1. Ce sunt marfurile?

Marfa reprezinta un bun corporal care are valoarea economica si care poate constitui
obiectul unor tranzactii comerciale (ex: medicamente, ochelari, deseuri refolosibile, lucrari de
arta, monede iesite din circulatie, bancnotele si cecurile la purtator, energia electrica, gazele
naturale). Aceasta marfa poate fi:
- marfa care provine din state membre: macar ultima prelucrare importata si ceruta din pct de
vedere economic trebuie sa fie facuta in UE
- marfa din state terte: circula liber in spatiul unional, dupa ce s-au indeplinit toate formalitatile
de introducere intr-un stat membru si s-au platit toate taxele vamale legale aferente.
Trebuie sa se faca o distinctie din punct de vedere juridic intre marfuri si servicii. Spre
ex, in timp ce pestele este fara indoiala o marfa, drepturile de pescuit si permisele de pescuit la
undita nu sunt acoperite de principiul LCM , ci constituie prestare de servicii.

2. Ce este uniunea vamala?

= un spatiu vamal unic, cu granite exterioare comune, realizate prin:
a) interzicerea tuturor taxelor vamale si a taxelor cu efect echivalent intre statele m.
b)introducerea unui tarif vamal comun pt marfurile provenite din state terte.
- Uniunea vamala este elementul principal al pietei comune.

3. Ce sunt taxele vamale?

= acele taxe care sunt percepute de stat la iesirea sau intrarea in tara a unor marfuri si care nu
sunt percepute in cazul produselor echivalente din productia interna.
- Taxele vamale sunt un impozit indirect care apar ca urmare a interventiei statului in comertul
international

-Ceea ce se impune este valoarea in vama a produselor care fac obiectul tranzactiei externe. Cota
de impunere, adica nivelul taxei vamale, este prevazuta prin lege.
- taxele vamale pot fi de import, de export, de tranzit, autonome, conventionale, autonomeconventionale, asimilate, ad valorem, specifice si mixte.

4. Ce este taxa cu efect echivalent?

= orice obligatie pecuniara , indiferent de marimea, destinatia si modul sau de aplicare, care nu
este o taxa vamala in sensul strict al cuvantului si care este impusa in mod unilateral asupra
marfurilor pentru simplul motiv ca aceasta traverseaza o frontiera si care are ca efect scumpirea
acestor marfuri fata de cele autohtone.
Chiar si o taxa care se percepe si in cazul produselor autohtone poate avea valoare de taxa
cu efect echivalent, daca din banii perceputi statul sprijina producatorii sau comerciantii
autohtoni (prime,subventii). Taxa are efect echivalent chiar daca nu este perceputa in folosul
statului sau nu este discriminatorie sau protectoare, iar produsul taxat nu se afla in concurenta cu
un produs national.

5. Exista exceptii de la caracterul absolut al interzicerii taxelor vamale? (nu sunt taxe cu efect
echivalent)
Acele sarcini pecuniare care indepl una din urmatoarele conditii:
a) sa faca parte dintr-un sistem general de redevente interne ale statului membru aplicata
sistematic si potrivit acelorasi criterii atat produselor importate, fie cele exportate (accize, tva)
b) sarcina pecuniara reprezinta echivalentul unui serviciu determinat facut in interesul individual
al destinatarului, nu in interes public, costul fiind proportional cu serviciul facut trebuie sa
existe o contraprestatie (ex: taxa pt o expertiza facuta in cadrul controlului sanitar)
c) cand sarcina pecuniara provine dintr-un control dispus de dispozitiile UE.

6. Ce este tariful vamal comun/unic?

Caracteristica esentiala a uniunii vamale europene o constitutie faptul ca tarile
participante desfiinteaza baremele tarifare intre ele si aplica in relatiile cu tertii o politica
comerciala comuna, bazata pe un tarif vamal unic.
Tariful Vamal Comun cuprinde taxele vamale aplicate importurilor din tari terte, n
ansamblul Statelor Membre ale UE, n regimul clauzei nautiunii celei mai favorizate.
Tariful vamal comun se aplica uniform pe ntreg teritoriul UE, avnd rolul de:
-a evita distorsionarea schimburilor prin intermediul taxelor vamale;
-a evita orientarea schimburilor n functie de nivelul mai scazut al taxelor vamale n
anumite

tari;
- a raspunde nevoii de a mentine controlul la frontiera externa, n vederea unei bune

functionari

pietei

unice

UE.

Odata cu preluarea Tarifului vamal comun, Statele Membre nu mai au posibilitatea de a

modifica n mod autonom tariful vamal comun sau de a institui n mod unilateral noi taxe
vamale. Tariful vamal comun are doua componente: taxele vamale si nomenclatorul tarifar.

7.Ce sunt restrictiile cantitative?

= au fost definite ca masuri care au caracterul de interdictie totala sau partiala a importurilor sau
a tranzitului. Exemple in acest sens sunt interdictiile totale sau un sistem de contingente, ceea ce
inseamna ca se aplica restrictii cantitative atunci cand se atinge un plafon al importurilor sau
exporturilor.
= interdictii de introducere a anumitor produse intr-o anumita tara, respectiv contingentarile,
adica limitele importului sau exportului dupa cantitate sau valoare.
- o restrictie cantitativa poate

fi instituita prin lege sau poate constitui doar o practica

administrativa. Prin urmare, in domeniul de aplicare al art. 34 TFUE sunt incluse si sistemele de
contingente mascate sau ascunse.

8. Ce sunt masurile cu efect echivalent restrictiilor cantitative? ( Hot. Dassonville)

CJUE a stabilit in cauza Dassonville ca sunt considerate masuri cu efect echivalent toate
regulile comerciale implementate de statele membre ale Comunitatii care au finalitatea de a
impiedica direct sau indirect, actual sau potential comertul comunitar. De exemplu, autoritatile
belgiene au cerut certificat de originalitate pt Scotch Whisky importat de o firma franceza din
Anglia masura s-a considerat a fi de obstructionare a liberei circulatii a marfurilor, deoarece
firma franceza nu era importator direct.
Din jurisprundeta CJUE rezulta doua categorii de masuri cu efect echivalent restrictiilor
cantitative :
a) masuri care afecteaza productia sunt mai rare. S-a aratat ca o asemenea reglementare este
susceptibila sa fie considerata ca intra in sfera interdictiei deoarece reduce volumul marfurilor ce
urmeaza sa fie exportate intr-un alt stat membru. Sintetizand jurisprudenta Curtii de Justitie,
rezulta cateva situatii caracteristice pe care aceasta le-a evidentiat

in domeniul masurilor

discriminatorii aplicate de st membre marfurilor importate:

- controalele sanitare si fitosanitare
- solicitarea de licenta de import
- stabilirea unui tarif postal preferential pt publicatiile tiparite pe terit national
- adoptarea unor reglementari prin care se stabilesc criterii diferite de fixare a preturilor pt
medicamentele importate in raport cu cele fabricate pe terit national, favorizandu-le pe acestea
din urma
- interzicerea introducerii in tara a medicamentelor de catre un particular, care se
elibereaza numai pe baza de reteta in statul de import, dar care au fost prescrise de catre un
medic dintr-un alt stat membru si cumparate dintr-o farmacie a acelui stat.
- impunerea prezentarii unor doc administrative suplimentare pt importul de
autovehicule.

b) masuri care afecteaza schimburile comericiale- pot fi grupate in felul urm:

- reglementari cu caracter comercial sau tehnic care au efect restrictiv asupra importurilor
sunt cele care favorizeaza produsele nationale.
- masuri reglementare care sa descurajeze exporturile: de ex, reglementarea spaniola care
limita cantitatea de vin cu nume de origine susceptibila de a fi exportata in vrac, cat timp
vinderea acelui vin in vrac era libera in regiunea producatoare.
-masuri care conditioneaza comertul de prezentarea produsului
- reglementarea nationala a preturilor.
- practici administrative ce pot constitui masuri cu efect echivalent
- reglementari cu caracter necomercial, dar susceptibile de a produce efecte comerciale
- controalele sanitare si fitosanitare

9. Exceptii de la aplicarea art. 34 si 35 TFUE. (art. 36)

Dispoziiile articolelor 34 i 35 nu se opun interdiciilor sau restriciilor la import, la
export sau de tranzit, justificate pe motive de:
-moralitate publica - dar interdictia de import a unor marfuri nu trebuie sa constituie o
discriminare arbitrar care sa urmareasca favorizarea produselor nationale. De ex, cand
organele vamale britanice au avut obiectii cu privire la intrarea in tara a unui lot de
papusi gonflabile importate din Germania deoarece aveau un evident caracter sexual,
Curtea de Justitie a apreciat ca un stat membru nu este indreptatit sa interzica importul
unor produse a caror fabricare si comercializare este permisa pe propriul sau teritoriu.
- ordine public si sercuritatea publica de ex, invocand necesitatea combaterii traficului
cu masini furate, deci apararea ordinii publice, autoritatile italiene au stabilit conditii mai
severe de inmatriculare a autoturismelor importate din strainatate, care erau deja inscrise
acolo in circulatie. CJUE a respins argumentarea statului italian, statuand ca operatiunea

de inmatriculare mai indelungata, mai complicatata si mai costisitoare nu este justificata

din punctul de vedere al ordinii publice.
-protecie a sntii i a vieii persoanelor i a animalelor sau de conservare a plantelor.
De ex, masura luata de Anglia inaintea sarb de Craciun, de a interzice importurile de
pasari, justificata de riscul contaminarii cu o boala, a fost gasita de CJUE contrara TFUE
deoarece tara expotatoare a stabilit masuri de control pt prevenirea raspandirii bolii. Din
jurisprudenta rezulta cu claritate ca masura sanitara trebuie sa fie proportionala cu
obiectivul stabilit. Astfel, este permisa reglem conform careia ii este interzis farmacistului
sa substituie medicamentului prescris un medicament echivalent provenit dintr-un stat
membru.
-protejare a unor bunuri de patrimoniu naional cu valoare artistic, istoric sau
arheologic
-de protecie a proprietii industriale i comerciale (dar doar in masura in care sunt
justificate prin apararea drepturilor care constituie obiectul specific al acestei proprietati)
include drepturile asupra unei marci, inventii sau model. De asemenea, este inclusa si
proprietataea literara si artistica, inclusiv dr de autor, precum si drepturile legate de noile
varietati vegetale.
Cu toate acestea, interdiciile sau restriciile respective nu trebuie s constituie un mijloc
de discriminare arbitrar i nici o restricie disimulat n comerul dintre statele membre.

10.Exista si alte exceptii inafara de cele prevazute la art. 36? (din jurisprudenta Hot.
Cassis de Dijon)
Aceste exceptii au fost formulate pt ca cele de la art. 16 nu acopereau toate situatiile in
care statele membre stabileau masuri prin care favorizau produse proprii. Aceasta constatare a
fost facuta pt prima data de CJUE in hotararea Cassis de Dijon. Curtea s-a pronuntat asupra
compatibilitatii cu art. 36 TFUE a reglementarii din Germania pe baza careia administratia
federala a interzis importul lichiorului Cassis de Dijon avand o concentratie alcoolica intre 15-20
grade, deoarece in aceasta tara nu poate fi comercializat decat lichior de fructe cu o concentratie

mai mare de 25 grade. Prin aceasta hotarare, Curtea a consacrat 2 principii fundamentale in
domeniul liberei circulatii a marfurilor:
a) dreptul fiecarui stat membru de a reglementa pe teritoriul sau fabricarea si
comercializarea produselor
b) in absenta unei reglementari a UE orice produs fabricat si comercializat intr-un stat
membru, conform traditiei nationale si a reglementarilor aplicabile, trebuie sa fie admise pe piata
celorlalte state membre.
In consecinta, daca nu exista o reglementare comunitara aplicabila unui anumit produs,
fiecare stat membru stabileste regulile de productie si comercializare a acestuia pe teritoriul sau,
iar daca rezulta diferente intre legislatia nationala ce ar putea constitui obstacole la libera
circulatie a marfurilor, aceste diferente trebuie acceptate in masura in care dispozitiile respective
sunt necesare pt a satisface exigente imperative de interes general.
Importanta acestei hot rezida in faptul ca libera circ a marfurilor in cadrul UE a
determinat aplicarea principiului recunoasterii reciproce a comercializarii produselor.

11. Hot. Kech&Mithouard

Curtea de Justitie a aratat o atitudine mai rigida in virtutea faptului ca disp. art 34 TFUE
sunt tot mai des invocate de operatorii economici. In speta, numitilor Kech si Mithouard li s-a
imputat ca au incalcat legea franceza referitoare la revanzarea in pierdere.
Astfel, Curtea a facut distinctie intre regulile referitoare la conditiile pe care trebuie sa le
indeplineasca marfurile (cum sunt denumirea, forma, dimensiunea, greutatea, compozitia,
prezentarea, etichetajul) care pot constitui masuri restrictive cu caracter echivalent si dispozitiile
nationale referitoare la modalitatile de vanzare care, atunci cand nu fac deosebiri, nu pot fi
considerate ca un obstacol direct sau indirect, actual sau potential la circulatia marfurilor. Deci,
teoretic, masurile referitoare la modalitatile de vanzare nu intra in sfera stabilita de art. 34 TFUE
decat atunci cand ele se aplica tuturor operatorilor interesati si daca afecteaza de aceeasi maniera
comercializarea produselor nationale si a celor ce provin din statele membre.

CJUE a inteles sa aplice precizarile din hotararea Kech si Mithouard in doua limite
stricte. In primul rand a aratat ca jurisprundenta sa are in vedere numai modalitatile de vanzare a
marfurilor si nu legislatiile nationale care au ca obiect reglementarea schimburilor de marfuri
intre statele membre sau cele referitoare la conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca masurile
respective. In al doilea rand a verificat daca dispozitiile nationale care limiteaza sau interzic
unele modalitati de vanzare sunt de natura sa impiedice vanzarea pe piata a produselor provenind
dintr-un alt stat membru sau sa le creeze dificultati suplimentare in raport cu produsele nationale.

Hotararea Dassonville se aplica masurilor ce fac discriminari intre produsele importate si cele
nationale.
Hotararea Cassis de Dijon se aplica masurilor generale ce nu fac deosebiri intre produsele
importate si cele nationale.
Hotararea Kech si Mithouard se aplica masurilor generale referitoare la modalitatea de
vanzare, fara sa faca deosebire intre produsele importate si cele autohtone.