Sunteți pe pagina 1din 19

Ministerul Sntaii al Republicii Moldova

Universitatea de Stat de Medicin i Farmacie Nicolae Testemianu

Catedra Farmacologie clinica


ef de catedr: doctor habilitat n medicin, profesor universitar V. Ghicavi
Conductorul grupei: asistent universitar Tatiana Covalschi
Student: Cubani Tatiana , facultatea Medicin General, anul V, gr. 1516

FOAIE DE OBSERVAIE
CLINIC
a pacientului: Buruianu Dumitru

Chiinu 2013
1

I.

DATE GENERALE

Numele i prenumele: Buruianu Dumitru


Vrsta: 11 ani
Sex: masculin
Domiciliu: or. Chisinau, str. Sos.Hincesti 62/2 -63 Riscani
Profesiunea i specialitatea: elev clasa a 5-a
Data internrii: 11.11.13 ora 14:45
Diagnosticul de trimitere: Asfixie prin strangulare.Coma cerebrala
Diagnosticul de internare: Asfixie prin strangulare.Coma cerebrala
Diagnosticul clinic: Asfixie prin strangulare.Coma cerebrala.
1. Istoricul actualei boli (anamnesis morbi)
Din spusele mamei ,pacientul a fost gasit de bunica la 14:10 strangulat
in baie .Cu echipa 903 a fost adus si internat in sectia e Terapie Intensiva in
Spitalul clinic municipal de Copii V. Ignatenco.
2. Istoricul vieii bolnavului (anamnesis vitae)
1. Date biografice, condiii de via
Nscut n Chisinau, condiiile de dezvoltare au fost satisfctoare
2. Activitatea de munc
Nu lucreaza
3.Deprinderi nocive
Bolnavul nu fumeaz, nu se drogheaz.
4. Antecedente patologice
Pe parcursul ultimilor ani nu s-a aflat n localiti cu condiii epidemiologice
nefavorabile.
5. Anamneza alergologic
Mama neaga prezenta reactiilor alergice
6. Antecedente eredocolaterale
n
anamnesticul
familiei
nu
s-au
nregistrat cazuri
de
boli
psihoneurologice, alergice, endocrine, alcoolism, neoplasme, boli hematopoietice sau ereditare.
DATE OBIECTIVE (Status praesens obiectivus)
o

Inspecia General
Starea general a bolnavului grava;
Contiina: coma I
Poziia bolnavului: pasiva ;
Pielea si mucoasele reci si acrocianotice
2

esutul adipos slab dezvoltat,.


Edeme gambiere nu se depisteaz.
Nodulii limfatici submentali, cervicali, supra- i subclaviculari nu se
palpeaza.
Muchii: dezvoltai satisfctor, hipotonici.
Oasele i articulaiile : fr deformri i particulariti patologice.
Status local: In regiunea cervicala se determina un cerc hiperemiat cu cianoza
o
o
Aparatul respirator
Pacientul inconstient, miscarile respiratorii nu asigura o ventilatie pulmonara
adecvata, respira prin tub endotraheal N6 ,conectat la respiratie mecanica in
regim hiperventilatie usoara .
Inspecia relev cianoza exprimata a fetei si gitului cu petesii multiple.Pe git
submandibular prezenta santului de strangulare .

nlimea apexurilor pulmonare


Plmnul drept
3 cm superior de clavicul
La nivelul apofizei spinoase C VII
3,5 cm

Anterior
Posterior
Limea benzii Kronig
Limita inferioar pulmonar pe
liniile topografice
Linia
Parasternal
Medioclavicular
Axilar anterioar
Axilar medie
Axilar posterioar
Scapular
Paravertebral

Plmnul drept
Spaiul IV intercostal
Coasta V
Coasta VI
Coasta VI-VII
Coasta VIII
Coasta IX
Apofizi spinoas a vertebrei Th X

Mobilitatea limitei inferioare


Plmnul drept
2 cm
o
o
o
Aparatul cardiovascular
3

Tegumentele acrocianotice si reci In regiunea precordial nu s-au evidentiat


modificari patologice. Pulsatii lng stern sau in regiunea epigastric lipsesc.
ocul apexian este situat in spatiul intercostal VI pe stnga, suprafaa c-ca 2,5
2
cm , nalt, puternic rezistent. ocul cardiac nu se determin. Freamt sistolic i
/sau diastolic la palpaie nu se determin.

Percuia

Limitele matitii cardiace relative


Dreapta
2,5 cm lateral de marginea dreapt a
sternului, n spaiul intercostal IV

Stnga
1,5 cm interior de linia medioclavicular
stng, n spaiul intercostal V

Configuraia cordului
Spaii intercostale
I
II
III
IV
V

Dreapta
0,5 n dreapta sternului
1 cm n dreapta sternului
2 cm n dreapta sternului
2,5 cm n dreapta sternului

Auscultaia
Zgomotele cardiace I i II sunt ritmice accentuate.
Focarul mitral se ausculta 2 zgomote, este localizat la nivelul ocului apexian:
Zgomotul I n acest focar este mai intens decit zgomotul 2.
Focarul aortic se auscult n sp.i/c II pe dreapta la marginea sternului. Aici Zg II
este puin acentuat.
Focarul pulmonar se auscult n sp. i/c II pe stern, Zgomotul II este mai intens i
mai puternic dect Zgomotul I;
Focarul tricuspidian se auscult la baza procesului xifoid, Zgomotul I fiind mai
puternic si mai nalt deit Zgomotul II;
Frotaia pericardic, frotaia pleuro-cardiac, suflul cardiopulmonar nu se auscult.
Fenomene acustice cardiace supraadugate
Clacmente (de deschidere a mitralei i a tricuspidei)i ciclurile
(protosistolice , mezotelesistoliuce i ciclul diastolic) nu se auscult;
Zgomotele de galop: galopul atrial (presistolic), galopul ventricular
(protodiastolic), galopul mezodiastolic (de sumaie) nu se auscult;
4

Suflurile cardiace: la apex se auscult un suflu sistolic scurt (protosistolic),


de intensitate mare (gradul 4) i tonalitate joas cu un timbru caracteristic
rztor. Suflul are maximum de intensitate n spaiul intercostal II drept,
iradiaz pe carotide.
Pe aort se auscult un suflu protodiastolic, descrescendo, de tonalitate nalt,
timbru dulce, aspirativ i de intensitate slab

Pulsul: Pulsul este de 109/min.filiform


Tensiunea Arteriala :109/75
Aparatul digestiv
.
Inspecia
Mucoasa cavitii bucale fr modificri patologice:
Limba este fr depuneri;
Gingiile fr eliminri purulente sau hemoragii;
Abdomenul particip slab actul de respiraie.
Palparea
superficial:
abdomenul este moale, liber , nu se determin infiltrate, tumori, divergena
muchilor drepti ai abdomenului. Semnele de iritare a peritoneului lipsesc (semnul
Blumberg negativ). Dureri n regiunea epigastric lipsesc. Hernii ale pertelui
abdominal anterior nu se depisteaz.
profund:
nu se depisteaz formaiuni palpabile.

Percuia
Semnul de fluctuen al abdomenului este absent.

Auscultaia
Peristaltismul intestinal diminuat. Frotaie peritoneal absent
FICATUL

Palparea
Ficatul se palpeaz n hipocondrul drept, cu 0.5 cm mai jos de rebordul costal.
Marginea ficatului este acuminat, neted, elastic, sensibil la palpare.
.
VEZICA BILIAR

Vezica biliar nu se palpeaz

Palparea

Percutia: Simtoamele Zaharin-Vasilenco, Grecov-Ortner sunt negative


o
Sistemul urinar
Rinichii cu contur clar ,regulat,nesters ,neingrosat,cu localizare
obisnuite,bazinete nedilatate ,calkuli absenti
Vezica urinara cu putin continut ,pereti neingrosati.

I.
DIAGNOSTICUL PREZUMTIV
1)Din cele expuse de mama pacientului.
2)In urma examinarii statuslui local cu prezenta santului de strangulare si cianoza
exprimata a fetei cu petesii multiple.
3)Starea de inconstienta a pacientului
4)Status convulsiv
5)Saturatia cu Oxigen 74 ,sint semne unei asfixii prin strangulare si coma cereb
rala .
Pentru confirmarea diagnosticului este necesar de a efectua investigaii clinice
i instrumentale.
II.

PLANUL EXAMINARII PACIENTULUI

Oximetria
Electrocardiograma
Hemoleucograma
Analiza general a urinei
Analiza general a sngelui
Analiza biochimic a sngelui
Examinarea de catre medicul neurolog
USG- cavitaii abdominale
Renghenografia regiunii cervicale
VI. DATELE EXAMENULUI PARACLINIC
Analiza general a sngelui:
11.11.2013
Hemoglobina 108,0 g/l
Eritrocite 3,89 x 10/l
Indicele cromatic 0,81
Leucocite 11,9 x 109/l
Neutrofile: nesegmentate 8%
segmentate 65%
Eozinofile 0 %
Limfocite 20%
Monocite 7%
VSH 7mm/or
6

Electrocardiogarma

Analiza biochimic a sngelui


11.11.2013
Proteine totale 69.2 mmol/l
Uree
8.6 mmol/l
Creatinina
114,7 mmol/l
Bilirubina total 13 mcmol/l
Bilirubina conjugat 0 mcmol/l
Bilirubina liber 13 mcmol/l
Glucoza
6.0
ALAT
34,9 U/l
ASAT
52,6 U/l
Alfa amilaza
47,0
Potasiul
2,9
Sodiul
140

Analiza general a urinei


Cantitatea 0.100 l
culoare - galben
densitatea -1022
reacie bazica
glucoza (-)
epiteliu renal 1-3
.
Oximetria
pO2 - 38.4 mmHg
pCO2 36.1mmHg
ctHb - 104 g/L
sO2 - 74 %
FO2Hb 76.2 %
FCOHb 1,1%
FHHb- 21,3%
FmetHb-0,3
Concluzie Indicile saturatie cu O2 este coborit 74 , ceea ce ne indica prezenta
unei insuficiente respiratorii
Examneul neurologului : Starea generala extrem de grava ,stabila cauzata de asfixie
cerebrala acuta in urma strangularii ,dereglari de constiinta la nivel de coma I ,fata
simetrica ,pupile egale,limba medina ,reactioneaza la inspectia reflexuluide voma
,respira prin tub dar de sinestatator .Tonusul muscular scazut,difuz,simetric .La stimuli
dolori reactioneaza prin miscari haotice
Concluzie:Encefalopatie hipoxi-ischemica acuta,determinata de strangularea
mecanica.
DIAGNOSTICUL CLINIC
In urma celor expuse de mama pacientului ,in urma examinarii statuslui local cu
prezenta santului de strangulare si cianoza exprimata a fetei cu petesii multiple, starea
de inconstienta a pacientului, statusul convulsiv, saturatia cu Oxigen 74 ,in urma
examenului neurologului ,putem presupune diagnosticul de asfixie prin strangulare si
coma cerebrala .
Tratamentul prescris de medicul curant
Pacientul se interneaza direct in sectia de reanimare si terapie intensiva
Farmacoterapia in sectia Terapie intensiva.
Oxigenoterapie adecvata
Albumina 10%- 50 ml
Diazepam 2 ml -0,5 %
sol.Piracetam 5,0 ml-20% i/v
8

sol.Asparcam 5,0 i/v


sol.Ceftriaxon 1mg 2ori i/m
sol. Gentamicin 80 mg* 2 ori
comprimate fenobarbital 50 mg* 2 ori
comprimate fluconazol 100 mg 1 doza seara
sol.mg.sulfat 3,0 ml
sol.NaCl 0,9%-200 de ml
Vitamina C 2,0 ml
Analiza tratamentului
Albumina
Compozitie
Flacoane continand 100 ml solutie injectabila de albumina umana 10%.
Actiune terapeutica
Solutie aproximativ izoosmotica cu plasma, contribuie la refacerea volemiei.
Aport de albumina.
Indicatii
tratament de urgenta al socului si in alte situatii care impun refacerea rapida a
volumului sanguin, stari de hipoproteinemie cu sau fara edeme, in arsurile grave
pentru a preveni hemoconcentratia.
Mod de administrare
In perfuzie intravenoasa, initial 500 ml, se repeta la nevoie.
Se foloseste numai solutia clara, incalzita la temperatura corpului.
Contraindicatii
Anemie grava, insuficienta cardiaca, alergie specifica; prudenta la bolnavii cu
rezerva cardiaca mica sau hipertensivi(viteza perfuziei nu trebuie sa depaseasca
100 ml/ora) si in caz de traumatisme (atentie la sangerare).
Reactii adverse
Rareori greata, voma, salivatie, febra.
Daca dozele sunt excesive sau in caz de deficit de pompa cardiaca poate provoca
supraincarcare circulatorie, chiaredem pulmonar.
Solutie Diazepam
Indicatii:
Stari de tensiune, neliniste si agitatie, labilitate emotionala, tulburari
neurovegetative functionale, insomnie, nevroze anxioase, stari reactive, boli
psihosomatice: tulburari de comportament la pacientii cronici psihopatizati,
sindrom acut de abstinenta la alcoolici, tulburari de comportament la epileptici;
status epilepticus si accese convulsivesevere recurente (forma injectabila); stari de
contractura a musculaturii striate de natura reflexa sau de cauza neurologica;
9

premedicatie in anestezie si interventii chirurgicale si linistire postoperator,


iminenta de avort, nastere prematura sau dirijareatravaliului in hipertonie uterina
(forma injectabila).
Doze si mod de administrare
Oral: adulti: 2-10 mg de 2-4 ori/zi. batrani: 2 mg de 1-2 ori/zi. Copii (> 6 luni): 1
mg de 2 ori/zi (se poate creste cu prudenta pana la max. 0,30 mg/
kg/zi). intramuscular sau intravenos lent: adulti si
copii mari: 2-20 mg o data, se poate repeta dupa 3-4 ore; sugari (mai mari de 1
luna): 1-2 mg (0,25 mg/kg) o data; se poate repeta pana la 2 mg/kg/zi.
Contraindicatii
Alergie la diazepam, miastenia gravis, soc, coma, intoxicatie acuta cu alcool, sau
alte deprimante centrale, glaucom. Nu se asociaza cu IMAO si alte antidepresive.
Nu se administreza in sarcina in primul trimestru.
Atentionari:
Prudenta la bolnavii cu glaucom, doze mici la cerebro-vasculari, in insuficienta
cardio-respiratorie, la batrani si debilitati. Precautie in cazul asocierii cu:
barbiturice, alcool, analgezice opiside si alte deprimante centrale. Forma
injectabila nu se amesteca cu alte medicamente si nu se adauga solutiilor
perfuzabile intravenos. Prudenta la soferi si persoane cu activitati de precizie.
Reactii adverse
Oboseala, somnolenta, ameteala, ataxie, cefalee, stare confuziva, depresie,
disartrie, tremor, tulburari de vedere, diplopie, hTA, greata, greutate in mictiune,
tulburari de libido, leucopenie, icter, hiperexcitabilitate. La bolnavii cu mic rau
epileptic poate produce crize de mare rau sau instalarea unui status epilepticus.
Adm. in doze mari, timp indelungat induce farmacodependenta. Inj. intravenos
poate produce apnee si/sau sincopa cardiaca; local apar iritatii si tromboze.
Comprimate fenobarbital
Compozitie
Comprimate
continand
100
mg
si
15
mg fenobarbital.
Fiole continand solutie 10% (200 mg/2 ml) si 4% (40 mg/1 ml) fenobarbital.
Actiune
Sedativ,

hipnotic

cu

actiune

prelungita,

terapeutica
anti-convulsivant.

Indicatii
Sedativ in diferite stari de hiperexcitabilitate, afectiuni medicale sau chirurgicale
care
necesita
sedare
(hipertensiune,cardiopatie
ischemica etc.) insomnii epilepsie (marele rau epileptic), convulsii la sugari, copii
si adulti medicatia prenarcotica, adjuvant al fototerapiei in icterul
neonatal (creste metabolizarea bilirubinei prin
inductie
enzimatica).
10

Mod de administrare
adulti - ca sedativ, cate un comprimat de 15 mg la 4 ore (doza poate fi marita la
nevoie);
- hipnotic 1 comprimat de 100 mg seara la culcare (in insomniile grave si la agitati,
2-3
comprimate
de
100
mg/zi);
in boala
basedow 1/2
comprimat
de
100
mg/zi;
anticonvulsivant,
in
intoxicatiile
cu
stricnina
in tetanos 2-3
fiole/zi intramuscular;
- in epilepsie se incepe cu 1/2 comprimat de 100 mg de 2-3 ori/zi continuandu-se
cu 200-300 mg/zi fractionat pana la disparitia convulsiilor. Doza unica maxima de
300
mg;
doza
zilnica
maxima
600
mg;
Copii - sedativ 6 mg/kg corp/zi in 3 prize oral sau intramuscular;
- anticonvulsivant 3-5 mg/kg corp/doza oral sau intramuscular;
Se
poate
repeta
pana
la
maximum
300
mg.
Atentie:
Nu
se
injecteaza
intravenos,
datorita
solventului.
Contraindicatii
Stari
precomatoase
si
comatoase,
parkinsonism,
intoleranta
la
fenobarbital, insuficienta renala, cardiopulmonara si hepatica grava, diabet,
porfirie
latenta.
Reactii adverse
Poate provoca fenomene paradoxale de excitatie nervoasa si eruptii alergice de
tip
urticarian.
Interactiuni medicamnetoase
Fenobarbitalul scade eficacitatea anticoagulantelor cumarinice chinidinei,
ciclosporinei, contraceptivelor hormonale orale, glucocorticoizilor, doxiciclinei,
teofilinei prin stimularea metabolizarii lor hepatice (se recomanda doze mai mari
din acestea, iar la oprirea administrarii barbituricului, scaderea dozelor, eventual se
evita fenobarbitalul); actiunea deprimanta centrala a fenobarbitalului poate fi
crescuta de alcool, alte barbiturice si sedative, sulfamide antidiabetice, imipramina
(prudenta in asociere).
Solutie Ceftriaxon
Indicatii
ceftriaxon este utilizat extensiv in tratamentul infectiilor severe cauzate
de bacterii sensibile la cefalosporina. Acestea sunt: infectii ale tractului urinar;
septicemii; meningite; infectii abdominale (peritonite, colangita, infectii
gastrointestinale); osteite si artrite; infectii ale pielii si a tesuturilor subcutanate;
infectii genitale; gonoree; infectii O.R.L. si stomatologice. Medicamentul poate fi
utilizat profilactic inaintea operatiilor si in tratamentul infectiilor postoperatorii ca
si
la
pacientii
compromisi
d.p.d.v.
imunologic.
11

Mod de administrare
Intramuscular: Ceftriaxon este injectat adanc in muschi dupa solvirea a 500 mg in
2ml, sau 1 g in 3,5 ml in solutie de lidocaina 1%.
Intravenos: dupa solvirea a 1 g de ceftriaxon in 10 ml de apa pentru injectii, solutia
este
injectata
intravenos
timp
de
2-4
minute.
Perfuzie intravenoasa:solutia se obtine prin solvirea Ceftriaxonului in 40 ml de
solutie de NaCl 0,9%, 5% glucoza, 5% levuloza sau solutie Hartman, sau in 6%
dextran in solutie de glucoza 5%. Perfuzia dureaza 5-15 minute.
Adulti si copii (peste 12 ani):1-2 g ca doza unica. In cazuri severe, sau daca
bacteriile sunt moderat sensibile, doza zilnica poate fi crescuta la 4 g, doza fiind
divizata in doua subdoze administrate la interval de 12 ore.
La sugari si copii mici: 20-80 mg/kg corp pe zi. Durata tratamentului depinde de
severitatea bolii. Se recomanda sa se continue tratamentul 3 zile dupa disparitia
simptomelor
si
a
febrei.
Posologia in cazuri speciale: la prematuri cu imunitate nedezvoltata nu va fi
administrat mai mult de 50 mg/kilocorp pe zi; in gonoree se administreaza o doza
de 250 mg intramuscular; doza pentru adulti va fi administrata persoanelor in
varsta fara modificare; in tulburari ale functiei renale nu este necesara reducerea
dozelor de Ceftriaxon daca functia hepatica este buna; in afectiuni hepatice nu este
necesara reducerea dozei de Ceftriaxon daca functia renala este normala; in
tulburari hepato-renale severe se va efectua regulat numararea celulelor sanguine si
nivelul
concentratiei
medicamentului,
daca
este
posibil.
Contraindicatii
Hipersensibilitate
Precautii
In cazul unei hipersensibilitati cunoscute fata de penicilina, Ceftriaxon va fi
administrat cu grija din cauza unor posibile interreactii cu acesta. Precautiile sunt
obligatorii in cazul tulburarilor renale si hepatice, sarcinii (in special in primul
trimestru) si in perioada alaptarii. In cazul unor insuficiente renale si hepatice
serioase, dozajul Ceftriaxonului trebuie redus, iar numaratoarea celulelor sanguine
se va efectua regulat. Se recomanda dozarea nivelului medicamentului.
Reactii adverse
Ceftriaxonul este de obicei bine tolerat, efectele negative fiind rare, usoare si
care dispar dupa incetarea tratamentului. Toleranta locala este buna. Injectia
intramusculara
asociata
cu
lidocaina
este
lipsita
de
dureri.
Efectele secundare cele mai frecvente sunt: simptome gastrointestinale: diaree,
greata, voma, stomatite; reactii locale alergice: eczeme, mancarimi; modificari
hematologice: eozinofilie, leucopenie, trombocitopenie, anemie hemolitica.
Foarte rar se semnaleaza cefalee, activitate crescuta a enzimelor hepatice, cresterea
nivelului creatininei serice, candidoza genitourinara, frisoane, soc anafilactic,
flebita dupa injectiile intravenoase.
12

Solutie Piracetam
PROPRIETILE FARMACOLOGICE
Remediu nootrop. Amelioreaz procesele metabolice i circulaia cerebral.
Stimuleaz utilizarea glucozei i metabolismul esutului nervos, amelioreaz
procesele metabolice, mbuntete microcirculaia n zonele ischemice (fr
dilatarea vaselor), blocheaz agregarea trombocitar, intensific sinteza ARN
nuclear n creer, amelioreaz plasticitatea membranei celulare eritrocitare i
capacitatea eritrocitelor de a penetra capilarele, crete rezistena esutului nervos n
leziunile
provocate
de
hipoxie,
intoxicaii,
electrooc.
Mecanismul de aciune const n normalizarea raportului ATP/ADP (activeaz
adenilatciclaza i inhib nucleotidfosfataza), crete activitatea fosfolipazei A,
stimuleaz procesele plastice i bioenergetice n esutul nervos. Datorit efectului
antihipoxic, este efectiv n terapia complex al infarctului miocardic. Stimuleaz
activitatea integrativ a creierului. Micoreaz gradul de pronunare al nistagmului
vestibular.
Indicatii:
feciuni ale memoriei, vertij, scderea concentrrii ateniei, labilitate
emoional, demen provocat de dereglri circulatorii encefalice, traumele
cerebrale, boala Alzheimer; com de etiologie vascular, traumatic sau toxic;
parkinsonism vascular; encefalopatie discirculatorie aterosclerotic; perioada de
reconvalescen dup meningite, encefalite; tratamentul sindromului de abstinen
i psiho organic n alcoolism; intoxicaie acut cu morfin i barbiturice; corecia
efectelor adverse i complicaiilor terapiei cu remedii psihotrope (astenie,adinamie,
crize neuroleptice cu hiperkineze); neuroinfecii virale (pentru diminuarea
manifestrilor ischemice cerebrale); dificulti cognitive la copii; anemie
drepanocitar.
DOZE I MOD DE ADMINISTRARE
La aduli se administreaz i.m sau i.v n doz iniial de 10 g/zi, n cazuri grave 12 g/zi. n ictus 12 g/zi pe parcursul a 2 sptmni, doza de susinere 4,8 g/zi. n
alcoolism cronic 12 g/zi n perioada de manifestare a sindromului de abstinen,
doza de susinere 2,4 g. n anemie drepanocitar 160 mg/kg/zi n 4 prize. Dup
ameliorarea strii pacientului se trece la administrarea peroral.
La copii 30 50 mg/ kg/ zi divizat n 2- 3 prize. Durata tratamentului nu mai
puin de 3 sptmni. La pacienii cu clearance - ul creatininei 60 40 ml/min,
doza va fi micorat de 2 ori; n cazul cnd clirensul creatininei este de 40 20
ml/min, doza va fi micorat de 4 ori.
REACII ADVERSE
13

Din
parte
sistemului
digestiv:
rar
dispepsii,
gastralgii.
Din partea SNC: rar nervozitate, excitaie psihomotorie, agresivitate, tulburri ale
somnului, vertij, cefalee, tremor, n unele cazuri slbiciune, somnolen.
Ocazional stimulare sexual.
CONTRAINDICAII
Insuficiena renal sever (clearance ul creatininei sub 20 ml/min), ictus
hemoragic, sarcina, lactaia (pe durata tratamentului se va sista), hipersensibilitaea
la preparat, copii pn la 1 an, pruden la epileptici.
Cu precauie se indic pacienilor cu dereglri eseniale ale hemostazei, n
intervenii chirurgicale masive i hemoragii grave, insuficien renal.
Asparkam
Prezentare
Soluie injectabil 5 ml n fiole N 10.
Particulariti farmacologice
Ionii de magneziu i potasiu particip la procesele metabolice. Ptrund n celule
datorit asparaginatului care joac rolul de transportor ale acestor anioni
intracelulari. Preparatul corijeaz dezechilibrul electrolitic, reduce excitabilitatea i
conductibilitatea miocardului (efect antiaritmic moderat).
Indicaii
Dereglrile ritmului cardiac legate de efectul toxic al digitalei, extrasistolia
recent, paroxismele de fluter atrial. Insuficiena cardiac cronic, angina
pectoral, strile de oc de divers genez.
Utilizare terapeutic
Cte 10-20 ml n perfuzie i/v de 1-2 ori pe zi. Soluia injectabil se dilueaz n 100
sau respectiv 200 ml ap injectabil sau soluie 5% de glucoz i se administreaz
cu rata de 25 picturi/min. Poate fi administrat n jet dilund soluia injectabil
ntr-un volum egal de ap injectabil sau soluie 5% de glucoz. Viteza perfuziei
este de 5 ml/min.
Efecte adverse
Sunt posibile ameeli care dispar la micorarea dozei.
Contraindicaii
Blocul atrio-ventricular de gradul II sau III, ndeosebi asociat cu alte dereglri de
ritm. Insuficiena renal acut sau cronic, hiperkaliemia.
Sol NaCl(0,9%):
Preparat utilizat in dereglarile echilibrului hidroelectrolitic
Grupa farmacoterapeutica: solutii cristaloide, saline, izotone;
14

Proprietati farmacologce:contine 154 mmol Na si 154 mmol Cl in 1000 ml solutie si 55 g


glucoza;Reprezinta constituienti normali ai lichidului extracelularsi esentiali pentru
mentinerea echilibrului H-E, mentine presiunea osmotic a plasmei si lichidului
extracelular;de mentionat ca ramine pu putin timp in patul vascular si difuzeaza
extracellular,din care cauza efectul e de scurta durata cu pericol de hiperhidratare
extracelulara.
Indicatii:
substituient al VSC(plasmei), dupa hemoragii,etc
deshidratare izotona;
solvent preparatelor medicamentoase;
alcaloza hipocloremica
Contraindicatii:
Deshidratare
hipertona,
hipernatriemie,
hipoproteinemie,
hipokaliemie,predispozitie a edem pulmonar, cerebral, IC congestive, hipoglicemie,stari de
acidoza, insuficienta renala.
RA: febra, tahicardie , HTA, cefalee, ameteli,neliniste,slabiciune, riscull acidozei la utiiz
indelungata, edeme, dispnee, reactii anafilactoide la infuzia preparatelor cu temperature
joase, necalitative.
Regimul de dozare: la deshidratarea izotona in dependent de gradul acesteia de la 1,5 la
3 l/m2 cu o viteza adecvata gravitatii deshidratarii.
Concluzie: preparatul e argumentat folosit intrucit
preparate medicamentoase.

e folosit ca solvent pentru alte

Vitamina C
PROPRIETI FARMACOLOGICE
Proprieti farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutic: vitamine, acid ascorbic, hidrosolubil.
Efecte:Vitamina C este o vitamin hidrosolubil esenial pentru organismul uman. Acidul
ascorbic i
metabolitul su, acidul dehidroascorbic, constituie un sistem redox de maxim importan
fiziologic.
Datorita potenialului su redox, vitamina C particip ca un cofactor n multe sisteme
enzimatice, de
exemplu, la formarea colagenului i a matricei intarcelulare, sinteza catecolaminelor,
hidroxilarea
steroizilor, tirozinei i substanelor exogene, n biosinteza carnitinei, n conversia acidului
folic la acid
folinic i n amidarea unor peptide (de exemplu, ACTH i gastrina).
Deficitul de vitamina C afecteaz sistemul imunitar, n special chemotaxismul, activarea
complementului i producerea de interferon. Funciile molecular-biologice ale vitaminei C
nu au fost
nca elucidate complet.
Acidul ascorbic favorizeaza absorbia srurilor de fier prin reducerea ionilor de fer i a
formrii de
chelai ferici. n cadrul compartimentelor hidrice ale organismului blocheaz lanul de
reacii activate
de ctre oxigen, acionnd deci ca antioxidant. Acest funcie este n strans legtur
biochimic cu
cele ale vitaminei E, vitaminei A i carotenoizilor. Stimuleaz sinteza hormonilor
corticosteroizi, protejeaz adrenalina din medulosuprarenal mpotriva factorilor oxidani,
este antagonist cu tiroxina i hormonul tireorop. Particip la sinteza hormonilor sexuali.
Mrete rezistena organismului fa de infecii, activnd fagocitoza leucocitar. Mreste
rezistena la efort. Poate suplini, parial, deficitul de vitamine A, E, B1, B2, B12 i acid
pantotenic
15

Proprieti farmacocinetice
Distribuie
Acidul ascorbic este larg distribuit n esuturi iar legarea de proteinele plasmatice este
redus(aproximativ 25%). Este prezent n cantiti mari la nivelul leucocitelor i
trombocitelor. Acidul ascorbic traverseaz placenta.
Metabolizare
Acidul ascorbic este rapid metabolizat prin oxidare la acid dehidroascorbic care la rndul
su este
metabolizat n acid oxalic i un component inactiv ascorbat-2-sulfat. Rata de metabolizare
pare a fi
mai mare la sexul feminin.
Excreie
n cazul administrrii de doze mari sau pe cale intravenoas, acidul ascorbic se elimin
rapid prin
urin, aproximativ 40% n 8 ore, eliminarea ajungnd la 70% n cazul saturrii esuturilor.
Eliminarea
renal are loc prin filtrare glomerular urmat de reabsorbie n tubul proximal.Cantitatea
eliminat
nemodificat este dependent de doza administrat; la sexul feminin eliminarea acidului
ascorbic pare
a fi dependent de fazele ciclului menstrual i este redus n cazul utilizatoarelor de
contraceptive
Indicatii:
Profilaxia si tratamentul scorbutului si altor forme de hipovitaminoza C: boli grave, stari
febrile prelungite, infectii, interventii chirurgicale. Plagi atone, parodontoza, gingivite,
stomatite, osteoporoza, fracturi, hemoragii prin fragilitate capilara, anumite forme de
anemie (in asociere cu fierul sau cu acidul folic), methemo-globinemie. Surmenaj, efort
fizic prelungit, astenie de primavara. Profilaxia virozei si a gripei.
Contraindicatii:Hipersensibilitate la acid ascorbic sau la oricare dintre excipienii
medicamentului. Tulburri de depozitare a fierului (talasemie, hemocromatoz, anemie
sideroblastic).Litiaz renal oxalic (la doze mai mari de 1 g acid ascorbic pe zi)
Precautii:La unii pacieni cu deficit de glucozo-6-fosfat-dehidrogenaz s-a observat c la
administrarea unor
doze mari de vitamina C (mai mult de 4g/zi) apare hemoliz (uneori sever). De aceea
trebuie evitat
depirea dozelor recomandate.
Dup administrarea prelungit de doze mari de acid ascorbic, la ntreruperea administrrii
poate apare
un clearence renal crescut al acidului ascorbic i pot apare simptome ale deficitului de
vitamin C la
ntreruperea tratamentului.
n cazul predispoziiei de apariie a calculilor renali, administrarea de doze mari de
vitamina C crete
riscul de formare a calculilor de oxalat de calciu. Pacienilor cu urolitiaz recurent nu
trebuie s li se
administreze zilnic mai mult de 100 200 mg de vitamina C.
La pacienii cu insuficien renal sever sau n faz terminal (pacieni cu dializ) nu
trebuie depit
doza de 50-100 mg de vitamina C, ca urmare a riscului de cretere a cantitii de oxalai n
snge i de
formare de cristale de oxalat la nivel renal. La pacienii cu insuficiena renal sever se
recomand
administrarea unor doze mai mici de acid ascorbic.
Datorit unui efect uor stimulant se recomand ca vitamina C s nu fie administrat la
sfritul zilei.
Administrarea unor doze de 1 g i peste poate crete concentraiile de acid ascorbic din
snge i urin
astfel nct s influeneze parametrii biochimici (glucoza, acid uric, creatinin, fosfai
anorganici). n
general, pot fi afectate metodele chimice de analiz care se bazeaz pe reacii de culoare
16

Interactiuni:
Dei au fost descrise urmtoarele interaciuni ntre vitamina C i alte medicamente,
relevana acestora
la doza recomandat nu este cunoscut.
Vitamina C n doz de 1 g pe zi crete biodisponibilitatea contraceptivelor orale.
Corticosteroizii
intensific oxidarea acidului ascorbic. Calcitonina crete procentul consumului de vitamina
C.
Salicilaii inhib transportul activ al vitaminei C n intestin. Tetraciclinele inhib
metabolismul
intracelular i reabsorbia renal a vitaminei C. Acidul acetilsalicilic, barbituricele i
tetraciclinele
favorizeaz excreia vitaminei C n urin. Au fost raportate cteva cazuri n care acidul
ascorbic a
redus efectul warfarinei. Acidul ascorbic poate reduce efectul terapeutic al fenotiazinelor.
Poate fi, de
asemenea, redus concentraia de flufenazin. Consumul cronic al unor doze mari de
vitamina C poate
interfera cu sistemul disulfiram alcool etilic cnd este administrat concomitent.
Acidul ascorbic poate crete absorbia intestinal a fierului.
Acidul ascorbic crete absorbia aluminiului din tractul gastro-intestinal.
n general, pot fi influenate examenele de chimiodetecie bazate pe reacii de culoare.
Dozare:la pacient - 5%- 2 ml
Concluzii: serveste ca imunomodulator , mrete rezistena organismului fa de infecii,
activnd fagocitoza leucocitar, anumite forme de anemie(pacienta are anemie severa- Hb
40).
Din interactiuni cu preparatele folosite putem mentiona ca stimuleza sinteza hormonilor
carticosteroizi(pacienta primeste dexametazona), totodata corticosteroizii intensific
oxidarea acidului ascorbic. Contraindicatii la pacient nu are.
Dexametazona
Grupa farmacoterapeutica:glucocorticoid
Actiune terapeutica
Dexametazona este un steroid (derivat corticosteroid) cu potenta mare si durata lunga de
actiune utilizat in cadrul corticoterapiei tulburarilor acute sau cronice ce raspund la acest
tip de tratament antiinflamator(inlatra inflamatia indifferent de natura agentului
causal,actioneaza asupra tuturor fazelor inflamatiei, se acumuleaza in tes inflamat) si
imunosupresor.deasemenea are actiune antialergica,antisoc si actiune asupra tesutului
limfoid si hematopoiezei(majoreaza nr eritrocitelor, durata vietii lor si cresterea
concentratiei hemoglobinei), asupra SNC si cardiovascular.
Indicatii
Administrare sistemica: Insuficienta corticosuprarenala (asociat cu mineralo-corticoizi),
boli de colagen, alergie, urticarie, soc anafilactic, soc toxicoseptic, soc cardiogen,
traumatisme craniocerebrale,anemie hemolitica imuna, afectiuni oftalmice, edem cerebral
acut, nefropatii autoimune, neoplazii - asociat chimioterapiei. Administrare locala:
Inflamatii articulare, abarticulare, ale tesuturilor moi.
Contraindicatii
Infectii sistemice cu fungi, boli virale (herpes, varicela, zona, etc).
Efecte adverse:
Creste riscul reactivarii ulcerului gastric si/sau duodenal; hiperglicemie, retentie hidroelectrolitica, atrofie musculara, cresterea catabolismului proteic, osteoporoza,
imunodeficienta, corticodependenta la utilizare indelungata.
Precautii
In infectii sistemice (ex: septicemie), tuberculoza; diabet zaharat; ulcer gastric si duodenal;
administrarea in cursul sarcinii sau alaptarii se va face numai daca tratamentul este absolut
necesar, iar in acest caz se impune stricta supraveghere medicala, intreruperea alaptarii.

17

Mod de administrare
Doza se va individualiza de catre medic. In functie de gravitatea bolii, doza initiala va fi de
la 0,5 mg la 20 mg; doza zilnica nu trebuie sa depaseasca 80 mg/zi . L pacient se respecta
regimul de dozare-8mg pe zi.
Concluzie:Dexametazona este utila pacientului datorita efectului antiinflamator,
majoreaza nr
eritrocitelor, durata vietii lor si cresterea concentratiei hemoglobinei, benefic in anemia
pacientei.Interactiuni- potenteaza oxidarea acidului ascorbic.La pacientcontraindicatii nu
prezinta.

Tratament nr.2
Internarea in RTI
Observare cel puin 24 ore, pentru cile aeriene
Verificarea funciei corzilor vocale dup detubare
Se vor verifica pulsoximetria i gazele arteriale
Se va msura glicemia i se va trata cu Glucoz 33%
Corectarea rapid a temperaturii
Hiperventilaie cu meninerea pCO2 ntre 28 32 mmHg
Barbiturice: fenobarbital 10-20 mg/kg IV doz de ncrcare sau pentobarbital 36 g / kg IV
Monitorizarea tensiunii intracraniene
Albumina 10%- 50 ml
Diazepam 2 ml -0,5 %
sol.Piracetam 5,0 ml-20% i/v
sol.Ceftriaxon 1mg 2ori i/m
sol. Gentamicin 80 mg* 2 ori
comprimate fluconazol 100 mg 1 doza seara
sol.mg.sulfat 3,0 ml
sol.NaCl 0,9%-200 de ml

Data 11.11.13 ora 14:45


Pacientul internat direct in sectia de reanimare si terapie intensiva ,adus cu
echipa AMU.Starea pacientului extrem de grava ,se afla in status
convulsiv.Convulsii clonico-tonice ,cianoza exprimata a fetei cu petesii multiple pe
fata si git.
Pr git submandibular ,linia de strangulare ,tegumente reci,acrocianoza
pronuntata ,exoftalm.Pacientul fara cunostinta .Pupile usor dilatate .Respiratia prin
tub endotraheal N6.
Miscarile respiratorii nu asigura ventilatie pulmonara adecvata.Hemodinamika
satisfacatoare .Saturatia cu Oxigen -74.Abdomenul moale .
18

In paralel cu examinarea s-au inceput masurile de resuscitare.Pacientul e


conectat la respiratie mecanica in regim hiperventilatie usoaraTratament
abticonvulsivant,diuretice de ansa ,osmotice,oxigenare adecvata .
Starea extrem de grava e determinata de asfixie mecanica provocata de
strangulare .Edem cerebral.Acces convulsiv cu dereglari respiratorii.
Data de 12.11.13 ora 9:00
Starea pacientului e stabila ,constiinta dereglata,nu indeplineste
comenzi,tegumentele calde palide.Adaptarea la aparat cu hipnotice,respiratia se
transmite bilateral ,eliminari din tub nu sint.Hemodinamika stabila .Puls 108,
T/A 115/75 .Abdomenul moale,nu e balonat.Scaun nu a avut,diureza adecvata
.Monitorizare intensiva
Data de 13.11.13 ora 12:00
Starea pacientului e fara agravare .Respiratie sinestatatoare.Tegumente
palide,calde.Tuse productiva ,raluri umede.Hemodinamica stabila.Abdomenul
moale.Diureza adecvata.
Data de 13.11.13 ora 16:00-20:00
Starea pacinetului stabila ,raspunde cu voce ragusita la intrebari ,cu cuvinte
simple .Inghite bine.Respiratia adecvata, saturatia cu oxigen 99%.Hemodinamica
stabila ,continua tratamentul.
Data de 13.11.13 ora 24:00
Starea pacientul e stabila,periodic e nelinistit ,cere de baut. A vomitat de 3 ori cu
continut stomacal ,mincare ,bila.Respiratie adecvata FR' 24.
saturatia cu oxigen 99%.Hemodinamica stabila .Abdomenul moale .Continua
tratamentul.
Data de 14.11.13 ora 6:00
Starea pacientul e stabila .Voma nu s-a repetat.Glasul ragusit,dar in dinamica mai
sonor .Pozitia capului e spre dreapta ,spre stinga e dureroasa .Respiratia e adecvata
.Hemodinamika stabila.Abdomenul moale .Contiunua tratamentul.
Recomandari: Consultatia periodica a medicului neurolog
Consultatia periodica a medicului psihiatru
Gimnastica curativa
Masaj
Alimentatie adecvata
Prognosticul:Calitatea i durata vieii pacientului sunt n dependen de eficiena
de aplicarea tratamentului de reabilitare ct i de nursing-ul acordat pacientului.

19