Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
politic dup 1947. Impus prin for, regimul comunist a scos pentru o
jumtate de secol ara din rndul naiunilor democratice.
n timpul regimului de nuan stalinist al lui Gheorghe GheorghiuDej, Romnia a susinut poziia Moscovei n criza iugoslav i cea maghiar
(1956). Maghiarii ncercau s pun capt sistemului partidului unic i s
obin retragerea Ungariei din pactul de la Varovia, motiv pentru care Dej a
susinut fr echivoc invadarea Ungariei. n condiiile sporirii ncrederii pe
care Moscova o manifesta fa de liderii Partidului Comunist din Romnia, se
obine retragerea trupelor sovietice din ar (1958).
Criza rachetelor din Cuba i conflictul chinezo-sovietic din anii 60 i-au
permis lui Dej s fac primii pai n destalinizarea rii i s adopte o linie
comunist naionalist. Odat cu declaraia din aprilie (1964) prin care
Romnia respingea Planul Valev lansat de U.R.S.S., n cadrul cruia rii
noastre i revenea rolul de furnizor de produse agricole, distana fa de
puterea sovietic se va accentua.
Primii ani ai regimului Ceauescu aduc o perioad de relativ
destindere i o accentuare a distanrii fa de politica Moscovei. Este
vremea unor decizii majore, precum recunoaterea R.F.G., Romania devenind
astfel primul stat socialist cu care Germania stabilete relaii diplomatice
(1967). Se stabilesc relaii diplomatice cu Israelul, ara devine membr a
Fondului Monetar Intemaional i a Bncii Mondiale i s-a declarat ferm
mpotriva cursei narmrilor, n special a celor nucleare. Refuzul Romniei de
a participa la intervenia militar a trupelor Tratatului de la Varovia n
Cehoslovacia (1968) a reprezentat un moment semnificativ n detaarea rii
de politica Moscovei, fiind apreciat admirativ de politicienii vremii.
La nceputul anilor 70, n urma vizitelor efectuate n China i Coreea
de Nord, practici ale revoluiei culturale chineze, precum i modelul nordcoreean de dezvoltare se vor regsi tot mai pregnant n politica economic,
social i cultural promovat de regimul Ceauescu.
Nemulumirea social tot mai accentuat datorat crizei economice
interne, cultul exacerbat al personalitii conductorului, politica
demografic i atitudinea fa de lumea satelor a condus la prbuirea