Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea de Transporturi

TRANSPORT MULTIMODAL

Popescu Alexandru
Banica Marius
TET 8215

Transportul rutier de marfa

Transportul rutier de marf desemneaz deplasarea n

spaiu a mrfurilor cu ajutorul autovehicolelor specializate
(camioane). Camioanele au o mobilitate deosebit, nefiind
legate de instalaii speciale fixe cum este cazul n transportul
feroviar, de pild (linii de cale ferat, depouri, triaje etc.).
Deoarece ele pot ptrunde n locuri unde alte mijloace de
transport nu au accesibilitate, constituie o component
indispensabil a transporturilor multimodale. Cu ajutorul
camioanelor se pot organiza transporturi directe de la furnizor i
pn la beneficiarul mrfurilor din ar sau strintate, evitnduse transbordrile pe parcurs i consecinele acestora: manipulri
costisitoare; pierderi cantitative i calitative; rtciri de colete;
sustrageri etc.

Traseul si materialul transportat

Brasov Constanta Odessa
Traseul Brasov Constanta Odessa este format din doua
portiuni.
Pentru prima portiune, Brasov Constanta, se foloseste ca
mijloc de transport camionul.

Pentru a doua portiune, Constanta Odessa, se foloseste ca

mijloc de transport vaporul.
1. Materialul transportat este cheresteaua transport de
marfuri generale.

1. Traseul Brasov Constanta

Ruta: Brasov Ploiesti Bucuresti Constanta
Dinstanta totala: Dt = 396km

Portiune Brasov Ploiesti - DN1/ E60

Portiune Ploiesti Bucuresti A3

Portiune Bucuresti Soseaua de centura

Portiune Bucuresti Constanta A2
Camionul folosit va fi Scania G410

Specificatii tehnice
Motor: Scania DC13 115 410: ase cilindri n linie,
turbosuflant i intercooler, volum de 12,7 l, injecie
common-rail (XPI), putere maxim de 410 CP (302 kW) la
1.900 rpmn, cuplul motor maxim de 2.150 Nm la 1.000-1.300
rpm, Euro 6, SCR/DPF

Transmisie: Scania GRS995R Opticruise, automat, 12

trepte de vitez. Rapoartele treptelor: 11,32-1.00. Ambreiaj
electropneumatic: ZF Sachs K432 48.

Sasiu: Axa spate: Scania ADA 1302, hipoid. Raport de

transmisie: i=2,59. Patru perne de aer (opional) cu
stabilizator. Axa fa: Scania AM 740. Dou arcuri parabolice
cu stabilizator. Raport variabil de viraj: 17,0-20,0:1.

Frane: Dublu circuit pneumatic, frne-disc ventilate. Frn

de motor pe evacuare (maximum 256 kW la 2.400 rpm).
Opional: retarder Scania (cuplu de frnare: 3.500 Nm).

Dimensiuni si greutate: 5.940x2.550x3.470 mm (LxlxH).

Ampatament: 3.700 mm. Greutate proprie (modelul testat):
7.260 kg. Greutate total (model testat): 39.260 kg

Echipare: Euro 6, ASR, diferenial, cruise-control cu funcie

Active Prediction, cruise-control adaptiv cu conexiune la
retarder, Eco-Roll, alarm de coliziune (n conexiune cu
ACC), dou perne de aer pentru axa spate, frne disc, direcie
cu raport variabil, computer de bord, sistem de diagnoz,
spoiler fa, trap manual plafon, scaun nclzit pentru ofer,
geamuri electrice, Scania Communicator, aer condiionat
manual, pregtire pentru telefon/radio, radio-CD cu conexiune
MP3/ iPod, flaps-uri laterale cabin, parasolar exterior,
suspensie pneumatic a cabinei n patru puncte, nchidere
electric i sistem anti-furt, sistem de pre- nclzire al
carburantului

Determinarea vitezei medii de circulatie

Limitele de viteza pe drumurile din Romania

Categorii
Drumuri
drumuri/
national
categorii Autostrazi europene
de permis
A , B, BE
130
100
C, CE, D,
110
90
DE, D1,
D1E
A1, B1,
90
80
C1, C1E
Tractoare,
45
mopede

Alte
categorii
de
drumuri
90
80

In
localitati
50
50

70

50

45

45

Camionul face parte din categoria CE de circulatie, deci vitezele

maxime admise pe traseu vor fi:

De la

Brasov
Predeal
Azuga
Busteni
Sinaia
Comarnic
Campina
Ploiesti
Bucuresti

La

Predeal
Azuga
Busteni
Sinaia
Comarnic
Campina
Ploiesti
Bucuresti
Constanta

Categoria
de drum

DN1
DN1
DN1
DN1
DN1
DN1
DN1
A3
A2

Viteza
maxima
admisa pe
sectorul de
drum
90
90
90
90
90
90
90
110
110

Localitate: 14%
In afara localitatiilor: 20%

din totalul de 396Km

Autostrada: 66%
Vm = 50*0.1 + 90*0.14 + 110 *0.76 = 97km/h

Determinarea timpului necesar pentru pauza

Conform normelor in vigoare pentru fiecare minut de mers
soferul are nevoie de 0.166 minute de pauza. Cunoscand aceste
prevederi se poate calcula timpul necesar de pauza:

Tpauza= Tmers * 0.166

Tmers= Dt/Vm * 60

Unde:
Tmers= timpul direct de parcurs al traseului
Dt= distanta totala a traseului
Vm= viteza medie de circulatie
60= numarul de minute intr-o ora
Tmers = Dt/Vm *60 = 4.08 * 60 = 245 min = 4h 5min
Tpauza = 245 * 0,166 = 41 min

Costurile de transport
-Combustibil= 32 litri/100km => 127 litri => 733 lei
- Rovinieta 242 lei
- Salariu sofer 100 lei
Costul total: 1075 lei

Orar
Ora plecare: 6:00
Ora sosire: 10:05

Traseul 2: Portul Constanta- Odessa (Ucraina)

Ora de plecare (local) : 10:05

Ora de sosire (local)??
Durata ???
Numarul de containere: 1
Distanta: 317 km
Costul transportului 900 Eur.
Tip sistem transport: maritim

Portul Constana
Portul Constana este cel mai mare port la Marea Neagr. El are
rol de autoritate portuar pentru porturile maritime romneti
Constana, Midia i Mangalia i pentru portul turistic Tomis.
Portul Constana beneficiaz de o poziionare geografic
avantajoas, fiind situat pe reeaua central TENT, pe ruta ce
leag Marea Nordului de Marea Neagr, prin culoarul Rhin
MainDunre. Portul are un rol major n cadrul reelei europene
de transport intermodal, fiind situat la intersecia rutelor
comerciale ce conecteaz pieele rilor din Europa Central i

de Est cu regiunea Transcaucaz, Asia Central i Extremul

Orient. Portul Constana acoper o suprafa total de 3.926 ha,
din care 1.313 ha uscat si 2.613 ha apa. Cele doua diguri situate
in partea de nord si in partea de sud adapostesc portul, creand
conditiile de siguranta optima pentru activitatiile portuare. In
prezent, lungimea totala a Digului de Nord este de 8,34 km, iar
cea a Digului de Sud de 5,56 km. Portul are o capacitate de
operare anuala de aproximativ 120 milioane tone, fiind deservit
de 156 de dane, din care 140 sunt operationale. Lungimea totala
a cheurilor este de 29,83 km, iar adancimile variaza intre 7 si 19
m. Aceste caracteristici permit accesul tancurilor cu capacitatea
de 165.000 dwt. si a vrachierelor cu capacitatea de 220.000 dwt.
In Portul Constanta exista n total patru terminale de containere,
care ofer facilitati pentru operarea navelor portcontainer.
Serviciile directe de linie lansate intre portul Constanta si
porturile din Orientul Indepartat din ultimii ani, au avut ca efect
transformarea portului Constanta intrun port de distributie
pentru regiunea Marii Negre si pentru Europa Centrala si de Est,
portul Constanta deservind si porturile vecine prin intermediul
navelor feeder. La finele anului 2003, in portul Constanta a fost
inaugurat cel mai mare terminal specializat de containere din
Marea Neagra. Cu o suprafata totala de peste 76 ha (52 ha
operationale), terminalul ofera o capacitate anuala de operare de
aproximativ 1,5 milioane TEU. In prezent, se afla in derulare
mai multe proiecte care au in vedere atat construirea de noi
facilitati pentru operarea marfurilor, cat si imbunatatirea
legaturilor de transport dintre Portul Constanta si hinterland.

Aceste proiecte sunt localizate in principal in partea de sud a

portului. Terminalul ofera servicii de coordonare feroviara prin
cele 3 linii de cale ferata, fiecare avand o lungime de 616 metri,
fiind capabile sa manipuleze 3 garnituri de trenuri cu cate 30 de
vagoane fiecare. Facilitatile, adancimile oferite de catre Portul
Constanta au facut posibila in anul 2007 atingerea unui trafic
anual record de containere in regiunea Marii Negre, totalizand
1.411.387 TEU. Incepand cu anul 2005, alaturi de liniile
maritime de containere au fost lansate servicii de transport
containerizat pe Dunare, care leaga Portul Constanta de
destinatii precum Giurgiu, Belgrad si Budapesta. 30 Traficul
de mrfuri din portul Constana a nregistrat creteri succesive
ncepnd cu anul 2009, n tabelul de mai jos fiind
prezentat evoluia acestuia n ultimii 4 ani:
Evoluia traficului de mrfuri n portul Constana n perioada
20092012 2009 2010 2011 2012 Trafic total 2009-42.014.178
2010-47.563.879 2011-45.972.095 2012-50.584.662 Sursa:
portofconstantza.com
Asfel, n cretere cu 1,9% fa de anul precedent, traficul de
marf arat un trend mai favorabil dect n alte porturi
importante din Europa: doar 5 porturi dintre primele 20 din UE
au crescut mai mult, aproape toate fiind localizate n Nordul
Europei.
Tipurile de vase pentru transportul maritim

Pentru transportul de mrfuri, vasele variaz n funcie de tipul

de ncrctur. Ele se clasifi c n vase pentru mrfuri uscate,
petroliere, nave Ro-Ro i vase pentru transportul substanelor
chimice. Vasele pentru mrfuri uscate sunt nave comerciale
relativ mai sigure dect petrolierele. La transportul de
containere, mrfurile sunt puse pe nave n cutii mari, n timp ce
navele Ro-Ro (roll on roll off) au fost dezvoltate pentru
transportul de vehicule cu roi. Ca urmare a creterii rapide a
consumului de energie la nivel mondial, petrolierele joac un rol
important n transportul ieiului la destinaiile unde acesta este
rafi nat. n ultimii ani, pe lng transportul petrolier s-a dezvoltat
i transportul de gaze naturale. De asemenea, tancurile chimice
sunt folosite pentru transportul diferitelor substane.

Date tehnice nava ZTU10