Sunteți pe pagina 1din 12

Baltagul

de Mihail Sadoveanu

Romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu este un adevarat poem al naturii si al sufletului omului simplu, o
<<Miorita>> in dimensiuni mari(George Calinescu).Versul moto,Stapane, stapane/Mai chiama s-un cane,
argumenteaza viziunea mioritica asupra mortii, careia Sadoveanu ii da o noua interpretare, aceea a succesiunii
existentiala de la viata la moarte si din nou la viata.
Romanul cuprinde 16 capitole i a fost scris in numai 17 zile. El are ca surse de inspiratie balade populare de la
care Sadoveanu preia idei si motive mitologice romanesti:Salga(setea de implinire a actului justitiar, de
infaptuire a dreptatii ce domina toate faptele eroinei),Dolca(ideea profundei legaturi a omului cu animalul
credincios),Miorita(tema, motivul,conflictul,discursul epic simplu, conceptia asupra mortii sunt numai cateva din
cele mai semnificative elemente ale baladei ce se regasesc si in roman). De asemenea, n centrul ateniei se afl
tema cutrii i a cunoaterii adevrului.
Tema romanului ilustreaza lumea arhaica a satului romanesc, sufletul taranului moldovean ca pastor al traditiilor
stramosesti si al specificului national, cu un mod propriu de a gandi, a simti si a reactiona in fata problemelor
cruciale ale vietii.
Titlul este semnificativ, intrucat in mitologia romaneasca baltagul este arma magica menita sa indeplineasca
dreptatea, este o unealta justitiara. In basmele populare, baltagul este furat de fortele raului(zmeii) si redobandit
de personajul pozitiv. Principala trasatura a baltagului este ca, atunci cand este folosit pentru implinirea dreptatii,
acesta nu se pateaza de sange.

Stpne, stpne
Mai chiama s-un cane

I
Romanul debuteaz[ cu o parabol n care oamenii, din diferite popoarei, se nfieaz naintea lui Dumnezeu
pentru a primi un semn, o binecuvntare.
Intr-o zi, stand pe prispa, Vitoria Lipan isi aduce aminte de povetile soului sau, Nechifor Lipan, povesti pe care
obinuia sa le spun la nunti.Nechifor Lipan era plecat la Dorna pentru a cumpra nite oi. Vitoria a nceput a fie
ngrijorata deoarece soul ei ntrzia mai mult dect de obicei. Soii Lipan au avut apte copii dintre care cinci au
murit si au rmas doi pe nume Gheorhita si Minodora. Gheorhita era plecat cu oile la iernat iar Minodora sttea
acas cu mama ei, pentru a o ajuta la treburile casnice. Gheorhita trebuia sa-si atepte tatl pentru a plti
datoriile, dar vznd ca nu mai vine i-a trimis o scrisoare Vitoriei. Cum a primit-o, aceasta s-a duc la printele
Daniil sa i-o citeasc dar nu dup mult timp a mai primit o scrisoare tot de la Gheorghita dar cu cuvintele baciului
Alexa. Din aceasta scrisoare Vitoria afla ca Nechifor nu a ajuns nici acolo si astfel devine din ce in ce mai
ngrijorata. Noaptea, ea are un vis:Se fcea ca vede pe Nechifor Lipan calare, cu spatele ntors ctre ea,
trecnd spre asfinit o revrsare de ape.

II
Argatul Mitrea s-a ntors cu oile din muni deoarece iarna se apropia.

Se produce un alt semn: cocosul canta pe prispa casei intors


inafara, un semn de plecare, spuse Vitoria. Mama isi anunta
fiica de intentia de a o casatori cu un romin asezat cu casa
noua si cu oi in munte.
III
Vitoria se adreseaza parintelui Daniil pentru sfat, iar preotul
o indeamna sa astepte, caci el crede ca sotul ei intarzie dintr-o
pricina oarecare. La aceasta, femeia spune ca Nechifor poate
zabovi o zi ori doua, cu lautari si cu petrecere, ca un barbat ce
se afla; insa dupa aceea vine la salasul lui. Printele Daniil scrie o scrisoare
lui Gheorghita in care i spune sa vanda din oi pentru a plti datoriile, sa lase oile in grija baciului Alexa si sa vina
acas.
Trecuser 40 de zile de cnd Nechifor plecase de-acas, iar dup calculele Vitoriei el trebuia sa fie acas de 20
de zile.
Ea era din ce in ce mai ngrijorata, mai ales ca in noaptea precedenta avusese un nou vis:L-am visat ru,
trecnd calare o apa neagra.

IV
Sotia incearca sa afle ceva despre cel disparut cu ajutorul
babei Maranda, vrajitoarea satului. Batrana ii ghicestte in carti:
una cu ochi verzi si cu sprancene imbinate il retine langa ea
pe barbat, dar Vitoria nu prea crede.
V
n apropierea srbtorilor de iarna, dup ce-a lsat in perolele, in sama baciului celui btrn Alexa, Gheorghita
s-a ntors acas.
Vitoria este din ce in ce mai trista, mai retrasa in sine; srbtorile de iarna i-au fost pentru ntia oara strine si
deprtate pentru ca soul ei drag nu mai apare. Ea insa se socotea moarta, ca si omul ei care nu mai era lng
dansa.
Vitoria i-a spus sa se duca sa-l caute pe Nechifor, dar si-a dat seama ca Gheorghita nu era pregtit lsndu-l sasi petreac srbtorile acas.

Vitoria nu asculta vorbele rautacioase ale batranelor din sat, si


este hotarata sa-l caute pe disparut oriunde ar fi el. Ea isi
planuieste cu de-amanuntul plecarea, isi pregateste sufletul,
tinand post si rugandu-se. De asemenea isi pregateste casa si
isi gandeste drumul pe care il va urma.
Dupa boboteaza primul drum il face la manastirea Bistrita
pentru ca Sf. Ana sa-i lumineze mintea si sa-i arate calea pe
care s-o urmeze. Arhimandritul o pavatuieste sa mearga la
Piatra si sa se adreseze stapanirii pamantesti. Sfanta Ana are
sa puie cuvant la scaunul Imparatiei cele mari.() Du-te la
politai si la prefect si spune-le intamplarea, ca sa faca
cercetari.'
VI
Vitoria si Gheorghita au plecat de dimineata la Piatra unde
au oprit la un han pe care il cunosteau; acolo au intrebat de
prefect. Munteanca i-a povestit prefectului ca sotul ei plecase
sa cumpere niste oi de la Dorna si nu s-a mai intors desi
trecusera saptezeci si trei de zile. Prefectul o asigura ca o sa
cerceteze si ca trebuie sa scrie o plangere (o jalba).
Acasa femeia se ruga de parintele Daniil sa-i faca jalba, iar in
jalba il ruga sa scrie de toate necazurile ei. Ea planuise sa plece
la Dorna ca fiul ei, pe Minodora sa o duca la manastirea
Varaticului unde e o sora de-a mamei calugarita, iar casa o va
lasa pe mana parintelui Daniil.
La 27 februarie o duse pe fata la manastire iar pe drum ii
spuse:
- Fata, a vorbit ea fara suparare; tu sa nu fii proasta si sa nu
te bocesti pe tine. Astazi e o sfanta luni si incepem implinirea
hotararii.
VII
In 9 martie intr-o zi de iarna cu soare parintele Daniil a facut
o slujba importanta. Vitoria si Gheorghita au dus la biserica
multe daruri.
Dupa ce munteanca ajunse acasa nici nu apuca sa-i dea de
mancare baiatului caci deja la poarta erau preotul Milies,

domnul Iordan, negustorul si musterul lui Nechifor, domnul


David. Deoarece stateau mai prost cu banii; Lipanii, au
trebuit sa vanda niste marfa; cel care o cumpara era
negustorul. In acea seara dadu-se o dihanie la vite dar d-l
Mitrea
rezolva
problema. In
dimineata
urmatoare
pregatira cai si baltagul facut de fierarul satului si blagoslovit
de
preot.
Gheoghita
purta
aninat
in
lant,
(),baltagul.Vitoria potrivise si legase pusca cea scurta
dinapoia tarnitei.
VIII
Gheoghita, Vitoria si negustorul David planuiau drumul pana
Vatra Dornei.
In drumul lor facura un popas pe malul Bistritei langa o toplita;
de acolo au pornit de-a lungul Bistritei pana ce i-a prins
noaptea langa un han la Donea. Acolo munteanca se preface
ca-l cauta pe Lipan pentru niste bani si afla ca acesta nu a mai
fost vazut pe-acolo din toamna.
Cei trei au pornit iar la drumetie, urmatorul popas fiind casa
lui David la Calugareni langa Piatra Teiului. In acea seara Vitoria
a inceput sa depene amintiri cu Lipan. In dimineata urmatoare
mersera pana la Farcasa unde se oprira din nou.Vitoria il
judeca pe Lipan. Avea ea sa-i spuie multe;()si I le spunea din
launtru, cu banuieli si suferinte vechi.
IX
In Farcaa ii gazduieste un fierar, mos Pricop, de la care
Vitoria afla ca sotul ei oprise acolo, pentru potcovirea calului
sau, in drum spre Dorna.
X
Pe drum, la Borca, Vitoria si Gheorghita intalnesc un botez la
care au fost nevoiti sa participe; ceva mai departe, pe gheata
de pe apa Bistritei, ii opreste un alai de nuntasi, care au intins
plosca si au ridicat pistoalele.Ori beau () ori ii omoara acolo
pe loc; iar ei se conformeaza. Ajunsi la Vatra Dornei, merg la o
canelarie afla de la un slujbas ca in noiembrie Nechifor

cumparase trei sute de oi; din acestea vanduse o suta de oi


altor doi gospodari, impreuna cu care plecase mai departe.
XI
Vitoria Lipan afla ude la un crasmar ca sotul poposise acolo
impreuna cu doi ciobani. Vitoria indicand semnalmentele sotului
ei, mai ales cacuila brumarie pe care el o purta, merge din
carciuma in carciuma. Mama si fiul fac din nou un popas, dupa
ce trec de satul Sabasa peste muntele Stanisoara, in satul
Suha,unde crasmarul, d-l Iorgu Vasiliu, isi aduce aminte de
trecerea turmei de trei sute de oi, dar insotita fiind numai de
doi stapani, fapt confirmat si de sotia lui; pe unul dintre oieri il
chema Calistrat Bogza. Pentru femeia oierului disparut incepe
sa se faca lumina. La Sabasa, fusesera trei. Dincoace,(),
Nechifor Lipan nu mai era..
XII
Sotia d-lui Vasiliui ii spuse Vitoriei ca pe celalalt il cheama Ilie
Cuui si ambi sunt locuitori ai satului Doi Meri. Victoria discuta
cu cei doi ciobani, ei spunand ca i-au platit lui Nechifor oile la
Crucea Talienilor. Reveniti in Sabasa Vitoria si fiul ei opresc la
carciuma d-lui Toma dupa care il recunoaste pe Lupu, cainele
sotului, intr-o gospodarie.
XIII
Gospodarul care-l tinuse pe Lupu i-a cautat stapinul inainte
de a-l lua. Dupa ce plateste o recompensa, ea il ia cu sine. Era
deja primavara si Vitoria impreuna cu cainele, care o insotea,
asemeni fiului, isi conducea stapinii intr-o prapastie. Nechifor
era acolo, insa imputinat de dintii fiarelor. Iar craniul uman
purta urma de baltag.
XIV
Privind resturile pamantesti ale tatalui, Gheorghita plingea
ca un copil mic, dar mama lui era ferma si se duse in sat dupa
ajutoare. A treia zi soseste subprefectul Anastase Balmez care
constata moartea violenta a lui Lipan, care ii sugereaza sa
intrebe ciobanii ce i-au ajutat pe Bogza si Cutui sa duca oile de
la Dorna daca stiu de vanzarea de oi.

XV
In timpul timpil interogatoriului la care-i supune, in Suha, pe
Bogza si Cutui, subprefectul primste raspunsurile date Vitoriei
in timpul discutiei cu ei de la primarie. Femeia invita pe
subprefect si pe cei doi ciobani la inmormantare. Ramasitele
pamantesti ale lui Lipan sunt ingropate in cimitirul din Suha.
Eu, (), am trait pe lumea asta numai pentru omul acela al
meu si-am fost multamita si inflorita cu dansul. Iar de-acum imi
mai ramin putine zile, cu nor..
XVI
Are loc praznicul de dupa inmormantare, la casa d-lui Toma.
Vitoria ii cere lui Bogza sa-i dea baltagul sau lui Gheorghita
pentru ca flacaul sa-l admire. Apoi spune cum a fost ucis
barbatul ei: urca muntele Stanisoara impreuna cu doi
tovarasi din care unul l-a lovit cu baltagul in cap pe la spate si
l-a impins in vale cu cal cu tot. Calistrat Bogza se infurie, caci
se simtea invinuit (- Destul! racni omul, destul!), iar
Gheorghita il loveste cu baltagul in frunte si da drumul cainelui,
ce-l musca de gat. Simtind ca va muri, ciobanul recunoaste
crima sa si a lui Ilie Cutui. Vitoria ii spune fiului ca va plati tot ce
trebuie pentru a recupera turma furata, de asemenea o vor lua
pe Minodora de la manastire; dar mama tot nu este de acord cu
relatia ei cu feciorul dascalului.

Motivul drumului din romanul Baltagul, de Mihail Sadoveanu


(comentariu literar, rezumat literar, aprecieri critice)
Pe scurt

Cltoria simbolizeaz cunoatere, pregtire pentru via i pentru moarte.


Drumul este n mod vdit simbolic i construit prin sugestii mitice: trecerea apei, urcarea spre
izvoare, ntlnirea cu un botez, o nunt, nmormntarea care ncheie aceast cltorie.
Confruntarea cu Calistrat Bogza are funcie ritualic pentru Gheorghi care nceteaz astfel s mai
fie doar fiul mortului; el intr n lumea fioroas a purttorilor de baltag.

Pe larg

Cea mai mare parte a romanului este ocupat de cutrile Vitoriei Lipan. Ea face o cltorie spre
Dorna, n cutarea soului ei disprut, cu bnuiala c este mort. Mihail Sadoveanu introduce sugestii
i simboluri care dau acestui drum un sens iniiatic.

n primul rnd, decizia de-a pleca n cutarea lui Nechifor Lipan este luat dup o lung perioad de
pregtiri; Vitoria i mprtete temerile preotului, merge la o vrjitoare, ine vinerea neagr, are
visul prevestitor de moarte. Apoi pleac mpreun cu fiul ei, Gheorghi, n susul Bistriei, drum
ascensional i de ntoarcere la origini. i momentul plecrii este simbolic. Ei pornesc primvara (pe 10
martie), ntr-o vineri, la rsritul soarelui. Aceast fixare ntr-un timp al nceputului i ntr-o zi fast
subliniaz cu insisten caracterul iniiatic al acestui drum.

De asemenea, este de reinut c grania dintre Mgura i lumea necunoscut este apa Bistriei.
Trecerea rului este si ea semnificativ pentru debutul unei cltorii, care presupune mari ncercri de
introducere ntr-o alt ordine a cunoaterii. Toate opririle sunt hotrte de semne dumnezeieti: de
pild, ajungnd la Farcaa, pentru c se pornete vnt din senin, Vitoria spune: asta-i porunc s
poposim aici.

Tot simbolic este i faptul c pe drum cltorii ntlnesc un botez (la Borca), o nunt (la Cruci), iar n
final are loc nmormntarea lui Nechifor. Cele trei evenimente ale vieii - naterea, nunta i moartea sugereaz c acest drum este o metafor a vieii, care, n cazul de fa, nu reprezint o simpl
trecere; ntoarcerea de la Dorna la Sabasa este ncercarea ultim, marcat ritualic de viziunea
Vitoriei, prin intermediul creia aceasta are n sfrit acces la adevr.

Simbolic, drumul nseamn cunoatere, maturizare dar si pregtire pentru moarte. S-a fcut n multe
rnduri observaia c drumul are importan major pentru Gheorghi, pentru care nseamn un
examen de maturizare i totodat o pregtire pentru confruntarea final cu Bogza. Chiar i lovitura de
baltag, pe care i-o d ucigaului, nu are rostul unei rzbunri, ea doar consfinind desvrirea
experienei lui de intrare ntr-o lume crncen, de pstori al cror singur sprijin este baltagul.

i pentru Vitoria drumul se desfoar ritualic, ea parcurge calea spre adevr i spre lumin, de
aceea se simte ndrumat, ndreptatnu numai spre locul n care zcea cadavrul pstorului, dar i
spre revelaia final c lucrurile trebuie descurcate. Viaa nu se poate desfura n confuzie, adevrul
trebuie restabilit, iar ritualul mortuar ndeplinit dup regul.

COMENTARIU LITERAR

Romanul este o specie a genului epic n proz, cu aciune mai complicat i de mai mare ntindere
dect a schiei ori a nuvelei, desfurat, de regul, pe mai multe planuri, cu numeroase personaje.

Baltagul, de Mihail Sadoveanu, este o oper epic, n proz, autorul exprimndu-i n mod indirect
gndurile, sentimentele, prin intermediul personajelor literare, care particip la aciune. Principalul
mod de expunere este naraiunea, care se realizeaz la persoana a III-a, de ctre un narator obiectiv,
omniprezent i omniscient.

Romanul conine ns i numeroase descrieri de natura (sunt surprinse elemente caracteristice


toamnei, iernii ori primverii, n armonie desvrit cu starea sufleteasc a eroinei, de cele mai multe
ori), sau ale personajelor, ale cror portrete fizice sau morale sunt miestrit realizate, ori ale locurilor
strbtute de Vitoria Lipan i Gheorghi, n cutarea lui Nechifor Lipan.

Monologul interior (al Vitoriei, chiar i al lui Gheorghi), ca i dialogul dintre personaje creeaz
momente de suspans i contribuie la reliefarea trsturilor morale ale personajelor. Aciunea este
liniar, dar se desfoar pe dou planuri narative: unul retrospectiv, acela al amintirilor Vitoriei
despre soul su i viaa lor dinaintea plecrii lui la trgul de oi, i unul n planul prezent, n timp real,
care urmrete drumul eroinei i cutrile ei nfrigurate, terminate cu descoperirea osemintelor lui
Nechifor, demascarea ucigailor i pedepsirea lor.

Faptele, ntmplrile care se desfoar n planul prezent se constituie n componente ale subiectului:
prima parte a romanului, coninnd primele ase capitole, reprezint expoziiunea, n care se
precizeaz locul aciunii, satul Mgura de pe valea Tarcului, se fac referiri la timp, toamna, apoi
Sfntul Andrei, srbtorile de iarn... i sunt prezentate personajele principale, Vitoria i Nechifor, dar
i altele, mai mult sau mai puin importante: Gheorghi, Minodora (copiii), argatul Mitrea, preotul
Daniil Milie etc. Pe msur ce timpul trece i Nechifor nu se ntoarce, nelinitea i presimirile Vitoriei
se transform n certitudinea c soul ei nu se mai afl printre cei vii. Hotrrea ei de a pleca n
cutarea lui, pentru aflarea adevrului, constituie intriga.

Capitolele VII-XIII, corespund momentului urmtor, desfurarea aciunii, care ncepe cu pregtirile de
ordin spiritual i material fcute de Vitoria n vederea cltoriei, alturi de Gheorghi, pe urmele celui
plecat din toamn. Reconstituirea drumului (un drum iniiatic pentru Gheorghi, dar i de descoperire
pentru mama sa) ofer naratorului prilejul de a zugrvi locuri i oameni, datini i obiceiuri, dezvoltnd
caracteristici de roman etnografic i psihologic, ori chiar de aventuri i poliist.

Ultima parte, capitolele XIV-XVI, cuprind punctul culminant, descoperirea lui Nechifor mpuinat de
dinii fiarelor, i deznodmntul: nmormntarea osemintelor conform datinilor cretineti, cercetrile
ntreprinse de autoriti, praznicul de nmormntare, reconstituirea crimei i demascarea i pedepsirea
ucigailor. ntlnim n roman un numr relativ mare de personaje, dintre care se detaeaz Vitoria i
Nechifor, personaje principale.

Vitoria devine exponent al unei colectiviti arhaice, ntruchiparea uman a tot ceea ce nseamn
inteligen i nelepciune, echilibru i etic sntoas, fidelitate conjugal, credin n Dumnezeu (dar
i n semne), respect adnc fa de datini, obiceiuri strvechi, i o tenacitate, o intuiie ieite din
comun, puse n slujba aflrii adevrului. Baltagul are, aadar, caracteristicile romanului: caracter epic,
aciune complex, multe personaje, interferena planurilor, precum i prezena unei viziuni ample i
profunde asupra vieii.

Caracterizarea Vitoriei Lipan din romanul Baltagul, de Mihail


Sadoveanu
Opera literar Baltagul, de Mihail Sadoveanu, are structura unui roman pastoral, cu implicaii sociale,
erotice i psihologice. Aciunea este dens i dinamic, urmrind drumul Vitoriei Lipan, ranc din
Mgura Tarcului, de la instaurarea treptat i dramatic a convingerii c soul ei, Nechifor, a fost
ucis, la expediia pe urmele lui, ncheiat cu aflarea adevrului i pedepsirea vinovailor de crim,
Calistrat Bogza i Ilie Cuui.

Vitoria este, aadar, personajul principal al romanului, exponent al unei colectiviti arhaice. Ea este
ntruchiparea uman a tot ceea ce nseamn profunzime, echilibru, inteligen, nelepciune i etic
sntoas. Este un personaj complex, caracterizat direct, dar i indirect, prin aciunile sale, limbaj,
gnduri. Portretul fizic subliniaz, prin caracterizare direct, o frumusee aparte, un etern farmec
feminin: Ochii ei cprii n care parc se rsfrngea lumina castanie a prului, erau dui departe...
Nu mai era tnr, dar avea o frumusee neobinuit n privire. Ochii ei pluteau ca-ntr-o uoar cea
n dosul genelor lungi i rsfrnte n crligae.

Tot direct este caracterizat de Gheorghi, fascinat de priceperea ei de a citi n sufletul oamenilor:
Mama asta trebuie s fie frmctoare: cunoate gndul omului... Dac-i ntr-adevr vrjitoare, apoi
eu mnnc i ea prinde putere, i de negustorul David, care laud inteligena Vitoriei, abilitatea de a
negocia i de a obine preul dorit, voina pe care tie s i-o impun i nu n ultimul rnd, frumuseea
i farmecul neobinuit (mrturisind chiar c ... ntr-o sptmn a face o nunt). Pentru cltorul
care-i adreseaz vorbe indecente, Vitoria, prin riposta ei, este o apariie ciudat: Femeia asta trebuie
s fie de pe alt lume; cele de pe la noi (inutul Dornelor) sunt mai prietenoase: taie cu vorba, nu cu
baltagul. Accentul cade ns pe caracterizarea indirect.

Pe parcursul derulrii evenimentelor, Vitoria apare n ipostaz de mam, de soie i de femeie care,
prin intuiie i inteligen, prin respectul fa de datin, tie s se adapteze diverselor situaii, s-i
ating elul propus. Ca mam, este preocupat de educarea copiilor n respectul pentru tradiii, datin,
pentru munc. Pe Minodora o dojenete cu vorbe grele pentru apelativul domnioar din scrisoarea
lui Ghi C. Topor, ca i pentru tendina ei de emancipare: ... i art eu coc, val i bluz, ard-te para
focului... Nici eu, nici bunic-ta, nici bunic-mea n-am tiut de acestea i-n legea noastr trebuie s
trieti i tu. Fa de Gheorghi ns, manifest o dragoste i o nelegere aparte, ocrotindu-l de
cte ori n ochii lui Lipan erau nouri de vreme rea. Caut s-l formeze, s-i sdeasc ncredere n
sine, pregtindu-l pentru a prelua rosturile gospodriei aflate pn atunci n grija lui Nechifor Lipan.

Monologul interior relev tenacitatea Vitoriei: Totui va gsi un mijloc pentru ca mintea ei s ajute i
braul lui s lucreze. Ca soie, Vitoria se definete prin dragoste statornic, fidelitate absolut, dar i o
doz de gelozie nedisimulat. Convingerea c Nechifor nu mai este n via i frnge inima. Pentru ea
Timpul sttu... Srbtorile i petrecerile solstiiului de iarn i-au fost pentru ntia oar strine i
deprtate... Ea ns se socotea moart, ca i omul ei care nu era lng dnsa. Abia acum nelegea
c dragostea ei se pstrase ca-n tineree. Dragostea pentru Lipan i cluzete toate aciunile. Ea se
transform n datoria de a mplini rnduiala mortului cu nmormntarea dup ritualul cretin din veac
i cu praznicele la anumite intervale: N-am s am hodin cum n-are prul Tarcului, pn ce l-oi gsi
pe Lipan.

Credincioas, Vitoria se supune unui ritual de purificare, postind dousprezece vineri, naintea plecrii
pe urmele lui Nechifor. ntre timp merge, nsoit de Gheorghi, la mnstirea Bistria, unde se
nchin la icoana Sfintei Ana, de la care primete sfat, i de la printele Visarion. Acas, caut sprijin
la printele Daniil, iar, superstiioas, trece i pe la baba Maranda. Crede n visul ru prevestitor care
a mpuns-o n inim -a tulburat-o i mai mult. Se fcea c vede pe Nechifor Lipan clare, cu spatele
ntors ctre ea, trecnd spre asfinit o revrsare de ape. Cocoul cel mare ntors cu pliscul spre
poart, dnd semn de plecare, i ntrete convingerea c Nechifor este mort.

Adevratele caliti morale ale eroinei se relev pe parcursul reconstituirii drumului lui Nechifor i, mai
ales, la praznicul de dup nmormntarea acestuia. Pregtirile pentru plecare le face cu calm i
minuiozitate, neuitnd nici un amnunt, pentru a lsa totul n bun rnduiala. Grijulie, o duce pe
Minodora la mnstirea Vraticului, pentru perioada ct va dura cutarea lui Nechifor, iar treburile
gospodriei i le las lui Mitrea. Cu perseveren, tenacitate, stpnire de sine, ea tie cnd i cum s
pun ntrebri, unde s insiste, gsind urma trecerii lui Nechifor, din crm-n crm, prin diverse
localiti, ghidndu-se i dup semnele vremii. Se adapteaz situaiilor de moment, participnd la o
cumetrie i o nunt ntlnite n drum, artnd vesel fa i limb ascuit, dei s-ar fi cuvenit s fie
scrbit....

Aceeai diplomaie i reale caliti de detectiv, intuiie psihologic dovedete Vitoria n descoperirea
osemintelor lui Lipan, iar la praznic, prin insinuri, energie i curaj, prezen de spirit i o uimitoare
stpnire de sine l face pe Bogza s-i piard cumptul i s se autodenune, recunoscndu-i
crima, cu complicitatea lui Cuui. Odat mplinite cutarea i aflarea adevrului, pedepsirea vinovailor

de crim, Vitoria redevine activ, reintr n viaa care i urmeaz cursul, planificnd, conform datinei,
termenele viitoarelor parastase i opunndu-se, ferm n hotrre, cstoriei Minodorei cu feciorul
acela nalt i cu nasul mare al dscliei lui Topor.

Caracterizat direct, de narator, ca i de alte personaje, dar mai ales indirect, prin gnduri (monolog
interior), vorbe i mai ales prin aciune, fapte, reacii i prin nume (eroina fiind evident o nvingtoare,
o victorioas), Vitoria Lipan se nscrie n galeria celor mai izbutite personaje literare feminine din
literatura noastr, att sub aspectul fizic, ct i sub cel moral.

Caracterizarea lui Nechifor Lipan din romanul Baltagul, de


Mihail Sadoveanu
Nechifor Lipan, oierul din Mgura Tarcului, brbatul Vitoriei, este eroul absent al romanului Baltagul,
de Mihail Sadoveanu, neaprnd n planul aciunii directe, dar care constituie axul acestuia, n jurul
cruia se organizeaz toate aciunile, toate micrile femeii, n cutarea adevrului despre omul
disprut.

El este o prezen permanent prin evocarea de ctre Vitoria Lipan, de ctre celelalte personaje i
prin observaiile prozatorului, de la primele referiri, n capitolul nti, pn urma i se pierde, ntre dou
sate de munte, Sabasa i Suha, spaiu ce trebuia cercetat, ca Vitoria s afle dac Lipan s-a nlat n
soare, ori a curs pe o ap. Ca i n cazul Vitoriei, personajul principal feminin, caracterizarea sa se
realizeaz direct i indirect.

Nechifor este un personaj reprezentativ pentru lumea creia i aparine. Caracteristicile acestei lumi a
oierilor, asprimea vieii lor sunt artate n povestirea anecdotic referitoare la rnduiala i semnul pus
de Domnul Dumnezeu fiecrui neam: ... suim poteci oable i coborm prpstii... Asupra noastr
fulger, trsnete i bat puhoaiele..., povestire cu care se deschide romanul i despre care Vitoria i
amintete c o spunea uneori Nechifor Lipan la cumtrii i nuni, la care n vremea iernii era nelipsit.

Se subliniaz astfel, indirect, firea deschis i petrecrea a acestuia, dar i preuirea femeilor, dup
rnduiala lui Dumnezeu, cci anecdota continu: venind ultimii la mprirea darurilor, Domnul nu le
mai poate da muntenilor ntr-adaos dect o inim uoar ca s v bucurai cu al vostru. S v par
toate bune; s vie la voi cel cu cetera; i cel cu butura; i s-avei muieri frumoase i iubee. Prin
caracterizare direct, aflm i trsturi fizice ale personajului: era chipe, avea musta neagr,
groas, adus a oal... nfiare ndesat i sptoas.

Deosebit de priceput n meteugul oieritului, fcea parte dintre cei mai vrednici care i ntemeiau
stni n munte, cunoscnd i el taina laptelui acru -a brnzei de burduf. Era harnic, gospodar,
primea prin scrisori cereri de departe, era darnic, generos i-i plceau petrecerile cu lutari. i iubea

copiii, dezmierda mai mult pe fat, Minodora, fiind mai sever cu Gheorghi. Portretul lui Nechifor se
contureaz mai ales din memoria afectiv a Vitoriei, creia i era drag la fel ca-n tineree: ... am trit
pe lumea asta numai pentru omul acela al meu i-am fost mulumit i nflorit cu dnsul,
mrturisete aceasta, chiar dac i reproa plcerea... s-i abat calul n preajma muierilor i s
poposeasc lng ele. Se ntorcea ns de fiecare dat la Vitoria ca la apa cea bun.

Portretul lui Lipan se completeaz treptat prin relatrile celor pe care i cunoscuse n drumurile sale
dup oi. Mo Pricop, fierar i potcovar, i-l amintete ca pe un vrednic romn, curajos, care spunea
c se bucur s umble pe lun c nu se teme de oameni ri, pentru care are pistoale ncrcate n
desagi. Vitoria i amintete de curajul cu care i-a nfruntat pe nite oameni mnjii pe obraz cu
funingine, care au vrut s-i tlhreasc, n urm cu civa ani, pe cnd se ntorceau de la Piatra. Un
alt crciumar l caracterizeaz pe omul cu cciula brumrie ca fiind meter la vorb, darnic, i
cinstete pe ciobanii crora le vnduse o sut de oi, credincios, l roag pe printele Vasile s-i fac
o cetanie i-o aghiazm i s-i stropeasc oile, neuitnd s mai cear o bucat de pne cu care a
hrnit cu mna lui un cne pe care-l avea.

Trsturile fundamentale ale personajului le regsim n portretul colectiv al oamenilor de la munte:


Iui i nestatornici ca apele, ca vremea, rbdtori n suferin ca i-n ierni cumplite, fr griji n bucurii
ca i-n ariele lor de cuptor, plcndu-le dragostea i beia i datinile lor de la nceputul lumii, ferinduse de alte neamuri i de oamenii de la cmpie i venind la brlogul lor ca fiara de codru... stau n faa
soarelui c-o inim ca din el rupt: cel mai adesea desmiard i lucete de cntec, de prietenie... Aa
era i acel Nechifor Lipan, care acum lipsea.

Se subliniaz, aadar, firea deschis, prietenoas, dar conservatoare n acelai timp, a muntenilor, iar
comparaiile, epitetele, metaforele, ca i enumeraia, plasticizeaz imaginea personajului colectiv i,
indirect, a lui Lipan. Dac omorrea acestuia de ctre cei doi oieri, Calistrat Bogza i Ilie Cuui,
distruge parc, armonia, echilibrul naturii, descoperirea lui n rp, ngroparea dup datin i
pedepsirea ucigailor refac echilibrul, nu doar al naturii, ci i al Vitoriei, viaa ei urmndu-i traseul
firesc. Alctuit, retrospectiv, din amnunte ce se adaug treptat, luminat continuu de iubirea statornic
a Vitoriei, portretul lui Nechifor Lipan rmne unul dintre cele mai reuite din ntreaga noastr
literatur.