Sunteți pe pagina 1din 4

Povestea lui Harap-Alb

De Ion Creanga

Particularitati ale basmului Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga


- basm cult ce apare pentru prima data in 1877 in revista Convorbiri literare
- dimensiune ampla a textului
- Arta narativa este data de:
- ritmul rapid al naratiunii prin evitarea
degrisiunii si al comentariilor de ordin
general
Individualizarea personajelor si a actiunilor
prin amanunte ce particularizeaza un contur
specific, personajele sunt surprinse si prin
gesturile lor, prin starile lor sufletesti
(dezamagirea Craiului fata de fiii sai, starea
sufleteasca a lui HA in diferite situatii
dificile, realizarea portretului caricatural a
lui Gerila)
Prin dialog, naratiunea dobandeste un
farmec aparte, rolul dialogului fiind surprins
mai ales in discutiile avute de cei 6 prieteni
in casa de arama
- Specificul fantasticului
Umanizarea (cele cinci personaje ajutatoare au atat trasaturi
supranaturale, cat si trasaturi umane)
Localizarea fantasticului -> nedeterminarea specifica basmului,
se poate identifica particularitati ale spatiului romanesc:
animale specifice spatiului mioritic: ursul(Zamolxis zeul
dacilor simbol al puterii), cerbul (apare in colindele romanesti
si in mitologie)

- Subiectul

Mai amplu, exista mai multe forte ale raului, exista mai mult de
3 proble cu valoare initiatica specific basmului cult
Harap-Alb
- Personaj principal al basmului, prin prisma caruia se relateaza o serie de
intamplari ce au scopul de a scoate in evidenta trasaturile sale morale:
curajul, vitejia, istetimea
- Este surprins in procesul formarii sale
- La inceputul basmului, HA este sensibil la mustrarile tatalui, daric a prin
plecarea sa sa spulbere rusinea fratilor mai mari
- Aceasta atitudine sovaielnica, ezitanta a personajului principal NU e
caracteristica basmelor populare
- Proba la care il supune tatal sau
o este o metoda de verificare a cunostintelor dobandite de-a lungul
tineretii: - podul reprezinta granite intre lumea copilariei pe care o
paraseste HA si lumea plina de aventuri neprevazute in care urmeaza
sa paseasca
- Relatia cal-HA
o Relatie de continuitate intre trecut si present, calul insotindu-l si pe
tatal lui HA in calatoriile sale
- Drumul parcurs de Harap Alb este asemenea unui labirint fara iesire.
Intalnirea cu Spanul si acceptul lui HA de a-l primi ca insotitor pe parcursul
drumului:
o Neascultarea sfaturilor parintesti il vor costa mult
o Intalnirea cu acesta reprezinta prima proba si totodata primul esec al
personajului
o Personajele negative ajuta la conturarea portretului moral al lui HA,
ele fiind necesare dezvoltarii psihice a protagonistului
o Coborarea in fantana este asemenea unei coborari in infern ce ii
pecetluieste soarta de sclav
o Reprezinta momentul in care feciorul primeste numele de Harap
Alb, nume care sintetizeaza destinul personajului care din stapan
ajunge sluga. Cele doua cuvinte se afla in contradictie semantica, caci
harap denumeste o persoana cu pielea inchisa la culoare
- Probele la care il supune Spanul:

o Modalitate de pregatire a modului de integrare in viata de societate, de


dobandire a unor calitati necesar unui viitor imparat: vitejie,
intelepciune, pretuirea adevaratilor prieteni
o Proba aducerii salatilor fermecate din Gradina Ursului si a pietrelor
pretioase din Padurea cerbului sunt metode de verificare a curajului, a
rabdarii si a ascultarii (cerbul si ursului sunt animale specific cadrului
mioritic romanesc)
o Intoarcerea lui HA cu pietrele nestemate prefigureaza soarta sa, el
aducand lumina si bucurie in sufletele oamenilor

- Probele la care il supune Imparatul Ros


o Grija pentru furnici si albine dovada de milostenie, de intelegere a
celor mai slabi
o Intalnirea cu cei 5 uriasi dovada de compasiune pentru cei care desi
au puteri supranaturale nu sunt fericiti
1) Proba din casa de alama metoda de purificare si testare a
prieteniei
2) Proba ospatului testarea solidaritatii umane
3) Proba separarii macului de nisip testarea rabdarii, harniciei
4) Proba identificarii adevaratei frice de imparat perspicacitate,
deosebirea adevarului de fals
- Revenirea la curtea imparatului Verde
o Coincide cu demascarea impostorului
o Sfarsitul juramantului si al soartei sale de sclav
- Moartea si invierea sa pecetluieste sfarsitul formarii sale morale, el fiind
pregatit sa primeasca drept rasplata tronul unchiului sau

Celelalte personaje

Spanul nume dat pentru personajul negative ce sugereaza o carenta atat de ordin
fizic, cat si de ordin moral ( lipsa de cinste )
Sf. Duminica are atat calitati umane (da sfaturi) cat si calitati fantastice (dispare
si reapare) metamorfozarea: transformarea cersetoarei in Sf. Duminica
Cei 5 uriasi tin de planul fabulous prin aspectul lor
terestru prin comportamentul lor

tin de planul

Calul lui HA
o Simbol al continuitatii, al transmitelor invatamintelor
o Exprima fantasticul umanizat
o Acesta il ucide pe Span
Umorul
- Exprimat in:
o Scene comice scena in care imparatul Ros e piscat de funici
o Caracterizarile pitoresti ex: ale celor 5 urisi
o Prin limbaj:
Porecle
Diminutive cu valoare augmentative
Exprimarea poznasa, mucalita
Limbajul
- Vocabular specific regionalism, cuvinte populare
- Exprimarea loctuionara
- Participarea afectiva dativul etic
- Oralitatea: frecventa dialogului, prezenta exclamatiilor, interogatiilor,
interjectiilor, onomatopeelor