Qu,er 'fl

HEMORAGTILE
D
= iegirea sdngelui din vasele sanguine,
dupd felul vasului care singereazS:
Ct
L
o arteriale, venoase, capilare,
L dupa locul unde se scurge s6ngele:
o externd - c6nd sAngerarea se face in afara organismului,
o intemd - cflnd s6ngele se varsi inf-o cavitate seroasd (hemotoroq hemopericard,hemartrorA),
o exteriorizat[ - s6ngerarea se face intr-un organ cavitar gi se elimind ulterior,
L dupa cantitateade sdnge pierdut:
o mici, mijlocii, grave, mortale,
L dupa intervalul de timp existent intre rdnirea lesuturilor qi aparilia hemoragiei:
o primitive - dacd rdnirea lesutului gi a vasului sunt concomitente gi hemoragia apare imediat,
o secundare - dac[ hemoragia apare dupd un interval liber cuprins intre 6 zile qi 3 luni,
L dupa cantitatea sAngeiui pierdut gi viteza cu care se produc:
o acute:
, fulgerEtoare; decesul apare in cAteva minute p6nd la cAteva ore;
. grav[ - decesul apare in aproximativ o or5;
. mrjlocie - bolnavul poate supravielui 10-12 ore;
. mic6,
o lente: ce apar:

'

prin repetarea

i:fr:;1'J:3i,"i.'xll,

Sd

[iT:il*,:*''

traumatisme cu obiecte contondente, strivire, intervenlii chirurgicale,

afecliuni ce induc distrucfii ale structurilor organismului (ulcer gastro-duodenal),

Mf

o
o
o
o
o
o
o

paloare (vasoconstriclie perifericd),

o
,
.
'
o
.

in cazul hemoragiilor externe:

in hemoragiile arteriale - sAnge roqu-deschis ce !6gnegte in ritmul bdt[ilor cardiace,
in hemoragiile venoase - sdnge rogu-inchis ce se revarsS in valuri,
in hemoragiile capilare - singe ro$u ce dd impresia de difuzie "in masd",
in cazul hemoragiilor interne:
in hemoperitoneu: balonare, tenesme ano-vezicale, dureri locale sau iradiate in spate sau umdrui
drept, incetinirea sau oprirea tranzitului intestinal,
in hemotorax: dispnee, dureri labaza hemitoraceiui afectat,
in hemopericard: mirirea ariei cardiace,
in hemoragiile cerebrale: s6ngerarea este in cantitate mici - minim6, intr-un spaliu inchis inducAnd

.
".
o

ameleli, fosfene. acufene, lipotimii, insomnie, neiiniqte, agrtalie (afectarea circulatiei cerebrale),

tahicardie, puls slab filiform, hipotensiune,

tahipnee,

hipotermie, in urmdtoarele zile: febri, subicter,

oligo-anurie,
sete,

fenomene de compresiune local6,

tn cazul hemoragiilor exteriorizate:
evolueazdin 2 etape: I: etapa de hemoragie intern6;
epistaxisul - hemoragia nazald - de tip venos,

O
O
O

hemoptizia
senzalie de

- din arborele respirator clldurl retrosternalS,

II: etapa de exteriorizare:

s6nge ro$u, aerat, spumos, eliminat

in timpul

tusei,

hematemeza- din tubul digestiv sAngele fiind eliminat prin cavitatea bucali - s6nge negm, ca"zalul de
cafed',cu resturi alimentare; ! ?n hemoragiile abundente are culoare rogie,
melena - din tubul digestiv s6ngele fiind eliminat prin defecalie - sAnge negru, ca "zalul de
cafea", sau ca "p[cura",

-/Q

O
O

a
3,
t

rectoragia - s6ngele provenind din ultima parte a tubului digestiv este rogu, nedigerat,
metroragia - din aparatul genital feminin in afara perioadei menstruaie - s6nge de la roqu
deschis la negru,
O hernaturia - din arborele urinar,
Mdx in hemoperitoneu: lipltul Douglasului, semnul Blumberg pozitiv, matitate in flancuri la perculie,
in hemotorax: matitate la perculia toracelui, disparilia murmurului vezicular,
?n hemopericard: m[rirea ariei cardiace,
MnVfoaie de observalie, foaie de temperaturE, termometru, spatul6, tensiometru, rezultatele
analizelor,
Rp a$ezarea pacientului in p.-o"zilie-de.fqpags, pariea sAnger6nd6 se pune in pozifie mai ridicat6,
. in hemoptizie, hemotorax - este agezat cu capul gi toracele uqor ridicate,

.
'

in iremoragiile gastro-intestinale in pozilie orizontal[,

in hemoragiile membrelor inferioare gi ale organelor genitale feminine - pozilie Trendelenburg,

grdb irea.he.qr.Ss_ta-2.

-S

Spsq!-a!p-i.

aplicalii reci: comprese reci, pungi cu gheaf[,

ir_I. hemq.ragiile..nedii. tr.rrreri:
o punctrionarea unei vene pAni ce aceasta nu se colabeazi,
o recoltarea sdngelui pentru determinarea grupului sanguin,
o montarea unei perfuzii macromoleculare,
o controlul funcliiior vitale,
o transport de urgenld la o unitate sanitari,
o supraveghere pe perioada transportului,

et hemqs!.aa4 prp.vrzsri.q pri-r.I .cqmp{eliune.lqp.ala.dirEe-t4,pq.va.s:

o se utilizeaz[ compesiureaprin ap6sareavasuiui pe un plan osoq ex: comprimare4
. artera temporal[ superficialS: imediat inaintea urechii, deasupra gi in spatele pavilionului urechii,
. artera faciai5: Ia mijlocul mandibulei,
a artera carotid[: pe fala antero-laterald a g6.tului, anterior de muqchiul sterno-cleido-mastoidian,
. artera subclavicular6: pe planul osos al coastei I, deasupra claviculei,
r artera humeralE: din axil6 pdnd la plica cotului, pe faia intern[ a
bralului, intre biceps anterior qi triceps posterior,
;'
r
r
.
r
o
o
o
o
o

altera radial6: cu un deget pe partea extemS a plicii pumnului gi cu

un altul pe partea interni.,
artera femuralS la baza triunghiului S"urpu, pe fatp antero-intemd a
coapsei, pe fa16 posterioar[ a coapsei ?n apropierea pliului genunchiului,
artera poplitee: pe fa[a posterioard a genunchiului

artera aort6 abdominald (pentru hemoragii in regiunea pelvian6):

apisarea peretelui abdominal cu pumnul sub ombilic,
! metoda nu poate fi aplicatd mult timp - e obositoare,
necesitd cunogtinle foarte bune de anatomie,
imobilizeazd o persoand,
este incomodd gi frecvent ineficientd in timpul transportului,
! dacd compresiunea se face cu degetul acesta trebuie infrqurat de
preferat inh-o compresE steriiS,

hemq-s!,a24. prs.v.i"zqri.e. pr-i-u- cqmp.r9.$i-une --cirs-ul-ara;

o mijioace:
. banda elastic[ Esmarch,
r garou,
n mijloc improvizat: batistS, curea, frAnghie, mangeti de tensiometru,
o tehnicS:
. se aplicd in hemoragiile arteriale spre r[dicina membrului, ?n cele venoase
spre capituldistal,

'
.

se poate aplica peste haine sau peste pansament gi se

va strAnge p6nd la

disparifia hemoragiei,

hemostaza arteriald este eficientd dacd membrul capdtd,

alb-paiidb qi nu cianoticd(stazd venoasd),

culoare

.
.
.

I nu poate depdgi 2 ore; daci transportul dureazi mai mult de f-i,5 ore, se va desface garoul la
interval de 20-30 min., comprim6nd in acest timp rana cu comprese sterile apdsate cu fo(a; la
reaplicare, garoul se pune mai sus,
garoul se desface progresiv, deoarece prin desfacere bruscd. poate apare gocul de degarotare,
pe biletul ce insofegte garoul se noteaz6 data gi ora aplicirii,
avantaje:

I
I

I
I

.
.
'

hemostazb eficienta
ugor de realizal,

dezavantaje:
nu poate fi aplicati in toate regiunile anatomice,
intrerupe circulalia in intregul membru,
dup6 cAteva minute apar dureri vii in membrul afectat,
la aplicare indelungati nervii se pot degenera pAnd la paralizii defmitive,
fibrele musculare degenereazi, cregte permeabiiitatea capilarelor,
dupS ridicarea garoului TA scade, pulsul diminul ca amplitudine,

.d

supravegherea pacientului in primele 12 ore e

pentru
a preveni gocul de garou, uneori fiind necesard
OBLIGATORIE
chiar amputalia membruiui,

.er

hgmp-;!a26. pr.s.vi.zqri"e-pn-q- palq.an9-t1.t.q-qnpr,s$.ry

dacd

o
o
.
.
'
'
o
o
,er

a depigit 2 ore

in pldgile profunde,
! megele nu se scot ?nainte de 48 de ore,
condiliile unui bun pansament compresiv:
s5 comprime suficient lesuturile,

fie fEcut in condilii de asepsie,

sE nu impiedice circuialia de dedesubtul lui,
sd fie bine frcut pentru a putea fi menfinut 48 de ore,
este preferat in timpul transportului,
utilizabil in hemoragii venoase qi capilare de la extremitdli, pl6gile p6rfilor moi buco-faciale, in
plSgile peretelui toracic gi abdominal,
sd

.fl.e.clarea"

o
o

o
,
.

utilizabil singur in hemoragiile capilare sau impreuni cu tamponarea

p.u.t9lrli.sa.?-.exlr-enilafi!

dupl ce se introduce in a,xild o fag6, sau un alt corp dur ?nvelit in vati sau tifon
sau buc[fi din lenjeria pacientului, se flecteazd antebraful pe brai gi se aplicd braful pe torace: membrul
superior se fixeazd solid la torace cu o fag6, centur6, buc61i de rufirie,
pentru hemoragiile arterelor antebralului sau in pl[gi ale plicii cotului, se aqeazd un sul in plica
cotului gi se flecteazdantebralul pe braf, fixAndu-se in aeeastd pozilie,
in cazul hemoragiei de la r[ddcina coapsei,
aplicarea unui sul la baza triunghiului Scarpa, care se ftxeazd. cu o fag6, curea, sfoar[, etc.,
aplicarea unui sul in regiunea inghinali, urmat[ de flectarea gi fixarea coapsei pe abdomen gi a
in

p15gi1e arterei femurale,

gambei pe coaps6,

q
S

in leziunile arterei poplitee hemostaza se obline prin agezarea unui sul in regiunea popiitee
gi flectarea puternic6" a gambei pe coaps6, cu fixarea ei in aceastd pozilie,
Rd: gralrs.a hena$!-az-e-i-spatr-tat-1e;
o administrare de vitamina K - p.o., i.m., i.v.,
o administrare de Ca: Ca gluconic, Ca clorat,
o administrare de adrenalin6 (vasoconstriclie),
o utilizarea sondei Sengstaken-Blakemore in varicele esofagiene,
o soiulii hipertonice de giucozi sau sulfat de magneziu in hemoragiile cerebrale,
o ergotina, extracte de retrohipoftzd, - in metroragii,
hs$q,s!.aza pra.y.i.zeri"c. eb.irurgicaia.l
se realizeazd atunci c6nd se executi o operalie cu risc hemoragic mare,

o
o

necesitd condilii speciaie (sa16 de operafie, personal calificat),

alte tipuri de hemostazd:

.ca.u.t9tiz.ar.c:

utilizabill la vasele mici,

*/**

cu: mijloace frzice: termocauterizare, electrocatrterizarq mijloace chimice: nitrat de Ag,

rimine pe loc 48-72 de ore,

o -fot-c.ip.teEura:
. utilizabil[ pentru vasele mici,
o

r
r
r

r
r
.

ligalura:
cu: catgut, bumbac, in, nylon,
pentru vasele mari se pun 2 fire la distan!6 de 3-4 mm,
se realizeazd prin act chirurgical,
pgnqar"ea.y.?lu.iui.9ang-era-t-d

cu pensa Pean sau Kocher,

se

vor pensa capetele vaselor seclionate iar pensa va

fi l5sat[ in plagl pe vasui prins,

aplicAndu-se

peste ea un pansament aseptic,

pacientul se va transporta de urgenlE la spital,

administrarea:

s6ngelui, plasmei, sau a inlocuitorilor: ser fiziologic, solulie Ringer, solu{ie de glucozi izotonici,
solutii cristaloide, dextran, macrodex, rheomacrodexul, marisang,

oxigen.

vitamine: B, s6ruri minerale: Fe., alimentalie adecvati,

*/,J