Sunteți pe pagina 1din 82

SCOALA SANITARA CAROL DAVILA

SPECIALIZARE: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE ABSOLVIRE

Indrumator
Cursant,

BUCURESTI
2015

INGRIJIREA PACIENTEI CU NASTERE


PRIN CEZARIANA

Cuprins

ARGUMENT
CAPITOLULI

...............................................................................pag. 7

Noiuni de anatomie i fiziologie ale aparatului genital


CAPITOLUL II .............................................................................pag. 19
Notiuni despre nasterea prin cezariana
CAPITOLUL III .............................................................................pag. 29
Rolul asistentei medicale n pregtirea pacientului pentru explorri paraclinice
CAPITOLUL IV .............................................................................pag. 39
Interveniile asistentei medicale privind ngrijirea pacientului cu cezariana
CAPITOLUL V .............................................................................pag. 54
Prezentarea cazurilor
CAPITOLUL VI .............................................................................pag. 75
Educaie pentru sntate

Bibliografie

ARGUMENT
Instruirea clinic n spital mi-a plcut n toate seciile, dar impresionat n
mod deosebit am fost n sala de natere. Acolo am considerat c naterea este un
miracol i cum spune un mare medica, naterea este cel mai frumos, cel mai
nltor act fiziologic, acela al procreaiei.
Acolo am vzut ce nseamn cu adevrat echipa medico -sanitar, nelegerea,
coordonarea interveniilor, innd cont c rspunderea este pentru dou viei.
Dei mi-am dat seama c responsabilitatea ce mi-o asum este foarte mare, cele
spuse mai sus m-au convins s tratez n lucrarea mea ngrijirea gravidei n Sala
de Natere.

CAPITOLUL I
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI
GENITAL FEMININ
ANATOMIA APARATULUI GENITAL FEMININ
Reproducerea este o caracteristica fundamentala a oricarei fiinte si se
realizeaza prin participarea a doua organisme de sex diferit. Ea este rezultatul
fecundarii gametului feminin (ovul) de catre gametul masculin (spermatozoid).
Oul rezultat se grefeaza in cavitatea uterina, unde continua sa creasca si sa se
dezvolte pana ce fatul devenit viabil este expulzat din uter prin actul nasterii.
Diferentierea sexuala este prezenta inca din momentul fecundarii oului, dar
diferentierea intersexuala somatopsihica are loc lent in timpul copilariei si se
realizeaza dupa pubertate ca urmare a activitatilor gonadelor. In copilarie,
hormonii sexuali secretati in cantitati reduse contribuie, impreuna cu ceilalti
hormoni, la cresterea si dezvoltarea armonioasa a organismului, iar dupa
pubertate, acesti hormoni secretati in cantitati crescute la femei cu anumite
caracteristici ciclice, intretin functia sexuala.
Organizarea morfo-functionala a sistemului reproducator la ambele sexe este
extrem de complexa, gonadele avand atat functia de a produce gameti (ovule si
spermatozoizi) cat si pe cea de a secreta hormoni sexuali, care prin diferitele lor
activitati asupra organelor genitale si asupra intregului organism, asigura
conditii optime pentru reproducere.
Aparatul genital feminin este format dintr-o parte externa - vulva - si un grup
de organe interne localizate in pelvis: vaginul, uterul, trompele Faloppe
(salpinge) si ovarele.
Glandele mamare constituie anexe ale aparatului genital.
Evolutia si starea morfologica a organelor genitale sunt in strinsa
interdependenta cu starea hormonala, diferita in fiecare din perioadele de
dezvoltare.
7

VULVA reprezinta deschiderea in afara organelor genitale .


Este constituita din: - muntele lui Venus
- labiile mari
- labiile mici
- clitorisul
- himenul
- glandele Bertholin 45421icr99kyn7g
- glandele Skene
- bulbii vestibulari
- glandele anexe regionale
- perineul cy421i5499kyyn
La nivelul vulvei se afla si orificiul extern al uretrei (meatul urinar) cu
glandele Skene.
Muntele lui Venus :Regiunea anatomica dinaintea simfizei puluiene, acoperita,
de la pubertate cu par. Este bogat in tesut grasos, fibroconjuctiv, oferindu-i un
relief usor proeminent si o consistenta moale de perinita.
Labiile mari : sunt pliuri cutaneo-mucoase constituite din fibre musculare si
tesut grasos si conjunctiv. Ele sunt acoperite pe fata externa de piele, iar pe
partea interna de o mucoasa prevazuta cu un epiteliu pavimentos. Prezinta
foliculi polisebaceici pe fata externa si glande sudoripare a caror functie
debuteaza la pubertate.
Anatomic se unesc si formeaza comisura anterioara, extremitatile posterioare
se unesc, la fel intre ele si formeaza comisura posterioara (furculita). Contin un
bogat plex venos care in cazuri de traumatisme produce hemoragie profuza si
hematoame extinse.
Labiile mici : Sunt formate din tesut conjunctiv si fibre musculare, printre care
se gasesc rare fibre de tip erectil. Sunt acoperite de o mucoasa prevazuta cu un
epiteliu pavimentos. Prezinta glande sebacee si eventual glande sudoripare.

Clitorisul: Este constituit din doi corpi cavernosi, separati printr-un sept
incomplet. Se termina cu o extremitate proeminenta denumita gland, prevazuta
cu un fren.
Himenul: Oblitereaza partial orificiul vaginal si este format din tesut conjunctiv
bine vascularizat, fiind acoperit de un epiteliu pavimentos.
Glandele Bertholin : Sunt situate pe cele doua laturi ale extremitatii inferioare
a vaginului in grosimea labiilor mari. Sunt glande tubulare ramificate, alcatuite
din lobi formati la randul lor din acini glandulari cu functie muco-secretorie.
Glandele Skene : Sunt asezate parauretral si se deschid pe partile laterale ale
orificiului uretral.
Bulbii vestibulari: Sunt organe erectile incomplet dezvoltate.
Limfaticele vulvei : Sunt drenate de ganglionii limfatici inghinali superficiali si
profunzi si de ganglionii femurali superficiali si profunzi
Perineul : Este o formatiune musculo-aponevrotica, care inchide in jos
excavatia osoasa a bazinului.

Organele genitale externe :


vaginul
uterul - corp
- istm
9

- col (cervixul)
trompe - portiunea interstitionala
- portiunea istmica
- portiune ampulara
ovarele
Organele genitale interne :
Vaginul: Este un organ fibro-muscular cu lumenul turtit in sensul anteroposterior.

Vaginul are rol in copulatie (depunerea spermatozoizilor) siserveste

drept canal trecerea fatului si anexele sale in timpul nasterii.


Datorita elasticitatii are posibilitatea de a se deschide in special in cursul
nasterii, cand peretii sai pot veni in contact cu peretii bazinului, pentru ca dupa
aceea sa revina la dimensiunile obisnuite.
La femeile in varsta inaintata vaginul isi pierde supletea transformandu-se
intrun
conduct foarte rigid. Vaginul are o directie oblica de sus in jos si dinapoi, inainte
avand o lungime aproximativ de 12 cm si diametrul de 2 cm.
In drumul sau oblic, strabate o serie de planuri musculare care inchid bazinul
in partea de jos a trunchiului. Muschii din aceasta regiune denumita perineu
sunt sustinatorii vaginului si in buna parte a tuturor organelor bazinului.
Vaginul in partea de sus se continua cu colul uterin iar in partea de jos se
deschide in vulva. In partea dinapoi vine in raport cu rectul, iar in parte dinainte
in raport cu vezica si uretra.
UTERUL
Este organul in care nideaza si se dezvolta produsul de conceptie si care
produce expulzia acestuia dupa dezvoltarea la termen. Este situat in regiunea
pelviana, pe linia mediana si reprezinta raporturi anatomice:
anterior cu vezica urinara
posterior cu rectul
inferior se continua cu vaginul
10

superior cu organele intestinale si colonul


- lateral cu ligamentele largi
Uterul este un organ cavitar, care masoara la nulipare 6,5 cm lungime, iar la
multipare 7,8 cm lungime, are un diametru transvers de 5 cm la baza si 3 cm in
portiunea medie a colului si un diametru antero-posterior de 2,5 3 cm.
Este format din trei portiuni: corpul, istmul si colul.
Corpul uterin are aspectul unui con turtit antero-posterior caruia i se descriu
doua fete si doua margini.
- Fata anterioara usor convexa este acoperita de peritoneu pana la istm, unde
acesta se reflecta pe vezica formand fundul de sac vezico-uterin.
- Fata posterioara mai convexa, cu o creasta mediana este acoperita de
peritoneu care coboara pe istm si pe primii centimetri ai peretelui vaginal
posterior, apoi se reflecta pe rect formand fundul de sac vagino-rectal
(Douglas). Este in raport cu ansele intestinale si colonul ileo-pelvin.
Marginea superioara sau fundul uterului este ingrosata si rotunjita, concava
sau rectilinie la fetite si net convexa la multipare. Prin intermediul peritonelui
este in contact cu ansele intestinale si colonul pelvian. Unghiurile laterale
denumite coarne uterine se continua cu istmul tubar si sunt sediul de insertie al
ligamentelor rotunde si utero-tubare.
ISTMUL - continua corpul uterin si reprezinta o zona retractila a acestuia.
COLUL UTERIN - este mai ingust si mai putin voluminos decat corpul si are
forma unui butoias cu doua fete convexe si doua margini groase si rotunjite.
Vaginul se insera pe col dupa o linie oblica ce urca posterior, insertia sa
divizand colul in portiune supra si subvaginala.

11

Portiunea supravaginala vine anterior in contact cu peretele postero-inferior al


vezicii prin intermediul unui tesut celular putin dens, care decoleaza usor pe
linia mediana. Fata posterioara, acoperita de peritoneu corespunde fundului de
sac Douglas. Portiunea vaginala a colului este delimitata de suprafata de insertie
a vaginului ce se face pe o inaltime de 0,5 cm si este la nivelul unirii treimei
superioare cu doua treimi inferioare posterior, iar anterior la unirea treimii cu
treimea inferioara.
Portiunea intravaginala proemina in vagin ca un con cu varful rotunjit si
centrat de orificiul extern care la nulipare este circular sau in fanta transversala
ingusta, fanta care la multipare se lungeste pana la 1,5 cm.Colul este separat de
peretii vaginului prin cele patru funduri de sac.
Mijoacele de fixare si sustinere al organelor genitale feminine sunt
reprezentate de aparatul ligamentar, care este reprezentat prin:
- ligamente largi
- ligamente rotunde
- ligamente utero-sacrate
Ligamentele largi se prezinta ca doua repliuri peritoneale pornind de la
marginile laterale ale uterului la peretii excavatiei pelviene.
12

Fata anterioara este ridicata de ligamentul rotund, cordon rotunjit de 15 cm,


care de la corpul uterin se indreapta antero-posterior determinand formarea
aripioarei anterioare a ligamentului larg, apoi se angajeaza in canalul inghinal,
terminandu-se prin numeroase fascicule fibroase in tesutul celulo-grasos al
muntelui lui Venus si al labiilor mari.
Fata posterioara a ligamentului este ridicata in portiunea mijlocie de catre
ovar si ligamentele utero si tubo-ovariene formand aripioara posterioara .
Baza ligamentului larg cu o grosime de 2.5 cm in plan sagital reprezinta hilul
principal prin care penetreaza vasele si nervii uterului si vaginului.
Tesutul celular din partea inferioara a ligamentului alcatuieste parametrele.
Ligamente utero-sacrate
Sunt doua fascicole conjunctivo-musculare, pornind de la fata posterioara a
regiunii cervico-istmice indreptandu-se postero-superior la sacru pana la nivelul
celei de a doua sau a primei gauri sacrate. Sunt alcatuite din fibre musculare
netede (muschiul recto-uterin), tesut conjunctiv condensat si fibre conjunctive
elastice proprii. Dar adevarata sustinere a uterului o realizeaza perineul prin
intermediul peretilor vaginali.
Vascularizatia si inervatia
Artera uterina ram a iliecei interne (hipogastrica) din care se desprinde cel
mai frecvent in trunchi comun cu artera ombilicala la nivelul festei ovariene.
Artera ovariana trimite un ram terminal care patrunde prin ligamentul uteroovarian, se anastomozeaza cu uterina participand la irigarea uterului.
Venele uterului se formeaza din toate tunicile si conflueaza intr-un sistem de
sinusuri cu peretele endoterial la nivelul statului plexiform. De la aceasta se
formeaza marginile uterului, veritabile plexuri venoase uterine de unde sangele
dreneaza prin venele tubare si ovariene in vena ovariana. In jos, se formeaza
venele uterine ce se varsa in venele iliace interne. O mica parte din sangele
venos urmeaza calea ligamentului rotund.

13

Limfaticele
Pornite din endometru si miometru, formeaza sub seros o bogata retea mai
abundenta posterior. De aici pornesc trunchiurile colectoare care de pe marginile
uterului se indreapte spre diferite grupe ganglionare. O parte urmeaza calea
ligamentului rotund si ajuns in ganglionii inghinali superficiali, iar alta prin
ligamentul larg la cei iliaci externi.

Limfaticele colului impreuna cu alte parti

inferioare ale corpului si superioare a vaginului colecteaza la nivelul a trei staii


ganglionare.
Este formata din ganglionul arterei uterine si ganglionul obturator iliac intern
si extern
Este formata din ganglionii iliaci primitivi si laterosocrati.
Este formata din ganglionii lombo-aortici.
Inervatia
Inervatia uterului este asigurata de plexul
utero-vaginal, emanatie a plexului hipogastric
inferior cu predominenta simpatica.
Trompele uterine
Sau salpingele sunt cele doua conducte
musculo-membranoase situate in partea
superioara a ligamentelor largi. Ele se intind de
la coarnele uterine pana la fata superioara a
ovarelor.
La nivelul trompei are loc intalnirea ovulului cu spermatozoizii si constituirea
initiala a oului. Trompele au o lungime de 10-12 cm cu diametre care variaza pe
traiectul lor intra 2 4 cm pana la 6 8 cm, in partea terminala.
Fiecare trompa prezinta 4 parti:
Partea interstitiala situata in grosimea peretelui uterin.
Istmul care continua partea interna si are o lungime de 3 4 cm.
Ampula cu o lungime de 7 8 cm mai dilatata.
14

Ovarele
Sunt organe pereche. Ele constituie glanda sexuala feminina, cu functie
endocrina si in acelasi timp producatoare a ovulelor.
Sunt situate in cavitatea in cavitatea pelviana, pe peretele sau posterior.
Au o forma ovoidala, cu diametru longitudinal de 3 cm, latimea de 2 cm si
grosimea de 1 cm. Suprafata este neteda pana la pubertate, iar dupa aceea usor
neregulate. Fata superioara a ovarelor este in raport anatomic cu pavilionul
trompei. Hilul ovarian se gaseste pe marginea lor. Ovarul este fixat prin
ligamentul otero-ovarian, tubo-ovarian si lombo-ovarian, precum si prin mezoovarian. Arterele ovarului provin din arcada vasculara formata din artera
ovariana cu o ramura a arterei uterine si din care se desprind 10 12 arteriole
care patrund in ovar la nivelul hilului.
Functii ovariene
Ovarul, gonada feminina are functia de a forma si elibera in fiecare luna un
ovul si de a secreta hormonii care favorizeaza fecundarea ovulului si pregatesc
organismul feminin pentru graviditate.
Ovogeneza consta dintr-o serie de transformari pe care le sufera celula
germinativa fuliculara (primordiala) pana la stadiul de ovul matur. Celula
germinativa primordiala are un numar complet (diploid) de cromozomi (44
somatici si 2 sexuali XX). Ea se divide formand ovogonii, iar prin diviziune
mitotica a acestora rezulta ovocitele de ordinul I.
In momentul ovulatiie se produce orima diviziune meiotica din care rezulta o
celula mare ovocitul II si primul globul polar. Ovocitul II este expulzat prin
ruperea foliculului, in trompas uterina, unde are loc a doua diviziune, rezultand
preovulul, care nu se divid si devine oul fecundabilcu numarul de cromozomi
redus la jumatate (22 + x) si al doilea globu;l polar. Ovulul ajunge prin trompele
uterine prin uter si daca nu a fost fecundat este eliminat cu secretiile uterine.
Daca ovulul nu este fecundat, corpul galben in aproximativ a douazeci si patra
15

zi a ciclului incepe sa degenereze, se cicatrizeaza. Daca ovulul a fost fecundat,


corpul galben persista, are o activitate endocrina intensa in primul trimestru al
sarcinii.
Secretia de hormoni ovarieni
Consta din estrogen si progesteron. Hormonii estrogeni sunt sintetizati de
celule foliculare in timpul maturarii foliculului, de celulele corpului galben, in
timpul sarcinii de placenta, iar in cantitati mai mici de catre corticosuparenale si
testiculi. Estrogenii actioneaza in primul rand asupra organelor genitale
feminine, stimuland proliferarea mucoasei si a musculaturii uterine.
Progesteronul este secretat de catre celulele corpului galben, de
corticosuprarenale si in timpul sarcinii de catre placenta. Actiunile sale constau
in modificarea secretorie a mucoasei uterine.
Glanda mamara
Este glanda pereche situata in regiunea antero-posterioara a toracelui, lateral
de stern, la nivelul spatiului delimitat de coasta a III-a si a IV-a, anterior
muschiului pectoral si dintat.

Poate prezenta anomalii numerice in plus sau

minus; anomalii de forma sau volum. ]Dimensiunile sunt de 12 13 cm,


diametrul, inaltimea de 10 12 cm si greutatea de aproximativ 150 200 grame.
Consistenta este formata dar elastica.
Tegumentele sunt netede, centrate de areola cu diametrul de 15 25 mm,
pigmentata si cu 10- 12 tuberculi Morgagni (glande sebacee). In centrul areolei
proemina mamelonul cilindric sau conic, rugos si 10 12 orificii galactofore.

FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ


Menstruatia : consecinta coloratiilor neuro-hormonale la femeie, este
reprezentata de o hemoragie asociata cu necroza superficiala a mucoasei
uterine, care se produce ciclic, incepand cu pubertatea si sfarsind cu menopauza,
constituind expresia activitatii genitale feminine.

16

In realitate sunt mai multe cicluri, care converg si se conditioneaza reciproc:


ciclul hiptalmo-hipofizar, ciclul ovarian cu ciclul exocrin si endocrin, ciclul
uterin (endometrial), ciclul vaginal, ciclul mamar si ciclul genital.

Ciclul endometrial:
Modificari ciclice ale endometrului. Mucoasa uterina este divizata in doua
straturi cu caracteristici anatomice si evolutive diferite:
startul profund sau bazal, ce nu sufera nici o modificare de-a lungul ciclului
menstrual, este format din partea profunda a tubilor glandulari si a corionului.
Stratul superficial, numit si functional, care prezinta importante modificari in
cursul ciclului menstrual.
Ciclul menstrual se poate imparti in 3 faze: proliferativa, secretorie si
menstruala.
Faza proliferativa
Spre a 10-a zi a ciclului, glandele care au fost ingustate rectilinii, devin
treptat hipotrofice, iar lumenul lor se largeste. In celule nu se mai gasesc nici
mucus, nici glicogen. Spre ziua 13 14, glandele sunt mai mari, epiteliul lor
este mai ondulat, sub influenta mucoasei F.S.H.-ului se secreta estrogeni cu
actiune proliferativa asupra mucoasei.
Faza secretorie (progesteronica sau pregravidica)
In cea de-a 15 17-a zi, la baza celulelor apar vacuole de glicogen, glandele
devin dantelete, glicogenul de deplaseaza spre partea apicala a celulei, pentru a
excreta catre ziua a 25-a. In acest moment partea spicala a celulei se incarca cu
mucus. Arterele spiralate se diferentiaza in zilele 25 27, tot acum stroma se
micsoreaza in grosime prin resorbtia edemului.
Determinismul fazei secretorie este: L.H. progesteron faza secretorie.

17

Faza menstruala
Dureaza in medie 4 zile. Stratul superficial masoara 8 10 cm in grosime si
se elimina.

Menstruatia apare ca un clivajhemoragic al mucoasei uterine,

realizat prin jocul modificarilor vasculare.


Ciclul vaginului
In mod normal mucoasa vaginala, la femei in plina activitate sexuala are
patru zone de celule care se modifica in cursul ciclului menstrual.
Acestea sunt: - zona superficiala
- zona intermediara
- zona parabazala
- zona bazala
In timpul fazei estrigenice, epiteliul marginal creste si atinge maximum de
dezvoltare inainte de evolutie. Celulele zonei parabazale devin cilindrice, de
asemenea si cele din zona intermediara, care se stratifica si cresc in volum.
Aceasta crestere rezulta din dezvoltarea celulelor si proliferarea lor.
Continutul celular in glicogen creste in aceasta faza. Spre sfarsitul fazei
estrogenice (avansata), straturile zonei superficiala se multiplica (conificare).
Ovulatia se caracterizeaza prin debutul modificarilor regresive care se
manifesta prin oprirea dezvoltarii epiteliului vaginal. Celulele se turtesc si sunt
eliminate in placarde.

Faza estrogenica se caracterizeaza printr-o proliferare a

celulelor si o crestere a acidofilei si aindicelui picnotic.


Faza progesteronica se caracterizeaza prin descuamarea celulelor care se
plicaturizeaza si se elimina in cantitate foarte mare.
Ciclul mamar
In cursul unui ciclu menstrual la nivelul glandelor mamare se produc
modificari morfofiziologice sub actiunea celor 2 hormoni ovarieni: foliculina si
progesteronul. Foliculina, in prima faza a ciclului ovarian determina hiperplazia
tesutului conjunctiv si a canalelor galacto-fore.

18

In faza a doua sub actiunea progesteronului are loc dezvoltarea tesutului


lobulo-alveolar.
In timpul sarcinii, sub actiunea foliculinei, glandele mamare se maresc si sunt
dureroase. La examinarea mamelonului chiar in primele luni, va aparea
colostrul.

Mamelonul si areola se pigmenteaza mai intens. De asemenea,

circulatia devine mai intensa, venele superficiale se dilata si devin foarte


evidente prin transpiratia pielii, constituind reteaua Haller.
Dupa nastere, se declanseaza lactatia, in ziua a 3-a a 4-a datorita inceperii
secretiei de proladina, precum si datorita excitarii mamelonului prin actul
suptului, intervenind si o cale neuroflexa.

19

CAPITOLUL II
NOTIUNI DESPRE NASTEREA PRIN CEZARIANA

DEFINITIE
Cezariana reprezinta procedura chirurgicala prin care copilul se naste in urma
inciziei abdomenului si apoi a uterului. Desi exista cazuri in care se apeleaza la
cezariana pentru a salva viata mamei si copilului, exista si altele in care medicul
sau femeia aleg cezariana pentru ca este mai la indemana, pe considerente de
genul ca elimina frica de nastere sau o parte din problemele medicale
caracteristice nasterii pe cale vaginala.

In trecut, majoritatea femeilor care nasteau prin cezariana mureau. Aceasta


operatie era varianta prin care se putea salva doar copilul. Primele note despre
practicarea cezarianei dateaza din secolul XVI. Cu toate acestea, pana in
secolele XVIII si XIX nu se putea vorbi despre supravietuirea celor doi: mama
si copil, si aceasta in special datorita infectiilor si hemoragiilor puternice ce
apareau dupa efectuarea operatiei. Abia din secolul XIX s-a apelat la coaserea
uterului si abdomenului dupa efectuarea unei cezariene.

20

Desi cezariana a devenit o cale de nastere tot mai des intalnita, cu riscul
mortii scazut (2%), acesta este inca mai mare decat in cazul nasterii vaginale.
Motivele pentru care cezariana are aceasta rata a mortalitatii, si cele pentru care
pot apare multe complicatii dupa aceea, se datoreaza procedurii chirurgicale,
care include atat incizia la nivelul abdomenului cat si cea la nivelul uterului.
ETIOPATOGENIE
Operatia de cezariana este indicata cind nasterea vaginala pune la risc mama sau
copilul. Nu toate conditiile patologice sunt mandatorii pentru efectuarea unei
cezariene. Cezariana se indica cind apare distocia, distressul fetal, prolaps de
cordon, probleme ale placentei.

In urmatoarele cazuri cezariana este mai sigura decat nasterea vaginala atat
pentru mama cat si pentru fat:
travaliul nu progreseaza. Aceasta e cea mai frecventa cauza a practicarii
operatiilor de cezariana. Travaliul poate fi incetinit atunci cand colul uterin nu
este dilatat suficient, in ciuda contractiilor puternice. Uneori capul bebelusului
este prea mare pentru bazinul mamei (disproportie fetopelviana).
monitorizarea cordul fatului indica un aport de sange redus. Daca fatul nu
primeste suficient sange sau daca ritmul sau cardiac este neregulat,
obstetricianul poate recomanda efectuarea cezarienei.
prezentarea proasta a fatului. Angajarea fatului prin filiera pelvigenitala
21

(canalul nasterii) cu picioarele sau cu sezutul inaintea capului necesita operatia


de cezariena pentru a reduce riscul complicatiilor. Cezariana este de asemenea
obligatorie in cazul prezentatiei transversale a fatului.
sarcina multipa (gemeni, tripleti). In cazul sarcinilor multiple, unul sau mai
multi copii au o pozitie anormala in uter. In aceasta situatie, nasterea prin
cezariana este mai sigura decat nasterea vaginala.
atunci cand placenta se desprinde de peretele uterului inaintea inceperii
travaliului (placenta abruptio) sau cand placenta acopera colul uterin (placenta
parevia) nasterea prin cezariana este cea mai sigura optiune.
cand cordonul ombilical aluneca prin colul uterin inaintea fatului se
recomanda de regula practicarea cezarienei.
Unii copii sunt pur si simplu prea mari pentru a fi nascuti vaginal fara riscuri.
atunci cand mama sufera de o afectiune: diabet, boli cardiace, pulmonare,
hipertensiune arteriala, obstetricianul poate induce travaliul mai devreme pentru
a reduce riscul complicatiilor. Daca nu se reuseste inducerea travaliului, este
necesara interventia chirurgicala.
atunci cand fatul prezinta malformatii: inchiderea incompleta a coloanei
vertebrale (spina bifida) sau acumularea excesiva de lichid cefalorahidian
(hidrocefalie).
daca mama a mai suferit o cezariana inainte. In functie de tipul de incizie
practicata si de numerosi alti factori, se poate incerca o nastere vaginala dupa
cezariana.
Rata de mortalitate pentru cezariana si nasterea vaginala continua sa scada
astazi. Ca si in toate tipurile de interventie chirurgicala pe abdomen, o cezariana
este asociata cu riscuri de adeziuni postoperatorii, hernii incizionale si infectii
de plaga. Daca o cezariana este efectuata in situatii de urgenta, riscul poate fi
crescut datorita unor factori speciali. Stomacul pacientei poate sa nu fie golit
crescind riscul de anestezie. Alte riscuri cuprind hemoragia severa si cefaleea
postanestezica.

22

O operatie cezariana este efectuata in unele cazuri din alte motive decit cele
medicale.

Motivele alegerii unei cezariene variaza intre cele ale medicului,

centrului medical si ale mamei.

In general, cand medicul aminteste cezariana, precizeaza ca nasterea vaginala


este de preferat, dar ca sunt cazuri in care cezariana este necesara.
Sfatul medicului
Se impune operatia de cezariana daca fatul are o pozitionare nefireasca si
daca gravida:
- are o cicatrice uterina anterioara cezarienei, pentru ca exista riscul aparitiei
unor complicatii;
- are miopie accentuata (medie sau forte);
- sufera de boli de inima, ceea ce o impiedica sa faca efort mare;
- a mai facut o cezariana;

23

Complicatiile si accidentele sarcinii


Sarcina extrauterina
Sarcina extrauterina este constituita prin nidarea si dezvoltarea oului in afara
cavitatii uterine.Defineste o notiune mai larga cu referire la nidatia inafara
endometrului ,incluzand si localizarile uterine la col sau in grosimea
miometrului.

Dizgravidia de prim trimestru


Reprezinta traducerea clinica a modificarilor biologice induse de prezenta
zigotului.El este un element de semnalare biochimica, metabolic si
imunologica.
Simptomatologia predominant este digestive, prin modificari alea functiei
grandei salivare, a apetitului, gustului, ce se traduc mai ales prin greturi si
varsaturi.Greturile si varsaturile ocazionale, nesistematizate nu pun probleme
clinice si terapeutice deosebite,deoarece permit mentinerea unui aport alimentar,
hidric care asigura necesitatiile organismului.Aceste simptome dispar la sfarsitul
primului trimsetru de sarcina.
Preeclampsia
Sau HTA indusa se sarcina.Este sindromul care complica al treilea trimestru
de sarcina la o femeie de obicei primipara, indemna de orice afectiune renala
sau vasculara anterioara, tradus prin HTA cu sau fara albuminurie si eventual cu
retentive excesiva de apa (edem).Netratat, evolueaza de obicei spre eclampsie,
iar correct tratata se vindeca fara sechele si nu recidiveaza in sarcinile
urmatoare.
Eclampsia

24

Este cea mai grava forma de disgravidie de ultimo trimestru, caracterizata


prin aparitia de convulsii tonico-clonice, asemanatoare celor epileptice la o
gravid ce nu prezentat anterior o patologie convulsivanta.
Criza epileptica apare de obicei pe fondul patologic al unei disgravidii de
ultim trimestru, preeclampsia sau pe fontul unei HTA cronice preexistente.

25

TRANSFORMRI SURVENITE N TMPUL SARCINII


SI DUPA CEZARIANA

Aspectul colului uterin


Uterul este un organ musculo-cavitar situat n pelvis deasupra vaginului,avnd
anterior vezica urinar i posterior rectul.Are rolul de a primi ovulul
fecundat,s-l protejeze pe perioada dezvoltrii sarcinii i s-l expulzeze dap
270-280 de zile
(40 de sptmni). Dupa expulzia placentei uterul se retracta, fundul uterin
gasindu-se la nivelul ombilicului.Inaltimea fundului uterin scade cu 1-1,5
cm/zi , astfel ca in 10 zile devine organ pelvin .
Endometrul este supus unor modificri hormonale ciclice i se elimin
lunar prin menstruaie sau primete ovulul fecundat i sete supus altor
modificri,influenat de hormonii de sarcin(progesteronul n timpul sarcinii i
ocitocinanexpulziaftului)..
Trompele uterine(salpingele) sunt dou conducte legate de uter pe fiecare parte
a lui i cu deschidere n abdomen spre ovare.au rol de a capta i a conduce
ovulul spre locul de unire cu spermatozoidul(n treimea extern a trompei),apoi
aouluisprecavitateauterin.
Ovarele sunt organ pereche cu rol excretor prin producerea celulei sexuale
femeieti-ovulul i cu rol secretor(endocrin) prin producere de hormoni.Pe
26

perioada sarcinii ovarele nu excret ovule.Ovarele i trompele formeaz


mpreunanexeleuterine.
Glandele anexe ale aparatului genital feminin
Glandele mamare.Snii proemin pe faa anterioar a toracelui.Au rol esenial
n funcia de procreaie.ncep s se dezvolte n pubertate i au dezvoltare
maxim n sarcin i alptare.Au form sferic i n mijlocul feei convexe se
observ o zon circular de culoare roz-brun numit areol mamar,iar n
mijlocul areolei se gsete mamelonul,o formaiune cilindric la nivelul creia
se deschid porii galactofori.Ca structur este o gland tubulo acinoas format
din lobi,lobuli i acini glandulari,care sunt elemente secretoare.Secreia lactat
are loc sub influena hormonilor(prolactin i ocitocin)i pe cale neuroreflex
(dup natere prin actul suptului).

Modificari generale dupa operatie


Dispare pigmentatia de la nivelul fetei, regiunii mamare si liniei albe,iar
vergeturile se decoloreaza si devin sidefii.Glandele sudoripare au o secretie
crescuta in primele zile postpartum .astfel ca transpiratiile persista aproximativ
2 saptamani.
Sistemul osteomuscular
Dispare treptat imbibatia dureroasa de la nivelul articulatiilor bazinului si
relaxarea simfizei, iar muschii isi recapata tonusul si elasticitatea.
Aparatul cardiovascular
Hemodinamica

normala

se

restabileste

in

prima

saptamana

postpartum.Volumul sanguine creste, imediat postpartum. Debitul cardiac si


presiunea venoasa centrala cresc in cursul primelor ore postpartum si revin la
normal in primele doua saptamani.
27

Pulsul bradicardic in primele 24 de ore, revine la normal dupa 2-3


zile.Tahicardia apare in caz de anemie si infectie.Tensiunea arteriala ,usor
crescuta in travaliu, revine la valorile de dinainte de sarcina.
Sistemul hematologic
Hemoglobina si hematocritul pot fi scazute din cauza pierderilor sanguine
din timpul nasterii.Leucocitoza se mentine ridicata in prima saptamana .Factorii
de coagulare se mentin crescuti 10-12 zile ,ceea ce explica frecventa
trombozelor in lauzie.VSH pastreaza ,de asemenea valori ridicate.
Aparatul respirator
Respiratia dupa nastere este profunda,lenta, prin disparitia dispneei cauzata
de ascensiunea diafragmului in sarcina.
Aparatul urinar
In

primele 2-3 zile ,lauza are poliurie tranzitorie din cauza eliminarii

surplusului de apa din sectorul interstitial.Hipotonia cailor urinare retrocedeaza


in 4 saptamani.Traumatismele uterovezicale pot duce la retentii de urina ce
necesita sondaj vezical.
Aparatul digestive
Hipotonia intestinala se poate mentine in lauzie,determinand constipatia.
Hemoroizii, exagerati dupa nastere , cedeaza treptat in prima saptamana.
Sistemul nervos
Dupa nastere, femeie este calma si linistita,dar in urmatoarele zile poate
apre o labilitate psihoafectiva (plans usor, stare depresiva) ce pare cauzata de
dezechilibrul brusc hormonal si de oboseala acumulata.
Intregul comportament psihic al lauzei este dominat de instinctual matern.

28

Lactatia
Lactatia reprezinta procesul prin care se realizeaza si se mentine secretia
lactate

si

include

urmatoarele

etape:

mamogeneza,

lactogeneza

si

galactopoieza.Alaptarea la san are urmatoarele avantaje:


Maturarea sistemului imunitar la nou-nascut
Dezvoltarea emotionala si chiar intelectuala a copilului
Involutia uterine si protectia impotriva cancerului mamar.

Mamogeneza
Reprezinta

etapa

pregatitoare

sanilor

pentru

nutritia

nou-

nascutului.Anatomic in aceasta etapa este definitivata maturizarea glandei


mamare

pentru

functiile

de

lactogeneza

si

galactopoiza

manifestate

postpoartum,
Pregatirea dezvoltarii glandei mamare incepe la pubertate.Instalare sarcinii
determina continuarea accelerate a dezvoltarii glandei

mamare care se

desfasoara in doua stadii: proliferativ , in prima jumatate a sarcinii si secretor ,


in jumatatea a doua a sarcinii.

Lactogeneza
Se declanseaza intre zilele 2-5 postpartum si consta in fabricarea si
depozitarea laptelui matern de catre celulele epiteliale si alveolo-acinoase. Pana
in momentul instalarii lactatiei, epiteliul alveolo-acinos secreta, in gestatie
colostru.Colostrul este o secretie galbena, apoasa si bogata in imunoglobuline si
contine in raport cu laptele matur mai multe minerale si proteine si mai putine
glucide si grasimi.

29

Galactopoieza
Reprezinta excretia laptelui si intretinerea lactatiei.Reflexul de supt este
principalul

factor responsabil de mentinere a lactatiei prin eliberarea de

prolactina.
O treime din volumul sanilor este reprezentata de depozitul lactate care
poate dura 48 de ore.Daca golirea sanilor nu se produce in acer interval,secretia
lactate regreseaza.Golirea sistematica a sanilor poate mentine secretia lactata ani
de zile.
Lactatia inhiba functia ovariana reproductive a femeii.Prima ovulatie si
mentruatie si produc in primele 6 saptamani postpartumla 40% din femeile ce
nu alapteaza si la 5% din cele ce alapteaza.

30

CAPITOLUL III
Rolul asistentei medicale n pregtirea pacientului pentru
explorri paraclinice
Examenul clinic general
Se realizeaza de catre medic, asistentul medical avand rolul sa asigure foaia
de observatie, instrumentrul necesar, rezultatele de la investicatii si ajuta
pacientul sa se dezbrace si asezarea acestuia in pozitiile cerute de catre medic.
Acesta va cuprinde:
- insepectia regiunilor corpului si se termina cu observarea unor miscari cum ar
fi ridicatul din pat si mersul
- palparea ofera informatii despre volumul, suprafata, consistenta, sensibilitatea
si mobilitatea unor organe( piele, strat adipos, muschi, ggl.limfatici, sistem
osteo-articular si organe abdominale) observandu-se mimica pacientului
- percutia anumitor zone obtinandu-se diferite sunete in functie de intensitate,
tonalitate si timbru
- ascultatia inimii si plamanilor
Examene de laborator
Recoltarea sngelui se face dimineaa pe nemncate sau, cel mult dup un mic
dejun care s nu fi cuprins nici o form de grsime animal sau vegetal
(lapte,unt,ou,ciocolat,margarinetc).
De asemenea, cina din seara precedent trebuie s fi fost lipsit de grsimi.
Asistenta medical pregtete materialele necesare pentru manevrele
medicale, pregtete psihic pacientul, pregtete locul de elecie, i se explic
pacientului tehnica i necesitatea ei, se recolteaz produsul patologic, se
eticheteaz produsul, se trimite la laborator si se noteaz n foaia de observaie.
Recoltarea hemoleucogramei, se realizeaza prin punctie venoasa sau prin
inteparea pulpei degetului si sunt necesare eprubete mov cu dou picturi de
anticoagulant cu 0,1 ml EDTA, recoltndu-se 2-3 ml n funcie de eprubet. Se
poate evidenia hemoglobina, hematocritul, globulele albe, globulele roii,
trombocitele, formula leucocitar i indicii hematologici (VEM, CHEM).
31

Valori
Hematii= 4,55milioane/mm
Leucocite = 50009000/mm
Trombocite=150.000-300.000/mm
Formulaleucocitar
neutrofile =6070%
bazofile =0,51%
eozinofile =14%
monocite =58%
limfocite =2027%
Hemoglobina se recolteaz 2 ml snge pe citrat de sodiu sau EDTA
Valori : 12 15 % - femei
Glicemia se recolteaz prin puncie venoas aspirnd 2 ml snge, avnd ca
anticoagulant,fluoruradesodiu4mg
Valori: 80120mg/dl
Colesterolul
Valorile normale variaza in functie de virsta, regim alimentar
si zona geografica.
Limita superioara admisa este de 200 mg % ml (Europa)
Utilitatea testului : detectarea tulburarilor lipidelor plasmatice in vederea
evaluarii riscului potential al unor afectiuni coronariene aterosclerotice.
Fibrinogenul se recolteaz 4,5 ml snge prin puncie venoas, avnd drept
anticoagulant citratul de sodiu3,8%-0,5ml
Valori :200-400mg/dl
Ionograma se aspir 4,5-5 ml snge prin puncie venoas, fr
anticoagulant
Valori:
Na = 135145mEq/l
Ca= 4,35,7mEq/l

32

Cl = 100110mEq/l
K = 3,5 5 mEq/l

Electroforeza proteinelor
Valori:
1 =24%(0,20,g/dl)
2 =621%(0,40,8g/dl)
=814%(0,51,0g/dl)

= 13 33% (0,6 1,2 g/dl)


Pentru recoltarea indicilor de coagulare sunt necesare eprubetele albastre

care conin 0,5 ml citrat de sodiu recoltndu-se 4,5 ml de snge. Se pot


evidenia timpul de protrombin, activitatea de protrombin, aPTT, timpi de
coagulare, INR,fibrinogen.
Valori normale : TS = 2'- 4'

TC = 5'- 8'

Pentru recoltarea VSH-ului se folosesc eprubete negre cu 0,4 ml de


anticoagulant citrat de sodiu, recoltndu-se 1,6 ml se snge.
Valori normale: 2 13mm/1h
Rolul asistentei medicale in analizele de sange
- pregateste materialele necesare: manusi sterile, seruri test, ace, seringi sterile,
tavita renala, lame de sticla, stativ si pipete, tampoane, garou, solutii
dezinfectante alcool 90, pernite si musama
- pregateste psihic pacientul: ii explica scopul si necesitatea tehnicii
- pregateste fizic pacientul: se aseaza pacientul in pozitie confortabila si se
examineaza calitatea si starea venelor, se aseaza bratul pe pernita si musama in
aductie si extensie maxima, dezinfecteaza tegumentele, aplica garoul la o
distanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei strangandu-l astfel incat sa
opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera si se recomanda sa stranga
pumnul
33

Executie:
- asistenta se spal pe mini cu ap si spun, mbrac mnuile sterile;
- se fixeaz vena cu policele mnii stngi la 4-5 cm sub locul punciei;
- se fixeaz seringa, gradaiile i acul fiind orientate n sus, n mna dreapta,
ntre police i restul degetelor;
- se ptrunde cu acul trversnd, n ordine tegumentul, apoi peretele venos pn
cnd acul nainteaz n gol;
- se schimb direcia acului 1-2 cm n lumenul venei;
- se controleaz patrunderea acului n ven prin aspiraie cu seringa;
- se continu tehnica de recoltare a sngelui;
- se indeparteaz staza venoas dupa executarea tehnicii prin desfacerea
garoului i a pumnului;
- se aplica tamponul mbibat n soluie dezinfectant la locul de patrundere a
acului i se retrage brusc acul;
- se comprim 1-3 minute, braul fiind n poziie vertical
Ingrijirea ulterioara: se face toaleta local a tegumentului, se schimb lenjeria
dac este murdar, se asigur o poziie comod n pat, se supravegheaz
pacienta.
Pregtitrea produsului recoltat: eprubetele se eticheteaz, se completeaz
formularele de trimitere, se masoar cantitatea.
Reorganizare : materialele refolosibile se dezinfecteaz, se spal, se pregatesc
pentru o noua sterlizare ; deeurile se ndeparteaz.
Accidente si interventii
- hematom (prin infiltrarea sngelui n esutul perivenos) /se retrage acul i se
comprim locul punciei 1-3 minute ;
- strpungerea venei (perforarea peretelui opus) /se retage acul n lumenul
venei ;
- ameeli, paloare, lipotimie /se ntrerupe puncia, pacienta se aseaz n decubit
dorsal fr pern, se anun medicul.

34

Examene de urin sumar urin


Sumar urin recoltarea se face din prima urina dimineata in sticlute
curate(sterile)
- albumina cu apreciere cantitativ: +, ++, +++
- glucoza
Normal: abumina, glucoza- absent
- sediment urinar: rare leucocite, rare epitelii
Rolul asistentei medicale
- pregtete materialele necesare: urinar (bazinet), muama, alez, materiale
pentru toaleta organelor genitale externe, eprubete sterile sau alte recipiente n
funcie de examenul cerut;
- pregtete psihic pacienta: se anun i se instruiete privind folosirea
bazinetului, s foloseasc numai recipientul gol i curat, s urineze fr
defecaie, s verse imediat urina n vasul colector, s nu urineze n timpul
toaletei;
- pregtete fizic pacienta: se protejeaz patul cu muama i alez, se aseaz
bazinetul sub pacient, se face toaleta organelor genitale externe, se
ndeparteaz bazinetul i se nlocuiete cu altul curat.
Executie:
- recoltarea urinei pentru examen sumar: din urina obinut se trimite un
eantion de 100-150 ml la laborator;
- se recolteaz prima urin de diminea sau dup cel puin patru ore de la
miciunea anterioar;
- recipientul se nchide cu capac ermetic, se eticheteaz i se trimite ctre
laborator n maxim o or de la recoltare.

35

Teste clinice
Roll-over test
Este un test simplu,care masoara modificarile de tensiune arteriala la
femeia gravida odata cu schimbarea pozitiei.Este util in urmarirea prenatala a
gravidelor cu risc de HTA indusa de sarcina.Se practica intre 28-32 de
saptamani.
Executie
Se aseaza gravida in decubit lateral,se masoara TA(diastolica) din 5 in 5
minute timp de 15 min pana se stabilizeaza.Se schimba pozitia,in decubit
dorsal,si se masoara TA la 1 min si apoi la 5 min.Daca TA distolica creste cu 20
mm sau mai mult,atunci testul este pozitiv si exista risc de a dezvolta HTA
indusa de sarcina.
Rolul asistentei nedicale
- Pregateste materialele necesare, pregateste psihic pacienta si o ajuta sa se
aseze in pozitiile corespunzatoare , noteaza in foaia de observatie valorile
obtinute si anunta medicul de rezultatul testului.
Testul non stres (TNS)
Un fat prezinta accelerari adaptive ale cordului in special ca raspuns la
miscarile active fetale.
Executie
Se asaza gravida in pozitie semidecubit lateral, este urmarita
cardiotocografic 20 min si se inregistreaza frecventa cordului fetal.Miscarile
fetale active sunt semnalizate de mama.
Prezenta a cel putin 2 accelerari alea frecventei cordului fetal cu
amplitudine de 15 batai/min timp de 15 sec in 20 min , accelerari de obicei
ascociate cu MFA indica un test reactiv.Aceasta inseamna o buna prezumtie
pentru 7 zile daca nu intervin alte modificari patologice.
36

Absenta accelerarilor sau prezenta a unui accelarari de 15 batai/,om to,p


de 15 secunde in 20 de minute indica un test nereactiv care inseamna
prognostic nefavorabil.
Rolul asistentei medicale
- Pregateste psihic gravida si o ajuta sa ia pozitia corespunzatoare testului
noteaza in foaia de observatie rezultatele si anunta medicul.
Examene echografice - echografia abdominala
Echografia este o metod de diagnosticare ultrasonografic prin folosirea
ultrasunetelor.
Echografia abdominal reprezint metoda prin care se permite examinarea
vizual a organelor interne pline.
Rolul asistentei medicale
- se pregtete pacientul psihic, i se explic necesitatea tehnicii, respectarea
unor reguli de examinare: s nu mnnce cu 6 ore naintea examinrii, trebuie s
bea 500 ml de lichid neacidulat i nendulcit, nu trebuie s mearg la toalet cu
o or naintea examinrii, etc..
Biometria fetala si placentara
Se executa prin tehnica ecografica:
- Masurarea sacului ovular de la 7 saptamani, depistarea activitatii cardiac
de la 8 saptamani, masurarea capului fetal de la 11 saptamani, a lunigimii
cranio-caudale intre 8 si 13 saptamani.
- Masurarea elementelor fetale: cap, trunchi, coloana vertebrala, diametrul
biparietal in dinamica.Sunt elemente importante pentru aprecierea varstei
gestationale, dar in asociere si cu alti paramentri, ca diamentru toracic,
diametrul transabdominal, lungimea femurului.
- Masurarea grosimii placentare, vizibila doar dupa 14-15 sapramani,
diametrului maxim la locul de insertie a cordonului ombilical, care la
termen ajunge la 40 -45 mm
37

Rolul asistentei medicale


-se pregtete gravida psihic, si se explic necesitatea tehnicii
Amniocenteza
Este o metoda de investigatie invaziva care consta in prelevarea prin punctie
transabdominala a unei cantitati de lichid amniotic care poate fi analizata
biochimic si citologic.In functie de moment si scop , amniocenteza este precoe,
dupa 16 saptamani sau tardiva , in ultimele saptamani de sarcina.
Rolul asistentei medicale
- Pregateste materialele necesare-camp steril, ac de punctie transabdomila
steril, dezinfectant, eprubete sterile, manusi sterile
- Pregateste psihic gravida-o incurajeaza si o informeaza pentru necesitatea
efecturii tehnicii
- Pregateste gravida fizic- ajuta pacienta sa ia pozitia ceruta de catre medic
in timpul examinarii
Examenul regiunii pelvine
Acest examen este important in depistarea anumitor afectiuni a regiuni pelvine
si va fi efectuat de catre medic.
Rolul asistentului medical
- pregateste psihic pacienta si o informeaza asupra examenului
- ajuta pacienta sa-si indeparteze hainele de la brau in jos; acesteia i se va
asigura de catre asistent un halat, preferabil de unica folosinta
- va aseza pacienta sa se intinda pe masa ginecologica, permitand medicului sai examineze vulva, uretra si vaginul; se recomanda purtarea sosetelor in timpul
examinarii pe masa ginecologica, deoarece acestea vor mentine calde picioarele
-in timpul examinarii va plasa o panza in jurul corpului pacientei, pentru mai
multa intimitate;
38

Examenul extern
In timpul examenului extern medicul va:
-examina vulva si orificiul de deschidere a vaginului, pentru semne de roseata,
iritatii, scurgeri, chisturi, negi genitali (condilomatoza genitala) sau alte
afectiuni
-examina interiorul vaginului cu ajutorul degetului, pentru a descoperi eventuale
chisturi sau puroi provenind de la glandele Bartholin
-introduce un specul in interiorul vaginului; speculul indeparteaza peretii
vaginali permitand examinarea vaginului si a cervixului; speculul poate fi din
plastic sau din metal, caz un care se va incalzi in prealabil si lubrifia
-examina peretii vaginali si cervixul, pentru a decela eventuale leziuni,
formatiuni, inflamatii, scurgeri anormale sau decolorari.
Daca se doreste efectuarea unui test Babes-Papanicolau, medicul va folosi o
mica perie sau o spatula de lemn pentru recoltarea probei. Dupa recoltare pot sa
apara mici sangerari sau patari ale lenjeriei intime. De asemenea, se poate
recolta si o proba de mucus cervical pentru decelarea unor infectii cu
transmitere sexuala, precum gonoreea sau chlamydia.
Examenul bimanual
Acesta examen fizic este parte integranta a examenului
pelvin. Medicul va introduce unul sau doua din degetele de la o mana in vagin,
iar pe cealalta o va plasa pe abdomen. Prin apasarea abdomenului si miscarea
degetelor in interiorul vaginului, medicul poate determina marimea, forma,
consistenta uterului, ovarelor si a trompelor uterine. De asemenea, pot fi
identificate eventuale formatiuni sau dureri.

39

Examenul rectovaginal
Pentru aceasta examinare medicul va introduce un deget in rect si unul in vagin.
Acest examen ajuta medicul sa evalueze starea ovarelor, trompelor uterine si a
ligamentelor uterine. Acest examen fizic nu este intotdeauna efectuat ca parte a
examinarii pelvine.
Rolul asistentului medical
-Va pregati materialele necesare( manusi sterile ,camp steril, eprubete sterile,
lame sterile, specule sterile, lubrefiant, tampoane sterile)
-va informa pacienta asupra procedurilor ce se vor efectua in timpul examinarii
si scopul acestora
-Dupa ce examinarea este incheiata, pacientei i se va inmana un tampon sau o
fasa pentru a indeparta scurgerile vaginale rezultate in timpul examinarii.

40

CAPITOLUL IV
Ingrijiri specifice acordate pacientei cu cezariana
Ingrijirile preoperatorii vor urmarii urmatoarele:
1.Pregatirea fizica si psihica a pacientei
2.Pregatirea generala : A. Bilant clinic
B. Bilant paraclinic
3.Pregatirea pentru operatie (sau ingrijiri preoperatorii)
Pregatirea pacientei inaintea interventiei chirurgicale este un element major
de prevenire a infectiilor postoperatorii.De ea depinde reusita operatiei si
evolutia postoperatorie.
Reducerea posibilitatilor de contaminare a pielii ,prin utilizarea de
antiseptic.Depistarea si semnalarea unor leziuni cutanate infectii ORL sau
urinare recente ori vindicate , paraziti externi, posibilitati de alergie.
Pregatirea fizica si psihica a pacientei
Ajunsi in sectia de chirurgie, pacientei trebuie asigurate confort fizic si
psihic.
Pacientele intenate sunt agitate, speriate, inhibate de teama interventiei
chirurgicale, de anestezie , de durere, de moarte.
Asistenta medicala are obligatia , ca prin comportamentul si atitudinea ei sa
inlature starea de anxientate in care se gaseste pacienta inainte de operatie:
Sa o ajute sa isi exprime gandurile,grijile,teama
Sa-i insufle incredere in echipa operarorie
Sa-i explice ce se va intampla in timpul transportului si in sala de
preanestezie, cum va fi asezata pe masa de operatie, cand va parasi patul, cand
va primi vizite.
Sa o asigure ca va fi insotita si ajutata

41

Starile de tensiune din cadrul echipei de ingrijire trebuie disimulate fata de


pacient. Asistenta medicala trebuie sa raspunda cu amabilitate, profesionalism
siguranta si promptitudine la solicitarile tuturor pacientelor, incat acestea sa
capete incredere in serviciul in care a fost internat.
Prin atitudinea ei, nici distant, dar nici familiar, nici dura dar nici cu
slabiciune, binevoitoare dar si autoritara, va reusi cu siguranta sa inspire
pacientei incredere.
Bilantul clinic
1) Bilant clinic general
Asistenta medicala print-o observatie clinica justa si sustinuta asupra
pacientei are obligatia:
Sa observe si sa consemneze aspectul general al pacientei,inaltimea si
greutatea, varsta aparenta si reala, aspectul pielii ne ajuta sa cunoastem
starea de hidratare sau deshidratare a organismului, tinuta ,faciesul,
mersul, starea psihica.
Sa urmareasca atent si sistematic, necesitatile pacientelor si manifestarile
de dependenta generate de nesatisfacerea nevoilor, ca sa poata stabili
obiectivele evaluabile pentru o ingrijire pertinenta si de calitate.
Sa ia cunostinta globala in care se afla pacienta ,si intr-o maniera selectiva
, sa remarce detalile importante, schimbarile care apar in evolutia ei si
utile pentru explorarea preoperatorie
Sa culeaga data din diverse surse:foaia de observatie , foaia de
temperature,familia pacientului, ceilalti membri ai echipei de ingrijire,
insa principala sursa ramane pacienta.Culegerea datelor sa se faca cu mare
atentie si minutiozitate ,pentru a nu scapa problemele importante si pentru
a face o evaluare corecta alor.
Toate datele privind starea generala a pacientei si evolutia acesteia se
noteaza permanent in foaia de observatie si planul de ingrijire ,pentru a

42

obtine un tablou clinic exact,care va fi valorificat de echipa de ingrijire si


va fi baza unui nursing de calitate.
2) Culegerea de date privind antecedentele pacientei.
a.familiale:
daca in familie au fost bolnavi :neoplasme, diabet , H.T.A , cardiopatii,
tuberculoza etc.
b.chirurgicale:
daca a mai suferit aflte interventii si daca au avut o evolutie buna sau au
fost complicatii.
c. Patologice:
se vor nota bolile care au influenta asupra asnesteziei si interventiei
daca a avut afectiuni pulmonare sau daca este fumatoare
afectiuni cardicace , boli cronice, epilepsie.
3) Urmarirea si masurarea functiilor vitale si vegetative:
Tensiunea arteriala
Pulsul
Respiratia
Temperatura
Diureza
Scaunul
4) Examenul clinic pe aparate:
Este facut de medic prin: inspectie, palpare, percutie, ascultatie.
Este foarte importanta si utila cunoasterea examenului clinic pe aparate, pentru
complectarea bilantului clinic preoperator.
Bilantul paraclinic
Complecteaza examenul clinic, permite o apreciere exacta a viitoarei
mamici.Rezultatele examenelor paraclinice depinde de profesionalismul si

43

corectitudinea cu care asistentele medicale au facut recoltarea produselor


biologicesi patologice sau au pregatit bolnavul pentru investigatie.Pentru o mai
buna intelegere a pregatirii preoperatorii ,putem clasa examenele paraclinice in:
1) Examene de rutina:
Sunt examenele de laborator ,obligatorii inaintea tuturor investigatiilor
chirurgicale ,indiferect de timpul avut la dispozitie pentru pregatire soi
indifferent de starea generala a pacientului: timp de sangerare si
coagulare, determinarea grupei sanguine, hematocrit, glicemie, uree
sanguina.
2) Examene complete:
Hemoleucograma completa, V.S.H , ionograma, E.A.B (echilibrul acidobazic), coagulograma completa, probe de disproteinemie, proteinemie,
transaminaze, examen de urina.electrocardiograma, radiografie sau
radioscopie pulmonara.
Pregatirea pentru operatie
In ziua precedenta:
a)repaos
b)regim alimentar:
Usor digerabil
Consum de lichide pentru: mentinerea T.A, dezintoxicarea si marirea
diurezei,

diminuarea

setei

postoperatorii,

diminuarea

acidozei

postoperatorii.
c) Alte pregatiri pentru interventii speciale:
Antibiotice cand se anticipeaza aparitia unei infectii postoperatorii
Spalaturi vaginale repetate cu antiseptice, pentru interventii ginecologoce.
In seara zilei precedente
Baie generala la dus, inclusive spalarea parului (dupa clisma evacuatoare)
Se limpezeste abundant
44

Se sterge foarte bine


Se verifica regiunea inghinala, ombilicul, axilele, unghiile (scurte, fara lac
de unghii), picioarele, spatiile interdigitale.
Toaleta bucodentara
Toaleta nasului
Ras : cat mai aproape de momentul interventiei pentru a evita proliferarea
germenilor la nivelul escoriatiilor cutanate, cu aparat de ras propriu, badijonaj
sau alte solutii antispetice colorate, pansament antiseptic curat.
Clisma evacuatoare (se face dus dupa clisma)
Alimetatie lejera (supa de legume, bauturi dulci sau alcaline)
In ziua interventiei
Pacienta nu mai bea
In camera( salon)
Se indeparteaza bijuteriile
Se mai face, eventual, o clisma cu patru ore inaintea interventiei
Se indeparteaza proteza dentara mobile (se pastreaza in cana cu apa)
Se badijioneaza , cu un antiseptic colorat, reginunea rasa
Se imbraca pacienta cu lenjerie curate
Se pregatesc documentele: F.O, analize, care vor insotii pacienta
Transportul pacientei in sala de operatie
Se face numai insotita de asistenta medicala , care are obligatia sa predea
pacienta asistentei de anestezie, impreuna cu toata documentatia si alte
observatii

survenite

ulterior

si

foarte

importante

pentru

interventia

chirurgicala.Transportul se face cu brancard, carucior pat rulant. Pacienta trebuie


sa fie asezata confortabil si acoperita.
In sala de preanestezie:

45

se verifica regiunea rasa si se noteaza eventualele escoriatii (eczema,


intertrigo etc.)
se

verifica starea de curatenie:regiunea inginala, ombilicul, axilele,

spatiile interdigitale, unghile.


Se verifica daca s-a indepartat proteza dentara
Se pregatesc zonele pentru perfuzie, prin badijonare cu antiseptice
colorate.
Instalearea sondei urinare (sau , dupa caz, se goleste vezica urinara) de
catre asistenta de sala, dupa spalatul chirurgical al mainilor, imbracatul vu
echipament steril, camp steril in zona genitor-urinara.
In sala de opertatie
Se executa ultima parte a pregatirii pacientei.
Se instaleaza si se fixeaza pacienta pe masa de operatie
Monitorizarea functiilor vitale
Obtinerea unui obord venos
Pregatirea campului operator
Badijonarea cu alcool pentru degresarea si curatarea pielii de antisepticul
anterior
Badijonarea cu tinctura de iod sau alt antiseptic colarat , se face incepand
cu linia de incizie, de la centuru catre periferie si se termina cu zonele septice.
Ajuta la instalarea campului steril.
2.Supravegherea postoperatorie si ingrijirile pacientei operate
Supravegherea postoperatorie a pacientei incepe in momentul terminarii
interventiei chirurgicale, deci inainte ca ea sa fie transportata in camera.Din
acest moment, lauza devine obiectul unei atentii constante, pana la parasirea
spitalului.

46

Reintoarcerea in camera
In general pacienta este adusa in camera , insotita de medical anestezit si de
asistenta de anestezie, care va urmarii repsiratia , ca si modul in care este
transportata si asezata in pat.
Transportul pacientei operate:
Este indicat a se pace cu patul rulant .
Pacienta va fi acoperita pentru a fi ferita de curenti de aer sau de
schimbarile de temperature.Asistenta medicala care o insoteste se va
asigura ca pacienta sta comod, ca este in siguranta, si ca eventuala
tubulara (dren, sonde, perfuzii) nu este comprimata.
Patul va fi manevrat cu atentie, ferit de smucituri si opriri sau porniri
bruste.
In timpul transportului asistenta va urmari:aspectul fetei(cianoza)
respiratia, pulsul, perfuzia
Instalarea lauzei
Se va face intr-o camera cu mobilier redus si usor lavabil, care va fi
curate, bine aerisita, linistita, in semiobscuritate, avand temperature cuprinsa
intre18 si 20o C (caldura excesiva deshidrateaza si favorizeaza hipotermia) ,
prevazuta cu instalatii de oxygen montate pe perete, cu prize in stare de
functionare si cu aparatura pentru aspiratie.
Patul va fi accesibil din toate partile
Caldura excesiva a patului produce transpiratii, ceea ce duce la pierderi
de apa, iar senzatia de frig duce la aparitia frisoanelor.
Patul va fi prevazut cu musama si aleza bine intinsa, fara perna .
Pozitiile pacientei in pat
Transferal de pe patul rulant pe pat va fi efectuat de catre trei personae,
ale caror miscari trebuie sa fie sincrone, pentru a evita bruscarea lauzei.

47

Cea mai frecventa pozitie este in decubit dorsal, cu capul intr-o parte,
pana cand isi recapata cunostiinta.Pentru a favoriza irigarea centrilor
cerebrali, cateodata patul este usor inclinat.
In foarte multe cazuri, pozitia este decubit lateral drept sau stang, care se
va schimba din 30 in 30 minute, pentru a usura drenajul cailor respiratorii.
Aceasta pozitie impiedica lichidul de varsatura sa patrunda in caile
aeriene.
Suparvegherea operatei
Este sarcina fundamentala a asistentei medicale.Supravegherea este
permanenta, in vederea depistarii precoce a incidentelor si a complicatiilor
postoperatorii.
Prezenta permanenta langa pacienta perminte asistentei medicale ca, pe
langa elementele de supraveghere indicate de chirurg si anestezist, sa sesizeze
orice alte mici modificari si acuze subiective (durerea) sis a administreze , la
timp, tratamentul prescris, evitant initiativele personale, fara a tine cont de
responsabilitatile celorlalti membri ai echipei.
Elemente de supravegheat
Supravegherea operatei se bazeaza pe date clinice sip e rezultatil
examenelor complementare.
Date clinice
Aspectul general al operatei
Colorati pielii (normala roz) sesisand paloarea si cianoza
Coloratia unghiilor, urmarind aparitia cianozei
Starea extremitatiilor, paloarea sau racirea nsului urechilor mainilor si
picioarelor.starea mucoaselor- limba uscata sau umeda, saburala sau
curate- indica starea de hidratare a pacientei.

48

Starea de calm sau agitatie, stiind ca toropeala sau agitatia externa


exprima o complicatie chirurgicala (hemoragie interna, peritonita
postoperatorie etc)
Diferiti parametri fiziologici
Tensiunea arteriala s masoara ori de cate ori este nevoie, in primele doua
ore de la operatie din 15 in 15 minute, din 30 in 30 minte in uramtoarele sase
ore si din ora in ora pentru urmatoarele 16 ore, notand datele in foaia de
reanimare
Pulsul se masoara la 10-15 minute, urmarind frecventa, ritmicitatea,
amplitudinea, care se noteaza.In cazul in care apar modificari ale (bradicardie
sau tahicardie) se va sesiza medical reanimator.
Respiratia se noteaza frecventa, amplitudinea , ritmicitatea si se
sesizeaza, de asemenea, medicul in caz de tuse sau expectoratie.Astazi datorita
pipei Mayo , lasate pana la aparitia reflexelor si pe care pacienta o elimina cand
se trezeste, inghitirea limbii este imposibila.Cea mai mica modifcare a respiratiei
va di semnaluzata anestezistului, care, in functie de caz, va indica o aspiratie
pentru a indeparta mucozitatiile din faringe sau va recomanda administarea de
oxigen
Temperatura se masoara dimineata si seara , si se noteaza in foaia de
observatie
Pierderi lichidiene sau sanguine
Reluarea emisiei de urina in prima parte a zilei este un semn bun; la
inceput cantitatea de urina nu este abundenta, dar in doua zile revine la
normal.Se masoara cantitatea si se observa aspectu; daca emisa de urina
lipseste, se practica sondajul vezical, nu ninte insa de a se folosi actiuni
specifice asistentei medicale si anume: lasarea robinetului de la chiuveta sa
curga, fluieratul unei melodi, caldura suprasimfizar etc
Scaunul

49

Se reia in urmatoarele 2-3 zile si este precedat de eliminarea de gze; in


cazul in care nu apar gaze, se foloseste tubul de gaze, iar in cazul in care
scaunul nu este spontan, se face o clisma evacuatoare
Vomismentele
Se vor nota

cantitatea, aspctul si caracterul (bilioasa, alimentara,

sanguinolenta)
Pierderile prin drenaj
Se noteaza aspectul si cantitatea pentru fiecare dren in parte
Alte semen clinice
Sunt urmarite de chirurg si anestezist, nefacand parte din atributiile
asistentei medicale, ele fiind semen importante in evolutia postoperatorie;
starea abdomenului (balonare,contractare, accelerarea perisaltismului
intestinal) starea aparatului respirator.
Ingrijiri acordate pacientei operate
De calitatea acestor ingrijiri depinde, in mare parte, evolutia postoperatorie
si absenta complicatiilor.
In momentul trezirii:
In monentul trezirii si pana la acesta , asistenta medicala va supraveghea,
permanent operata, pentru a impiedica eventualele incidente si urmarile lor:
Varsaturile- asistenta medicala va aseza operata cu capul intr-o parte, fara
perna, pentru a evitarea trecerii acestora in caile aeriene.
Agitatia prezenta asistentei medicale este obligatory langa pacient.La
trezire, in stare de semiconstienta, operata tinde sa isi traga de pansamente
de drenuri sau sonde.
Imprudente posibile: sa vrea sa coboare din pat, sa vrea sa bea apa (in
acest caz asistenta medicala este cea care-I va da sa bea 1-3 lingurite de
apa, dupa trezire, daca pacienta nu a vomit in ultimele doua ore) , sau ca
membri ai familiei alfati langa pacienta sa-I dea sa bea fara discernamant.

50

Imediat dupa trezire


Asistenta medicala
va mentine pacientain decubit dorsal in primele ore , decubilt lateral
dreapta sau stanga, apoi semisezand, exceptand pacientele operate cu
rahianestezie.
Va asigura confortul plasandu-I bine perna, verificand, de mai multe ori pe
z , ca cearceaful sa nu aibe cute, indreptand bine asternutul seara, inainte de
culcuare, ii va curate gura mentinand-o umeda in permanenta.
Toaleta zilnica este complecta cu perptanatul si periatul parului, neuitand
toaleta cavitatii bucale, de 3-4 ori in 24 de ore.
Lenjeria de corp va fi schimbata zilnic, sau imediat dupa ce a transpirat si
de cate ori este nevoie
Bazinetul vor fi puse cu blandete , dupa ce , in prealabil , a fost incalzit la
temperature corpului, iar dupa folosirea lor se va face, obigatoriu, toaleta
perianala.
Va urmari ca atmosfera din jurul bolnavului sa fie calma, sa fie liniste,
fara conversatii zgomotoase, fara multi vizitatori.
Va incuraja pacienta sa se miste in pat, sa se intoarca singura de pe o parte
pe alta, sa-si miste picioarele si mainile, si sa se ridice in pozitie semisezanda
pentru a pregati sculatu din pat precoce, in prima zi dupa operatie, exceptand
cazurile in care este contraindicate.
Va incerca sa respecte micile obisnuinte ale fiecarei paciente.
Primele zile postoperatorii
Sunt cele mai dificile pentru pacienta si datorita faptului ca, in aceste zile,
ingrijirile sunt foarte numeroase.
a) Lupta impotriva durerii

51

La originea durerii postoperatoriistau mai multi factori, care precizati


inainte de a prescrie analgezice de rutina.De mentionat ca nu se vor administra
calmante fara prescriptie medicala si fara a cunoaste exact caracterul durerii
b) Lupta impotriva insomiei
Exista, in zilele noastre , o intreaga gama de hipnotice, printre care se gasesc
cele ce pot fi administrate fiecarei paciente pentru a obtine efectul dorit.
In plus asistenta medicala are la indemana mijloace proprii, cum ar fi:
ceaiuri calmante, asigurarea unui climat de liniste etc.
c) Lupta impotriva anxientatii
Anxietatea preoperatorie, in fata necunoscutului, reprezentat de actul
chirurgical cantinua si postoperator.Frica de durere, de complicatii , de sechele
face ca anxietatea operatului sa fie prezenta.Aici intervine rolul moral al
asistentei medicale, care va trebui sa faca operatului sa aiba incredere in echipa
de chirurgic, in echipa de asistente medicale, sa-l faca sa inteleaga evolutia
postoperatorie si faptul ca vindecarea va fi fara complicatii sau sechele
d) Lupta impotriva complicatiilor pulmonare
La pacientele cu obezitate, sau probleme pulmonare cronice, expuse
complicatiilor pulmonare prin staza secretiilor pulmonare prin staza secretiilor
bronsice si suprainfectiei , este necesara o profilaxie acriva prin:
Dezinfectie nazofaringiana
Evitarea frigului, in special noaptea
Exercitii respiratorii de doua ori pe zi
Obligarea pacientei sa scuipe, profocand tusa prin tapping
e) Lupta contra distensiei digestive
Toate interventiile abdominale sunt urmate de pareze intestinale, cu
retentive de gaze si lichide intestinale.Acestea sunt, de obicei, de scurta durata,
nedepasind 3 zile.

52

Aceasta distensie abdominal devine nociva cand se prelungeste si


antreneaza intarzierea tranzitului intestinal, impiedicand o alimentatie normal si
favorizand eviscerarea postoperatorie.
Pana la reluarea tranzitului intestinal, se practica tubul de gaze, clisme
evacuatoare mici si repetate, purgative usoare care favorizeaza relurarea
functiilor intestinale.
De asemenea

se administreaza produse care favorizeaza reluarea

peristaltismului intestinal, sau, in anumite cazuri, se instaleaza o aspiratie


continua cu o sonda gastroduodenala
f)Lupta impotriva stazei venoase
Cu toate produsele terapiei anticoagulante, accidentele trombozei venoase
raman complicatia majora in chirurgie.
La pacientele impobilizate la pat, lupta contra stazei venoase se va efectua
prin miscari active si contractii muscular statice ale membrelor inferioare,
alterate cu perioade de repaos (10 contractii successive- pauza) repetate de mai
multe ori pe zi . prin flexia si extensia degetelor de la picioare, flexia si extensia
genunchilor, miscari pedelare in pat, antrenand si articulatia soldului.
Sculatul din pat precoce reprezinta metoda cea mai eficace pentru prevenirea
complicatiilor venoase.
In afara contraindicatiilor, toti operatii se vor ridica din pat in seara zilei
interventiei sau a doua zi dimineata. Aceasta manevra simpla este benefica
datorita faptului ca favorizeaza aplitudinea respiratory, ventilatia pulmonara,
tusea si expectoratia , accelerand reluarea tranzitului intestinal si influenteaza in
mod pozitiv psihicul pacientei.
Inainte de a se ridica din pat, va fi necesar sa:
Verificam daca nu exista edeme ale membrelor inferioare
Masurarea tensiuni arterial culcat si apoi in ortostatism

53

Ridicarea se va face treptat: intai la marginea patului, isi balanseaza


gambele, face un pic de gimnastica respiratorie, cu bratele ridicate in inspiratie
si coborate in expiratie
Nu trebuie sa mearga singura, ci sprijinita de asistenta medicala sis a nu
exagereza de prima data
Se va tine ont si de ce spune pacientei, daca vrea sa mai mearga sau daca
vrea sa se opreasca
Dupa ce nu m ai vrea sa mearga, pacienta trebuie sa se aseze intr-un
fotoliu inainte de a se reintoarce in pat
Primul sculat din pat al operate este considerat prima plimbare
precoce.Sculatul din pat precoce este indicat in majoritatea inteventiilor
chirurgicale.
Starea generala nu este o piedica, nici starea de slabiciune, nici
deshidratarea , nici obezitatea, nici varicele stari ce nu trebuie sa constituie o
scuza, ci, dimpotriva, la persoanele cu antecedente in flebita, plimbarea va avea
loc cat mai precoce posibil.
Natura sau complexitatea operatiei nu impiedica ridicarea din p at
precoce, care nu va fi amanita din cauza drenurilor, sondelor sau perfuziilor.
Existenta complicatiilor postoperatorii nu va interzice plimbarea, acolo
unde este posibil.
g)rehidratarea
Dupa interventii chirurgicale, in mod special pe tubul digestive, alimentatia
normal se reia dupa o perioada relative lunga.Pana la reluarea acesteia , este
necesar sa se administreze o ratie hidrica, electolitica si caloric suficienta
acoperirii necesitatilor cotidiene.
h) alimentatia si realimentatia
In cele mai multe cazuri, simple, de chirurgie obisnuita, se va tine cont de
urmatoarele principii:

54

Pacienta va bea atunci cand nu vomita


Va manca dupa ce a avut scaun precoce sau dupa emisia de gaze.
Nu va consuma fructe crude sau glucide in exces.

55

CAPITOLUL V
PREZENTARE CAZURI
Cazul 1

Nume si prenume: B.D.


Varsta: 28 de ani
Stare civila: casatorita
Religie: ortodoxa
Nationalitate: romana
Ocupatie: salariata

Antecedente heterocolaterale:- neaga


Antecedente personale fiziologice si patologice:

Menarha-11 ani
Cicluri menstruale neregulate
Ultima menstruatie:4 august
Nasteri: 0
Avorturi :3
Contraceptive: neaga
Internari anterioare in luna VI de sarcin pentru ameninare

de avort
Obiceiuri de viata fumtoare:10 igri pe zi
Greutate initiala 64kg.

Greutate actuala 77kg

Diagnostic de internare: Sarcina 36 de saptamani, fat viu, membrane rupte


16.04.2014 la ora 07:20, bazin eutocic, debut de travaliu. Sarcina a fost depistata
la 10 saptamani.Controale prenatale lunare, cu evolutie fiziologica.
Interventie chirurgicala principala: operatie de cezariana.

Motivele internarii:
Pacienta M.D in varsta de 28 de ani se interneaza in data de 16.04.2010 in
clinica de obstetrica cu motificari de sarcina in 36 de saptamani.

56

Fara CUD
Col sters, nedilatat
Scurgere de LA
Prezentatie pelvina
Circumferinta abdominal 111 cm
IFU 37 cm
Tonus uterin normal
T.A. 130/80 mmHg, P. 90b/min
Datorita pozitiei fatului, pacienta are indicatii de cezariana.
In data de 16.04.2010 nasterea a fost declansata cu cezariana. Pacienta da
nastere unui fat viu, de sex F, cu 3300 g, L-49 cm, fara traumatisme, fara
malformatii, scor APGAR 9 iar la 5 minute 10.
Delivrenta placentei 15 minute.

Plan cu nevoile fundamentale ale bolnavului dup conceptul Virginiei


Henderson
Nr.

Nevoia fundamental

Manifestri

Sursa de
57

crt.
1.

de
dependen
Tahicardie

2.

A respira, a avea o bun


circulaie
A bea i a mnca

3.

A elimina

4.

A se mica, a avea o bun


postur

5.

A dormi, a se odihni

Insomnie

6.

Deficit de
autoingrijire
Hipertermie

12.
13.

A se mbrca, a se
dezbrca
A menine temperatura
corpului constant
A menine tegumentele
curate i integre
A evita pericolele
A comunica
A aciona conform
propriilor credine i
valori
A te realiza
A te recrea

14.

A nva

7.
8.
9.
10.
11.

Greuri,
vrsturi
Eliminare
inadecvata
Repaus la pat

dificultate
Sangerare
moderata
deficit
alimentar si
hidric prin
refuz
Cezariana
Durerea,
interzicerea
mobilizarii
Durerea,
anxietatea
Cezariana
Durerea

Dificultate in
autoingrijire
Anxietate
Independenta
Independenta

Repaus la pat

Independenta
incapacitatea
de a indelpini
o activitate
recreativa
Cunostinte
insuficiente
asupra noului
rol de mama

Anxietate

Durerea
-

Incaccesibilitatea
la informatii.

58

Plan de ingrijire

Problema

Obiectiv

Interventii autonome si
delegate

Evaluare

Cezariana

Sa nu prezinte comlicatii in
timpul interventiei
chirurgicale

Pacienta nu a suferit
complicatii pre si
postoperatorii, prezinta o stare
generala relativ buna cu
T.A.130/50mmHg,
P.=74b/min., R=18resp./min.,
Temp.=38,5, Diureza=1700ml

Tahicardie

Sa aiba un ritm cardiac in

Pregatire preoperatorie:
- se face testarea la anestezic;
se face clisma evacuatoare,
baie generala,
-in ziua interventiei pacienta
nu mai bea, se mai face o
clisma evacuatoare, se
indeparteaza pilozitatea si
bijuteriile, se badijoneaza
zona rasa, se instaleaza sonda
urinara, se prinde o linie
venoasa si se masoara
functiile vitale.
Ingrijirea postoperatorie: se
supravegheaza functiile vitale
si vegetative, se asigura
pozitia corespunzatoare, se
administreaza un regim
alimentar usor iar mobilizarea
se face sub supraveghere
-monitorizarea functiilor

Pacienta prezinta un puls

59

limite normale

Greturi si varsaturi

Combaterea lor

Durere la nivelul
abdomenului
Hipertermie

Diminuarea durerii

Insomnie

Mentinerea temperaturi in
limite normale

Dificultate in mobilizare

Sa se odihneasca suficient in
decursul noptii
Sa se poata mobiliza

Risc de infectie

Prevenirea infectiei

vitale, masurarea pulsului la


normal
fiecare 4 ore, se linisteste
pacienta, se face bilantul
hidro-electrolitic al lichidelor,
se administreaza medicatie
prescrisa de medic
Administrea de medicamente
Pacienta nu mai prezinta
la indicatia medicului,
greturi si varsaturi
hidratare parenterala
Administarea de antalgice,
Durere diminuata
efectuarea masajului uterin
-se hidrateaza pacienta, se
Pacienta nu mai prezinta
administreaza antitermice, se temperatura T.A.140/50mmHg,
masoara temperaturea
P.=70b/min.,R=16resp./min.,
dimineata si seara
Temp.=36,7, Diureza=1500ml
Administrea de sedative la
Pacienta se odihneste nopatea
cererea medicului
Asistenta medicala ajuta
Pacienta a inceput sa se poata
pacienta sa mearga, sa isi
mobiliza
satisfaca nevoile fiziologice,
igiena cotidiana
Supravegheaza intoarcerea
pacientei in pat , maseaza
gambele
Monitorizarea functiilor
Plaga este curata, functiile
vitale, observarea semnelor
vitale se incadreaza in limite
locale sischimbarea
normale

60

Disconfort la nivelul
sanilor

Asigurarea confortului la
nivelul sanilor

Deficit de autoingrijire

Asigurarea igieniei
tegumentelor si mucoaselor

Anxietate

Diminuarea acesteia

Deficultate in recreere

Sa se poata recreea

Lipsa de informatii legate


de rolul de mama

Sa aiba cunostinte suficiente

pansamentului plagii
operatorii zilnic.
Golirea sanilor prin muls
Aplicarea compreselor la
nivelul sanilor
Se practica spalatul pacientei
pe regiuni in pat, controleaza
involutia uterina si lohiile
Folosirea tampoanelor curate
si sterile, si schimbarea lor ori
de cate ori este nevoie
Asistenta medicala
incurajeaza pacienta sa isi
explime temerile
Vorbeste cu blandete
Creaza un climat de incredere
empatica
Se creaza o stare linistita in
salon, i se ofera radio, tv,
reviste si brosuri
i se pun la dispozitie brosuri,
se pune in legatura cu alte
mame cu experinta,
i se explica toate nelamuririle
si este incurajata in noul rol
de mama.

Disconfort diminuat
T.A.150/50mmHg,
P.=60b/min.,R=16resp./min.,
Temp.=37,2, Diureza=1200ml
Tegumentele sunt curate si
integre

Anxietate diminuata cu stre


generala buna
T.A.120/50mmHg,
P.=68b/min.,R=16resp./min.,
Temp.=36,5, Diureza=1600ml
Pacienta se recreeaza
Pacienta a dobandit cunostinte
legate de noul rol de mama

61

Evaluare
Evolutia pacientei a fost favorabila. Pacienta prezinta o stare de bine, cunoaste si respecta regimul igieno-dietetic. Se
externeaza cu recomandarea de a reveni pentru scoaterea firelor din urma interventiei, sa isi schimbe pansamentul zilnic, si
sa limiteze efortul fizic pana la inchiderea definitiva a suturii.

62

5
1
Temp.

Puls

T.A.

Resp.

Ziua
Zile de boala

35

30

16
0

41

30

25

14
0

40

25

20

12
0

39

20

15

10
0

38

15

10

80

37

10

60

36

6
2
S

7
3
S

8
4
S

9
5
S

10
S

11
S

12
S

13
S

14
S

15
S

16
S

17
S

18
S

19
S

20
S

21
S

22
S

23
S

24
S

Lichide ingerate
Diureza
Scaune

63

Dieta

FOAIE DE TEMPERATURA ADULTI


CNP
Numele
Prenumele.
AnulLuna..Nr.foii de observatie.....Nr.salon.Nr.pat...

64

Cazul 2

Nume si prenume: S.C.


Varsta: 25 de ani
Stare civila: casatorita
Religie: ortodoxa
Nationalitate: romana
Ocupatie: salariata

Antecedente heterocolaterale: - neaga


Antecedente personale fiziologice si patologice:
menarha la 11 ani
cicluri menstruale neregulate
ultima menstruatie 15 august
Nasteri -0
Avorturi -0
Contraceptive orale 2005-2009
Greutate initiala 57kg.

Greutate actuala

68kg
Conditii de viata si de munca: corespunzatoare
Comportament : nu fumeaza, nu bea alcool.
Diagnostic de internare:
Sarcina 38 saptamani, fat viu, membrane rupte (18.05.09) , debut de travaliu,
bazin eutocic.
Interventie chirurgicala principal: operatie de cezariana
Se interneaza acuzand CUD pt asistenta la nastere

65

Motivele internarii:
Pacienta S C in varsta de 25 de ani, se interneaza in data de 18.05.2010 , in
clinica de obstetrica cu modificari induse de sarcina in 38 de saptamani.
Circumferinta obdominala : 103 cm
IFU :32 cm
Contractii uterine : la 7 minute
Tonus uterin normal
Col sters
Membrane rupte
Lichid amniotic clar
Prezentatie pelvina
T.A.150/80 mmHg, P.=87b./min.
Datorita pozitiei fatului, pacienta are indicatii de operatie. In data de
19.05.2014 la ora 02:36 , nasterea a fost declansata cu cezariana.
Pacienta da nastere unui fat de sex F, cu 3000 g, L=55cm, fara malformatii,
fara traumatisme, scor APGAR -8 , iar la 5 minute 10.
Delivrenta placentei -20 min

66

Plan cu nevoile fundamentale ale bolnavului dup conceptul Virginiei


Henderson
Nr.
crt.

Nevoia fundamental

1.

A respira, a avea o bun


circulaie
A bea i a mnca
A elimina
A se mica, a avea o bun
postur

2.
3.
4.
5.

A dormi, a se odihni

6.

12.
13.

A se mbrca, a se
dezbrca
A menine temperatura
corpului constant
A menine tegumentele
curate i integre
A evita pericolele
A comunica
A aciona conform
propriilor credine i
valori
A te realiza
A te recrea

14.

A nva

7.
8.
9.
10.
11.

Manifestri
de
dependen
Tahicardie
Inapetenta
Constipatie
Repaus la pat
Dificultate in a
se odihni
Deficit de
autoingrijire
Independenta

Sursa de
dificultate
Sangerare
moderata
Cezariana
Peristaltism
Durerea,
interzicerea
mobilizarii
Durerea,
anxietatea
Cezariana
-

Dificultate in
autoingrijire
Anxietate
Independenta
Independenta

Repaus la pat

Independenta
incapacitatea
de a indelpini
o activitate
recreativa
Independenta

Anxietate

Durerea
-

67

Plan de ingrijire
Problema
Cezariana

Tahicardie

Obiectiv

Interventii autonome si
Evaluare
delegate
Sa nu prezinte complicatii in
Pregatire preoperatorie:
Pacienta nu a suferit
timpul interventiei
- se face testarea la anestezic;
complicatii pre si
se face clisma evacuatoare,
postoperatorii, prezinta o
baie generala,
stare generala relativ buna
-in ziua interventiei pacienta
T.A.140/50mmHg,
nu mai bea, se mai face o
P.=84b/min.,R=17resp./min.,
clisma evacuatoare, se
Temp.=37,5,Diureza=1200ml
indeparteaza pilozitatea si
bijuteriile, se badijoneaza
zona rasa, se instaleaza sonda
urinara, se prinde o linie
venoasa si se masoara
functiile vitale.
Ingrijirea postoperatorie: se
supravegheaza functiile
vitale si vegetative, se
asigura pozitia
corespunzatoare, se
administreaza un regim
alimentar usor iar
mobilizarea se face sub
supraveghere
Sa aiba un ritm cardiac
Observarea si masurarea
Puls tahicardic

68

Inapetenta

normal
Sa se poata hidrata
corespunzator

Constipatie

Sa prezinte eliminari
adecvate

Durere abdominala

Diminuarea acesteia

Imobilizare la pat

Sa se poata mobiliza

Dificultate in odihna

Sa se odihneasca

Deficit de ingrijire

Asigurarea igienei

Anxietate

Combaterea ei

functiilor vitale
Stimularea poftei de
manacare, hidratare
parenterala
Masaj abdominal, regim
alimentar usor si
administrarea de laxative la
cererea medicului, clisma
evacuatoare
Administrarea de antalgice la
indicatia medicului
Masaj usor gen netezire la
nivelul gambelor, miscari
pasive, schimbarea pozitiei si
a lenjeriei
Administrea de medicamente
la cererea medicului

Pacienta a inceput sa se
alimenteze usor
Pacienta si-a reluat tranzitul
intestinal cu stre generala
relativ buna
Durere relativ diminuata
Pacienta efectueaza miscari
usoare

Pacienta de odihneste
T.A.120/70mmHg,
P.=78b/min.,R=16resp./min.,
Temp.=36,5,Diureza=1600ml
Se practica spalatul pacientei
Tegumentele sunt curate si
pe regiuni in pat, controleaza
integre
involutia uterina si lohiile
Folosirea tampoanelor curate
si sterile, si schimbarea lor
ori de cate ori este nevoie
Asistenta comunica cu
Anxietate diminuata
pacienta, o educa privind

69

Dificultate in recreere

Sa se recreeze

rolul de mama,
Se creaza o stare linistita in
salon, i se ofera radio, tv,
reviste si brosuri

Pacienta a inceput sa se
recreeze citind

Evaluare
Evolutia pacientei a fost favorabila. Pacienta prezinta o stare de bine, cunoaste si respecta regimul igieno-dietetic. Se
externeaza cu recomandarea de a reveni pentru scoaterea firelor din urma interventiei, sa isi schimbe pansamentul zilnic, si
sa limiteze efortul fizic pana la inchiderea definitiva a suturii, sa consume lichide si alimente usoare.

70

5
1
Temp.

Puls

T.A.

Resp.

Ziua
Zile de boala

35

30

16
0

41

30

25

14
0

40

25

20

12
0

39

20

15

10
0

38

15

10

80

37

10

60

36

6
2
S

7
3
S

8
4
S

9
5
S

10
S

11
S

12
S

13
S

14
S

15
S

16
S

17
S

18
S

19
S

20
S

21
S

22
S

23
S

24
S

Lichide ingerate
Diureza
Scaune
Dieta

FOAIE DE TEMPERATURA ADULTI


71

CNP
Numele
Prenumele.
AnulLuna..Nr.foii de observatie.....Nr.salon.Nr.pat...

72

Cazul 3

Nume si prenume: M.I.


Varsta: 35 de ani
Stare civila: casatorita
Religie: ortodoxa
Nationalitate: romana
Ocupatie: salariata

Antecedente heterocolaterale: - neaga


Antecedente personale fiziologice si patologice:
menarha la 13 ani
cicluri menstruale regulate
ultima menstruatie 15 august
Nasteri -1
Avorturi -0
Contraceptive neaga
Greutate initiala 60kg.

Greutate actuala

72kg
Conditii de viata si de munca: corespunzatoare
Comportament : nu fumeaza, nu bea alcool.
Diagnostic de internare:
Sarcina 39 saptamani, fat viu, membrane rupte (18.05.09) , debut de travaliu,
bazin eutocic.
Interventie chirurgicala principal: operatie de cezariana
Se interneaza acuzand CUD pt asistenta la nastere

73

Motivele internarii:
Pacienta S C in varsta de 35 de ani, se interneaza in data de 18.05.2010 , in
clinica de obstetrica cu modificari induse de sarcina in 39 de saptamani.
Circumferinta obdominala : 103 cm
IFU :32 cm
Contractii uterine : la 7 minute
Tonus uterin normal
Col sters
Membrane rupte
Lichid amniotic clar
Prezentatie pelvina
T.A.150/50 mmHg, P.=82b./min.
Datorita pozitiei fatului, pacienta are indicatii de operatie. In data de
19.05.2014 la ora 05:50 , nasterea a fost declansata cu cezariana.
Pacienta da nastere unui fat de sex M, cu 3800 g, L=58cm, fara malformatii,
fara traumatisme, scor APGAR -9, iar la 5 minute 10.
Delivrenta placentei -15min

74

Plan cu nevoile fundamentale ale bolnavului dup conceptul Virginiei


Henderson
Nr.
crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.

14.

Nevoia fundamental

Manifestri
de
dependen
Tahicardie

A respira, a avea o bun


circulaie
A bea i a mnca
Varsaturi
A elimina
Ischiurie
A se mica, a avea o bun Repaus la pat
postur
A dormi, a se odihni
Dificultate in a
se odihni
A se mbrca, a se
Independenta
dezbrca
A menine temperatura
Independenta
corpului constant
A menine tegumentele
Dificultate in
curate i integre
autoingrijire
A evita pericolele
Anxietate
A comunica
Independenta
A aciona conform
Independenta
propriilor credine i
valori
A te realiza
Independenta
A te recrea
incapacitatea
de a indelpini
o activitate
recreativa
A nva
Independenta

Sursa de
dificultate
Sangerare
moderata
Cezariana
Cezariana
Interzicerea
mobilizarii
Durerea
Repaus la pat
Durerea
Anxietate

75

Plan de ingrijire
Problema
Cezariana

Tahicardie

Obiectiv

Interventii autonome si
delegate
Sa nu prezinte complicatii Pregatire preoperatorie:
- se face testarea la
anestezic; se face clisma
evacuatoare, baie
generala,
-in ziua interventiei
pacienta nu mai bea, se
mai face o clisma
evacuatoare, se
indeparteaza pilozitatea si
bijuteriile, se badijoneaza
zona rasa, se instaleaza
sonda urinara, se prinde o
linie venoasa si se
masoara functiile vitale.
Ingrijirea postoperatorie:
se supravegheaza functiile
vitale si vegetative, se
asigura pozitia
corespunzatoare, se
administreaza un regim
alimentar usor iar
mobilizarea se face sub
supraveghere
Sa aiba un ritm cardiac
Observarea si masurarea
normal
functiilor vitale

Evaluare
Pacienta nu a suferit complicatii
prezinta o stare generala relativ buna
T.A.120/40mmHg,
P.=64b/min.,R=17resp./min.,
Temp.=37,2,Diureza=1200ml

Puls normal

76

Varsaturi

Combaterea lor

Ischiurie

Sa prezinte eliminari
adecvate

Imobilizare deficitara

Sa se poata mobiliza

Oboseala

Sa se poata odihni
corespunzator
Sa prezinte tegumente
integre

Dificultate in ingrijire

Administrarea de
medicamente la indicatia
medicului
Se verifica prezenta
globului vezical
Introducerea bazinetului
cald sub pacienta.
Lasa robinetul deschis sa
curga apa ( sa fie auzita de
pacienta)
Introduce mainile
pacientei in apa calda.
Efectuarea sondajului
vezical , in conditii de
asepsie.
Administrarea de
antalgice la indicatia
medicului
Ajutarea pacientei pentru
adoptarea unei pozitii de
confort.
La indicatia medicului
vitaminoterapie
Se practic splatul
pacientei pe regiuni la pat
Folosirea tampoanelor
sterile si curate si
schimbarea lor ori de cate
ori este nevoie
Controleaza involutia

Incetarea varsaturilor
Ischiurie combatuta cu diureza de
1200ml si stare generala buna
T.A.130/80mmHg,
P.=74b/min.,R=16resp./min.,
Temp.=36,7,Diureza=1300ml

Pacienta se mobilizeaza singura


T.A.110/50mmHg,
P.=68b/min.,R=16resp./min.,
Temp.=36,5,Diureza=1500ml

Pacienta se odihneste satisfacator


Tegumente integre

77

uterina.
Anxietate

Combaterea anxietatii

Dificultate in recreere

Sa se recreeze

Asistenta comunica cu
pacienta, o educa privind
rolul de mama,
Se creaza o stare linistita
in salon, i se ofera radio,
tv, reviste si brosuri

Anxietate diminuata
Pacienta se recereeaza

Evaluare
Evolutia pacientei a fost favorabila. Pacienta prezinta o stare de bine, cunoaste si respecta regimul igieno-dietetic. Se
externeaza cu recomandarea de a reveni pentru scoaterea firelor din urma interventiei, sa isi schimbe pansamentul zilnic, si
sa limiteze efortul fizic pana la inchiderea definitiva a suturii.

78

5
1
Temp.

Puls

T.A.

Resp.

Ziua
Zile de boala

35

30

16
0

41

30

25

14
0

40

25

20

12
0

39

20

15

10
0

38

15

10

80

37

10

60

36

6
2
S

7
3
S

8
4
S

9
5
S

10
S

11
S

12
S

13
S

14
S

15
S

16
S

17
S

18
S

19
S

20
S

21
S

22
S

23
S

24
S

Lichide ingerate
Diureza
Scaune
Dieta

79

FOAIE DE TEMPERATURA ADULTI


CNP
Numele
Prenumele.
AnulLuna..Nr.foii de observatie.....Nr.salon.Nr.pat...

80

CAPITOLUL VI
Educatia pentru sanatate
Asistenta medicala va instrui lauza sa previna aparitia prolapsului genital
prin:
- Instruim lauza sa nu forteze planseul prin sedere in pozitie sezand in
primele zile de la nastere
- Instruim pacienta sa mentina igiena locala sis a previna incontinent
(spalarea si uscarea repetata a regiunii genital, folosirea tampoanelor,
evitarea ortostatismului prelungit, evitarea alimentelor care produc
gase si constipatie)
- Asistenta medicala ca observa antitatea si aspectul lohiilor
- Spalarea pe maini si dezinfectarea cu solutii antiseptic
- Unghiile sa fie taiate scurt si se pilesc aperitatiile
- Sanul se spala inainte si dupa fiecare supt cu apa calduta si se sterge
cu prosop curat.
- Dupa fiecare supt sanul se unge cu un unguent ce contine foliculina
- Zilnic se examineaza sanul (declansarea secretiei lactate, anomaly.
Alte satri patogene)
- In primele 2-3 zile dupa nastere, glanda mamara secreta colostru
(lichid galbui cu continut crescut de minerale si protein si scazut de
lipide si glugide, contine anticorpi) care are rol important in
imunizarea pasiva a nou nascutului.
- In urmatoarele zile se stabileste secretia laptata propriu zisa care
devine tot mai abundenta.
- Daca apar fisuri mamare sanul va fi pus in repaus, laptele va fi extras
prin mulgere, se ingrijesc fisurile.
- Cand lauza are hipolactatie , copilul se pune la san
- In furia laptelui. Se reduce cantitatea de lichide
Pregatirea lauzei pentru alaptare si respectarea igienei personale:
- Lauza va imbraca halatul de protectie
81

- Acopera parul cu basma de panza , iar gura nou nascutului cu masca de


tifon.
- Se asigura igiena personala zilnic
- Dupa 6 saptamani lauza poate face baie generala
- Asigurarea regimului alimentar: Primele 24 de ore regim hidro-vegetal, a
2-a zi regim complect, bogat in lichide.Zilnic se consuma zarzavaturi,
fructe, legume crude, pentru tranzitul intestinal.
- In primele zile lauza se va ridica din par doar pentru alaptarea copilului,
servirea mesei si pt toaleta.
- Treptat se trce la o viata normal
- Mobilizarea precoce se aplica dupa a 2-a zi de lauzie cu miscari usoare de
gimnastica medicala pentru refacerea muschilor abdominali, refacerea
planseului pelvi-perineal.
- In primele 24 de ore se executa miscari de respiratie ampla prin ridicarea
si coborarea bratelor, miscari active ale membrelor inferioare de 3 ori pe
zi cate 10-15 minute.In urmatoarele zile se complecteaza gimnastica
medicala si se fac miscari de flexie si extensie a coapselor, de pedalare,
de forfecare, miscari de contractii ale muschilor ridicatori anali, miscari
pentru intretinerea muschilor peretelui abdominal.
Realizarea alaptarii copilului.

- In primele 24-48 de ore lauza poate sa stea in decubit lateral


- Ii se asigura un scaun cu spatar : asezata pe scaun, cu piciorul din dreptul
sanului din care va suge copilul sprijinit pe un scaunel

- Ajutam lauza sa sprijine copilul cu capul pe antebratul ei si cu fata


intoarsa spre san

- Ii aratam cum sa isi sustina mamela ca nasul copilului sa fie liber


- O instruim pe lauza ca dupa 6 saptamani sa se prezinte pentru examen
local

- Reluarea locului de munca se face dupa concediul post-natal.


- Educam lauza sa evite contactul sexual 6 saptamani postpartum.
82

83

BIBLIOGRAFIE

1. Albu R.M., Anatomia i fiziologia omului, 1987


2. Belacu M., Tratamentul bolilor cronice n medicina intern, vol. I,
Editura Dacia Cluj-Napoca, 1985
3. Dr.Vasile Nitescu, Chirurgie Obstetrica-Ginecologie, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti-1990
4. Borundel C., Manual de medicin intern, Editura Medical, Bucureti,
1979
5. Bruckner I., Medicin interna, 1980
6. Fodor O., Medicin intern , vol. I, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1974
7. C., Anatomia i fiziologia omului Compediu, Editura Corint, Bucureti
2001
8. Titirc L., Gal G., Seuchea M., Dorobanu E., Balt G., Zamfir M., Ivan
M., Ardeleanu M., Pesek M., Tehnici de evaluare si ngrijiri acordate de
asistenii medicali, Editura Viaa Romneasc, Bucureti, 2001
9. Voiculescu M., Medicin generala, 2004
10.Ion Munteanu, Uterul cicatriceal dupa cezariana, Editura Facla,
Timisoara 1990