INSTITUTUL DE RELATII

INTERNATIONALE DIN
MOLDOVA

Facultatea Relatii Internationale si

Stiinte Politice
Catedra Relatii Internationale

Politologia: Sistemul politic din Republica

Moldova

Referat a
studentei
anului I,
specialitatea:

Politologie
Grozavu
Anastasia

Controlat:
arlung
Elena,

Magistru, lector
univ.

Chiinu 2010

Plan:
1. Introducere
2. Conceptul de sistem politic
3. Principii de functionare a sistemului politic
4. Seful statului/Presedintele
5. Functiile si atributiile Presedintelui
6. Parlamentul si functiile lui
7. Atributiile parlamentului
8. Constitutia Republicii Moldova
9. Concluzie

Introducere
Politologia este constituita din doua notiuni ce provin din limba
greaca polis si logos. Polis stat, cetate. Logos stiinta. Politologia
desemneaza stiinta despre stat, despre geneza, consolidarea si evolutia
statelor contemporane. Din timpuri stravechi filozofii, sociologii sunt
preocupati de acumularea cunostintelor despre institutiile puterii politice ,
despre modul de guvernare, de influenta si manipulare a maselor, despre
grupurile organizate a cetatenilor este realizata in mod efficient puterea
in stat.
O definitie clara a tot cuprinzatoare a obiectului de studiu a politologiei ne
ofera savantii francezi Therive si Muris Duverger in doua lucrari semnate
de acestia, politologia este definita prin: stiinta despre geneza, evolutia,
structura actual si mecanizmul de functionare a politicului. Prin politic
subintelegem: ansamblu relatiilor ce se stabilesc intre institutiile puterii
de stat si partidul politic politic, grupul de interes, organizatia nonguvernamentala, asociatiile de producer si personalitate. Prin aceasta
definitie este clar care sunt elementele constitutive a subiectului si
obiectului puterii politice. Prin subiect subintelegem- forta ce indeplineste
functia elaborarii si promulgarii legii in societate. Obiectul puterii sunt
cetatenii catre care este orientat decizia, decretul, dispozitia si legea.
Pentru prima data notiunea de sistem politic a fost produsa de
Ludwing Fon Lui Bertalanfi cu aplicare la corpul biologiei, la analiza
celulei. Bertalonfi mentiona: Toate elementele celulei se afla intr-o
interactiune constanta, asa incit pot sa influenteze activitatea intregului .
Referindese la sistemul social Parsous mentiona: Intre elementele sociale
politica, economie, cultura deosebim interconexiuni stabile, asa incit
intr-un domeniu sunt atestate conflicte, necorespunderi, acestea mai
devreme sau mai tirziu vor produce destabilizari la nivel de sistem.
Sistemul politic este studiat minutios de D. Easton si G. Almond, acestia
caracterizeaza sistemul politic democratic ca pe un system deschis care
are intrari si iesiri. Sistemul politic include ansamblu relatiilor ce se
stabilesc intre institutiile puterii de stat si partidul politic, grupul de
interes, grupul de presiune, organizatia neguvernamentala, asociatia de
producer si personalitate.
Structura sistemului politic savantii din Occident si cei din zona

rasariteana a Moldovei o caracterizeaza, interpreteaza diferit, de exemplu

G. Almond si D. Easton descriu in calitate de elemente a sistemului politic
institutiile, relatiile si valorile politicului.

2
Exista diferite de clasificare a sistemelor politice :
1. Numarul partidelor politice
* sistem monopartid;
* sistem bipartid;
* sistem pluripartid;
2. Natura regimului politic in baza regimurilor politice
* sistem autoritar;
* sistem totalitar;
* sistem democratic;
3. Orientarea sociala
* sistem revolutionari;
* sistem reformator;
* sistem conservator;
* sistem reactionari;
Functiile sistemului politic sunt divizate in interne si externe.
Functiile interne:
1. Elaborarea strategiei aa tarii social economice.
2. Asigurarea unui mecanism legislative de functionare a puteriide stat.
3. Adoptarea unei legi fundamentale prin care sunt reglate drepturile,
libertatile, obligatiile tuturor cetatenilor.
4. Asigurarea suveranitatii de stat pe intreg teritoriul statului national.
5. Asigurarea circulatiei pe intreg teritoriul statului a cetatenilor.
6. A doptarea politicilor publice, sociale prin care cetateanul sa se simta
protejat, sa se afle in centru preocuparii institutiilor statului.
7. A doptarea frontierei, a pietei de desfacere, a marfurilor prin
elaborarea, lefiferarea securitatii nationale.
Functiile externe:
1. Prezentarea statului pe arena nationala si obtinerea statutului de actor
cu drepturi depline a relatiilor international.
2. Participarea la organizatiile, obiectivul principal al activitatii carora este

securitatea agroalimentara, ecologica, teritoriala, alimentara.

3. Participarea la lucrarile international care isi propun sa elaboreze
mecanismul cooperarii, coloborarii in conditiile lumii globalizate.

3
Sistemul politic din Republica Moldova este constituit in baza de
alegeri in rezultatul carora sunt validate locurile in legislative. Constitutia
Republicii Moldova adoptata la 29 iulie 1994, prevede functiile,
imputernicirile presedintelui, parlamentului, primului ministru, a
sistemului judiciar(procuratura, curtea de apel, curtea constitutionala).
Alegind modelul statului de drept participantii la consolidarea institutiei
statului din Republica Moldova au incercat cel putin sa respecte la nivel
teoretic de jure principiul separarii puterii in formula lui Montesque, din
pacate in practica relatiilor politice ca este imposibil sa iti urmaresti
realizarea scopurilor de grup, a intereselor personale atunci cind lansezi
principiul autonomiei institutiei puterii de stat. Din 1994 pina in 1996
Republica Moldova este stat parlamentar. Din 1996 pina in 2000
Republica Moldova este semiprezedentiala. Din 2000 parlamentul
voteaza, revenind la republica parlamentara. Prin Referendum esuat din 5
septembrie 2010 guvernarea a incercat sa revina la
semiprezidentiala/presidential. Deosebirea dintre aceste doua modele
consta:
1. In Republica Moldova presedintele este ales de catre parlament.
2. In republica parlamentara presedintele nu are dreptul sa dizolve
parlamentul, el indeplineste functia de putere executiva suprema, iar cu
parlamentul conlucreaza prin dreptul la initiative legislatva.
3. Relatiile presedinte-prim-ministru in republica parlamentara sunt cu
continut consultative, deoarece primul ministru este ascultat in sedinta in
plen la fiecare 6 luni.
1.*In republica prezidentiala presedintele este ales de catre tot poporul.
2.* Presedintele in republica prezidentiala dispune de dreptul de a dizolva
parlamentul prin decret.
3.* In republica prezidentiala presedinrele coordoneza programele politicii
interne si externe, adica premierul nu intreprinde nimic fara consultatie.

Conceptul de sistem politic

Spre deosebire de alte sisteme sociale, sistemul politic este cel mai
important, deoarece in cadrul lui se desfasoara cele mai importante
procese, se adopta decizii ce influentiaza soarta socitatii si a fiecaruii
individ. Fara un system politic bine determinat, viata societatii nu ar fi
ordonata, organizata, orientate. Sistemul politic constitue un organism
politic integru, prin intermediul caruia se infaptueste, conducerea,
dezvoltarea politica, economica, culturala a societatii.
4
Temelia sistemului politic o formeaza relatiile politice ce se stabilesc
intre diferite clase/grupuri sociale, determinate de puterea politica si, mai
ales de puterea de stat. Prin relatii politice subintelegem relatiile ce se
stabilesc intre intre anumite comunitati sociale si nationale de oameni,
intre institutiile puterii politice. Dezvoltarea relatiilor politice are o
importanta decisive pentru formarea institutiilor si organizatiilor politice,
care in totdeauna sunt institutii ale claselor, ale maselor, ale paturilor
sociale prin care acestea isi realizeaza propriile interese.
In teoria sistemelor prin notiunea de sistem se subintelege un
ansamblu de elemente si relatii, de interactiuni, reguli care constitue
structura acestor ansambluri sau multimi. Sistemele poseda proprietatea
integritatii, ele exprima totalitatea, sinteza elementelor lor componente.
Notiunea de sistem politic are un caracter multiplu, de aceea este
explicabil faptul existentei mai multor definitii. Sistemul politic reflecta
multitudinea de interese ale grupurilor sociale, care direct sau prin
reprezentantii sai, prin miscarile sociale si alte forme si modalitati
influentiaza intr-o anumita masura asupra puterii politice. In esenta
sistemul politic poate fi definit ca un ansamblu stabil de raporturi si roluri
sociale institutionalizate care asigura exercitare puterii asupra societatii in
intregul ei. In sistemul politic se concentreaza un volume norm de
informatii, din diferite domenii ale vietii sociale, fiind materializat in
propuneri, cerinte, referinte ale cetatenilor ce prevad un exemplu:
indexarea salariilor, reexaminarea sistemului de impozite, reformarea
sistemului medical sau de instruire si educatie publica.
Sistemul politic este reprezentat prin unele mecanisme care ii asigura
stabilitatea si viabilitatea. Prin intermediul acestor mecanisme sistemul
politic solutioneaza problem importante ale societatii, divergente,
conflicte sociale, se realizeaza coordonarea eforturilor diverselor grupuri,

organizatii si miscari sociale. Sistemele politice reflecta starea politica

reala a societatii in toate aspectele ei; leaga intr-un ansamblu unic viata
civila a societatii de suprastructurile ei. Importanta sistemului politic,
necesitatea studierii lui e determinate de faptul ca axa vietii socialeconomice si spiritual trece prin acest sistem. Aici se concentreaza
interesele diverselor forte sociale si prin dezbateri-discutii,
aprobari/coordonari se adopta decizii cu caracter autoritar capabile sa
influenteze asupra autoritatilor diferitelor domenii ale vietii publice.
Elementul principal al sistemului politic este puterea plitica, care se
constitue din institutiile politice. Luind in consideratie gradul lor de
aplicare in viata politica a societatii, putem evidential trei tipuri de
institutii: politice, partial politice si non-politice. Elementele central a
oricarui sistem politic sunt: statul cu institutiile sale, partidul, miscarile
social-politice, asociatiile profesionale, organizatiile non-guvernamentale,
asociatiile de producer si personalitate.
5
T. Parsons, caracterizin sistemul politic nota: Conceptul nostrum
cheie de ordine este politica definite ca un sistem primar, functional al
societatii, strict paralel cu statutul theoretic, cu economia. Dupa cum
afirma mai multi politologi si sociologi, pentru difinirea conceptului de
sistem politic trebue luate in consideratie aspectele: structural si
functional. Din perspective stucturala sistemul politic reprezinta un
subsistem al sistemului social global, fiind alcatuit din relatiile politice,
institutiile politice, conceptiile politice, precum si diverse forme si
mijloace ale actiunii politice, normele si valorile politice corespunzatoare.
Analizat din perspective functional sistemul politic asigura organizarea si
conducrea societatii, al sistemului social in ansamblu.

Principii de functionare a sistemului politic

Modelul de organizare a vietii publice in Republica Moldova este cel
democratic. Principii de functionare a sistemului politic sunt urmatoarele:
1. Principiul legalitatii activitatii tuturor elementelor sistemului
politic;
2. Principiul
independentei lor;
3. Principiul asigurarii suveranitatii si independentei statului;

4. Principiul respectarii drepturilor omului;

5. Garantul dreptului fiecarei personae la exprimarea publica a
opiniei;
6. Principiul cooperarii;
7. Egalitatea tuturor membrilor societatii in fata legii, garantarea
dreptului fiecarei persone la protectie juridica.
La baza organizarii si institutionalizarii puterii politice in Republica
Moldova este plasata vointa poporului. In art. 38 al Constitutiei Republicii
Moldova se mentioneaza ca vointa poporului constitue baza puterii de
stat. Aceasta vointa se exprima prin alegeri libere care au loc in mod
periodic pri sufragiul universa, egal, secret si liber exprimat

Seful statului/Presedintele
Seful statului Republica Moldova este Presedintele, care reprezinta
statul si este garantul suveranitatii, independentei nationale, al unitatii si
integritatii teritoriale a tarii.
6
Prin amendamentul la Constitutie, adoptat la 5 iulie 2000 sunt
modificate art. 74 a) 3 si art. 78 Alegerea Presedintelui. In conformitate
cu schimbarile adoptate Presedintele Republicii Moldova este ales de
parlament prin vot secret. La functia de Presedinte pot candida cetatenii
cu drept de vot care au atins virsta de 40 ani impliniti care locuesc sau au
locuit permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai putin de 10 ani si
cunosc limba de stat. Este ales candidatul care a obtinut votul a trei
cincimi din numarul deputatilor Parlamentului. Totodata presedintele
poate fi demis de votul a doua treimi din numarul deputatilor. Dupa
aprecierile ex-presedintelui Petru Lucinschi In conditiile acestei legi, seful
statului devine o autoritate lipsita de atributii necesare pentru a asigura
echilibrul constitutional al puterilor, fara capacitatea de a actiona.
Petru Lucinschi a subliniat ca aceasta lege ignora opinia poporului si
incalca prevederile art. 2, 28, 39, 75 ale Constitutiei Republicii Moldova,
care acorda poporului dreptul priritar de a decide asupra unei asemenea
problem de interes national cum este modificarea sistemului
constitutional de guvernare.

Functiile si atributiile Presedintelui

In functiile sefului statului intra desemnarea candidaturii Primului
ministru, realizata dupa mai multe consultatii cu liderii fractiunilor
parlamentare. Presedintele numeste membrii Guvernului in baza votului
de incredere acordat de Parlament. In domeniul politicii externe
Presedintele poarta tratative si ia parte la negocieri, in numele Republicii
Moldova semneza tratate internationale si le prezinta in modul si in
termenii stabiliti prin lege, spre a fi ratificate in Parlament. La propunerile
Guvernului presedintele acrediteaza si recheama reprezentantii corpului
diplomatic ai Republicii Moldova si aproba infiintarea, infiintarea sau
schimbarea rangului misiunilor diplomatice, el primeste scrisorile de
acreditare si de rechemare ale reprezentantilor diplomatic al altor state in
Republica Moldova. Presedintele este comandantul supreme ala fortelor
armate, poate declara cu aprobarea prealabila a Parlamentului,
mobilizarea partial si generala. In situatia unei agresiuni armate impotriva
tarii, Presedintele trebuie sa ia masurile necesare pentru a respinge
atacurile. Presedintele Republicii Moldova indeplineste urmatoarele
atributii:
*
confera declaratii si titluri de onoare;
* acorda grade militare superioare prevazute de lege;
* acorda grade individuale(specialistilor, savantilor, etc.);
7
*acorda ranguri diplomatice;
*poate cere poporului sa-si exprime prin referendum vointa asupra
problemelor de interes national;
*confera grade superioare de calificare a lucrarilor din procuratura,
judecatorii si altor categorii de functionary in conformitate cu legislatia in
vigoare;
*suspendeaza actele guvernarii, ce contravin legislatiei pina la
adoptarea hotaririlor definitive a curtii constitutionale;
*exercita si alte atributii stabile pentru lege.

Parlamentul si functiile lui

Aparitia parlamentului este considerate o expresie a necesitatilor omului

de a participa la procesul adoptarii legilor si normelor juridice de
comportament public. Activitatea organului puterii de stat-legislativuleste apreciata ca trasatura fundamental a regimului democratic. Dat fiind
faptul ca in statele cu teritorii immense si populatie numeroasa este cu
neputinta organizarea participarii nemijlocite a populatiei la procesul de
adoptate al deciziilor , s-a ajuns la ideia ca dreptul exclusive al poporului il
poate realize adunarea reprezentantilor acestuia. Luind in consideratie
rolul parlamentului, aceasta este definite ca o institutie politico-juridica
constituita din una sau mai multe palate, fiecare fiind compus dintr-un
numar stabil de membri ce dispun de dreptul de a adopta legi, de a lua
decizii referitoare la modul de organizare si dirijare a proceselor sociale.
In conformitate cu Constitutia Republicii Moldova, Parlamentul este
organul legislative de dispozitie, de control al puterii de stat. Fiind ales de
intreaga populatie parlamentul exprima vointa tuturor membrilor
societatii. Parlamentul indeplineste urmatoarele functii:
*functia legislative;
*stabilirea directiilor principale a activitatii social-economice,
cultural, statale si juridice;
*alegerea, formarea si numirea si revocarea unor autoritati statale;
*realizarea controlului parlamentar;
*exercitarea conducerii politicii externe a statului prin elaborarea
metodologiei si tacticii acesteia;
*organizarea propriei activitati, adoptarea mecanismului functional al
legislativului;
8
Realizarea functiei legislative presupune adoptarea normelor juridice
obligatorii pentru celelalte ramuri ale puterii si pentru intreaga societate.
Modul de executare a legilor adoptate ade parlament este concretizata de
institutiile puterii executive, imputernicite sa adopte acte normative.
Guvernul, Presedintee ca exponenti ai puterii executive supreme se
implica in exercitarea functiei legislative, realizindu-si dreptul la initiativa
legislativa, dreptul la veto, delegarea legislatiei.

Atributiile Parlamentului

Stabilirea directiilor principale ale activitatii social-economice,

cultural, statale si juridice este realizata prin exercitarea urmatoarelor
functii ale parlamentului:
* aproba cele mai importante programe de dezvoltare economica,
aprobarea bugetului de stat, care asigura functionarea normelor a
institutiilor sistemului politic;
*reglementeaza relatiile de proprietate, de protective a mediului
ambient;
*adopta
mecanismul de selectare a elitei guvernante, concretizeaza procedura
alegerilor la toate nivelurile de conducere;
*stabileste modul de oferire a Cetateniei Republicii Moldova;
*declara si garanteaza drepturile, libertatile si datoriile fundamentale
a cetatenilor Republicii Moldova;
*defineste statutul juridic al organizatiilor non-guvernamentale,
solutioneaza chestiunile referitoare la organizarea administrativeteritoriala a statului
*adopteaza decizii ce prevad organizarea referendumurilor
*decreteaza pe intreg teritoriul statului starea de razboi, starea
exceptional si introduce forme specific de guvernare acestor stari.
*institute decoratiile de stat.
Alegerea, formarea, numirea sau revocarea unor autoritati statale
este o sarcina executive a parlamentului. Ea cupride alegera orgaanelor
proprii de conducere; confirmarea primului ministru si a membrilor
Guvernului. In cazuri concrete parlamentul este imputernicit sa ceara
demisia functionarilor respective. Alegerea conducatorilor si confirmarea
presedintelui Curtii supreme de justitie, confirmarea procurorului general
sunt obiective legitime ale parlamentului.

9
Controlul parlamentului prevede examinarea tuturor sferelor
activitatii sociale. Controlul parlamentar este exercitat prin diferite forme.
Mai raspindite sunt: darile de seama a functionarilor responsabili de un
anumit domeniu al activitatii sociale, formarea comisiilor parlamentare,
care dupa realizarea obiectivelor informeaza detaliat deputatii despre
rezultatele inregistrate: examinarea adresarilor cetatenilor, a grupurilor
de cetateni, ingrijorati de evolutia anumitor procese.
In domeniul politicii externe parlamentul este imputernicit sa
determine directiile principale ale acesteia; sa adopte masuri orientate

spre asigurarea apararii si securitatii statului; sa exercite conducerea in

domeniul intretinerii relatiilor diplomatice ale Republicii Moldova cu alte
state. Organizarea interna si adoptarea mecanismului functional
presupune:validarea sau anularea alegerilor deputatilor; adoptarea
regulamentului intern al functionarii parlamentului, alegerea organelor de
conducere, stabilirea propriului buget. Practica politica ne ofera informatii
despre modul de organizare si functionare a parlamentului mono-cameral
si bicameral. In Republica Moldova parlamentul este unicameral si isi
desfasoara activitatea in sesiuni. Pentru o desfasurare organizata a
activitatii parlamentului sunt formate anumite structure, cum ar fi:
prezidiumul parlamentului, prim-vicepresedintele si vice presedintii,
secretarul parlamentului si presedintii comisiilor permanente. Prezidiumul
parlamentului are urmatoarele atributii: pregateste si convoaca sesiunile
ordinare si extraordinare, coordoneaza activitatea comisiilor
parlamentare; anuleaza in caz necesar deciziile consiliilor locale;
organizeaza referendumurile, examineaza incalcarile legislatiei in vigoare
savirsite de deputatii parlamentului.
Presedintele parlamentului este ales din rindurile deputatilor prin
vot secret, daca obtine sustinerea majoritatii parlamentare. Revocarea
presedintelui parlamentului are loc in baza votului secret si doua treimi
din deputati. Presedintele parlamentului conduce cu procesul pregatirii
sesiunilor. El este imputernicit sa reprezinte parlamentul la intrunirile
liderilor legislativelor din alte state. Presedintele parlamentului emite si
semneaza dispozitii de uz intern, dirijeaza activitatea prezidiumului
parlamentului.
Comisiile permanente sunt formate la sedinta in plen a
parlamentului din rindurile deputatilor si au aceiasi structura:
presedintele comisiei si membrii ei. Membrii comisiilor permanente
participa la procesul de elaborare a legilor; prezinta informatii despre
activitatea desfasurata, sau despre chestiunile cu care se confrunta in
parlament; exercita controlul executarii legilor, a deciziilor adoptate de
parlament.

10
In afara comisiilor permanente in structura parlamentului isi
desfasoara activitatea comisiile provizorii create in caz de necessitate. In
componenta comisiilor provizorii activeaza nu mai putin de 15 membri.

Dupa realizarea obiectivelor propuse aceste comisii sunt desfiintate.

Parlamentul adopta legile necesare pentru functionarea normala a
sistemului politic. Procesul de elaborare a legilor cuprinde mai multe
etape: initiative legislative, examinarea proiectului legii in comisiile
parlamentare; dezbaterea proiectului de lege la sedinta prezidiumului
parlamentului: includerea proiectului de lege in ordinea de zi a sesiunii
parlamentului, votarea proiectului legii in sedinta parlamentului si
promulgarea, publicarea legii.
Institutul puterii executive supreme-Guvernul-asigura realizarea
politicii interne si externe a statului si exercita conducerea generala a
administratiei publice. Pentru a-si desfasura activitatea in mod organizat
guvernul adopta un program pe care il prezinta in parlament si care fiind
aprobat este utilizat ca support in organizare si dirijarea tuturor
proceselor sociale. Structura Guvernului Republicii Moldova- Primministru, prin vice-prim-ministru, vice prim-ministrii si alti membri,
functiile carora sunt stabilite prin legea organic. Exercitarea functiei de
membru al Guvernului este incompatibila cu orice alta functie
redistribuita. Primul-ministru conduce sedintele Guvernului si
coordoneaza activitatea intregului cabinet. El informeaza Presedintele
Republicii Moldova despre intensificarea sau solutionarea unor problem
importante pentru tara. Dat fiind faptul ca Republica Moldova este o tara
agrar-industriala, chestiunile importante cuprind si organizarea tuturor
fazelor muncii agricole. Fara sustinerea guvernului cea mai importanta
ramura a economiei nationale nu poate functiona normal.
Guvernul adopta hotariri si dispozitii care sunt publicate in Monitorul
Oficial al Republicii Moldova. Acesta concretizeaza continutul Legilor
adoptate de parlament si elaboreaza mecanismul interconexiunilor
caracteristice functionarii celor trei ramuri ale puterii: legislativa,
executiva si judiciara, pe de o parte si a relatiilor ce se stabilesc intre
Presedinte, Parlament, Guvern, Judecatorie, Procuratura, Securitate,
Politie, si institutiile societatii civile pe de alta parte.

11

Constitutia Republicii Moldova

Sistemul Politic al Republicii Moldova functioneaza pe baza

Constitutie Republicii Moldova care a fost adoptata la 29 iulie 1994.
Constitutia Republicii Moldova este formata din VII titluri si IX capitol.
Titlul I Principii generale care include articolele
Titlul II Drepturile, libertatile si indotoririle fundamentale
Capitolul I Dispozitii generale
Capitolul II Drepturi si libertatile fundamentale
Capitolul III Indatoririle fundamentale
Titlul III Autoritatile publice
Capitolul IV Parlamentul
Sectiunea 1. Organizarea si
functionare
Sectiunea a 2-a.
Statutul deputatilor
Sectiunea a
3-a. Legiferare
Capitolul V
Presedintele Republicii Moldova
Capitolul VI Guvernul
Capitolul VII Raporturile Parlamentului cu Guvernul
Capitolul VIII Administratia publica
Capitolul IX Autoritatea judecatoreasca
Sectiunea 1 Instantele
judecatoresti
Sectiunea a 2-a.
Consiliul Superior al Magistratului
Sectiunea a
3-a.Procuratura
Titlul IV
Economia nationala si finantele publice
Titlul V Curtea Constitutionala
Titlul VI Revizuirea Constitutiei
Titlul VII Dispozitii finale si tranzitorii

12

Concluzie

Sistemul politic din Republica Moldova este constituit in baza de

alegeri in rezultatul carora sunt validate locurile in legislative. Constitutia
Republicii Moldova adoptata la 29 iulie 1994, prevede functiile,
imputernicirile presedintelui, parlamentului, primului ministru, a
sistemului judiciar(procuratura, curtea de apel, curtea constitutionala).
Alegind modelul statului de drept participantii la consolidarea institutiei
statului din Republica Moldova au incercat cel putin sa respecte la nivel
teoretic de jure principiul separarii puterii in formula lui Montesque, din
pacate in practica relatiilor politice ca este imposibil sa iti urmaresti
realizarea scopurilor de grup, a intereselor personale atunci cind lansezi
principiul autonomiei institutiei puterii de stat. Din 1994 pina in 1996
Republica Moldova este stat parlamentar. Din 1996 pina in 2000
Republica Moldova este semiprezedentiala. Din 2000 parlamentul
voteaza, revenind la republica parlamentara. Prin Referendum esuat din 5
septembrie 2010 guvernarea a incercat sa revina la
semiprezidentiala/presidential.

13

Bibliografie

1. Stiinta Politica, Ludmila ROSCA, Chisinau 2005, pag. 328.

2. Constitutia Republicii Moldova.

14