ long. E, în Cul. Mureşului (Carp. Occidentali), la 220 m alt., în jud. Hunedoara, a fost atestat documentar în anul 1269, menţionat ca oraş din sec. XV şi declarat municipiu din 1968. În prezent este reședință a jud. Hunedoara. Numără 61.123 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (82,9%), maghiari (7,2%), romi (1,2%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (76,4%), romano-catolici (6,4%), penticostali (2,6%) ș.a.

DOLHASCA, situat la 47°25’49’’ lat. N şi 26°36’34’’ long. E, în Cul. Siretului (Pod. Sucevei ↔ Pod. Moldovei), la 230 m alt., în jud. Suceava. Nu se cunoaște anul atestării documentare şi a fost declarat oraş în 2004. Numără

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

10.298 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (82,6%), romi (12,2%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (92,6%), creștini după Evanghelie (1,9%), adventiști de ziua a șaptea (0,1%) ș.a.

DOROHOI, situat la 47°57’ lat.

N şi 26°24’ long. E, în Câmp. Jijiei

Superioare (Câmp. Moldovei ↔ Pod. Moldovei), la 190 m alt., în jud. Botoşani, a fost atestat documentar în anul 1407, menţionat ca oraş din 1408 şi declarat municipiu în 1994. Numără 24.309 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (89,9%), romi (1,5%), evrei (0,06%) ș.a., iar cea confesională, din:

ortodocși (86,2%), penticostali (2,04%), creștini după Evanghelie (1,6%) ș.a.

DRAGOMIREȘTI, situat la 47°40’03’’ lat. N şi 24°17’50’’ long.

E, în Depr. Maramureşului (Carp.

Maramureșului și ai Bucovinei ↔ Carp. Orientali), la 400 m alt., în jud. Maramureş, a fost atestat documentar în anul 1385 şi declarat oraş în 2004. Numără 3.213 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (97,3%),

romi (0,3%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși

L.

31


B u c u r e ș t i


(92,7%), greco-catolici (4,7%), romano-catolici (0,09%) ș.a.

DRĂGĂNEȘTI-OLT, situat la 44°10’11’’ lat. N şi 24°31’48’’ long. E, în Cul. Oltului (Câmp. Română), la 80 m alt., în jud. Olt, a fost atestat documentar în anul 1526 şi declarat oraş în 1968. Numără 10.894 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (84,3%), romi (6,8%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (90,2%), penticostali (0,4%), baptiști (0,3%) ș.a.

DRĂGĂȘANI, situat la 44°39’40’’ lat. N şi 24°15’38’’ long. E, în Cul. Oltului (Pod. Getic), la 160 m alt., în jud. Vâlcea, a fost atestat documentar în anul 1535, menţionat ca oraş în 1833 şi declarat municipiu din 1995. Numără 17.871 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (87,2%), romi (5,8%), maghiari (0,02%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (91,9%), adventiști de ziua a șaptea (0,4%), penticostali (0,3%) ș.a.

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

DROBETA-TURNU SEVERIN, situat la 44°38’ lat. N şi 22°33’ long. E, în Cul. Drobeta-Bala (Pod. Getic), la 65 m alt., în jud. Mehedinţi, a fost atestat documentar în anii 101-102, menţionat ca oraş din 121 (după unele surse 145) şi declarat municipiu în 1968. Numără 92.617 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (91,3%), romi (0,5%), sârbi (0,06%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (90,7%), romano-catolici (0,3%), baptiști (0,2%) ș.a.

DUMBRĂVENI, situat la 46°13’58 lat. N şi 24°35’12’’ long. E, în Cul. Târnavei Mari (Pod. Târnavelor ↔ Pod. Transilvaniei ↔ Depr. Transilvaniei), la 350 m alt., în jud. Sibiu, a fost atestat documentar în anul 1332 şi menţionat ca oraş din sec. XIX. Numără 7.388 loc. Strutura etnică este compusă din:

români (66,4%), romi (17,4%), maghiari (8,7%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (79,1%), reformați (6,8%), greco-catolici (2,0%) ș.a.

L.

32


B u c u r e ș t i


EFORIE, situat la 44°04’ lat. N şi 28°38’ long. E, în Pod. Mangaliei (Pod. Dobrogei de Sud ↔ Pod. Dobrogei), la 10 m alt., în jud. Constanţa, a fost atestat documentar în anul 1894, iar în 1946 a fost declarat oraş. Numără

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

E

9.473 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (80,6%), tătari (3,5%), romi (3,2%) ş.a., iar cea confesională, din: ortodocşi (81,2%), musulmani (6,5%), penticostali (0,7%) ş.a.

L.

33


B u c u r e ș t i


FĂGĂRAȘ, situat la 45°50’41’’ lat. N şi 24°58’27’’ long. E, în Depr. Făgăraşului (Reg. Peritransilvană ↔ Depr. Transilvaniei), la 430 m alt., în jud. Braşov, a fost atestat documentar în anul 1291, iar în

1431 menţionat ca oraş. A fost

declarat municipiu în 1979. Numără 30.714 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (83,1%), romi (3,4%), maghiari (3,4%) ş.a., iar cea confesională, din: ortodocşi (81,2%), reformaţi (1,8%), romano-catolici (1,3%) ş.a.

FĂGET, situat la 45°51’00’’ lat. N şi 22°10’48’’ long. E, în D-le Făgetului (D-le Banatului ↔ D-le de Vest), la 200 m alt., în jud.

Timiş, a fost atestat documentar în

1548 şi menţionat ca oraş din

1994. Numără 6.761 loc. Structura sa etnică este compusă din:

români (89,3%), maghiari (3,8%), ucrainieni (2,0%) ş.a., iar cea confesională, din: ortodocşi (72,7%), penticostali (13,2%),

romano-catolici (4,1%) ş.a.

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

F

FĂLTICENI, situat la 47°27’35’’ lat. N şi 26°18’00’’ long. E, în Pod. Fălticeniului (Pod. Sucevei ↔ Pod. Moldovei), la 340 m alt., în sud- estul jud. Suceava, a fost atestat documentar în anul 1440 şi menţionat ca oraş din 1780. A fost declarat municipiu în 1994. Numără 25.723 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (92,7%), ruşi lipoveni (0,7%), romi (0,7%) ş.a., iar cea confesională, din: ortodocşi (90,6%), ortodocşi de rit vechi (1,1%), romano- catolici (0,3%) ş.a.

FĂUREI, situat la 45°05’ lat. N şi 27°17’ long. E, în Câmp. Buzăului (Sect. Estic al Câmp. Române ↔ Câmp. Română), la 45 m alt., în jud. Brăila, a fost atestat documentar în anul 1872 , iar oraş a fost declarat în 1968. Numără 3.592 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (85,6%), romi (9,1%) ş.a., iar cea confesională, din: ortodocşi (93,7%), adventişti de ziua a şaptea (0,5%), baptişti (0,1%) ş.a.

L.

34


B u c u r e ș t i


FETEȘTI, situat la 44°23’10’’ lat. N şi 27°50’38’’ long. E, în Câmp. Bărăganul Mostiştei (Câmp. Bărăganului ↔ Sect. Estic al Câmp. Române ↔ Câmp. Română), la 40 m alt., în jud. Ialomiţa, a fost atestat documentar în anul 1528 şi declarat oraş în 1934. În 1995 a fost numit municipiu. Numără 30.217 loc. Structura sa etnică

români (83,6%),

este compusă din:

romi (5,4%), ruşi lipoveni (0,08%) ş.a., iar cea confesională, din:

ortodocşi (88,1%), penticostali (4,5%), adventişti de ziua a şaptea (2,3%) ş.a.

FIENI, situat la 45°07’20’’ lat. N şi 25°25’06’’ long. E, în Subc. Prahovei (Subc. Curburii ↔ Subcarpați), la 450 m alt., în jud. Dâmboviţa, a fost atestat documentar în anul 1532, iar din 1968 declarat ca oraş. Numără 7.587 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (96,7%), romi (3,1%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocşi (96,3%), evanghelişti (0,2%), creştini după Evanghelie (0,1%) ş.a.

FIERBINŢI-TÂRG, situat la 44°41’00’’ lat. N şi 26°23’00’’ long. E, în Câmp. Vlăsiei (Sect. Central al Câmp. Române ↔ Câmp. Română), la 70 m alt., în jud.

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

Ialomiţa,

documentar în anul 1620 şi declarat oraş din 2004. Numără 4.969 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (97,6%),

atestat

a

fost

romi (0,3%) ş.a., iar cea confesională, din: ortodocşi (97,7%), romano-catolici (0,1%), musulmani (0,1%) ş.a.

FILIAȘI, situat la 44°24’00’’ lat. N şi 23°31’12’’ long. E, în Culmea

Jiului (Pod. Getic), la 120 m alt., în jud. Dolj, a fost atestat documentar în anul 1573 şi declarat ca oraş în 1968. Numără


este compusă din: români (92,0%), romi (4,4%) ş.a., iar cea confesională, din: ortodocşi (93,3%), penticostali (1,47%), adventişti de ziua a şaptea (0,4%) ş.a.

FLĂMÂNZI, situat la 47°33’ lat. N şi 26°52’ long. E, în Câmp. Jijiei Superioare (Câmp. Moldovei ↔ Pod. Moldovei), la 200 m alt., în jud. Botoşani, a fost atestat documentar în anul 1605 şi declarat oraş în 2004. Numără


este compusă din: români (90,0%), romi (2,3%) ş.a., iar cea

confesională, din: ortodocşi (91,8%), penticostali (0,3%),

L.

35


B u c u r e ș t i


adventişti de ziua a şaptea (0,1%) ş.a.

atestat documentar în anii 1768- 1774 şi declarat oraş în 2004.

FUNDULEA, situat la 44°27’10’’

FOCȘANI, situat la 45°41’60’’ lat. N şi 27°10’47’’ long. E, în Câmp. Piemontană a Râmnicului (Sect. Estic al Câmp. Române ↔ Câmp. Română), la 55 m alt., în jud. Vrancea, a fost atestat documentar în anul 1482,

Numără 5.876 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (95,8%), germani (0,6%) ş.a., iar cea confesională, din: ortodocşi (94,3%), romano-catolici (1,24%), penticostali (0,6%) ş.a.

menţionat ca oraş din sec. XV şi

lat.

N

şi

26°30’55’’

long.

E,

în

declarat municipiu în 1968.

Câmp. Bărăganul Mostiştei (Câmp.


Bărăganului

↔

Sect.

Estic

al

etnică este compusă din: români

Câmp.

Române

↔

Câmp.

(89,9%), romi (1,2%), maghiari

Română),

la

65

m

alt.,

în

jud.

(0,04%) ș.a., iar cea confesională,

Călăraşi,

a

fost

atestat

din: ortodocşi (89,7%), romano-

documentar

în

anul

1778

şi

catolici (0,5%), creştini după

declarat

oraş

în

1989.

Numără

Evanghelie (0,2%) ş.a.


compusă

din:

români

(88,0%),

FRASIN, situat la 47°31’06’’ lat. N şi 25°46’55’’ long. E, în Cul. Câmpulung Moldovenesc– Păltinoasa (Carp. Maramureșului și

romi

(5,9%)

ş.a.,

iar

cea

confesională,

din:

ortodocşi

(91,6%),

baptişti

(1,4%),

penticostali (0,3%) ş.a.

ai Bucovinei ↔ Carp. Orientali),

la

580 m alt., în jud. Suceava, a fost

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

L.

36


B u c u r e ș t i


GALAȚI, situat la 45°26’22’’ lat.


Corvurluiului (Sect. Estic al Câmp. Române ↔ Câmp. Română), la 35 m alt., în jud. Galaţi, a fost atestat documentar în anul 1134, menţionat ca oraş din sec. XV şi declarat municipiu în 1968. În prezent este reședință a jud. Galați. Numără 249.432 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (90,7%), romi (0,6%), ruși-lipoveni (0,07%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (89,8%), romano-catolici (0,5%), penticostali (0,3%) ș.a.

GĂEȘTI, situat la 44°43’10’’ lat.

N şi 25°19’11’’ long. E, în Lunca

Argeşului (Sect. Central al Câmp. Române ↔ Câmp. Română), la 187 m alt., în jud. Dâmboviţa, a fost atestat documentar în anul 1498 (19 iulie) şi menţionat ca oraş din 1775. Numără 13.317 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (93,4%), romi (1,7%), maghiari (0,05%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (93,9%), penticostali (0,4%),

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

G

adventiști de ziua a șaptea (0,2%) ș.a.

GĂTAIA, situat la 45°25’38’’ lat. N şi 21°25’44’’ long. E, în Câmp. Bârzavei (Câmp. Banatului ↔ Câmp. de Vest), la 110 m alt., în jud. Timiş, a fost atestat documentar în anul 1323 şi declarat oraş în 2004. Numără 5.861 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (70,3%), maghiari (11,1%), slovaci (7,3%) ș.a., iar cea confesională, din:

ortodocși (61,0%), romano-catolici (18,5%), penticostali (7,2%) ș.a.

GEOAGIU, situat la 45°55’12’’ lat. N şi 23°12’00’’ long. E, în Cul. Orăştiei (Carp. Meridionali), la 230 m alt., în jud. Hunedoara, a fost atestat documentar în secolele II- III, apoi în anul 1271 şi declarat oraş în 2000. Numără 5.294 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (85,3%), romi (8,6%), maghiari (0,6%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (73,5%), greco-catolici (4,3%), creștini după Evanghelie (2,0%) ș.a.

L.

37


B u c u r e ș t i


GHEORGHENI, situat la 46°43’12’’ lat. N şi 25°35’24’’ long. E, în Depr. Giurgeu (Carp. Moldo- Transilvani ↔ Carp. Orientali), la 810 m alt., în jud. Harghita, a fost atestat documentar în anul 1232, menţionat ca oraş din 1905 şi declarat municipiu din 2003. Numără 18.377 loc. Structura sa etnică este compusă din: maghiari (83,7%), români (9,0%), romi (2,3%) ș.a., iar cea confesională, din:

romano-catolici (76,6%), ortodocși (8,7%), reformați (5,8%) ș.a.

GHERLA, situat la 47°01’12’’ lat. N şi 23°53’60’’ long. E, în Cul. Someşului Mic (Pob. Transilvaniei ↔ Depr. Transilvaniei), la 260 m alt., în jud. Cluj, a fost atestat documentar în anul 1291, menţionat ca oraş din 1510 şi declarat municipiu în 2000. Numără 20.982 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (76,0%), maghiari (16,3%), romi (3,5%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (69,4%), romano- catolici (13,4%), greco-catolici (5,0%) ș.a.

GHIMBAV, situat la 45°39’46’’ lat. N şi 25°30’22’’ long. E, în Depr. Braşov (Carp. Curburii ↔ Carp. Orientali), la 525 m alt., în jud. Braşov, a fost atestat documentar

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

în anul 1342 şi declarat oraş în 2002. Numără 4.698 loc. Structura sa etnică este compusă din:

români (91,4%), maghiari (3,2% maghiari), germani (0,8 %) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (86,2%), romano-catolici (2,7%), reformați(1,2%) ș.a.

GIURGIU, situat la 43°54’03’’ lat. N şi 25°58’26’’ long. E, în Câmp. Burnazului (Sect. Central al Câmp. Române ↔ Câmp. Română), la 25 m alt., în jud. Giurgiu, a fost atestat documentar în anul 1394, menţionat ca oraş din sec. XIX şi declarat municipiu în 1968. În prezent este reședință a jud. Giurgiu. Numără 61.353 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (83,8%), romi (4,4%), maghiari (0,05%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (86,5%), romano-catolici (0,3%), penticostali (0,2%) ș.a.

GURA HUMORULUI, situat la 47°33’14’’ lat. N şi 25°53’21’’ long. E, în Valea Moldovei (Carp. Maramureșului și ai Bucovinei ↔ Carp. Orientali), la 460 m alt., în jud. Suceava, a fost atestat documentar în anul 1490 şi menţionat ca oraş în 1904. Numără 13.667 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (90,1%), romi (1,5%), germani

L.

38


B u c u r e ș t i


(0,3%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (93,6%), romano-

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

catolici (2,7%), penticostali (2,1%) ș.a.

L.

39


B u c u r e ș t i


HAŢEG, situat la 45°36’27’’ lat. N şi 22°57’00’’ long. E, în Depr.

Haţegului (Carp. Meridionali), la

520 m alt., în jud. Hunedoara, a

fost atestat documentar în anul 1247 şi menţionat ca oraş din 1439. Numără 9.685 loc. Structura

sa etnică este compusă din:

români (93,1%), maghiari (1,6%), romi (0,6%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (74,1%), baptiști (8,3%), penticostali (6,2%) ș.a.

HÂRLĂU, situat la 47°25’40’’ lat. N şi 26°54’41’’ long. E, în Câmp. Jijiei Inferioare (Câmp. Moldovei ↔ Pod. Moldovei), la

180 m alt., în jud. Iaşi, a fost

atestat documentar în anul 1384 şi declarat oraş în 1968. Numără 10.905 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (85,9%), romi (5,7%), iar cea confesională, din: ortodocși (91,0%), romano- catolici (0,3%), martorii lui Iehova (0,1%) ș.a.

N

HÂRŞOVA, situat la 44°41’ lat.

Pod.

şi

27°57’

long.

E,

în

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

H

Casimcei (Pod. Dobrogei Centrale

↔ Pod. Dobrogei), la 30 m alt., în

jud. Constanţa, a fost atestat documentar în anul 103 şi menţionat ca oraş din 1877. Numără 9.642 loc. Structura sa etnică sa este compusă din:

români (76,7%), turci (8,4%), romi (5,3%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (78,4%), musulmani (11,7%), baptiști (0,2%) ș.a.

HOREZU, situat la 45°08’36’’ lat. N şi 23°59’30’’ long. E, în Subc. Vâlcii (Subc. Getici ↔ Subcarpați), la 460 m alt., în jud. Vâlcea, a fost atestat documentar în anul 1487 şi declarat oraş în 1968. Numără 6.263 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (95,4%), romi (1,2%), maghiari (0,04%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (95,8%), penticostali (0,6%), adventiști de ziua a șaptea (0,1%) ș.a.

HUEDIN, situat la 46°52’00’’

lat. N şi 23°02’00’’ long. E, în Pod. Huedinului (Reg. Peritransilvană

↔ Depr. Transilvaniei), la 540 m

L.

40


B u c u r e ș t i


alt., în jud. Cluj, a fost atestat documentar în anul 1332 şi declarat oraş din 1961. Numără 9.346 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (56,5%), maghiari (27,7%), romi (11,3%) ș.a., iar cea confesională, din:

ortodocși (60,6%), reformați (26,5%), penticostali (4,7%) ș.a.

la

45°46’11’’ lat. N şi 22°55’13’’ long.

E, în D-le Hunedoarei (Carp. Meridionali), la 255 m alt., în jud. Hunedoara, a fost atestat documentar în anul 1265, menţionat ca oraş din 1415 şi declarat municipiu în 1968. Numără 60.525 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (83,8%), maghiari (4,6%), romi

HUNEDOARA,

situat

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

(1,6%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (77,0%), romano- catolici (3,3%), penticostali (3,1%) ș.a.

HUŞI, situat la 46°40’27’’ lat. N şi 28°03’35’’ long. E, în Pod. Central Moldovenesc (Pod. Bârladului ↔ Pod. Moldovei), la 200 m alt., în jud. Vaslui, a fost atestat documentar în anul 1441, menţionat ca oraş din 1824 şi declarat municipiu în 1995. Numără 26.266 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (90,9%), romi (0,4%), maghiari (0,03%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (73,9%), romano- catolici (17,1%), martorii lui Iehova (0,06%) ș.a.

L.

41


B u c u r e ș t i


IANCA, situat la 45°08’06’’ lat.


Brăilei (Sect. Estic al Câmp. Române ↔ Câmp. Română), la 30

m alt., în jud. Brăila, a fost atestat documentar pentru prima dată în anul 1834 şi declarat oraş în 1989. Numără 10.343 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (92,8%), romi (2,8%), maghiari (0,06%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (95,3%), adventiști de ziua a șaptea (0,2%), baptiști (0,1%) ș.a.

IAŞI, situat la 47°09’44’’ lat. N şi 27°35’20’’ long. E, în Câmp. Jijiei Inferioare (Câmp. Moldovei ↔ Pod. Moldovei), la 100 m alt., în jud. Iaşi., a fost atestat documentar pentru prima dată în anul 1387, menţionat ca oraş în 1415 şi declarat municipiu în 1968. În prezent este reședință a jud. Iași. Numără 290.422 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (88,9%), romi (0,4%) ș.a., iar cea confesională, din:

ortodocși (84,4%), romano-catolici

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

I

(2,9%),

(0,4%) ș.a.

creștini

după

Evanghelie

IERNUT, situat la 46°27’13’’ lat.

N şi 24°14’00’’ long. E, în Cul.

Mureşului (Pod. Transilvaniei ↔ Depr. Transilvaniei), la 270 m alt.,

în jud. Mureş, a fost atestat documentar în anul 1257 şi declarat oraş în 1989. Numără


compusă din: români (72,9%),



(72,4%), reformați (10,2%), penticostali (3,4%) ș.a.

INEU, situat la 46°26’ lat. N şi 21°50’ long. E, în Câmp. Joasă a

Crişurilor (Câmp. Crișanei ↔ Câmp. de Vest), la 120 m alt., în jud. Arad, a fost atestat documentar în anul 1214 şi declarat oraş în 1967. Numără


compusă din: români (83,3%), maghiari (6,4%), romi (5,7%) ș.a.,



L.

42


B u c u r e ș t i


ISACCEA, situat la 45°16’11’’ lat. N şi 28°27’37’’ long E. în Glacisul Nord Dobrogean (Pod. Dobrogei de Nord ↔ Pod.

jud.

Dobrogei),

Tulcea, a fost atestat documentar

așezare

în

Noviodunum), apoi în 1321,

la

369

40

m

alt., în

anul

(vechea

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

menționat ca oraș în 1330 şi declarat oraş după 1878. Numără 5.026 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (90,9%), romi (3,8%), turci (1,8%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (90,9%), musulmani (5,4%), baptiști (0,2%) ș.a.

L.

43


B u c u r e ș t i


ÎNSURĂŢEI, situat la 44°55’7’’ lat. N şi 27°36’38’’ long. E, în Câmp. Bărăganul Călmăţuiului (Câmp. Bărăganului ↔ Sect. Estic al Câmp. Române ↔ Câmp. Română), la 20 m alt., în jud. Brăila, a fost atestat documentar în anul 1879, şi declarat oraş în 1989. Numără 6.528 loc. Structura sa etnică este compusă din:

români (91,0%), romi (5,5%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (95,7%), baptiști (0,4%), creștini după Evanghelie (0,3%) ș.a.

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

Î

ÎNTORSURA BUZĂULUI, situat la 45°40’22’’ lat. N. şi 26°02’03’’ long. E, în Depr. Întorsurii Buzăului (Carp. Curburii ↔ Carp. Orientali), la 740 m alt., în jud. Covasna, a fost atestat documentar în anul 1770, şi declarat oraş în 1968. Numără 7.528 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (95,8%), maghiari (0,4%), romi (0,1%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (95,2%), martorii lui Iehova (0,3%), romano-catolici (0,2%) ș.a.

L.

44


B u c u r e ș t i


JIBOU, situat la 47°15’30’’ lat.

N şi 23°15’30’’ long. E, în D-le

Silvaniei (D-le Silvano-Someșene

↔ D-le Crișanei ↔ D-le de Vest),

la 200 m alt., în jud. Sălaj, a fost

atestat documentar în anul 1219,

şi declarat oraş în 1968. Numără

10.207 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (78,8%),



(70,0%), romano-catolici (10,6%),

penticostali (7,3%) ș.a.

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

J

JIMBOLIA, situat la 45°47’30’’ lat N. şi 20°43’20’’ long. E, în Câmp. Jimboliei (Câmp. Mureșului ↔ Câmp. Banatului ↔ Câmp. de Vest), la 70 m alt., în jud. Timiş, a fost atestat documentar în anul 1333, şi declarat oraş în 1950. Numără 10.808 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (72,6%), maghiari (10,8 %), romi (5,5%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (62,5%), romano- catolici (22,9%), penticostali (4,0%) ș.a.

L.

45


B u c u r e ș t i


L

LEHLIU-GARĂ, situat la

LIPOVA, situat la 46°05’ lat. N

LITENI, situat la 47°31’12’’ lat.

44°26’18’’ lat. N şi 26°51’12’’ long.

N

şi

26°31’55’’

long.

E,

în

Cul.

E, în Câmp. Bărăganul Ialomiţei

Siretului

(Pod.

Sucevei

↔

Pod.

(Câmp. Bărăganului ↔ Sect. Estic

Moldovei), la 300 m alt., în jud.

al Câmp. Române ↔ Câmp.

Suceava,

a

fost

atestat

Română), la 53 m alt., în jud.

documentar

în

anul

1463

şi

Călăraşi, a fost atestat

declarat

oraş

în

2004.

Numără

documentar în anul 1853 şi

9.596

loc. Structura sa etnică este

declarat oraş în 1989. Numără

compusă

din:

români

(97,2%),


romi

(0,2%)

ș.a.,

iar

cea

compusă din: români (78,3%), romi

confesională,

din:

ortodocși

(14,3%) ș.a., iar cea confesională,

(94,2%),

penticostali

(1,7%),

din: ortodocși (90,6%), penticostali (1,2%), adventiști de ziua a șaptea (0,5%) ș.a.

şi 21°41’ long. E, în Cul. Mureşului (D-le Lipovei ↔ D-le Banatului ↔ D-le de Vest), la 153 m alt., în jud. Arad, a fost atestat documentar în

creștini de rit vechi (0,6%) ș.a.

LIVADA, situat la 47°52’ lat. N şi 23°06’ long. E, în Câmp. Joasă a Someşului (Câmp. Crișanei ↔ Câmp. de Vest), la 132 m alt., în jud. Satu Mare, a fost atestat documentar în anul 1270 şi declarat oraş în 2006. Numără

anul 1245şi menţionat ca oraş în

6.773

loc. Structura sa etnică este

1440. Numără 10.313 loc.

compusă din: maghiari (59,5%),

Structura sa etnică este compusă

români (34,4%), romi (3,1%) ș.a.,

din: români (86,8%), romi (1,1%),

iar

cea confesională, din: ortodocși

germani (1,1%) ș.a., iar cea

(28,6%), romano-catolici (25,8%),

confesională, din: ortodocși

greco-catolici (24,4%) ș.a.

(70,7%), penticostali (10,4%), romano-catolici (6,1%) ș.a.

LUDUŞ, situat la 46°28’40’’ lat.

C o l e g i u l

N şi 24°05’46’’ long. E, în Cul.

N a ț i o n a l

„I.

L.

46


B u c u r e ș t i


Mureşului (Pod. Transilvaniei ↔ Depr. Transilvaniei), la 300 m alt., în jud. Mureş, a fost atestat documentar în anul 1377 şi declarat oraş în 1960. Numără


este compusă din: români (65,9%), maghiari (23,2%), romi (6,2%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși

(64,6%), reformați (16,9%), romano-catolici (5,3%) ș.a.

LUGOJ, situat la 45°41’10’’ lat. N şi 21°54’02’’ long. E, în Câmp. Lugoului (Câmp. Banatului ↔ Câmp. de Vest), la 75 m alt., în jud. Timiş, a fost atestat documentar în 1334, menţionat ca oraş în 1542 şi declarat oraş în 1968. Numără


C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

este compusă din: români (78,9%), maghiari (6,8%), romi (2,2%) ș.a.,


(71,6%), romano-catolici (7,6%), reformați (3,0%) ș.a.

LUPENI, situat la 45°21’37’’ lat.

N şi 23°14’18’’ long. E, în Depr.

Petroşanilor (Carp. Meridionali), la

700 m alt., în jud. Hunedoara, a fost atestat documentar în anul 1770, declarat oraş în anul 1960 și declarat municipiu în 2003. Numără 23.390 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (82,7%), maghiari (6,6%), romi (3,2%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (75,7%), romano- catolici(5,3%), reformați(4,0%) ș.a.

L.

47


B u c u r e ș t i


MANGALIA, situat la 44°49’ lat.

N şi 28°35’ long. E, în Pod. Mangaliei (Pod. Dobrogei de Sud

↔ Pod. Dobrogei), la 25 m alt., în

jud. Constanţa, a fost atestat documentar în sec. VI î.Hr., menţionat ca oraş în anul 1593 şi declarat municipiu în 1995. Numără 36.364 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (82,4%), turci (4,0%), tătari (3,2%) ş.a., iar cea confesională, din:

ortodocşi (81,2%), musulmani (7,5%), romano-catolici (0,7%) ş.a.

MARGHITA, situat la 47°20’30” lat. N şi 22°19’50” long. E, în Câmp. Înaltă a Someşului (Câmp. Crișanei ↔ Câmp. de Vest), la 140 m alt., in jud. Bihor, a fost atestat documentar în anul 1216, declarat oraş în 1967, şi municipiu în 2003. Numără 15.770 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (49,3%), maghiari (40,2%), romi (5,5%) ş.a., iar cea confesională, din: ortodocşi (43,0%), reformanţi (27,6%), romano-catolici (12,7%) ş.a.

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

M

MĂCIN, situat la 45°14’44” lat.

N şi 28°07’23” long. E, în Glacisul

Măcinului (Pod. Dobrogei de Nord ↔ Pod. Dobrogei), la 40 m alt., în jud. Tulcea, a fost atestat documentar în anul 100 şi menţionat ca oraş din sec. XVII. Numără 8.245 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (84,5%), romi (3,8%), turci (2,3%) ş.a., iar structura confesională, din: ortodocşi (88,4%), musulmani (2,5%), romano-catolici (0,2%) ş.a.

MĂGURELE, situat la 44°21’ lat. N şi 26°01’ long. E, în Câmp. Vlăsiei (Sect. Central al Câmp. Române ↔ Câmp. Română), la 78

m alt., în jud. Ilfov, a fost atestat

documentar în anul 1852, declarat oraş în 2005. Numără 11.041 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (92,6%), romi (1,9%), maghiari (0,08%) ş.a., iar structura confesională, din: ortodocşi (93,3%), romano-catolici (0,3%), musulmani (0,2%) ş.a.

MĂRĂŞEŞTI, situat la 45°52’48” lat. N și 27°13’48” long. E, în

L.

48


B u c u r e ș t i


Câmp. Siretului Inferior (Sect. Estic

Structura sa etnică este compusă

al

Câmp.

Române

↔

Câmp.

din: români (76,7%), maghiari

Română),

la

63

m

alt.,

în

jud.

(9,6%), romi (4,0%) ş.a., iar

Vrancea,

a

fost

atestat

structura confesională, din:

documentar

în

anul

1455

şi

ortodocşi (71,5%), reformaţi

menţionat

ca

oraş

în

1908.

(5,0%), greco-catolici (3,9%)ş .a.

Numără 10.671 loc. Structura sa etnică este compusă din: români

MIERCUREA-CIUC, situat la

romano-catolici (70,8%), ortodocşi

(80,9%),

romi

(7,0%)

ş.a.,

iar

46°22’ lat. N şi 25°48’ long. E, în

structura

confesională,

din:

Depr. Ciucului (Carp. Moldo-

ortodocși

(81,2%),

creştini

dupa

Transilvani ↔ Carp. Orientali), la

Evanghelie

(

3,7%), penticostali

662 m alt., în jud. Harghita, a fost

(1,6%) ş.a.

atestat documentar în anul 1427,

MEDGIDIA, situat la 44°15’01” lat. N și 28°15’41” long. E, în Pod. Carasu (Pod. Dobrogei de Sud ↔ Pod. Dobrogei), la 40 m alt., în jud. Constanţa, a fost atestat documentar în anul 1840, declarat oraş în 1968 şi municipiu în 1994. Numără 39.780 loc. Structura sa etnică este compusă din: români

MEDIAŞ, situat la 46°09’55’’

menţionat ca oraş în 1558 şi declarat municipiu în 1968. În prezent este reședință a jud. Harghita. Numără 38.966 loc. Structura sa etnică este compusă din: maghiari (78,5%), români (16,7%), romi (0,8%) ş.a., iar structura confesională, din:

(14,7%), reformaţi (7,2%) ş.a.

(71,4%), turci (8,3%), tătari (8,0%) ş.a., iar structura confesională, din: ortodocşi (72,1%), musulmani (16,6%), romano-catolici (0,3%) ş.a.

lat. N şi 24°21’03’’ long. E, în Cul. Târnavei Mari (Pod. Târnavelor ↔ Pod. Transilvaniei ↔ Depr. Transilvaniei), la 310 m alt., în jud. Sibiu, a fost atestat documentar în anul 1267/1302, menţionat ca oraş în 1359 şi declarat municipiu în 1968. Numără 47.204 loc.

MIERCUREA NIRAJULUI, situat la 46°32’05” lat. N și 24°48’07” long. E, în Pod. Târnavelor (Pod. Transilvaniei ↔ Depr. Transilvaniei), la 380 m alt., în jud. Mureş, a fost atestat documentar în anul 1567 şi declarat oraş în 2003. Numără 5.554 loc. Structura sa etnică este compusă din:

maghiari (80,1%), români (9,9%), romi (5,9%) ş.a., iar structura confesională, din: reformaţi

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

L.

49


B u c u r e ș t i


(49,1%), romano-catolici (14,8%), ortodocşi (13,0%) ş.a.

MIERCUREA-SIBIULUI, situat la 45°53’21” lat. N și 23°46’56” long. E, în Depr. Apoldului (Reg. Peritransilvană ↔ Depr. Transilvaniei), la 290 m alt., în jud. Sibiu, a fost atestat documentar în perioada 1290-1301 şi declarat oraş în 2004. Numără 3.910 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (80,4%), romi (13,9%), maghiari (0,1%) ş.a., iar structura confesională, din: ortodocşi ( 87,5%), penticostali (2,3%), greco- catolici (2,0%) ş.a.

MIHĂILEŞTI, situat la 44°19’ lat. N şi 25°54’ long. E, în Câmp. Găvanu-Burdea (Sectorul Central al Câmp. Române ↔ Câmp. Română), la 90 m alt., în jud. Giurgiu, a fost atestat documentar în sec. II î.Hr. şi declarat oraş din anul 1989. Numără 2084 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (69,7%), romi (26,8%) ş.a., iar structura confesională, din: ortodocşi (92,8%), adventişti de ziua a șaptea (3,7%) ş.a.

MILIŞĂUŢI, situat la 47°47’11’’ lat. N şi 26°00’16’’ long. E, în Cul. Sucevei (Pod. Sucevei ↔ Pod. Moldovei), la 400 m alt., în jud. Suceava, a fost atestat

C o l e g i u l

N a ț i o n a l

„I.

documentar în 1487 şi declarat oraş în 2004. Numără 5.005 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (97,1%), ucrainieni (1,1%), romi (0,1%) ş.a., iar structura confesională, din:

ortodocşi (84,4%), adventişti de a șaptea (7,0%), penticostali (6,3%) ş.a.

MIOVENI, situat la 44°57’24” lat. N și 24°56’00” long. E, în Gruiurile Argeşului (Pod. Getic), la 310 m alt., în jud. Argeş, a fost atestat documentar în anul 1485 şi declarat oraş în 1989. Numără 31.998 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (94,7%), romi (0,6%), musulmani (0,02%) ş.a., iar structura confesională, din: ortodocşi (94,0%), penticostali (0,4%), creştini după Evanghelie (0,3%) ş.a.

MIZIL, situat la 45°00’00” lat. N și 26°25’25” long. E, în Glacisul Istriţei (Câmp. Română), la 125 m alt., în jud. Prahova, a fost atestat documentar în anul 1585 şi menţionat ca oraş din anul 1870. Numără 14.312 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (77,9%), romi (15,1%) ş.a., iar structura confesională, din:

ortodocşi (87,4%), penticostali (5,0%), adventişti de ziua a laptea (0,1%) ş.a.

L.

50


B u c u r e ș t i


MOINEŞTI, situat la 46°47’ lat.

menţionat ca oraş în 1917 şi declarat municipiu în 2003.

MOTRU, situat la 44°48’13” lat.

MURFATLAR, situat la

N

și 26°48’ long. E, în M-ţii


Tarcăului (Carp. Moldo-Transilvani

etnică este compusă din: români

↔

Carp. Orientali), la 500 m alt.,


în

jud. Bacău, a fost atestat

(0,05%) ş.a., iar structura

documentar în 1478/1467, menţionat ca oraş în 1912 şi declarat municipiu în 2001. Numără 21.787 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (88,6%), romi (5,0%), maghiari (0,8%) ş.a., iar structura confesională, din: ortodocşi (85,7%), romano-catolici (4,8%), penticostali (1,4%) ş.a.

MOLDOVA-NOUĂ, situat la

confesională, din: ortodocşi (93,1%), adventişti de ziua a șaptea (0,6%), creştini după Evanghelie (0,3%) ş.a.

N și 22°58’15” long. E, în Piemontul Motrului (Pod. Getic), la 200 m alt., în jud. Gorj, a fost atestat documentar în anul 1385, menţionat ca oraş în 1966 şi declarat municipiu în 2000.

44°43’04” lat. N și 21°39’50” long. E, în M-ţii Locvei (M-ții Banatului

Numără 19.079 loc. Structura sa etnică este compusă din: români

↔

Carp. Occidentali), la 480 m


alt., în jud. Caraş-Severin, a fost atestat documentar în anul 1717 şi declarat oraş în 1968. Numără 12.350 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (74,6%), șvabi (11,1%), romi (2,7%) ş.a., iar structura confesională, din:

Mult mai mult decât documente.

Orasele Romaniei. Mic Dictionar Geografic Scolar_i. Marculet

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Data încărcării

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Orasele Romaniei. Mic Dictionar Geografic Scolar_i. Marculet

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Titluri conexe

C o l e g i u l	N a ț i o n a l	„I.	L.	C a r a g i a l e”,	B u c u r e ș t i
			2

Cuvânt înainte	5
Lista de abrevieri	7
Orașele României de la A la Z	8
A	9
B	12
C	22
D	30
E	33
F	34
G	37
H	40
I	42
Î	44
J	45
L	46
M	48
N	53
O	55
P	58
R	62
S	65
Ș	72
T	74
Ț	80
U	81
V	83
Z	86
Bibliografie selectivă	87
Summary/ Résumé	89

			A
ABRUD, situat la 46°16 lat. N și 23°04 long. E, în Depr. Abrudului (M-ții Apuseni ↔ Carp. Occidentali), la 627 m alt., in jud. Alba, a fost atestat documentar în anul 1215 și menționat ca oraș din				Pod. Transilvaniei ↔ Depr. Transilvaniei), la 460 m alt., în jud. Sibiu, a fost atestat în 1280 și declarat oraș în 1950. Numără 8.732 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (89,0%), maghiari (2,7%), romi (1,6%) ș.a.,
1427. Numără 5.072 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (92,7%), maghiari (0,5%), romi (0,4%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (87,0%), baptiști (2,4%), penticostali (1,4%) ș.a. ADJUD, situat la 46°6′0″ lat. N și 27°10′47″ long. E, în Cul. Siretului, la 100 m alt., în jud. Vrancea, a fost atestat documentar în anul 1433, declarat oraș în 1948 și municipiu în 2000. Numără 16.045 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (84,7%), romi (5,9%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (84,6%), penticostali (3,0%), romano-catolici (1,6%) ș.a.				iar cea confesională, din: ortodocși (88,8%), reformați (1,6%), romano-catolici (1,0%) ș.a. AIUD, situat la 46°18′44″ lat. N și 23°43′45″ long. E, în Cul. Turda- Alba Iulia (Reg. Peritransilvană ↔ Depr. Transilvaniei), la 260 m alt., în jud. Alba, a fost atestat documentar în 1293, menționat ca oraș în 1462 și declarat municipiu în 1994. Numără 22.876 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (74,1%), maghiari (14,7%), romi (4,0%) ș.a., iar cea confesională, din: ortodocși (72,0%), reformați (12,0%), greco- catolici (3,1%) ș.a.
				ALBA IULIA, situat la 46°04′17″
AGNITA, situat la 45°58′30″ lat.				lat. N și 23°34′23″ long. E, în Cul.
N și 24°30′30″ long. E, în Pod.				Turda-Alba	Iulia	(Reg.
Hârtibaciului (Pod. Târnavelor ↔				Peritransilvană ↔		Depr.
C o l e g i u l	N a ț i o n a l	„I.	L.	C a r a g i a l e”,	B u c u r e ș t i
			9

şaptea (0,3%), penticostali (0,03%) ş.a.				Transilvaniei), la 305 m alt, în jud. Cluj, a fost atestat documentar în CÂMPINA, situat la 45°07’48’’
CĂZĂNEŞTI, situat la 44°37’ lat. N şi 27°01’ long. E., în Lunca Ialomiţei (Câmp. Bărăganul Ialomiţei ↔ Sect. Estic al Câmp. Române ↔ Câmp. Română), la 40 m alt., în jud. Ialomiţa, a fost atestat documentar în anul 1579 şi menţionat ca oraş în 2004. Numără 3.271 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (83,3%), romi (13,2%) ş.a., iar cea confesională, din: ortodocşi (95,8%), penticostali (0,6%), adventişti de ziua a şaptea (0,1%) ş.a. CÂMPENI, situat la 46°21’45’’ lat. N şi 23°02’44’’ long. E., în Depr. Câmpeni (M-ții Apuseni ↔				anul 1282, menţionat ca oraş în 1952 şi declarat municipiu în 1998. Numără 22.223 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (80,9%), maghiari (6,6%), romi (5,0%) ş.a., iar cea confesională, din: ortodocşi (75,7%), reformați (5,9%), penticostali (3,9%) ş.a. lat. N, 25°44’24’’ long. E în Subc. Prahovei (Subc. Curburii ↔ Subcarpați), la 435 m alt., în jud. Prahova, a fost atestat documentar în anul 1503, menţionat ca oraş în 1864 şi declarat municipiu în 1994. Numără 32.953 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (93,3%), romi (1,9%), maghiari
Carp. Occidentali), la 600 m alt, în				(0,1%) ş.a., iar cea confesională,
jud. Alba,	a	fost	atestat
documentar în anul 1587 şi declarat oraş în 1961. Numără 7.221 locuitori. Structura sa etnică este compusă din: români (91,8%), romi (2,8%) ş.a., iar cea confesională, din: ortodocşi (93,4%), baptişti (0,4%), penticostali (0,4%) ş.a. CÂMPIA TURZII, situat la				din: ortodocşi (91,4%), romano- catolici(1,2%), reformați(0,7%) ş.a. CÂMPULUNG, situat la 45°16’ lat. N, 25°03’ long. E. în Muscelele Argeşului (Subc. Curburii ↔ Subcarpați), la 590 m alt., în jud. Argeş, a fost atestat documentar în anul 1292, menţionat ca oraş în sec. XVIII şi declarat municipiu în 1994. Numără o populaţie de
46°33’ lat. N, 23°52’ long. E. în Cul.				30.852 loc. Structura sa etnică
Turda-Alba		Iulia	(Reg.	este compusă din: români (91,9%),
Peritransilvană		↔	Depr.	romi (1,7%), maghiari (0,08%) ş.a.,

iar cea confesională, din: ortodocşi	E,	în Pod. Carasu (Pod. Dobrogei
	de	Sud ↔ Pod. Dobrogei), la 50 m
(90,4%), reformați (0,7%), romano-catolici (0,4%) ş.a. CÂMPULUNG MOLDOVENESC, situat la 47°31’51’’ lat. N, 25°33’05’’ long. E în Depr. Câmpulung – Păltinoasa (Carp. Maramureșului și ai Bucovinei ↔ Carp. Orientali), la 650 m alt., în jud. Suceava, a fost atestat CEHU SILVANIEI, situat la	alt., în jud. Constanţa, a fost atestat documentar în sec. IV şi menţionat ca oraş în sec. XIX. Numără 17.022 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (87,5%), turci (2,7%), romi (2,2%) ş.a., iar cea confesională, din: ortodocşi (88,1%), musulmani (3,1%), romano-catolici (0,8%) ş.a.
documentar în anul 1411, menţionat ca oraş în 1806 şi		CHIŞINEU-CRIŞ, situat la
declarat municipiu în 1995. Numără 16.722 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (95,0%), germani (0,2%), romi	46°31’21’’ lat. N şi 21°30’57’’ long. E, în Câmp. Joasă a Crişurilor (Câmp.Crişurilor ↔ Câmp. Crişanei ↔ Câmp. de Vest), la 95
(0,2%) ş.a., iar cea confesională,	m	alt., în jud. Arad, a fost atestat
din: ortodocşi (91,1%), reformați (1,8%), romano-catolici (1,2%) ş.a. 47°25’05’’ lat. N şi 23°17’12’’ long.	documentar în anul 1202 şi a fost declarat oraş în 1968. Numără 7.987 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (69,1%), maghiari (18,0%), romi (5,8%) ș.a.,
E, în D-le Codrului (D-le Silvano-	iar	cea confesională, din: ortodocși
Someșene ↔ D-le Crișanei ↔ D- le de Vest), la 210 m alt., în jud.	(65,4%), romano-catolici (6,7%), reformați (13,7%) ș.a.
Sălaj, a fost atestat documentar în anul 1405 şi declarat oraş în 1968.		CHITILA, situat la 44°31’02’’ lat.
Numără 7.214 loc. Structura sa	N	şi 25°58’31’’ long.E, în Câmp.
etnică este compusă din: maghiari (49,4%), români (43,4%), romi	Vlăsiei (Sect. Central al Câmp. Române ↔ Câmp. Română), la 95
(4,7%) ş.a., iar cea confesională, din: ortodocşi (46,0%), reformați (43,1%), romano-catolici (3,6%) ş.a.	alt., în jud. Ilfov. Nu se cunoaşte cu exactitate anul atestării localităţii. Devine oraş în anul m

adventişti de ziua a şaptea (0,1%) ş.a.	atestat documentar în anii 1768- 1774 şi declarat oraş în 2004. FUNDULEA, situat la 44°27’10’’
FOCȘANI, situat la 45°41’60’’ lat. N şi 27°10’47’’ long. E, în Câmp. Piemontană a Râmnicului (Sect. Estic al Câmp. Române ↔ Câmp. Română), la 55 m alt., în jud. Vrancea, a fost atestat documentar în anul 1482,	Numără 5.876 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (95,8%), germani (0,6%) ş.a., iar cea confesională, din: ortodocşi (94,3%), romano-catolici (1,24%), penticostali (0,6%) ş.a.
menţionat ca oraş din sec. XV şi	lat.	N	şi	26°30’55’’			long.		E,	în
declarat municipiu în 1968.	Câmp. Bărăganul Mostiştei (Câmp.
Numără 79.315 loc. Structura sa	Bărăganului				↔	Sect.		Estic		al
etnică este compusă din: români	Câmp.			Române			↔	Câmp.
(89,9%), romi (1,2%), maghiari	Română),			la	65	m	alt.,	în	jud.
(0,04%) ș.a., iar cea confesională,	Călăraşi,			a		fost		atestat
din: ortodocşi (89,7%), romano-	documentar				în	anul		1778		şi
catolici (0,5%), creştini după	declarat			oraş	în	1989.		Numără
Evanghelie (0,2%) ş.a.	6.851 loc. Structura sa etnică este

		compusă	din:	români	(88,0%),
FRASIN, situat la 47°31’06’’ lat. N şi 25°46’55’’ long. E, în Cul. Câmpulung Moldovenesc– Păltinoasa (Carp. Maramureșului și		romi	(5,9%)	ş.a.,	iar	cea
		confesională,		din:	ortodocşi
		(91,6%),	baptişti			(1,4%),
		penticostali (0,3%) ş.a.
ai Bucovinei ↔ Carp. Orientali),	la

LEHLIU-GARĂ, situat la LIPOVA, situat la 46°05’ lat. N		LITENI, situat la 47°31’12’’ lat.
44°26’18’’ lat. N şi 26°51’12’’ long.	N	şi 26°31’55’’			long.	E,	în	Cul.
E, în Câmp. Bărăganul Ialomiţei	Siretului		(Pod. Sucevei ↔ Pod.
(Câmp. Bărăganului ↔ Sect. Estic	Moldovei), la 300 m alt., în jud.
al Câmp. Române ↔ Câmp.	Suceava,		a		fost		atestat
Română), la 53 m alt., în jud.	documentar			în	anul	1463		şi
Călăraşi, a fost atestat	declarat		oraş	în	2004. Numără
documentar în anul 1853 şi	9.596 loc. Structura sa etnică este
declarat oraş în 1989. Numără	compusă		din: români (97,2%),
6.502 loc. Structura sa etnică este	romi (0,2%)				ș.a.,	iar		cea
compusă din: români (78,3%), romi	confesională,			din:		ortodocși
(14,3%) ș.a., iar cea confesională,	(94,2%),		penticostali				(1,7%),
din: ortodocși (90,6%), penticostali (1,2%), adventiști de ziua a șaptea (0,5%) ș.a. şi 21°41’ long. E, în Cul. Mureşului (D-le Lipovei ↔ D-le Banatului ↔ D-le de Vest), la 153 m alt., în jud. Arad, a fost atestat documentar în	creștini de rit vechi (0,6%) ș.a. LIVADA, situat la 47°52’ lat. N şi 23°06’ long. E, în Câmp. Joasă a Someşului (Câmp. Crișanei ↔ Câmp. de Vest), la 132 m alt., în jud. Satu Mare, a fost atestat documentar în anul 1270 şi declarat oraş în 2006. Numără
anul 1245şi menţionat ca oraş în	6.773 loc. Structura sa etnică este
1440. Numără 10.313 loc.	compusă din: maghiari (59,5%),
Structura sa etnică este compusă	români (34,4%), romi (3,1%) ș.a.,
din: români (86,8%), romi (1,1%),	iar	cea confesională, din: ortodocși
germani (1,1%) ș.a., iar cea	(28,6%), romano-catolici (25,8%),
confesională, din: ortodocși	greco-catolici (24,4%) ș.a.
(70,7%), penticostali (10,4%), romano-catolici (6,1%) ș.a.		LUDUŞ, situat la 46°28’40’’ lat.

Câmp. Siretului Inferior (Sect. Estic								Structura sa etnică este compusă
al	Câmp.	Române			↔	Câmp.		din: români (76,7%), maghiari
Română),		la	63	m	alt.,	în	jud.	(9,6%), romi (4,0%) ş.a., iar
Vrancea,			a	fost		atestat		structura confesională, din:
documentar			în	anul 1455			şi	ortodocşi (71,5%), reformaţi
menţionat			ca	oraş	în	1908.		(5,0%), greco-catolici (3,9%)ş .a.

Numără 10.671 loc. Structura sa etnică este compusă din: români				MIERCUREA-CIUC, situat la romano-catolici (70,8%), ortodocşi
(80,9%),	romi (7,0%)	ş.a.,	iar	46°22’ lat. N şi 25°48’ long. E, în
structura	confesională,		din:	Depr. Ciucului (Carp. Moldo-
ortodocși	(81,2%), creştini		dupa	Transilvani ↔ Carp. Orientali), la
Evanghelie	( 3,7%), penticostali			662 m alt., în jud. Harghita, a fost
(1,6%) ş.a.				atestat documentar în anul 1427,
MEDGIDIA, situat la 44°15’01” lat. N și 28°15’41” long. E, în Pod. Carasu (Pod. Dobrogei de Sud ↔ Pod. Dobrogei), la 40 m alt., în jud. Constanţa, a fost atestat documentar în anul 1840, declarat oraş în 1968 şi municipiu în 1994. Numără 39.780 loc. Structura sa etnică este compusă din: români MEDIAŞ, situat la 46°09’55’’				menţionat ca oraş în 1558 şi declarat municipiu în 1968. În prezent este reședință a jud. Harghita. Numără 38.966 loc. Structura sa etnică este compusă din: maghiari (78,5%), români (16,7%), romi (0,8%) ş.a., iar structura confesională, din: (14,7%), reformaţi (7,2%) ş.a.
(71,4%), turci (8,3%), tătari (8,0%) ş.a., iar structura confesională, din: ortodocşi (72,1%), musulmani (16,6%), romano-catolici (0,3%) ş.a. lat. N şi 24°21’03’’ long. E, în Cul. Târnavei Mari (Pod. Târnavelor ↔ Pod. Transilvaniei ↔ Depr. Transilvaniei), la 310 m alt., în jud. Sibiu, a fost atestat documentar în anul 1267/1302, menţionat ca oraş în 1359 şi declarat municipiu în 1968. Numără 47.204 loc.				MIERCUREA NIRAJULUI, situat la 46°32’05” lat. N și 24°48’07” long. E, în Pod. Târnavelor (Pod. Transilvaniei ↔ Depr. Transilvaniei), la 380 m alt., în jud. Mureş, a fost atestat documentar în anul 1567 şi declarat oraş în 2003. Numără 5.554 loc. Structura sa etnică este compusă din: maghiari (80,1%), români (9,9%), romi (5,9%) ş.a., iar structura confesională, din: reformaţi

	MOINEŞTI, situat la 46°47’ lat.	menţionat ca oraş în 1917 şi declarat municipiu în 2003. MOTRU, situat la 44°48’13” lat. MURFATLAR, situat la
N	și 26°48’ long. E, în M-ţii	Numără 18.687 loc. Structura sa
Tarcăului (Carp. Moldo-Transilvani		etnică este compusă din: români
↔	Carp. Orientali), la 500 m alt.,	(93,3%), romi (1,6%), maghiari
în	jud. Bacău, a fost atestat	(0,05%) ş.a., iar structura
documentar în 1478/1467, menţionat ca oraş în 1912 şi declarat municipiu în 2001. Numără 21.787 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (88,6%), romi (5,0%), maghiari (0,8%) ş.a., iar structura confesională, din: ortodocşi (85,7%), romano-catolici (4,8%), penticostali (1,4%) ş.a. MOLDOVA-NOUĂ, situat la		confesională, din: ortodocşi (93,1%), adventişti de ziua a șaptea (0,6%), creştini după Evanghelie (0,3%) ş.a. N și 22°58’15” long. E, în Piemontul Motrului (Pod. Getic), la 200 m alt., în jud. Gorj, a fost atestat documentar în anul 1385, menţionat ca oraş în 1966 şi declarat municipiu în 2000.
44°43’04” lat. N și 21°39’50” long. E, în M-ţii Locvei (M-ții Banatului		Numără 19.079 loc. Structura sa etnică este compusă din: români
↔	Carp. Occidentali), la 480 m	(93,1%), romi (0,4%), maghiari
alt., în jud. Caraş-Severin, a fost atestat documentar în anul 1717 şi declarat oraş în 1968. Numără 12.350 loc. Structura sa etnică este compusă din: români (74,6%), șvabi (11,1%), romi (2,7%) ş.a., iar structura confesională, din: