Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Universitatea Tehnic a Moldovei

Facultatea de Inginerie i Management n Electronic i Telecomunicaii
Catedra Sisteme i Reele de Comunicaii Optoelectronice

Referat
La disciplina
Psihopedagogie

Tema:Autoeducaia-condiie a reuitei n
cariera profesional

A elaborat
st.gr.MMRT-141

Cortac Oxana

Profesor
dr.,conf.,univ.

Vasiliev.M

Chiinu 2014

Motto:Oamenii nu se nasc nici buni nici ri,

dar se nasc capabili de a deveni buni sau ri,
dup cum ii unete sau i desparte un interes comun.
Claude A. Helvetius

Societatea actual, responsabilitile, individul nsui se mic mai repede,

mai profund dect sfritul secolului trecut. Problematica lumii contemporane,
provocrile acesteia i consecinele din domeniul educaiei au dus la impunerea i
operaionalizarea n plan teoretic- explicativ, dar i practic-aplicativ, a unor
sintagme cum ar fi: nvare de-a lungul ntregii viei (lifelong learning), educaie
de-a lungul ntregii viei (lifelong education), educaie permanent, educaia
adulilor, educaia prinilor, autonvare (self learning), autoinstruire,
autoeducaie (self education), autoinformare i autoformare educativ, autonomie
educativ, educaie global.
Valul schimbrilor i al noutilor care asalteaz viaa umanitii i a
fiecrei coleciviti umane a fcut necesar extinderea actului educativ de-a
lungul ntregii viei. Educaia dat de coal nu mai este suficient pentru ntreaga
via a omului. In ncercarea de a face fa provocrilor lumii contemporane, una
din direciile de restructurare a realitii educaionale este: extinderea actului
educativ la nivelul ntregii viei a individului.
A nva s nvei i a te perfeciona continuu sunt condiiile educaiei
permanente. Ideea autoeducaiei nu este nou, necesitatea permanenei educaiei
n plan individual i istoric fiind intuit de mult timp, n primul rnd de la clasicii
pedagogiei tradiionale. Inc din secolul al XVII-lea, Jan Amos Comenius (15921670) afirma n lucrrile sale c tota vita schola est - reflecie teoretic, pe care
realitatea obiectiv, practica, specialitii i tiina, aveau s o valideze ulterior. Sa afirmat c pentru fiecare om, viaa sa este o coal, de la leagn pn la
mormnt (J. A. Comenius).
Pentru a face fa situaiile multiple de provocare a lumii contemporane este
firesc s ne punem urmtoarea ntrebare: Dac, astzi, educaia dat n coal
este suficient a face fa avalanei de probleme cu care se confrunt omenirea ?
Rspunsul este clar, educaia dat n coal nu mai este suficient pentru ntreaga
via a omului; de aceea reprezentanii pedagogiei moderne au emis teza educaiei
prelungite sau a autoeducaiei care strbate ntreaga via personal a omului,
astfel nct nevoia de educaie i perfecionare devine permanent, pentru toat
viaa.

Autoeducaia se defineste ca fiind activitatea constienta si complexa a fiintei

umane desfasurata in scopul desavarsirii propriei personalitati.Cuvantul
,,autoeducatie", provenit din grecescul ,,autos" (,,insusi") si latinescul ,,educatio"
(,,educatie") este o activitate pe care orice individ o desfasoara constient pentru
formarea sau desavarsirea propriei persoane.
Funcia principal a autoeducaiei angajeaz transformarea obiectului
educaiei n subiect al educaiei n urma unui proces care implic valorificarea
unui ansamblu de aciuni educaionale, proiectate i realizate permanent la un
nivel calitativ superior, ntr-o perioad de timp determinat.
Pentru secolul nostru, instruirea continu i implicit autoinstruirea au devenit
cerine fundamentale ale societii, determinate de creterea exponenial a
informaiilor i de uzura accelerat a acestora, de mobilitatea profesiilor, de
progresele extraordinare ale tiinei, tehnicii, tehnologiei i mijloacelor de
informaie, de dinamismul vieii economice i sociale, de democratizarea
nvmntului, de creterea nivelului de aspiraie spre cultur i educaie, de
folosirea ct mai plcut i util a timpului liber.
Ca activitate a insului asupra propriei sale formaii, autoeducaia este posibil
datorit anumitor particulariti i funcii ale contiinei de sine, i anume, avem
n vedere:

funcia anticipativ, potrivit creia omul se poate autoproiecta n viitor,i, n

consecin, i poate orienta activitatea i preocuparile sale spre obiective
formative urmrite cu perseveren;
funcia normativ, constituit ca urmare a interiorizrii treptate a cerinelor
sociale, care intervine ca un foc interior n formarea unor judeci de
valoare, n determinarea conduitei, n modelarea i remodelarea continu a
propriilor comportamente;
capacitatea omului de a se reflecta pe sine nsui i de a-i dedubla
constiina de sine n contrarii n ceea ce este i ceea ce vrea s devin el.
Omul care dorete s se autoeduce permanent, i formeaz personalitatea
echilibrat, poate identifica i folosi sursele de informaie, particip la dezvoltarea
societii i la educarea celorlali membrii ai colectivitii din care face parte.
Nicolae Iorga susinea c: ,,nvat e omul care se nva necontenit pe sine i
nva necontenit pe alii.
Autoeducaia devine posibil la vrsta adolescenei, deoarece tnrul i
proiecteaz n viitor propria persoan, formndu-i idealul n via. El mediteaz
asupra celor nvate i dispunnd de un mod propriu de apreciere a valorilor

socio-culturale, le interiorizeaz, participnd astfel la propria sa formare i

dezvoltare.
Orice aciune contient, ndreptat spre perfecionarea comportamentului, este
un act de autoeducaie. n msura n care o persoan are o concepie mai bine
conturat despre lume i via, o atitudine personal fa de sistemul social de
valori, un ideal propriu, n aceeai msur este capabil s-i aplice un program
raional de autoeducaie .
Omul se cunoate pe sine n mod mijlocit, prin intermediul actelor sale de
conduit, al prestaiilor personale, al relaiilor sale cu alii.
Marx spunea: ,,Deoarece nu vine pe lume cu o oglind n mn, omul se
oglindete mai nti n alt om. El va ajunge la autocunoatere, raportndu-se i
comparndu-se necontenit cu alii.
In contemporaneitate, caracteristicile autoeducaiei sunt (M. Ionescu,
2003, Instrucie i educaie,):
caracterul continuu, permanent - ca activitate social educaia
permanent este analizat n:
- planul social-istoric reprezentnd premisa dezvoltrii personalitii
umane i a umanizrii omului, i n
- planul individual (ontogenetic) al membrilor societii, n sensul c
educaia este continu, disprnd limita cronologic a nvrii.
Educaia nu se termin la sfritul instruciei colare, ci constituie
un proces permanent. Educaia permanent acoper ntreaga
existen a unei persoane;
caracterul formativ - formarea, dezvoltarea i modelarea personalitii
umane i autoperfecionarea ei se realizeaz pe tot parcursul vieii,
datorit caracterului su formativ, datorat influenelor formative
sistematice i integratoare exercitate asupra fiinei umane pe ntreaga
existen a unei persoane;
caracterul generalizat - educaia permanent reprezint o activitate
social generalizat, omniprezent i de amploare, care a ptruns n
toate sferele societii contemporane;
caracterul dinamic, evolutiv i integrator - educaia permanent
angajeaz un ansamblu de activiti, i procese evolutive, care
integreaz i articulez toate formele i tipurile de educaie cu care
omul vine n contact, toate stadiile i formele educaiei, toate actele i
experienele educative pe care acesta le triete, toate influenele i
nruririle educative care se exerit asupra omuli, precum i
autoeducaia, ntr-un ansamblu funcional integrat, unitar i coerent,
care contribuie la modelarea personalitii umane;
caracterul flexibil - oferta educaional a societii este extrem de
diversificat i flexibil, fiind modelat n sensul favorizrii
dezvoltrii umane n direcia nevoilor sale educaionale, a
aspiraiilor, intereselor, dorinelor, aptitidinilor, talentelor personale,
a propriului profil de inteligen.

Metodele si procedeele folosite in practica autoeducatiei sunt moduri de

actiunea supra propriei persoane de cunoastere si evaluare de sine,
proiectare, influentare si formare, autocorectare si transformare.
Autoobservaia consta in observarea conduitei si a trairilor personale. In
cazul autoobservatiei, individul, desfasurand o anumita activitate,
urmareste in acelasi timp si conduita sa, reactiile, trairile sale proprii.
Autoobservatia trebuie sa fie corecta, fidela, nu deformata. Important e ca
faptul supus observatiei sa fie vazut asa cum este, nu cum am vrea sa fie,
sau cum ar trebui sa fie.
Autoanaliza presupune obtinerea unei imagini cat mai complete despre sine
prin investigatii si meditatii, orientate spre propria persoana. Prin
descompunerea mintala a propriei coportari si a activitatii efectuate, sunt
evidentiate laturile pozitive si negative, motivele si scopurile activitatii,
reactiile si starile emotionale urmandu-se perfectionarea activitatii si a
conduitei.Autoanaliza reprezinta o forma de autoperfectionare a
personalitatii si autoreglare a conduitei. Folosirea acestei metode necesita
un grad redicat de maturitate. Ea impune individului sa se priveasca cu
ochii altuia,dar nu a unui observator trecator.
Autoconvingerea poate fi folosita atat in luarea unei decizii majore din
viata noastra (alegerea facultatii, a locului de munca, etc.) cat si in
rezolvarea unor probleme din viata cotidiana. Eficienta autoconvingerii
depinde intr-o masura considerabila de optimismul subiectului, starea lui
afectiva traita in momentul respectiv, maturitatea, cultura si inteligenta
tanarului. Autoconvigerea se poate manifesta atat in forma autojustificarii,
autoconsolarii si autolinistii cat si pentru a neimpotrivi actiunilor si
opiniilor care nu concorda cu convingerile noastre. A. se incheie de regula
prin luarea unei hotarari care pate fi exprimata sintetic prin
cuvintele:Gata!,Trebuie!,Ajunge!,etc.
Autocomanda. In activitatea cotidiana deseori suntem pusi in situatia de a
ne concentra la maximum toate eforturile pentru realizarea hotararii luata,
pentru a ne determina sa actionam intr-o anumita directie sau, dimpotriva,
sa ne abtinem de la actiunea nedorita, astfel spus sa ne comandam noi
insine.Ea se realizeaza prin pronuntarea cu glas tare sau in gand a unor
cuvinte sau propozitii scurte formulate la imperativ.Voi
reusi!,Curaj!,Inainte!,etc. In cazul in care folosim autocomanda pentru a ne
tempera, a ne stapani starile afective sau pentru a renunta la o activitate,
vom folosi expresii ca:Abtine-te!,Renunta!,Stapaneste-te!s.a.
Autoaprecierea si autocritica .Autoaprecierea vizeaza cunoasterea
calitatilor si defectelor proprii, a capacitatilor si aptitudinilor, a trasaturilor
de presonalitate si a gradului lor de dezvoltare.Din perspectiva
autoeducatiei este necesara autoaprecierea obiectiva, realista atat a
calitatilor cat si a defectelor proprii. Autocritica este utila in masura in care
este realista si orientata autoeducativ, ajungand sa elimine erorile de
conduita si sa determine restructurari profunde ale personalitatii. Eficienta

ei este cu atat mai mare cu cat sunt mai profunde trairile afective ale
nemultumirii fata de neajunsurile pe carele avem.
Autosugestia se bazeaza pe forta specifica de reglaj a cuvantului. Daca prin
sugestie se intelege o influenta exercitata prin intermediul cuvantului
asupra vointei ciuva, autosugestia reprezinta influenta exercitata asupra
propriei noastre vointe. Timpul cel mai prielnic pentru autosugestie este
seara inaintede a adormi si dimineata, imediat dupa trezirea din somn. Pot
fi folosite in acest scop si framentele mai mici de timp cu mar fi: deplasarea
la si de la serviciu, pauzele, timpul petrecut in timpul mijloacele de
transport etc.
Autoexersarea rerpezinta metoda fundamentala in procesul de
autoeducatie. Ea se regaseste intr-o forma sau alta in toate celelalte metode
si procedee folosite in scopul autoperfectionarii personalitatii.
Autoexersarea consta in executarea, indeplinirea cu strictete a sarcinilor
profesionale si extraprofesionale pe care ni le-am fixat. De ex:sa terminam
lucrarile planificate, sa citim un numar de pagini din literatura
despecialitate sau beletristica, sa rezolvam un numar de probleme sau
exercitii,sa cantam la intrumentul preferat, sa facem antrenament fizic
etc.nu trebuie sa recompensam o activitate pe care copilul o intreprinde cu
placere(de exemplu o activitate sportiva agreata de copil).Recompensa nu
trebuie promisa inaintea desfasurarii activitatii, ci imediat dupaaceasta
activitate, explicandu-i-se clar pentru ce anume este rasplatit.
Autoeducaia presupune autocunoatere, autostpnire, autoconducere. Este
o activitate contient, orientat spre formarea sau desvrirea propriei
persoane, n conformitate cu nzuinele, aspiraiile, idealurile i concepia
despre rolul omului n societate.

Concluzie:
n sens mai larg sau mai restrins, neleg c autoeducaia este cunoaterea de sine
n mod contient, perfecionarea propriei personaliti,transformarea ta
permanent i valorificarea resurselor personale n contextul oricrei activiti a
vieii. Cizelarea noastra,implinirea de sine, dezvoltarea personal, contiinta de
sine i capacitatea de a deveni o personalitate unic i puternic n via-constau
n autoeducie. Culivarea mea individual depinde doar de mine si doar prin
autoeducatie.!!!
Invatat e omul care se invata necontenit pe sine si invata necontenit pe altii!!!
Facultatea te va ajuta sa supravietuiesti, iar autoeducarea te va face un om de succes!!!