Varianta 4

1. Metodele de studiere a morbiditatii. Criteriile de clasificare internationala a maladiilor. Factorii de influenta

asupra incidentei morbiditatii si asupra morbiditatii cu incapacitate temporara de munca.
2. Miscarea naturala, caracteristica. Indicatorilor.
3. Baza legislativa juridica a expertizei medicale a vitalitatii. Capacitatea de munca, caracteristica.

Morbiditatea este totalitatea evenimentelor de imbolnavire a populatiei intr-o perioada de timp dintr-un teritoriu
concret.
Morbiditatea populatiei se studiaza in baza:

Adresabilitatii populatiei institutiei medicale

In baza examenului medical profilactic
In baza cauzelor de deces
Adresarea in institutia medicala a persoanei poate fi primara in anul calindaristic sau poate fi pentru prima data in
viata. Adresarea populatiei de mai multe ori cu aceeasi maladie se numsete vizita.
Sursa de informatie este etichetul statistic si fisa de ambulator, pentru bolnavii ce sau adresat prima data in viata se
pune semnul +, iar pentru cei care pentru prima data s-au adresat in anul calindaristic se pune semnul -.
Examenul medical poate fi periodic in cazul cand munca este in conditii nocive de lucru si poate fi selectiva pe grupe
de populatie.

Sursa de informatie este fisa persoanei suspuse examenului profilactic

Pe baza cauzei de deces sursa de informatie este certificatul medical
Scopul analizei morbiditatii este de a cunoaste cat mai complet frecventa bolii si tendintele de
evolutie a acesteia intr-o populatie.
Analiza morbiditatii populatiei este necesara pentru:

Controlul bolii populationale

Elaborarea si implimentarea masurilor de profilaxie, preventie
Planificarea serviciilor medicale de sanatate
Analiza factorilor socio economici in relatie cu sanatatea unei populatii
Estimarea importantei economice a bolii
Comparari nationale si internationale legate de aparitia si distributia bolilor

Factorii ce influenteaza nivelul morbiditatii:

Factorii sociali sau factorii modului de viata, influenta negativa nivelului de sanatate in 50% cazuri
Factori biologici si genetici, influenteaza 20% asupra nivelului de sanatate
Factorii mediului ambiant influenteaza 20% asupra sanatatii populatiei
Factorii meidicali influenteaza 10% cum ar fi serviciile medicale necalitative, intarzierea acordarii
servicilor medicale

Morbiditatea cu incapacitatea de munca este influentata de:

Componenta muncitorilor dupa varsta, sex, profesie, vechimea in lucru

Conditiile de trai si mucnca
Organizarea, accesibilitatea
Criteriile de clasificare a maladiilor:

Criteriul etiologic
Criteriul patogenezei
Criteriul de localizare

 Comunitate de simptom
2) Miscarea naturala a populatiei reprezinta schimbarea numarului de populatie dintr-un teritoriu dat intr-o
perioada concreta de timp ca rezultat al interactiunii fenomenelor de natalitate si mortalitate.
Miscarea naturala a populatiei se caracterizeaza prin 2 grupe de fenomene esentiale:

Fenomenul de casatorie (nuptialitate)

Fenomenul de divortalitate
Fenomenul de natalitate este fenomenul demografic al aparitiei nascutilor vii intr-o populatie si
intr-o perioada concreta de timp.

Unitatea statistica de observatie este nascutul viu, sursa este certificatul de nastere.
Indicele natalitatii este numarul de copii nascuti vii/ numarul populatii * 1000.
Fertilitatea este fenomenul demografic al frecventei aparitiei nascutilor vii in subpopulatia feminina la
varsta de reproducere intre varsta de 16- 49 ani.
Factorii ce influenteaza natalitatea si fertilitatea populatiei:
- Factorii fiziologici
- Frecventa mortalitatii fetale
- Durata de procreare
- Prezenta sterilitatii feminine sau masculine
Factorii demografici:

Ponderea populatiei feminine in varsta fertila

Varsta de casatorie
Indicele de casatorie, ditialitatii
Structura familiei
Unitatea infantila si juvenila

Factorii socio economici:

Gradul de urbanizare
Gradul de industrializare
Venitul mediu pe un membru de fsmilie
Incadrarea femeilor in activit economica

Factorii culturali si religiosi:

Starea de sanatate ambelor sexe

Factorii legislativi

Reproducerea populatiei este un ansamblu de fenomene demografice indreptate spre reinoirea populatiei in baza
procesului de natalitate.
Se cunosc:

- Indicele de reproducere brut (este numarul de fetite nascute vii de o femeie in decursul perioadei
fertile)
- Indicele de reproducere net (este numarul de fetite nascute vii care au supravietuit varsta mamei la
care au nascut-o)
Mortalitatea este totalitatea de decese inregistrate in populatie dintr-un teritoriu dat intr-o perioada de timp concreta.
Indicicele mortalitatii generale este numarul de decese inregistrate in teritoriu intr-o perioada de timp/ numarul
mediu de populatie * 1000

Mortalitatea infantila este numarul de decese inregistrate intr-o perioada de timp a copiilor cu varsta pana la un an/
un teritoriu dat
Raportat la nr de copii nascuti in perioada respectiva * 1000
Mortalitatea materna reprezinta numarul de decese a femeilor gravide ca rezultat a complicatiilor in timpul sarcinii,
nasterii sau in perioada lauziei (pe 42 de zile dupa nastere).
Indicele mortalitatii materne reprezinta numarul de decese a mamelor/ la numarul de copii nascuti vii * 1000
Sporul natural al este diferenta dintre indicii natalitii si indicii mortalitatii generale raportat la numarul de
populatii * 1000
Se cunoaste:

Sporul natural inalt (caracterizeaza fenomenele pozitive demografice de cresterea numarului de

populatie cand numarul natalitatii este in crestere iar indicele mortalitatii scade)
Sporul natural scazut (se inregistreaza in cazul cand indicele natalitatii scade iar indicele mortalitatii
ramane la acelasi nivel)
Sporul natural negativ (indicele natalitatii scade iar indicele mortalitatii creste)

Speranta de viata la nastere este nr de ani pe care o generatie o poate trai daca nivelul mortalitatii pe grupe de varste
se va pastra acelasi ca si in anul prognozarii.
Cresterea lenta sau lipsa cresterii populatiei in tari pre industrializate urmata de o crestere rapida apoi de o crestere
lenta se numeste tranzitie demografica.
3) Capacitatea de munca este o categorie sociala si juridica care regleaza posibilitatea unei

persoane de a efectua un volum de lucru independent de dezvoltarea fizica si spirituala in

dependenta de starea de sanatate, de cunostintele si experientele acumulate, de pregatirea
profesionala, de capacitatatile morale si intelectuale.
Se cunosc capacitati de munca generala si profesionala.
Capacitatea de munca generala este posibilitatea persoanei de a indeplini un volum de lucru
calificat in conditii obisnuite de munca.
Capacitatea de munca profesionala este posibilitatea unei persoane de a indeplini un volum de
lucru conform functiei detinute, profesiei.
Capacitatea de munca generala si profesionala poate fi totala si partiala.
Capacitatea de munca totala se considera in cazul cand persoana poate indeplini tot volumul
de lucru in conditii obisnuite. Capacitatea de munca partiala, generala sau profesionala este
apreciata in cazul cand persoana nu poate indeplini tot volumul de lucru sau necesita conditii
speciale de lucru.
Incapacitatea de munca reprezinta o imposibiliate a unei persoane de a-si continua activitatea de munca
ca urmare a contraindicatiilor medicale si sociale, survenite in cadrul bolii, traumei sau alte situatii.
Aprecierea incapacitatii de munca este un act juridic, ce permite lucratorului:

Dreptul de a garanta serviciu

Dreptul de a primi asiguarare
Dreptul de a beneficia surselor medicale incapacitatii de munca si de sustinere.

- Incapacitatea de munca poate fi totala sau partiala.

- Incapacitatea de munca poate fi: temporara si permanenta.
Stabilirea incapacitatii de munca temporara este o functie a medicului curant indreptata spre inlaturarea
factorului de risc care a provocat maladia sau trauma, restabilirea dereglarii functionale sau morfologice,
prin efectuarea unui tratament clalitativ pe durata incapacitatii de munca.
Incpacitatea de munca temporara se stabileste pe perioada tratamentului prescris in caz de prognoza
favorabila a decurgerii maladiei sau traumei in caz nefavorabil. Persoanele sunt trimise la expertizele
medicale a vitalitatii permanente.
Criteriile medicale de evidentiere in efectuarea expertizei medicale a vitalitatii sunt:

Complexitatea diagnozei clinice stabilite

Gradul schimbarii morfologice
Nivelele dereglarilor fiziologice
Caracterul si graviditatea decurgerii bolii
Prezenta starilor de decompensare si gradul lor
Complicatiile bolii

Criteriile sociale de evidentiere in efectuarea expertizei medicale a vitalitatii sunt:

Organizarea procesului de munca

Ritmul de lucru
Caracteristica predominarii activitatii de munca fizica sau orala
Prezenta factorilor nocivi
Sarcina ce revine sistemelor sau organelor activitatii

Veridicitatea concluziei expertizii medicale a vitalitatii trebuie sa reese din aprecierea corecta a criteriilor
medicale si sociale de catre medicul curant.
Expertiza incapacitatii temporare de munca se efectueaza in 2 etape:

Medicul curant care are dreptul de a elabora concediul de boala pe 3 si inca pe 3 zile
Comisia medicala consultativa in componenta medicului curant, seful sectiei sau unul din
menajeri institutiei medicale, are dreptul de a prelungi durata incapacitatii de munca pana
la 4 luni neintrerupt sau 5 luni intrerupte pe parcursul unui an cu trimitere mai apoi la
consiliul expertizii medicale a vitalitatii

Expertiza medicala a vitalitatii se efectueaza in 2 nivele:

Medicii curanti
Administratia institutiei medicale, care are obligatiunea de a organiza si controla calitatea
expertizei de vitalitate