Sunteți pe pagina 1din 13

Academia de Studii Economice

Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Proiect de investiii

Student: Sanducu Andreea


Grup:1321
Seria A

1. Descrierea judeului
Judeul Clrai declarat ca unitate teritorial-administrativa in ianuarie 1981, este situat n
partea de Sud-Est a Romniei, pe malul stng al fluviului Dunrea i al braului Borcea i se
nvecineaz la nord cu judeul Ialomia, la est cu judeul Constana, la vest cu judeul Giurgiu i
sectorul agricol Ilfov iar la sud cu Bulgaria.
Suprafaa judeului este de 5.088 km2, reprezentnd 2,1% din teritoriul Romniei, judeul
Clrai ocupnd locul 28 ca mrime n rndul judeelor rii.
Reedina judeului este municipiul Clrai
Organizarea administrativ teritorial: judeul cuprinde 2 municipii, 3 orae, 50 comune i 159
sate.

Tabelul nr.1 1
-U.M. Numr persoaneAnii
Anul 2012
U.M. Numr de persoane
305779

Anul 2013

Anul 2014

303881

301251

Dup cum putem observa din acest tabel,populaia din oraul Clrai are o tendin
descresctoare,dupa cum observm in anul 2014 numrul locuitorilor a scazut fa de anul 2012
cu 1,47 procente.
Din punct de vedere al distribuiei pe medii, 42,7% din populaia judeului triete n mediul
urban i 63,99% n mediul rural, gradul de urbanizare al populaiei fiind sub media pe ar.2
Sub raport etnic, 94,12% din populaia judeului este de naionalitate romn, minoritiile
naionale reprezentnd 5,88% din care 5,65% romi i 0,15% turci.3Structura confesional indic
faptul c 98,8% din populaia judeului este ortodox, restul aparinnd altor confesiuni
religioase.
1 http://statistici.insse.ro
2 http://www.calarasi.ro/ro/judetul-calarasi/profil-economic
3 http://www.calarasi.ro/ro/judetul-calarasi/profil-economic

1.1. Agricultura Judetului

Dup cum spuneam in judeul Clrai principala ocupatie n rndul populaiei este agricultura.
Baza agriculturii ca in orice jude este dat de pmnt, iar acesta se poate luda cu o suprafa de
410.871 mii ha teren arabil in 20134.

Modul de folosin a fosndului funciar


Tabelul nr. 25
-U.M.-Ha
Forma
Suprafaa total
Agricol
Arabila
Puni
Fnee
Vii i pepiniere viticole
Livezi i pepiniere pomicole
Terenuri neagricole totale

Anii
Anul 2011
508.785
425.181
411.123
9.376
72
4.378
232
83.604

Anul 2012
508.785
424.883
410.871
9.376
72
4.378
186
83.902

Anul 2013
508.785
424.883
410.871
9.376
72
4.378
186
83.902

Fiind un judet de campie, agricultura este activitatea economica principala a judetului Calarasi.
Baza agriculturii o reprezinta terenurile agricole care masoara 424.883 mii hectare din care 96,7
% constituie terenurile arabile, 1,07% vii si livezi si 2,2 % pasuni si fanete (la sfarsitul anului
2013).

4 http://www.insse.ro/cms/ro/content/ancheta-structural%C4%83-%C3%AEnagricultur%C4%83-2013
5 http://statistici.insse.ro/shop/

Din acest tabel observm ca suprafaa arabila a judetului este 80,80% in anul 2011 in scdere
n anul 2012,respectiv 2013 adic de 80,75 procente.De aici putem trage concluzia c sectorul
vegetal este sectorul cel mai dezvoltat in acest jude.
Dup cum putem observa din acest tabel observm o scadere a terenurilor agricole arabile in
anul 2013 fa de 2011 cu 252 ha,iar terenurile neagricole au crescut cun n numr de 298.
Sectorul zootehnic
Efective de animale

Tabelul nr. 36
-U.M. NumrCategorii de animale
Vaci,bivolie,juninci
Porcine
Ovine
Caprine
Cabaline
Psri
Psri outoare
Familii de albine
Iepuri

Anul 2011

Anii
Anul 2012

Anul 2013

11.434

10.361

10.498

134.602

142.393

145.155

127.701

128.498

133.788

33.333

29.137

31.096

10.393

10.269

10.326

3.390.949

3.544.064

3.469.275

1.324.878

1.312.081

1.266.419

19.745

20.963

19.884

8.280

9.191

10.061

In zootehnie, in ultimii ani, s-a inregistrat o scadere aproape constanta a efectivelor de animale.
In ceea ce priveste septelul judetului Calarasi, la sfarsitul anului 2013, efectivele de animale
inregistrau urmatoarele valori: 10.498 mii capete bovine, 145.155 mii capete porcine, 157.512
mii capete ovine si caprine.
Din acest tabel observn tendina zootehniei si observm c oamenii,mici agricultori se
orienteaz spre animale care se cresc uor i care dau un randamnt mare ntr-un timp foarte
scurt,i aici putem da exemplu de:iepuri,porci,oi,etc.
6 http://statistici.insse.ro

Sectorul vegetal
Spuprefaa cultivata cu principalele culturi
Tabel nr. 4
Principalele culturi
Grau comun
Orz si orzoaica
Porumb boabe
Sorg
Mazare boabe
Floarea soarelui
Rapita
Soia boabe
Lucerna
Porumb verde furajer
Teren arabil in repaus

Anul 2011
134.635
32.880
95.107
1.096
5.884
73.644
35.939
3.896
6.957
1.059
1.264

Anii
Anul 2012
137.175
35.562
124.097
1.205
9.656
72.274
13.074
6.685
8.836
1.825
550

Anul 2013
120.915
43.209
105.521
253
4.876
59.114
46.859
6.638
6.877
643
172

Observm din tabel c terenul aflat n repaus a juns la un procent de sub 15% intr-un timp de
doar 2 ani.
Observm c plantele tehnice ocup un loc important in cultivarea plantelor din sectorul
vegetal,dar observm c i porumbul pentru boabe,orzul sau orzoaica n ultimi 3 ani au o
tendin cresctoare in planul de cultivare,deoarece aceste plante aduc un aport mare la veniturile
agricultorilor i sunt plante care sunt adaptate zonei Sud-Muntenia.

Producia medie vegetal

Tabel nr. 5
-U.M. kilograme-

Principalele culturi
Grau comun
Orz si orzoaica
Porumb boabe
Sorg
Mazare boabe
Floarea soarelui
Rapita
Soia boabe
Lucerna (in echivalent
masa verde)
Porumb verde furajer

Anul 2011

Anii
Anul 2012

Anul 2013

4.057
4.033
5.290
4.311
1.943
1.909
2.042
3.249
16.233

2.879
3.026
3.258
2.363
2.136
1.749
1.280
2.216
12.947

4.592
4.510
6.274
2.316
1.959
2.387
2.990
2.428
20.186

17.021

15.769

17.516

Circa doua treimi din productia agricola a judetului o reprezinta aportul sectorului vegetal.
Productia vegetala este orientata cu precadere spre culturile de cereale boabe, plantele uleioase si
plante de nutret. In anul 2002, judetul Calarasi a dat 6,1 % din productia de grau si secara a
Romaniei (locul 3 in randul judetelor tarii), 8,9 % din productia de orz si orzoaica (locul 2), 8,5
% din productia de floarea soarelui (locul 3).
In judetul Calarasi exista un adevarat pilon al cercetarii agricole romanesti Institutul de
Cercetari pentru Cereale si Plante Tehnice Fundulea care a realizat de-a lungul anilor sute de
soiuri de hibrizi de cereale, plante tehnice furajere cu calitati productive superioare. Pe langa
acesta isi indeplinesc activitatea de cercetare inca 2 unitati de profil : Statiunea de Cercetari
pentru Plante Medicinale si Aromatice Fundulea si Statiunea de Cercetari pentru Culturi Irigate
Marculesti.

2. Prezentarea zonei
Ferma este situat n localitatea Dlga,situat n cmpia Ialomiei la Nord de judeul Clrai.
Zona aceasta este caracterizat prin solul de tip cernoziom si cernoziom levigat (cu un Ph slab
acid-neutru cu valori cuprinse ntre 6,5-7,6).
Aceste soluri sunt caracteristice zonei de cmpie i sunt folosite intens in agricultura
romneasc,reprezentnd cele mai bune soluri din agricultur.Pe aceste soluri predomin
cultivarea cerealelor precum:

Gru - Ph cuprins ntre 6,3-7,0


Orz - Ph cuprins ntre 6,8-7,5
Floarea-soarelui - Ph cuprins ntre 6,0-6,8
Porumb - Ph cuprins ntre 6,0-7,0
Camelin - Ph cuprins ntre 6,6-7,5

Agricultura este un factor important i determinant pentru economia zonei,pe deoparte ramura
vegetal dar i ramura animal.Pentru a ne putea face o idee despre producia anual de lapte dar
i despre saturarea nevoilor oamenilor,n tabelul de mai jos v este prezentat producia de lapte
pe locuitor.

Producia medie pe cap de locuitor din judeul Clrai


Tabel nr. 3

Producia

Anul
2007

2008

2009

2010

2011

2012

r
Lapte
292,3
Sursa: www.insse.ro

287,3

276,8

242,7

248,5

240,5

litri/locuito

2.1. Prezentarea exploatatiei


Exploataia SC.LactoAnd SA. s-a nfiinat n anul 2000,pornind cu un efectiv de 20 vaci de ,ce
au o producie de lapte de aproximativ 5500 kg lapte pe lactaia normal ,cu un procent de
grsime al laptelui de 3,8- 4,1%.
n prezent exploataia i-a extins efectivul de animale,ajungnd la 20 de capete.

Tabel nr. 4

Nr.
Crt.
1.
2.
3.
4.

Specificaii
Vaci
Juninci
Viei
Total

Nr capete
Numr
%
20
4
6
30

60,0
10,0
30,0
100,0

Exploataia i asigur singur necesarul de hran pentru animale,cultivnd n prezent pe o


suprafa de 30,79ha dup cum urmeaz:
Lucern - 5,3ha
Ovz - 2,25ha
Orz - 2ha
Gru - 7,4ha
Floarea-soarelui - 4,6ha
Borceag - 4ha
Porumb - 5,24ha
Figura nr.3

Culturi
17%

Lucern

17%

Ovz
Orz
7%
13%

Gru
Floarea-soarelui

6%

Borceag
Porumb

15%
24%

Analiza SWOT
Puncte Tari

Puncte Slabe

-zona de activitate

-utilaje uor degradabile

-tehnologie de cea mai bun calitate

-capacitate nefolosit integral

-folosirea unor furaje de cea mai bun calitate

-finanare slaba

din cultura proprie


-buna calitate a rasei
Oportuniti
-noul sistem de alocare a Fondurilor
Europene
-oferte avantajoase din partea procesatorilor
-legislaia care sprijin producia agricol
intern

Riscuri
-poluarea culturilor
-noii concureni cu posibiliti financiare mai
mari
-legislaie instabil

2.2. Structura de productie


Structura de producie reprezint un element foarte important n cadrul structurii fermei.
Aceasta nu este compus doar din ansamblul de instalaii de producie i utilaje de care dispune
ntreprinderea, ci i din pregtirea personalului care se ocup de aspectele de producie, de
procedurile i sistemele de producie.
Pe plan organizatoric structura de producie reflect locul de desfurare a activitii de
producie, de control tehnic, de calitate i cercetare pentru anumite verigi structurale.

Structura efectivului de taurine pentru o ferm de 20 de capete cu circuit nchis,fr ngrare


Tabel nr. 5

Structura efectivului
Nr.C

Categoria de taurine

rt.

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

Vaci,din

Total
n lactaie
care
n repaus mamar
Juninci 3-9 luni gestaie
Tineret femele 12-18 luni
Tineret femele 6-12 luni
Tineret mascul 0-3 luni
Tineret mascul 3-6 luni
Total efectiv
Vaci disponibile pentru

Efectiv rulat anual

Numeric

Pondere din

(capete)

(capete)

efectivul total

10
6
4
6
1
1
1
1
20
-

(%)
50,0
30,0
5,0
5,0
5,0
5,0
100,0
-

10
6
4
15
3
6
2
3
39
1

vnzare

Indicatori
Consumul de munc pe unitate de produs ( UM ) i pe animal

Tabel nr. 6

Categoria

Nr.

Norma de

Nr. ngrijitori

Consum

Producie

Consum

Consum

de animale

animale

munc*

baz i

de ore-om

realizat

de ore-

de ore-

schimb

total/an

total (hl )

om/UM

om/animal

1,25

3,650

1000

0,0365

182,5

din ferm

Vaci cu

20

19

5000 l/cap

ore-om/l

*Acest indicator este corespunztor unei ferme cu capacitate de 20 de vaci

Valorificarea laptelui n varianta direct a laptelui


Eficiena economic a valorificrii produciei de lapte prin vnzare direct pentru anul 2014

Tabel nr. 7

Nr.
Crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.

Indicatori
Efectiv vaci cu lapte
Producia medie zilnic
Producia total zilnic
Producia STAS (zilnic)
Producia total anual STAS
Pre mediu de vnzare
Venitul din vnzarea laptelui
Alte venituri din care: -animale
Total venituri
Total cheltuieli
Rezultatul exerciiului
Rata rentabilitii

UM
Capete
Litri
Litri
Litri
Litri
Lei/litru
Mii lei
Mii lei
Mii lei
Mii lei
Mii lei
%

3. Finantarea unui proiect de investitie la SC


Titlu: Achiziionarea de maini i utilaje agricole
Locul: Dlga,comuna Dor-Mrunt,judeul Clrai

Valoarea
6
13,38
80,32
100
183.000
1
2.409,6
1500
3.909,6
2.695
1.214,6
45,07

Solicitant: Fermier activ Persoan fizic-Cristescu Laura


Beneficiar Cristescu Laura
Obiectiv: Modernizarea exploataiei cu echipamente cu o tehnologie ridicat,pentru usurarea
muncii agricultorului,
Creterea eficientei exploataiei

Descrierea investitie:
Prin acest fond european dorim s dezvoltm afacerea dar s i dotm ferma cu utilaje agricole i
instalaii care s aduc un plus valoare produciei noastre de lapte.
Analiznd minusurile fermei s-a ajuns la concluzia c ferma are nevoie de utilaje i instalaii
tehnice.ns pe lng acestea,ferma mai are nevoi i de modernizarea grajdului care va fi adaptat
modelului austriac in stabulaie liber si cu cuet.
Aceste utilaje i instalaii ce urmeaz a fi achiziionate n urma accesrii fondului european n
valoare de 120.000 sunt prezentate n tabelul de mai jos:
Tabel nr. 8
Nr.

Denumire

Valoare ( )

Investiie ( % )*

Crt
.
1.
Aparat de muls
650
2.
Tanc de rcire
5.000
3.
Tractor cup
40.000
4.
Plug arat
12.000
5.
Pres de mbalotat
15.000
6.
Main erbicidat
2.000
7.
Cultivator
5.000
8.
Combinator
15.000
9.
Construcii
25.350
*valorile reprezint procentul din totalul investiiei de 120.000

Perioada de implementare:

0,54
4,16
33,33
10,0
12,5
1,66
4,16
12,5
21,15

Perioada de implementare a acestui proiect este de 3 ani de zile

Buget:
Solicitantul beneficieaz de o valoare aproximativa de 10.000euro, ns restul banilor dorete s
aduca din atragerea unui fond european din cadrul PNDR 2014-2020
Sursa de finanare
Aceasta sursa externa de finanare este PNDR din ramura FEADR prin Msura 4.1 - Investitii
in exploatatii agricole

Sursa de finantare :
Sursa externa de finantare este FEADR, din PNDR 2014-2020 prin Submasura 4.1 Investitii
in exploatatiile agricole
Prin aceasta masunara solicitantul va putea duce la finalizare acest proiect de modernizare a
parcului agricol.
Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin Submsura 4.1 sunt fermierii definii conform
Regulamentului (CE) 1307/2013, art.4, ca fiind persoane fizice sau juridice sau un grup de
persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic pe care un astfel de grup i membrii si
l dein n temeiul legislaiei naionale, ale cror exploataii se situeaz pe teritoriul Romniei i
care desfoar o activitate agricol.