Sunteți pe pagina 1din 45

COLEGIUL TEHNIC ION MINCU

FOCSANI

PROIECT
EXAMEN DE CERTIFICARE
PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE
CALIFICARE PROFESIONALA DE NIVEL 4

Indrumator ,

Candidat,

Prof . Aurica Carmen

Bogdan I. Greti
Clasa : a XIII a Seral
Tehnician mecatronist

2014-2015
1

Tema proiectului

COMPRESOARE

CUPRINS

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.

Argument
Definirea aerului comprimat
Sistemul de producere a aerului comprimat
Racirea aerului comprimat
Uscarea aerului comprimat
Filtrarea aerului comprimat
Ungerea aerului comprimat
Compresoare cu ulei
Compresoare fara ulei
Bibliografie

ARGUMENT
Actionarea reprezinta operatiunea prin care se comanda si se
urmareste regimul de functionare al diverselor instalatii de lucru sau
procese tehnologice. Procesele tehnologice implica deseori actionarea
3

unor agregate cu ajutorul unor motoare,,neelectrice , adica folosirea


energiei unui lichid sub presiune (motoare hidraulice) sau a unui gaz
sub presiune (motoare pneumatice). In cazul actionarilor pneumatice
este necesara realizarea unor surse ,,generatoare de energie
pneumatica.
O actionare pneumatica contine un generator pneumatic
(compresorul), antrenat de obicei de un motor electric, care transmite
fluidul energetic (aer comprimat ) motorului pneumatic ce va antrena
sarcina (utilajul).
Caracteristica principala a acestor dispozitive este data de
utilizarea aerului ca fluid compresibil al sistemului de actionare.
Aerul comprimat folosit ca agent purtator de energie i informatie
in sistemele pneumatice de acionare poate fi produs local cu ajutorul
unui compresor, sau centralizat, ntr-o staie de compresoare. Ultima
variant este cea mai utilizata. De altfel , producerea aerului
comprimat este unul dintre serviciile de baza (alaturi de alimentarea
cu energie electrica, apa, gaze naturale) de care dispune un stabiliment
modern.

Sistemele de actionare a masinilor si utilajelor pot fi:


-mecanice,
-electrice,
- pneumatice
- hidraulice.
4

Sistemele pneumatice sunt preferate intr-un numar mare de


aplicatii industriale, datorita unor avantaje:
-simplitate constructiva;
-robustete;
-fiabilitate;
-productivitate;
-pret de cost mai scazut;
- posibilitatea utilizarii in medii cu pericol de explozii;
Dezavantaje:
prin comprimarea aerului, temperatura lui variaza si necesita
sistem de racire;
aerul este compresibil, de aceea se realizeaza presiuni mai
mici( zeci de atmosfere) in comparatie cu cele hidraulice (sute si mii
de atmosfere);
-

randament mai scazut

aerul nu are proprietati de ungere(ca si uleiul);

fata de actionarile electrice, au pret de cost mai ridicat(ca si cele


hidraulice);

In general, asemenea sisteme sunt folosite atunci cand:


-trebuie controlate forte si momente de valori medii;
-viteza de deplasare a sarcinii nu trebuie sa respecte cu strictete o
numita lege;
-pozitionarea sarcinii nu trebuie facuta cu precizie ridicata;
5

-conditiile de functionare sunt severe(peicol de explozie,


incendiu, umiditate)
-trebuie respectate norme stricte igienico sanitare(industria
alimentara, farmaceutica,tehnica dentara).
Pentru actionarile pneumatice sunt necesare surse de energie
pneumatica .Aceste surse sunt compresoarele.Agentul motor produs
de aceste compresoare este aerul comprimat

Definirea aerului comprimat

Aerul care ne nconjoar are o presiune care variaz n functie de


nltimea unde ne aflm, n raport cu nivelul mrii.
n cazul pneumaticii, fluidul de lucru utilizat este aerul
comprimat. Acesta este n mod natural luat din atmosfer si redus n
volum prin comprimare.

Aerul comprimat este definit un fluid perfect elastic si anume:


1.

moleculele sale nu opun rezistent la deplasarea unora n raport


cu altele, fenomen numit fluiditate;

2.

mentinut ntr-un recipient nchis, el exercit asupra toturor


elementelor peretilor care limiteaz acest recipient o anumit
presiune, fenomen numit elasticitate;

3.

se preteaz la toate schimbarile de volume suferite, fenomen


numit compresibilitate.

Un sistem pneumatic de baz se compune din dou prti principale:


1

Sistemul de producere si distributie a aerului;

Sistemul de consum al aerului.

Sistemul de producere a aerului


Prtile componente si functiile lor de baz sunt:
4.

Compresorul- aerul aspirat la presiunea atmosferic este


comprimat si furniz o presiune mai mare sistemului pneumatic.
El transform energia mecanic n energie pneumatic.

5.

Motorul electric - furnizeaz puterea mecanic compresorului


si transform energia electric n energie mecanic.

6.

ntreruptorul de presiune - controleaz motorul electric si de


asemenea presiunea n rezervor. El este folosit la o presiune
maxim la care motorul va fi oprit si la o presiune minim la
care se face distribuirea.

7.

Rezervorul - nmagazineaz aerul comprimat. Volumul su este


stabilit n functie de capacitatea compresorului. Cu ct volumul
este mai mare, cu att intervalul de timp dup care porneste
compresorul este mai mare.

8.

Supapa de sens unic - permite trecerea aerului comprimat de la


compresor la rezervor si mpiedic ntoarcerea aerului cnd
compresorul este nchis.

9.

Supapa desigurant - evacueaz aerul comprimat dac


presiunea din rezervor creste peste presiunea prevzut.

10.

Usctorul rceste aerul comprimat cu cteva grade deasupra


punctului de congelare si condenseaz cea mai mare parte a
umidittii aerului. Astfel se va evita prezenta apei de condens n
sistemul din aval.

11.

Filtrul de linie pozitionat pe linia principal, trebuie s aib o


cdere de presiune minim si capacitate de a misca din loc ceata
de ulei. Acesta ajut la mentinerea la limita permis a prafului,
apei de condens si a uleiului de ungere.

Exemple de elemente pneumatice:

Echipamente de preparare aer comprimat:


9

- Filtru cu purjare manuala

- Filtru cu purjare automata

-Regulator de presiune

-Unitate preparare aer : filtru, regulator, manometru, ungator

10

Actuatori pneumatic- cilindri pneumatic:


- Cilindru cu dubla actiune

- Cilindru cu simpla actiune

Masinile pentru producerea aerului comprimat sunt masini care


produc comprimarea aerului prin transformarea energiei mecanice
11

primite la arbore in energie pneumatica.Acest lucru se poate realiza


cu ajutorul compresoarelor.
Compresoarele se pot clasifica in:
- Compresoare cu ulei (pneumostatice sau compresoare volumice)
- Compresoare fara ulei (pneumodinamice sau compresoare
dinamice,numite si turbocompresoare)
Compresoarele volumice realizeaza cresterea presiunii agentului
de lucru prin reducerea volumului unei cantitati de aer inchise in
interiorul unui spatiu delimitat(spatiu numit cameara activa).Aspiratia
aerului in compresor si refularea se fac cu intermitenta.
Compresoarele dinamice realizeaza cresterea presiunii agentului
de lucru prin transmiterea unei energii cinetice ridicate unui curent de
aer si apoi prin transformarea acestei energii in presiune
statica.Aspiratia aerului in compresor si refularea se fac continuu.
Cele mai utilizate sunt compresoarele volumice, al caror
principiu de functionare este identic cu cel al pompelor
volumice.Aceste compresoare se construiesc pentru o gama larga de
debite si presiuni, putand deservi in conditii optime orice sistem
pneumetic de actionare.

STRUCTURA UNEI SCHEME PNEUMATICE

12

Schema pneumatica este reprezentarea grafica a instalatiei


pneumatice care echipeaza o masina oarecare si are rolul de a ne
facilita intelegerea functionarii masinii, in primul rind din punct de
vedere pneumatic.

13

Aparatelor pneumatice si conexiunile dintre ele, precum si


functiile pe care acestea le indeplinesc sunt redate prin simboluri si
notatii specifice, cuprinse si descrise in norme unanim acceptate,
numite standarde.
Schema pneumatica poate fi privita ca o structura formata din 5
nivele (figura 1), fiecare etaj continind o anumita categorie de
elemente pneumatice. Toate elementele din schema sint interconectate
astfel incit sa realizeze functiile cerute de utilizator:
1) Elementele care asigura alimentarea

innstalatiei cu energie

pneumatica la parametrii ceruti de sistem: presiune, debit, filtrare,


ungere.
2) Elementele de comanda, care permit dialogul om-masina:
comenzi de pornire-oprire, selectare pentru diferite functii sau moduri
de lucru, etc. De obicei, toate aceste elemente sint grupate intr-un
panou (tablou) de comanda, separat sau alipit instalatiei.
3) Elementele de procesare: sint echipamentele care asigura
procesarea

(interpretarea si distribuirea) semnalelor primite in

instalatie: atit a celor de comanda, provenite de la tabloul de comanda,


cit si a celor de reactie, care sint de obicei semnale ce ofera informatii
despre starea masinii si/sau a procesului tehnologic desfasurat.
Elementele de procesare prelucreaza toate aceste semnale fie
unitar, fie in anumite combinatii, realizind diferite functii logice: DA,
NU, SI, SAU, NON SI, temporizare, memorie, etc.

14

4) Elementele de comanda finala: sint echipamente de distributie


a energiei pneumatice si reprezinta etajul din care semnalele de
comanda sunt injectate direct elementelor de executie: motoare liniare,
rotative, oscilante, unitati de vidare, manipulatoare, etc.
5) Elementele de executie (actuatoarele):sunt echipamente care
convertesc energia de presiune a agentului de lucru in energie
mecanica pentru efectuarea de lucru mecanic.
PUTERE MECANIC A:
FORTA, DEPLASARE
MOMENT, TURATIE

ELEMENTE DE
EXECUTIE

ELEMENTE DE
COMANDA
FIN ALA

ELEMENTE DE
PROCESARE

ELEMENTE
DE COMANDA

ELEMENTE PREPARARE
AER COMPRIM AT
PUTERE PNEUMATIC A:
DEBIT, PRESIU NE

Grupul de pregatire a aerului comprimat

15

Aerul comprimat folosit in sistemele pneumatice poate fi produs


local, cu ajutorul unui compresor , sau centralizat , intr-o statie de
compresoare . Masinile pentru producerea aerului comprimat produc
comprimarea aerului din atmosfera, transformand energia mecanica
primita la arbore in energie de presiune a aerului.
In statia de compresoare , dupa ce este tratat,aerul comprimat
este inmagazinat in rezervoare tampon , unde este distribuit
consumatorilor.

Operatiile de preparare care se fac asupra aerului comprimat sunt:

reglarea debit - presiune;


16

racirea;

uscarea;

filtrarea;

ungerea.
O unitate de preparare a aerului comprimat contine:

filtru;

sistem de reglare a parametrilor aerului comprimat;

aparate de masura;

ungator.

Reglarea automat a presiunii de lucru se va face cu ajutorul


regulatorului de presiune.
Ansamblul filtru-regulator este un excelent mijloc de combinare
a functiilor de filtrare si de reglare a presiunii, totul fiind cuprins ntr-o
unitate compact care ocup un spatiu restrns.

Rcirea aerului comprimat

17

Aerul comprimat trebuie s aib o temperatur ct mai constant


i ct mai apropiat de cea a mediului n care se afl instalaia. Se
dorete ca temperatura aerului s fie n jur de minim 10C iarna i
maxim 30C vara, dar s nu depeasc 50C.
Rcirea aerului se poate face chiar din faza de comprimare, acest
lucru protejnd i compresorul. n multe cazuri rcirea aerului
comprimat se completeaz cu agregate de rcire dup ce acesta a ieit
din compresor.

Uscarea aerului comprimat


Aerul din atmosfer conine o anumit cantitate de ap, sub
form de vapori ce se regsete n aerul comprimat. Prezena apei
afecteaz funcionarea instalaiilor si din acest motiv sunt necesare
msuri de eliminare, prin uscarea aerului.
Modalitatea de eliminare a apei din instalaia pneumatic este
uscarea aerului si se realizeaz prin meninerea unei temperaturi ct
mai constante, precum i cu msuri de colectare, evacuare a apei
condensat n circuite.

Metodele de uscare sunt:


1.

prin rcire;
18

2.

prin adsorbie;

3.

prin absorbie;

4.

prin supracomprimare.

5.

cderea de presiune produs ntre racordurile filtrului;

6.

rezistena mecanic a elementului (cartuului) filtrant.

Filtrarea aerului comprimat


Filtrarea presupune separarea, colectarea i ndeprtarea
particulelor ce contamineaz aerul comprimat i ntr-o msur, a apei
purtat de curentul de aer. Ideal este ca aceast filtrare s fie ct mai
complet, ns din punct de vedere energetic i al costurilor de
ntreinere nu este judicios. Fineea de filtrare trebuie s aib valoarea
cerut de instalaia pneumatic alimentat. n afar de fineea de
filtrare, doi dintre cei mai importani parametrii ai filtrelor sunt:
- cderea de presiune produs ntre racordurile filtrului;
- rezistena mecanic a elementului (cartuului) filtrant.

19

Filtrul trebuie plasat ct mai aproape de componentele principale


i n poziie vertical, cu respectarea strict a sensului de montare
indicat pe carcas. Cartuele filtrante se execut din materiale textile
(bumbac, fetru, vat mineral etc.), din materiale plastice sau din
pulberi metalice sinterizate.

Ungerea aerului comprimat


Aceast operatie permite efectuarea ungerii unor piese mobile
ale componentelor pneumatice pentru a le asigura o mai mare
longevitate, iar aparatul care realizeaz aceast functie de ungere este
ungtorul.
Funcionarea unui ungtor se bazeaz pe principiul Venturi:
Dac la o conduct ce sufer o ngustare de seciune ne conectm
cu un tub U n care se afl lichid, se constat urmtoarele: viteza
aerului n seciunea ngust crete, iar presiunea scade.
Ca urmare la capetele tubului apare o diferen de presiune care
determin mpingerea lichidului n curentul de aer, n seciunea
ngust.

20

Fig.1 Unitate F.R.L. Sectionata ( Excelon - NORGREN )

1.

sistem de conexiune cu autoblocare;

2.

purjor manual;

3.

diafragma de acces si obturare;

4.

cupola ungator;

5.

cuva ungator;

6.

reglare presiune regulator;

7.

inel "O";

8.

membrana regulator de aer;

9.

diafragma (restrictor de presiune).

21

De asemenea, uneori grupul poate sa contina n afara


echipamentelor precizate alte, echipamente auxiliare cum sunt: un
robinet, un dispozitiv de alimentare progresiva a consumatorului la
pornire, blocuri de derivatie. n cazul n care nu se impun conditii
severe asupra valorii presiunii aerului, prezenta regulatorului de
presiune nu este necesara.
De asemenea, daca existenta uleiului periciliteaza procesul
tehnologic deservit de sistemul de actionare, ungatorul lipseste din
structura grupului.
In figura 2 sunt reprezentate simbolurile componentelor unitatii
de preparare a aerului.
a-filtru ; b-purja ; c-regulator de presiune cu evacuare n aer ; dmanometru.

22

2
3

1 -carcasa filtrului;
2 - can ce ajut la depunerea condensului;
3 -cartus filtrant;
4 -pahar filtru ;
5 -purja manuala;

23

Datorita fiabilitatii si eficientei, utilizarea purjelor automate


uureaz mult activitatea de exploatare i ntreinere a unitilor de
preparare a aerului comprimat.
n figura 1.21 se poate vedea o purj automat secionat:

1
2

10

3
4
5

11
6
7
12

8
9

13

24

1- tub aductiune aer in purja;


2- tub aductiune apa in purja;
3-capac de protectie si linistire;
4 -aer aflat la presiunea din retea;
5 - supapa normal inchisa, actionata de flotor orificiu de ventilare;
6 - tub aductiune aer;
7 - orificiu de egalizare a presiunulor;
8 - plunjer pentru comanda manuala;
9 - membrana elastica;
10 pirghie
11-flotor;
12-supapa de evacuare;
13-orificiu de evacuare;

25

Modul de funcionare: cnd apa cu impuritati atinge un anumit


nivel n purj, flotorul 11 se ridic i determin deschiderea supapei
12.
Ca urmare, aerul comprimat ptrunde prin tubul 6 n spatiul
inchis de membrana 9 i apas asupra acesteia, deformind-o.
Piulia n care este practicat orificiul 7 este mpins spre stnga i
apas asupra elementului mobil al supapei de evacuare 12,
determinnd deschiderea acesteia.
Apa colectat n purj este evacuat prin orificiul 13 in
atmosfera, deci nivelul ei scade, iar flotorul revine n poziia iniial,
nchiznd supapa 10.
Prin orificiul 7 se descarc presiunea din camera de comand, iar
membrana elastic se retrage in pozitia initiala, permind nchiderea
supa

26

Ungerea aerului
Spre deosebire de acionrile hidraulice, unde lubrifierea
componentelor sistemului este realizat chiar de agentul de lucru, n
cazul acionrilor pneumatice n multe cazuri trebuiesc luate msuri de
ungere a componentelor pneumatice.

Fig.1.22
Exemplificarea Principiului Venturi

Trebuie specificat ca, din punct de vedere al ungerii exista trei


tipuri de instalatii pneumatice:
-instalatii care nu permit ungerea, aceasta daunind bunei functionari a
echipamentelor ce o compun;
-instalatii la care ungerea este indiferenta, fiind o chestiune de optiune
a utilizatorului;
-instalatii la care ungerea este obligatorie: de corectitudinea ei depind
buna functionare si durata de viata a elementelor pneumatice;a

27

iispozitivele care asigur lubrifierea agentului de lucru se numesc


ungtoare.
Funcionarea unui ungtor se bazeaz pe principiul Venturi:
Dac la o conduct ce sufer o ngustare de seciune ne
conectm cu un tub U n care se afl lichid ca n figura 1.22, se
constat urmtoarele: viteza aerului n seciunea ngust crete, iar
presiunea scade. Ca urmare la
4

10

capetele tubului apare o diferen

de

mpingerea lichidului n curentul

presiune

care

determin

de aer, n seciunea ngust. Pe


8

acest principiu se bazeaz i

funcionarea

pistoalelor

de

vopsit, de exemplu.
n
prezentat

figura

1.23

structura

este
unui

ungtor:
1 -carcasa ungatorului;
2 -orificiu de intrare a aerului;
3 -supap de sens;
4 -camera de picurare;
5 -sectiune ingustata;
6 -orificiu de iesire;
7 -supapa de sens;
Fig. 1.23
Structura unui ungator

28

8 -tub aductiune;
9 -pahar;
10-orificiu de aductiune a uleiului in camera de picurare

Modul de funcionare: aerul comprimat intr prin orificiul de


alimentare 2, traverseaz seciunea ngustat 5 i iese prin orificiul 6.
Supapa de sens 3 este deschis, iar
1

aerul

comprimat

apas

asupra

uleiului aflat n paharul 9. Se


2

observ c seciunea ngustat este


legat de seciunea de intrare n
ungtor

4
5

pe

traseul:

camera

de

picurare 4,canalul de aductiune 10,


supapa 7, tubul de aductiune 8.

6
7

Diferena de presiune dintre cele dou puncte determin urcarea


uleiului n camera de picurare, de unde pictur cu pictur acesta se
scurge prin canalul 10 i intr n curentul de aer. La impactul cu jetul
de aer, picturile de ulei sunt pulverizate i sunt preluate de curent sub
form de cea fin. Supapele de sens 3 i 7 au rolul de a menine

29

ungatorul amorsat atunci cnd se oprete alimentarea circuitului


respectiv.
n funcie de tipul constructiv, ungtoarele sunt prevzute cu
posibiliti de reglare a debitului de ulei injectat n sistem (numar de
picaturi in unitatea de timp) sau/si cu posibilitatea reglarii finetei
particulelor aromizate.
In figura 1.24 este prezentat un dispozitiv de reglare a debitului
de ule
1-carcasa (de obicei, transparenta);
2-surub de reglare a debitului de ulei;
3-camera de picurare;
4-carcasa ungator;
5-canal circular;
6-orificiu de evacuare a picaturilor;
7-orificiu de alimentare a camerei de picurare;
Din punct de vedere al mrimii picaturilor, exist dou tipuri de
ungtoare:
1. Cu pulverizare normal, unde picturile sunt mai mari de 5
m.
2. Cu pulverizare fin, unde picturile sunt mai mici de 5 m.
Ungtoarele cu pulverizare normal sunt eficace pn la
aproximativ 5 m, msurai pe traseul parcurs de debitul de aer,
deoarece, datorit greutii mai mari a particulelor, acestea se depun
(teoretic) pe aceast distan. Cele cu pulverizare fin sunt eficace
pn la distane mai mari (20 - 30m) deoarece, fiind mai usoare, ele
30

plutesc in curentul de aer mai mult, dar nu sunt eficace n cazul


componentelor de curs mic i schimbri de curs rapide.
Desigur ca valorile date mai sus sint orientative, in practica ele
depinzind de geometria sectiunilor de curgere si de schimbarile de
directie impuse aerului, de temperatura, etc.
Conform celor aratate la inceputul acestui capitol, necesitatea
ungerii echipamentelor pneumatice este discutabila, iar in practica
aceasta chestiune nu este intotdeauna clarificata in documentatia
tehnica ce insoteste utilajul echipat pneumatic. De aceea, este necesar
sa oferim citeva repere in aceasta directie; astfel, in absenta
specificatiilor tehnice, se recomanda asigurarea lubrifierii in
urmatoarele situatii:
- pentru cilindrii pneumatici avind viteza de lucru foarte mica;
- pentru cilindrii pneumatici care lucreaza la viteze mai mari
de 1m/s si sint alimentati cu aer uscat la un punct de roua sub
20 oC;
- in aplicatiile care realizeaza pozitionari exacte;
- pentru cilindrii pneumatici ai caror pistoane sint solicitate la
forte laterale (radiale) mari;
- in situatia in care s-a asigurat ungerea in instalatie pentru
cilindri pneumatici care nu necesitau ungere suplimentara,
acestor cilindri este necesar sa li se asigure in continuare
lubrifierea, deoarece ungerea suplimentara compromite
ungerea asigurata la montaj;

31

O alta problema cu care se confrunta uneori utilizatorii de


pneumatica este absenta indicatiilor privind debitul lubrifiantului; de
obicei, ungatoarele sint lasate sa functioneze contindu-se pe reglajul
facut de furnizor.
In principiu, fara confirmarea efectuarii acestui reglaj, este o
greseala sa ne bazam pe acest lucru. In general se recomanda sa se
regleze un debit de ulei de una pina la 5 picaturi la un consum de aer
de 1000 litri. Odata stabilit, acest reglaj va fi verificat ori-de-cite-ori se
va schimba tipul uleiului utilizat, sau in cazul unor variatii notabile ale
temperaturii mediului ambiant.
Este cu desavirsire interzisa utilizarea altor uleiuri decit a celor
recomandate de furnizorul instalatiei (echipamentului pneumatic),
existind

riscul

deprecierii

unor

elemente

componente

ale

echipamentului pneumatic datorita incompatibilitatii dintre uleiul


utilizat si respectivele elemente; deasemenea, datorita viscozitatii
diferite a altui ulei decit cel recomandat este compromis reglajul
ungatorului, acest lucru putind deveni o sursa generatoare de defecte.

32

Compresoare cu ulei (pneumostatice)

Acest tip de compresoare functioneaza pe principiul camerei de


volum variabil:
In faza de aspiratie, aerul este inchis intr-o camera care isi
micsoreaza volumul si care se deschide in faza de refulare aerul este
evacuat avand o presiune proportionala cu variatia de volum a
camerei. Se mai numesc compresoare volumice.

Compresoarele volumice pot fi:


-cu piston:
Cu comprimare directa
Cu comprimare indirecta prin membrana
-cu palete
-cu angrenaje
Cu surub
Cu lobi(ROOTS)

33

1.Compresoare cu piston cu comprimare directa

Fig.1.1

Acest tip de compresor este alctuit din piston, care deplasnduse n jos n cilindru, absoarbe aerul din conduct prin supapa de
admisie, iar la deplasarea n sus l comprim si l refuleaz n conducta
de evacuare prin supapa de refulare care se deschide la cresterea
presiunii.
34

Fig.1.2

n figura1.2 se poate observa c treapta a doua are un diametru al


cilindrului mai mic dect treapta ntia.
Diametrul cilindrului de comprimare este unul din parametrii dup care putem identifica fiecare treapt a
unui compresor cu piston n practic.
Acest tip de compresor poate realiza valori de comprimare foarte
nalte (pn la 1000 bar), ns el are dezavantaje care i limiteaz
utilizarea tot mai mult: genereaz ocuri de presiune n instalaiile
consumatoare, introduce ulei n aerul comprimat, este zgomotos, iar
datorit frecrilor n etanri temperatura aerului comprimat este
foarte ridicat.
35

2.Compresoare cu piston cu comprimare


indirecta(compresor cu membrana)
- functioneaza pe acelasi
principiu, insa camera in care este
aspirat aerul nu mai este
cilindru,iar pistonul este separat
complet de aceasta camera printro membrana elastica.
Acest compresor este
utilizat in aplicatiile in care
trebuie evitata contaminarea
gazului comprimat cu ulei pierdut
de sistemul de ungere al
compresorului in instalatiile din
industria chimica, in procesele de
laborator care utilizeaza aer

Compresoare

cu

palete:

comprimat pentru masurari, in


instalatiile de uz medical. Din
cauza membranei, care are

Sunt

alctuite

dintr-o

carcas 1, un rotor cilindric 2

rezistenta mecanica si la oboseala aezat excentric fa de carcasa


limitate, performantele acestui
compresor sunt mai scazute.

36

n care sunt dispuse iar n canale frezate pe generatoarele rotorului


paletele 3 figura1.3.
ntre suprafaa rotorului, palete, carcas i capacele laterale se
formeaz camere de volum variabil (CVV) care n faza de aspiraie
nchid etan mase de aer i, pe msura rotirii ansamblului mobil,
aceste camere i micoreaz volumul determinnd creterea presiunii.
Cnd ating un volum minim ajung n dreptul racordului de
refulare, iar aerul comprimat este evacuat
- Compresorul rotativ cu palete
Este alctuit dintr-o carcas, un rotor cilindric aezat excentric
fa de carcasa n care este dispus, iar n canale frezate pe
generatoarele rotorului sunt dispuse

paletele.

ntre suprafaa

rotorului, palete, carcas i capacele laterale se formeaz camere de


volum variabil care n faza de aspiraie nchid etan mase de aer i, pe
msura rotirii ansamblului mobil, aceste camere i micoreaz
volumul determinnd creterea presiunii. Cnd ating un volum minim
ajung n dreptul racordului de refulare, iar aerul comprimat este
evacuat.

Paletele rotorului trebuie s asigure etanarea lateral (cu


capacele), frontal (cu carcasa) i fa de rotor. Etanarea frontal este
asigurat prin apsarea paletelor pe carcas datorit forei centrifuge.
La unele modele, datorit unor arcuri dispuse n canalele practicate n
37

rotor, uzura paletelor este compensat automat. Rcirea compresorului


se realizeaz cu ap.
Paletele se execut n general din materiale antifriciune i care
protejeaz carcasa contra uzurii. nlocuirea paletelor, cnd s-a ajuns la
un anumit grad de uzur, repune compresorul n funciune. Maina
atinge performanele maxime dup un anumit timp de funcionare,
necesar rodrii paletelor.
.

CVV

Paletele rotorului trebuie s asigure etanarea lateral (cu


capacele), frontal (cu carcasa) i fa de rotor. Etanarea frontal este
asigurat prin apsarea paletelor pe carcas datorit forei centrifuge
i, la unele modele, datorit unor arcuri dispuse n canalele practicate
n rotor, iar uzura paletelor este compensat automat. Celelalte
etanri sunt influenate de precizia de execuie i, n timp, de uzura
paletelor.

38

Paletele se execut n general din materiale antifrictiune i care


protejeaz carcasa contra uzurii.
nlocuirea paletelor, cnd s-a ajuns la un anumit grad de uzur,
repune compresorul n funciune. Maina atinge performanele
maxime dup un anumit timp de funcionare, necesar rodrii paletelor.

- Compresoare cu angrenaje:
Caracteristic acestor compresoare figura1.4 este faptul c
rotoarele profilate (lobi, uruburi) nu se afl n contact direct, micarea
lor fiind sincronizat prin angrenaje dispuse pe capetele arborilor.

39

Datorit acestui fapt, uzura acestor maini este practic nul, ns


randamentul lor este mai slab (neexistnd contact direct ntre
elementele care materializeaz camera de volum variabil, apar
scurgeri dinspre racordul de refulare ctre cel de aspiraie).
Din aceast categorie, compresoarele cu urub se caracterizeaz
printr-o remarcabil uniformitate a debitului, funcionare silenioas i
robustee.

Compresoare fara ulei(pneumodinamice)

Functioneaza pe baza maririi vitezei de curgere a aerului,acesta


fiind inghesuit in racordul de refulare al masinii.Fata de
compresoarele volumice, turbocompresoarele se caracterizeaza prin
debite mari, fara oscilatii de debit-presiune, dar si prin nivelul redus
al presiunii aerului refulat.
Turbocompresoarele pot fi axiale sau radiale
40

n figura este prezentat un turbocompresor axial. Se poate observa c


accesul aerului aspirat se face paralel cu axul elicei aspiratoare.
Ventilatorul de birou este un exemplu de compresor axial, care ns
refuleaz n atmosfer.

Fig. 1.5
Turbo

n figura se poate observa un turbocompresor radial n trei trepte


(are trei rotoare dispuse n serie, pe axul mainii). Aerul este aspirat de
primul rotor, i se mrete viteza i este refulat prin centrifugare,
perpendicular pe axul mainii (deci radial) ctre periferia carcasei,
fiind aspirat mai departe de al doilea rotor si avnd o presiune p1 mai
mare ca presiunea atmosferica patm. Fiind centrifugat de al doilea rotor,
aerul va avea o presiune p2 mai mare dect p1 la intrarea in treapta a
treia. Presiunea finala va fi p3 p2>p1>patm .

41

n figura este prezentat diagrama domeniilor ocupate de fiecare


tip de compresor, n coordonate debit-presiune. Aceast diagram este
un instrument deosebit de util in alegerea tipului de compresor necesar
ntr-o

aplicaie

practic,

atunci

cnd

se

cunosc

parametrii

consumatorului.
Dac intersecia coordonatelor debit-presiune are loc ntr-un
domeniu ocupat de mai multe tipuri de compresoare, alegerea se face
innd seama de ali parametri: posibiliti i cerine de ntreinere,
sensibilitatea consumatorilor la ocuri de presiune, fiabilitate, pre, etc.

42

43

Bibliografie

1. V.Cosoroab, GH.Georgescu-Azuga, R.Vian, ACIONRI


PNEUNATICE, E.T., Bucureti, 1976
2. S.Clin, S. Popescu, APARATE, ECHIPAMENTE I INSTALAII
DE ELECTRONIC
INDUSTRIAL, E.D.P., Bucure ti, 1993
3. A.Oprean, HIDRAULICA MAINILOR UNELTE, E.D.P., Bucureti,
1983
4. V.Marian, R.Moscovici, D.teneslav, SISTEME HIDRAULICE
DEACTIONARE I REGLARE
AUTOMAT, E.T., Bucureti, 1983
5. I. Mrgineanu, AUTOMATE PROGRAMABILE, Ed Albastra,
6. D.Popescu, AUTOMATE PROGRAMABILE, Ed.Matrixrom,
Bucureti, 2005
7. Ionescu Fl., a. MECANICA FLUIDELOR I ACIONRII
HIDRAULICE I PNEUMATICE.
EDP, 1980
8. Internet
9. Gabriela Lichiardopol - Mecanic aplicat. Manual pentru clasa a X-a

44

45