1.

Care dintre rile de mai jos sunt membrii fondatori ai Comunitilor Europene a carbunelui si otelului:
Franta, Belgia, Germania, Luxemburg, Italia, Olanda.
2. Care dintre rile de mai jos nu sunt membrii fondatori ai Comunitilor Europene a Energiei Atomice:
Toate celelalte tri care nu sunt membru fondator.
3. Printre statele membre ale Uniunii Europene de astzi se numr i:
Franta, Belgia, Germania, Luxemburg, Italia, Olanda, Marea Britanie, Irlanda, Danemarca, Grecia, Spania,
Austria, Portugalia, Finlanda, Suedia, Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Trile Baltice (Letonia,
Lituania, Estonia), Malta, Cipru, Romnia, Bulgaria, Crotia.

a) Norvegia;
b) Elvetia;
c) Malta;
d) Liechtenstein.
4. Printre statele membre ale Uniunii Europene de astzi nu se numr i:
Toate celelalte tri care nu sunt membru.
5. Stabiliti ordinea corect, din punct de vedere cronologic, a aderrii la Uniunea European pentru trile de mai
jos:
1952 Franta, Belgia, Germania, Luxemburg, Italia, Olanda,
1973 Marea Britanie, Irlanda, Danemarca,
1981 Grecia,
1986 Portugalia, Spania,
1995 Austria, Finlanda, Suedia,
2004 Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Trile Baltice (Letonia, Lituania, Estonia), Malta, Cipru,
2007 Romnia, Bulgaria,
2013 Crotia.
6. Tratatul privind nfiintarea CECO / CEEA / Euratom / CEE a urmrit:
CECO plasarea ntregii productii franco-germane de crbune i otel sub responsabilitatea unei autoritti
supreme comune n cadrul unei organizatii deschise participrii i a altor state europene; - constriurea unei piete
comune si cu institutii comune.
CEEA sau Euratom independenta energetic; - formarea i dezvoltarea industriilor nucleare europene, nivel
ridicat de securitate pt populatie, mpiedicarea deturnarii materiilor nucleare ctre obiective militare, ridicarea
nivelului de viata in statele membre.
CEE integrarea economiilor statelor membre (necesitatea de a intari unitatea economiilor statelor membre si de
a asigura dezvoltarea armonioasa a acestora prin diminuarea diferentelor existente intre diferite regiuni)
7. Dispozitiile Tratatului privind nfiintarea CECO / CEEA / Euratom / CEE prevedeau:
CECO crearea unei piete comune cu obioective comune si institutii comune (crearea unei piete comune n
domeniul crbunelui i a otelului; - stabilirea institutiilor comune i a mijloacelor de actiune pt a organiza piata
comun si a elabora o politic economic i social comun). - crearea Inalta Autoritate ca organ supranational
pentru realizarea obiectivelor
CEEA sau Euratom piat comun nuclear; reguli privind nivelul aprovizionrii cu minereuri, materii brute i
materii fisionabile speciale; - dispozitii privind domeniul industrial; - dispozitii privind cercetarea si difuzarea
cunotintelor; -protectia sanitar, control de securitate.
CEE crearea unei piete comune definita ca un spatiu comun unui grup de state, guvernat de regulile economiei
de piata (libera circulatie a mrfurilor, libera circulatie a lucrtorilor, libertatea prestrilor de servicii i libera
circulatie a capitalurilor); - apropierea progresiv a politicilor ec ale statelor membre (politici comune i politici
coordonate).
8. Precizati care dintre urmtoarele afirmatii referitoare la tratatele ce stau la baza procesului de integrare
european este adevrat / fals:
9. Uniunea European a urmrit, nc de la nfiinarea sa:
Promovarea pcii, valorilor sale i bunstarea popoarelor sale.
- promovarea unei dezvoltari armonioase si echilibrate a activitatilor ec in ansamblul uniunii
- cresterea durabila si neinflationista, un nivel inalt de protectie si al imbunatatirii calitatii mediului
- promovarea unui grad inalt de convergenta a performantelor ec
- un nivel ridicat al ocuparii fortei de munca si al protectiei sociale, egalitatea intre femei si barbati
- cresterea nivelului de trai si a calitatii vieti
- promovarea coeziunii ec si sociale
- promovarea solidaritatii intre statele membe
- mentinerea si dezvoltarea uniunii ca un spatiu al libertatii, securitatii si justitiei

- promovarea progresului stiintific si tehnic

- combaterea excluziunii sociale si discriminarii, promovarea justitiei si protectiei sociale, protectia dr copilului
10. Pe lista obiectivelor Uniunii Europene a fost adugat cel mai trziu:
Promovarea progresului tiintific i tehnic; combaterea excluziunii sociale si discriminrilor; promovarea justitiei
i protectiei sociale, solidaritatea intre generatii i protectia dreptului copilului.
11. Principiul reprezentrii intereselor/echilibrului institutional/autonomiei institutiilor/cooperrii loiale ntre
institutii presupune:
Princ repr intereselor: fiecare institutie comunitara repr un interes specific distinct, n sprijinul cruia actioneaz
in cadrul procesului decizional comunitar.
Princ echilibrului institutional: fiecare institutie are obligatia sa-si exercite competentele sale, dar cu respectarea
totala a competentelor celorlalte institutii.
Princ autonomiei instit.: se bazeaza pe capacitatea instit de a adopta propriul lor regulament intern de organizare,
impunand totodata acestora sa se abtina de la masuri susceptibile sa puna in pericol obiectivele tratatelor, sa evite
situatia care ar duce la perturbarea functionarii altor institutii comunitare din cauza utilizarii lor excesive.
Princ cooperarii loiale intre instit.: impune instit nu numai sa respecte competentele lor, dar sa si stab proceduri
care sa permita asig bunei desfasurari a proc decizional.
12. Care dintre urmtoarele instituii nu a fost prevzut de Tratatele de la Paris i Roma:
Consiliul European;
13. Prin Convenia relativ la unele instituii comune Comunitilor Europene a devenit instituie comun
pentru cele trei Comuniti Europene i:
Parlamentul European; Curtea de Justitie; iar pentru CEE i CEEA - Comitetul economic i social.
14. Prin Tratatul de fuziune de la Bruxelles a devenit instituie comun pentru cele trei Comuniti Europene i:
Comisia European; Consiliu de Ministri, si o singura administratie cu un buget de functionare unic
15. Parlamentul European / Consiliul European / Consiliul Uniunii / Comisia European este compus () din:
Parlamentul European delegati ai parlamentelor statelor comunitare - parlamentari, repr ai cetatenilor statelor
reunite in Comunitate, alesi prin vot universal direct, liber, secret pt o per de 5 ani - eurodeputati in functie de
dimensiune geografica; 765 de parlamentari plus presedinte din cele 28 de state membre. Minim 6 deputati pt
fiec stat, maxim 96.
Consiliul European efi de stat sau de guvern ai statelor membre, precum si presedintele Consiliului European
si presedintele Comisiei Europene. (+atunci cand se impune, fiec membru al Consiliului European poate decide
sa fie asistat de un ministru sau de un membru al Comisiei + noul Inalt Repr al Uniunii) componenta fixa.
Consiliul Uniunii un repr la nivel ministerial al fiec stat membru, imputernicit sa angajeze guvernul statului
membru pe care il repr si sa exercite dreptul la vot - (componenta variaza in fct de ordinea de zi a lucrarilor)
Comisia Europeana cate un comisar pt fiecare stat membru, inclusiv presedintele si Inaltul Reprezentant al
Uniunii (vicepresedinte); Comisarii europeni sunt alei din rndul specialitilor i/sau al oamenilor politici,
desemnai de comun acord de ctre statele membre i cu investitura Parlamentului European, pe baza
competenelor generale.
16. Printre atribuiile Parlamentului European / Consiliului European / Consiliului Uniunii / Comisiei Europene
se numr i:
Parlamentul European puterea de control (puterea de informare i de sanctiune), puterea consultativ si de
participare la actul legislativ, competente in domeniul bugetar (functie bugetara), alegerea avocatului poporului.
Consiliul European este locul unor schimburi de pareri libere si al unor informari reciproce intre factorii
principali de conducere ai statelor membre; poate delibera subiecte care sunt de competenta comunitara, dar si
chestiuni de cooperare politica sau orice alt subiect de interes comun, definind orientarile si prioritatile politice
generale ale Uniunii; ofera Uniunii impulsurile necesare dezvoltarii acesteia; constituie o instanta de apel
pentru dosarele care ii sunt trimise de instantele inferioare, in special de catre Consiliul Uniunii.
Consiliul Uniunii exercita impreuna cu Parlamentul European, functia legislativa prin procedura legislativa
ordinara, cunoscuta si sub numele de codecizie; coordoneaza politicile statelor membre in domenii specifice cum
ar fi: politici ec si bugetare sau politica de ocupare a fortei de munca; adopta deciziile nec pt definirea si punerea

in practica a politicii externe si de securitate comuna, pe baza orientarilor generale trasate de Consiliul European;
coordoneaza activ statelor membre si adopta masurile nec cu priv la cooperarea in materie de justitie si afaceri
interne; decide cu priv la semnarea si incheierea acordurilor internat dintre UE si unul sau mai multe state ori
organizatii internat, pe baza unei proceduri din partea Comisiei; adopta bugetul Uniunii impreuna cu Parlamentul
European.
Comisia Europeana puterea de initiative (motorul Comunitatii); puterea de executie (guvern la nivel
comunitar); puterea de control; puterea de negociere in acordurile internat.
17. Printre atribuiile Parlamentului European/Consiliului European/Consiliului Uniunii/Comisiei Europene nu se
numr i:
a. examinarea diferitelor doc i discutarea, n edin public, a raportului anual pe care l prezint Comisia
European;
b. puterea de a constrnge Comisia, prin votarea unei moiuni de cenzur, de a demisiona, n anum cond
stabi;
c. alegerea, pe durata legislaturii sale, a Avocatului poporului;
d. niciuna dintre atributiile de mai sus.
18. Consiliul European / Consiliul Uniunii Europene se caracterizeaz i prin faptul c:
Consiliul European s-a contituit, la inceput, intr-un cadru neconventional, fiind ulterior recunoscut prin tratate;
are intodeauna aceeasi componenta, reunind sefi de stat si de guverm.
Consiliul Uniunii este o institutie prevazuta in tratatele initiale de infiintare a Comunitatilor Europene; are o
componenta diferita, care a evoluat de la cea initiala, ce cuprindea ministrii afacerilor externe, pana la
compunerea sa actuala din ministri repr domeniile pt care Consiliul respectiv se reuneste.
19. Consiliul European / Consiliul Uniunii Europene nu se caracterizeaz i prin faptul c:
20. Spre deosebire de Consiliul Uniunii Europene, Consiliul European:
21. Spre deosebire de Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene:
a. se ntrunete mai des;
22. Printre elementele care deosebesc Consiliul European de Consiliul Uniunii Europene se numr i:
23. Stabiliti care dintre urmtoarele afirmatii referitoare la Parlamentul European /Consiliul European / Consiliul
Uniunii Europene / Comisia European este adevrat:
24. Stabiliti care dintre urmtoarele afirmatii referitoare la Parlamentul European /Consiliul European / Consiliul
Uniunii Europene / Comisia European este fals:
25. Comitetul Economic i Social / Comitetul Regiunilor este compus din:
CES repr ai dif categ de participanti la viata ec si sociala - organiz patronale, salariale si alti repr ai societatii
civile, in special din domeniile socio-ec, civic, profesional (353 membrii prin vot, 5 ani)
CR repr ai colectivitatilor regionale si locale care sunt fie titularii unui mandat electoral in cadrul unei autoritati
regionale sau locale, fie raspun dpdv politic in fata unei adunari alese. (353 membrii prin vot, 5 ani)
26. Stabiliti care dintre urmtoarele afirmatii referitoare la Comitetul Economic i Social /Comitetul Regiunilor
este adevrat:
27. Stabiliti care dintre urmtoarele afirmatii referitoare la Comitetul Economic i Social /Comitetul Regiunilor
este fals:
28. Piata comun, ca etap a procesului de integrare economic european, presupune:
Piata Comuna = Uniunea Vamala (teritoriu vamal unic al tarilor membre, ce cupr ansamblul schimburilor
reciproce de mf, si interzicerea taxelor vamale de import export) + o politica comerciala comuna fata de terti
(tarif vamal comun in relatiile cu acestia)
- spaiu comun unui grup de state, guvernat de regulile economiei de pia, n care operatorii economici pot

exercita activiti n mod liber, n beneficiul comun, pentru dezvoltarea economiei statelor membre.
29. Uniunea vamal a presupus n relatiile dintre trile membre i:
- inlaturarea completa, dar treptata, a taxelor vamale de import si de export in rel comerciale dintre tarile
semnatare, atat pt prod industriale cat si pt prod agricole
- inlaturarea in mod treptat si complet a restrictiilor cantitative si a altor bariere netarifare din calea comertului
reciproc al tarilor membre
- instituirea unui regim fiscal comun in tarile membre, concomitent cu elaborarea si adoptarea unor reguli
comune priv desfasurarea concurentei in cadrul Comunitatii
30. Uniunea vamal a presupus n relatiile cu trile terte i:
instituirea unei politici comerciale comune fata de terti si armonizarea legislatiilor vamale ale tarilor membre
pentru aplicarea uniforma a acesteia
31. Carta Alb privind desvrirea pieei unice interne a prevzut:
Fixarea unui calendar precis pentru perioada 1985-1992, priv examinarea si adoptarea masurilor legislative
necesare realizarii pietei unice (eliminarea frontierelor fizice, barierelor tehnice si barierelor fiscale). Pentru
realizarea acestor obiective, au fost prevzute o serie de msuri legislative prin intermediul crora se urmrea:
- eliminarea barierelor fizice, prin renunarea la controlul mrfurilor i al persoanelor la frontierele interne,
precum i la formalitile vamale greoaie i costisitoare;
- eliminarea barierelor tehnice, prin nlturarea obstacolelor ce decurgeau din reglementrile naionale
distincte cu privire la exigenele pe care trebuiau s le ndeplineasc mrfurile i serviciile care circulau n
Comunitate;
- eliminarea barierelor fiscale, prin depirea obstacolelor create de diferenele existente ntre sistemele
naionale de impunere direct i indirect;
32. Actul Unic European a prevzut:
- prevederi referitoare la edificarea spatiului ec integrat, in care sa se dezvolte politici comune si sa se armonizeze
politicile ec ale tarilor membre; includerea conceptului de piata interna intr-un tratat comunitar; revizuirea proc
de adoptare a dec in Consiliul de Ministri, unanimitatea fiind inlocuita cu votul majoritatii calificate pt marea
parte a problemelor analizate.
33. Spre deosebire de Carta Alb privind desvrirea pieei unice interne, Actul Unic European:
a pus accent pe dezvoltarea politicilor comune i armonizarea celorlalte politici economice ale trilor membre;
34. Eliminarea frontierelor fizice ce afectau libera circulatiei a mrfurilor n cadrul pietei unice interne a
presupus:
- eliminarea complet a formalitilor vamale i a controalelor la frontierele intracomunitare pentru orice marf,
cu excepia drogurilor i a armelor de foc;
- simplificarea controalelor admin facute la punctele de frontiera interna
- introducerea unui sist computerizat de informare
35. Recunoaterea reciproc, ca principiu de baz pentru circulatia mrfurilor n cadrul pietei unice interne
presupune:
- acceptarea sau recunoasterea de catre autoritatile nationale a controalelor realiz de statele membre
- aplicarea recunoasterii reciproce atat normelor tehnice nationale, care se mentin distincte, precum si a
certificatelor de conformitate emise de catre autorit de control
- certificarea si recunoasterea fiecarei norme europene de catre organismele competente
36. Eliminarea obstacolelor tehnice ce afectau libera circulaie a mrfurilor n cadrul pieei unice interne a vizat:
armonizarea reglementrilor naionale privind aditivii acceptai pentru a fi folosii la obinerea produselor
alimentare comercializate n spaiul comunitar.
37. Eliminarea barierelor fiscale pentru liberalizarea circulaiei mrfurilor a presupus:
- armonizarea aplicrii TVA (1977);
- aplicarea generalizat a TVA la toate tipurile de vnzri i facturarea acesteia la productor (n ara de origine);

- limitarea nr de taxe pe valoare adugat la dou n fiecare ar (TVA normal i TVA redus), concomitent cu
reducerea listei produselor crora li se aplic TVA redus.
38. Libera circulatiei a persoanelor n cadrul pietei unice interne presupune i:
- libera trecere a frontierelor intre statele membre, fara control si formalitati
- posibilit egale priv accesul la activ salariale si profesionale
39. Printre statele semnatare ale Acordului Schengen se numr:
Franta, Germania, tarile Benelux (Belgia, tarile de Jos, Luxemburg)
40. Printre statele semnatare ale Acordului Schengen nu se numr:
Bulgaria, Cipru, Romania, MB si Irlanda
41. Principalele prevederi ale Acordului Schengen se refer i la:
- eliminarea controalelor la frontierele interne;
- regimul de vize armonizat;
- dreptul de azil ;
- colaborarea politieneasca;
- cooperarea justitiei in materie penala;
- colaborarea in lupta contra traficului de droguri;
- lupta impotriva traficului cu arme de foc si munitie.
42. n prezent din Spatiul Schengen face parte i urmtorul stat:
Franta, Germania, tarile Benelux (Belgia, tarile de Jos, Luxemburg), Italia, Danemarca, Portugalia, Suedia,
Spania, Finlanda, Grecia, Islanda, Olanda, Austria, Norvegia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia,
Slovacia, Slovenia, Ungaria, Elvetia, Liechtenstein.
43. n prezent din Spatiul Schengen nu face parte i urmtorul stat:
44. Liberalizarea circulatiei serviciilor n cadrul pietei unice interne a presupus:
- dreptul de stabilire al resortisantilor unui stat membru pe teritoriul altui stat comunitar in scopul prestarii unui
serviciu
- libertatea prestatorului de serv de a-si desf temporar activitatea in statul membru in care presteaza serv
45. Procesul de liberalizare a serviciilor financiare a avut la baz:
- principiul licentei unice si principiul supravegherii de catre statul de origine
46. Liberalizarea circulatiei capitalurilor n cadrul pietei unice interne a presupus:
- asigurarea liberei circulatii a capitalurilor si principiul nediscriminarii dupa origine si dupa destinatia fondurilor
in interiorul Comunitatii
47. Precizai care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la libera circulatie a mrfurilor /serviciilor / capitalurilor
/ persoanelor este adevrat:
48. Precizai care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la libera circulatie a mrfurilor /serviciilor / capitalurilor
/ persoanelor este fals:
49. Raportul Werner a propus:
- adoptarea unei monede europene comune (instituirea unei uniuni ec si monetare)
50. Raportul Delors a propus:
- o moneda unica si o politica monetara unica, nu o moneda comuna care sa circule concomitent cu monedele
nationale
51. n prima / a doua / a treia etap de realizare a uniunii economice i monetare s-a realizat si:
I - o mai buna convergenta a rezult ec ale diferitelor tari, precum si la o intarire a coordonarii politicilor lor ec si

monetare
II - intarirea coordonarii intre bancile centrale nationale prin consituirea Sistemului European al Bancilor
Centrale
III stabilirea irevocabila a cursului de schimb valutar, disparitia monedelor nat ale tarilor Comunitatii si
inlocuirea acestora cu o moneda unica
52. Criteriile de convergent nominal / real ce trebuie ndeplinite de statele membre care doresc s adere la
zona euro stabilesc:
Nominala - un deficit bugetar care sa nu depaseasca 3% din PIB
- rata scazuta a infl, sa nu depaseasca 1,5%
- dobanzi scazute pt credite pe termen lung, sa nu depaseasca 2%
- datorie publica cumulata sa nu depaseasca 60% din PIB
- stabilitatea cursului de schimb
Reala - gradul de deschidere a ec, calculat ca pondere a schimburilor comerciale externe in PIB
- ponederea comertului bilateral cu tarile membre ale UE in totalul comertului exterior
- str ec pe cele 3 ramuri principale (industrie, agricultura si serv)
- PIB pe cap de locuitor, calculat in fct de paritatea puterii de cump
53. Moneda unic euro a fost adoptat si de:
Grecia, Slovenia, Cipru, Malta, Slovacia, Estonia,
54. Moneda unic euro nu este folosit n:
55. Politica monetar comun presupune:
- o moneda unica administrata de o singura banca centrala independenta (stabilitatea preturilor, sustinerea
politicilor ec generale ale UE in concordanta cu principiile ec libere de piata si ale concurentei)
56. Politica economic comun presupune:
- convergenta ec statelor membre
57. Spre deosebire de politica monetar, politica economic comun presupune:
- mentinerea responsabilitatii statelor membre asupra politicii economice nationale
58. Politica bugetar a Uniunii Europene presupune:
- statele membre raman in continuare responsabile pt politicile lor bugetare nationale
59. Precizati care dintre urmtoarele afirmatii referitoare la Banca European de Investitii /Banca Central
European este adevrat:
BEI instrument comunitar prioritar pentru solidaritate financiara; contribuie la stabilitatea macroeco in spatiul
comunitar, are rol intermediar in vederea redistribuirii creditelor pentru dezvoltarea intreprinderilor mici si
mijlocii. Reprezinta o sursa majora de finantare a activitatilor industriale, a sectoarelor cu tehno avansata,
contribuie la formarea retelelor de transport si energie transeuropene, protejarea mediului inconjurator, cooperare
cu statele din afara spatiului comunitar. BEI detine 60% din actionariatul Fondul Eur de Investitii.
BCE structura institutionala este data in principal de BCE care impreuna cu bancile centrale ale statelor
membre formeaza sistemul european al bancilor centrale (SEBC). Obiectiv: mentinerea stabilitatii preturilor.
Sarcini: definirea si punerea in aplicare a politicii monetare a uniunii; efectuarea operatiunilor de schimb valutar;
detinerea si admin rezervelor valutare oficiale ale statelor membre; promovarea bunei functionari a sist de plati.
- Este singura abilitata, impreuna cu bancile centrale nationale, sa autorizeze si sa emita bancnote euro in Uniune;
bancnotele emise de acestea sunt singurele care au statut de mijloc legal de plata.
- are rol consultativ pt Uniune si pt autoritatile nationale
- pt a-si indeplinii sarcinile, colecteaza inf statistice nec fie de la autoritatile nat competente, fie direct de la
agentii ec.
60. Printre domeniile ce sunt de competena politicii comerciale comune se numr si:
- acorduri tarifare si comerciale
- masuri de liberalizare (eliminarea barierelor netarifare si a restrictiilor cantitative)

- tarif vamal extern comun

- Schimburile internationale de produse supuse Euratim-ului
- Produsele CECO daca fac obiectul unor acorduri multilaterale
- Incheierea de acorduri cu tarile terte in materie de marfuri falsificate
- Acordurile asupra aplicarii de masuri sanitare, fitosanitare in domeniul agricol
Aceasta vizeaz dou categorii de domenii:
- domenii pentru care s-a prevzut elaborarea unor politici comune statelor membre = presupun un transfer de
suveranitate consimit de statele membre, n beneficiul instituiilor comunitare, dotate cu competene i puteri
necesare pentru a realiza, n anumite domenii, politici ce se vor substitui politicilor naionale;
- domenii n care s-a urmrit coordonarea politicilor statelor membre = se realizeaz sub forma consultrilor
ntre statele membre, n cadrul instituiilor comunitare, fr a substitui, ns, politicile naionale.
61. Regimul Uniunii Europene privind importurile/exporturile ctre ri tere cuprinde i reguli cu privire la:
Reguli import:
- Masuri de reglementare a regimului de liberalizare a importurilor
- Reguli pentru a contracara consecintele negative determinate de liberalizarea importurilor - aparare si
sanctionare salvgardare: informare, consultare, investigare, aparare, sanctionare
- Masuri de aparare comerciala impotriva practicilor comerciale neloiale (dumping, subventie sau marfuri
falsificate).
Reguli pentru export:
- Armonizarea ajutoarelor publice acordat pt finantarea si promovarea exporturilor
- Conformarea regimului comercial aplicabil exporturilor
62. Din categoria acordurilor comerciale preferentiale / neprefereniale ncheiate de Uniunea European cu ri
tere fac parte:
Acordurile Preferentiale (acorduri de comert liber) includ: acodarea de concesii (reduceri, eliminari de taxe
vamale de import, contingente tarifare). Produsele de export originare dintr-o tara beneficiaza de facilitati
suplimentare de acces pe piata tarii partenere. Acestea sunt semnate de U.E. cu state tere pe termene ce pot fi
rennoite i constituie excepii de la aplicarea tarifului vamal extern comun. Au fost ncheiate cu patru grupuri de
state, respectiv: AELS, TECE, ACP, tari in curs de dezvoltare, alte acorduri (USA).
Acorduri nepreferentiale. Acestea vizeaz acordurile comerciale multilaterale administrate n prezent de
Organizaia Mondial a Comerului (O.M.C.), menite s ordoneze i s liberalizeze comerul internaional.
Eficacitatea aplicrii prevederilor acestor acorduri la nivel comunitar este limitat ca urmare a jurisprudenei
Curii Europene de Justiie. Astfel, nu pot fi invocate regulile O.M.C. nici de ctre o ntreprindere i nici de ctre
un stat membru pentru a contesta validitatea unei msuri comunitare, cu excepia situaiilor n care aceste norme
internaionale de conduit au fost ncorporate sau exist o referire special la ele ntr-o reglementare comunitar.
63. Acordurile comerciale ncheiate de Uniunea European cu statele membre A.E.L.S. /Trile din Europa
Central si de Est / Trile din Africa, Caraibe si Pacific / Trile n curs de dezvoltare / statele mediteraneene /
MERCOSUR / S.U.A. prevd:
AELS (evitarea obstacolelor comerciala)
- eliminarea restrictiilor comerciale si a masuriloe cu efect echivalent pentru produsele industrale; cooperare pt
reducerea barierelor ce afecteaza schimburile reciproce cu produse agricole; concesii privind comertul cu peste.
- imbunatatirea libereri circulatii a produselor industriale; cooperarea in domeniul cooperarii, stiintei si tehnicii;
actiuni internationalecomune cu tarile in curs de dezvoltare, plus alte domenii de interes reciproc (circulata
capitalurilor, serviciilor, persoanelor, cercetare-dezvoltare, protectia mediului inconjurator, piata muncii, cultura,
turism)
TECE (sprijinarea in tranzitia la eco de piata)
1. Bazele comerciale ale UE cu TECE au fost stabilite in acordurile de ascociere semnate cu acestea, ale caror
obiective s-au extinsa insa dincolo de cele comerciale
- eliminarea barierelor tarifare si netarifare din calea schimburilor comerciale reciproce; realizarea unei largi zone
de liber schimb intre UE si TECE;
- asigurarea unui cadru adecvat pt dialogul politic intre parti, care sa permita dezvoltarea unor legaturi politice
mai stranse; asigurarea unei baze solide pt cooperare economica, sociala, financiara si culturala; promovarea
dezvoltarii comertului precum si a unor relatii comeriale armonioase intre parti; spijinirea eforturilor de
dezvoltare a eco, de desavarsirea tranzitiei la o eco de piata si de consolidare a democratiei; crearea unor institurii

adecvate pt a realiza efectiv demersuri de asociere; asigurarea uni cadru adecvat pt integrarea graduala a TECE in
comunitatile europene.
ACP (faciliteaza dezvoltarea garantandu-se accesul liber al produselor lor la export)
- sprijin financiar si tehnic pe care CEE l-au acordat acestuia; libera circulatie a marfurilor;
TARILE IN CURS DE DEZVOLTARE (acces privlegiat la piete, in vederea consolidarii propriilor economii si
imbunatatirii conditiilor de viata)
-preferinte vamale in vederea sprijinirii dezvoltarii; prevede reduceri suplimentare de tarife pt tarile vulnerabile
care semneaza pana la 27 de convetii internationale privind drepturile omului, drepturile lucratorilor si
strandardelor de mediu si de buan guvernanta.
Statele mediteraneene (concesii comerciale care au scopul de a facilita accesul prod din tarile mediteraneene pe
piata comunitara; colsolidarea acordurilor de liber schimb cu anumite state mediteraneene).
MERCOSUR (liberalizarea progresiva pe parcusul a 10 ani a schimburilor comerciale cuproduse industriale si a
serviciilor).
SUA (creearea intre UE si SUA a unei zone de liber schimb in materie de servicii; eliminarea taxelor vamale la
importurile de produse industriale originare dintre cele 2 parti; reducerea barierelor netarifare in calea
schimburilor reciproce; armonizarea standardelor tehnice; prevenirea conflictelor comerciale reciproce; masurile
vizand repturile de prop intelectuala; atenuarea barierelor tarifare in cadrul schimburilor reciproce la produsele
industrialel crearea unei mecanism de avertizare timpurie cu privire la eventualele conflicte de natura
comerciala.
64. Precizati care dintre urmtoarele afirmatii referitoare la politica comercial a Uniunii Europene este
adevrat:
- Este o politica comuna, fiind de competenta exclusiva a autoritatilor comunitare
1. Apropierea reglematrilor in materie vamala
2. Coordonare relatiilor comerciale cu tarile terte
3. Adaptarea acordurilor cu tarile terte astfel incat sa nu se intarzie intrarea in vigoare a tarifului vamal comun
4. Modificare listelor de preferinte acordate tarilor terte
5. Extinderea asupra celorlalte state membre a eliminarii restrictiilor cantitative impuse tarilor terte de catre un
stat membru
6. Adoptarea unui comportament comun in cadrul org eco internat.
7. Posibilitatea de a adopta, in caz de urgenta, masuri de protectie necesare
8. In iulie 1969 s-a renuntat la a mai face referire la un tarif extern comun, pastrandu-se ca unic obiectiv
realizarea politicii comerciale comune
9. In 1992 a fost adoptat codul vamal al UE
10. In 2008 a fost adoptat nou cod vamal modernizat
65. Precizati care dintre urmtoarele afirmatii referitoare la politica comercial a Uniunii Europene este adevrat
/fals:
66. Scopul politicii concurentiale vizeaz:
Eliminarea sau descurajarea practicilor comerciale restrictive ce au drept efecte impiedicarea, restarngerea sau
deformarea concurentei, garantare unitatii pietei comune, evitarea monopolizarii anumitor piete.
67. Acordurile, deciziile sau practicile concertate sunt interzise de regulile comunitare privind concurenta n
situatia n care:
- au ca obiect sau efect impiedicare, restrangerea sau distorsionare concurentei in cadrul pietei comune si care pot
afecta comertul dintre statele membre in special acelea care constau in:
- fixarea directa/indirecta a preturilor de vanzare/cumparare sau a altor conditii comerciale;
- limitarea sau controlul productiei, comercializarii, dezvoltarii tehnice sau a investitiilor;
- impartirea retelelor de desfacre si a surselor de aprovizionare pe criteriul teritorial, al volumului de vanzari si
achizii sau al altor criterii;
- aplicarea unor conditii legale tranzactiilor echivalente cu alti parteneri comerciali;
- conditionare incheerii contractelor de acceptare de catre celelalte parti a unor prestatii suplimentare care nu au
nici o legatura cu obiectul contractului.

68. Este considerat exceptie / caz special de derogare de la regulile comunitare privind concurenta situatia n
care:
Cazuri speciale:
- cota agregata de piata detinuta de partile la acord nu depaseste 10% pe niciuna dintre pietele relevante afectate
de acord, atunci cand acesta se incheie intre companii care sunt actiali sau potentiali competitori pe oricare din
aceste piete.
- cota de piata detinuta de fiecare dintre partile la acord nu depaseste 15% pe niciuna dintre pietele relevante
afectatae de acord, atunci cand acesta se incheie intre companii care nu sunt actuali sau potentiali competitori pe
nici una dintre aceste piete
Exceptii:
- partile implicate la acestea sunt intreprinderi ale unui stat membru si nu nu privesc nici importurile si nici
exporturile dintre statele membre
- nu sunt mai mult de 2 intreprinderi, parti la acestea, iar acordurile doar restrang libertatea unei parti in
determinarea preturilor ori conditiilor comerciale pe baza carora marfurile care au fost dobandite de la cealalta
parte pot fi revandute sau impun restrictii orivind exercitarea drepturilor cesionarului sau beneficiarului de
drepturi de proprietate industriala (in special prevede modele industriale, desene si marfi comerciale)
- au ca unic obiect specializarea, dezvoltarea ori aplicare uniforma de standarde sau cercetarea comuna pt
imbunatatirea tehnica, dezvoltare si specializare, cu conditia ca rezultatele sa fie accesibile tuturor partilor si sa
fie folosite de fiecare dintre ele
- satisfac conditiile regulamentelor in viogoare privind execptarile individuale sau de grup.
69. Abuzul de pozitie dominant este interzis de regulile comunitare privind concurenta dac:
- practicarea unor preturi inferioare costurilor de productie cu scopul inlaturarii concurentei
- impunerea in mod direct sau indirect a preturilor sau altor conditii comerciale neechitabile
- limitarea productiei sau a dezvoltarii tehnologice in detrimentul consumatorilor
- aplicarea unor conditii ilegale la prestatii echivalente, creand astfel dezavantaje concurentiale
- conditionarea incheierii contractelor de acceptare de catre parteneri a unor obligatii suplimentare
70. Stabiliti care dintre urmtoarele situatii constituie un abuz de pozitie dominant interzis de regulile
comunitare privind concurenta:
- Prin comportamentul sau o intreprindere influenteaza concurenta de pe o piata, chiar si in situatia in care un
asemenea comportament este rezultatul anumitor dispozitii legislative.
71. Concentrrile economice sunt interzise de reglementrile comunitare privind concurenta n situatia n care:
- are drept efect crearea sau consoliidarea unei pozititii dominante si conduc sau ar putea conduce la
impiedicarea, restrangerea sau distorsionarea semnificativa a concurentei in cadrul pietei comune, ori pe o
parte considerabila a acesteia si afecteaza comertul dintre statele membre

72. Potrivit regulilor comunitare privind concurena, sunt considerate a fi compatibile /incompatibile cu piaa
comun ajutoarele de stat care:
compatibile:
favorizeaza dezvoltarea economica a regiunilor cu nivel de trai anormal de scazut sau cu un grad de ocupare a
fortei de munca extrem de scazut
promoveaza un proiect important de interes european comun sau remediaza grave perturbari ale eco unui stat
membu
faciliteaza dezvoltarea anumitor activitati sau regiuni economice
promoveaza cultura si conservarea patrimoniului
alte de categ de ajutoare stabilite prin decizia consiliului
Incompatibile:
ajutoarele acordate de stat sau cele acordate sub orice forma prin intermediul resurselor statului, care ameninta sa
altereze concurenta prin favorizarea anumitor intreprinderi sau activitati, in masura in care afecteaza schimburile
dintre tarile memebre.
73. Precizai care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la serviciile publice este adevrat/ fals:
sunt activitati economice de interes general prestate de intreprinderi publice

74. Precizati care dintre urmtoarele afirmatii referitoare la politica concurential a Uniunii Europene este
adevrat / fals:
75. n domeniul protectiei consumatorului, principiul informrii / precautiei presupune:
Principiul informarii:
Este reflectat de o serie de masuri adoptate in domeniu care prevad obligatia furnizarii de catre vanzator a unor
informatii considerate relevante pt consumator, fie inainte, fie in timpul delurularii anumitor tranzactii
comerciale.
Principiul precautiei:
Poate fi invocat atunci cand este necesara adoptarea unor masuri urgente in fata unui pericol potential asupra
sanatatii umane, iar rezultatele stiintifice disponibile nu permit o determinare a riscurilor implicate cu o
certitudine suficienta fara a fi permisa totusi folosirea lor ca pretext in promovarea unor masuri cu carcater
protectionist, de natura a impiedica liberul schimb in cadrul pietei unice.
76. Dreptul consumatorului european de retragere sau de anulare, ntr-o anumit perioad de timp, a tranzaciei la
care a consimit anterior presupune:
Dreptul de anulare poate fi exercitat in decursul a 7 zile, cele privind folosirea pe o perioada determinata a unui
imobil prevad un termen de 10 zile, iar perioada de razgandire in cazul asigurarilor de viata poate ajunge la 30 de
zile.
Punerea la dispozitia consumatorului a unui timp suficient pt a obtine si procesa toate informatiile relevante cu
privire la tranzactia in care este implicat; prevenirea aparitiei oricaror costuri de tranzactionare ce ar dapasi
beneficiile implicate
77. n cazul lipsei conformittii produselor livrate cu prevederile contractului de vnzarecumprare negociat,
consumatorul are dreptul:
Consumatorul are dreptul fie sa i se aduca produsele la conformitate, fara plata, prin reparare sau inlocuire, in
functie de optiunea sa, fie sa beneficieze de reducerea corespunzatoare a pretului ori anularea contractului.
78. Protejarea consumatorului european mpotriva practicilor comerciale incorecte ce decurg din contractele
negociate n afara spaiilor comerciale vizeaz:
Presupune obligatia comerciantului de a acorda in favoarea consumatoruli dreptul de a denunta unilateral
contractul de vanzare-cumparare intr-o perioada rezonabila de timp, de cel putin 7 zile lucratoare.
79. n cazul vnzrilor la distant de produse/servicii, consumatorului trebuie s i se asigure urmtoarele drepturi:
Dreptul la o informare corecta si completa in legatura cu orice aspect care il intereseaza, inainte de incheierea
contractului la distanta de vanzare, precum si dreptul de anulare a contractului in decursul unei perioade de
minim 7 zile lucratoare, fara un motiv anume si fara penalitati, cu exceptia costului de returnare a produselor.
80. n cazul tranzactiilor electronice de produse/servicii, consumatorului trebuie s i se asigure urmtoarele
drepturi:
Aplicarea prevederilor comunitare valabile in domeniu, la care se adauga anumite prevederi carcateristice
serviciilor specifice societatii informationale, efectuate prin utilizarea mijloacelor electronice.
81. Protejarea consumatorilor europeni implicati n tranzactii financiare vizeaz:
Dreptul consumatorului de retragere dintr-un contract de credit pentru consum fara a oferii nici un fel de
explicatie, in interiorul unei perioade de 14 zile de la incheierea contractului precum si dreptul de returnare
anticipata a creditului, la orice moment, cu precizarea ca in aceasta situatie creditorul poate solicita o
compensatie justificata in mod corect si obiectiv.
82. Protejarea cumprtorilor de pachete de servicii turistice vizeaz:
- obligatia comerciantilor sa ofere consumatorilor- turisti info corecte si clare referitoare la orice aspect legat de
serv contractate,dar si dreptul de a renunta la acestea,daca organizatorul modif elem esentiale ale aranjamentului
convenit.
- oferirea unor servicii de calitate

83. Protejarea consumatorilor mpotriva practicilor comerciale incorecte ce decurg din contractele care vizeaz
dobndirea unui drept de folosin pe durat limitat asupra unor imobile presupune:
Reguli ce protejeaza consumatorii cu privire la natura informatiilor pe care partenerii de tranzactie sunt obligati
sa le furnizeze, dar si la perioada in care acestia pot denunta contractul, ce nu trebuie sa fie mai mica de 10 zile.
84. Protejarea consumatorilor de servicii de interes economic general presupune:
Adoptarea unor reguli detaliate ce stipuleaza dreptul de a alege intre mai multi furnizori de servicii de interes
general pe acela care raspunde mai bine propriilor nevoi.
85. Scopul politicii regionale a Uniunii Europene vizeaz:
Reducerea inegalitatilor regionale existente si prevenirea dezechilibrelor regionale
86. Precizati care dintre urmtoarele afirmatii referitoare la coeziunea economic si social este adevrat / fals:
A fost introdusa pt prima oara intr-o forma explicita in tratatul CEE prin actul unic european.
87. Printre obiectivele / principiile politicii regionale comunitare se numr / nu se numr i:
Principiile: Concetrarea interventie
- Princiupiul programarii
- Principiul parteneriatului (al colaborarii sau cooperarii)
- Principiul aditionalitatii (al complementaritatii) resurselor comunitare
- Managementul, monitorizarea si evaluare fondurilor
- Regularizarea platilor si controalele financiare
Obiective:
- Convergenta
- Competitivitatea regionala si ocuparea fortei de munca
- Cooperarea teritoriala europeana
88. Din categoria instrumentelor financiare structurale / complementare / pre-structurale ale politicii regionale
comunitare fac parte:
Structurale:
- Instrumente financiare prin care UE actioneaza pt eliminarea disparitatilor economice si sociale dintre regiuni
si din interiorul acestora, in scopul realizarii obiectivului coeziunii economice si sociale (FEDR, FSE, FC)
Complementare:
- Actioneaza pt finantarea obiectivelor anumitor politici comune (FEOGA si IFOP), dar care incepand cu
perioada 2007-2013 nu mai fac parte din politica de coeziune
Prestructurale:
- Destinate tarilor in curs de aderare la UE avand drept scop pregatirea acestora pt utilizarea fondurilor
structurale si complementare (PHARE, ISPA, SAPARD, IPA)
89. Din categoria instrumentelor financiare structurale / complementare / pre-structurale ale politicii regionale
comunitare nu fac parte:
90. Scopul FEDR / FC / FEOGA / IFOP / IPA este:
FEDR: contribuie la corectarea principalelor dezechilibre regionale in comunitate, printr-o participare la
dezvoltarea si ajustarea structurala a regiunuilor a caror dezvoltare era ramasa in urma si la reconversia regiunilor
industriale in declin.
FC: promovarea dezvoltarii durabile, domeniile prioritare de interventie vizand mediul si dezvoltarea
infrastructurii in domeniul transporturilor, in special a retelelor transeuropene.
FEOGA: finanta politica agricola comuna
IFOP: sprijinirea financiara a politicii comune in domeniul pescuitului care vizeaza in special asigurarea
conservarii si exploatarii durabile a resurselor maritime; meninerea echilibrului ntre resursele piscicole i
exploatarea acestora;sporirea competitivitii structurilor piscicole i dezvoltarea ntreprinderilor viabile din acest
sector; creterea valorii adugate creat de produsele piscicole i de acvacultur etc.
IPA: inlocuieste instrumentele financiare pre-structurale anterioare

91. Precizati care dintre urmtoarele afirmatii referitoare la politica regional a Uniunii Europene este adevrat /
fals:
- Toate statele membre ale UE au o politica regionala
- Scopul politicii regionale comune il reprezinta reducerea inegalitatilor regionale existente si prevenirea
dezechilibrelor regionale la nivel comunitar
- Unul din instrumentele de inceput pe care se baza politica regionala comunitara a fost si fondul social
European
92. Principalele mijloace folosite pentru realizarea politicii sociale comunitare au fost:
- Functionarea pietei comune, care prin libera circulatie a lucratorilor, urma sa cuprinda si functionarea pietei
comune a muncii, contribuind astfel la favorizarea si armonizarea sistemelor sociale ale statelor membre
- Coordonarea politicilor economice si a altor competente in domeniul economic de catre consiliul de ministrii,
utilizate a.i. sa sprijine cresterea nivelului de trai si a calitatii vietii pt populatia statelor membre.
- Armonizarea legislatiei in domeniul politicii sociale
93. Obiectivul Fondului Social European vizeaz:
Dezvoltarea economica si sociala echilibrata in cadrul UE prin sustinerea politicilor nationale de promovare a
deplinei ocupari a fortei de munca, reducerea excluderii sociale si a disparitiilor regionale privind angajarea.
94. Tratatul de la Amsterdam marcheaz un important pas nainte n domeniul politicii sociale a Uniunii
Europene / politicii europene privind angajarea fortei de munc deoarece:
Odata cu intrarea in vigoare a tratatului, promovarea unui nivel inalt al ocuparii fortei de munca si al protectiilor
sociale a fost adaugata pe lista obiectivelor comunitare, devenind o problema de interes comun.
Pe lista Obiectivelor comunitare a mai fost adaugata si egalitatea dintre barbati si femei.
95. Stabilii care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la politica social a Uniunii Europene este adevrat /
fals:
A fost vag prevazuta in tratatul CEE
96. Printre obiectivele / principiile politicii comunitare n domeniul mediului se numr i:
Principiile:
- pormovarii nivelului de actiune cel mai adecvat privind protectia mediului inconjurator sau principiul
subsidiaritatii
- precautiei si al actiunii preventive
- principiul remedierii cu prioritate la sursa, a daunelor provocate mediului (corectarea daunelor la origine)
- principiul poluatorul plateste sau cine contamineaza plateste
- abordarii globale al integrarii cerintelor in materie de protectia mediului in def si punerea in aplicare a altor
politici comunitare
Obiective: Conservarea, protejarea si imbunatatirea calitatii mediului inconjurator
- Ocrotirea sanatatii oamenilor
- Utilizarea prudenta si rationala a res naturale
- Promovarea pe plan internat a unor masuri dest sa contracareze problemele regionale sau mondiale ale
mediului
97. Printre obiectivele / principiile politicii comunitare n domeniul mediului nu se numr i:
98. Tratatul de la Amsterdam marcheaz un important pas nainte n domeniul politicii comuniare privind mediul
nconjurtor deoarece:
- Inlocuieste procedura de cooperare cu procedura codeciziei in adoptarea deciziilor la nivel comunitar privind
politica de mediu
- introduce principiul dezvoltarii durabile
- extinde mecanismul referitor la armonizarea prevederilor legale in domeniul mediului
99. Sprijinul financiar acordat din Fondul de Coeziune vizeaz:

Numai statelor membre care au PIB pe locuitor mai mic de 90% din media comunitare
Proiectele din domeniile protectiei mediului si dezvoltarii retelelor de transport trans europene
Statele care au elaborat programe prin care se accepta conditiile referitoare la limitele deficitului bugetar,
deoarece se are in vedere legatura dintre acest fond si obiectivul realizarii uniunii economice si monetare

100. Stabilii care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la politica comunitar n domeniul mediului este
adevrat / fals:
- Dreptul pietei comune de a avea o politica a mediului a fost cuprins in tratatul CEE prin actul unic european
- Una din noutatile aduse de tratatul de la Maastricht privind politica in domeniul mediului a fost crearea
fondului de coeziune
- Combaterea schimbarilor climatice a devenit, prin tratatul de la Lisabona, alaturi de dezv durabila piatra de
temelie a politicii UE in domeniul mediului.
1. Care dintre rile de mai jos este membru fondator al Comunitii Europene a Crbunelui i Otelului:
a) Belgia;
b) Germania;
c) Luxemburg;
d) toate trile de mai sus.
2. Care dintre rile de mai jos nu este membru fondator al Comunittii Europene a Energiei Atomice:
a) Franta;
b) Marea Britanie;
c) Italia;
d) toate trile de mai sus.
3. Printre statele membre ale Uniunii Europene de astzi se numr i:
a) Norvegia;
b) Elvetia;
c) Malta;
d) Liechtenstein.
4. Precizati care dintre urmtoarele afirmatii este fals:
a) Tratatul CEE reprezint punctul de pornire al procesului de integrare european;
b) Tratatul CECO a suferit, de la intrarea sa n vigoare i pn n prezent, diverse completri, adaptri sau
modificri;
c) Tratatul CEEA a fost semnat pentru o perioad de 50 de ani;
d) toate afirmatiile de mai sus.
5. Precizati care dintre urmtoarele afirmatii este adevrat:
a) Tratatul de la Paris este n vigoare i astzi;
b) Tratatul CEE a permis s se experimenteze formula unei integrri sectoriale;
c) Tratatul CECO a expirat n anul 2002;
d) niciuna dintre afirmaiile de mai sus.
6. Prin Convenia relativ la unele instituii comune Comunitilor Europene (1957) a devenit instituie comun
pentru cele trei Comuniti Europene i:
a) Parlamentul European;
b) Comitetul Regiunilor;
c) Comisia European;
d) Consiliul European.
7. Care dintre urmtoarele instituii nu a fost prevzut de Tratatele de la Paris i Roma:
a) Comisia European;
b) Consiliul de Minitri;
c) Consiliul European;
d) Curtea de Justiie.

8. Prin Tratatul de fuziune de la Bruxelles (1965) a devenit instituie comun celor trei Comuniti Europene i:
a) Adunarea Parlamentar;
b) Comisia European;
c) Comitetul Economic i Social;
d) Curtea de Justiie.
9. Printre atribuiile Parlamentului European nu se numr:
a) examinarea diferitelor documente i discutarea, n edin public, a raportului anual pe care l prezint
Comisia European;
b) puterea de a constrnge Comisia, prin votarea unei moiuni de cenzur, de a demisiona, n anumite condiii
stabilite;
c) alegerea, pe durata legislaturii sale, a Avocatului poporului;
d) niciuna dintre atributiile de mai sus.
10. Stabilii care dintre urmtoarele afirmaii este adevrat. Consiliul European:
a) este locul unor schimburi de preri libere ntre statele membre n probleme politice i activiti cum sunt
mediul, cultura, promovarea principiilor democraiei, respectarea drepturilor omului etc.;
b) dispoziiile adoptate de acesta reprezint acorduri politice;
c) reprezint o instituie prevzut de tratatele iniiale de nfiinare ale Comunitilor Europene;
d) devine instituie comun pentru Comunitile Europene prin Tratatul de fuziune de la Bruxelles.
11. Spre deosebire de Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene:
a) se ntrunete mai des;
b) este compus din efii de stat i de guvern ai statelor membre;
c) stabilete orientrile generale ale construciei europene;
d) nu exercit atributii legislative.
12. Membrii Comisiei Europene:
a) se reunesc la Luxemburg;
b) sunt alei dintre resortisantii statelor membre n conformitate cu un sistem de rotatie strict egal ntre statele
membre;
c) au un mandat diferit de cel al europarlamentarilor;
d) trebuie s reprezinte interesele statelor membre.
13. Comitetele consultative ale institutiilor comunitare:
a) au un mandat de doi ani i jumtate;
b) adopt decizii numai la cererea institutiilor comunitare;
c) au aprut mai trziu, ca o necesitate pentru realizarea diferitelor proiecte legislative;
d) emit recomandri din proprie initiativ sau la cererea institutiilor comunitare.
14. Realizarea uniunii vamale a presupus n relaiile comerciale dintre rile membre ale Comunitii i:
a) nlturarea, n mod treptat i complet, a taxelor vamale de import i export, att pentru produsele industriale,
ct i pentru cele agricole;
b) nlturarea, n mod treptat i complet, a restriciilor cantitative i a altor bariere netarifare n comerul reciproc
de mrfuri, servicii i capitaluri;
c) instituirea unui tarif vamal extern comun;
d) elaborarea unei politici comerciale comune.
15. Spre deosebire de Carta Alb privind definitivarea pietei unice interne, Actul Unic European:
a) a fixat un calendar precis privind examinarea i adoptarea msurilor legislative necesare realizrii pietei unice;
b) a pus accent pe dezvoltarea politicilor comune i armonizarea celorlaltor politici economice ale trilor
membre;
c) a identificat trei categorii de bariere ce trebuiau eliminate n vederea definitivrii pietei unice;
d) a nlocuit votul majorittii calificate cu unanimitatea pentru marea parte a problemelor analizate n Consiliul
de Minitri referitoare la piata unic.

16. Eliminarea frontierelor fizice ce afectau libera circulatie a mfurilor n cadrul pietei unice a presupus:
a) eliminarea complet a formalitilor vamale i a controalelor la frontierele intracomunitare pentru orice marf,
cu excepia drogurilor i a armelor de foc;
b) eliminarea complet a formalitilor vamale i a controalelor la frontierele extracomunitare pentru orice marf,
cu excepia drogurilor i a armelor de foc;
c) eliminarea complet a formalitilor vamale i a controalelor la frontierele intracomunitare pentru orice marf;
d) simplificarea controalelor administrative fcute la punctele de frontier extracomunitare.
17. Eliminarea obstacolelor tehnice ce afectau libera circulaie a mrfurilor n cadrul pieei unice a vizat i:
a) eliminarea controlului mrfurilor la frontierele intracomunitare;
b) armonizarea regimului aplicabil taxei pe valoarea adugat;
c) eliminarea formalitilor vamale ocazionate de comertul intracomunitar;
d) armonizarea reglementrilor naionale privind aditivii acceptai pentru a fi folosii la obinerea produselor
alimentare comercializate n spaiul comunitar.
18. Eliminarea barierelor fiscale pentru liberalizarea circulaiei mrfurilor n cadrul pieei unice a presupus:
a) limitarea listei produselor crora li se aplic TVA normal;
b) limitarea numrului de taxe pe valoare adugat la dou n fiecare ar membr;
c) facturarea TVA la cumprtor;
d) toate msurile de mai sus.
19. Unul dintre principalele drepturi ce le revin studenilor atunci cnd circul n Uniunea European l reprezint
i:
a) garantarea unor venituri salariale suficiente i a asistenei medicale la locul de munc;
b) dreptul la informare, consultare i participare la locul de munc;
c) egalitatea de tratament fa de cetenii statului de primire;
d) dreptul la protecia sntii i securitii muncii.
20. Care dintre urmtoarele state fac parte, n prezent, din Spaiul Schengen:
a) Romnia;
b) Irlanda;
c) Norvegia;
d) niciunul dintre statele de mai sus.
21. Precizati care dintre urmtoarele afirmaii este fals:
a) libertatea de circulaie a serviciilor se bazeaz pe principiul egalitii de tratament a prestatorilor interni i
externi;
b) libertatea de circulaie a serviciilor pasive nu a fost prevzut n mod expres de Tratatul CEE;
c) liberalizarea serviciilor financiare s-a bazat pe principiul licenei unice i al supravegherii activitii de ctre
statul de origine;
d) niciuna dintre afirmaiile de mai sus.
22. Liberalizarea serviciilor financiare:
a) s-a desfurat independent de liberalizarea circulaiei capitalurilor;
b) s-a bazat pe supravegherea activitii de ctre statul gazd;
c) a presupus eliminarea restriciilor referitoare la libertatea de stabilire a societilor financiare n orice stat
membru;
d) nu poate fi mpiedicat prin niciun fel de prevederi.
23. Libera circulaie a capitalurilor n cadrul pieei unice presupune:
a) eliminarea oricrei restricii din calea circulaiei capitalurilor aparinnd rezidenilor din rile membre;
b) meninerea discriminrilor de tratament n funcie de localizarea plasamentului de capital;
c) libertatea de stabilire a posesorilor de capitaluri dintr-un stat membru oriunde n spaiul comunitar;
d) aplicarea de ctre statele membre a unor msuri de salvgardare pentru o perioad de minim 6 luni.

24. Precizai care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la liberalizarea circulaiei capitalurilor este adevrat:
a) implic dreptul de stabilire al posesorilor de capitaluri dintr-un stat membru oriunde n cadrul pietei unice;
b) are la baz principiul nediscriminrii dup origine i destinaia fondurilor;
c) presupune coordonarea legislaiilor din rile membre privind capitalul minim necesar pentru autorizarea
funcionrii unei instituii de credit;
d) toate afirmaiile de mai sus.