CURS ELEMENTAR

GRHATECA DUNA
SINTAXA SI COMPOSIT OWE
DE

T.. NIANI.JIT3
Profesor de limba Itorneinci la fcoala centrald de fete, absolvent
al facultalif de litere i filosofici din Bucureti , fost profesor fi director de Gininasiu.

Aceast . carte ode aprobatit prin decret domnesc de Ministeriul

instructiuniI publice i al Cultelor pentru toate coalele de am6ndott
secsele din vara.

EDITIUNEA VIII.
Corectat. i adaosg.

BUCURETI
EDITURA LIBRARIEI SOCEC & COMP.
No. 7. CALUL VICTORMI. No. 7.

1880

www.dacoromanica.ro

TYPOGRAPIIA LA,MORATORILORM ROMANI, ISICRADA ACADEMIMI, No. 19.

www.dacoromanica.ro

PREFATA LA EDITIUNEA A
Dupa o esperientl de mai multY an!, i dupa sfaturile unor
persoane cunoscatoare in ale metodului, am introdus, in a-

ceasta editiune, vre-o cte-va reforme, mute de spiritul

practic al pedagogiei. Aceste sa raporteaza mai ales la agezarEa materiei gi la inlocuirea unor buclti mai grele prin
altele mai ugoare.
Ingirarea deprinderilor pentru compositiuni in partea
sincractica, aga dupa cum se afia In partea etimologica, presenta oars care dificultati in esecutarea lor i aceasta din
causa timpului, a prea mult4 materif prescrise de programa
actuala gi din causa cit compos.tiunile, find de cufind introduse in clasele primare, n'ai-i ajuns Ind Ora acuma a li se
da importanta ceruta.
In partea etimologica, undo nu se core mai niel o lucrare
materialul compisitiunilor se poate i trebue BA se
ingire printre regulile gramaticale, mai ales cA acest material nu coprinde de cat deprinderi de caligrafie, de ortografie
vre-o cateva deprinderi de schiebitri in forma, dupa persoane, dupa timp etc.

In partea sintacticl, pa lngl neintreruptele deprindell

arAtate, se mai are in vedere i lucrAri libere, la cari trebue
sit ajungA cu timpul scolaril, prin diferite imitatiuni etc.
Dorind ca materialul compositiunilor din cursul primar sa

formeze o strinsa legAturl cu eel de cursul secundar, am

cAutat sA las pentru cursul primar numai acele bucAti carI
pot fi intelese eu inlesnire de gcolarii din aceste clase, trecnd pe cele mai grele in cursul de compositiuni pentru usul
scoalelor secnndare. Cu toate acestea am mai lAsat gi pentru cursul primar vre-o cate-va budti cari, prin natura continutului lor, es din cercul inteligentei gcolarilor de aceastA
vrstA,gi cari, conform principiilor pedagogice, n'ar avea loc

www.dacoromanica.ro

Iv

in clasele primare. Ele s'aa pus numai pentru acei colari,

cari nu vor putea urma cursul secundar, dar cari, inaintand
in vArsta, le vor intelege ou timpul, avhdule in cartile lor.
Acestea sunt epistolele comerciale i vreo cateva alte epistole etc. Am crezut ca e mai bine O. fie material mai bo-

gat de cat prea restrins. Un institutor cunoscator va ti

ce trebue i cum trebue se aleaga.
Naratinnea, ca cea mai corespunztoare spiritului copiilor
am tratat-o mai pe larg. Modelele i exemplele sunt alese
astfel in cat, cu putin, ajutor din partea institutorului, sit
poata fi intelese .1 Incrate cu multa inlesnire. 0 mare parte
pot fi espuse in forma epistolara.

Descrierea ca una ce nu corespunde spiritului celui nedeprins al colarilor din aceasta virsta, este tratata mai pe
scurt.

Cernd trebuinta, un institutor priceput va ti dupa principiile date, sa trateze mai pe larg i acest gen de scriere.
In editiunea de fata epistolile sunt tratate cu mult mai pe
larg, de cat in editiumle anterioare pentru cuvintele espuse
mai sus.
colarii, nand vor intra in viata practica, avnd trebuinta
de dnsele, le vor putea consulta i, folosindu-se de dnsele,
ae vor introduce cu inlesnire in arta scrierei i mai
Chiar persoane, afarii din scoala (private) urmand sistematic
acest curs, vor ajunge cu timpul a &Tie mai mult sau mai
putin corect.
Tiund, cu placere, socoteala de sfaturile tuturora, cari
binevoira a-mi atrage atentiunea asupra unor parti mai slab
tratate, Li rog din nou, sa bine-voiasca a mil onora i de aci
inainte cu binevoitorul D-lor concurs; caci o persoana singuri
e espusa In tot-d'auna la erori i la scapari din vedere.
BucureW, 10 Ianuariu 1880.

www.dacoromanica.ro

PARTEA SINTACTICA

GB A DIM IV.
CAP I.

PROPOSITIUNEA
Subject Predicat Propositiune
afirmativA, negativii, eselamativii i intero-

A. ESP LICARE
(Veql odilinnea a IV).

B. DEFINITIUNI, DEPRINDERI SI TEME.

a) 0 cugetare, esprimata prim vorbire sa

prim scriere se numqte propositiune.
b) Fie-care proposiOune se formeael din doue

parti, din sublect i din predicat.

Subleetul este acea parte a propositiuwww.dacoromanica.ro

nit', care numete flinta sa mcml, despre

care se zice ceva. El se pune totdeauna in casul nominativ i rspunde la intreblrile Cine? Ce?
cl) Sub'ectul se exprimii: 1. printr'un substantiv, d. e. Soarele lumineazei ; 2. printr'un pronume, d. e. El vorbeste; 3. printr'un verb la infinitiv, d. e. A innota este folositor; sau prin orice vorb ivat ca substantiv, d. e. Cu este o prepositi une. (1)

Tema 1. Sa se forrneze cinei propesitiuni, in ea-

ri subiectul sa fie esprimat printr'un substantiv;

chid, n cari subiectut s'a fie esprimat printr'un
pronume; cinci, in cari subiectul sa fie esprimat
printr'un verb la infinitiv, i cinc, in cari subiectul s fie esprimat prin alt vorbrt luata ea
substantiv, d. e. Pas'rea ceint'd.

Predicatul este acea parte a propositiunii, care numete ceea Ce se zice despre
subject. El respunde la intrebrile: Ce face ?
Ce este? i Cum este? (subiectul).
f) Predlcatul se roate esprima: 1. printr'uu
verb, d. e. Canele latrit; 2. printr'un substantiv, d. e. alinele este animal; 3. printeun adjectiv, d. e. Cainele este eredincios (2)
(1) Subiectiil se mai poate esprima t;i printeo propositiune intreag5., d. e. E constatat, e peimntul se intoaree insprejurul soarelui.
Cate odatti subiectul se subinte1ege, d. e. P1eacg, Tuna, g. a.

(2) Predicatul se mai poate esprima printr'un pronume, printr'un.

www.dacoromanica.ro

Tema 2. Sit se formeze cte 3 propositiun1 cu

fie-care din substantivele urmAtoare, spunndu-se:
a) ee fac fiintele i lucrurile numite,
ce slant,
c) cam stint porumbel, prtun, caine, foc, luna,
soldat , Tudorel , s. a.; d. e. Porumbelul sboarA.
Pornmbelul este pasere. Porumbelul este frumos.
Observare. Mid predicatnl este esprimat printr'un verb,
atund concordg ca subiectul st in num6r si persoang; cand
predicatul este esprimat printr'un adjectiv, atunci concordg
eu subiectul s In numr, gen i cas, i dud predicatul este
esprimat printr'un substantiv, atund concordg cu subiectul
sat in numr i cas, rare al' in gen. In casul d'inti unirea
predicatului cu subiectnl se aratg prin terminarea verbului,
iarg ideal doilea i al treilea prin verbal a tip. O.

.9) Propositiunea, dup.% forma ei poate fi : 1. a-

firmativa, 2. negativa, 3. eselamativa, 4. interogativa iar In privintfL mezrtrit p&rti1or,

poate fi dreapt 1 inversa.
:

1. Propositiunea se numete afirmativa dcg predicatul afirmg ceva despre subiect, d. e. loan scrie frumos.
umeral, printeun substantiv cu prepositiune, d. e. Acest cal este
al nostrn. Noi eram zece, gi voi dougzeci. Acest bgiat este cu minte.
Inelul este de aur. Pomii snnt in iloare. Acel copil este al vecinnlui. Paharul este de vin. (Astfel de predicate insd, se nase mai mult
din causa lipsei de substantiv ;qi de adjectiv.)
(1) Tot ca verbal ajutgtor ca fi se mai pot intrebuinta i verbele
a se face, a rdminea, a sta, a edea, .a se numi, a deveni, a se na.te, . a. D. e. El s'a fgcut invlgtor. Constantin a rgmas arendag g. a
Din potriv i verbnl ajutgtor a fi se intrebuinteazg cite o datg
ca verb predicativ, d. es. NO suntem in gcoalg (in loc de noi ne aflgm
gcoalg). E lung pe cer, s. a.

www.dacoromanica.ro

2. Propositiunea se nume0e negativa, dad predicatul neasubiectulut d. e. loan nu serie frumos.

3. Propositiunea se numete esclamativa, dui o pronuutlim
eu un ton de esclamare (de mirare), d. e. (Je frumos serie
Ioan ! Cat e de frumos prinuivara!
4. Propositiunea se numete interogativit ('), dad o pronunta'm eu un ton de intrebare, d. e. Serie loan frumos?
5. In privinta asezarli part'ilor, proposithmea se chiamA
dreapta, adeca in ordine dreaptil, cand subiectul este intaiil
apoI urmeazA predicatul, d. e. Ioan serie frumos.
6. Propositiunea se ebiama inversif, cAnd predicatul se pune
apoi urmeaza subiectul, d. e. Serie _loan frumos?

h) Dupil proposItiunea posit;va si negativa se

pcne totdeanna un punt (.), dupa proposItiunea interogativa, semnul intrebarif (?): iar5, dupa propositi IT a esclamativa, se pune sem nul esclamrtrii (!).

Deprinderea I. SA, se copieze urnatoarele propositiun , subliniiuda-se subiectul cu o linie, iara

predicatul cu done
: Calul fuge. Gaff, fug. El
fuge. Ei fug. Calul este negra.
sunt negri.
Calul este un animal. Gait sunt n4te animate. El
este animal. _Kt sunt animate. Omul vorbe,ste. Co-

paid doarme. Privighetoarea canti. Gamete la(1) Interogativele se mai deosibesc : a) in interogative, dupa cari se
ateapta un fespuns, d. e. Cine a spurt aceastii fereastrd? (N.) b) In
interogative retorice, otri numai dupa forma, sunt interogative qi cari,
fiindca sii. un inteles complet, nu mai aqteapta nici un respuns. Dug+.
forma, ele sunt afirmative. crind sensul propositiunii este negativ qi
vice-versa, d. e. Suntey ioi Ronidni ? (adica voi nu sunteti Romani).
Nu egti dumneata fiul lei N.? [Eu sunt]..

www.dacoromanica.ro

tra. Soarele lumineaza. Pocul arde. Apa curge.

Aliroase floarea Lulorit'a pomulg Plecat'a Ling
EA inat. Tu sera,. Dunarea este fiuviu. Craiova
.este oras. Turcia este imperiA. Parisul este o
tcapitala. Ciocarlia este pasere. Judecatorul s'a
numit presedinte. El a r'mas subprefect. larba
este verde. Pamntul este reitund. Apa este curskoare. Vulpea este vicleana. Cainele este eredincios, d. e. Cald fuge.
Tema 3. S. se formeze citte trei propositiunI eu
-fie-care din substantivele urmiltoare : Nicolae, boA ,

gaina, trandafir, stiuca, prun, per, leu, cerb,

.stup, fluture.
Tema 4. S6, se mute chte un subject cuviincios

pentru fie-care din predicatele urmatoare :sare.

canta. jeaca. vorbeste.este scolar.este

a fost. capitala (Munteniei).

este domnal

-(11on25,niei).s'a ales deputat.a remas arendas.

s'a ,facut Primar, d. e. Capra sare.

Tema 5. S. se formeze 10 propositiunI asemenea eelor din deprinderea I; apol sit se mute familia
verb dintr'o naratiune : d. e. de la fi-

.euse, fackor, fapttl, binefaetor, s. a.

Tema O. SA se mute trite() naratiune de sub rubrica Materia ;vi forma data din compoiitiurit,
sit se scrie In 3 despitrtiri; a) propositiunile, al cAwww.dacoromanica.ro

ror predicat sa fie esprimat printeun verb; b) pro-

positiunile a. c. p. sa fie esprimat printeun adjectiv i c) propositiunile al caror predicat A, fie,

exprimat printr'un substantiv.

85, se analiseze .in scris toate

propositiunile din d.eprindere 1. I; d. e. Calul .fugeDeprindere.

MODEL DE ANALISA SINTACTICA

Calul fuge.

Aceasta este o pro'positinne, fiinde este o cugetare esprimat5 prin scris (Fin vorbit ar fi cnd aim
pronunta-o numai).

Subiectul propositiunil este vorba Cal; erstesubject , fiindc6 este partea acea a propositiunii,

care numete fiinta, despre care se zice ceva. El

este esprimat printenn substantiv. (Subiectul se mai
poate esprimaprinteun pronume, d. e. El fuge, s. c. a.)

Predicatul este vorba Owe. Este predicat

fiindc este partea acea a propositiunii, care nume-

te ceea ce se spune (zice) despre subiect. El este

esprimat printeun verb. (Predicatul se mai poate es
prima 1 printr'un adjectiv, s. c. a.)

Dupg aceasta propositiune s'a pus un punt. S'a

pus un pun'6, fiindcg dupa toate proposiVunile afirmative i negative se pune un punt. dand aceastd

propositiune s'ar transforma n proposipune interogativa sati eselamativai atund s' ar pune dupd.
ea semnele acestora;
c. Fugc calul? Cum fuge
calul ?

www.dacoromanica.ro

CAP IL
PROPOS1TIUNEA DESVOLTATA

Atribut -- Complement drept

Complement nedrept
Complement
circumstantial de loc , de timp , de mod
si de causa.
I. ATRIBUTUL.
A. ESPLICARE
(Ve41 edititInea IV.)

B. DEFINITIUNI, DEPRINDERI I TEME.

a). Propositiunea, care este formatii nu-

mai din 'Aline principale, adici dinteun

subject 1 dintr'un predicat, se numetite propositiune *gimp/A; iara, propositiunea, care a-

fall de subiect i (le predicat mai are si alte

part1 secundare, se numete propositiune
desvoltater.

Propositiunea simpla se desvoltit prin adAogarea uneia sail a mai multor parti seeundare. la pArtile principale, d. e. colarul
silitor scrie, sa co1aru1 sili.tor scrie team. AnAttdoa aceste propositiuni sunt .desvoltate, fiind-cg, afarg de sub:ect
de predicat, mai ati gi alte parti secundare.

b). Partea secundarit a propositiunii care

se adaoga la un substantiv, (fle acesta Intrebuintat
www.dacoromanica.ro

di subject, fie ca predicat eau ca un complement care care), spre

a-i determina intelesul, se numete atribut,

d. e. Floarea cea frumoasei este mirositoare.
c). Atributul respunde totdeauna la IntrebArile:
care? ce M? i ce? i se poate esprima : 1 . prin-

tr'un adjectiv, d. e. 1. Strugurei cei copp sunt

dulci; 2, printr'un pronurne demonstrativ,, d. e.
Aceastit "Mare miroaset; 3. printr'un substantiv in genetiv, d. e. Piciorul mesei este rupt;
4. printeun substantiv cu prepositiune, d. e.
Omul fr amid este nefericit; 5. printr'o apositiune, (1) d. e. Mihaiu, dommil Roma,niei , a
fost bray; 6. printr'uu infinitiv cu prepositiunea
d. e. Pleicerea de a 11 cu tine este nespusci.

printeun adverbial, d. e. Lupta de la ellugaren1 a Jost crdncend : 8. printrun numeral,

7.

d. e. Zece militari sosirrt.

Atributul esprimat printeun substantiv in acela eas ea i
substautivul determinat, se numetite apositinne, d. e. Plevna,
un ora in Bulgaria, va Aminea netears4 (din mintea noastr.)
Apositiunea se pune totdeauna intro doue virgule..

Deprinderea II. S se copieze urmrttoarele propositiuni i srt se subliniezc atributele, spunndu.

(1) Apositiunea se leagi cite ollatk prin ea, s. e. Nepotul men, c a
me,teaitor al averei, s. c. a.
Apositiunea i adverbialul au mat malt caracterul unei propositinni
..icurtate, d. e. Tepeq, domanl Rominiei, (in lot de : care era &maul
Ro min ie.)

www.dacoromanica.ro

se prin ce prti de vorbire suat esprimate : Acel

trandafir va nfiori. Lucratorul obosit doarme.
Lumina lima este palidei. Tepq, domnul Romciniei, a fost crunt. anal virtuos este fericit. Servitorul onest este iubit. Pleicerile acestel tuna sunt
trechoare. Mu;scatura viperei este veninoasii. Stradele Bucurqtilor volt petrite. Culesul valor a tre-

cut. aintarea pas'rilor este placuta. Ua odaii

este deschis4. Aerul de munte este sclneitos. Aceste
carri sant ale mele. Retina cu bland este ceilduroa-

Domnul Romdniei, a fost ucis. Pomal de kingei zid a Infiorit.

Tema 6. sh se adaoge atributul cnviincios la

subieetele propositiunilor urmgoare : Pereastra

este sparta. Tablas'a stricat. Trasuraeste

grea. Culesula inceput. Penelesunt frumoase.
Voceaeste dulce. Poduleste not7. Peitilsunt
gusto#. Carneaeste fragedei . Bucure,stiisunt
mar`i. .Resvana lost detronat. Casaeste Mal.

e i. .14;9asunt capitala (IV). Mircea a fast domn.

Tema 7. SA se eopieze dintr'o naratiune din rubrica compositiunilor toate substantivele al aror inteles sA fie complinit. Atributul se va subTema 8. Sit se formeze 10 proposititini, al eitror
subieet sit aibii de atribut un substantiv, eu o prepositiune, i zece, al aror subject s aib5, un atriwww.dacoromanica.ro

10

but, espriniat printr'un adverbial, s. a., d. e. colarul culegeitura rofie este silitor.
Depriudere. SA se analiseze in scris toate propositiunile din deprinderea II, d. e. Pomul de lanzid a inflorit.
MODEL DE ANALISA SINTACTICA

Pomp]. de MHO zid a Inflorit. Aceasta este o propositime, fiind-cl este o cugetare esprimatit prin scris;
este o propositiune desvoltatit, fiinde, afara de subject i de predicat, maI are si o parte secundarg,
care este de langa zid. Subiectul i predicatul
sunt necomplenite; prin urmare i propositiunea
simpl ar fi : Pomul a inflorit; cde leinget zid este
parte secundar, fiindca nu poate sta de sine 1 pe
langl aCeste poate lipsi din propositiune, frA ca aceasta s inceteze de a malt fi propositiune; este atribut; fiincid, este adogat pe l'ang subiectul, ce este
esprimat printr' on substantiv, i toate vorbele,

cari se adaogl la un substantiv pentru a-i determina intelesul se numesc atribute.

Acest atribut este espr'inat printr'un adverbial. Atributul se mai poate esprima : printr'un adjectiv, d. e
Plria cea mare este a mea s. a. (Dupd, acest model se
vor analiza toate propositiunile desvoltate din deprinderile ce nrmeazd).

www.dacoromanica.ro

11

II. COHPLENENTUL DREPT.

A. ESPLICARE.
(Vezi editiunea IV).

A. DEFINITIUNT, DEPRINDERI I TEME.

a. Complementul drept este o parte secundara a propositiunii, care cornplineto

intelesul unui verb transitiv (') i se*pune in
casul acusativ, respunznd la intrebarile pe
cine? sau ce?

b. Complementul drept se poate esprinia :

L printr'un substantiv cu sag far, prepositiunea
pe (!) d. e. 1. Cainele pazete casa ; 2. Printr'un
pronoun, d. e. Cainele 0 pazete, i 3. Printr'un
verb la infiuitiv sat prin ori-ce vorba 1uata ca substantiv (3), d. e. Eu voese a anti.
Deprinderea III. S se sublinieze complement ele
drepte din propositiunile urmatoare i sa se spunk
prin ce part1 de vorbire sunt esprimate. A. Tara(1) Unele verbe transitive ail, pe Jng complemental drept pittimitor,
un alt complement, care esprimit ceea ce este cel d'intairi sail ce se face
en dnsal. Acest complement se namete factitiv, d. e. Generalul a A-

cut pe nepotul sdil ofiter. Francezil alcseri pe Napoleon de impgrat.

(2) Prepositiunea pep se pane numal Inaintea numelor de *some :
d. e. Am vdzat pe Ioan ; rare-ori inaintea altor name, d. e. Leul a birnit pe ars.
(3) Complemental drept se poate esprima si printr'o propositiune fa-

treagii, d. e. Am tuna, c fratele Oil' a fost bolnav.

www.dacoromanica.ro

12

nul sapa via. Ploaea a recorit aerul. Macelarul

taie vite. Fii lai Jacob vindura pe Josef, fratele
Vaca d lapte. Caine le paze,ste casa. Pisica
prinde pared. Gradinarul planteazd pona. Tnplarul face mese frumoase. Soldatul bate pe
Capitanul comanda compania. Soarele lumi-

neaza pamatul. Ce pqte al cumprat? Am cumparat un crap framos. El a cumprat

cztrcan

sras. Tu nu, ti scrie? inafat'a el a scrie? Ei

te observ. El se duce. Noi nu v 'impedicam. Focul
te ;neat zwe. Eu m spal. Tu te imbraci. B. Servi-

torul nostru a cumperat ni0e mere foarte framoasA. Lapil dlu Rusia sunt foarte selbaticY, d. e.

pranul sapa
Tema 9. Sd, se caute subiectele i complementele

enviincioase pentru fie-care din predicatele urma-

toare:serie. taie. sparge. rape.

sapa ara
cose;ste.
secera
doboara
smulge
planteaza. coasemspala. gatqte.
prinde.
vneaza.
.

seamana.

pazqte

pune

d. e Pe-

tru scrie o epistola.

Tema W. SI se formeze nite propositiuni, al

predicat s aibit de complement drept sub-stantivele urmUoara: lemn.
pOramb.

--greaina. pote.

iepure. pom. cal.

www.dacoromanica.ro

13

cd'ine. cerh. urs.

TurciL

Ungurii.
Pofereastrii.

MuscaR casei.
tr4surei, d. e. netorul tae lemne.

lonil.

Tema 11. SA se copieze din naratiunea X toate,

complementele drepte.

Tema 12. SA se formeze opt propositiun1, alecomplemente drepte sa fie esprimate prim

tr'un substantiv, i ciucL.. printenn verb la infi-

COMPLEMENTIIL NEDREPT.

A. ESPLICARE.
(Vezi editiunea IV).

B, DEFINITIUNL DEPR1NDERI SI TEME.

Complementul nedrept este o parte secundark a propositiund, care complinete

intelesul unui adjectiv sail al unui verb, si

st a. in casul dativ sail in alt cas cu prepositiune. IntrehArl : cut ? la ce? la eine? in eine?
de eine ? clespre cine? d. e. D cartea aceista lui

A lexandru.
h) Complementul nedrept se pte esprinin
1. printeun substantiv in daily, d. e. D CO
larulni aceasta carte; 2. printr'un substantiv
www.dacoromanica.ro

14

en prepositinne, d. e. Copii sunt inbiti de parintl; 3. printr'un pronume cu o prepostiune,

d. P . Eft me tern de tine ; i 4. printeun verb la
infinitiv, d. e. Aram hoteirit a pleca.

Deprinderea IV. S. se analiseze urmAtrele

propositiunf aretand ce fel de complemente are
predicatul i priu ce parte de cuvent e esprimat fiecare complement. A. Copii sunt sup?* piirintilor.
Acest om este iubit de toata luimea. Omam se jert-

fete pentru fiai e Noi jertfim datoriilor placerile.

Impeirtitorul ne-a adus o epistolei. E am deiruit
o carte 10, Petru. Israelqii se inchinall unui vitel
de aur. Bomanii se tenzeali de Dad. Decebal a fog
invins de Traian..Lunzea vorbeiste despre faptele

tale. Acest om este lipsit de avere. Soldatul era

demn de toata stima. E "imi sped mednile. El s
tunde barba. Sant obicinuit a lucra. Sunt hoteirlt
a muri. V'am treimis o epistolei. Mi e sete. Hi e
frig. B. Premiul antdiu se cuvine lu Alexandru.
Am trimis amicului meti din Ia0 o epistolci de
mngdere. Armata Ronzeinei, de pe malurile Du-

nre, a fost admiratei de tta lunzea. V'am trimis o cutie cu tot felul de lucruri. Giurgiul, nu
ora;s al Romdniei, a fost bonzbardat de Turd.
Toata armata d'irnprejurul Plevnei a fost comandata de Domnul Romnilor.
Tema 13. S, se caute Cate unul sau doue comwww.dacoromanica.ro

15

plemente potrivite pentru predicatele din propositiImpeirtitorul diunile urmiltoare : Mama dei
Servitorul
duce--.
stribue

ruesc--. Preotul se roagei. Inimical se teme

de. Grivita a fost luata de . Profesorul vorbete despre. Ploaea este folositoare . Florile sunt pleicute.Breincoveanu a fost condamnat

la. Peirinti1 sunt multumiri de. Am luat parte

la. Soldatul roman este hoteirit la. ltram
Ivelat in. d. e. _Mama dei nutriment copilului s.
Tema 14. S, se formeze 15 propositinnt aseme-

nea celor din deprinderea IV. Dupa aceea sl se

scrie fawi1ia adjectivelor din naratiunile de la
efb*tul crtii, d. e. de la adjectivul mare avem
mArirue, mAxinimie . a.

Tema 15. SA se copieze dintr'o bucatA aleasit de

profesor toate complernentele nedrepte.
Tema 16. SA, se schimbe urmAtoarele propositi-

um active, in propositiuni pasive i cele pasive in

propositiani active : Greidinarul planteazei pomi.

Vierul sapei via. Teiranii string faul. Mohamet

al Il a .luat Bisantiul. Furtuna a rupt

Grinclina a stricat greinele. Illasa este fautec"
le Omplar. Iepurele s'a impuscat de vneitor.
Crestinii furei persecutati de pagdia. Universul
este feicut de Dumneze21. Mavrocordat a fost res:
www.dacoromanica.ro

16

turnat de .RacoviN d. e. Pomii stint plantati de

gradinar.
Tema 17. SA se formeze .10 propositiun1 active
i 10 propositiuni pasive.

1V. CONPLEMENTUL .CIIRCUMSTANTIAL DE LOC.

(Determinapune eireumstanlial09.

A. ESPLICARE.
(Vezi editiunea a IV).

B. DEFINITIUNI, DEPRINDERI SI TEME.

Complementul

care nu complinete, ci deter-

mina intelesul predicatului, arkand o circumstant, se nume*te complement circumstan-

tial sau determinatiune circumstantiali.

FiindcA acest complement aratA, cand locul,
cand timpul , cand modul i cand causa; de aceea
se imparte in complement circumstantial: de loc,
de timp, de mod i de causa.

a) Complementul circumstantial de loc

este o parte secundara a propositiunii, care
determinii, beni, unde se intiimplii cele esprimate prin predicat. (Intrebfir1 untie? de
unde? n rotro? . a. C)
(1) Apropierea i depgrtarea de un loc aratg o directiune, i nite
asenienea pgrti ale propositiunil, se nurnesc i complemente circum
stantiale de directiune.

www.dacoromanica.ro

1'7

Complementul circumstantial de loc se

poate esprima; 1, printeun adverb de loe, d.
e. El e aid. 2, printeua adverbial de loc, d. e.
Me due la coalil.
Deprinderea V. sri se analiseze urmatoarele propositin nl, artd,ear l sunt complementele el rc um-

4antiale de loc i prin ce sunt esprimate A. Soldatii ail trecutpe aic. Trenul vine dela Giurgiu.
Mihaiii a fost omorit pe ceimpul Turdei. Acest vnt
vine dintr'acolo. Eum duc la poalei. Duca, Dom-

nul lifoldovei, a murit n Polonia. Tata a pleeat la DO. raranii lucreaza la camp. Crocodilul
traeple in Nil. Dambovita se varsa in Arge.". Jr-

gepl se varsa in Dunare. Duncirea se 'cars

in

lar ea Neagra. B. In g raclina noastrei, de pe maul

Deintbovitel, cresc omultime de pomi roditor. Am

lost la mo,via noastra dnjudeul Vtctca. Intr'o

frunwasa parte a Moldovei tra ia o familie fericiti. In ingrozitoarea lupta de la Plevnct, imperc torul tuturor Rusiilor, a decorat o multime de
ostai Romani.
Tema 18. SA, se formeze nite propositiuni, cari
O. alb& urnAtoarele complerm rife circumsLa tiale
Bude loc :
colea. intr'acolo.
Aici.
cure;sti.

peste Argq. in Dimbovita. in Du-

n ire . in Nicopole.
ba.

in coaia.

pretutindenea. pre earctfara din casa. catre cer.

2

www.dacoromanica.ro

18

la mormnt. ldngd rig. peste Olt. 4ntre mdracini. aproape de mama. pe leingd ele;ste21. printre frunzele arborilor. d. e. Eu
stag aid.
Tema 19. FA se formeze 15 propositiuni aseme nea celor din d-prinderea V. In urmA s5, se scrie
20 (le substantive derivate de la alte substantive.
d. e. de la substantivul ((c,(35,. S3 derivit : casutA,
cAsnicie, g. a.

Tema 20. S5, se caute gi ei, se copieze din naratiunea X, g. a., toate complementele circumstan-

tiale de loc, toate co tnplementele drepte, nedrepte etc.

V. COMPLEMENTUL CIRCUMSTANTIAL DE TIMP

A.ESPLTCARE.
(Yea editinnea 110.

B. DEFINIT1IINI, DEPRINDERI I TEHE

a) Complemental circumstantial de timp

este o parte secundarti a propositiunii, care

aratit timpal, cnd se inlimplit ceva. (Iutreb5,r1: cdnd

de cancl? pawl' cdncl? i cdt

timp? etc.) 0.
(1) Complementele circumstantiale care aced durata la intrebhile
de eand? poind and? gi edt timp? se unman i complemente circumstantiale de duratal,

www.dacoromanica.ro

19

b) Complemental circumstantial de Hon)

se poate esprima: 1. printr'un adverb de timp,
d. e. El Berle acum; 2. printeun adverbial de
timp, d. e. loan a sosit astit noapte, 3. printr'un
verb in geranzia, d. e. Fiind la tail., m'arn rht5,cit.

Deprinderea V I. SA, se analiseze urmatoarele

propositiunl, arh.tand ce fel de complemente AA. i
prin ce sunt esprimate. A. Luna lumineazci noap-tea. Unele animale dorm in timpul iernei. Frate.meu a fost ataltaier bolnav. Resbelul a inceput de

trei s'pemcini. Tu vei scrie ma trzi. Trenul a

plecat la opt ceasuri. Teiranil locreazei de dimineata pcinei seara. Nol stein?, la5scoalei trel ceasuri.

Vin'o maz tcirziu. B. Ierl pe la 3 ceasuri s'a inceput lupta de la Calafat. La 12 Ionie bombardarea Giurgiului a finut 5 ceasuri. Prin munfii
nogri cei mai inalri pasc vara oile.
Tema 21. SA, se formeze nilte propositiunl, cari
sA, aihA, urmatoarele complemente circumstantiale
de timp :
Toamna. In

clumineca Floriilor . La anul 1848 .

La anul

1866 .Primeivara

Vara .Noap-

tea

Un an . Mai

Ziva

Trei ceasurl

Ceitre searei

pal lectiunel

Dupa amiazi

tim-

Toatc1

in 25 August

www.dacoromanica.ro

20

La 28 Noembre 1877

D. e. Maine voi pleca la-

Tema 22. Sa se formeze 15 propositiunI asemeuea celor din deprinderea VI. In urnia sa se scrie20 de adjective, cari sa fie derivate de la alte adjective : d. e. de la adj. bun putem deriva: bunicel, bu-

Tema 23.Sa se copieze dintr'o bucata aleasil de

institutor, to%te complementele circunastantiale de,
loc i de timi .

Ti. 10MPL1 MENTUL CIRCUMSTANTIAL DE NOD.

A. ESPLICARE.
(VezI apnea IV)
B. DEFINITUNI, DEPRINDERI I TEME.

Comnlementul circumstantial de mo
este o parte secundari it propositiunii, care
determina modul cum se intiimplit cele esprimate prin predic tt. Inta bari : cam ete.
b) Complementul circumstantial de mod
se poat-i es- inn. ; 1. printeun adverb de mod,
d. e. El scrie bine, 2. printr'un adverbial de
mod, d, e. _roan

o? b

te cu plAcere, 3. priotr'un

verb in gerunziu, d. P. El merge cantnd.

www.dacoromanica.ro

21

Deprinclerea VII. SA, se analiseze urmAtoarele

propositiuuY, arA1A,nd cari sunt complementele cir-

cumstantiale de mod i prin ce sunt esprimate.

A. Calul fug e iute. El lucreaA bueuros. El vorbege a lene. 5Itiu lectiunea pe din afara. Voiucerceta cu deameiruntul. Dute lute. Vino fara intarziere. Calul vine in trpa. Tu te plimbz cantand.
irn vorbe;sti speriat. Preotul a murit , rugandu-se lui Dumnezeu. Solclatul se luptei vitejege.
Soarele resare maiestos. B. Illilitarii Romeini se aruncarei cu o iuteala nespusa asupra inimicului

crqtinattii. Asteizi am unOlat toata ziva cu

vaporul pe Dunare. Ronanii au luat Grivita

cu asalt. Asta noapte a urlat cainele nostru prin
zurte intr'un mod sup`reitor.
Tema 23. SA, se formeze ni0e propositiurd, cari
aibrt urnAtoarele complemente circumstantiale de mod bine. reu. curat. cu iuteald .
repede. fara zabava. farei peirere de rtvu.
fara de veste. cu dispr
eu placere.
ea
vaporul.
cu diligenta.
vitejege.
romne

turcege; d. e. El luereaza bine.

Tema 24. SA, se formeze 1 5 propositiunf asemenea celor din dlorinderea VII. In urmA, sA, se
scrie 20 de verbe compuse 0 5 substantive com-puse.

www.dacoromanica.ro

22

Tema 25. S. se caute i sa se copieze in a coloane , din naratiunile x i altele, toate complementele circumstantiale de loc, de timp, fi de
mod.

COMPLEMENTUL CIRCUMSTANTIAL DE
CAUSA.

A. ESPLICARE
(Veil edititmea IV)

B. DEFINITIUNI, DEPRINDERI SI TEME.

a) Complementul circumstantial de eausi este o parte secundara a propositiunii,

-ce determinit causa, pentru care se intimplii,
cele esprimate prin predicat. (Intrebarf : Pentru ce? de ce? etc.) (1)

b) Complementul circumstantial de causa

se poate esprima : 1, printr'un adverbial de eausa; d. e. El tremurrt de frig ; 2, printr'un verb
in gerunziu ; d. e. Wind un eant, am cAzut in
(1) Sub causi intelegem aici : 1, causa n infeles mai strcins, J. e.
Oil* se topeqte de ccildurcl; 2, motivud, d. e. multT oamenT luareazi
din ambiliune; 3, rafiune, d. e. pomii se cnnosc de pe fructe; 4, scopul,
d. e nnii oameni fac toate pentru
Complementul care ne arata.
materia, din care s'a fAcnt nn Won, se poate asemenea nnmi complement circumstantial de materie. Atfit complementele indicate In Iteeasti.
Rot& eat altele , pe care le mai deosebesc unii gramatici, se pot reduce, en Inlesnire, la complementnl circumstantial de mod sat de caul..

www.dacoromanica.ro

23

apa, gi 3, printeun verb In infinitiv (1) cu propositiunile pentru . a. D. e. Ea se duce la biserica

spre a se ruga lui Dumnezet.

Deprinderea VIII. Sa se analiseze urmatoarela
propositiunl , ar6tand ce complemente au gi prin
ce sunt esprimate. A. Zeipada se topeste de celldurei. Calul abia merge de slab. Multi oameni au
ajuns criminali din neavere. Seiracul a murit de
foame. Ei lucreazei de pleicere. Ei n' au venit din
causa ploilor. Omul, ingeilbeneste de mini& Apa
inghiatei de frig. Copii ra ascultei de f ricei. Sailddndu-m; am r'cit. Ploand tare, a crescutrinrile.
Fiind secete, porumbul s'a uscat. B. Tot1 pomii
din gradina noastra s'ail rupt de vritul cel mare.
Pastille resuna de racnetul cel ingrozitor al leulul.
Asta iarna s'at prapadit granele de inghietal cel
mare. D. e. Zapada se topegte de cald.lra. (Csildura
este cause topirel.)

Tema 27. Sa se adaoge cate un complement potrivit pentru predicatele din propositiunile urmittoare : Apele s'au meirit de . Acest ona e bolnav

de. Dumneze a pedepsit pe Adam pentru.

(1) Complementele circumstantiale, esprimate printenn verb in gerunzin sau chiar in infinitiv, stint in realitate nilte propositinni scartate, cari se vor esplica mai in urmil.Noi le-am pus intre complemente,
find ci le considerim ca prti ale propositinnel. (Ve01 propositinnile
scurtate).

www.dacoromanica.ro

24

Petru pkinge de . Pomii s'au uscat de . Btrdnul a cdzut de . Am rkit . Copgul s'a spemat. ar kit odaea . Multi oameni lucreazei nu -

mal pentru. Soldatul se luptd pentru . Legge

sunt fdcutespre . D. e. Apele au crescut de ploae.
Tema 28. a) SI, se forrneze 15 propositiuni asemenea celor din deprinderea VIII. In urnal sg, se ana liseze fie-care parte de cuvnt, avndu-se in vedere
formarea vorbelor.

Tema 28. b) SI, se copieze din bucata de citire X

toate complementele circumstantiale de loc , de

timp, de mod gi de causd, punndu-se in patru coloane.
Notcl. Din cause claritittei ti a puterei, ce scriitorulii voete a da cugetitrei sale, gdsim tn eerier! ma! adese or! propositiunT in ordine inverse, cari Dig, analisilndu-se, trebuiese aggate In ordine dreapti, d. e.
Primavera infloresc pomit Pomii infloresc primdvara.
rfirtile propositinnii desvoltate stint In ordine dreaptd, cilLd subiectul
este in capul propositiunif, cdruia apt:4 i unneazi atributul; dupd acea
urmeazi predicatul cu complementele sale, adici complementul drept
nedrept iiii circumstantial. De cele ma! multe ori, complementul cireumstantial se pune imediat drip% predicat (verb); on toate aceste ordinea dreaptd nu se latrerupe; d. e. Cilinele vecinului a mucat a semi pe

un cIlltor.

www.dacoromanica.ro

25

RECAPITULATIUNEA I.
Ce numim propositiune ?
Ce numim subject ?
Cc numim predicat ?
Prin ce se poate esprima predicate?
Cind se leagg predicatul de subject prin mijlocirea verbulul a fi?
Ce vorbe mai cunoagap', cari se intrebninteaz ca verbul a fi?
Cand se intrebuinteazg
verbnl ta fi* ca verb predicativ?
Cite felurI de propositiuni deose-

bim dupg Inteles ? Ce semn se pune dupg propositiunea interogativ ?Ce semn se pune dup propositinnea esclamativg ?Ce numim
propositiune simpl.?
Spuneti-mi nite propositiuni simple.Cum se
desvoltg propositiunea simplg ?Spuneti-mi niqte propositiuni desvolta-

te.Ce numim atribut ?Prin ce se esprimg atributul ?Ce numim apesitiune ?Ce numim complement drept ?
Prin ce se poate esprima
complernentul drept ?

Spuneti-mi nite propositiun cu complemental

drept Ce namim complement nedrept ?Prin ce se poate esprima ?

Sg se spung propositiuni cu complemente nedrepte.Ce numim complement circumstantial ?Cite feluri de complemente circumstantiale deo-

sebim ?Prin ce se esprimi complementul circumstantial : de toe, de

limp, de mod i de causg?
SI se spung' propositinni cu aceste complemente.
ate 041' principale are fie-care propositiune?
Cate pg'rtI secundare am deosebit

Numiti-le.

www.dacoromanica.ro

PROPOSI TIT.711-

B. DESVOLTAT A

A. SIMPL A
,

,
ll PREDICATUL

I. SUBIECTUL

se poate esprima

a. printenn substantiv,

a. printr'un verb,

b.
pronume,
verb la inflnit. c.
e.
san prin ori ce vorbil luattl
b.

A.

substantiv,
adjectiv.

II. ACTIUNEA

I. FIINTA sau LUCRUL

(Subiectul)

(Predtcatul)

se poate determina printenn

1. Se poate complini

A tri but

a. printeun Compl. drept

nedrept
b.

ce se poate esprima

a. printr'un adjectiv
ea substantiv
pronume
Dupg tnteles sau modul de esprimare, propositiunea b.
e.
subst. in genet.
poate fl :
cu prep.
d.
1. 2firmativd,
ca aposit.
e.
2. Negativci,
infiuitiv
f.
3. Esclamativei,
adverbial
4. Interogativd.
g.

3..Se poate determina

printr'un Compl. circumst.

a.
de loc.
b.

de timp.

c.

de mod.
de cans&

d.

1. Complementul drept i nedrept se poate esprima : a, printeun substaantiv, b, printeun pronume, c, primtr'un verb la infinitiv.
II. Complemental circumstantial se poate esprinia: a, printr'un adverb, b, printr'un adverbial, gi c, printr'un verb in gerunziu.
www.dacoromanica.ro

27

CAP III..

PROPOSITIUNE A CO \; TR AS A

A. ESPLICARE.
(Vezi editinnea a IV).

B. DEFINITIUNL DEPRINDERI SI TEM.

a) Proposittunea, care are una sau mai

1111111e pary compuse se numete propostli one contrasit. A tat plirtile prircipale cat i cele

secundare ale unei proposititini contrase pit fi

compuse.

b) Ptrti1e, cari formeazit partea compusit

a unei propositiuni, se nurnesc pArtI omogene..
c) PArtile ornogene se pot lega Intro ansele

prin conjunctiuni coordinatoare. Ele se despArtesc prin virgalrt, cand

lipsete

conjunetinnea

dintre Mnsele, D. e. Marte, Joie i Neptun stint

planetf.

Deprinderea XI. Sri, se analiseze urmiltoarele

propositiunf contrase, ariltAnd car' stint pArtile
omogene, din earl sunt collapse i prin ce semne
sunt desprirtite.
A). Alexandru eel mare, Anibale,Seipione, Cesare v., Napoleon I, afost eei mai mari generali.
.111ihaiu

i Stefan ail fost cei mai distin)si domni

Romani. Vulpea. lupul, leul i tigrul sunt animale..

www.dacoromanica.ro

28

Eroal set invinge sec moare. Oiinele nu numai

latrei, darei i niuscei . Noptile de iarnei sunt lungi
si frig uroase. Servitorul harnic si credincios este
iubit de steipdnul sea. Timplarul face mese, bane!,
table ;s-i paturi. Leal treieste in Asia si in Africa.
A minti i a insela sant lucruri rusinoase si culpabile.
ascultatori fac bucurie
peirintilor si profesorilor. Nic oamenii, nic ani-

malele nu pot treli feirei aer si fcirei apa. B) A

despretai reliqiunea si patria, a nu respecta pe
prini si ma mari nostri si a nu tinea socotlei
de binele leirei este tot, ce poate fi rnai injo3itor
pentru un om. A nu tinea socotealei de proinisiunile date, a cdlca in picioare ori-ce drept si
se impotrivi unor tendinte nobile,insemnaazei a nu
se respecta pe sine insus'i.

Tema 29. SA se caute cate un subject compus

pentru fie-care din urmAtoarele predicate simple
cAte un predicat compus pentru subieetele simple :

scriu. -- cos. -- sunt

lucreazei.

animale.-- sunt pas&i.

sunt pesti.
sunt orase.

Paseirea--.
nele

toral

sunt insecte.----

sunt arbori.

sunt

sunt peninsule.
Boul
Calul

Timplaral
Femea

erau Ro -

.Petru Rare?
Ilfircea

stapeinul lucreazA.
www.dacoromanica.ro

e. Servi-

29

T ema 30. Sri, se caute cate un complement com-

mis pentru 6e-care din predicatele propositiunilor

ni tatoare: Vnatorul a impno.cat ---. Timpul acesta e priincios ---. El v9rIwte despre

---. Cetatenii sunt supu0

respectata --.

.Virtutea este

Amfibiile traesc parte --.Elt'

am calatorit prin

. -- a fost un frig

mare etc. D. e. Vnatorul a impu;scat o vulpe, trei

iepuri ,ci o rata.

Tema 31. SI se formcze opt propositiunt, In

cart predicatul s6 fie compas, iar subiPctul simplu,
opt, in cari subiectul sA, fie compuQ, tar predicatul
simplu i opt, in cari complementele se fie compu e etc.
Tema 32. &I Qe cmite inteo bucatI de citire pro! ositimaile, cari vor avea una saiI mat multepArti
compuse.

Deprindere. SI be analiseze In scris toate propositiunile din deprinderea XI, si urmiltoaiele :

1. PaArea sboarA i c'ant5. Neguttorul cumperil i vinde. Taranul al a *i seamft ca. Servitoarea
mrttura i curgA. S )arele lumiuelz, i Incalze te.

2. Calul este frumos i Wo-itor. Mihaiu. a fost

viteaz i Intelept. Apa e tulbure i rea. Podul e

vechit i. stunt. Acest cohr e silitor i asculMt.) r .

www.dacoromanica.ro

30

3. Carbul i caprioara stint animale 8Mbatice.

Gasca i rata sunt pAs6r1 Innotatoare. Mrul
sunt part. Cmca i crapul sunt petL Mir-

cea i Stefan at fost domnitorf. &de ii Neptun

sunt planet% Luca i Mama a fost
4. Mirosul trandafirilor i al micunelelor este
placut. Florile prunilor ali perilor sunt albe.
Florile sunt o podoab a gradinilor i a campiibor.

5. Painea este nutrimentul avutilor i al saracilor. Rotarul face roate pentru plugiu i pentr,,
trasurf. Ceasornicarul face ceasoarnice mari i
mid. Am cumprat un cal gras i frumos.
Calul manancit fn i ovi4z. Vrabia rnMiancA, omizi

alte insecte. Mihaiu viteazul a bMut pe turd,

pe ungurl i pe altr vajmal. colarul are trebu-

intl de 041 i de hartie. ['Plante le at) trebninta

de apa i de caldurA.
6. Pornil erase In grditiC i prin campil. Maine
poimaine voiu fi la tard. Une le psrl mor earna
de foame 0 de frig.

Atat barza eat i rondurica tint de pasrile cltoare. Grdnile-pot Aura i fugi, dar nu pot inota. &cost caine nu lerri, numai , dar i muck
pe trectori.
MODEL DE ASILISA SINTACTICA

Timplarul face mese, Wind, table i paturl. Aceasta

e o propositiune, fiindcl etc. etc.; este o proposi-

www.dacoromanica.ro

31

Vune contrasA, fiindcl are o parts a sa compus

(din mai mane 041 omogene.) Partea compusl este

complementul drept, care e compus din : mese,

band, table yi patu4; prin urmare i propositiunea contrag este contrad din patru propositiunI,
adid din : rimplarul face mese, timplarul face
band; timplarul face table i timplarul face paturt. Intre cele dintaiti doue complemente s'a pus
cate o virgull , fiindca toate 'Art.& omogene ale
uneI propositiunI se despart una de alta prin vir-

gull, dud ele nn sunt unite intre sine prin conjunctiunea qi etc.

CAP VI.

A. FRAS.
NUNAI DIN PROPOSITIUNI PRINCIPALE.

A. ESPLICARE.
(VezI editianea IV).

B. DEPINITIUNI, DEPRINDERI F TEME.

a) Frasa este o rennire de dou san mai

mate propositinni Intenn tot, d. e. Petitii innoata in apa kli paserile sboara In aer.

b) In frask deosebim done felurf de propositiuni: a) propositiuni, cari de sine au un inteles ;

b)proposqiuni, cari de sine n'au un infeles.
e) Propo3itiunile, cari de sine au un Inteles in
www.dacoromanica.ro

32

fras,, se numescpropositiunl principale (1); iar,

propositiunile, ceri de sine n'au un inteles, se

numesc.propositiunl secudare.
cl) Frasa se poate forma sail numai din propositiuni principale, D. e. loan scrie; iarei Teodor Invatei, sail din principale i secundare D. e. Dpt
ce am ajuns acasei, a ploat.

e) Propositiunile principale dintr'o fras, sunt

intre sine coorInate i se leaga, intre dnsele prin
conjunctiuni coordinAtoare. (2)

f) Cele mai principale conjunctiuni coordinktoare sunt: 1, copulati vele : si, nici, nu numei clar
si, atat,cdt. In sens ordinativ adverbele :
al doilea , apoi, dupci aceea pe urmei etc.; 2, Adversativele: ci, sau,clacei,
iara, fie, totusi, cu
toate aceste, astfel etc., i 3, causalele : de aceea,
ceiciprin urmare, apa
g) Propositiunile principale se despartesc una
de alta prin virgula; iara dach, sunt mai lungi, si
desp,rtite prin virmai ales, dacit coprind
.

gul, a tunci se cl "Sphrtesc pr;n punt t virgul, (;)

(1) Principala, pe ling . cre stau alto principale, se numeqte principa1

absolutg; iarg cele-l-alte principale se 111MLesq principale relative.

(2) Adese ori in vorbirea maI vie, conjunctiunile, cari unesc propo-

sitiunile, se subinteleg. De aid' unire a astndenticg, d. e. 1, Unirea

Copulativd. Am venit, am vzut, am invins, in loc de : Am venit
2. Adversative : Arta este 111110; viata este
3. Causald, Incredinteazg-te mie, eu sunt prietenul au.
Incredinteazg-te irie, fiindc eu
am v'zut i am invins.

scurtg.Arta este lune, ins viata e scurtg.

sunt prietenul au, etc.

www.dacoromanica.ro

33

h) Propositiunea secundarA este subordinat unel propositiunif principale *i se leagA cu Musa

prin conjunctiuni subordinitoare, d. e, Am au-.

zit, a tatAl teu a plecat.
Observare. Adesea ofi se intAmpl ca secundara, care este subordinag. principalei, Era' alb/ ti ea o subordinati de gradul intiA, de gradul
al doilea, de gradul al treilea etc. D. e. Asttief a fost la noi un om, care
spunea, c plead la Ierusaiim, ca s cerceteze locurile sfinte.

Deprinderea XI. SA s-3 analiseze urmatomele

frase, arAtand din ce fel de propositiun% constati,
prin ce fel de conjunctiun1 sunt legate intre d'nsele

i prin ce sunt despartite una de alta. Am

venit, am vzut, am invins. Mie

e mil de seiajuta. Bold mugeflte i calul
racm ,ci-na place
nechiaza. Cainele latra ,i lupul urlei. Nom nu traim peutru a manca; cimncanz pentru a tri. Timpul trece cu o repeziciune de mirare; prin urmare
trebue bine mntrebuintat. Omul onest nu se preface
nicm o data ; ideea unei minciuni l spaimanteaza.
Soarele este Melia lumei; Dumnezeul'a facut spre

a insufleti natura. Omul cel tare sufere feira a

se plangel omul cel slab se plange fara a suferi.
Durerile cele mari sunt mute ; ele nu se esprima
prin lacrimm.
Tema 33. SA se caute cAte o principarA, care, u'nindu-se cu urmAtoarele principale, BA formeze o

frasA. 15`colarii sau trebue sei se poarte bine sau

Cerbul este un animal s'lbatec;
Sau
3

www.dacoromanica.ro

34

El este sanatos ;
; din potriva
Cerul fi peimatul yvor peri; insa
trebue sa 'invel-e bine ; alt-fel --. Para nu
Asta noapte a
este coapta ; prin urmare
Isus feicu hnulte minuni ; cu
ploat ; de aceea
d. e. Isus facu multe minuni; cu
toate astea
toate astea fu pus pe cruce.
Tema 34. Sa se formeze 10 frase asemenea celor din tema preeedenta.

pled tu din acest loc sau

Eu me Duceam la
dar

Tema 35. SA se caute In bucata de cit're X, fra-

sele, earl sa fie formate numat din propositinni

principale.

B. FBAS A.
Din probtIun

incipa1e i subordinate

I. SUBdRDIXATA. ATRIBUTIVA.
A. ESPI:ICARE.

[Val edititmea a IV.]

A. DEFINITIUNI, DEPRINDERI

I TOO.

a). Propositiunile subordinate se numese i se

impart, dap& numirea i Impartirea partilor secundare din 'propositilfnea desvoltata.
xna a4faogii

(La acestea se

subtirdinata subiectiv).

b) SubOrdinatele pot fi i ele Intre sine coordinate, U. e. Copilul, care ascultalot-deauna de pawww.dacoromanica.ro

35

frintii ;si profesorii se

i care se poartei bine cu

toata lumea, meritei stima tutulor colegilor
c). Toate sabordinatele se 1eag5, a-tat intre sine
ritt i ea principala lor, parte prin conjunctiunT,
parte prin alte vorbe luate ca conjunctiunT, d. e.
Sunt convins c natiunea Bonicineasccl va inainta
viume prin instructiune.

Subordinata atributiva este o propositiune secundark, care indeplinete intelesul

unni substantiv din principala sau din alt.
propositiane, D. e. colaral, care
deauna lectiunile, este ludat.

invat tot

e). Subordinata atributiv se leag, de principala prin relativele : care 1 te, luate ca cojunetiunt subordinatoare ; iar, cnd se raportean la

un subs+ antiv local sat temporal , prin unde,

dad, ciit etc.

f). Atributiva, care determin, intelesul unlit
.substantiv, (sau pronurne), se numelte atributivii 41Rerminativit,iar atributiva, care esplica
intelesul until .subtantiv, se numete atributiva

tsplicativii.
g). Atributiva se poate pane dup principala
sau In mijlocul principaleT.
Obsereare. Cind atributiva se Rune bpi, propositiunea principeji se- deasellee de dass-priateo virgulli; iar4 cnd se pune tri mijlocul principalel, atund se deosebeta de *tile principalei prin doug
'virgule i ia numele de atributiv in2Ident5.

www.dacoromanica.ro

33

Deprinderea XII. SA, se analiseze urmatoarele

frase, arAtadu-se din ce fel de propositiunf sunt
formate, prin ce conjunctiunX sunt legate i priu ce
semne sunt despTtite una de alta. A), Soldatul,

care 10 varsa seingele pentru ap&area patrid,

merit( stima noastrei . Stefan eel mare, care a fost
cel mai bray Domn al _Moldavia, s'a ingropat la
Patna. illoartea, care nu cruta pe nimeni, este e-

galitatea cea adearata. Abesalon care se revolta

contra tat lu s, primi pedeapsa cuvenitei.
Acela, care este sanatos, n'are trebuinta de medic.
Tot, ce face Dumnezeit, este bine facut. Ilfuntil Incari volt incoronati de o zapadel eterna, reanesc la poalele lor avutii din toate climatele. Toatelipsesc aceluia ., care doreste toate. Nu pot fixa

timpul, cand voiu pleca. Spune-mi ora, cand (in

care) sa te gasesc a casa. Idea, catu a fost sanatos, m'a inveselit foarte mult. Tu, care cei, fost tot
dauna silitor )9i modest, trebuia thfl premiat. El,
care din plapanda sa etate a luptat pentru patrie

natiune, a murit Ntr'un mod att de umil.

B) E am dat arniculu me cartea, ce cumprasem
de la B., si, pe care tu ai vz'iteo ieri pe mas.
Astazi am v'gzutpeamicul ai George, care a venit
de la tra. Pamntul, care este un planet, se
vrteste imprejurul soarelui ; iara luna, care este
satelitul pamatultei, se invgrteste cu acestaimprejural soarelui.
www.dacoromanica.ro

37

Armata romdnd, al crui trecut glorios ssi plin

de fapte mdrete a fost ultat aproope cu totul

de neamurile strd ine, a dat, in luptele de la Plevma, etc., dovezilecele mai puternice despre vitejia
vi vrednicia neamului romcinesc.
Tema 36. S, se caute o subordinatA atributivrt
pentru fiecare din principalele urmtoare : Solda-

tul, care, meriteitoatei stima. Credinta, cd,m

mai tine. Moise a sparttablele de peatrd
Noi nu cunoascem ora, ccind
care)

cari.
Noi nu

tirn locul, unde. Casa, in care, s'a vzut. Femeea, despre care ,a murit. Omenii, ea cari,
plecat. Agricultorul se folosege iarna de ceea

Ei, afost ludaL Timpul, and

ce

,a

trecut. Locul , unde , este foarte departe, cl. e.

cari au invins pe inamic, meritd toatei
stima.

Tema 37. SA, se mai formeze 10 frase, In cari

principalele s aibA eate o subordinata atributiva.

Toma 38. SA, se caute i sa se scrie din bucata

1e citire x toate frasele, ale caror principale sa,
aib o subordinat atributiv.
Obscrvare. Subordinata atributivl se me poate numi i propositimne subordivatg adjeetivalg.

Deprindere. SA, se analiseze In scris toate frasele dia deprinderea XII, dup modelui, ce urtneaz:
www.dacoromanica.ro

38

Model de analisX sintactiett

a) Analisa frasei i a prkilor ei.

Eu am dat amiculuimelicartea, ce camptIrasenv

dela B. igipe care tu ai v.zut'o ieri pe masa.
Aceasta este o &ask fiindce este o reunire de mar,

multe propositiuni inteun tot. Aceaste f rasa esteformate din trel propositiuni ; dintr'o propositiune
pyincipall i din done propos4iuni secundare. Prop ositiunea principal este : Eu am dat amicultd
meu cartea; ea se numete principal, fiindce poate
sta de sine. Propositiunile secundare snot : cceczonparasem de la amicul meu
(i) gpe care

tu al vezut'o ieri pe masa ; ele se nuniesc secundare, fiindce, nu pot sta de siu; se mai numescsubordinate , fiindce, sunt supuse (subordinate)
propositiudi : gEu am dat amicului meu cartea..
Am endobe smit subordinate atributive, fiindc:1 determine intelesul subsantivulni carte ; intre sine
insrt stmt coordinate , fiindcg amendoue stall pe aceafi treapte. Intre propositinnea principal i inteea
subordinate, s'a pus o virgule, fiindce toate propositiunile subordinate se deosebesc de principala br
prin virgulg.
b) Analisa proposifiunei fi a partilor ei.

Propositiunea principal iste o propositiune desvoltatd, fiindck afara d subiect i de predicat, nti
are i alte pry secundare, cafi &nit : amicul me'4"
cartea. Subiectul i predicatul necoMplinit ; prinurmare i propositiunea simple ar fi : .E0 am dot'

www.dacoromanica.ro

89

camicului meu este parte secundar, fiindcii nu

poate sta de sine, i pe tang. aceste poate
lipsi din propositiune, fa'ra ca aceasta s inceteze
de a maI fi propositiune ; este coinplement, fiindcl
s'a adlogat la un verb, age a-i complini intelesul;
este complement nedrept, fiindcl respunde la intrebarea cui am dat ? Cartea, este asemenea
Este compleparte secundar, ftindca etc. etc.
ment, fiindc i aceasta parte complenete intelpsul verbulta ; este complement drept, fiindca coraplenete intelesul unui verb transitiv i respunde
la iatrebarea : ce ? (am dat eu).
Subordinate cce cumparasem de la B.? este o
propositiune desvoltata , fiindel etc. (Mai departe
dupg modelele de mai nainte)

Model de A nalisa
Ea este pronume, tiindcit se pune. in locul
unui nume ; este pronume substantiv, fiindc a. se
intrebuii4z6. in propositiune ca 1 un substantiv ;
este pronume personal, fiinddi inlocuete numele
unei persoane ; este df, persoana tinttiea, fiindca arata persoane, care vorbete ; numerul singular,
fiindc ardta, o singura persoan5; casul nominativ,
findca' este subiectul propositiunii.
Am dat est.e 4Terb, fiindca arat o lucrare ;

este verb predicativ, fiindcl poate forma singur

predicatul ; transitiv, fiindcl arati o lucrare, ce
trees asupra rnui 41cru ; forma acfivfl, fiindcl arata" o lucrare, fhcut de subiect; persoana
fiindcl area lucrarea persoanel, care vorbete, nuplral singular, fiindca,arata lucrarea 3xei fingap

www.dacoromanica.ro

40

fiinte; timpul perfectului compas, fiindci arata o

lucrare intr'un timp trecut nehotArit ; modul iudicativ, fiindc arata lucrarea ca positiv i neatirnat de alti lucrare.
Amicului este substantiv, fiindcl este numele ung fiinte; (i aia mai departe se va urma Cii
analisa etimologicg).

Observare. Dupg modelul dat, se vor analisa tte frasele din deprinderile, ce uringzg, descompunndu-se, a) frasele in propositiuni, b) propositiunile deosebindu-se in propositiune contrasg, propositiune desvoltatg sail propositiune simplg, c) fie-care parte de propositiune deosebindu-se i analisindu-se apoi in parte.

Cu modul acesta gramatica intreagg va fi tot-deauna repetatg 1i

improspgtatg ast-fel, cg icolarii vor fi in stare sg dea examen orl cnd
din materia trecutg, fgrg s'a, mai citessci ceva.
Apoi, spre a se deprinde i mai bine, se vor lua bticgtI intregi de
citire, descompuandu-se, a) in perioade sau in frase, b) perioadele sau

frasele in propositiuni, c) propositiunile In pgrtile kr, 1i aia se va

urma mai departe, (de mite ori png la liter). Elipsele 1i propositiunile scurtate, gisite fateo bucatg de citir, se vor trata dupg imprejurgri. Se poate trece chiar peste ele, cnd timpnl n'ar permite sg se
invete bine.

II. SUBORDINATA. DREAPTK.

A. ESPLICARE
(Vezi aditinnea a IV.)

B. DEFINITIUN, DEPRINDERI I TEM.

a) Subordinata, care complenqte nelesul unui verb transitiv din propositiunea

www.dacoromanica.ro

41

principal, se numete subordinata dreap-

tl

d. e. Am audit, ca fratele Oil a sosit.

b) Subordinata dreaptri se leagi de principala sa

prin conjuctiunile : ca, s, cei, cum, daca etc.

Deprinderea
Sit se analiseze frasele urni5,toare, aratand ce fel de subordinate at principalele
i prin ce sunt legate de principala : A. Apostolul

Toma nu credea, ca isus a fost de fata. Unii astron.om zicea ca luna este locuita . Dumnezeli
voefle, ca pacatosid sc`i se pocaiasca. Rotatiunea
zilnica a pamentului face, ca soarele th lumineze
pe rend toate popoarele globului. Rjsaritul soa-

relui ne repeta pe fie-care zi, ca Dumnezeu nu

'inceteazei de a ne iubi. Un strein invetat zicea, ca
(1) Gaud voim s ciam ceea ce am cugetat sau am esprimat odinioari, sail ceea ail cugetatil sail esprimat altiI, o putem face in don's'
modurl : a) sail reproducem aceasta in primitiva sa forma' propositional, adic tocmal cu vorbele autoruluI, b) sail o reproducem numat
dupg inteles, schimbnd propositiunea. Cea d'ntiiil citare se numegte
vorbire directa, cea de a doua se nurnegte vorbire indirect. D. e. :
Ipane, zice Aristotele, se nasc nigte aVorbirea directd : La
nimalcule, cari trilesc numaI o i. Vorbirea indirectei : La rid Ipane, zicea Aristotel, c s'ar fi nscnd nigte animalcule, earl tfgese
numil o zi.
Propositiunea, prin care introducem aceste citki, se numegte propositiune Introductivii, d. e. Solomon zice frica DomnuluI este
inceputul intelepciun
Mai toate propositiunile pot deveni propositivai introductive, d. e.
Eu 11 intrebaiii : de nude vine ? El bill respunse : cviil de la Bacaregti. Proverbul zice : picgtura mid gliuregte piatra.Cite zile

plIcute am petrecut in aceasta casit ! esclami el, cte suveniff iml

reamintesc aceste obiecte ! etc.

www.dacoromanica.ro

42

limba romdueffeci este una cjintre cele malfrlymoase

a?rmonioase

ah ori ce parte a Ita HO al bate cti piciorul in

pamnt, respundea Pompeit, vor ei legiuni..
Sa, ve fie teamit de acel june elggant cu vestmntul filfAitor, zise nobi1ilor, betraoul Sila..
.0! Catone, strigil Cesar, afland aceastA, moarte,

invidiat gloria de a ti sciipa viata..

B. Am auzit, c ntre Turd i un mic corp de
armata romdna s'a incins pe malul cel drept al
Dunarei o lupta 'inverfunata cei Turci, dupa o
lupta de dou ceasuri, in care fura zecimati, fugira lasdnd n urma-le o multime de material de
tu

resbel.

Tema 39, SA se caute cate o subordinatil, pentru fie-care din principalele urmatoare :

a vaut ca--. Taranul clorepe, ca. Parinizaz auzit, cei--. El q inteles, ca

nezeii nu voefte ca

Dum-

Romdnii doresc, ca

Religiunea ne invata, sa
vaut, cum

Strebunii noistrii
.Natural4tii ne spun, ca
Nu stilz, daca
Inimicii spe-

rau,

Sentin.ela credea, ca --. a. 4.

voea`U,

Mihaiii a vzut, cd, unirea tuturor Romelnilor sub

un singur cap ar foryia un stat puternic.

Tema 40. sa se formez.. 10 frase ale chror

www.dacoromanica.ro

43

principale sk aib una sat mat multe subordinate

drepte.
Tema 41. SA se caute i sk se szrie dintr'o carte
de citire oare-care, toate frasele unel buckti aleask
de profesor, ale ckror principale sk aibk o subordinatk dreaptft.

III. SUBORDINATA NEDREAPTA

A, ESPLICARE.
(Vezi editinnea IV).

B. DEFINITIUNI, DEPRINDERI

I TEME.

a) Subordinata, care complenete intelesul unuf verb sail al until adjectiv ca 1 comple-

mentul nedrept, se nuniqte subordinata nedreapta; d. e1 Noi ne convingem pe fie-care zi,

Dumnezea e milostiv (De milostenia lui Dninneseu).

Subordinata nedreapth se leagk de principala

prin conjunctiunile : c, sa, i ca etc.

(1) Cand exist vre o indoialft in privinta subordinatelor nedrepte, a
tunci le vom transforma sa scurta
spre a ne incredinta mai bine
-1n substantive verbale, cari apoi se put adloga la verb ca complemente
nedrepte ; d. e. E Ind tem cit inarnicii vor infra in ar. Scurtat.
mi5 tem, de intrarea inanlicilor in turd. Se poate arata asernenea prin
alte example deosebirea, ce se afl intre snbordinata dreapt i nedreapt; d e. Sub. dreaptd; And. cd bate eeasul pleccirei. Sub. nedreapti, Md tern, ad nu ?RIM ceasal pleedrei.

www.dacoromanica.ro

44

Deprinderea XIV. S5, se analiseze urmrttoarele

frase, arMA,nd ce fel de subordinat, are principala
-i prin ce este legata de dnsa : A. E nz'e" tern,
ca inamicii vor intra n tara . Apostolii nu se a;steptau, cainvkcitorullor sa fie restignit. Sunt convins, ca toti Romnii bun); '0 iubesc patria. Omul

virtuos nu se lauda, ca toata lunzea cunowe meritele sale. Un neguttor nu se plange nici o data,
ct i s'ar fi pla tit prea scurn.p marfa. Acest soldat
este vrednic, sa fie inaintat. Sunt convins, ea numai instructiunea bine inteleas , poate ridica un
popor. Te invit s plecam impreuna. B. M' am informat, ca amicul ma, care era la tar& s'ar fi insanatopt ca, peste vre-o cate-va zile, va veni la
noi.

Tema 42. Sa se caute cate o subOrdinat5, cuviincioasa pentru fie-care din principalele urmatoasunt conre : Noi suntem informari ca
incredintat,
vins ca-Ceta tenii
In btalia de la Valea Alba,
Te invit, ca
El vorbia, ca--.
.Ronzanii se temeali,
Acest om este denzn, ca----. Romanul nu s' a invoit

yid o data, ea--. Seolarii lene;s`i merita, ca

.sa--. d. e. Noi suntem inforrnati, ca inarnicii
fost
Tema 43. SA se formeze I 0 frase ale caror printipale s aibri, o subordinat5 nedreapt.
www.dacoromanica.ro

45

IV. SUBORDINATA SUBIECTIVA.

A. ESPLICA RE.
(Vezi editiunea IV).

B. DEFINITIIINI, DEPRINDERI I TEME.

a, Subordinata, care inlocuete subiectul

propositiunii principale, se nuniete 'subordinata subiectiva, d. e. E constatat, cA peimatul se invrtege imprejurul soarelui.
b. Subordinata subiectiv se leaga de principala
prin conjunctiunile : ca orl Ca etc.
Deprinderea XV. S se analiseze urmAtoarelefrase, artand, cari sunt subordinatele subiective

A. Este prea folositor pentru un Stat, ea indu

stria set' infioreasc4. Este invederat, cc instructiunea ridicet" un popor. Se cuvine, ca copii set fie supusi peirintilor. Este natural ca copii set iubeascei
pe peirinti. Este dovedit, c peimntul e rotund. Se
aude, ceiresbelul a incetat. Se crede, cei anul acesta
va fi roclitor. S'a gait de euviinteg, ca aceasta
casei, set' se strice. Nu-na vine la socoteala, set stwg

toatei ziva n casti. B. Este euviincios, ea copiii

sei se supuna parintilor, sei asculte de profesorii
lor i sei se poarte bine cu toatel lumea.
Tema 44. Sft se caute ate o subiectiv Cuviincioas pentru urrnAtoarele principale : Nu este cu-www.dacoromanica.ro

46

ca . Este

ca . Se zice,

tiut,

Este evident.

-. Se aude, ca--. Se

Se cuvine, ca---. De aid, urvine la someazd, ca--. Se cade, ca--.

coteal4, ca--. S'a aflat de cuviingi , ca

.crede ,

D. e. Nu este cuviincios, ca beitreinii set' nu .fie res-

yeetari de tineri.
Tema 45. SA se formeze 10 frase, in care principala, s aib o subcK-dinata subiectivA.

Tema. 46. Sa se caute in oare care naratiuni

toate frasele, ale caror prinpipale sa aiba o subor-dinata subiectiva.
Observare. Subordinatele : drepte, nedrepte i subjective, fiindc i. se
pun in locul unui substantiv, se pot numi i propositiunt substantivale.

V. SUBORDINATA CIRCUMSTANTIALA. DE LOC

A.ESPLICARE.
(Veil editiunea IV.)

B. DEFINITIUNI, DEPRINDERI I TEME.

Subordinata, ce determin inteleaul unel

propositluni,InIocuhid un complement dr-

cumstantlal, se numette subordinatii drcumstantiala.

www.dacoromanica.ro

47

Stbordinata, tare determing -locul,

unde se intimplI cele esprimate prim Twopositinnea principal, se numete subordid. e. De uncle
nata circumstantialg, de
n'ai semnat, nu pot): secera.
b) Subordinata cireumstantiala de loc se leaga
de priucipala sa prin adverbele de loc : nude, pre
uncle, etc., cari se reduc la adverbele demonstra-

tive din principala : acolo, pre acolo, etc. esprimate sail subintelese, i se despartesc de principala prin virgula.
Deprinderea XVI. S'it se analiseze urmatoarele
frase, aratand ce fel de subordinate au principalele
prin ce semne stint despartlte : A. Uncle sunt

fructe dulci, se adunti multe mupe. De uncle nu

este nimic, mt se poate luct .nimic. Dute acolo, de
uncle cti venit. Pune aceste lucruri, acolo, uncle le
este locul. E m duc, unde nt chiamel datoriile.
IJ.

'Gradinarul, care 4`i inplege datoria, plan-

teaza pomii, unde nu strica zarzavaturile.

Tema 47. SA se caute cate o subordinaU ciremnstantiaM, de loc pentru fie-care din propositiubite urmatuare Ifucratorul meinelnui de acolo, de
. El ia jpledat eteolo,.uncle
Eu am
fost (ptind acolo), pa'nei uncle . El s'a-sceadat,

uncle . Boti pasc pre uncle ---. Trenul merge

pre uncle . Podul lui Traian a fost construit
www.dacoromanica.ro

48

uncle--; d. e. Lucratorul mnm, de unde

lucreaz.
Tema 48. S se formeze 8 frase asemenea celor
din deprinderea XVI.

Tema 49. S se caute in oare-care naratiuni

toate frasele, ale caror principale s, aiba Cate o
subordinat circumstantial de loe.

VI. SUBORDINATA CIRCUMSTANTIALA

DE TIMP.

A.ESPLICARE
(Vezi editiunea IV)

B. DEFINITIUNI, DEPRINDERI I TEME.

a). Subordinata, care determina, cnd se

intnipla sau cat tinap dureaza lucrarea, esprimatit in principala, se numete subordinata circumstantia16, de thnp, d. e. Invetasem
lectinnea, cnd al venit la mine.
b). Subordinata circumstantiala de timp se leaga
de principala sa prin conjuntiunile subordinatoare

de timp : dad, pe cand, pn cnd, dupa ce,

indata, ce, etc,
c). Toate subordinatele circumstantiale se despart de principalele prin virgulA.
www.dacoromanica.ro

49

Deprinderea XV II. Sgs se anAliseze urmatoarele

frase, artndu-se ce fel de subordinate au prircipalele, cu ce fel de conjunctiunf suntlegate subordinatele de principale 1 prin ce smn stint desprtite : Pe ceind rseiria soarele, tata pleca. Cine-va pretuefte seineitatea mai bine atunci , and
este bolnav. Pe ccind Isus se ruqa in greielind, ucenicil lui dormeau. Dupei ce a rseiritfi soarele, tata
a plecatfi. Dupei ce s' a omorit Cesar, , incepurd
resbelele civile. De ceindli s' a d'rimat Ierusalinzul,

Israilitii treiesc respndiri preste towel suprafata

peimeIntului. De ccind am plecet de a cas, sunt tot
bolneivicios. Apostolii remaserei in Ierusalim pein

cancl spiritul scint s'a pogorit preste dnA.

E trist. i urita larna la tara, cnd c,ivtul

viforos url peste clinpil, cn-1 nuorit sat ceata
in unee ceru, caud ploile rei desfund pmntul cand tarina e Oa i npustit, dumbrava
uscata i plugarul trandav.
Od.

Tema 50. S Ss caute Ole o subordinatit circumstantial de timp pentru fie-ca e dia principalele urmtoare : Dup ce --, Jidovii s' au risipit peste toatei suprafata pcimntului. P e rand- , am inteilnit un amic. Ceind--., vacile intrau
in sat. Pe ceind , eli m' aflam in Bucuresa.
In vreme ce
eu vo'a pleca la tarii. Pre

-- ,

cand ,Romeinii ere 7 maibrazi.Irdatel ce4

www.dacoromanica.ro

50

noi ne-am culcat. Dupa ce--, Turcii devenira

, a 'inceput sef
spaima Europei. Indata ce

ploua. Dupa ce--, am plecat a casa. Indata

ce

noi ne-am plimbat cu sania. Dupa ce--,

poala va incepe. D. e. Dupa ce s'a drimat lurUsalimul, jidovii se risipir preste toata fata pamntului.
Tema 51. SA, se formeze 10 frase, in cari principala s aiba una sau mai multe subordinate circumstantiale de timp.
Tema 52. SA se caute 1 s se scrie, dintr'o bucat de citire de sub rubrica compositiunilor, toate
frasele, ale cAror principale s aiba o subordinat
de timp.

VII. SUBORDINATA CIRCUMSTANTIAIA

DE MOD

A. ESPL1C ARE.
(Vezi editinnea IV)

B. DEFINITIUNI, DEPRINDEBI SI TEME.

a) Subordinata, care determin, cum se

intmpla cele esprimate in propositiunea
principalii, se numqte subordinat circumstantiala de mod, d. e. Dupa cum frunza se vewww.dacoromanica.ro

51

teje;9te toamna, tot ast-fel se va vqteji i corpul

Subordinata circumstantialii de mod mai poate arAta :
a) CAI cele esprimats in secundara aunt asemenea celor esprimate in
Trincipala, d. e. Omul onest vorbete, dupg, cum cugeti.
b) Crt cele esprimate in seaundara sunt un efect a celor esprimate in
principala; d. e. Unii qcolari scrin atAt de rei, in cat nimeni nu le pet
citi scrisoarea.
c) CA cele esprimate In secundara sunt comparate cu cele esprimate
-in principala, d. e. Cu cat un rim este mai adAnc, cu atAt curge mai lin.

b) Subordinata circumstantialii de mod se leagrt

de propositiunea principara prin conjunctiunile sub-

ordinAtoare de mod : cum, precum, dupacum,

child; chit, de cit, In cit, cu cat, etc. cari
se reduc la demonstrativele din principala, esprimate sau subintelese : ara, ast-fel, atcit, cu atat, etc.

ca

Deprinderea XVIII. Sh, se analiseze in scris

urmittoarele frase, ar&tand ce fel de subordinate
au principalele, i cu ce fel de conjunctiuni sunt
legate de principale : In virful Alpilor, frigul este
.c.qa de mare, in cat zapada nu se topefte nici vara. Eu voiu asculta de pcirintii mei, cum a ascultat Isus de mama sa. Iosif a tratat pe fratii se
mai bine de cat meritau. Omul onest vorbwe, cum
cugeta. Lingu#torul vorbe)ste, cum place altuia.
Gel multumit este cow de fericit, ea i cum ay po..seda toate bunurile panantului. Ou cat razele soawww.dacoromanica.ro

52

relui cad mai perpendicular asupra noastml, cuatdt sunt mai arztoare. Cu cat crestinii erau mai
tare persecutari, cu atdt se inmul0au mai mult.
Cu cdt o vie e mai bine cultivatei, cu ateit produce
struyuri mai bun1. Lenesul lucreavi tot-d atom
mai putin, de cat ar putea lucra.
Tema 53. SA. se caute cate o subordinati enviineloasa de mod penb u fie-care din principalele

urmatoare : El ingrijeste de mine ast-fel, ca si

Timpul este at't de cald, in cdt--.

cum

iube;ste copii, precum--. Pas'rea -

grijqte de puii se, dupd cum--. Soba esteatdt

de caldei n cdt--. Scrisoarea aceasta este a sa
de rilu scrisd, in cdt--. Acest om este atdt de-

avut, in cdt--. Tema este atdt de gresite

in

al, cat
. Drumul este asa de stricat, cd
tea a fost atelt de rece , in cdt----. Un oni este

ca atdt mai avut, cu

scumpei o marfei , cu cdt--.

de mine, ca i cum i-as fi frate.

Cu atdt este mai

e. Et ?ngrije

Tema 54. Sa se formeze 15 frase, th cari principala sa aiba o subordinata de mod, d. e. Aeet
riu curge aa de iute, In cat restoarn totul.

Tema 55. S se catee i sa se scrie dinteo bueata de citire toate !Pi asele, a cAror principala va
avea o subordivat circumstarrVala de mod.
www.dacoromanica.ro

53

SUBORDINATA CIRCUMSTANTIALA

DE CAUSI.

A ESPLICARE.
(Vezi editiunea a IV).

B. DEFINITIIINI, DEPRINDERI SI TEME.

a) . Subordinata ,

care determina causa

pentru care se intmplA cele esprimate in
propositiunea principalA, SO numete subordinatA circumstanti alit de causa. Ea Se unelte
cu principala prin conjun iunie : fiindcA, pentru-cA, de oare-ce, de vreme-ce, etc.; d e. E
este pronume,flindcrieste pus In l(cul unui nume.

b). Subordinata, care aratA scopul, pentru

tare se intimplA cele esprimate In proposiliunea principalA, s numete subordinata
circumstantiali de scop, d. e. Noi mergem la
ca th inveitain.

c) Subordinata, care arata conditia, en ca-

re s'a Intmplatti cele esprimate prin propositiunea principalA, se nurnqte subordinatl conditionall Ea se une*te cu prineipala
prin conjunctiunile : dacA, cnd, etc. D. e. Daca
timpul va fi frumos, voia veni la tine.
cl) Subordinata, care aratA o IngAduire, o

concesie a celor esprimate prin principala

www.dacoromanica.ro

54

se nume4te sabordinatit concesiva.C) Ea se unete cu principala prin conjunctiunile : de 1,

eu toate ca, mitear cL chiar, and, d. e. Ca

toate c afarei, ninge p*, bate vntul eu trebue
plec astazr.
e. Subordinata circumstantiala, de causa se poa-

te pune inaintea sau In urma principalei, de care

se desparte prin virgula.

Deprinderea XIX. S. se analis ze urmatoarele

frase, ar6tandu-se ce fel de subordinate au i prin

ce sunt legate de principala : Pegii n'au voce,

fiindca le lipsesc
Noi trebue sa cerem
tot-deauna ajutorul lui Dumnezeu,ca sei nu cadem
in ispita. Fumul se ridica in sus, pentru-ca este
mai upr de cat aerul. Stele le ne par foarte mici,
fiindeei sunt prea departe de noi. Dace Dumnezeu
este cu
cine va fi contra noastrF Ori cal t de
ar fi unii oameni, nu indrasnesc a se areita inimid ai virtutii. Acest polar nu poate scrie, pentru
s'a lovit la meina dreapta . Dumnezeu a
scos pe Adam i pe Eva din raiu, fiindca au calcat poruncalui.
Copii se duc la poal , ca sei invete. Dunznezeu
a treimis in lume pe unul nascut fiu al sau ca sei
mantueascei omenirea de robia peicatului. Pentrze
(1) Snbordinata coneesivl, fiindeX este mai anevoe de !tittles, se cero
ea profesorul s o esplice eat sit poste ma pe larg.

www.dacoromanica.ro

55

ca Dunznezeu sei ne erte peicatele noastre, trebue

sc erteim noi pe ale greWor no)stri.
Dacei para este coaptei, cade din pom. Un numr nu e divisibil prin 5, dacei cea din urma tifrei
din cireapta nu este 5. scat' O.
Cu Mate cd nu te ageptam, tot inzi pare bine ,

cei ai venit. Dumnezeu este de fald in tot locul,

de i nu-1 vedem. De fi rile RomcineKi au fost
expuse la nenumrate invasiuni , cu toate acestea
ele
peistrard indepenclina kr. Chiar cand am
ceidea pentru un moment, viitorul este al nostru.
Bagei de seamei, ca nu cum-va s te in)sell. Am
treimis, sei te cheme. Nu abusa de seindtate,
vei

fi fericit.
Tema 56. SA. se caute o subordinata potrivit5,
pentru fie-care din principalele urniAtoare : Acest

servitor este bine plait, fiindcei--. Drumurile

sunt pline de noroiu, pentru cd--. Eu mg duc
la

ca

Traian a adus coloniile Ro-

inane in Dacia, ca sei--. In anul acesta recolta

a fost siab, fiindcei. La anul 1777 , Ghica, principele Ifoldovei, a fost ucis de ceitre un &Antis al
Sultanului.
Apele s'au meirit, pentru

Dumnezeu a

Podurile s'au
pedepsit pe Cain, pentru
Noi am feicut foc in sobe
stricat,

pentru ea

Oamenii se imbracei iarna cuhaine

www.dacoromanica.ro

56

groase, pentru ca--. Oamenii se duc la bisericei,

ca set ---. Isus a venit in lume, ca sei. --, cu

toate acestea Vladimirescu salva natiunea prin
seingele sa.
Tema 57. SA se formeze 15 frase, in cari pu incipala, sA aibA una sau mai multe subordinate Orcumstsntiale de causa.

Tema 58. SA se caute gi A se scrie, dinteo butafA de sub rubrica compositiunilor, toate frasele,
ale dror principale sh aibk o propositiune subordinatit de causA.
Tema 59 . SA se formeze: a) 10 frase, in cari sA

se afle cate doue principale, gi fie-care principalA

sAll aibli cate o subordinatA, b) 10 frase, uncle

fie-care din cele doue principale sA aibit cate dou

sau mai multe subordinate, d. e. roan, care este

un copil silitor gi mode3t, face tot-deauna bucurie
pArintilor set; iar Theodor, care este un desmetic,
le face nurnai neajunsurl gi supitrArt.
Tema 60. SA se formeze cu fie-care din substantivele de mai jos : a) o propositiune simplA ; b) o

propositiune desvoltata; c) o frasA : Mihaiu (bravul) Stefan (eel mare) Ioanitiu , Tudor Vladimirescu, lacob, Iosif,Moise, Isus, Petra (apost.), Goliat,
www.dacoromanica.ro

57

Ce.sare, Pompeiu, Mariu, Petru (Impratul Rusiei),

Napoleon, Constantinopol, Paris, Bucure0i, B acegi,
DImbovita, leul, lupul, trandafirul,
porumbelul, etc.; d. e.: a) Mihait a fost bras; b) Mihaiu,
domnul Romniei, a fost unul dintre cei mai bravi
suverani; Mihaiu, care a fost domnulRomanifi,

s'a nrunit bray, fiindck a Invins de atktea orI pe

inimicii patriei sale.
Astfel de deprinder se fac cu materia tuturor studielor, ce colarii
au Invdtat in i png in clasa, in care se gig.
Observare. Ordinea, in care se apazg una dupg, alta pgrtile propositiunil in propositiune, sau ale frasei (adicg propositiunile) in frasg, se
numelte topicg.
Topica, dupg care pgrtile propositiunii eau ale frasei se ageaz amsurat cerintelor gramaticale, se numete topidi gramaticalg (sau dreaptg.); iar acEea, dupg care se apaz g. amsurat cerintelor retorice, se numeste topicg retoricg. (sau inversal)

Cnd i cum si intrebnintgm pe una 1i cnd pe cea-l-alt, neputendu-se argta inteun curs dementar de sintaxi, vom aminti numai, c prim
analisarea, din punctul de vedere al topice, a unor bucgti de citire bine
scrise si luate din autorii noqtrii nationall, s'ar putea da polarilor p
la un punct oare-care notiun sigure despre topicg.
Cungtinta topicel este de mare necesitate pentru top', cap' voese s
scrie bine romnete. Contra topicei, prin urmare i contra spiritului
limbei Roinnevt pgcgtuesc toti, cati se incearcg a scrie Romanete sub
influeuta unor limbi streine; sau cati nu cunose indestul sintaxa limbei
Romneqt7.

www.dacoromanica.ro

58

RECAPITULATIIJNEA a II.

1. Ce este o propositiune simpl?Spuneti-mi o propositiune

2. Care propositiune se numegte desvoltat ?
Spuneti-mi o propositiune desvoltatl.
3. Ce numim pro ositiune contrasi ?
Cum se pte contrage o propositiune ? Ce numimg parte omogenii, ? Prin ce fel de conjunctiuni
se leagg fare sine prtile omogene?
Prin ce semn se despart una
de alto?
4. Ce nnmimi fras ? Din ce felii de propositiuni se poate forma o
frasi ?
SpunetI-ml o
Ce numim propositinne principal?
Ce numimil propositiune subordinat ? Cnd sunt propositiunile intro
sine coordinate ?
Prin ce conjuncCind suntil subordinate ?
Valli se leagg in frog propositiunile ? Prin ce semne se despart ?

Cand se despart prin virgulg propositiunile land frase, gi cnd prin

punct i virgul ?
5. Ce numim propositiune subordinat atributivii ? Spuneti-ml
o subordinatii atributivii.
Cite felurI de subordinate atributive am
deosebit ?
Ce numim atributiva determinativg?
Ce numim atri butiv esplicativ ? and se desparte atribntiva de principala prin
virguli, gi child se pune intre doui virgule ?
6. Ce numim propositinne subordinat dreapti?Prin ce conjunctiune se leagi de principala, i prin ce semn se deosebegte ?
7 Ce numimii propositiune subordinatil nedrpti ? Prin ce conjuctinnI se leagg de principala ?
8. Ce nnmim snbordinatg subiectiv?Frin ce conjunctiuni so leag
de principala ?
9. Ce numim propositiune subordinati circumstantialg. de The ?
Prin ce conjunctiuni se leagi de principala ?
Uncle poate sta subordinata in frasii ?
Prin co senile se desparte de principala ?
10. Ce numimg ciroumstantialg de timp ? Prin ce se poate lega de
Prin ce semn se desparte de
principala? Unde poate sta in frasi?
principala ?
11. Ce numinkt subordinatil circumstantial de mod ?
Prin ce
Unde poate sta in frasi?
conjunctiunI se leagg de principala ?
12. Ce numb:rig subordinati circumstantiali de causg? Cite snbor-

www.dacoromanica.ro

59

dinate circumstantiale d cansl am deosebit ?

Ce numim subordinat circumstantialg de scop? Ce nurnim subordinata circumstantialg
de conditiune ?
Ce numim sribordinata circumstantialit concesivit ?
Unde pot sta toate acestea in fruit ?
13. Ce deosebire este intre *tile secundare ale propositiunii i intre
propositiunila secundare ale frasei ?
Dar intre propositiune gi frasi ?
Spuneti-ml o frasg din istoria biblic, care sl ab o principoR gi
dou6 subordinate drepie.
Una din istoria nationalg, cari sii aibi trei
subordinate de eaus,--Una din geografie, care sit aibit done principale
gi fie care principalg s aibit ate doug subordinate atributive.
FormatI despre (Vladimirescu) ntiui oarropositiune simp1
apol una
desvoltata si in urmg o frasit.
Astfelii se vorii deprinde gcolarii formnd din materia tuturor obiectelor5, ce au trecut ; ntiii propositiune simpl, al doilea desvoltnd aceast propositiune i apol prefitand'o in fresh.
In urmk se
poate desvolta i frasa cu doug, en trei sit mal multe subordinate.

www.dacoromanica.ro

FRASA SAU PROPOSITIUNEA COMPUSI

'a:Mom:Name

A.FR AS A

B.FRASA

NDUI DINPROPOSITIVNI PRINCIPALE

DIN PROPOSITIDNI PRINCIPAX.E al MUNDANE

I. PROPOSITIUNILE PRINCIPALE

SECIINDARA POATE PI :

so coordoneaz1

a). subordleatA atributly5.

dreaptii,
nedreapta,
subieetlya.
0). subord. el, eumst. de loe,
de timp,
f).
b).
e).
d).

a). In mod eopulativ,

b).

adversely,

e).

causal.

g).
h).

III. IN PRASA. PROPOSITIIINEA

poata fi

a). simpa,
b). desvoltattl,
e). contrasli.
www.dacoromanica.ro

de mod,
de eansa.

c7)

A DAOS
CAP 171.
FORMA SCURTAT A SECUNDARELOR (').

INFINITITUL, PARTICIPIUL, GERUNZIUL, SUBSTANTINUL 'VERBAL ,,I APO ITIUNEA.

a). Propositiunile secundare, na-,c'n3u-se din

parW3 secundare ale propositiuuei de3voltate, cea
mai mare parte din ele pot fi reduse la partea primitivk adicrt pot fi scurtate.
b). Secundara devine scurtata, inclata ce verbal
IV perde formal, prin urmare i puterea predica

tiva pria trecerea sa intr'uu mod nepersonal. El

se scurteaza in model urmator :
1. Cand predicatl se .undarei este un erb predicativ, conjunctiunea se omite i verbul ia o
forma nepersonala (sail devine substantiv verbal),
d. e. Voesc, s ye spun ceva = Voesc a v spune

ceva. Dupa ce Mihaiu fu omorit, Wile Romiine

rmasera intr'o mare incurcatura = Omoreindu(1) Aceast r. materie se va percurge numal cu co1arii mai inaintati
lu etate cat 0 In desvoltarea inte1ectua1r.

af a.

www.dacoromanica.ro

62

se lifihaiu (sail dupti omorirea luf Mihaiu), Orile

romeine reimaserei 'intr'o mare incurceiturei.

2. Cand predicatul este esprimat printr'un substantiv sag caiectiv, atuncf se omite conjunctiunea
i verbul n a fin iar numele devine apositiune, d. e.
Stefan, care era domnul Moldaviei, a 'invins pe
Turd = Stefan, domnul Molclaviei, a invins pe

Turd.
c). Subordinate le scurtate tin loud intre propositiunile secundare i ptirtile secundare ale propositiunel desvoltafe. (Din urmittoarele exemple ne vom con-vinge mai bine.)

I. TRANSFORMAREA FRASEI IN PROPOSITIUNE

VICE-VERSA.

a). Transformarea frasei in proposiliune, sau transformarea secundarelor in pttrp secundare ale proposiliunel.
A. FRASA

I. Subordinata a-

B. PROPOSITIC ME

Inamicif ocupara posi-

tributivA. Inamicii o- tiunile lsate de noi.

cuparit positiunile, ce erail lAsate de nol.
Mircea, care a fost u-

Mircea, unul dintre cei

nul dintre eel ma! bunf mai bunt *colarl al nief,

-polar! al met', a plecat a plecat la Paris.
la Paris.

www.dacoromanica.ro

83

Holdele, cari au fost Holdele, btute -de grin(fiindt a au fost) ba- din, s'au uscat.
tute de grindin, s'at uscat.

II. Subordin. drpt. Doresc s fii fericit.

Voese sit vin la voi.
Sper e. te voiu vedea
la rnas.
L'ara vzut el scrie.

Subordin. nedreaptA. M tern ca nu

cum-va inamicil s intro in tara.
A sear& am aflat c
murit Marin.
IV. Subordinatit subiectivit. E cunoscut
pamntul se Invrtevte
Imprejurul soarelui.

V. Subordinata dr-

doresc fericirea.

Voese a veni la voi.

Spre ate vedeal a mas.

L'ara vzut scriind.

M tem de intrarea
inamicilor In tail..

A sear am aflat de
moartea lui Marin.
Invrtirea ptmntusoarelui
lui
e cunoscuta.
Murind Romulu (sag

cumstantialg, do timp. diva moartea lui RoDup ce muri Romulu, mulu) rm Numa Pornurm5. Nama Pompiliu.
piliu.
Pe cand m Intorceam
Iotor eAndu-m de la

de la movie, o ploae to-

o ploae torenti-

www.dacoromanica.ro

64

rential me apuc, pe al me apuch, pe drum.

arum.

VI. Subordin. eh- Durairea find ingheeumstantialA de ea- tatA, n'am putut bee,
usA. FiindcA. Dunarea la Rusciuc.

era ingh tat, n'am putvtn trece la Rusciuc.

I). .77, ansformarca proposipunii in (rasa sau transformarea parpora secundare ale proposilinnii in propositiuni secundare.
A. PROPOS1711:1NI.

P. FBASA.

I. Sdbordinataatri- Vaporul, care era gobutivA. Vaporul, gonit nit i de vent, mergea
si de vent, wergea cu cu iuteala trenului.
iuteala trenului.
colarit silitort vor fi
colarii. cari sunt sipre na'atI.
litorf, vor fi premiati.
Am vezut pe frateII. Subordin. dreaptA. Am vezut pe frate- tet, CA ven'a de la qcoal .
feu venind de la poal.
Suntem informatY, a
III. SubordinatA nedreapta. Suntem infor- Nicolae a sosit.
matt de 1-osirca lui Nicolae.

R.:Le In genere cuuoIV. Subordinata subject. llugmania dintre scut, c intre pipia i

www.dacoromanica.ro

65

caine i pisica este in caine este o dumanie.

genere cunoscutA,

V. Subordinata eir- Dupa ce fu ucis Ceeumstantlalide Univ. sar, resbelele civile InDupa uciderea lui Cesa- cepurA.
re, resbelele civile incepurk.
VI. Subordinata de PloAnd toat noaptea,
email. GArla a crescut, garla a crescut.
fiindca

a ploat toata

noaptea.
Obsermre. Fiindcti atilt proposit'unile secundare, ct qi pirtile sacundare, ale propositiunei desvoltate, primese schimbitrile aratate mai
ens numai In anumite cam% de ace ea e necesar ca profesornl di esplice
mai pe larg aceste casurT.
Subordinatele de loc i de mod nu eider scurtlri.

Tema 61. SA se scurteze secundarele din fra-

sele urmAtoare : Pe cand m duceam la Foal,

am intalnit pe until din vechit mel amid. Doresc
sA merg cu tine la Ia1. InatniciT, cari intrarA in
ora, fur& ucii pAna la until.
Complementul drept se pune dui:4 un verb transitiv, ca sA-I complineascA intelesul. N., care era
unul dintre cei mai bunt colarI, a eit din coall.

Tema 62. SA se caute in bucata de citire x,

toate frasele a chror subordinatA sA se poat
scurta.
5

www.dacoromanica.ro

66

Tema 63. SA, se transforme in propositiuni Ortile secundare din propositiunile urmktoare : Tar-

cil, suparatl pe Brancoveanul, n conflamnara la

moarte. Frigul fiind foarte mare, Dambovita a
inghetat. Intorcndu-mti de la bM, m'am bolnavit.
Era o noapte intunecosi%, luminata numal de lumina stelelor. Ga lii fura ingtiintatf de sosirea lui

Cesar. Dupa trecerea lui Cesar peste Rubicone ,

Senatul deveni intr'o mare zikOceal.

Tema 64. Sa se caute In bucata de citire x,

toate propositiunile, cari sa aiba o parte secundarn, ca sa se poata transforma in propositiune secundara.

II. TRANSFORMAREA. PROPOSITIUNILOR

PRINCIPALE IN PROPOSITIUNI SECUNDARE

I VICE-VERSA
Doue propositiunl 'gl perd independinta lor coordinandu-se san subordn andu-se intre dnsele, d. e.

Pqtii innoat in apei. Paserile sboar in aer. ..=...

Pqtiiinnoat in apa s,si (insa, dar), paserile sboar
in aer. Din: Ceteiteanul dorege... (vi) Patria este
fericitei, se face: Cetteanul dore,ste ca patria seI,
fie fericit .
Prin coordinare agezam una langa alta dou cugetari Prin subordinare adaugam unei cugetari o
www.dacoromanica.ro

67

alta cugef are, care sA, complineasat sat sa determine 1ntelesul celei d'a ntain.
A. TRANSFORMAREA PROPOSITIUNILOR PRINCIPALE IN
PROPOSITIUNI SECUNDARE

Noaptea se apropiea, inamicii aruncau cu furie sagetile contra noastra; iar ai notrii respingeau cu barbgtie atacul bor. =
De i noaptea se apropia i inamicii a runcat cu furie ggeOle
contra noastra, Cu toate acestea ai notri respingeau cu bilrbatie
atacul bor.
Pe atanci eu locuiam fateo mg mica din strada x, tatg-meti
mi-o dAruise.=Pe atunci locuiam inteo casa mia din strada x,
pe cara tata-meu mi-o daruise.
Din exemplele de mai sus se vede, c o cugetare poate fi exprimaa In frasa, cand printr'o propositiune principal5, dud secundarh, dupg cum scriitorul voiete sa'I esprime cugetarea
sa.
Lund d. e. o principala absoluta, o putem trece prin
toate formele subordinatelor. D. e. Frate-meu zace bolnax la
Bucured, poate deveni

I. Subordivatii atributivii. Am fost la frate-meu care Acea bolnav la Bucuresti.

II. Subordivata drelpta. Mi s'a scris, ca frate-meu zace

bolnav la Bucureti.

111. Subordinata uedreapta. NU tem, ca nu cum-va frate-meu sa zacg, bolnav la BucuretI.

IV. Subordinatil subiectiva. E cunoscut de toata lumea,

ca (pa timpul acela) frate-meu zilcea bolnav la Bucuregi.

V. Subordivata cireamstautialii de timp. Cand zkea

frate-meu la Bucureti, eu eram la moie.

VI. Subordinata circumstautiala de mod. Dupa cum

frate-meu zacea boluav la B., tot ast-f el mama z5,Cea la tall.

www.dacoromanica.ro

6g

Subordinatl eircumstantiall de eausa. Eu nu puteam pleca, fiindca frate-meu zacea bolnav la Bucureti.

Tema 65. Sa se subordiueze nrmAtoarele propositiunf principale dupa exemplul de mai sus :
Cerul este acoperit cu norf. Sergentul a prins un

bandit. Brutus a ucis pe Cesar. Soarele este in

centrul sistemului planetar. La Sedan Napoleon III

s'a dat prins. Crqtinii au fost persecutati.

Tema 66. Sri, se copieze din bucata de citire
10 propositimn1 principale, care sa poata fi transformate in secundare dupa modelul de mai sus.
13. TR ANSFORMAREA PROPOSITIUNILOR SECUNDARE

IN PROPOSMUNI PRINCIPALE

I. Aproape in fata Giurgiului este un ora, ce se nuniete

Rusciuc. = Aproape in fata Giurgiului este un ora; el se numete Rusciuc.
Poste campul de lupta se intinse o ceata groasa, ce parea mai

intunecoasa de cat cea mai infricoata noapte.= Peste cmpul

de lupta se intinse o ceata groasa ; ea !Area mai intunecoasa de
ct cea mai infricopta noapte.
II. tiu dintr'o epistola, ca tata-meu se aila la Bucuregt1 =
Tata-meu se afi la Bticureti; aceasta o tiu dintr'o epistola.
Tog oamenil inv6tall stiu, ea pamntul se invirtete imprejurul soarelui. = Panientul se invirtete imprejurul soarelui; aceasta o tiu toti oamenii invetatt
(1) Aceastg transformare se poate face mai rar in limba Romineaseel.
NoT am inserat-o numai pentru deprindere.

www.dacoromanica.ro

69

1H. OA uncle privesc ochii mei observ minunile tale = 0chili mei privesc in dreapta i in stnga, i in toate locurile observ minunile tale.
IV. Noi petrecem aid in pace, pe cnd militarii notri se lupt, de moarte cu inamicii.=Noi petrecem aid In pace; iar mili-

tarii notri se lupt de moarte cu inamidi.

V. Cu venirea lui Pasvantogla se ltise o frica eat de mare in tarn, in cat locuitorii Olteniei fugir din sate spre munte
Bucuretenii spre Braov. = Cu venirea lui Pasvantoglu se
lAtise o mare fricl in tar ; locuitorii Olteniei fugeau spre munte
Bucuretenii spre Braov.
VI. Daca-mi vei spune cu cine te aduni, eu tl-oiti spune eine
-et.=Spune-mi cu clue te aduni, i-ti voiu 8pune cine eti.

Daca nu-mi da tot ajutorul seu, eu eram perdut.=E1 mi-a

-dat tot ajutorul seu, alt-fel eram perdut.

Tema 67. SA se caute in bucata de citirex, toate

propositiunile principalP, cari dupa mod elul de mai

sus se pot transforma in secundare.

Tema 68. SA se descompuna o bucatA de citire
in frase (sau peride), frasele in propositiuni, propositiunile in pA-rtilo principale i secundare, aceste parti in vorbe, etc.

www.dacoromanica.ro

70

CAP VI.

PERIODUL. (')
a). Perioadele sunt numai n4te propositiuni
compuse, in cari logica propositiune principala se
pune in urma subordinatelor, , formnd cu modul
acesta o conclusiune mai forte. (2) (Adesea cugetarea principa15. se Nate pune inainte).

b. Perioadele se intrebuinteazi, numal inteun

stil mai Walt, in desvoltarea unor idef mai osebite..

(0 ware parte din propositiuul se pot desvolta in

peri oade).

Deprinderea XXI. SA, se desvoPe urmAtoarele

propositiunl in perioade, d. e.
Christos s'a n6scut la Betleem. Cea mai midi int'amplare este
interesantl i atrage luarea aminte. Mihaiu a fost ucis de Basta.
Poetii i scriitorii
primeasvl si s-T insueasc6 ori-ce idee a
spiritelor mnalte, MIA

insui i culoarea acestora, d. e.

I. Period atributiv. Christos s'a naseut t Betleen. Intenn timp, cndlumea veche romang se moleise cu totul , nomai respecthnd virtutile glorioilor kr strabunl, intr'un timp,
dud tot seutimentul pentru patrie, familie i justifie se perduse; se nAscu la Betleem Christos , care , prin invtqtura sa
moralA, a adus cel mai mare bine omenirei.
(1) Despgrtirea periodulta in membri i alte desluOr asupra lui ester
reservatA unui ours mal mealt.
(2) 0 mare parte din gramatici primesc aceastit defmitiune..

www.dacoromanica.ro

'11

II. Period de loe. eca niai mica istamplare este interesanta i atrage luarea aminte. In caltoriile pe mare, unde
pasurile omului sunt margibite In lungirnea podului corabiei,
unde ochii lui nu Intalnesc de jur imprejur, de cat intinderea
pustie a valurilor, unde toata viata este concentrata pe nite
scanduri plutitoare i numai prin ele este despartit de prapastia ngrozitoare a marei; acolo cea mai mica intamplare este
interesanta i atrage luare aminte.
Alexandri.
III. Period de timp. .111ihaiu a fost ucis de Basta. Dupa
ce Mihaiu a invins de atatea ori pe Turcl, pe Poloni i pe Uninimicii comuni ai patriei sale, 0, dupa ce prin politica
tactica sa , a unit cele trei provincii Romane subt un singur
domn; a fost ucis, spre marea nenorocire a natiunei sale, in
modul cel mai perfid de Basta, comandantul trupelor austriace.
IV. Period de mod. Dupa cum albinele sug sucul florilor,
fail a le lua i coloarea, i din diferite sucuri prepara mierea,
ce este mai dulce de cat ori ce sue, din care s'a preparat , tot
ast-fel trebue, ca poetii i scriitorii sa priimeasca i sa-i InsuInsui 1 coloarea
easca ori-ce idee a spiritelor Inalte, fara
acestora.

V. Period de eausa. Dad. oamenii i-ar intelege mai

bine interesele; dad In toate actiunile lor ar asculta numaI de

glasul contiintel; (atunci) el n'ar comae atatea fara-de-legf In
bagda omenlirel.

www.dacoromanica.ro

72

CAP VII.

ELIPSA
In vorbirea mai vie se intampl& adesea-orl, ca
din causa espunerii celei iuti a cugetarii, s& se lase afar& unele vorbe sau unele Valli ale propositiunii sat chiar propositiuu1 intregY. AceastA lasare se chiam dips& Prin elips vorbirea catig&
nu am:1i in precisiune, rotunzime, etc., dar chiar
i in vivacitate i in puterea espresiunii. Aceasta
tendint o gsim 4i in contragerea propositiunilor
coordinate i In scurtarea unora din secundare, de
cari eu toate aceste. propositiunea eliptic trebue
bine deosebit5.
Noi deosebim :

I. Elipsa de Torbe.
11. Elipsa de pArt1 Intregl ale propositimail, 0
Ill. Chiar e1ips1 de propositiunlintregl.
I. ELIPSA DE VORBE.

A ceasta se intampl mai ales a) la un adjectiv

atributiv, cand Mewl afar& substantivul sti, d. e
muritorii = (adicti oamenii); stanga, dreapta =(adica mana) : cateli trei sunt bolnavi=(copii);
b) 11, un adverb, cand st Ara verbul :366, d. e. Nu

pot mai departe (merge).

www.dacoromanica.ro

73

H. ELIPSI DE PARTIEE PROPOSITIUN11.

1. Elipsa in propositiune. a) Elipsa de verbul a fi d. e. atentiune (sa fie). Cine el Eu. (Eu
sunt).
b) Elipsa de verbul predicativ, d. e. La ce (servesc) atatea bucate. Eu pe tine (sa te las).
Elipsa de subject, d. e. Vino In coace (tu).
d) Elipsa de subject O. de predicat, cL e. Mai Incet=Voi rnergeti mai incet. Buna
poftese !Duna zina. Drum bun, la revedere, etc.

(Elipse de felul acesta afldm mai ales intr'un

dialog).

2. Elipsa In frasa sail in propositiunea

compusa.
a) In propo4unea principala, d.e. Bine cd vii.
= Este bine cd
b) In subordinata, mai ales, cand este compara-

tiva, d. e. El scrie mai bine de cdt mine=de cdt

scriu eu. Aroptile iernei sunt mai lungi de cdt ale
verei. Privighetoarea cdnta mai frumos de cdt cele-alte paseri.
e) In ambele membre (sau propositiunY) ale frasel, d. e. Mai bine mai tdrziu de cdt nici o data
(sd fae).

www.dacoromanica.ro

74

EL1PSA DE PROPOSITIUNI INTREGI.

Elipsi de propositiuni itntregT.

Adeseori

se IntamplA ca o propositiune seeundara sA tinA

locul unei frase. In acest cas tot deauna propositiunea principalA trebue s ne o Inchipuim.
Astfel de propositiuni secundare sunt nite manifestArl de dorintA, de amenintare, etc. D. e. Dacci

ar sosi! (Ce bine ar fi, dacei). Ah! etc.

Deprinderea XXII. SA se descompunA o bucatA
de citire In frase (sau in perioade), frasele In propoQitiunY, propositiunile in vorbe.
(Aceastg deprindere se poate face en mai mnite bucgti de citire spre
a se Improsplta toate regalele Invgtate).

CAP VIII.

PUNTUATIUME A (1)

Pausle ce le facem cand vorbim asu citim, le

arAtAm In scris prin nite semne, numite semne
de puntuatiune.
(1) Semnele propositiunei tgrmnrese nu numai propositiuni Intregi,
dar i pgrtile propositinnei, ale frasei i ale periodulni. Pnntuatiunea
este basatg, dnpii, usul ei primitiv, pe vorbirea auzit i n'are alt scop
de cat de a argta ochilor pansa din vorbire. Pausa fug 1ndeplinegte de

cele mai mane ori nn Mdoit acop : adicg aratg locul de repausare al

www.dacoromanica.ro

75

Aceste sunt urmtoarele :

a) , (virgula)
; (puntul si virgula)
c) : (dou" punte)

(Puntul)
La aceste se mai adaogA done semne, earl arata tonul propositiunei.
e)? (Semnul intrebrii)
! (Semul esclamrii),
In urni
g)
(Semnele introclucerii)
(Parantesa)
()
cl)

(Semne de suspensiune)
I. VIRGULA.

Virgula arata pausa eea mal inic

In vorbire

*i se pune :

1. Intre prtile omogene ale unei propositiunt

vocei, insemugnd tot de o datit pentru intelegere despktirea sintacticg
i logici dintre propositiunI.
Cu tte aceste In vorbire pausa nu corespunde (coincide) intru toate
despgrtirea pgrtilor propositiunei i a perioadelor.
De cele mal malts orI, natura vocei umane sn:nite vil sentiment@
cer pause, ce nu se uuesc catu-I de putin cu despgrtirea 1ogic i sintaeticii a propositiunilor (sau pgrtilor lor). D. e. In propo3itinnea taringtoare pausa se face Intre subiect i predicat, cn toate aceste nu o putem

argta prin semne, de oare ce nu exista aci despgrtirea sintactid

logicg. cUn om avut i avar este tot banns nemultumit,
Ast-fel de pause, neinseranandu-se de cea mai mare parte din seriitoril clasici, vom trata gi nol aci numaI semnele, ce aratg despgrtirei
logieg Ilksintacticit a propositiunilor.

www.dacoromanica.ro

76

(sau ale uneifrase), cand nu sunt unite prin conjunctiuni coordintitoare, d, e. Ion a scris, a citit,
a iuvtat ci a socotit. Meicelarul taie boz, vita,
vaci,

2. Inaintea i in urma propositiunilor incidente,

a propositiunei i a altor parti esplicative, cari

pot fi lasate din propositiune far&
strice intelesul, d. e. a) Timpul, care schimbci toate, schimbei
pleicerile noastre.
Bares, domnul Molda-

via, etc.
3. Inaintea i n urma vocativului, cand acesta
este intre ptirtile unei propositiuni, il. e. Stiu,
Domuul meu, cc aceasta nu-ti place.
Toate subordinatele se despart prin virgulk de

propositiunea de care atarn ; d. e. Eu nu voiu

pleca

fiind-cei timpul e prea urit. Suburdina-

tele substantivale se despart prin virgul numat cnd aunt mai

PUNTUL Si V1RGULA.

Punta] i virgula arata o pausk mai indelungata de cat virgula, i se pune :

1. Intre propsitiunile principale coordinate,
cand sunt mai lungi i mai ales, cand coprind.
parti omogene despartite prin virgulk, d. e. Primvara, care este ateit de placutei, pare cuiva
foarte scurtei ;insti iarna, care este nepleicuta, pare
foarte lungd.

9. Intre partile unui period, d. e. Dacei_un

www.dacoromanica.ro

77

popor ;gi-ar intelege mai bine interesele, daca in

tte actiunile ;gi tendintele sale s'ar conduce numai de adev'ratul interes national; atunci ar putea fi sigur de un viitor ferice.
DOUE PUNTE

Done punte arata o pausa mat indelungata de eit puntut tit virgula (virgula puntath) i se pun :

1. Dupa o propositiune, ce anunta o citare a Torbelor altula, d. e. Solomon dice :

frica Domnului este Inceputul bat elepciunei..

2. La inceputul unei enumerArt, d. e. Sant

diferite felurf de curiositAtI : Una de interes, care

ne Indeamu, a dori, s af16,m, aceea ce ne-ar fi

de folos; alta de mandrie, care vine din dorinta
de a sti ceea ce altit nu tiu, Cel mai Insemnati
domnI Romani au fost Mircea, Stefan, Mihaiu etc.
III. PUNTUL

Puntul aratn. o pausa mai "indelungata, de cat

toate cele-alte semne

se pune :

1. La sfIqitul uneI propositiunI, daca aceasta

nu este o propositiune interogativA sau esclamativa, i la sfilritul orl-careI frase i period,
d. e. Duna rea se varsa in Marea neagra. Dunarea, care este unul dintre cele mai mari fuviuri
ale Europei, se varsa in Marea neagra .
www.dacoromanica.ro

78

2. Dupa o propositiune eliptica, esprimata

chiar printr'o singura vorba i dupa titlul unei
bnc4i de citire sau alte vorbe de sine sttatoare,
d. e. Mai inteles? Da. Cine este perfect? (care
orn). Nimenea. Asemenea si dapei vorbe ca: Prefatei. Introducere. Cap. etc. si dupd o litera
d. e. I. Invqeitorul. P. .Petru, etc.
.V PUNUL INTEROGATIV.

Puntul interogativ se pine dupa o propositiune

interogativa, d. e. Cine vorbeste aiciP
VI. PUNTUL ESCLAMATIV

Puntul esclamativ se pune dupa fie care propositimie sau parte de proposi.tiune, ce esprima mirarea, bucuria, spaima, durerea, sau ori-ce senti-

ment viu i iute. D. e. Ce frumoas zu Vai!

moartea
reipit pe cel ma scump dintre prieteni! 0 Dumneieule!
Cele d'antaiu patru serune arata pausa In vorbire; iar cele dou din urrna intonarea.
Afar de semnele enumarate, se mai intrebuinteaza in scriere i alte semne ajutatoare. Aceste
sunt :
a) (Sannul introducerei)

() (sau

) (Parentesul)

(Semnul de suspensiune) etc.

www.dacoromanica.ro

79

Semnul introducerii se Intrebnioteaz1 inaintea si In urma unei propositiura, In care se citeaza vorbele altuia, d. e. Solomon dicea
domnului este ineeputul intelepciunei..
Daca aceasta va tinea mad multe randuri, semnul introduceref se va repeta inaintea fie carnI
rand.
b) Parentesul se Intrebui nte2za spre a deosebi

in frase nisb3 note date, niste esplicarI sau chiar

unele propositiuni Intregi, introduse in fras numaI pentru esplichrI, d. e. El muri 'in anul acela
(1848). _loan cu toate cei era un om cu minte
a fcut aceast nelegiuire.
Semnul de suspensiune se Intrebuinteaza
spre a arata Intreruperea unei vorbiri, d. e. Domnilor, v' as vorbi multe clar... Alexandre !... Ce-

rule!... am credut... ce rusine me apasel! Da,

am crezut e zresc niste urme de ale lui Alexandru.

Deprindere. Sa se copieze aeetsta epistola

dandu -i-se forma regulata i interpunctiunea trebuincioasa, precurn si scriindu-se cu liter& mare
uncle se cere.
Comm 5 august 1878 scumpul meu amic ierI a fost tata
la bucurescl de uncle mi-a adus pc neateptate o carte de istoria naturalg, cu chipurl cth bucurie am simtit 'gaud aceastk
carte este adevrat c5, de mull Il rugasem sl
curapere o

www.dacoromanica.ro

80

carte frumoasl fuse el fu zicea tot-deauna ca sunt Inca prea

mic c o asemenea carte, nu e pentru mine acum iate c mi-a
cumprat'o tocmaI dud nu me asteptam dar i eu Ii voiti fi recunoscator pentru aceasta dndu-mi toate osteneale, ca s invet
bine tu n'aI face care tot aa, te rog vino dumineca viitoare pe
la mine ca
aceastl carte frumoase, te atept cu bucurie i reman al tel amic nicu petrescu. D. e.
Comana 5 August, 1878.
Scumpul meu amic,
Ieri, etc. etc.

SA se dicteze ma multe epistole i bucAti de

citire, farA a se spune puntuatiunea, pe cari colarif o vor pune In urmA.

CE-VA DIN SINTAXA SPECIAL A

Limba este un mijloc, prin care oamenii i Impertgesc
g'andirile. Ea mi este o inventiune a omului, ci un resultat al
desvolthii sociale, pe care individul il priimete prin comunicatiune. Limba constand din vorbe, e de trebuint5, mai antaiu
de toate s ne lemurim asupra valoarei fie cgruI fel de vorbe.
In oil co limM se deosebesc doue feluri principale de vorbe
a) Vorbe, cari espriml notiunile s ati representatiunile, ce sufletul i-a format din lumea din afara i b) vorbe cari espriml
numaI nite relatiunI.
Inteadever noi avem in sufletnl nostru: a) notiuni de fiinte
(sau lucruri), b) notiuni de insuirI, e) notiuni de actiunea fiintelor.

Vorbele prin cari se espriml aceste notiuni, se numeso

vorbe materiale (sau represintative), i sunt substantivul, adjeetivul i verbul. Toate cele-l-alte feluri de vorbe, fiind-csa nu

www.dacoromanica.ro

81

aratg de cat o relatiune, se numese vorbe formale. Aceste sunt :

artieolul, pronumele, prepositiunea i conjunetiunea, la care se

mai adaogg si verbal a fl.

Despre valoarea fie-caraT fel de vorbe s'a vorbit, mai malt
sa u mai putin, in cele-l-alte parti ale gramaticei ; aid se va
arata intrebuintarea in propositiune a fie carui fel de vorbe
in parte.

Intrebnintarea pArtilor de mint in propositinne.

1NTREBUINTAREA. SUBSTANTIVULUI .

Dupg cum s'a vkut, substantivul se intrebuinteaza In pro positiune, cand ca subject, cand ca predicat, cand ca atribut,
dud ea un complement oare care.
Pentru a arata relatiunea, in care poate sta un substantiv,
fatg cu alte vorbe din propositiune, trebue sa dam substantivului diferite forme. Aceste forme, numite i casuri, se arata in
limba Romaneasca, parte prin terminatiunea substantivuluT,
parte prin ajatorul articolului propriu, ce se unete de cele mai
multe orT cu substantival, formand o singura vorba ; parte prin

ajutorul prepositiunilor ; d. e. Gradina mare. G. Gradinei

maK, Gradina mare e frumoasa. Pomii gradinei a inflorit
.Pomii din gradina vor inflori.
De multe ori relatiunea se intelege numaipupg rolul ce
substantival primete In propositiune, 1ipsindu' ca desavarOre o forma particularg pentru acesta; d. e. Un copil a vezut
un iepare,
Prin propria terminatiune a sustantivulni relatiunea de casuri nu se poate arata, apr6pe de loc, de oare-ce mai toate
substantivele din limba noastra variazg foarte putin dupg casari. Relatiunea insg se poate arata in cat-va prin ajutorul articolului; d. e. : Casa vecinului este nouti.
Deosebitele forme, ce primete un substautiv pentru a arata

www.dacoromanica.ro

P2

o relatiune, se numese casur. Acestea sunt, dupa cum s'a vkut

In gradul al treilea, In numk de cinc.

t. Nominativul este casul fn care stA tot.deauna substantival sau pronuniele ca subiect sau ca predicat, i
respunde la, intrebrile : Clue? Ce? d. e. _Man vorbegte, loan
este colar.

2. Genetival este casul: in care stA tot-deauna nu

substantiv ca atribut (pus pe langa alt substantiv) gi respunde la Intrebarea : a (al, ai, ale) cull ? d. e. Cartea .colarului
este noul.

3. Dativul este casul, in care stA nn substautiv ea

complement nedrept., indeplinind intelesul unui verb
sau adjectiv i respunde la Intrebarea cult ? d. e. Da cergetorulta aceasta Oho. Copii sunt supugl

4. Acusativul este casul, fn care sta tot-deanna nn

substantiv ea complement drept spre a complini intelesul unni verb transitiv, gi respunde la intrebarile pe cine?
Ce ? d. e. Taietorn1 taie lemne.

5. Vocativul este casal, in care stii tot-deauna nn

substantiv, and arat o chemare sau o mirare, d. e
Petre .1 vino Incoa ; 0 ! omule, omule.
Observare. Relatiunea dintre substantiv qi alte vorbe, neputndu-se
arata4tot-deauna prin schimbri (flesiuni), se arat prin prepositiuni. De
aid casul preposi tio nal.

Cas prepositional este acela, in care sta substantival, and relatiunea dintre dnsul i alte vorbe se aratX prin prepositiuni; d. e. Eu sunt in gradina. Ei vill
de la gcoal.
De aci se vede, c deosebitele forme, ce trebue sa ia un sub-

stantiv spre a arlta o relatiune, se pot infltiga ma mult prin

mijlocirea articolului.
Articolul este o vorba formal, care, unit cu substautivul, se

www.dacoromanica.ro

E3

reduce la insemnatatea unui sufix fiexibil. El se adaoga la substantiv spre a determina fiinta sau lucrul numit prin substantiv.

II. INTREBUINTAREA ARTICOLULUI.

a) ARTICOLUL PROPRIII : L, LE, A.

I. Substantivul, intrebuintat In propositiune 'sa subiect, se

articuleaza :

CAM nu este precedat de nid o vorba determinatoare, d. e.

Calul fuge. Fuge calul?
Substantivul nu se articuleaza :
and este precedat de vre-o vorbA determinatoare. (1)
(afarit de vorba sot). d. e. Acest cal fuge. Un cal fuge. Din
contra: Tot calul fuge.
Observare. In popor se zice mai adese-ori : Poran Inverzette. Bou
muge. Calu fuge, i alte propositiuni asemenea. !In casul acesta u,
accentuat de la sfAxitul substantivelor e considera ca o contractiune
din articolnl propriu i din u neintonat al terminiirii, i tine locul

Substantivul, intrebuintat in propositiune ca predicat,

se articuleaza :

Mud dupa dnsul urmeaza una sau mai multe vorbe determinatoare, satt o propositiune atributiva. d. e. Aceasta este
casa noastrei
Substantivul nu se articuleaza :
a) Mud dupa ansul nu urrneaza nid o vorba determinatoare,

d. e. Trandafirnl este floare. Alexandru este colar.

b) ChM este urmat numai de adjectiv, d. e. Acesta este
baiat silitor. CarpaM sunt munp inalp. Din protiva : Ace(1) Prin vorbe deterutingtoare intelegem : a) Toate prennmele
b) Numeralele, c) En substantiv precedat delarticclul improprin, cel, cead) Ern substantiv fn genetiv precnm i alt atribnt. Participial. se ia in
multe casuri ca vorb determinatoare.

www.dacoromanica.ro

sta este bgiatul cel silitor. Carpapi sunt munpi cet mat
inalp.
Observarea I. Din exemplele date s'a v6zut, c' adjectivul [cualificati-

vul] pus pe langi un substantiv, numai atund influinteazI asupra artieulrei acestuia, eand [adjectivul] este precedat de articolul improprin
eel sau cea. De multe ofi acest artieol se subintelege, d. e. casa frumoasg, adica casa cea frumoasti, despre care.... ete.
Observarea II. Substantivele proprii, cari "arata persoane de genul
masculin nu se articuleaz6 in Nominativ i Acosativ, d. e. loan este
polar. Acest polar se numelte loan i Eu am Y'Zilt pe loan.

Substantivul, intrebuintat in propositiune ca atribut

se articuleazg
a) Cand sat' ca apositie, d. e. Mihaiu, Domnul _Romania, etc.

b) and se aflg in Genetiv, pus ca atribut pe langg alt substantiv, d. e. Cdinele vecinulrd este r1u.
Subtantivul nu se articuleazg, de si se afl in Genetiv, dacit
este precedat de unInumeral sail de uu pronurne kleterminativ);
d. e. Cadge acestui colar sunt curate i cartea aceasta este
a unui acolar.
IV. Substantivul, intrebuintat in proposiyune ca complement nedrept, in dativ, se articuleaza
a) and nu este precedat de vre un pronume sau numeral,
el. e. De. colaralul aceastd carte.
b) and substantivul precedat de prepositiunea de este urmat de o vorbg determingtoare, cl. e. Eu m tern de vrajrnaqii nostri.
Substantivul nu se artieuleazg :
a) and este precedat de un pronume, cl. e. Dd acestul co-

lar o carte.
b) and substantivul e precedat de prepositiunea de i nu
este urmat de nicl o vorbg determingtoare, d. e. Ea fa tent de
vrijmaT.
Y. Substantivul intrebuintat in proposiyune ea complement
drept, se articuleazg

www.dacoromanica.ro

85

Cnd dupg dnsul urmeazg o vorbg determingtoare, d.

e.

.Mi-am gasit cartea cea noud. A veout pe omul acela despre care, etc.
Substantivul nu se articuleaza :
Cnd nu este urmat de vre o vorM determingtoare, d. e. Ado

Till la masti. Cine are bara ?

Observare. Gate odatg se subintelege daterminatiunea qi atund putem adgoga articolul : d. e. Ado vinul la mash [adech vinul ce se euvine
la mash san despre care era vorba].

VI. Substantivul intrebuintat in propositiune ca complement circumstantial de loc, se articuleazg :

Cnd urmeazrt dupg dnsul o vorbg determingtoare; d. e. Am

fost in grAdina voastret.

Substantivul nu se articuleazg :

Cnd nu este urinal de nic e vorbg determingtoare. d. e.

Am fost in grAdind.
Se abat de la aceastg regula si se articuleaza sub stantivele
de genul femenin, cari numesc tgri saft continente ; d. e. Am

fost in Turcia, in Asia, in America, in Transilvania ; din

protivg: in Ardeal, in Egipt, in Tirol etc., iar nu in Ar dealul, in Tirolul etc.
VII. Substantivul intrebuintat in propositiune ca complement circumstantial de limp se articuleazg :
a) Cnd este urmat de vre o vorbg determingtoare, d. e.
lama trecutg a fost foarte frig. Martia viitoare vom avea examen. in noaptea Craciunula oamenii se duc la bisericg.
Isus a intrat in Ierusalim in dumineca Floriilor.
b) Chiar cnd este urmat de o vorM determingtoare, daca
substantivul arata un timp ce se repetg. d. e. Dumineca oamenu.' se duc la bisericg (adicg in fie-care Duminecg. lama e
timpul urit (adicg in fie-care iarng).
Substantivul nu se articuleazg :

www.dacoromanica.ro

a) Cftnd nu e urmat de nici o vorba determinatoare. d. e.

Dumined am fost la biserica. Luul e serbatoare.
b) Cand e precedat de vre o vorM determinitoare, d. e. Asti

vad am fost la tali. Ieri noapte a plouat.

c) Cand substantival este preculat namal de o prepositiune
fail a fi urmat de vre o vorba determinatoare) d. e. In lulie
(caldura este foarte mare. Spre toamnX vom pleca la vie.
VIII. Substantival, intrebuintat in propositiune ca com-

plement circumstantial de mod, se articaleaza :

a) Cand este urmat de o vorba determinatoare, d. e. Argeul
curge cu furia cea mai mare. El a venit cu voiea printilor.
b) Ctind arata mijlocul sau instrumental, prin care se face o
lucrare, d. e. Ioan a venit cu vaporul. Painea se taie cu

cut till.
Substantival nu se articuleaza :

Mid nu e urmat de nici o vorba determinatoare, d. e. El

lucreaza cu plAcere.
IX. Substantivul intrebuintat in propositiune ca comple-

ment circumstantial de causA, se articuleaza :

Cnd urmeaza dupa dnsul o vorbit determinatoare; d. e.
Zapada s'a topit de cadura cea mare.
Substantival nu se articuleaz :
CAM este precedat de o prepositiune i nu e urmat de nici
o vorbl determinatoare. D. e. Sracul tremura de frig.
b] ARTICOLUL IMPROPRIU. AL, A. (pl.) AI. ALE (')

Articlul improprin al, a se intrebuinteaza :

a) Inaintea unui substantiv in genetiv, caul acest genetiv

este precedat de un substantiv sau adjectiv nearticulat, d. e.
(1) Atat articolul impropria al a, cat

cel, cea, avnd o naturi

cu totul pronuminale, ar trebui s,' se claseze Intro pronume. Nol ans

fost siliti a primi de o catn data vechia clasare, spre a no conforma
oare turn cu gramaticile existente.

www.dacoromanica.ro

87

Lumina cea palidl a bind este plgeutl. Dulcile plgceri ale lumii suut trectoare. Acest oameni ai Turciel,
Ministru al instructiunei, etc.
b) Gaud inteo propositiune sunt mai multe genetive, articolul al ay se intrebuinteaz1 numai dup al doilea genetiv,
d. e. Numai dupa rugaciunile senatulul, ale poporului, ale mamei i ale nevestei sale, Coriolan s'a departat cu armata sa de
Roma. Cat de puternic suna' in inimile cele curate glasul lui
Dumnezeu, al omenirei, al napunei i al patriei.
c) Inaintea pronumelor posesive, d. e. Acest cal este al meu,
(al teu, al seu). C6rtile aeeste sunt ale mele. Ai notrii
ai votri insa nu. Multe lucruil de (dintre) ale mele s'au stricat in aceasta odaie.
d) Inaintea unui substantiv in genetiv (posesiv) intrebuintat
ca predicat, d. e. Bastonul acesta este al lui ban. Cartile aceste sunt ale colarilor.
e) Inaiutea interogativelor, dud acestea se afia in genetiv,

d. e. Al cui este creional acesta? Ale cui sunt lucrurile de

ad?
f) Inaintea cardinalelor spre a forma ordinalele, d. e. aldoilea, al-treilea etc.
Observare. Iutrebuintarea articolului impropriu al, a 7., Intro pronu-

mel acela, aceea. i Intro un genetiv este contra spiritului limbei romnegi, d. e. Eu am adus cdrtile tale i pe acele ale amicei noastye,

in Zoe de pe ale amiciei noastre.

ARTICOLIJL IMPROPRIM CEL, CEA (pl.) CEI, CELE.

Cel, cea se intrebuinteazA :

a) Inaintea unui adjectiv spre a-i ntri determinarea, d. e.

Calul negru, sau calul eel negru este frumos.
b) Inaintea comparativultil spre a forma superlativul, d. e.

Comp.: ma nelept, superlativ cel mai Intelept.

c) Inaintea unui adjectiv sau numeral, cand aceste stint in

www.dacoromanica.ro

88

trebuiutate ca substantive. D. e. Cei dreppi vor merge in imparetlia cerulA iard cei pdcdtofi in intunericul iadului. Cci
patru-zed murird ca nite eroi.

III. INTHEBUITAREA ADJECTINULUI

I. Adjectivul se intrebuinteaza in propositiune, chid ca atribut, cnd ca predicat.
a) Se intrebuinteaza ca atribut, dud se unete nemijlocit cu
un substantiv, cu care formeaza o singura idee, d. e. pomul
stuns este umbros.
b) Se intrebuinteag ca predicat, dud se unete cu subiectul
prin mijlocirea verbului a fi, etc., d. e. Tab la este neagra,
(remcine neagrd, se face neagret, etc.)
2. .Adjectivul, intrebuintat ca atribut, se poate pune, cand
inaintea, cand in urma substantivulu, (') concordnd cu dnsul in gen, nunier i cas.
3. .Adjectivul Intrebuintat ca predicat, concorda asemenea cu
substantivul sen in gen, numer si cas, adica
a) Daca predicatul, exprimat printr'un adjectiv, se raporteaza
la un subiect compus din mai multe substantive de acela gen,
atunci adjectivul se pune in plural in genul subiectului compus,
d. e. Musica i poesia sunt incntatoare.
b) Dub: predicatul, exprimat printr'un adjectiv, se raporteaza
la un subject compus din mai multe substantive, ce numesc
persoane de diferite sexe, atund adjectivul se pune in plural in
genul masculin, d. e. Barbap, feme, copi i fete furd ucii

fdra
c) Daca predicatul, exprimat printr'un adjectiv, se raporteall

la un subiect compus din mai multe substantive, ce numesc

lucruyi, sau animale, atancl adjectivul se pune in plural in ge(1) Se observa ca in limba Romineasca acljectivul se pune en preferinVi

in urma substantivului. d. e. Casa cea twat este a noastrd.

www.dacoromanica.ro

89

nul femenin, d. e. Bot, vad, sapa, grebla, coasa qi plug, sunt

trebuincioase plugarului.
4. Atat adjectivul cat 1 participiul se intrebuinteazi ca substantive, cand numesc o fiin sau Uil lucru numa dupa insuire, d. e. Bogatul nu crede adesea shraculuf.
Obs. I. Undo adjective exprima pe deplin insugirea unei fiinte sau
lucru,pentru care cuvnt s'ar putea nunsi adjective absolute, d. e. Mare,
mic, framos, verde, etc.; iarg allele neputnd exprima pe deplin lnsusirea
fiintelor sau lucrurilor, au trebuint'd de o compliuire oare-care, pentru
acest cuvnt s'ar putea i numi adjective relative, d. e. Acest orn estle
iubitor de argint. Florile sunt plcute fetelor.
Obs. II. Child o idee de Ins agire nu se poate arata in limba Rom&neaseg, printeo singurg vorbg, (printeun adjectiv) atunc intrebuintam
un substantiv cu o prepositiune, d. e. Cutit de fier (Lat. culter ferns)
pat de lemn, mash' de peatr, etc.

11. INTREBUINTARE A. PRONIMELUI.

a). PRONUMELE PERSONAL.

1. Pronumele se poate intrebuinta in propositiune aproape ca

substantivul, dud ca subiect, cand ca predicat, cand ca complement, d. e. El scrie. Joan este acela (despre care etc.) Pet-

rude yoastre sunt grelite. Eu rn tein de tine. Eam vezut, etc.

Se deosebete insa de substantiv prin diferitele forme, ce
poate primi pentru a arata deosebitele relatiuni
Observare. Pronumele personal I gi a H, are numai o forma pentru
amndou6 genurile, care este eu [m. si f] i tu [m. gi f]. Pentru casul
(1) In limba Rortaneasckpronumele personale gi-a p5strat formelo
casuale mal bine de cAl limbele surori. Vezi Gramatica limbelor Romane de Dietz p. 113, p. II.

www.dacoromanica.ro

90

genetiv le lipsete cu totul o forma proprie. Aceastii lipsit se poste inlocal in propositiune prin posesivul melt i terz (1).

2. Dupl cum s'a vkut in tabela declinrii pronumelor reflexive, numai pronumele de persoana III are forme deosebite
pentru aceastl persoanti.

Pentru cele-lalte persoane so intrebuinteaza forma obicinuit a pronumelor personale, d. e. Eu me' (tu te. cl sau ea se)
sped, speli, spala.
3. Pronurnele au in genere patru casuri ; t:numai pronumele
de persoana a II are 1 vocativ, (tu pl. voi.)
4. Pentru dativ i acusativ pronumele personale posed in genere done forme. Una dintre acestea, numit i formA lungita,
(sau absolut) se poate intrebuinta neatarnatil, adec poate sta
i singur In propositiune; iarl ceia-lalt, numit 1 formA scurtata sau conjunct, se intrebuinteaz mai in tot-d'auna atarnat
de alte vorbe, mai ales de verb.

a) Formele lungite pentru dativ sunt mie sie, sie, lui, ei,
lor, d. e. Aceasta nenorocire mi s'a intamplat
mie (tie, sie, lni, sau ei); iara pentra acusativ sunt: mine
tino, sine, el, ea, pl. uoi, voi, ei, ele, cl. e. Pc ciue iubeqg
tu mai mult ? Pre (mine, tine, el, ea.) etc.
b) Formele scurtate pentru dativ sunt mi, ti, i, i; pl. ni,
pl. noue,

ne, v, i le.
Ele se unese de cele mai multe ori eu verbul, cu care formeaz o singur vorbl, punndu-se, cnd inainte, cnd in urma
verbului ; d. e. Da-mi bani. Nu li-am dat?
Cnd ns acest pronume nu se unete eu verbul, atunci se
pune inaintea lui un I d. e., Acest orn iT face de cap. Imi place
vorbesc romneite.
Adese ori aceste pronume se intresc prin punerea inainte a
(1) In locul pronumelui d e persoana II se mai intrebuinteag in
limba noastrii i forma compusli : adic Domnia-Ta sau Domnia-voa-

std. Kgria-Ta, etc. In unele locuri se mai aloe : Mats. etc.

www.dacoromanica.ro

91

pronumelui lungit, d. e.
florile. Mie mi se pare, ed are set ploud.

lui sau ei-i) plac

Observare. Cte o data, pronumele scurtat de dativ, punndu-se clupi

alte vorbe, fnlocueqte pronumele posesiv, d. e.
e scumpa, la
loc de (vieata mea). Din parte-ml puteti face ori-ce, Invatati-va lec
tiunile. EI aruncara asupra-ne. mai nte-mi se intindea o can:Tie verde.

Din partea mea, lectiunele voastre, asupra mea, inaintea mea),

c) Forme le scurtate de acusativ sunt : me, te, Il, o, se, Pl. ne,
ye, ii, le, se. Ele se pun *inaintea verbelor transitive; d. e. Frate-

teu te-a vaut (m'a, l'a, ne-a, v'a i'a ve'zut).

AMA pronumele de dativ cat qi cel acusativ, se pune in urma, cnd
verbul este in gerunziu sau in imperativ, i. e. Aducndu-mi am inte,
Ducndu-ma a casa, am intlnit pe amicul meu.

Acest pronume se poate asemenea intari prin pronumele

lungite, d. e. pre mine, (tine, ei, ea,)
vzut.
Complementul drept se poate repeta prin mijlocirea pronumelni scurtat, d. e. Pe Constantin H. vers superat de un timp

Woad.
Mara de acestea mai avem pronume compuse ca : dnsul,
insu'mi etc.
dnsa,
Intelesul lor se mai poate inOri prin espresiunile : chiar,
tocmai, d. e. Chiar eu am vorbit. Toemai el a fost
b) PRONIIMELE POSESIV.

1. Dintre toate pronumele, ce se pot intrebuinta ca pronume

adjective, numai posesivele mai au forme pentru persoana I
II. Pentru persoana III, pronumele posesiv are numai forma
reflexivI: seu, sa. Cele-lalte forme se inlocuesc prin pronumele
personal : lui, ei, pl. lor.
2. and pronumele reflexiv de persoana a III, se raporteazi
la flinta sau lucrul, despre care e vorba, adicI la subiectul vor-

www.dacoromanica.ro

92

birei, atuncl se intrebuinteaza in propositiune reflexivul: seu,

sa, pl. sei, sale; d. e. Or ce pasinte I iubete copiii sei, iasa (nu
ai /id). Constantin iubea tot-d'auna pe rnuma-sa (nu lui). Alexandru tinea foarte malt la prietenia lui (nu sa). Case le lor au
fost vndute de Ioan (aclica Ioan ayendut casele altora, WI nu
pe ale sale).
Pavel a vzut pe Alexandru 1 pe fiul seu, (pe fiul lui Pavel)
ducndu-se la biserica. Pavel a vazut pe Alexandru i pe fiul
lui (Alexandru) ducndu-so la Biserid.
3. Caul posesivele sat genetivele : lui, ei,lor, se intrebuinteaza singure in propositiune, atundi punem inaintea los articolul impropiu al, a, care, intocmaT ca un pronume, se raporteaza

la substantivul de mai nainte, d. e. Acest cal esle a/ ma (al

tea, a/ sat) etc., in loc de acest cal este calul met. Aceast
carte este a mea, a ta, a sa, ale noastre, ale voastre, etc.
Obs. Substantivele, earl arata o rudenie nu se articuleazg in singular de cele mai multe ori, cnd slot urmate de un promime posesiv, d. e. Frate meu, Tatg meu etc.

c) PEONUMELE DEMONSTRATIV.
Pronumele demonstrativ se intrebuinteaza in propositiUne,
and inaintea, cand In usma substantivuluT, pe care IT determina ; d. e. Acest orn lucreaza. Omul acesta lucreaza.
a) Cand pronumele este inaintea substantivului, atuncea pri mete schimbarile de cas intocmai ca un adjectiv ; iara cand se
afl in urma substantivului, sau se intrebuinteaza el insu0 ca
substantiv, atund se adauga la terminatiunea lui un a ce
mane neschimbat in toate casurile, genurile i nnmerrle, d. e.
Omul acesta; G. Omului acestuia. Acesta scrie. Acetia scriu etc.
Intelesul acestor pronume se poate determina prin adlogirea
cand nronumele este inagit de articolul pronuminal
literei

www.dacoromanica.ro

93

a (t) d. e. Ace la om , aceia1 femee. Aceiai oameni au fost

la noi.
Se mai poate determina asemenea prin expresiunile : insu1,
chiar, tocrnaI, d. e. InsuI acesta mi a spus. Tocmai acetia au
fugit.

(I) PRONURELE INTEROGATITE SI RELATIVE.

Pronumele care, (2) sau ce, se intrebuinteaza, cand ca interogative, cand ca relative. Ele nu se deosebesc in forma catui
de putin, d. e. Care colar Ina mai bine ? colarul, care In

v* bine, este iubit.

Cine se intrebuinteaza numai ca interogutiv, d. e. Cine a
fast aid.
Obs. I. Interogativul cep intrebuintat ca pronume adjectiv pcate fi
Inloouit prin ce fe/ de; d. e. Ce strugurl al adns? (In loc de ce fel de
strugurI al adus ?)
Obs. II. Ca relativ se mai fntrebuinteaz i cel ce i ceea ce.
Cel ce se intrebuinteazg In loc de acela care, i ceia ce in loc de
aceia ce, d. e. Bina e cuventat cel ce vine intru numele Demnului
cela care vine).

Cite o dat /. cine pte fi Inbocnit prin acel care ; d. e. Cine i

face datoria este premiat; adicg acela care III face etc.
Obs. III. In eel ce i ceia ce nnmai cel i cea se decline, iarg ce re
mine neschirnbat.

c) PRONUMELE NEHOTARIT.
Acest pronume se deosebete cu totul de cele-l-alte pronume,
(1). Acest A este un ce eu totul caracteristic In liraba Rominescg.
El are putere substantival/ 0 se unetite eu o multime de vorbe, cl. e.
inainte-a, a-colo, al-doi-lea, miroase a-pueisit etc. (Mai pe larg in cursul seeundar).

(2) In frasg relativele (cares tee, pot fi inlocuite cite o datit prin
adverbele, uncle, cind, etc. d. e. Cunqti tu tara, uncle [In care] creee
vo rtecalele.

www.dacoromanica.ro

94

fiindcg nu hotgrate aproape de loc lucrul sau fiinta, despre care

e vorba.

0 mare parte dintr'nsele se formeazg din pronumele, cine,

cei care, prin ajutorul silabelor: va, ver, oare, ce se pune inaintea sau in urma pronumelui, d. e. Cineva ce-va, oare-cine etc.
Afard de aceste mai sunt ; tot, altul, cel lalt, nimeni etc.
Observare. Unele dintre pronume se apropri foarte niult dap&
iniseles de,:numeralele neotrte.

NUMERALUL.
Atat cu numeralele hotgritoaro, ct i cu cele nehotgritoare
putem forma prin derivatiune sail compunere alte numerale.
Din numeralele cardinale se formeazg prin derivatie numeralele ordinare, punnd inaintea cardinalelor articlul al 1 in urmg,

articlul le sail a. La articlul le se mal adaogg i invariabilul

articlu pronuminal a, d. e. Al doi-lea, al trei-lea al patrulea etc. Un sau o face ftntala sau
Dintre numeralele cardinale numai cele zece d'ntfilg sunt
Toate cele-alte se formeazg de la aceste prin compunere

d. e. punnd preposiliunea spre inaintea celor noue numere

formdmun-spre-zece,du0 (sau doue-spre-zeced etc. din suprazece, un-supra-zece.

Tot aceste numere, uniudu-se cu zece, formeazg numerile :

dou-zeci, trei-zeci, patru-zeci, etc. In loc de zece-zeci, se pune
vorba co sutg i in loc de zece sute co mie. etc.

and voim sl adgoggm la zece cte o unime, le unim prin

; d. e. doue-zeci i unul sau una, etc.
a) Distributivele se formeazg punnd inaintea cardinalelor
vorba Cate d. e. ccite unul, cdte una, cdte patru, etc.
sonjunctiunea

b) Multiplicativele se formeazg, punnd inaintea cardinalelor

propositiunea cde i in urmg sufixul orb (un face oaatg)

d. e. de doue ori, de trei ori.
Numeralele se intrebuinteazg ca adjective sau ca substantive

www.dacoromanica.ro

95

(cate odata chiar ca adverbe), d. e. El a fost de dou6 ori (de

trei-ori, de zece ori, etc.) la noi.
a) Ca adjective se intrebuinteaza numeralele cardinale de la

unul OA la nou-spre- zece, d. e. Un orn, zece pere, etc. i

toate ordinalele, d. e. Antaiul orn s'a numit Adam.
b) Ca substantive se intrebuinteaza cardinalele de la 19 Inainte, d. e. Doue-zed de oamenT, etc. 0 mie de soldati, etc.

c) ate odata numeralul se poate intrebuinta inte un mod

eliptic, subintelegndu-se substantivele : ceas, an, etc.; d. e. A
batut cinci (ceasurl).
Cardinalele until i duel' sunt masculine. Cele d'Intaiu doue
cardinale, precura i compusul lor au forme pentru amndoue
genurile, d. e. Unu, cloi (m.) Una sau o, doue (fern.) anAndoui,
amndou. (Cate-i unit cu trei ; d. e. Cate-0 sari tus trei, cate
i sau tustrele).
Observare. Aceste nwnerale concord5 cu isubstantivul lor exprima
sau subinteles, in gen i cas.; d. e.gloug (femel) venir5. La Ate
ceasuri era ? Era la doug-spre-pce (nu la dotil-spre-iilece). Dou6-zech
unul de napoleonh. Dottoh-zech

i do0 de lire etc.

TERBUL.
Verbul, se poate intrebuinta in propositiune, cand ca subiect,
cand ca atribut, cand:ca un complement oare-care, d. e. A innota
este folositor. Placerea de a inveta este mare. El e decis a muri.
El vine plngnd. Aceasta apa este bard de Nut.
Cnd verbul se intrebuinteaza ca predicat, atuncl sta in mod
personal, iara dud se intrebuinteaza ca atribut sau ca complement, atundi sta in mod nepersonal.
Verbul intrebuintat ca predicat , concorda cu subiectul su in
numr i persoana, d. e. Paserile ciripesc.

a) Daca insa subiectul este compus din ma multe subiecte

simple, cari sunt de aceia1 persoana, atuncl verbul se pune In

www.dacoromanica.ro

96

plural In persoana III, de e. Ioan, Teodor 1 Constantin scriserg,

toatg ziva.
b) Dad i'nsg subiectul este de diferite persoane, atunci ver-

bul se pune In plural la persoana I, &id intro subiecte este umil 0. de persoana I ; iar &id nu e, verbul se poate pune in

plural de persoana II, d. e. Eu, tu i amicii lui =tern multimiti de tine. Tu i amicii thi puteti pleca.
Observare. Despre felnl verbelor, despre moduri qi timpuri s'a
orbit in citt-va in partea etimologica. (Mai pe larg In cursul secundar)

www.dacoromanica.ro

DEPRINDERI PREGATITO ARE

PENTRU COMPOSITIUNI
I.

MATERIA SI FORMA DATA. MATERIA DATA, FORMA SCHIMBATA,

DUPA TIMP, DOPA NUMER SI DUPA PERSOANA.

Observare. Banal resultatil al deprinderilor in compositiune

atarng in mare parte i de modal cum se fac corecturile in clasele primare. Aci institutorn1 este atata de ocupat, in cat corecturile nu se
pot face totdeauna de dnsul. De aceea, spre a inlesni aceastg sarcing,

deprinderile s'a intocmit astfel, bleat unele corecturl sg se poata'

face ehiar de cgtre colarl in clasg. Fiindcg prin scrierea din gnd
a unor bucgtl, i prin schimbarea de forme, dupg persoang etc., lucrgrile tuturor scolarilor trebne sl fie asemenea, atat clupg continut cat i
dupg formg; de acea corecturile acestor deprindari s'ar put ea face in
modal urmator
Dapg copierpa sari transformarea bacilli! date ca model, polarii vor
schimba caietele intre dqii; cel drantairi din bangrt cut al treilea etc
Apoi, daca bucata va fi scrisg din &id, va lua fiecare colar cartea din aini e, indreptnd greq-dile, dupg modelul din carte. (Numgrul
greplilor se va scrie jos in mama stangg, unde se va subscrie i coiarul care a corectat'o.)
In transform grile dupg persoariit, dupg namer (Mpg timp, corecturile

se pot face neintrerupt, pang Awl scolaril vor fi pe deplin deprin0 ca

ortografia i cu punctuatiunea. Aceasta trebue sg se fad dupg un model, pe care institutorul sa un polar Il va scrie corect pe tablit. Altfel scolarii pot face corecturile, ascultand mimai cum un polar 10 citesce
tema sa, pe care i-o indrepteazg institutorul in mod oral.
bacatg
Asemenea se mai poate transform% in formg epistolarg
A
trace
prea
i
conclusiune
de citire adgogandu-i o mint introducere
iute peste aceste deprinderi este a sdruncina ori C3 basi sad*, a cornpositiunilor.

www.dacoromanica.ro

93

I. LUNA LIU Lilt.

Cel mai frumos tirnp al primrwerei este luna lni

Mait. Aceasta bin& are 31 de z,le. 135,mAntul este a-

coperit cu un covor verde de iarb6,. Pomii suut

1mpodobiti de flori si de frunze. Toate florile cresc

si se desvoltit. In timpul diminPtei si al serei, e'e

aunt udate de picrutnrile de rouri. Aceste piatur1
stritlucese la razele Roarelui, ca niste diamante. In
acest timp paskile sboar& voios In dreapta i in
stinga
fac cu.burl prin p,Im1. Prin cmpiie
cele inflorite. albinele sboar din floare in floare.
Pa-rile cele antAtoare ne inve,e'ese prin viersul
lor. Nu trece mult tirap i rnclunicl 10 nutreTe
puisorii cu insecte i alte paserele. Vrrtbiile vneazrt tot felul de ga,nd(tcef. Copii aleargrb prin livezi i culeg flori. Seara s'ande antecul privighetoarei prin dumbravil.
Teme sintactice. S'd se copieze : a) toate propsitiuniie simple, d. e.
Timpul este luna (lui tiii) etc.; b) toatepropositiunile, in care subiec-

tul s fie determinat printeun atribut, d. e. Cel ma frumos limp (al

primciverei) este tuna lai Maiii; e) wate propositiunile, in care ofi-eo
complement sit fie 4eterminat printr'un atribnt, d. e. Pmiintul este
aeoperit en un covor verde de iarba;
toate propositiunile contrase.
d. e. Toate fiorite crest i. se desvoltd. (Pdrtile propositiunilor,
despre earl' e vorba se vor sublinia).
Teme stilistiee. S. se schimbe aceast bucat, pundnda-se a) toate
verbele din timpnl presinte in timnul treent, d. e : Cel mai frnmos
timp al prim averei era lulu, lui Maid etc.; b) toate verbele din timpul presinte in timpnl viitor ; d. e Cel mai frumos timp al primiverel va fi luna lui

www.dacoromanica.ro

99

..,..,,,,,........,..,,........,..,,..,...

2. ONESTITATEA.

Tin zidar reparri casa unui proprietar avut. Pe

cand luera el la un colt, ce era burdugit, vzu c5,
se cleatina. Cercetand mai de aproape. glisi Intr'nsa o gaura, In care se afla mal mnite figicurI de

galbenI. Nimenea nu era de fata, care sk fi vzut

bardi. El putea prin urmare sa-I pAstreze pentru
sine. Darn. simtul 'su de onestitate nu-1 Usk sa
faca aceasta. El chemi numal de cat pe proprietar
gi-I dete banii. Proprietarul If multumi si, ca rsplea, II dete o ant& de valbenI.
Teme sintactice. S se caute i sii se copieze toate propositiunile sim-

ple, d. e. Zidarul repard.

Teme stilistice. S se copieze dm gind bucata de loaf sus, Inchipuindu-ve : a) a att fost loaf multT zidarff; d. e: Nite zidarl reparail etc. etc.; b) a zidarii povestesc cele Intfimplate, d. e.Noi reparam
casa etc. etc, c) a proJrietarnl povestete cele intiimplate ; d e: Up&
zidar imi repard casa. etc
3. NEBiGAREA DE SEAMX.

Carstea 0 Teodor, fiii unui Oran, lamer& din

casa niste chibriturl, pe cari tatal lor le cumparase de fa targ. Ei voiat sa aprinza cu dnsele un
foc pe camp, cand vor fi cu vitele. Intrand In cogar, ca sa scoata vitelP, Carstea trase an chibrit pe
parete spre a se Incredinta, clack sunt bime. Chibritul plesni gi se aprinse, dark o parte din ckpatena aprinsa sari In paiele din ieslele vitelor. Paidle luara foc si se aprinse tot, ce era pe Wig& Onsele. Copii fugira speriay. In scurt timp cogarul fu
www.dacoromanica.ro

100

coprins de flacarl. Focul se intinse i spre casa.

VOntul, care din Intamplare sufla foarte tare, arune& focul i pe casele vecine.

Nu trecu mult i o parte din sat deveni prada

NeInteleptii copii fura prini i tinutf
Inchi1 mal malte lunL
Tone sintactice. Sit se copieze a) toate propositinnile, in earl intelesul verbului s fig complenit printenn complement drept; d. e: Ctirstea

luI nige chibnturt. b) toate propositiunile, in cari intelesul verbului

sit fie determinat printeun complement circumstantial ; d. e: Tata (le
cumpArase de la targ. Ciirstea luase din caul etc.
Tenn stilistice. SI se copieze din gaud aceastit bucatit de citire, inchipuindu-ve, a) el numa lui Carstea i s'a intiimplat cele espuse ; d. e.
Cdrstea, find unui Oran. luase din casi nifte ohibrituri etc.; b) c Carstea i Teodor povestese ce li s'au intiimplat; d. e: 1sToi luasem din ma
nilte chibrituri, cc tated nostru etc.

4. IIIBIREA FIASCA.

Un militar, care pazia Inaintea rtl nei redute, adormi de obosiala. Pentru aceastil grerala, el fu
condamnat la moarte de catre consiliul de resbel.
La ziva hotlrita bietul militar fu dus la locul de
perzare. Dupa ce ajunse aci, cincI militarl se pusera numai de cat In front i-1 Indreptar puscile
spre dneul. Ei n'ateptall de cat comanda, ca
dea foc. In aceste momente hotArltoare, fata condamnatului, In vIrsta de 14 an!, 41 Imbratia. stri-

gand Ea voit sa mor cu tine, tata !

Toata osteneala de a o despArt1 de tg.tal ei, fu za-

darnica. jtata iubire de tat& facu re toatil lumea,

care era de fata, sa verse lacramI. Geuei alului
chiar i se muie inima, Tznd aceasti, Infamplare..
www.dacoromanica.ro

101
,WN/W

El eeru pentru acest tata iubit iertare, i \Tod& nu

1nUrzie a-i o da auzind de cele petrecute.
Teme sintactice. SI se scoatit i sl se copieze din aeeastit bucatI,
.a) toate propositinnile simple ; d. e. Militand adormi. b) toate propositinnile, al citror verb este determinat printr'un complement circumstantial ; d. e. tin militar adormi de oboseaki.
Teme stilistice. SI se copieze aceastil bucatI din gind, inchipuindu-ne
el militarul poveste?te cele IntImplate ; d. e.; Eu, cerre
pdgiam inaintea etc. etc.; b) c5 fata poveste?te cele Intmplate. d. e:
Tata, care pdzia etc. etc. (Corectnrile se vor face prin schimbarea caietelor.)

5. COW:MILE DE OEM.

Ern Oran avea o grAclinft, (II:: porn foarte frnmoas5,. Sosind primavara, teranul zise flulni se6
ca numal de at sa, curete pornii de cuiburile de
-ornizl. Cu putinil ostetaialii s'ar fi putut face Indatit

aceast& trbk darA Teodor n'avea pofte, st lutreze acurna. aMai e timp, II zicea el, de ce
me grftbesc atilt de tare. Peste putine zile inse
ornizile eir5, din cuib i se Intinser peste tott
pomii. Ele Ineepur5. sit le mrtnince frunzele i In
scurt timp totI pomii erat despoiatl de podoaba
bor. Atunci tatAl lui Teodor se cinse cu densul In
gradinit i-I arett, urnArile lenevirel sale. Apoi II
pedepsi foarte aspru pentru neascultare.
Teme sintactice. SI se scoati i al se copieze din bucata de maY
sminte, a) toate propositinnile. In eari intelesnl verbnlni si Se cornplinit printr'nn complement drept. d. es : Un ferac area o griidinI etc. b) printr'nn complement circumstantial, de. Sosind prina',Jaya tgranul etc.
Tents stilistice. Si se scrie din gind bncata de mai sus, inchipaindn- ve : a) cl tIranul povostete cele intimplate, d. e. Ea aveant.

www.dacoromanica.ro

-102

o grcidiucl etc.; b) ci Tcodor, finl tArannlui, povestelte cele intim

plate, d. es: Tatil-nteu area o grdin etc.

6. NOAPTEA.

Dupa. apusul soarelni incepe a se Intureca. in

curnd se arata srelele. La lnceput se ivesc celemai marl apoi cele mai micl, pan& ce in sfirit se
arlta t3i calf a laptelni (drumul robilor) en milioanele sale do schintel str'ucitoare.
Recoarea noptef insufletete toate plant ele. Rona
le intremeaza de minune. Tine le florl Ii rsprdesc

prio Per mirosul lor cel placut. Un zefir lin ad:eprintre frunzele arborilor, facOnd sa se ancla un
frfamat tainic. Animalele din campii i din paduri 4'au retrai in culcuurile bor. Numai fearele
rapitoare, ca vulpile, furiando-se din vizuinile lor,

pandesc sli apuce p ada. Cucnvaia face, sa re-sune stri;:ittu- I cobitor. Tacerea crete din ce in
ce mat malt. Luminilrile de prin case se sting 1
toate vietuitoarele i cauta loonl de odihna spre
a gusta soninul intaritor. Numai factorii de role,

cari se tern de lumina zilei. se furiraza pin intuneric spre a'i pune In lucrare scopurile cele
unite. Dar in e jrte vegheaza cainele credincios,
iarit pe strada strejarul neaclormit. Mai mult, de-

cat toy are.tia vegheazh, asnpra noastra A Tot

Puternicul Dumnezeu, la care no inchinaminainte
de a ne duce la locul de repaos. A tot puternicia
si inbirea Ini ne pazete, pana ce, Intrernatl i intariti, ne deVeptam din sorun i salutrn
zilei naRcnde.
7erne sintactice SA se copieze, a) toate propozitinnile. al dror verb
al fie complinit printr'un corn plemenr orcnmstantial. d. e. Dula apnsni

www.dacoromanica.ro

--103

soarelui, incepe a se intuneca. b) SI se facit dupil modelele din sin

taxi' analisa sintactica vi etimologicii a tutnror propositiunilor din
aceasta bucat de citire.
Teme stilistice. SI se sclaimbe accost bncatri de citi re pun n d u -se ver-

bele din presinte a) in viitor ; d. e Dup apusul soarelici, va Incepe a se intuneca etc.; b) in iimpul trecut. d. e. Dupd apusul soarelui, a inceput a se intuneca. etc

7. NU TE. JIICATI CC ARMELE DE FOC.

Cons antinsi Ioan era-a piste copii modesti, sillcu multutori i plini d? talent. PArintii i pri
mire si plcere, eaud it vedeat cum se joadt de voiosi
si cum ist invatA, leetiunil irnpreunft. Intr'o zi, prilitii lor. p1ecnd de a casli, copiii rem asera singurf.
Tani lor. crtruia it !Arta, a vntoarea, avea tel do,
fel de arme, pe earl le tinea intr'o odaedeosebit.

Intra d b.etii iri aceast-A odaie, Mark cate o pugen., cut care inenpura a se juca. d'a soldatil. Con-

stantin fAeea pe cprarul, iar. Ioan pe recrutul.

Pnsca lui Ioan ins, din nenorocire, era incik,rcatA,
Constantin comanda.: a pusca
far ca dnsul s

foe I In acest moment se auzi o

la. ochit
detun.tur si Constantin ciizt la pmnt seldat

in saugele sn. Betu1 Ioan d'abia putu 0-i mai

stringl o dal& mana. cnci dupft vr'o cate-va secunde, nenorocitul s fae nu mai era intre cei
vii!
Teme sintactice. SI e cante I si se copieze a) propositiunile contrase, d. e. Constantin ii Ioan erati niste copii modefti, etc.; b) toate

frasele, In cari se va afla cite o sabordinat scuts.* d. e. Inteo i

pdrinfii Tor pleccind etc.; c) toate frasele, tu cari se va aft cate o sub-

ordinat, ce se poate sc irta, d e. Prir4ii 7or li priveau eu saulumire i plcicere, ccind it vedeau (vzndn-i) etc.

Teme stilistice SI se -copieze din gind bucata de mai sus, litchi-

www.dacoromanica.ro

104

; a) a parintele lor pove.t5te cele iniimplate; d. e Constantin '12i Ioan eran mode0i, etc.; b) eh: Dan povestete cele

plate en frate sn; d. e. Eu fi cu fratele meu Constantin cram

nifte bdeti modefti, etc.

8. PIRIIL

Un om nchiri o casa, in curtea crtreia se afia

un per, co fAcea nigte pere minunate. Pentru ea
multurniascl pe proprietar, acest ona U dAdea
in toti anii Ole un cogulet plin eu pere.
Inteo zi proprietarul, care era un orn sga,rcit
i lacom I zise :
Ea sunt prea bun de rne multurnesc numat eu
un cogulet de pert.; ba Inc& chiriagul crede c me
i IndatoreaA. Pornul este al met, de oare ce se
desgrop gi o
puit
afl In cartel], mea. 0
In gradina casei, unde gez. Atunci perele, ce le va
face, vor fi toate ale melen
El facn precum si zise; ins'A pomul fiindb&trin,

nu se putu prinde de a doua oara, ci se usc5, de

tot.
Lacomul, vezend aceasta, se ci de ceea ce
4De ce nu me multurniarn et. zise densul nu-

mai cu coguletal, pe care mi-1 dedea cu toati

nima chiriagul met I.
Scumpul mal Mult pagnbete gi lenesul mal
mult alearg5,.
Teme sintactice: Si so copleze toate frasele, in eari se vor ails una
sa' dou6 subordinate atributive. d. e. Un om inchirie o casts, in cur-

tea cdreia etc. etc. etc.

Teme Stilistice. Si se eerie din giind bucata de mai nainte,
proprietarul povestetite cele intmplate. d. e. Eu inchiriasem

unui (nit o casd, in curtea direia etc. etc.

www.dacoromanica.ro

105

9. COPILIIL MILOS.

Sermanul Nicolae remasese orb de la o vrerne

1ncoa! El nu mat zaregte nicl florile, niel pomii,
Did lumina soarelul. Era un timp, cand dnsul
veclea ea i noi, i mergea, orl uncle voia ; acum
lnq ochii sel s'at scurs, gi daca merge unde-va,
trebue se unable pe dibuite.
Afar& de acestea el este i siirac , fiind-ca de
cand a orbit, nu ma1 poate s munciascii, ea sa-gi
agoniseasca painea de toate zilele.
Neavend In cotro, fa silit A, se faca cergetor.
Singurul sea tovar i prieten este un caine
pe care 11 tine de o sfoard. Acesta 11 calauzegte,

or1 pe unde merge. Nicolae Imparte cu acest cMne

painea, ce o capeta de la oamenii cei milostivi.

Toti oamenii S9 intrec care de care s ajute pe

Nicolae.

Am vezut de mal multe orI pe o Mita numita

Paunica, ca, 11 la de man& gi 11 trece dincolo pe p,i n-

tea, ce se afla pusa peste r1ugorul de langa sat.

Inteo zi un baiat mic, anume Marin, se afla

in drumul lui Nicolae gi il privia cu bagare de
seamit. Marin abia era de gease ani; dar Dumnezeu 11 driduse o mama, care 11 Invetme sa inclatoreze pe toti oameni1 gi mai ea searna pe cei nenorocitt.
IIitandu-se ast-fel, Marin vezu c cainele orbu-

lui intorcendu-se de vr'o cate-va ori In jurul unei

petre se opri. Sfoara, ca care era legat se 1nfag urase
gi ea pe dap& peatri$, i ast-fel Fidel nu mai putu
www.dacoromanica.ro

Wt

sh se mive din loc. Nico'ae

Oia ce s'a oprit
cainele din mers. Mririn lust, alergt nurnal de
eat, ca st descurce sfora. Pe cand biatul tr6gea
cte dnsa. sfoara, find putreda, se rupse. Atuncl
biltranul voi ea s Inoade cele done cApttae, ins&
de astil data sfoara rupse In mainele sale.

Marin Int-lese acum ct ea, nu mai e bunt de nimic i Amage pe ganduri lang batran.
La ce se gandea el oare I
Dnsul avea un popu5oit d sfoar nouli pe Pare

o cumphrase. ca st i faca un smell Acura 1 se

gAndea la (Musa O. se Ink eba singar. daca trebue
s o dea sa nu orbulull De o cam datt , se Indoi.
gandindu-se mimal la bucuria, ce va simti, cand.
111 va inalta smeul ; dart In eele din urmt 1T lua

seama. Alergt a casa dupa sfoart, We no crimpeit d;ntr'insa. i se intoarse numal de cat de o
leg& de gatul cainelni.

Orbul nu mai putu de bucturie And Marin

ete In mank
capttaiil al sfoarei. Vocea
btranulu tremura, (And voi st multumiasca b4iatulni. El 1.1 pus.; Diana pe cap i II zise en lacritmile lu ochi :
Dumnezeu s, te bine-cuvinteze i st ti rs-

pltiasct. faul mefl.s

Teme sintactice. SI se mute i s se copieze toate frasele, in cari se
Tor &Eta una sail mai mite subordinate circumstantiale, d. e Afard de

acestea el este same, findcd a orbit, nu mai poate sd munciascd,

(s. c. d. t.) ca
agonisiscd 0. c. d. s. c. etc etc.)
Obs. Toate subordinatele circumstantiale se vor sublinit, indicendu-se prin nilte liters initiale folul br, d. es. subnrd. circumst de timp,
B. C .d. t.

Tente stilistice. Si se transforme in !bring epistolari bucata de mal

sus d. e.

www.dacoromanica.ro

107

.........M.M.1.1-1,....1.1

L. til D.

Amite,

Ajungnd in satul x, mi s'a spns urrnatoarea

istorioarA, pe care, fiind-ca m'a m4cat foarte-

mult, ti-o impartilesc i tie.

Srmanul Nicolae era etc. etc

11

Daca cunoef 0, tu vre o istorioara de Mill acesta sat vre o poveste, impartaete-mi-o i. mie
printr'o epistolA.
Al WA antic

N. N.

M. PUSTNICUL.

Intr'o calatorie, pe care o facuit cu unnl din

prietenii mei, ne rataciram prin n4te locurl aproape neumblate. Cerul se acoperi de odata cu
nuorf grosf i o furtuna grozava era p'aci, p'oci A
inceapn. Coprinp de groaza, cautam In toate partile uu adapost, 0 dupa putin timp vzuram o potecutit printre nite copaci stufo31. Apucaram pednsa l ea ne scoase pe coasta unui munte, uncle
se afla o pqtera de pustnic.

Pgtera era sapata de la natura In coasta aeestui munte. Imprejnr se aflat teluri'e florf, eari
imbalsamat aerul cu mirosul lor. Aproape de ad
isvora o apa rece *i limpede.

La gura peterei v6zuram un pustnic, care mi

se paru incarcat de ani. El se sprijinia Intr'nn

baston. Barba set, mai alba de cat z6pada, if eadea pan& la brat.
www.dacoromanica.ro

108

PArinte II zisein et, ne dai voe, s'a no adapostirn putin de furtuna, care vine I.
.Venitl, tata, respunse el, aceasth, peltera v6
sta deschisa i *edetit ori cat poftitlo

Intraram dara cu toti Inauntru.

Nu mult dupa aceasta Incepu o ploaie mare,
cu fulgere i trasnete.
Pustuicul cazu In genunchi hiaintea icoanei
Maicii Domnului i Impreuna cu d6nsul ne rugaram i noi.
Incetul cu Incetul tunetul Incepu sh, se dephrteze. Ne ridicaram de 1arngaciunei eram gata sa
plecam, eu toate e ploa Inca i incrpu.e sa lnsereze. .Copii, ne zise batranul, eu v6 sfhtnese sa
nu plecati. Mai bine 1..manet1 aci, pana maine di-

inineata.. Eu i prietenul meu ne invoiram.

pupa aceste vorbe, ne aduse cate-va cepe, o bucata de paine i un urcior cu apa. .Iaca, fetii mei,
ce maninc eu In fie-care zi ; asta-zi hsa, pentru
voi, voitI manca mai bine..
Zicnd acestea, el aduse o bucata de pqte sarat
vr'o doui pumni de nuer, pe cari le puse pe mash.

hut Inchipuesc, ne zise el, ca nu prea suntetL

obicfnuitI cu ast-fel de uAnettrf. ca ale mele. Am
fost i eu o data ca voi. Mancarile cele mai delicate nu-nal placeau; dara, de cand m'am facut pnstnic, nu mananc de cat radacird. fructe i lapte..
Noi laudaram mancarea r,ucernicului pustnic.

Petrecurhm In peOera sa o noapte linitita. A

doua zi de dimineath, Ii multumiram, i apoi ne
urmaram drumul Inainte.
Terne sintactice S e scoata, din intreaga bucatrt acele frost, cu
cari rcolarii intimpina mai mite grentiiti.

www.dacoromanica.ro

-10q

Teme stilistice. a) SI se copieze din gnd aceast bucat, inchipupustnicul povestete singur cele Intmplate. d. e. Intr'o zi
me pomenili cu nite copii pe coasta unui munte, made se afl, petera mea. etc. b) S se citeasc o dat sau de done' ori aceast bucat
pe urrn s o scria fie-care colar aa, corn a tinut'o in minte. c.)
se transforme intreaga bucatil In form epistolar.
indu-ve c

Observare. Tot ast-fel se pot trata i alte bucti dintr'o carte

de citire.
TRANSFORMAREA YERSURILOR IN rnosA.

Observare. Transformarea versurilor in pros, trebue sil se execute

ca mult ingrijire. Aceasta s'ar putea face in modul urn:la:tor : Mai nti
arta colarilor deosebirea dintre poesie i pros in ceea ce
priveste continutul qi forma. Apoi vom cituta ale trage luarea aminte
asupra continutului poesiei. Intrebnd: unde i ceind s'au petrecut cele
espuse; cari sunt persoanele principale i cari cele secundare din poesie;
ce deosebire
relatiuni sunt Intre aceste persoane ; precum i intre
feluritele impregiuril; care este complicatiunea faptelor i care desnodmntul naratiuneI etc. etc. etc. Si numal dup ce vom examina poesia din toate punctele de vedere, vom procede la transformare. A cere
ca colarii s fad de a dreptul transformarea, fr pregAtiile artate,

este a face una dintre cele mai mail greele palagogice. In privinta
fabulei se poate spune c: inteinsa se afl done' prti : partea istoricil
partea moral. Cea din urmit este adesea sub-intelcas. [Mai pe larg
de stil pentru usul claselor
vezi in curs practic qi gradat de comp.
secundare. pagina 61. p. I.]
1. ASINIJL

Pentru un asin furat

Se Meal doi hotl odat,
aib-argat
Until vrea
Altul vrea s-1 vnzit 'ndat ;

I Fliftn.
Dar cnd intro ei se ceart
Cum pa asin s-1 impart,
Vine al treilea talhar
Si le furl pe mgar.
G. Assachi.

DoI talharI furara o data un magar. Dar dud voira

sa-1 Imparta nu pntura s se Intelcaga intro dni. Fiind
c mggarul nu se poate Imparti zise until, ar fi bins, sa
ne folosim de dnsul aranduoi la trebuintele noastre. Nu
www.dacoromanica.ro

110

me invoese la asta, zise celdialt, mal bine se, '1 vindern

numaT de cat gi s fmpartim banil Intro not Din vorba
In vorba, ajunsera la cearta. Dar, pa cand se certae ei,
un al trailea talhar veni gI le fur/ magarnl. Tocmai caud
erat st se Impace, bagara de mama ea magarul nu mai
e nicaeri.
2. BROASCA I BOUL.

Broasca roict eat nu oil

A v,6zut psc6nd nn bd,
i venind foarte 'n mirare
De-o apturii-ap de mare,
Cogeta. c'ar fi noroc
Pentru tot brotetul, dac

Ar putea st se prefact
Din min mari dobitoc.
Deci sum etia a prinde.
Ea se =fit i se 'ntinde

zice : surioar
Nu's ca boul bunioar ?
Dar aceasta z se : Ba !
Deci iar urma se umfla
Ziand jar : Ia vezi, klieg !

,Soro, bet eqa tot mid, !

Dar acum nu l'am ajuns ?

dud): nu! I s'a respuns.

Broasca-atuncI s'a mai umflat,

Ap in ctit a crpat.
G. Assaki.

Pe marginea unei balti, pg4tia o data un boil. In balta

se afla o multime de broagte. In data ce vezurt boul, ele se
mirara fourte malt de marimea lui. (Ca ye mirati aga de
zise una dintre ele P (Dace, ag vrea, i eli m'ag fice atat de mare cet boul ela.Egti nebuna, zisera cele-lalt e.
4cCum st te faci tu cat boul ? (Eata cum, re-ipunse ea, I nfotinde pielea sa cea sbircita. Apol
cepnd a se umfla gi a

le intrebt : (stint acum cat boul, surioarelor ?Nu Ii respunsert toate Intr'un glas. Ea se umflt din noe gi mai tare
gi le intreaba, dPc4, acum este atAt de mare ca boul. Eti
tot mice, ca mai nainte, respunsera cele-l'alte. Atunci ea
se supara foarte molt gi punndu-gi toate [interne, se umfil
pane, plesni.
Teme sintactice sa se fac analisa sintacticii qi etimologicil a propositiunilor din naratiunile de mai 'nainte.
Teme stilistiee. Sit se transfarme II prost yersurile mai multor poesil
marative.

www.dacoromanica.ro

111

III. TRANSFORMAREI NARATIUNIU IN DIALOG.

Observare. Dupg ce se va trata naratiunea din toate punctele de vetlere, ss va argta deosebirea dintre naratiunea gi dialog. In urmg se va
face plannl dialogn10, pe care II vor esecnta colarii cu ajntorul inst.tutorelni Antig osai, apol itscris. [Vezi niai pe larg In cum:a elementar gi gradat de compositinni gi de stil pag. 106]
1) Naratinnea 4Cil1gtoru1 istet, S'a tratisformat- In dialog

CALTORUL ISTET, (Naratiune)

Un cAlltor cu total udat i aproape Ingh.tat de frig, sosi

inteo di la un han. El umblase toatt diva prin zApadA, gi
prin ploaie. Hanul, In care intrA, era plin de lume. CAlltortil
nu putu Did futeun chip et se aproapim de soba cea InctlnimenT nu se arAtt dispus
facA loc. Atancl el Intre'buititA o gluma. Sore a fi audit fn toatt odaia, el chitmA
in gura mare pe birtag, dicnda-'1 : domnule, ado pentru
ealul met o duzint de pristrAvf. Birtagulu nimit il Intreabl:

mananel calul d-tale pAstrIvi ? Vei vedea ziso cAlAtornl.

Atunci birtagul, luAnd ptstrAvi egi dart.
ToatI lumea curioast II urtn. Fie-care vrea sA vadt, cum
mAnncl calul pAstrAvi In titupul acesta streinul sa egead
binigort langl soba cea caldt, uscandulf hainele. Curnd
dung aceasta. se intoarse bIrtagul fn odae dimpreunt en ceI
ralti. M'av fi prius pa mail met, zise el, el calul d-tale flu
mAnnct pAstrAvl! Atund adn'T Incoa, st-1 mInnc et aid
langt sobt. Tocmai acum ef bAgart de seamt, el i a pactlit. Totl rfsevi ea hohot gi larA po cAlAtor
mAnInce
pAstrIvil fn pace.
CALATORUL ISTET (Dialog)

(Un birt plin de lame. In mijlocul lui o sobg, de fer, In care ardea
eeul. Un calgtor udat gi aproape Inghetat de frig, intril).

www.dacoromanica.ro

112

Calatorul. Bur, A seara!

ceili-va oaspep). Multumim d-tale !
Caltorta (nitndu-se imprejur i yezend, CI nu e loc Mug/ sobL
zise In gura mare) : Domnule birtag ! ado, to rog, pentru ealul
me doi-spro-zecc pAstravl.

Birtasul

Birtapi. Pastravi ! pentru calul D-tale Co fel ? Crezi

c'o s i mAnAnce ?

Calatorul. Adu-i numai gi yd. vedea!

(Birtapl ia 12 pastrIVI i se duce la cal. Multimea ese dupI daunt. Inteacestea citlItorul se afezil

Birtaqul, (Intorcendu-se.) M'ag fi prins po capul met, el calul d-tale DU mAnftnel pAstrAvi.
Caltitorul. Bine, dad nu vrea sl-f mnnce el, atunci
dAmi-i Inoue, Magi sobulita asta ealdA, sl'I mAnanc

Lumea din odae. (rIzend) De minune! bravo, domnule !

frumos ne-aI paella !
Ceadtorul i eu cred tot aga! Cu toate acestea ye multumese, e/ am gasit un loc, sl me Incalzesc putintel.
Teme sintactice. SI se face: analisa sintacticii .1 etimologid a buca
tilor de mai nainte.
Teme stilistice. SI se examineze In clas dimpreune: cu colarii modal cum s'ati transformat naratiunile de mai srs in dialog apoi ; dupe,
modelele date, sit se transforme in dialog mai multe naratimil potrivite.

IV. RESUMAREA SAU CONTRAGEREA UNEI BIJCATI DE CITIRE.

FRATELE CEL BUN.

Gheorghe gedea odatl dinaintea grAdineI vecinulul

Acesta cultgea tocmaI atunci fructo dintr'un pom. El chemA pe Gheorghe f n nuntru i ff dete doul persicI marl
gi frumoaso. Bliatul era elt p'aci s mArAnce una din ele ;
dar de o datA le puse pe amlndoul fa plrie gi se duse jute
a casa. El avea (toile surori miei, cari zAceal bolnave fn pat.

www.dacoromanica.ro

-113

GhPorghe intrebl mai Antlit pa mural-se, daca poate

da bolnavelor persicele. Apo! dupl invoirea mlsei, se duse in-

cetinel la patul surorilor sale gi date fie-clreia cate o persic/. Acestea Marl persicele cu mainele lor cele slabe
mncarl cu mare poftl, Gheorghe 8e agezl langl pat gi era
foarte multumit, vhnd cum mananca.surorile sale. El 1 inbea surorile. Ast-fel trebue s iubim i noi pe surorile gi
pe fratil nogtri.

a). Cercetarea i allarea pnnctelor principale i a idol

fundanientale din naratinnea de mai sus.

ESPLICARE.
1nvelatorul. Constantine ! citegte din no/ naratiunea de
mal sus gi spune-mi despre cioe se vorbegte in ea.
Sol. Despre un Wet, care '0: iubea mult surorile.

. Aga

dar ce fel de frate era el ? S. El era un frate bun.

. Pentru ce s'a numit el ast-fel ? S. ... I. Cum s'ar
numi uu copil, care asculta de pa) intii sel ? S. .

I. Cum
este titlul narn tiunii, ce s'a citit ? S. Fratele eel bun,
Aga
Din coprinsul naratiumi se vf.dP, ca Gheorghe inbaa
este,

foarte mult pe surorile sale, yearn care cuvnt i s'a i zis,

Aceastl judecarl o vedem, esprimata in
fratele cel bun.
propositiunea penultima (inaintea cflei din urm5).
Apoi
in propositinnea din urmA se cl/ poveti ca toti fratil gi suro-

rile, 8/ se iubeascl infra sine ast-fel.

Alar/ de aceastl

conclusiune, naratiunea mai consta din opt propositiuni.

SA cercetam acum fie-care proposItiune in parte gi sl ve-

dem, cari din ele espriml faptul, ce ne face sl dlm lui

Gheorghe numirea de frate bun ; iar pe toate cols l'alte sA

le ll-Am la o parte.
I. Theodore ! care este ntlia propositiune ? S. AntAia
propositiune este : Gheorghe qedea o data dinaintea graContine aceastl nropositiune o Wee
dinei vecinului set&
principal/ sal s,cundarl, ? S.... . AceastA propositiune
o idee secundar, pentru el din coprinsul ei nu se poate
Ea nu aratl insugirea
gti, dad Gheorghe era bun sail nu.
.

www.dacoromanica.ro

114

fratelsi, ei de aceea coprinde o idee secundarl

Nu este un
horn principal a eti, uncle a gezut Gheorghe, divaintea, la ues,
sat %DO gardul grAdinei, in curtea sat langA zidul vecinului;
de oare-ce din toate acestea nu urmeazA, cA Gheorghe MINT,

pe surorile sale. Aa dar aceasta progositiune poate fi

satI afarl. M. Pentru ce poate fi lasatA earl aceastA propositiune ? S.. . . I. care este a doua propositione S. Acesta
eulegea toconca atuna fructe dinteun pom.
t. Ce idee coprinde aceastA propositiune ? S.. . . L Aea este!
i asta
co7rinde o idee secundarA, fiincl-cA uu e lucru principal a
eti, dad vecinul sat altul a cules fructe ei dad tocmaT atuncea a cules. dud gedea Ghcorghe dinaintea grAdinei. Ea

putea sl nu se spunl de loc in naratiuno, dup. cum nu s'a

spus, cum a voila Ghcorghe acolo i cAt a eezut. Prin urmare
aceastA propositiune poate sA remanA afarA. Asetnenea se

poate lAsa afarA i propositiunea a treia (el chiama pe

Gheorghe inlAuntru), fiind-cA nu era de trebuintA, ca sA intro

italluntru spre a-i da persici ; putea sl i le dea i afara.

Nu tot ast-fel este cu propositiunea. Ii dote doue persed
man qi frumoase.
Aceasta coprinde o idea principalA,
fiind-cA este de neapAratl trebuintA a eti modul, in care a
dobftndit Gheorghe persicele, gi find cA fIrA (Musa n'ar avea inteles cele-l-alte propositiunT ; prin nrmare nu poate fi
lAsatl afarA.
D. Spline aceastA propositiune Ind o datA.
S.

. .

I. SchimbA numaT forma ei scrie-o pe tablA : Gheorghe

primise de la vecinul seet doue persici mari qi frumoase.

Tot ast-fel se va urma ei cu
propositiunt

b) Itesumatul sail contragerea naratiunei, in punc.

tele sale principale, este :
Gheorghe pritni de la vecinul sat doue peesici mart
frumoase. El nu le metneined insup, ci, eu voea mama sale,
le-a dat color doue suroti bolnave, cari le meincard cu pldceret. Aceasta i-a fdeut lui Gheorghe o mare bucurie.

c) Ideea fandamentalii in forinX mg' scurtil

Gheorghe a dat, din iubire, surorilord sa/c doue persice
mart.

www.dacoromanica.ro

llb

d) Desvoltarea treptatl a ideii fundamentale dupg

ImprejurArile, ce stati In legaturX cu. (Musa :
1. Gheorghe a dat, din inbire, surorilor sale clod persiet
marl gi frumoase.
2. Gheorghe, priimind de la vecinul see douse persici mart
coapte,
das surorilor sale, cari zaceaii in pat bolnave.

3. Gheorghe a priimit de la vecinul see done persici

marI gi coapte. El nu le-a mancat, ci le-a dus a case la surorile sale cele bolnave, pe care la iubia fOrte mult.
4. Gheorghe fu chemat de vecinul see in gradina
dlrui done' persici de toata frumusetea. El ar fi avut
mare pllcere, sri le menInce, dar, gandiudu-se la surorile
sale, cari zgceat a casl bolnave, ruse pfrsicile numai de
eat in pllarie i alerga, cu ele a case. Aci le dete surorilor
sale, cerora le areta printr'aceasta marea sa iabire. Ele, manearl persicile cu plecere.
Astfel se va desvolta incet in tra modulq (5, 6, 7) din ce
in ce ma's plarg idea fundamen!cda.

e) Desvoltarea Mai fundamentale nia pe larg de cilt

este In bucata de citire :
Gheorghe se intorcea odata de la camp. and ajunse dinaintea grtlinei vecinului see, gezu putinel, sl se odihneascil.

Minded uga grldinei era deschisg, el se uitg In grldinl

si vezu pe vecinul see, curn culegea fructe dinteunt pom.
Indata ce vecinul zari pe Gheorghe , it pofti inlluntru.
Gheorghe intrl cu sfiala In gradina i remase uimit, yeznd cat sunt de incgrcati peril, prunii, persecif. Vecinul
see Ii veni inainte gi ti date doue persici rumene i moI.
El Ii multumi i, luandult ziva bun, pled. Vhnd persicile atate de frumoase, vru sa manance una; dar de o data

li aduse aminte de surorile sale, cari erae de mult timp

bolnave. Numai de cat puse persicile fn pllarioara sa gi
pled, in fuga mare spre case., Indate ce ajunse, intreba pc)
muml-se cea prea ingrijat, daca bolnavele ar putea manca
acEste fructe, flea sa le fad, ret. Mumg-sa ti spuse cri din

www.dacoromanica.ro

116

protiva poate sa le fad bine. Atund el se apropia incetinel

de patul bolnavelort i le dete cele clod, persici. Bietele
bolnave le lual a in mlinele lor cele slab, apol, ridiclndu-se
putinel, roancara persicele cu multa pofta. Gbeorghe sta linitit langa patul lord si II se umplu inima de bucurie, v6znd eu ce plleere mnncl ele persicile i cu co multumire
Il privese. El iubia pe surorile sale atftt de mult, In ctit se
simtia foarte fericit, clod le putea face vr'o multumire. Toti
copiii cu minte trebue s urmeze esemplul lui Gheorghe.
Obsereare. A putea deosebi inteo bncata de citire ideile principale
conde cele secundarii gi a desface pe celo din urmil, de cele
tragnd sail resumnd intregul inteles al unei buchtl de citire in vr'o
cte-va puncte, este una dintre pregtirile cele mai folositoare gi trebuincise pentru viat.
Prin a este deerinderi scolarii vor ajunge

s gsiasc, numai de citt idea fundamental dintr'o bucat de citire

(chiar i dintr'o carte .intreag6), sail dinteo hartie oare-care, Incrul
att de trebuincios in vieata practic De aceea trebue s urnagm
aceste deprinderi pn, atuncl, piing cnd scolani vor gsi cu inlesnire
inteo bucat, de citire punctele principale gi idea fundamentalg
Teme stilistice. Dup' acest model se vor trata toate naratiunile de mai nainte spre a afla a) resumatul naratitinei; b) idea fundamental gi felul cum s'a desvoltat aceast idee.
V. FORMA DATA ; MATERIA SCHIMBATA.

Imitatiunea este una din cele mai folositoare deprinderi pentru compositiuni. ('opilul a invqat prin inaitatiune, rie pe bnzele mamei sale,
limba ce vorbegte (limba materrill). In tirmii el se inceare a se folosi
cu Ineetul, In spunerea gndirilor sale, de formele inqtate ale limbel.
Invtmntul primar s se foloseasc att de formele cat gi de notiunile, ce copilul a c4tigat din lumea de afar , spre a'l introduce, intr'un mod. natural gi lcsnicios, tu invAgtura limbei sense.
Oeil lucruri presupun imitatunea, a) Un model ; b) 0 materie co
trebue s se f.,rmuleze dup acest model. Molelul este de obicei o bacat, do citire. Imitatia trebue s o formuleze gcolarul dup mudelul
dat. Modelul ne arata directianea, pe care productiuuea trebue s o urmeze gi s o tin. (Dula& mai multe deprinderi de felul acesta, gtolarii
trebue s devin, din ce in ce mai liberi in lucrrile lor. Lucririle ce
urmeaz sub rubrica Compositiun4 nu pot fl de cat n*e imtilr li-

bere).

www.dacoromanica.ro

117

(1mitatiuni)
1. MONEAGUL SERMAN
Intr'o zi rece de toamn ajunsei inteo Ware mare. Acolo
zrii p'un biet Milli same, care adormise sub un stdar pe
o sarcine, de lemne uscate. Cte-va frunze marl i galbene,
cari chuserg din arbore, se ptireati crt vor sl-1 acopere. El
tinea minele pe pept. Langii bratal sea cel stang se afla

bet lung, ce era sprijinul batranetelor sale. ImbrAcemintea-i

era foarte serace. uvitele cele albe ale prului sen erati de
tot in curcate de vent i de ploae. Din and in cftnd suspina
in sornn de osteneala ; fata sa inse ii remase linititii i sePrintr'o suflare mai tare de vent, frunzele incepura
s cazI, ceea ce ji Mu Ea se destepte din soma. El
se sculi , i luandu-i sarcina la spinare, porni cu capul ple,cat i cu paii oveitori sprijinindu-se in bet.
Imitaliunea a) COSASIUL OSTENIT.

1-a prop. Intr'o zi rece de toamni ajunseiti inteo padure

mare.

Imit. Infro oi calduroa9d de yard tn duseiid la camp

unde se incepuse cositul.

2-a prop. Acolo zerilui un biet betran sirac, care adormise
sub un stejar, pe o sarcin, de lemne uscate.
snit. Acolo deduid peste un cosa, care de osteneald adormise lcingd o brazda de otavd cosltd.
3-a prop. Gte-va frunze marl i galbene, cari ;Amore, din

arbore, se pereae el vor si-1 acopere.

Cite-va Ilori de camp, cari se leganad iinprejurul
dui, pdreau cd voeau sa-i steargd sudoarea de pe frunte.
4-a prop. El tinea mainele pe pept. Lngi bratul sett cel
stfing se afla un bat lung, ce era sprijinul batrnetelor sale.
Imit. El cosise des de-diminedtd panel la amiazi cnd,
voind
indrepteze cu clocanul tdipl coasei, cdzuse de
osteneald qz adormise. Coasa se aria lnga dnsul; jar ciocanul II pnea bud strins in nacina cea dreaptd. Tocul cu gresia sta intipt dal a curea la bru.
Ob. Cate odatl se pot pune i ma/ multe propositiuni in locul uneia.

www.dacoromanica.ro

118

5-a prop. Imbrldmintea-i era foarte grad, i uviteler

cele albe ale plrulai stu all de tot incurcate de vnt i de
ploae.

Imit. De qi era imbrdcat upr, totuql sudoarea 1 acoperea

aia, in care se oglinda sufletul sea bun 0
6a prop. Din sand in ca d suspina in saran de osteneall;
fata sa fug rtmase linititl i seninI.
Imit. De vr'o cdte-va orY mird buzde zimbind ; se vede
cari it asteptau a casd.
cd visa despre
7-1 prop. Printr'o suflare mai tare de vent frunzele Incapurl FA faie i a caza, ceea co Il facu sl se detitepte din
BOMB.

Imit. De o data o npr1il, trecend cu trupul sea eel rece

peste tnerna lui, it film sd tressard ci sd-V dcschidd ochit.
8-a prop. El se scull, i luandu-I sarcina iar la spinare,
pond cu capul plecat i cu peel ovlitorl, sprijinindu-se in
lattnl an.
Imit. &rind repede in picioare, i Rim cruce, lud coasa
0 se apucd iar de muncd.
Imitatiunea b). SECERATOAREA OSTRNITA

2. TEIUL NOSTRIL
Din 'naintea casei noastra se OA uu toil mare i barb
Cat de mult imi plac3 sA m joc pa iarbl, sub umbra lui
Tata mi-a-spus cl acest teiu a trecut de o sal de auf. El a
fost pus ac de strilmoul met. Are un trunchiu de o grosime
foarte mare. Coaja lui este brlsdatt ; iar crlcile (;ele puternice se intind departe in aer. In varful lui sunt vre-o cate-va
cuiburI, In cari auz puii ciripind. Indatl ce se face zing', auzI
pasetile cantnd i ciripind printre crleile lui. Chiar albinele
vin adesea.ori p'aci, sl-1 caute nutrimentul lor cel dulce.
Sub teiu BO afla o bangl vopsitl ca verde. Aci e lacul meu
cel mai pllent. 1mi place sl ez aci, mai cu seam/ in senile
zilelor frumoase de primlvail i de vara. Atunci se ageazl a-

desea tata i mama Jangl mine pe bangl. Tata imI povestete istoriI frumoase.

and se apropie soarele de apusul s lau place s/ privese

www.dacoromanica.ro

119

de aci, cum se acopere tot cerul de o rogeata minunata. Mai

pe urma se face Imprejur o Were adanca. Se pare ca atat

plantele cat gi animalele dorm.
1mitaliunea a). STEJARUL CEL BETRIN.

Inchipuegte-ti, ca livedea D-voastra se marginqte cu o

padure la marginea careia se AI un stejar. In acesta este
euibul unui corb. Spune apoT ce face in stejar mierla, ghionoaia, veverita i gandaceii, ca pastorul satului se odihnegte
bucuros la umbra lui; iar tu asculti cu placere cum canta el
din fluer pang, insereaza.
Imitapunea b). FOISIORUL NOSTRU.

Inchipurgte-ti in gradiva, o bolta de vita, pe care ii are

cuibul o privighetoare. Sub bolta sta o mass mare, la care in
timpul vacantei de vara se ia cafeaua dimineata gi se cineaza
seam. Povestegte despre viespi, vrabi i g aurii, cari vin la
bolta, dad se coc struguri, i ca la umbra el citegti bucuros
basme frumoase.

3. GRADINA NOASTRA DE FLORI.

Gradina noastra este o bucata mit a de panant. In partea
de amiaza-zi se marginegte cu casa. Aci soarele bate mal
toata ziva. Ea este de jur imprejur inconjurata cu un gard
de Ufa verzi gi dose. Langa zid este e uscioara, pe care in-tram in gradina. Prin mijlocul gradinei duce o carare presarata cii nisip. La dreapta gi la stanga aunt brasdele. Pe aceasta infloresc trandafiri, zambile ; crin, lalele, narcise, etc.
Inteun colt al gradinei cresc tufe de agri i coacaze ; iar la
intrare stau douI salcana ca nigte pazitori. In fund se afia o
bolta acoperita cu vita. Eu ged foarte bucuros in grdinA. Aci
este pentru mine locul col mai placut, nude 1nv6t, sa ti36
odihaesc.

Imitapunea a) LiTedea noastrA.

Imitapunea b) Odaita noastrit.
4. ROARA DE LNGA PADURE.
Mai sus de satul Porumbita se afla un gir de dealurl, nude
merge lunaea foarte adese-ori in timpul verei. Pe unul din a-

www.dacoromanica.ro

120

ceste dealuri, nu departe de o stand mare, isvoragte un pftraiag. Acesta se strecoar printre coastele dealurilor Intr'o
vale umbritil de arborl marl.
Pe dincoace de parftiag ne duce o carare, ce gerpuegte lin
prin livezl, Ong la o stavill. Mai jos la vale de aceasta sta.vilk se affla moara. Ea este o zidire veche. Inlluntrul acestei zidiri invechite huruesc roatele gi petrele rnorei; iar din afail se invrtegte cu zgornot o roat mare, care de gi se Diipi
Meet, totugl pune in lucrare, cu fnlesnire, toat alctuiala
mirtoare a morei. Apa fnaprogcnd respfndegte o r'coare
placutA. In toate zilele vin oaspetl la moara cea simpl de
langl pdure.
Imitapunea Ferestreul pentru tMatul scamdurilor :
Observare. Cerinda-se trebuinta, se vor canta ii alte exemple potrivite.

COMPOSITIUM
CELE MAI INSEMNATE REGULI DE COMPOSITIUNE SI DE STIL (1)

La facerea unel comoositiuni avem trel grade de lucrri.

1. Cercetarea sal gsirea cugetrilor, coprinse in

tenak pe care noi voim a le eseune, (Inventiunea).

2. Aezarea cugetrilor in ordinea cuvenitl. (Dispositiunea).

Espunerea cugetdrilor prin Torbe. (Elocutinnea).

Prin cercetarea sail giisirea cugefiri1or se c4tigit materia eari
eoutinutul compositinneI; prin arzarea san dispositinnea cugetitrilor se cii.qtig mulitotuirea lor In compositinne; prin espunerea euge-

tirilor In Buis se c4tigl forma stilistla a compositiunei.

I. CERCETAREA SAIf GAS1REA CUGETARILOR

In ori-ce compositiune se atla, dug cum s'a vOzut fn tratarea deprinderilor Ele pana acurn, o idee fundamentalk pe
lAngI care se grupeaza Icele alte idol, spre a o lmuri, desvolta, determina, fmpodobi, etc. Acesta idee fundamentali se
numegte tema satl titlul. Ea se numegte tema, cand se (11 gco(1) Aceste reguli se vor Inv'ta In clasele primare nnmai de copii cei
mai Inaintati i de aceia, cari nu ITT arma un curs secnndar.

www.dacoromanica.ro

121

larilor, ca sa o lucreze i titlu, cand se scoate dintr'o lucrare

ispravit, d. e. co titlu am putea da cutarei sau cutareia ist orioare ?

Tema poate fi luata safi din lumea din launtru sat din lumea din afara. (Noi ne vom ocupa de o cam data numai ea teme
hate din lumea din afar).

In privinta formei, tema poate fi esprimata printr'o sinwill sau mai multe vorbe ; cl. e. Descrie m6ru/ locui nagterei, etc. sau printr'o propositiune (simpla, desvoltata,
ctc.) d. e: Cine nu asculta, trebue sa sufere.
Dandui-se de esemplu o tema ca Descrierea casei Orin-

tesci. Sa povestim cum un copil, care sta pe prmul unui

riu, surptindu-se o parte din pamdatul, pe care el sta, era
sa se inece.Descrierea unei preurnbtari facute pre ctimpie.
0 furtuna, 0 climineala de yard /a sard, 0 iniciniplare
din viala noastra,Descrierea unui obiect de arta, a unei
fiinfe, luata din istoria naturald, etc., trebue sd ne geindim
numai de ct cum este casa noastra parinteasca,
ce am
vezut in preumblarea noastra, cum era timpul inainte de
a se incepe furtuna,cum era in timpul furtunei qi cum dupa

fartuna, etc., Pa langa aceste trebue sa ne mai gandim la o

multime de alte Imprejurari secundare.
Aceasta lucrare a sufletului nostru se numete meditatiune,
iar rezultatul ei este aflarea tuturor cugetarilor trebuincioase
pentru desvoltarea temei 1 se numete inventiune.
Unele teme sunt aa de bogate, In cat n'avem trnbuint de eat de
o mica, meditatiune asupra temei, spre a afia intednsele o suma mare
de idei; iar altele par atat de srace, in cilt ne svircolim foarte mult
pan g. aflana ideile stiict necesare.

Gasirea ideilor se poate inlesni prin diferite notite

ce

seriem pe 'Artie inainte de a incepo lucrarea.

Luand de esemplu. Casa pdrinteascd, despre care ne pro-

punem, sa facem o compositiune, seriem pe hartie atatea

propositiuni, cate no vine in minte. Dap/ ce vom slei eu totul cugetarile noastre despre acest obict, vom incepe sa le
combinam, lasand afar. pe cele repetate, sau pe cele mai patin trebuincioase. Aceasta se face, caw' obieetul este foarte
bogat. La un obiect sarac, trebue sa, ne mai servim i ou alte
mijloace ca , intrebiri topice, cum s'a flout In partea etimologica etc. spre a gasi toate elementele compositiunei.

www.dacoromanica.ro

122

Studiind tema lii modal acesta din toate punctele de vedere

gi dispunnd in cele din urma de materia temei, urmeazii, a
doua lucrare adica :
ASEZAREA CUGETARILOR IN ORDINEA CUVENITA.
(Dispositiunea sau planul compositiunei).

Precum architectul, pentru a face o cladire, pa IMO material, are trebuiista i de un plan, dupa care s ageze materialul adunat; tot ast-fel trebne 0 fad gi compositorul. Materia cagtigata prin meditatiune dintr'o tema data trebue inlantuita, dupa cum se cere, s urmeze In compositiune.
Agezarea sau fnlantuirea materiei fn ordinea, In care trehue 0, urm.ze in prelucrarea compositiunei, se numegte dispospunea sau planul composiliund.
Prin meditatiune am scos din unitatea cea inchisit a ternei, o multime de cugetri; prin dispositiune sau planul compositiunei grupam
aceste cugetarl in diferite puncte principall spre a le aduee in eels
din until la o unitate armonicii.

La formarea disposititinel sail a planului, fintaiul pas, ce

trebue s facem, este partitiunea materii, adica : stabilirea
punctelor principale, pe langa cari apoi trebue sa se grupea toate cele-l-alte. Punctele principale, stabilite ast-fel,
Ormuresc intelesul principal al intreceei compositiuni fkndu-ne

vedem numai de eat acest inbteles.

Fie-care dintr'aceste puncte principale pot area gi ele

*tile lor, cari au un inteles sau continut mai mic. Acestea se numese 041 secundare gi sta.6 in report de subordinatie
cu principalele. Aflarea acestor 041 secundare se cagtiga pria

divisiune.
Panctele principale trebuesc inlantuite ast-fel, fa cat la
prelucrarea compositiunei 0 se poata face cu inlesnire tre-

cerea de la unul la altul.

In planul unei compositiuni complete se pune in cele
mal multe mewl' Introducerea 1 conclusiunea.
a) Introducerea prepara p cititor pentru tema data,
(1) Pentru dispositiunea san facerea unui plan al compositinnei nu se
pot stabili aci, de eft niqte reguli gencrale. de oare ce acestea variasil
de cele mai multe ori, dupg natura subiectnlui de tratat. Indeminarea
in aceastii privintii se poate cfqtiga mai mult prin studierea unor mo
dele bine alese.

www.dacoromanica.ro

123

stimulftndu-i atentiunea si indreptftnd-o spre ideia fundamentall a compositiund.

b) Conclusiunea d compositiunii rotunzimea necesa41,
adicA complenegte fntelesul total al cotnpositiunei. (In com-

posiliuni mai naafi sass in acelea, a caror twill este luata

din lumea idealet, conclusiunea cautel set nuTreascit ingu-

enta celor sise i prin urmare reptta tin resuni t pine-

tele principale, dsvoltate in composiliune, t dgnd din de

consecinple necesarii. In compositiuni mai restrinse introducerea gi conclusiunea pot BA

i lipseasa

III. ESPUNEREA CUGETARILOR PRIN VORBE.

(Forma composiliunei).
Indata ce am stabilit puuctele principale, dupa cari sa se
inlantuiasca cugetArile in compositiune (am JAM planul)
trebue sA darn acestor cugetArT o fornal, adicA sA le stilizAm.

Dela forma compositiunei se cere ca ea sA fla nu nurnai

clarA ; darl i plAcutA. De acea aceste calitAti ale stilului se
pot considers ca cele mai mnsemnate :
1. Stilul este clar, cftnd cititorul (san anaitorul) se Na FAtrunde pa deplin de cugetarile scriitorului.
2. Ori co om, care scrie (sax vorbe!te) ceva, doregte mai Audi de toate EA fie Inteles. Fiind iusA cAtcompositiunea poate
fi numai atunci bine inteleasA , and fAna sa stilistica va fi
clarA, de aceea scriitorul va cAuta sA corespucal conditiuni-

lor claritAtei, care se raporteazI nu numai la espriroarea cugetArilor singuratice, darA gi la totalitatea compositiunel
adicA :

a). Fie-care vorbA din propositiune se esprimA esact notiunea, ce dorim se represinte.
b). Ttate propositiunile dintr'o compositiune trebuese unite
Intro sine astfel, in cftt se formeze un tot armonic, raportftudu-se la acelag subject.
Este in genere cunoscnt, cA cugetArile dintr'o compositiune se esprimil parte prin propositiuni (simple, desvoltate san contrase) parte prin
frase sau perioade ; de aceea scriitorul trebne BA kitie bine cum sl le
Intrebuinteze cAnd pe unele, cAnd pe altele.

c)

Limba trebue se fie adevArat romftnease5, adicl lipsitl

www.dacoromanica.ro

-124

de barbarisme; de provincialisme, de archaisme, gi de neologismo.

Transitiile de la un punt principal la altal, aratat in planul compositiunei, sa se faca in mod natural si nesilit, dad
voim ca compositiunea sa fie ugor inteleasa. Astfel, de transitiuni nimerite dovedesc indemanarea scriitorului i atrag
pe cititor, inlesnindu-i intelesul compositiunei.
3. Stilul este plant, dud, gat prin cuprins cat i prin
forma, va stimula puterile intelectuale ale cetitorului gi'l va
pnne in lucrare sentimentele gi fantasia.
Obsercare. Espresiunile figurate, ce stintem siliti a primi cte o dat.
iu cea mai micb compositiune, pot fi esplicate dup imprejuriiri.

Dupa subiectul de tratat, in cea ce privegte forma, com-

positiunde se impart in Narattune, Descriptiune, Comparatiune etc.

NARATIINEA.
Nargiunea este espunerea unui Intreg gir de Intamplari
trecute
Pupa scopul ce urmreste, ea se deosebeste in naratiune simpl sau
didactic si in naratiune ornat sau frumoas.
Naratiunea simpl sail didacticl este aceea, care espune intmpirile
ast-fel, 4up cum s'au igtrecut, dndu-no totdeodat i invttur.
Naratiunea ornat sau frumsasi este aeeea, care espune nu numai cele petrecute, dar sentimeutele naratorului, produse prin inrinrirea
celor intamplate.

Continutul naratiunei poate coprinde fapte, intamplri

din vista noastra din trecut sau din vista de toate zilele, eta.
Afara de aceste mai poate coprinde intamplari inchipuite,
din combinarea carora putem trage invataturi pentru viata
p ractic a.

in naratiune se deosebesc trei parti principale, adica : ex

positinnea, complicatiunea sau cum se impletesc intamplarile
intro ele, i desnodamntul sau catastrofa, adica cum se des-

leaga diferitele intamplri futr'un resultat final.

k1) De aceea cel ce nareaz se foloseste mai tot-d'auna de forma trecutulni. De forma presintelui se foloseste numaI atancl, eand voeste ca
espunerea s fie mai vie.

www.dacoromanica.ro

-125

Afara de aceste pgrp principale, mai pot fi observate in

naratiune i urm5toarele :
1. Impri-jurgrile in care s'au petrecut cele narate, precum

i tot ce s'a intmplat mai fnainte, del cunoscndu-le acestea bine, intelegem atunci mai llmurit lucrul de clpetenie.
2. Urmarile nemijlocite i intamolarile urmtoare, cari stau
fn legAturl cu cRle arAtate, i alte lucruri, despre cari cititorul

nu trebue llsat fn nedomirire. (Veli mai pc) larg in curs de

comp. i de stil pentru cursul secundar, pag. 198).
Formele particulare, de care se servete naratiunea in espunere surt :
1. Povestea. (basmul) ; 2 Fabula, 3. Parabola, 4. Aueedota, (snve) ; 5. lstoria etc.
1. Povestea (basmul) arat, intmplri de mirare despre fiinte i puteri inch puite sau peste firea omeneasc. In ea 39 amesteca, In m d plcut si vesel, lucruri &eel si suprafirestl, inchipuite i minunate, lucruri deprtate i apropiate De acea In povesti vin inainte nu numai
oameni, animale i lucruri, ci se aratii si Smel, Spirite Zine, lele, Uriffi, etc. (Ve4i Legende sau Basmele romnilor ue un culegAtor tipograf.)

'2. Fabula este scornirea noci istorii mici care ne arat adeveruri

morale si ne faco s, infetrn lucruri intdepte si -bone pentru viata prac-

tici. Aceass naratinne isi ia subiectul mai malt dintre animale si lupentru ca ast-fel, pt in pilde, oamenii s, invete cum trebue s. se
poarte in viat. Cate o dat subiectul fabulei sunt oameni, din a diror
intamphiri suferinte pot trage invdtatur toff cei-l-alti. Infttura
coprin-6, in fdbul, ate o datii este espusi In cuvinte, acleseori fug, se
las ca cititorul s scoat singur inveVitura din fabulti. Fabula trebue
81 fie scris, simplu, scurt si MCA podoalmi i subiectul ei s fie unul sin-

gur (vezi fabuiele de mai inainte).

3. Parabola este inrudit cu fabula, co deosebire cl parabola are

in vedere adeveruri mai inalte morale si religioase. De aceea ea I ia
subiectul din viata omeneasg. Voieste s atingi mai malt inima, pe

cand fabula occup mintea sau judecata omului

4. Anecdota ne spune o intmplare scurt i interesant. Ea ne face
s cunoaltem mai bine caracterul unei persoane insemnate. (Veq.i anecdota Vulpea Unit in Cursul de compositiune si de stil.)
0 multime de Anecdote se aild in gura poporului. (Veq.i Snve sau
Povesti populare, de un culegto r tipograf.)

5 Istoria este nararea nnor lucruri intamplate, cari au avut inrinrire asupra statelor, sau continentelor, asupra parnntnlui, asupra fericirei popaarelor, omenirel. (Mai pe larg in stil stic.)

TRATAREA UNEI NARATIUNI IN CLASI

Din deprinderile de pra acum am vdzut cum o naratiane poate fi

espus sub diferite forme, adia cand in prog, child in versuri, cand

www.dacoromanica.ro

126

in forma epistolarg etc., sg vedem ultra, dupg cele inv6tate pang aci,

cum s'ar putea forma o naratiune. Voiu lua o intamplare din viata
Damneavoastra, si o intarnplare, ce v'o' este mai la tori ennoscntg. Aeeasta ar fi 1ntrarea in coald. Luat1 aminte : En voiu scrie aceasta pe
tabla (o eerie). Scrieti-o i dumoeavoastrj i considerati-o ca tema naratinnei.
(Sc. o scriu).
I.Voind eu acum s povestese eeva despre
aceastg intamplare, trebue s argt mai mntiui, cand s'a petrecut. Pentm acest cuvint voiti si eerie ca primal punct intrebarea :

Criad s'a petreeat intamplarea saa taptal /. I. Scrieti si

dumneaveastri aceastg intrebare. Ionescule. respunde la ofinsa, adeeg

spune-ne cand ai intrat in anul acesta In qcoal?Se La 15 August am
intrat fn sceal'S.
1. Repet i dumneata eteeastg propositiune i apoi
sctieti-o in carte (In urma institutorul va arita scolarilor ea intamplgrile

sau faptele dinteo naratinne trebuesc inlntuite, asa dnpg cum s'aii
pctrecut. Spre acest sfarsit se vor stabili urtnitoarele puncte de vadere:

Ce s'a petrecut inainte de intrarea in fcoadd? Ce s'a petrecut

in roalci? Ai apoi. Ce s'a petrecut dupe-6 aceea ?) A.a darti va scrie

pe tabld :

A. Inlintuirea Faptelor. Apoi va lua pa fie care din eels trei intrebgti, punnd pe scolari si respunza la ele de esemplo. M. Ce i s'a
intiimplat inainte de a te duce N scoalc1 ? Se. . . . .
I. Respunde-mi eu propositiuni intregi cind te-si sculat atunci ? Se. AI. Sreieti fietunei m'am sculat mai de dimineatil, de cat
care acest respuns in mete. I. Ce ai mai fleut dupg aceia ? c. Dupg
L One
aceia m'ant spglat, m'ana imbricat si in nrmg am mancat.
ti-a dat de mancare ?
Sc. Mie mi-a dat mama, mie sera mea eta.
Repetati cele spuse ping acurn, lug intr'o propositiune sau frasg fru-

moasg,Se.

1 Scrieti mum in caete i aceastg frasg.

Sc. La 15 August m'am Haig mai de dimineatg de cat altg data.. Dupg
40 m'am spglat, m'am finbricat, mama mi-a dat de mineare. I. Ce ai

Sc. am plecat In seoalg. I. Serie si aceastg propesittune in caet.I. Cum era timpul ?Sc. Timpul era unit.
I. Scrieti i aceasta in caeteSc.. I. Pentru ce zici el timpul era
arit ? Sc. Pentra eg cerul se acoperise en nori si ineepuse sit picure.
L Ce ai facnt, calla ai T6lut aceasta ? Sc. Mi-am luat umbrela eu
mine. I. Incearcg-te
Sc. Penspune toate acestea inteo frasil
tru el cerul se acol,erise cu nori i incepnse sii picure, mi-am luat umkela en mine.
I. Scrieti i aceasti frasg, in caete.
Ce i s'a intimplat pe drum pang la scoalg ?
Se. M'a apu rat ploaia, i cu
toate ci eram en umbrela, m'a udat pang la pele. -- I. Scrieti si aceasta In caete.
La ce intrebare ai respuns ping acuma ?
mai fgcut dupii, cele spuse ?

intrebarea Ce slat intiimplat inainte de a intra in

qcoala Z

I. Bggati de seamg. Spre a pistra inlgntuirea faptelor trebne acum si

armam cu intrebarea a dowt
I. B. Care este a doua Irtrebare ? Sc. Ce s'a Intamplat in ktelii.?
I. Scrieti in ,mete (se facel I. Aceastg intrebare insernnati-o acum cu
eifra II, iarg la cea diz tIin puneti cifra I, (se face).
I. G. Dumneata ai fost eel dintaiu in scoalg sag ai mai ggsit i pe alti scolari?
Sc. Am mai gash i pe altil.
T. Cum to-a prima acestia. Sc. Foarte

www.dacoromanica.ro

--127

I. Formati si din acestea o frasg.

Sc. La coalg am gsit o
multime de rolari dilL anul treout, cart m primirg toarte bine.
I.
Ciind a intrat D. profesor in clasg ? Se. La opt ceasuri. I. Ce a fgcut
dnsul dupg ce a intrat in clash' ?
Sc. Ne-a cetit regulamentul i ne
bine.

a spus ce ciirti s ne cumpgrgm

I. Ce s'a intfimplat in urmg ?
Sc.
Ne-am intors acasg.
L Repetg, acorn aceast frasg intreagg . . . Repeto i Dumneata, dar mai deslulit
I. Scrieti i aceste in caete

I. Astfel s'ar fi respuns 0 la a douaintrebare. lsprgvitus-a pang aci naratinn ea ?

Sc. Nu s'a isgrgvit thc, fiind c ne mai vemne 0 a treia
intrebare, la care trebue sg respundem.
Sc. III. Ce s'a Intfimplat dapA aL Care este acea intrebare?
seen ?
I.
Scrieti qi aceastg Intrebare In caete ! ... L Ce ai fgcut
dupg ce te-ai inters acasg ?
Sc. Dupg ce m'am tutors acasg, am spus
pgrintilor, ce am vOut Ii ce am auzit la roalg. (In urmg se va eerie
intreagg naratiune pe tablg mai esplicandu-se odatg, cum se face planul unei naratiuni 0 cum se exceutg.)
INTRAREA IN SCOALA

Planul sau dispositiunea

I. Cfnd s'a int&mplat aceasta I

La 15 August am intrat in coalg.

B. Influtairea faptelor.
I. Cc s'a intdmplat inainte de intrare ?

Atunci m'am sculat mai de dimineatg de cat gel datii.Dupg ce m'am

spglat i m'am imbrgcat, mi-a dat mama de mancarc 0 in urmg am

plecat la icoalg. Timpul era urat. Ffind cg cerul se acoperise cu nori

incepuse s, picure, eu mi-am hat umbrela en mine. Pe drum mg

punit ploaia, i cu toate cl cram en umbrela, totuli m'a udat pang la

pele.

IL Ce s'a inteimplat la scoald?

La roalit am gitsit o multime de rolari din anul trecut, care mg

primirg foarte bine. La opt ceasuri Dommil profesor a intrat In clasg.
Dupg ce ne-a citit regulamentul ne-a spus ee cgrti sg ne cumpgrgm,
le-ana inters acasg.
Ce s'a intdniplat dupd aceea ?
Acasg am povestit pgrintilor notri ce am vg4ut i ce am au4it la

1. 0 INTIMPLARE IN TIMPUL CLASEL

Teri dupa antiazi, lectiunile noastre se Intrerupser din
eausa unei furtune infrkogate. Pe la amiazi, timpul era
foarte calduros. La trei ceasuri, cand m'am intors la gcoa16, Oda me inabugia cu totul. In clasa nu mai puteam
sta de cat eu ferestrele 1 cu uga deschisa. Tiara de o data
se Intuneel gi soarele se ascunse eu totul. Alergand la

www.dacoromanica.ro

128

fereastra, vzuram cum se Intindea repede pe cer piste

nori alburil. Vntul, carel incepuse sa beta, ridica praful
de pe Uhu

i intuneca orizontul.

Ern treat ingrozitor ne facu sa ne retragem inapoi

sa inchidem ferestrele. Dupa aceea indata incepu sa ploa cu
piatra. Grind lna era aga de mare, in cat ne sparse numai de cat
trel geamuri de la ferestri. Acum vntul arunca ploaia
inlauntru cu toata puterea.
priviam cu totii aceasta

schimbare de timp. Ploaia ins nu tinu mult i cerul incalm a so lumina. Fortuna tract]. Noi, deschiznd feres-

trele, vzuram po strada apa el se scurgea ca un OM.

Aerul era acum cu totul rcorit, fl ()rile i pomii intremati.
PLANIIL (sau dispositiunea.)

1. Cand s'a Intamplat furtuna ?

2. Decurgerea furtunei.
a) Ce fenomene au premers furtuna ?
b) Cum a decurs (cum s'a urmat acest fenomen)?
c) Ce schimbare a produs ?
Tema stilistica. Dupg acest model va esRune fie care scolar vre o
inttimplare din vieata lui.

2. INCEPEREA ERNEI.
Acum sosi i iarna. Zdele sunt scurte gi cerul posomorit. Eri dupa amaz edeain la fereastra gi priviam

curn picura. De o data vkula printre picaturl ceva alb.

Acesta era un fulg de zapada. Dupti aceea vhniti un altul
un altul gi in scurt timp incepura sa, caza din ce in ce
mal multi. Toata atmosfera era plina, de dngii. Mie imi
parea bine de aceasta. Pana seara gradina i casele ince-

pura sa se albiasca. Prin curte gi pre uliti zapada, care

cadea, se topia. Dara asthi de dimineata, cand m'am dug
la gcoal, curtea, casele gi toy pomii erail acoperiti de o
zapada gross/. Chiar i locul nostru de joc era ascuns sub
zapada. Multi copii incepura sa faca bulgari de zapacla
s se joace cu ei. M'am incercat i eu, insa mi-au inghetat mainile cu totul. Acura mi s'a inferbantat grozav.

www.dacoromanica.ro

129

PLANUL (dispoEipunea).

1. Cum s'a inceput tuna ?

2. Ce schimbare a aclus iarna ?

3. and s'art observat cel

falg de zapada
4. Cum erail adoua zi, casele, pomii etc. ?

5. Ce a facut copii cu zapada?

6. Ce nrmati a avut mast joc ?
(Tot ast-fel se va scrie : Inceputul primilverei etc.

3. CUIBUL.
Eu am &it in stufigul din gr5dina noastrrt un cuib.
Plin de bucurie alergata la tata, Il chemaia tri g,adina
II ar.taifl, ce am gasit.
*Cite, tata, strigaia eu ; privegte ce frumos cuib am gasit aid.
In cuib se afin trel one dragalage. A vrea st me joe
cu ele. Pot face aceasta, tata ?
Nu, fiul meu, sa nu faci aceasta, daca voestI sa simy
pe urma o mare bucurie.
Eu lasaitl ouele acolo gi a doua zi me duseift din nou
la cuib, uncle gsii patru cue in loc de trel. Tata
zise: Nu te mal duce pe la cutb patru-spre-zece zile. Dupa
ce vor trece aceste zile, vom merge impreuna, sa vedena
ce este acolo.
Eu Il ascultaia. Dupa patru-spre-zece zile, cand m'arn

dus cu tata la cuib, cat de mare mi-a fost bucuria, yeEl sleschideail
znd, In locul ouelor, patru puisorl
ciocul, ca gi cum ar fi voit sa manaace. Ea gi tata ne detersna incetieel la o parte. Atuncl veni mama puigorilor,
tit:And in gura un vermulet, cu care ri nutri. <Vezi tu,
acuma, finl meu, daca ai fi luat atuncli ouele, acum
fi avut placerea s vezi pulgorii.
Dupa aceea, in toate zilele me duceam la cuib pang
i sburara dintr"ensul.
In annl acesta parintii puigorilor a venit iaragI gi

crescura puigorii

facut cuibul tot inteacel loc.

Tema' stilisticd. Dup: modelal de mg sus, va nara fie-care colar
o intmplare din viata sa proprie.
9

www.dacoromanica.ro

130

4. ZIARUL MEU (MARIOARET).

Fiind-el sora mea Elena nu m'a degteptat azi de dimineata, m'am sculat tocmal la 8 ceasuri. Dupa ce m'am imbri-

cat, voiam sa citesc, co ne-a dat doanina profesoara, de

oare ce asta-zi gcoala s'a Inceput din me. Elena fnsa nu
voi s me lase, ci me cbiema la cafea, zicnd ca este tartrebue sa plecam la gcoall. Mie, neplacndu-mI cafeaua, am cerut ciai, i fiind-ca densa n'a vrut sa-mI
dea, m'am dus nemancata la gcoala. Cand am egit afara

din cask soarele lumina prea

frumos ; pasrile cantaii

foarte dulce ; pomii, cari erae Incarcati ea florl albs, mirosiau de miaune. Pe drum am intalnit mai multe femd cu
ghiocel i viorele gi me bucuraie foarte mult, veznd sosirea primaverei. La coal am ajuns prea tarzie, do aceea
am fost silita, sa stau o ora intreage afara din bauga.
Profesoara ne a cerut caetele cu compositiunile, ce aveam
81 scriem In vacantie. Eu i-am spus, ca Elena n'a voit sa
me degtepte azi de dimineata gi de aceea nu mi-am ispravit
toate temele. Doamna profesoara mina surland mi-a zis c
aeeasta nu esto nicl o desvinovatire i ca, daca a doua zi

nu le voiu aduce scrise bine, vol fi pedepsita. Tot de o

data mi-a dat o tema, sa o mitt de trel ori.

Dupa amiazi am avut la gcoala numail lucrul. D-na profesoara 1mI arata cum sa lucrez un eamizol gi cum sa-ml
scrie numele pe el. Cand lucram, no deprindea in calcule
de mamorie. Vre-o cate-va din camaradele mele ne a povestit nigte 1ntamplari din istoria patrid. Tinca N.... ne-a
povestit co s'a Intamplat fratelui sell la Plevna, cand armata romana facu mai multe asalturI grozave spre a pune
mana pe dnsa.
In mina am cantat cantecele Invetate pana acum. Dupa
co am venit a casa, ne am pus la masa. Fratele men Ioan
nu sosise inel, gi de aceea a Amu nemancat, Alt ceva
ieosebit nu mi s'a mai 1ntamplat, de cat, ca am respuns
bine la aritmetica.
Teme stiUstie. Sg se caute planul acesteT naratiuni qi in urrng sg
formeze fie-care polar cite un ziar.

www.dacoromanica.ro

,131

5. ZIARUL Lill CONSTANTIN

Eri am fost cu tata i cu mama la orag. Mal Ant Aitt

ne am dus la domnul acela, care ne cumparl vinul in fiecare an. Fiind c estimp am priimit de la dnsul multi
banI pentru vin, de aceea printii mei erat foarte veseli,
cand 11 vezur. El ne-a poftit, sl mancam cu dasul. Pe
masa se aflaA o multime de bucate, cari mal de cart
mal alese tri mai bune. Pe can d mancam, el spunea tatei, ea

a fost in tot d'auna prea multumit de marfa noastra.

Dupg m asa, ne-am dus la balciA gi am intrat fn oborul de vita , uncle tata voia sg-gi cumpere un cal, dara
pArAndu-i-se prea scump, n'a cumparat niel unuL

In obor am vent o multime de boi, de vaci,

de cal,

de oi gi de alte animale. In orag am vezut, mal ales prin lipscani, o multime de prAvAlii frumoase, agezate una langl alta.
Nu me puteam satura privind attea lucruri frumoase ! Tata gi
mama cumpararA din prAvAlii materii de haine, postav, piele,
ghete i deosebite vase pentru casA. Mama cumprA pentru

sorl-mea o haina prea frumoad ; iari mie imi cumpAr istoria resbelului din Orient. Pentru sorA-mea cea micl cumpr
un abecedar gi pentru frate-meu cate-va jucril. Cand am ainns a cas, copii ne egirl inainte gi ne intrebarI, ce le am
adus. SA vedem cum v'ati purtat mai antAiti, le respunse
mama, gi apoi sa ye artana ce v'am adus. Dupa aceea le
date la fie-care, ce le a cumparat. El sAriati i jucau de bucurie i, sAruind maim tatei gi a mamei, le multumirA. Pentru
mine aceast zi a fost foarte placuta.
Temd stilistied Dupit modelul de naai nainte 10: Ira scrie fie-care ce

s'a Intamplat inteo zi.

6. DAREA DE SEAMI DESPRE CELE tNTIMPLATE

INTR'0 SRPTEMINA.
Dumineca am fost la bisericA, cu toti congcolarii mei. Ia
timpul Sfintei Liturgii am cantat in chor : Doamne miluegte,
i allele. La sfArgit, preotul ne a spus o predica foarte framoasa. Sfintia sa ne-a tlcuit pe larg necredinta apostolului
Toma.

www.dacoromanica.ro

132

Dup biserica am e0t cu amicul meu Constantin prin livezile din josul satului nostru. Pe aiel am cntat cetecele, ce
am invetat in anul acesta la coal i am adunat mai multe
plante pentru istoria natural.
Luni dimineat m'am dus la roall. Aci D. profesor ne-a
cent compositiumle, ce lucraserm in septemna trecut.
Compositinnea mea a fost band. Dndu-mi-o inat ol, d. profesor m'a batut pe umeri i mi-a zis : Ionescule! acum al Incrat
bine, mergi cu curagi pe aceast cale ki voi fi tot d'arma
multumit de tine. Aceasta me inveseli aiat de mult, inct la
intoarcerea mea a cas, alergam de bueurie in toate prtile
i sriam, dad pe o lavit, caud pe o peatr de langa drum,
clod paste ant, pp in ct am czut de mi-am spart capul. In
urma acestei cderi fui silit 81, stair in pat doue zile. Marti
i Mercuri. Si bucuria trebue marginit, itni zise tata,
find cil altfel i din bucurie se nate suprare.
Joul m'am dus la coal ca capul legat. Bine al venit,
Ionescule,
zise d. profesor, cnd am intrat in cias. Ai
-vznt cat de lesne se poate intmpla nenorocirea ? In viitm
s fii mai cu bgre de si-am!. Mi-a prut bine, cil d. profesor m'a pnimit cu toatti buna-voint, dar m'am ruinat
de concolaril iei, ca nesocotinta mea a fost causa nenorocitoi ietmplri. M siliUt aeol din toate puterile s ajuag
cu lectiunde le concolariI
Seara veni biatul vecinulei
nostiu, s-mi arate co s'a invetat in acele dime zile.
Vineri mi-am uitat gramatica a cas ceea ce nu mi se
mai intmplase nici o dat. D. profesor m'a trimis, s o aduc.
Cu ct nepliicere facui eu aceasta, fiind-c concolaril me!
Incepura lectiile Ma de mine; aped' me rulunaitu foarte mult,
zise d. profesor : eVezi Ionescule , made nu e cal)
cnd
vai de picioare!! Seara ne-a citi1, tata inteun ziar,, ce priimice, cum s'a revrsat un fluviu i a inecat un oraintreg pe
rind mal multi cement 0 biat femee cu don! copilai al sel
a sco pat in chi pul col mai minunat pa o plut, ce venea pe ap.

Darisbindu-se pluta de coltul unei case, copilul cel mal mic

czu in ap. Biata mama se mud &IA (Mosul 1, daca n'ar
fi fost in apropiere nite ()ameni cu o luntre, ea s'ar fi inecat
negreit impreun cu copi1an1 sen. Noi ne intristarAm foarte

mult de acestea i cAiirn pe biata foram Atone! tata no

www.dacoromanica.ro

133

spuse, cg mal de multe ori s'a intgruplat, ca. pgrintii A, se arunce in priunejlie pPntru copii lor i copii pentru pgrintl.
eu, scumpii mei copii, m'a arunca dupg voi in apg sau
In foc, caud, fereascg Dumm zog, v'atl afla in vre o priniejdie.

Atunci mi-am zis in mine ; i eu voig face aceasta, egad

iota sau mama, oil vre una din surorile mole s'ar afla in primejdie. Toatg noaptea Warn paint dormi, gandindu-me la
mama cu copilauI, ce era sa se inece.
Smbata timpul a fast foarte schimblcios. Do drmineatg
o negurg deas1 se ridicg do pa vgi. La amiazg era o pgcla
nesuferitg ; iar dupg amiazi veni o vijelie infri.:olath. Tata
nu era a mg ; mama aprinse candPla i luminarea de la Pate.
No no era fried i stayn tacuti la masa, fliind-ca fulgera i
tuna do to lua groaza. Dupg vij4ie sosi i tata plin de apg.
Pioaia tinu pang tgrziti noaptea, In cht furm siliti sg mncgm In msg.
Tema stilisticei. Dupq, modelul de mai sus, va forma fie-care ticolar
cite o dare de seami s6ptmnal, ta care se vor atinge numai cele mai
Insenmate
7. (0 DARE DE SEAMA IN FORMA EPISTOLARA)

Ploqti, 15 Septembre, 1879

Scump sio,
Do asta data voi fume cu darea de searng despre cele ce
11.1i s'au intAmplat in sntmgna aceasta.

Duminecg, duf,g eerea do la biserica, a venit pe la noi

unchiul i matua. Ea le-am dat dulceatg in chiophiul din

grading. Inaintea mesei am ajutat mamei Ii bucgtgrie la

Dupg ameazi, mama i tata daaadu-s3 la preumblare,
o u am remas a cog cu bunica i cu fratii mel ei miel. Spre

seara pgriutii s'au intors inanol dimpreung eu veriparele

noastre.
vzut m-ia parut foarte Mne, tiind
eg o sa petree de minune cu dnsele. Aa s'a
plat. La plecare mama le-a fagaduit, el dumineca viitoare
vom mergo i not' pe la dasele. Auzind aceasta, eu nu mai
patPam de bacurie, i atept cu nergbdare sosirea duminecil.

Luni dimineatg am plecat la coall. Fiind intrebatg, am

www.dacoromanica.ro

134

respuns de minune aga in cat doamna profesoar a remas foarte

multumitti. Nu mid putin a fost multumitl gi de compositiunea mea, pe care mi-a lAudat-o in clasa.

Dupa arneazi, am ispravit o cAmagn pentru frate meu.

Seara am stat cam mult la Tinca, camarada mea i, neajungand la timpul mesei a casl, a trebuit se, me culc nemancatl.
Marti m'au luat tata gi mama la Bucuregti. Nu gtil cat de
mult mi-a plAcut in acest orag. Eu nu mai fusesem aci de
cand eram mice. do tot. Mama mi-a cumpArat niate feat foci
raititele, un cogulet de mama, o pAllrie de paie, o hainuta de
varA, nigte ghete miunnate, trei caiete gi alte lucruri mititele.
and le vei vedea, scumpa mea Sio, aunt incredintatti, ca-ti
vor plAcea de minune. Dupe, ameazi am plecat cu trenul
am ajuns foarte de vreme a casa.
Mercuri am fost cu trAsura la via din deal, unde am stat
numai vr'o cate-va ceasuri, fiind-cl tata era foarts grAbit.
Dupg ce ne am preumblat prin vie, mancand struguri, am
incIrcat un cog, pe care l'arn adus a cas. Ce bucurie avura
fratil mel, cand azure, atatia strugurl ! Eu insu-ml dAduit
fie- drula cate o ciorchinA Tie ti-am trimis asemenea opt
ciorchine, pe care cred, cA le ai prima.
Joui am avut o spaimA foarte mare. Pe cand gedeam inaintea

portei cu mai multe prietene, ce veniserl la poi, sora mea_

cea micA, Mitrana, se fAcu deodat nevezutA. Eu bAgait da

seanatt tocmai tarzit, cA fata nu este langa mine. Atunci a

chemait, strigait din toate puterile Marano ! Marano! dar
nid un respuns. In sfergit o cAutaiii in toate prtile, dar in
degert. Eram desperatA. Ne gtiind ce s mai fac, apucait in
fuga mare spre strada X. uncle credeam cA fata va fi placat.
and ajunsesem la o rspintie, zariit de o data, pre Marano,
in mijlocul drumulul. Era tocmal la timp, fiind-cl un cal ce
se speriase, alerga pe stradl, tot sArind i asvrlind cu picioarele. Eu m repeziit iute i apucand pe sora mea, o
Linigtindu-me apoi, am plecat spre casA.
VinerT am scuturat prin odAT. Tu gtil cat de lucru este,
&id se scuturA in casA ! Agtept cu nerAbdare ziva de maine,
ca sa me duc la verigoarele male.
Iubitii mei pArinti i frati aunt eu totil sAnatogi. ET din-preunA cu mine te salutA.
A ta

Tudora.
www.dacoromanica.ro

135

Tema. SI-1 faeg fie care volaritg, dte o dare de multi de cele Infamplareqnteo OptInnii, seriind numaI intmplrile cele mg Insemnate.

9.VISUL
Nicolae era un bgiat cam de vr'o trei-spre-zece ad. El era
de cele mai multe ori neascultgtor; de aceia inteana din zile

fu foarte aspru pedepsit de catre tatal s. Noaptea, care

urnag dupg aceasta, zi de pedeapsg, o petrecu in nelin4te, avand un vis, care fl turburg i4 facu sg nu mai Inchiza ochii
pang la ziug.

Dinaineata, Nicolae alergg la tatal sell de-1 povesti visul

fl rugg, ca sa,
talcuiascg.
Se facea ca, me aflam, zise el, po o cftmpie nemarginitg. La

dreapta mea era o grading desfatItoare ; iard la stftnga un

drum aspru, care se urea pe un munte ripos i nalt plug in
nuori.
Voiam sg, intru in grgdina cea gang de florl e de fructe,
darg ftngerul me opria, zicandu-mi. Nu te duce acolo, copile;

nu manca din fructele acelea placute, cad sunt amare ; nu

mirosi fonio, caci mirosul lor e veninos. Aceasta este gradina reului. Mal bine vino sa te duo In gradina bineluL Zicandu-mi aoestea el fmI areta drumul cel gloduros.
Dar bine, fi ziseid ell, nu Tezi ca aceasta, cale este pling

de bolovanI, e grea, pe cftnd cea lalta e neted si bung de

Asa este, fm'i respnnse ftngerul, Ins/ drumul cel
rel.' duce inteo grading mai frumoasa i mai desfatatoare; pe
cati vreme daca vei apuca pe cel lalt o sg ajungi inteun loc,
undo nu vei ggsi de cat suterinte i intristari, uncle top efttl
umblat ?

locuesc acolo, sunt 10 si cruzi si In loc sg te imbuneze en

vorde bune, ei vor ride de suferintele si Intristgrile tale.
Nu stiam ce sa fac. Aci priviam gradina cea frumoasg,
piing de arbor! si de liori, aci me fntorceam cu fata cgtre
drumul cel prgpastios, care mi se paraa el n'are afftrsit. In
cele din urmg me indreptaid spre poarta grgclinel. Poarta
se deschise singura fnaintea mea, hug cy, smucindu-me din
mainele angeruha, intraid Inlguntru. Angerul fro! strigg :
Intoarcete Indrt, copile, te astept la poartg. Te void alltepta pana la sfirsitul vietei tale si daca vr'o data veT veni la

www.dacoromanica.ro

136

0, stii ca eu Le voia duce in gradina cea adeverat desfatatoare. In aceasta gradina vom ajunge chiar pe drumul, pe
care acum ti-se pare urit si greu.
(Me faceam ca nu auz nimic i fnaintam menu. Niste copii dragalas1 me chemail la densii. Alrgaii numai de cat si
ei me incunjurara de toate partile si sub cuvent ca se joac
cu mine, ei fncepura sa me ciupeasea, sa me traga de haina,
iara. altii sa'mi asvrle nisip fn ()chi.
Abia scapait de densii cu fuga. Mergncl si uitandu-me la
floiile Ce le frumosse, c se aflau aci, rupsii
na i o mirosuC darA numai de cat o aruncaiii, dal avea un miros neplacut. MC uitam la pomii cei lincarcati de fructe. uai ca
se gust, fnsa i aci fuseifi ingelat, de oare ce fructele frau aInn re.

M intristait cu totul, dad vkuit cif fn aceasta gradma

ori pe uncle mergeam, nu aflam nicI o bucurie, ow; o plcore.
Numal de cat fncepuid sa me gindesc la vorbele angerului
me hotarfill, ea se, ies d'aci. Trecuiti printre copii, cari adineaori me Inasera, in rs, i me aruncaiti fn bratele angerului, care nie asiepta la poarta. El me InA cu dneul i plecaram pe drumnl col urit. Cand apucaifi pe acest drum, nu
pop 'FA
fuchipuesti, tata, cat de greu meigeam; fesa cu cat
fnaintam cal atat mi se earea mai usor. Locul d (Tin erejer

se arata din ce In ce m incantator. Insa nenorocire! Cind

ajunsesem la poarta gradinei celei Ohl de bucurie si de piacere, atunci me desteptai scaldat fn lac de apa.

(Acest vis este lesne de talcuit, zise tatl lui Nicolae.

Dumnezeu te vede un Wet ne ascultator, si de aceea itt arata mai dinainte LA, daca vei face fapte rele, care tie ti se
par a fi placute, vei avea pineal intristari i suferinte, fn loc
de bucurii. Gradina cea inselatoare nu este alta de cat lumea
cea stricata si uliuA de vitii, care ne dnc la peire. Gradina
binelui este raiul. Aci nn putem sa intram, de cat mergnd
pe un drum gren, adica, lipsindu-ne de multe lucrurl, cari
ni se par placute dar eprite de Dumnezcu. Drumul se face din
ce In ce mai user, mai placut, adica, cu cat suntem mal Intolepti, mal ascultatorl, mai buol; cu atat ne obicinuim si nu ni
se pare de loo greu.

Asa dara, fiul men, asculta tot d'auna pe ngarul

www.dacoromanica.ro

137

Departeazi-te cat poti de gradina cea plink de placer! Ingelatoare, gi mere pe drumul cal ostenitor, care dace la o ade-

varat a frieir.

Teme. Aceasti naratiune sit se scrie dup inteles, in urmi va povesti fie-care cite un vis.

MATERIA ARATATA NUMAI PRIN TEMA.

0 .enorocire intamplatet unui copiZ din nebeigare de seameg.
I. Ce felurI de nenorociri se pot intimpla copiilor, cari nu bag deT. Cine a vzat sail a auzit de vre-o intimplare nenotociti?
S. Un colon a cizut in ap, nude era si se inece.
I. Spune-mi, D-ta altit intimplare. S. Eu cunosc un copil, care a dint

seam? S.

dintenn pr si i-a frint piciorul, etc. (Casurde urmitoare s'an aflat

prin intrebirt

1. Un copil a cant In apa (Dambovita, Dunre, Siret,

elegteu, f6ntana, etc.) uncle era sa se tonne.
2. Altul a cazqt dintr'un pom gi gi- a frant piciorul.
3. Un copil, dand fuga pa trepte, a aluneeat i caged, s'a
lovit la ochiul cel drept Etat de tare In at a r6mas chior.
4. Un copil a tost amp a de un caine legat, pe care el Il
zdarea cu un bat.
5. Un copil a pus sena capacul la soba mnainte de a se stinge foeul; dar ;west) no ipte au fost en totii asfixiatl:
6 Altul s'a ureat pe invelitoarea unet case Inca ne ispravite,
gi chnd gi-a frant mina dreapta.
7. Until. ducndu-se in padure, a cant de pe o stand Inteo
prpaAie.

8. Un coot( a caz it paste o soba de fer Inrogita de foe gi

td-a tript fdta eu totul.
9. Until, arnbland ea toporul unui tetor de lemne, i.a taiat foarte rau piciorul cel stang.
10. Un cal speriat, fugind pe ulita, a dat peste un bleat
l'a lovit foarte 16u la cap.
aprins hainele pe
11. o fetita, umbland eu chibrite,
dnsa gi a murit.
S uni acum una din n-ezde intfunp rl. pe care le-ati numit i sil o
cerceam mai de aprpe ; d. e. (In cop i a emit in opei (sau until copit
inttunplat o nenorocire, cazend in apt

www.dacoromanica.ro

138

Spune-mi acum In ate moduri s'ar fi putut

Intfimpla aceasta
1. Un copil, cezend dinteun per, ce era pe malul uuui
se rotogoli in apa.
2. Unul voind se-gi taie o nuia de rechit de range elegteu,
alunece in apa.
3. Altul cazu de pe marginea unei brci, pe care sta co o
sa prinde pegte.
4. Mai multi copii se sceldara imp reune, dintre care unul
cezu inteo vultoare de unde nu mai putu scapa.
5. Rupendu-se ghiata, pe care se da un copil, el a cagut
in ape.

6. Unul, jucndu-se pe un pod, a cezut din nebegare de

seama in ape.
7. Altul, voind se sara dinteo luntre intr'alta, cezu intro
densele in ape.
8. Unul, voind se mileage pentru sora-sCo floare, ce era pa

malul riului, gi rupndu-se o parte din mal cu densul, cezu

in apa cea mare.
9. Uun copil alunece i cezu in ape de pe o punte, ce era
puse peste un parfte, umflat acum din causa ploilor.
Lufiud der pe una din aceste idel fundamentale o putem desvoltadup, cele invetate Ong aci, inteo compositinne.
Prin diferite intrelAri vom ettqtiga materia trebuincioasii empositiunei i apoi, fgand planul , II vom putea da ca toat'd inlesnirea forma
necesard. Spre a o putea desvolta, va trebui sii qtim d. e. Ce meserieaveatl pArintii copilului, de cati ani era copilul, cand qi cu cine a
plecat copilul la rin,
cum era timpul,
made era riul qi cum erail

locurile de lined (Jamul, ce ficea copilul inainte de a se sul in

pom,
cum s'a intiimplat ciiderea lui In apii, etc.
Observare. DacA scolaril vor fi percurs, cum se cuvine, deprinderile

premeretoare adausnlui ; cea mai mare parte dintre ei vor fi in sts.re

acum s combine i sii formeze ea inlesnire o cmpositiune completti.
Si nu eas1 lug din cercul copirdrese, fiindeit atunci s'ar incurea neounosand indestul materia de tratat.
Din unirea descrierd en naratiunea, en dialogul etc, cari in compositia-

nea completii, nu ni se presing mai nici odatii singure,,se va putea

forma o compositiune destul de desvoltatii.

www.dacoromanica.ro

139

Alte exemple.
1. Than nareaza amicului seu cum a petrecut vacauta Pag-

tilor la tali.

2. Radu spune congeolariltr sei cum D..., umbland cu revolverul, s'a impugeat, diu nebagare de seama, gi a murit.
3, Un copil nareaza, cum (Mosul, preumblandu-se in dumineca trecuta pe camp, a fost apucat acolo de o ploae mare.
4. N. scrie lui D. o poveste, ce a auzit de la bunica-sa.

5. Radu fiind la tara, a egit la camp, unde a vazut catu

Pranii secerat grail], ll legat In snopi, il punea In clai, secratoarele cantad. Impresiunile sale.
DESCRIPTIIINEA.

Naratiunea este expunerea unui intreg gir de fapte petrecute ; descriptiunea insa, expunerea until obiect, unul fapt,
sd fenomen ce esista Inca. Cea dintain este strins legata de
curgerea timpulul gi se inparte de sine : a) in Ineeput. (espositiunea faptului) b) in Continuare (Complicatiunea faptului) gi c) in Sfaritut faptului (sau Desnodamnt).
Descriptiunei isi lipsegte aceasta impartire (dispositiune)
naturall. 1i tocmal peutru aceasta ea este cu mult maI grea
de cat naratiunea.
Descriptiunea este desemnarea prin vorbe a unul object,
fapt sau fenomen.
A descrie un obiect, Insemneaza a espune insugirile lui ast-

fel, dupa cum ni le arata lumea din afara spre a ne putea

face o idee credincioasi despre acel obiect.
Materia de descris este foarte felurit5..
Ea poate fi luata din viata practica, din qtiintele naturale, etc. Prin
imaginatiune ne putem crea chiar un ce, pe care II vom descrie dupg, lasugirile sale inchipaite.

Observare. Spiritul cel via al gcolarilor din aceasta virsta

se opune unei lncrari migaloase gi aride, ca descrkaile de lucrud gi de fiinte. Fenomenele din natura, cari II Impresioneaza mai mult, le descrie cu mai multa placere. Pentru acute cuvinte noi am pus aici mai multe modele de descrieri
de fenomcne. cari pot fi lesne intrebuintate la o naratiune
mai desvoltata.
Planul descriptiunei, in comparatie cu naratiunea, presinta

www.dacoromanica.ro

14(

o multime de greutAti mai ales in descried, cari stint menite

56. impodobeascl sau s desvolte o naratiune. In descrierile
de lucruri sau de fiinte, planul gent poate servi ca model mai
pentru toate cele-lalte luau] sau flints de feint situ.
El se poate face prin stabilirea unorfl puncte topice, dupa
cum s'a fAcut cu pdanul mesei Si cu futrebArile din partea ctimologicl, relativ la descrhrea unui animal, a nei plants etc.
Acest fel de intrebAri ajutau acolo mai mutt lu descrierea la.
crurilor eau a fiintelor din invAtAmntul mtuitiv.
Plana pentru descriptiunile, cire sunt menite si desvolte
sau sA impodobnascA o niratiune atftrnA, in mare parte, de

la punctul de plecare ee Il are scrlitorul in vedere PlanuAle de felul acesta se pot fnvAta mat bine, descompuhend
asemenea descrieri to punctele lor principale.
Observare. Descriqiunile: o noapte de iarna, o dirninealet

de vast et, o dimineort de toamna. lama etc. etc. care s'ar

putea numi descriptiunl narative, se vor studia din punctul
de v .dere al dispositiund qt se vor transforma in naratiunt
advratp.
Descrierile de intmplri, de fenomene etc. se pot cu inlesnire transforma in naratiuni. Ac asta se poate face espunnd faptul ast-fel ca vi
cum ni s'ar fi intimp at nou, am d fast de fata la toate cola doscrise.
Mal toate deserierile ce urmeaz ii. se pot transforma in naratiuni.
Dopl scopul ce urrnregto deseriptiunea, ig ea se imparte in &scriptiune simpl qi descriptiune ornat sau frumoas. Descriptiuuea simpl
(sau didactid) este cea care ne espune obiectal (fenomPnul etc.) cu
toate insusirile sale ast-fel dupii cum el so afi in natura
Descriptinnea ornata sin frumoas este acea, care, pelitngii cabttile
obiectului, maT espune i sentimenteleproduse prin inriurire t obiectu.ul
asupra noastra De aceea scriitorel espune cu vorbe frum Ase gi ale3e
pe cele mal mid amnunte spre a produce in cititor sau auzitor o
placere, un interes i spre a activa imaginatiunea.
(Aceast deosebire se poate facn numaI cu scolaril mai inentati in
etate i care vor arata nite dispositiuni naturale pentru prodactinni
libere .
I. MASA.

a) Tratarea soblectalut In claba

Dup.', cc so va face o recapitulgie dospre modal cum s'ail deseris
Incrurile gl fiintele en ocamunea invatiimntului intuitiv dupa intrebArile du partea etimologie, Institntorul aratn i masa, co Rate in
intreaba : ti un so num Ito acest Inerti ? zeolarul kcest lucra
S. Masa.este o mob l. I. Co
I. Ce e.de io um?
se numeee Ina tl.

www.dacoromanica.ro

141

fel de mobilii este masa?

S M sa est o mobilt de cast,
I. Numiti
alte mobile de cast
S. Scaune, oglinzi, cadre, paturi etc.
I. Prin
ce se deosebese scaunele, cane peleie i mesele de cadre ?
S. Scaunele.
canapelele i mesele s deosebesc prin folosul, co ne aduc
Inst. Ce folos
ne aduc scaunele canapelele i niesele?
Sc .
I. Aa este. Dart
spuneti-mi acum la ce ne folosim cu cadrele ?
S. Cu cadrele ne folosim
la impodobirea odtilor.
I. La ce ne folosim ea masi sa ce facem pe
mast ?
S. Pe mast. Inert m. scriem, minctm etc
L Ce putem dart
zice despre mash' i nn putem zice despre cadril ?
S. Cit masa este mai
folositoare de eat cadra.
I. Este i canapeaoa folositoare ? Sc. Da.
I Care dintr'aceste mobile este mai folositoaro ?
S. Ma-a este mai folositoare.
I. Pentru ce ? S Pentru cit fart canapea putem fi ; dart

frirt mast nu putem

I. Numli acutn lucrurile din odae, flirt can
nu putem fi.
Sc. Scaunele, soba, masa, oglinda etc.
I. Cum pu
tem zice nol el sunt ele, fiind-cit nu intern fi fIrl dAnsele?
Sc.... et
aunt folosite ra.
Inst. Ce putem zice despre mast ?
S. CI masa
este foarte folositoare sau a masa este una dintre cele niai folositoare
mobile din casd.
I. La ce intrebare a rdspuns aceastt propositiune ?
S. La intrebarea : ce este masa.
I. Scrie aceastii, intrebare pe ta-

tabla (Sc lard

Ce este masa.

Inst. Scrietio acorn 0 in caste. Privitt din non masa i-mi spun*
daca ea este formatt dintr'o singing bucalt sau din mai multe.
Sc.
En obgerv la mast mai multe 0111
I Care este partea cea coal Iiiseninat.S Partea cea mai inseninatii este tabla care are de cele mal
multe ori form pritratt
Inst Toate tablele de mast stint 'nitrate ?
Sc. Nu. La uncle m se tabiele smut lungarete , al ele totande etc.
Inst. Ser eti i aceastt proposiwine In caet.
Pe ce este tabla

Sc. Tab a mesei este Inuit pe patru p cioare.

Inst. Toate tablele de mast Bunt quote pe patrn p cioare ? Sc.
Un le snnt aezate pe trei picioare, altele pe un singur
Nu....
picior ; dart acel picior are el jos tret sau patru pi iorge, pe
cari se sprijint
Inst. Scrieti i aceasta in caete (Scolarul scrii)
Sc. Pr n stinghii.
Prin ce sunt picioarele un te intro ele ?
mesei aezatii ?

Inst. La toate mesele sunt unite pr n sti

Sc. 0 cutie.
la unele mese sub tablt ?

Sc...

I. Ce se afl

T. Ce prti am deosebit
dart pant acum la mast. S . Tabla picioarcle, stinghiile i cwtia
I. La ce intrebare s'a respuns alutaid. nind am vorbit despre
mcsei
Sc La (Je este masa. I. Despre ce am mai vorbit noi dupt
mast ?
aceasta?Sc. Despre pri1e mesei. Inst. Scrie acurn de desuptul n.
trebtrei <tee este masa i cele lalte puncte, despre cari am vorbit
(Sc. scrie).
It. PARTILE MESEI

a) Tabla.
b) Picioarele.
c) Stii ghiile

d) Cuba mesa.
Inst. Insemnati acorn AntAia intrebare ce este masa en nun Aral I.

www.dacoromanica.ro

142

Punctul al doilea adicg pgrtile mesei, en numdru II , iarg pe cele lalte

cari sunt subordinate, le Insemnati cu litere mici din alfab et.
Spnneti acum mai departe din ce s'a fault aceasta =sit?
Sc. Din lemu.
I. Toate mesele se fac din lemn?S. Na toate mesele se fac din lemn;
unele mese se fac din peatrg, altele din fer, etc.
Inst. Cine face meSc. Timplarul.
I. Ce face timplarul dupg ce a issele de lemn ?
prgvit mesa?
Sc. 0 Instruegte.
I. Toate mesele stint lustruite ?
Sc. Nu aunt toate ; uncle aunt numai vgpsite.
I. Cine face mesele

peatrit ?Se Petrarn1. (Tot ast-fel ce va urma gi cu cele lalte In-

trebgii).
I. Despre ce am vorbit noi png aci ?
I. Al cgtelea punct este darg aceasta ?
si aceasta pe

Sc. Despre facerea meselor.

Sc. Al treilea. Inst. Sorieti

Ilf. FACERS), MESELOR

a) Din lemn.
b) Din peatrg.
c) Din fer.

Inst. Cum am numit noi la inceput masa ?

Sc. 0 mobilg foarte
I. La ce se intrebuinteazit masa? Sc....
Inst.
I.
Putem noi numra tot la ce se intrebninteaz. masa ?
Sc. Da.
ne incercgm a nunAra cte-va lucrurI, la cari se poate intrebninta
folositoare a casei.

masa. Ce putem noi face pe masg ?

Sc. Noi rnncgm pe masg.
I.
Ce mai putem noi face afarg de aceasta pe masg.
Sc. Pe masg mal
putem scrie, lucra etc.
Inst. N.. repetg ce s'a zis despre Intrebuintarea mead adicg : la ce se Intrebuinteaz masa ?Sc. Masa se poate In-

trebuinta, cnd spre a mnca pe ansa, cilnd spre a scrie etc.

Inst.
Despre ce am vorbit darg noi acum ?
Sc. Despre Intrebuintarea me- I. Scrieti acum pe tablg gi pe al patrulea punct.
IV. INTREBUINTAREA MEISELOR

Inst. NumeInst. Uncle se afire mesele ?

Sc. In deosebite odgi.
ste-mi vr'o cte-va odgi, uncle se aflit mesele.
Sc. Mesele se aflg Ii

edaia de locnit, tri odaia de miincare, In odaia de scris, In bucgtgrie,

in gcoall etc.

I. Curn am putea numi noi mesa din camera de

Sc. Masa de
locuit, masg, pe care de obiceiil mancgrn pe dnsa ?
inncare.
I. Darg pe cea din bucgtgrie ?
Sc. Masg de bucgtgrie.
(Tot astfel se va urma cu masa de scris, de Iucrat etc.)
Inst. De aci urmeaz cg am mal putea adgoga un punct la cele deniai uainte, care s'ar putea numi: felul meselor. Scrieti darg pe tablg
in caetele voastre acest punct.
V. FELUL MESELOR

(Mai departe institutorul ya esplica cg aceste cincl puncte dimprenni

www.dacoromanica.ro

143

tu subordinatele lor formeazg planul san dispositiunea, dupa care se

poate descrie masa).
Inst. ScrietT pe caet planul fntreg i executarea lui, d. e.

Planul saii dispositinnea

I. Ce este masa ?
II. P&p le mesei.
a) Tab la mesei.
b) Picioarele.
c) Stinghia.
d) Cutia.

III. Facerea meselor.

a) Din lemn.
b) Din peatrrt.
c) Din fer.

IV. Intrebuiutarea meselor.

V. Felul bor.
EXECUTAREA

L Masa este una din cele mai folositoare mobile de casa.

II. Partea cea mai Insemnata a mesei este table, care de
cele mai multe-ori, are o forma patrata. La unele mese tabla este lungareata, la altele rotunda. Table mesei este aoezeta pe patru picioare. La unele mese, ea este aoezata pe
trel sal pe doue picioare, iar la allele pe un singur picior. Acest picior fug mai este o1 el sprijnit jos de alte trel sail patru picioruoe. Picioarele sunt Intre ele bine sprijinite prin stinghii. La unele mese se maI Oa sub tabla i o cutie.
III. Mesele se fax de obiceiA din lemn, din peatfci sail din
fer, etc. Mesele de lemn se face de tamplar. El le lustrueote

sag le vapseote. Mesele de peatr se face de petrar, iar

cele de fer de ferar oi de alti meoterl.
IV. Masa se Intrebuinteaza la diferite lucrari. Pe mesa putem mnca, scrie, saq face alte lucrarl trebuincioase pentru
case.

V. Mesele se Oa in odaea de locuit, in odaea de mancare,

In bucatarie etc. Dupa intrebuintarea lor, forma oi marimea le

sunt foarte deosebite ; lad dupa scopul, pentru care sunt

www.dacoromanica.ro

144

Mute, ele gi iad numele de masii de saris, de masa de lucru,

de masa de bucatarie. etc.
Observare. Duptti acest model se pot descrie toate lucrurile de felul
acesta.
MATERIA DE DESCRIS E ARITATI PRIN PROPOSITIUNI SMITE

I. CULESUL V1ILOR.

In Septembre sunt petrecerl vesele. Se culeg viile. Fria vii

e migeare mare. Multi barbati, femei lucreaza cantand. Ei au
cosoare in maini. Taie strugurii.
Aleg pa eel albi gio pe
eel rogii.
A poi fie care fel se pune In alt vas.
Butoaele
stag in crania.
In lin se mica strugurii, facendu se mu t.
El curge in curatoare
Copii alearga zburdalnic prin vie.
Aleg struguni rei nvii frumogi pentru mancare.
Seara
se futon cu totil a case.
La apusul soarelui lucratorli Intind masa pe larba.
Petrecere cu Muted.
Urmesza descarcaturi de pistoale gi altele. Altil roman mai multe zile acolo, ph A ispravesc culesul.
D. e, Pe limpul culesului strugurilor, care incepe a doua zs

de chrtstovul viilor (14 SPptembre), prautmckni pe und

sunt vii, domne2te o mar veselte.Pe deal 2A pe vale se vede o multime de hone : betrbali. fond 2i copif, cari lucre ztt
cantand 2i glumind, s. a.
2. BALANIM NOSTRIL

Ieri s'a dus twa la targ.

Ayala cumpra un cal.
Acosta este alb la per (balan).
Balanul are uu trup f umo .
Capul e lungaret.
Gatul ineovoiat este frupodobit cu o
coama lunge.
El se uita imprejur cu ochil sel cei mail
Coada lui este foarte dease.
Cu ea ba'anul se a Ora
vara de mugte.
Cu capita bate 'voios pameatul D ra
belanul este foarte bland gi rabdator.
Eu il manga ti adese orl cu mans,
Asta-zi chlar am incalecat pe dnsul.
Tata mi-a ajutat,
Balanul sta nemigcat;
De aceea 1am dat o bucata de zahar.
Lui II placea.
Altfel mang,ne g. fan gl ovas.
Ba lanai imi este prea drag.
El este
Vino gi tu sa-1 vezi.
animalul cel mai pliant.
D. e. Tata imi zicea de mutt cei vrea sa ampere un cal,
s. c. a.

www.dacoromanica.ro

145

3. LA VPNATOARE.

Se pregatea de
Amnia opt zile, am cercetat pe unchinl.
Unchiul awn pupa atarn,ta pe umerul drept.
vnatoare.

La stamp era traista de amt.

Pe camp copoiul aInto am ajuns In padure.

Prin tufiuri cauta
Griveig. Apoi hate. Uncbiul s opreste. Ea nu me migc
de loc.
Iata un epure.
Unchiul da en pupa.
oldan
se da peste cap si remane indata mort. Ape! mergom mai
departs.
Ajungem la vizuina vulpei.
Era o gaura mare
learga.

In pamnt.
Irnpregiur sunt pone imprastiate.
Unchiul
se pituleaza dupa U0 copacie. grog.
E i stau nemigeat. Tree
15 minute.
De o dAta se vede un vulpoM mare.
Tine

In gura o gas,a.

Vulpoiul so svaroo
Pusca detuna.
legte in sange.
Maine vom
omoara de tot.
manca friptura de iepure.
D. e. Asfaa sunt opt zile, de cnd am cercetat pe unchiut.
Tocnta atunci se pregatea pentru o vnatoare q.c.a.

4. VULPEA.
(IusuOrile). Vulpea este nn animal selbitic.
Este de
marimea until caine mijloci.
Trupiil ei este lung i subtire. Botul ascutit.
Urechile 11 sunt subtirI in verf.
Se
uita in jur pa fnri. Dirtii ei sunt t tri.
Coada stufoasa.
Pe'rul e des i rosatic. Gatul i burta iisuut albe.
(Tiara). Ea locueste prin Wait
Se aproprie adegea de
locuinta oamenilor.
Noaptea eso din vizuina, sail" caute
prada.
Ea prinde animale mid do *lure, de camp gi de
Mananca peame i micro.
curto.
Este foarte vicleani
i greu de vanat. (Paguba). Piinde gaini, gagte, gainuse
(Folosul) Staxpete soarecii.
alto paseri.
gi
coada sunt bune pentru baine de iarna
(0 istorioara despre vulpe).
D. e. Vulpea este unul dintre anirnalele selbatice, ce se afla
prin padurile noastre. Ea este, s.c.a.

5. RONDUNICA.
(Insufirile ei). Rondunica este o pasere calatoare. Are cio-

www.dacoromanica.ro

10

146

eul ascutit, in v6rf putin incovoiat, piffle lungarete, pieioarele scurte si delicate, aripele foarte lungi in forma coasei,
toada furcata.
Pone le Il suet albastrue fnehise, burta si
sunt albe. SboarI foarte repede. Ii place sl atinga
en aripile suprafata apei.
Stint mai multe feluri de rondnnele.
(Traiulu). Se nutrete eu insecte.
Trgeste pe
noi de primavara pftur toamna.
Toamna se aduna in stolurl si plead. in Africa, de un le se futon cu primavara. Se
numesc anuntatoatele prima verei.
Ii eautl euibul cel vechiq, pe care Il renal* sa faca altul not, din prunt moale,
paie, fn etc. Oul de la 4 pAn1 la 6 mil.
Clocese si
grijese de pull lor pu acestia pot s sboare.
Ele stint
dintre cele mai pacinice 0011.
(Folosul). Ele stirpesc o
multiple de insecte vAtginatoare, ea tantari, muste, &Or* etc. Cntarea i eiripirea lor cea p1Acut4 ne desfatii
adesea-ori, mai ales dimineata.
D. e. Rondunica este o pasare caltitoare, ca ci barza, cocorul, s. a.

6. BRADUL.
(Ins4irile i locul uncle ereVe).
Bradul este un arbore
de mente.
TruttInAltimea lui e papa la 40 metre.
chiul e drept.
Crgeile cele de jos Bunt mai lime ; iar in
sus de ce merg sunt tot mai mute. Formeaza o piramidA.
In
In loc de frunze are nite foite aseutite ca acele.
tot timpul anului stau verzi.
Coaja e cenusie
Creste in locurile
fruct contine peste 300 de seminte.
muntoase.
Traeste panI la 400 de ai. (Folosul). RAina, bftrne, scanduri, buteni lemn de foc.Bai de brad, etc.
Brazii eel tineri se mal intrebuinteaz1 la nunti etc.
D. e. Bradul este until dintre cei mai frumo.,?i arbmi ai
peidurei.
Observare. Dupa aceste modele se pot descrie i alte animale sau
plante.
DESCRIERI ALAI DESVOLTATE

1. 0 NOAPTE DE IARNA.

Suet noua ore soara. Soarele a apus de malt. Toate mumrile sent aeoperite eu zlinadA, i razele lunei cad flr niei o

www.dacoromanica.ro

147

-caldura. Cerul e senin. Stekle sclipese pe bolta albastra gi se

iegliudeaza pa luciul do ghiata al lacului. Pretutindeni ochiul
nu yule, de cat figuri intunecoase. Un Oat rece gi ascutit
bate de la rsarit i scuturii din arbo i cele din urma frunze

uscate FIorile gingago dorm somnul de moarte. Cantarea

paskilor nu se mai aude. Numai scartaitul zapezei sub pagil
cei pripiti ai calatorulul ajunge pang la urechile noastre. Ninaeoi nu sta bucuros in frig, ci
cauta un locgor cald langa
sob.
Rind. Sri se schirnbe descrierea 0 noapte de iarnd in forma
epistolar. (Te-ai intors pe timpul acela cu parintii tei de la
o rudd, co sta cam departe). Forma presintelui se va schimba
in forma imperfectului d. e. Erati noue ore seara, dad in`e
leterceare, etc.
2. 0 SEARA DE ITABA.

Cat e de frumoasa o sear senina de vara! Soarele apune

de pa cer ca an glob aprins. Cat de minunat stralucesc norii
in razel3 lui pa orizontul apusPan ! Ce placuta este recoarea
aerului, dupl argita zilei ! Deasupra apei se leagna o negura
ugoara. 0 roua rcoroasa atarn de iarba cea verde i de
frunzele tufelor i intremPaza plautele insetate. Cat de veselo se jolter', roiurile de musculite prin aer ! cat de plaeut
rasuna cantarea de seara a paserilor i sbarnaitul albinelor,
ce se intone de prin livezi ! Dupa acgita i munca zilei, teat()
douse odikia. A obesit gi le este somn. Cantand s'an tutors
lucratoril de la camp i turmele de la pagiune. Gueratorii agteapta cina. Cogurile fumegande nu na arata ele ca se poarta
grija de mancare ? Dupa ce ari mancat i ati 13Cut toti, se
duo la culcare. Numal broascele oraclese inca, filing filfiesc
incoa i incolo i licuricii schinteaza prin intunerec.
In orage, oamenii ies pe timpul acesta, sa se preumble.
Tema'. Sri sa introducia o intamplare in descrierea de mai
SU3.

3. DIMINEATA DE NTABA LA T ARA.

Intunerieul noptei piere. Stelele lucitoare se palesc i luua

Ill pierde incetul ea incetul hmin a sa. Din ce in ce se lumineaza mai mult. Parouria aurora, impodobegte orientul. In-

www.dacoromanica.ro

148

treaga atmosfera este luminata. Acura se ivegte i soarele.

Asemenoa unni glob de foc, el se ridica in plina sa splendoare i maestate ; miuunata dimineata de vara 41 ia firmputul sn. Icoana cea incaniatre de umbra gi do lumina, gi
murgitul cel misterios pier acnm din'naintta razalor invin-

g6toare ale regelui ceresc. ila cor triumfator do canfareti

aripati saluta dimineata. Fiorito 1i des hld sinul lor dulcelui
soare do dimineata. Animalele do camp gi de pactur 41 pitrases() culougurile. Soarele se urca tot mai sus, oglindindu-se
in milioane de picaturi de roua, care atarna, ca nigte mar&Hare, de florI gi de firele tremurtoare ale iFxbei.
In sat fucepe ammo sa se DU-we lunnea. Vecinnl cutare i
cutare fgi desehide fereastra, se uita afara la dimineata cea
frumoas i soluta prietenegto pe calatorul pornit d dimineata la drum. Usile gi portile se deschid. Fetele alearga
tO ttana. Vacile cer, mugind, manearea tor de dimineata. Porumb ii i gaineie agteapta pe langa uga s li se armies boabete obicfneite, plugarul pleaca cu pli gut ei cu canil la camp;
iar pastorul mana turma zburdalnica, la paounea cea verde.
Oamenii i animatele se bucnra in diminfata cea frumoask
de vara multumind gi aducnd hula Domnului.
Tema.S1 se prefaca in uaratinneaceasta descri ptiune, mehlca te-ai sculat de dimineata i ai observat
cele descrise. d. e. 14tazi m'am sculat inainte de a se face
ziva. Punndti-m la fereastra, ce dn giadina, am odservat, dupa un timp oare-care, cum intunerecul nopteI a faceput sa pia,a, etc.
4. IARNA.

Iarna este privita ca anotimpul cel mai noplacut. Sracul

este ingrijat. Bolnavul se tome de apropierea et. Soarele resare tarzia i apune prra de vremo do pe orizont. Zilele aunt
scurte. eel, mai multe dintre (Meseta sunt negwoase i ine-

rate. Boyle cele izie ale soarelui produc pntina caldura.

Viscole patrunzetoare i vntull reel amortesc totul. Zapada

acopere pamntul. Apele sunt ingh tate Podoaba hvezilor

gi a campiiter se orapadegte. PA thrile stan pleguve. Pasrile
amutesc. Jr sectele dorm prin gaud, ca gi cum ar fi moarte.
Lupul umbla turbat do foame gi tot ce intalnegte, sfagie gi

www.dacoromanica.ro

149

mlancl. Hush) pAgtI se apropie de locuintele oamenilor

spre a ggsi nutriment prin ogrAzi gi prin gradini.
Ast-fel toata natura doarwe ; dad, omul invinge i asprimea
vremei ; el i face de lucru in casA, si in curte ; femeile
tore, tes gi cos ; vnAtorul uitl gerul, alergand prin pAduri
duel vnat.
De gi iarna no arata cA toate cele lumegti suet peritoare
degerte, totugl are Ili ea o parte bun i plAcut. Prin orage
intruniri i petreceil de tot felul. Prin sate sunt geztori cu
fel de fel de jocuri gi de glume.
Cu incetul zilele se fac mai lungi i mai frnmoase, natura
pare ca se degteaptA din somn la surisul soarelui gi toata
lumea agteapta et] nerAbdare primavara cea dulce.
(Tot astfel primavara.)
6. 0 DIMINENTA DE TOAMINI

Era una din diminetile cele mai frumoase, ce

vzut
vr'o datA. Ind din rvrsatul zorilor, un abur cAldicel, legnet incetigor de un 'rent dulce de tonal* plutia pe
supra pAnuntului. In depArtare, orizontul se lumina din ce
in ce mai mult de razele cele strAlucitoare ale searelui ; iara
la poalele muntilor, ceata din timpul noptei se risipia
peria putin cAte putin.

Pe campie t erea era adftna.

Ea se intrerupse de mii de sgomote mici, ce incepura a
se auzi unul ate unul: pAsriea i Incepu cntecul, insecta
ziztitul, musea sbirnlitul, frunza
toatA natura
intrA in vinyl; toatc natura saluta zitia i multumia lui
Du innezeu.

Pa and totul dar mArturisegte mArirea lui Dumnezett

pe cand totul II multumegte pentru darurile sale, omul, care
a fost flcut chip chipul i asemnarea Creatorului, numai
el singur gtie sl pronunto rugleiunl de recunegtintA pentru
darurile, ce le primEgtu do la Larintele ceresc. Co privilegto
frumoas, mai ales la larA, care no face sA ne inAltAra cu
mintea pta la Durnnezeu!

Yile cele vamoase, dealurile cele acoperite cu vii rztoare, livezile LIU-use, muntil cei inalti; schimbarea anotimpu-

www.dacoromanica.ro

150

rilor, recoltele cele diferite, spicele grnlni, toate aceste

ne incinta privirea In timpul

Tetnd. Sa se formeze o naratiune care sl fie desvoltard

impodobitg prin descrierea de maf sus.
7. FURTUNA.

E zaduf. Oamenii gi vitele respira grell. Eatl cA se ziiregte spre apns un nuor negru pe cer. El se ridica cu fncetul
In sus. limn incepe un vaut mal tarp, norul se ridica gi se
futinde repede pe certi In sus. Din departare auzim tunete
surde. Waal se prefl.ce In futtuna. El strgbate virfurile arborilor gi le fncovoae la pamnt. Vfrtejo de praf se radica
se urea in fn5ltime, Maud Intunerecul gi mal mare. Deedato, un fulger orbitoriti trece prin intuuere gi dung el urmead puma! de cat un trAsnet asurzitorith Furtuna e aci,
fulgerele i trAsnetele se incli-seazI neconteuit. Cu frica gi mi-

rare privegte oniult admirabilul fenomen al naturei. Acum

toarna ploaia cu galeata de pare ca s'a desfundat coml. Du
cateva minute fulgerile se rIresc. Tunetul se pierde din ce
in ce. Noril s'afi descIroatti de apa.Ici-colea se furigeazii cite
o raza de spare printre norif, ce se imprAgtie. Cu fncetul cerul

se insenin. Florile intremate se IndrepteazI iar fn sus gi

IVA capetelo i fade. Vitale, earT se ascuseserg pe sub
arborf, fn graj iuri seq cogare, ies iarAl afarL i omul sepune din nou la munca, gustand ca placere aerul, pe care
fuituna l'a Improspatat i curAtit.

www.dacoromanica.ro

DESPRE EPISTOLE IN GENERE.

Naratjunea i dispositiunea trateaza o materie data. Ele
ne fnfatigeaza, prin urmare, un interes general age, In gat
ori cine se intereseaza, le poate citi i fntelege. Epistolele din
contra de gi pot coprinde o descriptiune, o naratiune i chiar
alte felurl de scrierf, totugi, flindca sunt adresate la o anu-

mita persoana, ele nu pot avea de cat un interes personal.

Intelinsele se trateaza sat se espune numai crea ce intersseaza pa persoana, care primegte epistola.
Prin epistole noi Impartagim altora ceea ce le-am spune,
clod am vorbi cu ei. D'aci atarna stilul epistolei, coprinsul i
forma, care i-o dam.
In aleatuirea ei se se observe toate cerintele Need cuviinte,
prescrise de obiceit. Ast fel catre cunoscuti i neamuri seriem
din inima i fare multa maestrie, catre persoane straine, sat
de o fnalta cultura le scriem eu cuvinte alese etc.
Cand fncepem epistola, al Wan] pe antala fata la fneeput
un spatia de done sae Ile trai degete nescris, apoi sa scriem

titlu (adresa). Cam tot atat seep Be WI fntre titlu gi eel

d'antaiq rend al corpulm episfolei. Asemenea se mai hsa In
maim stanga, dealungul paginei, un spatie nescris de done
degete. Cand scriem catre perseane cunoscute, aceste conditiuni de eticheta nu aunt de neaparata trebuinta.
Dad epistola se adresesza unor persoane, carora le datorim stima gi respect, scrierea cata se fie frumoase i curata.
SI nn se corecteze, sit nu se gtearga sae BA se raza ceva, de
oarece aceasta ar areta putina stima pantru aceea oersoana,
carols ti scriem. Asemenea trebue sa se lase la sfqttul fie
eirel pagine un spatiti neseris de done degete.
Mai depute In epistola se espunem numai aceea ce into-

www.dacoromanica.ro

152

reseazl pe persoana, ce primegte epistola ; adica ceea ce voegte sa afle. Tot ce nu tine r'e aceasta, sa se lase afarl.
Numai in epistolele familiare e permis, lara mult scrupul,
ori co lucru, ori ce intamplare, de multe ori chiar prea neinsemnata.
Ond ne adresain la persoane str6ine, le carom SCREE la
introclucere, ca Li suparain cu epistola noastra. Adesea ori
ceasta se face gi la sfirgitul epistolei.
FORMA DIN AFAR A EPISTOLET SI COPERTA.

1. Forma din afarl trebnegte tugrijita co tot dinadinsul,

spre a nu se nagte incurcAturA la biurourile postale. Adresa de
pe coperta sa fie scrisa aga, in cat ori-cine gi mai airs impar-

titorul sa o iuteleaga numai de cat.

Da aceea e bine ca uumele persoanei gi al localitatel sa SE1
scrie eu litere mai marl' gi sl se sublinieze chiar.
2. Dac in local:tatea, uncle stl primitorul epistolei, n'ar
fi statiune postal, atuucl tr-bue s'o adresam la statiunea cea
mai apropiati, d e. La Paraipan, langa Giorgio.
3. Cand ar fi mai multe localitati, cari sa aiba acelag nume,
sau cand localitatea ar fi prea putin conoscutl, atunci adaogam numele districtului, plagii etc. d. e.
G4testii Romani, distr. Vlagca, plasa Neajlevul. Aceste
adause le punem sub numele localitatel.
4. Cnd Acriem la o persoani dintr'un orag mare ea Viena, Paris,
Perlin etc., trebue s ar'tam bine suburbia, strada, numgrul casei gi,
In multe c asuri, chiar catul in care st primiturul.

La nFgestorl, advocati, functionari mai insemnati nu e

tecm-al de trebuinta, aceasta, cad ei se pot gisi mai eu fnlesmire, fiind cunoscuti.

5. Cand scriem la o persoana, care nu are locuintA stabill.

eatl mal antaiu el ne adresAna la o persoana cunoscutI gi apoi, pe langa adresa ei, sa, mai adaegam un alt rind pe plic
to modul urnAtor : pentru (I. N. N. sail, sl se dea d-lui sau
d-nei N. N.
6. (Ind voim ca epistola sa ajungl mai sigur la destinatia
ei, atuncl o recomandAm. Prin rrcomandatie posta se baskcineaza a adeveri, printr'o recepisA, primirea epistolei. Caud
o recomandam e bine sa seriem jos pa partea stangl, vorba
recomandata i tot de odata s'o gi subliniem spre a pute

www.dacoromanica.ro

153

mai iute observata. Pe dosul copertei adresantul i poate

scrie numele, positiunea gi locuinta sa, spre a i se putea mapoia epistola, in cas, And n'ar fi data la destinatiunea ei, d. P.
Adresantul N. comerciant, strada Lipscanilor No. 10.
7. Epistolele eu bani se sigileaza cu cinel signori. Pe fata
plicului pe partea stanga in colt se pune valoarea coprinel in

epistold, d. e. in valoare de 100 lei in bilete, sau euprinae

ch,ci bilete de cate 20 lei, suma totala 100 lei. Pae-hetele
trebuese bine impachetate gi bine inchise. Adresa de pe (Pksele poste fi intreaga sau numai nigte Mere gi numere spre
a nu se putea sehimba oachetul. Numele localitteT, pentru
care este destinat pachetul, tr, bue suds eu acurateta. Dimpt ecn paehetul, se mai trinoite i o declaratie sea fract, in
care se scrie valoarei gi coprinderea, ce se ufi i pe pachet.
Pe langa austea se mai a laoga i beni, destinativaea, procum gi adressa intreaga.
8. Epistolele au de deiceill fur wa unni patrat lungaret gi se
formeaza fn diferite rnoduri. Ele se inchid, sau sigilandu-se
eu coed rogie, sail cu bulin, ori simplu cu gumi-arabie, care
alla pe partea dinauntru a marginal plicului. Plicuri pentru

epistole cu bani au inceput a fi formate din panza fina do

forma gi coloarea hartiel. Pentru corespondente mai mid a
Inceput de la on timp incoace, si sf intrebnintoz3 aga numitele carp postale. Acesie carp postale li pe part ea, undo se
aerie aaresa, gi timbrul trebnincios de cinci bani. Ele nu potfi serise de cat pe varcea din dos.
9. Adresa din afara trebue sa se pue pe plicul epistolei. Ea

se compune din dou safi mai mate rinduri, cari trebue sa

se ageze in mod simetric, i incepe cu vorbele: D sale, d-lui.
apoi urmeua numele gi titlu. Dad titlul este scull, Il putem
pune inaintea numelui e. D-sale d-lui advocat Ravagel,
dad fug e mai lung. atnnci scriena antaiu numele, iara dupa
ammo titlu, d. e. Domnului N. N. profesor la universitatea
din Bucuresti, membru la consiliul permanent etc.
Cand cineva are mai multe titluri scriem numai unul sau
doue i In urma etc. etc.; d. e. D-lui R.R. pregedintele societtei Prevederea, membru la carte etc. etc.
Catre Domnitor: Proa laminatului sau prea Inaltatului
Domn, stapiniter al Romaniei etc. sau Altetei sale Regale etc.

www.dacoromanica.ro

15 4

Catre functionarit statului Domniei-Sale Domnului Ministru sau excelentiei sale domnului Ministru etc. etc.
Catre Mitropolit : Prea sfintiei sale drept credinciosului
Mitropolit i Archiepiscop al Ungro-Vlachiei etc. etc. sau
Eminentiei sale etc. etc.
CAtre Episcop : Prea sfintiei sale drept credinciosului Episcop al eparchiei N. N.
Catre alte persoane bisericegti : Prea cuviosulni N. N. aria
cuviosului etc. etc.
Observare. La petitiuni aceastri adresa, se pune in josul ntiei pagini
FORMA DIN NIUNTRU A EPISTOLEI. LOOM SI DATA, TIMM
(ADRESA) SUBSCRIEREA.

Intocmirea din nauntru a epistolei precum gi formal AAtile de observat sunt presorise
obiceia. La ori-ce epistola
deosebim, Oka de continut (corpul epistolei) a) locul cji data
alcatnirei epistolei, b) adresa, c) subscrierea.

a) Locul gi data ocuna in epistola un lot) anumit. Aga

in epistolele familiare gi comerciale locul gi data se pun de

obiceiu d'asupra adresei in parea dreapta a autaei pagine,

de oare ce neamurile gi comerciantii se intereseaza faarte
mult sa gtie locul gi data formArei epistolei. Din potriva, lu
epistolele catre persoane streine, cArora le datorim stimit gi

respect, locul gi data se pun la ispravitul epistolei, jos la

stanga, in fata subscrierei.
b) Titlul sau adresa se formeaza dintr'un Had, gi coprinde
aositiunea socialA a adresantului, la care se adaoga adesea

cate un atribut. Ea trebae sa se pad, la mijloc cu trei degate mai jos, de uude este sags locul i data epistolei.
Adresa catre neamuri gi amici coprinde espresiuni de iabire
gi do amicitie, d. e. Scumpul met N., Draga N., Nepretuitul
meu unchiu etc.
Adesea numim nnmai dupa nnme pe aceia, cittre cari ne
adresam, el. e. Iancul-, Teodore, Eliso, Sofio, ori aratam gradul de rudenie sat de amicitie, Mama, Tata, unchiule, frate,
amice, etc.
Adrese obicinuite cAtre persoane straine ar fi : Domnule,

Doanina, Stimabile Down, Stimabila doamna. Baca mint

functionari inaltii le mai punem i titlu, d. e. Domnule,
Ministru, Domnule Pregedinte. In text, domniaveastrit.

www.dacoromanica.ro

155

Oltre print de neam, ne adreslm cu : MIria-ta: dtre

Domnitor cu: Prea tnaltate Doamne, &Rep, regall. In text,
InlItimea san Maria voastra, etc.
Catre persoanele bisericeti cu : Prea sfinte plrinte, eau
halt prea sfinte pricte, Eminent/ ; Prea cuviqia ta ; Prea
cnvioas maid Starit/. In text. Prea sfirrtia ta sau Eminantia ta; Prea cuviorlia voastr etc.
0) Subscrierea se face asemenea dupg niqte regull stabilite. Ea trebue al corespunza adresei1.. In epistolele familiare autorul epistolei se subscrie jos
fu dreapta, Indatl dupl eel din urml rnd; In epistola dtre
persoane necunoscute, ea se faca ceva.mai jos dupl col din
urml rnd.

2. Locul obicInuit al formulei subscrierii este cam la

ailteptam r/spuns, punem i locuints

mijlocul hrtiei. Cn
noastr d. e.

Al th devotat mac
N. Riidulesc
$trada X Num'rtil X.

3. Epistolele, call al un caracter de afacerl, se Inches

farl multl ceremonie ; pudnd d'a dreptul de desubt isellitura noastr d. e.
en respect al d-v.
X.

sau : Imi va face mare plcere, dad yeti compta pe propunerea mea.

al d-tale
X.

4. Epistolele catre persoane Inane cer o conclusinne completa i conform regulelor de etichetl.

5. In epistolele dtre autwit/V. ne putem subscrie d'a

dreptul flrl a mai forma altl conclusiune d. e.
Al d-voastr

X.
San pup= la sfirit : PrimitY, v rog, domnnle preedinte, stima
consideratitmea, ce vg ptistrez.
De cele mal de =he ori subscrierea este precedati de o conclusiuner
care variael, 4E10 felinl epistolel.

www.dacoromanica.ro

156

CORPUL SAU TEXTUL EPISTOLEI COPRINDE TREI PLITT

a. Intrcducerea
b. Espuntrea continutului sau desvoltarea idei
fundamentale.
c. Conclusienta.

a. Introducerea pregategte oare cum pe cititor gi cauta

a-i cagt'ga bunavoint pentru cele ce az sa urtneze. Cate
.odata introducerea poate lipsi cu totul.
b. Espunerea este ceea ce noi dorim sa impartagim altora.
Ea trebue sa fie clara gi completa ; adeca se corespunz calittilor generale ale stilului.

c. Conclusiunea copriude de obiceig o sperant saa o

agteptare, care trebue sa corespunza celor espuse in epistola.
La aceste se adaogii, de cele mai multe ori, o salutare. Cate
edati conclusiunea coprinde numai asigurarea stimei gi respeetului nostru.
Cerintele 14nei epistole bane.

Pe langa cele spuse Ori aici asupra compnnerei epistor

lelor, mai adaogam urmatoarele in privinta particularitatilounei epistole bune.
I. Inainte de toate regulile limbei celei alese Oin societate, trebuese pazite gi In epistola. Aga dar trebue 0, no
esprimna In Boris, precum am vorbi inteo societatq bunl.
Lumea cate odata judeca pe scriitor dupa epistola serial de
dnsul; de aceea el trebua sa pupa o foarte mare ingrijire in

scris. Stilul sa nu fia infiorit gi cutat cu dn-adinsul, ci

ugor, natural sincer i lmurit.
2. Bunacuviinta gi complesenta aunt recomandate cu deo-

sebire la corn punerea epistolelor. Trebue a se lua in bgare de seama imprejurrile personale, positiunea, vrsta,
ideile i caiacterul aceiuia, catre care scriem.

Astfel, citre o persoan en positiune nand in stat avem

sa scriem ea respect : catre Domnitor cu veneratiune; cltre
rninigtril gi catre capil autoritatilor, la cari no adresm, nu

www.dacoromanica.ro

157

deosedita cuviint ; catre egaliT nogtril cu stima ; catre persoane din popor cu devotampnt i inbire ; Persoanele simti
toare i suferinde A, le tratam cu iubire, crutare gi cousideratiune ; catre amici i cuuoicuti, sa ne esprimarn sincer gi
cu incredere; Mel o data sa nu se vada inteo epistola rcea15, nepasare, mandrie sau aroganta.

3. Trebue s fim prudenti. Insd aceast prude*, sa, nu

easa din marginile onestittil gi ale adevkului (A nu fiq preMc& ori e).

4. Totdeanna modestia trebue s fie podoabt scriitorului

de epistole. N.cl oclata in epistola proprio 81 nu punem prea
mare pret pe parerile noastre, ci sa agtoptana sau s rugam
pe adresat a ne comunica opiniunile sale. S. nu artam nici-

decum ca, ne indoim de alti, creand el noi avem tot d'auna dreptate. Aceasta nu e nici adevrat, nici cuviincios.
IMPARTIREA EP1STOLELOR.

Dc i dupa materia co epistolele pot coprinde, felul lor

este foarte numeros ; cu toate acestea noi vom espune aici

numai o impArtire general, deosebindule

1. In epistole amicale sau

2. In epistole de convenienp, ;
3. In epistole de afaceri sau comereiale.

I. EPISTOLE AMICALE.
1. Epistola amicala se eerie catre persoana, cu care stain
in oare can relatiuni intime, d. e. catre parinti, frati, rude,
amici, cunoscuti. Ea poate coprinde totul, &were i bucuria,
serios i glume, lucrurile cele mai inseconate precum gi
tmplrul i pateniile cele mai neinsemnate.
2. Epistola amical trebue s fil simpl, oral gi sincerL
II. EPISTOLE DE CONVENIENT:4_

1. Epistola de convenienta se adreseaza catre persoane,

cari sunt mai I t rArsta, sat earl at o positiune mai mare de
cat noi (scriitorul). De aceea trebue sale artam devotament

www.dacoromanica.ro

158

i respect; gi ca dorim de la detisele favoare i bunavointa.

Aci se pot numara ep stole de felicitarl, epistole de condo-

hang de wingaiere, de multurnire, de adio etc.

2. Imprejurarile, despre care se vprbegte In eoistolele de
eonvenienta, privegte de obiceia pa primitor ; cate odata,
pe scriitor, ca d. e. Scriitorul a lost fericit in nigte Intreprindell ale sale, pe cari le face cunoscut unei persoane mai 'Malte, cu care sta intent] raport deosebit. Iu casnl acesta scrutonil nu se ocupa mult cat lucrul i ce individualitatea sa, ci
igi face datoria incuno,tiintand pe acea persoana, despre ce
este mai de eapetenie.
3. In epistolela de convenientl irebue s se observe mai
eu seaml formele de eticheta gi de bana-cuviinta. Descriind
intamplarile, scriitorul trebue se spena simplu, dar clar, ceea

ee a simtit. SI se fereasca insa de a esagera eticheta, de a

afecta sentimentele, pe cari: nu le are, precum gi de a repeta
aicere de polittta zidirnice i tocite.

4. Limba in epistola de convenienta trebue sa fie aleaji

i s se distinga mai ales prin puritate, armonia i demnitate.

E XEMPL E.
1. Scumpul mat frate,

L. i D.

leil dupI ameazi n'arn avut gcoala. Profesorul nostril nea Lis de dimineatI: copil, fiincl-cI ran acuma tot-d'auna
facut bucurie, i flind-ca astazi aste un tirnp prea fricrues, re vorn duce dupa ameazi cu totii ca sl ne preumblean
pre camp. Auzind aeestea, saltaram de bucurie gi de t.lacere
ea vom vedea camoul i patialrea diu apropiere. Pe la doue
seasuri ajunseram la padure, unde mai antaiu ne-am odihnit
putintel, apol am inceput sa ne jitcam (descrierae j )curilor).
Card era aproape de murgitul serei, am plecat ea totii spre
cas in rind ca militaril. cantand hora wairei. Ajungend
easa eram atat de ostenit, in cat m'ana cuicat indatI. (Deserierea drumului, pe undo a mers i s'ag intors). Scrie-mi,
dad aI facut tu vr'o preumblare ca aceasta. AI teri
Drcighicia.

a). SI se coLieze aceasta epistofl, complenindu-se prin

descrierile da acut (jccurile din padure, drutnul, etc.)

www.dacoromanica.ro

159

b). Sa se formfze, dupa modelul de mai sus, o noua epiWM, descriindu-se preutnblarea facuta cu parintil Met) zi
tiupa ameazi.
L. qi D.

2. Seumpa act Mau Ot,

Joia trecuta am avut multe rufe de splat. Nenorocirea a
voit, ca tocmai in acea zi sa ploua necontenit. Astfel vromea

a lost prea neplacuta gi s'a fcut gi mai rea printr'un vnt

umed i rece. De aci a urmat cea mai mare nenorocire
pontru noi, fiiirtd-ca mama s'a bolnavit foarte r In zioa
urmatoare. De atunci nu se migca din pat. Do cigar ca a
rcit spland rufele, fiind-ca alerga, cand In bucatarie, and
In magazie.

Doctorul, pe care 1-am chemat fn ajutor, ne-a spus ca

boala este grea. Noi toti suntem ta on mai mare grija. Daca
eum-va iti este cu putinta, to rugam cerceteaza-ne cat mai
eurend. Aceasta ne va imbucura pe toti gi mai ales pe trista
D-tale

Smaranda.

Sa so formeze, dupa modelul de mai sus, o epistola noua

gi 0, se spun, el tatl ti, lucrand la camp pe un timp

rev, s'a bolnvit etc.
3. lubite Grigore,

L. i D.

Mogul meu mi-a fault ieri o bucurie mare. Mi-a (Mina

cluoi iepuri de casa (vatui), nigte animale prea placute. Ai
vzut tu iepuri de casa? Ei sunt ceva mai mici de cat iepurii
dtt camp gi au urechi mai mid. Da amndou partile botului au poll sat mustati lungi, i ochii le cunt de tot rogi.
Coada lor este mica gi pearl alb gi moale ca matasea. Picioarele dinapoi cunt mai lungi ca cele de dinainte i caud sar,
sau fug, lovese cu aceste picioare de din drat panantul de
mina. Tata imi spune, ca lopurii mei o sa fate mai tarziu.
Atunci o sa-ti datuesc gi tie o *ache.
Al tell.
Ncistase.

www.dacoromanica.ro

-160

SI se schimbe epistola inchipuindn-ne in locul iepurilor de

carl, a) doul mieluei. Dtscrierea lor, b) Doul porumbei, etc.
L. i D.

4. Mu lt preluitul Incu naq,

Mai 9,ntftiu vo-se, ca printeaceasta epistola sa-ti esprim

sentimentele de recunogtinta, ce le am pentru D-ta, seumpul
men nag. In D ta am recunoscut tot d'auna pe bine tacetorul
meu gi tot d'auna te-am privit cu cea mai mare dragoste. Dafacut la ziva mea
rurile cele bogate gi pretioase, ce
onomastica, mi-au dovedit din I101, ca In D-ta am inteadever
ou amie parintesc. En me voiu sili dn toate puterile, ca s corespund la aceasta iubire a D-tale. Voiu trai gi m voiu purta
astfel, ea sa pop' simti o mu]umir i sa te bucuri de mine.
Doresc, ca ori cnd, s pat privi In fata D tale cu congtiinta
Impacata, c m'am aretat vrednic de biue-facerile D-tale. De
acea te reg, sa-mi pastrezi aceasta subire, gt de aci inainte
sI fii sigur, ca pururea voiu fi
al D-tale
reeunoscator fin

N. N.

a) SA se scbimbe aceasta epistola ast-fel , ca gi cum mai

multi copii ar scrie mogulul kr. b) Mai multe surori ar scria
unui fraie mai mare , etc.
L i D.

5. Beumpul meia tan,

Lnnea treente se acoperi de o data cerul cu nuori degl

negri. Ziva in ameazi mar se prefaeu un intunerec atat de
mare , In cat mai ca trebuia s aprindem lumlnarea. Dual
aceea se ridich ventul gi o grindina viforoasa czu pe cam( iile noastre. Bucatile de peatra arm] cat un ou de porumb. Elo
au spart mai toate geamunle de la biserica gi de la gcoala. Asemenea s'an mai spart geamnrile la o mare parte din easele
locuitorilor. Dar mai ru au patit'o bucatele din poeana Lupu-

lui. Cele treI sforI de gi au , ce le are tatal men acolo, sunt

cu totul nimicite.
De aceia ye rog, scumpul rail nag, s aveti bunittate i sa

www.dacoromanica.ro

161

veniti la noi pe mercuri. Tata ar dori, sl se fnteleagg ca

Indrepteze paguba,
D-voastrg, cum gi Intru cat ar putea
fiindcg graul a fo4 asigurat la societatea Dacia. Oamenii spun
cg aceastg societate ar fi un mare bine pentru nol, de oars
ce ea ne va plAti toatg paguba pang la o para. Salutare de
la toy cu deosibire de la al D-voastrA fin.
Bucur.

a. Dupg modelele de mai sus se vor forma alte epistole, fn

cari se va spune cum s'a aprins friteo noapte casa vecinulul,
cum focul a coprins i casa voastra nimicind'o (spaima vstrg, p. gaiba ce ati suferit) etc.
b. Plouand mult, rful din apropiere s'a umflat gi a daramat casele de langg el; pe camp a luat t6te agile de grau gi
de fen, nomolind tot ce era fn apropiere de albiea dui.
L. 1 D.

6. Iubite 5'tefane.
Dupg cum vedi, astadl ploug afara f6rte tare, aga el nu pot
egi din casg, ca s Tit pe la tine gi sA ti povestesc cum am
scrie.
petrecut ieri. De aceea me voiA fncerca
Ieri a lost , dupa cum gtil , o zi prea frumoasg. Soarele strgIncea fn toatg puterea sa ; cerul era Benin gi de tot limpede.

Fiindca aceastA zi era Duminecg, tata avu timp sa mearga cu nni afarg din orag. Pe la cinci ceasuri , caldura fiind
mai micg din causa unui vent recoros, plecargm cu tran-

vaiul la gosea. Nu gtit , daca tu al vent vr'o data a-

ceastg trgsurg. Me voill Incerca sa ti-o descriu (descrierea

tranvaiului). M'am urcat cu tata toemai sus , de un de

vedeam peste o multime de case, pe lfugg cari treceam.

in sfargit ajunsergm la gosea. Aci am vezut o multime de lame , dintre care unii se plimbau pe jos, altii cglare. 0 musicg
militarg canta aci. Toate aceste lucruri , pa care nu le vkusem ping acuma , me impresionara atat do malt gi de plAcut
In cat credeam cg aceastA zi este una dintre cele mai frumoase ale vitAtei mele. RoagA gi tu pe tata-teu , ca sa meargg ea
tine odatg la gnsea , uncle te incred,ntez de mai 'nainte, cATa plAcea prea mutt i tie. Acosta locuri se aseamAng cu 0
grading de tot mare (cleserierea unora dintre eIe).

www.dacoromanica.ro

AI tn amie
Marin.
11

162

a. Se se copieze aceastA epistoli, complenindu-se prin

descrierile de Meut (descrierea tranvainlni, voselei, etc.)

b. SA se formeze o altrA epistold, in care se va deserie WAtoria ta (Meng cn diligenta) pAnA lamogie.

7. IubiN tne pelrinp,

L. gi D.

Ieri am avut esamenul eel mare. Aro egit mai bine de at

neagteptam. Nu gt l ce nelinitit eram , clad me gindiam

la aceastA zi Insemnatl. Inima Imi Wert, dud me glodiam

poate al mi se fntample, s nu &IUD ova. Ce rugine de tine,

Mi ziceam singur,, dad nu vei ti responde la intrebArile

profesorului , gi cum te va privi fumes , care va fi de MO,.
Dar frica fmi peri fndatl, dud mi-am adus aminte de anul
trecut gi de silinta, ce mi-am depus'o In cursul anului acestuia.

Astfel me simtiam linigtit. Pe Mogl aceste fmi ziceam ,

D-nul profesor mi poate Intreba de cAt despre aceea , ce ne-a
prowls, gi eu gtiu cl n'am fost dintre geolarii eel lenegl.
kftiuglindu-mil eu aceste gandati, am agteptat foarte lini!tit esatnenul. In esamen am fost Intrebat mai cu df-nsebire
din : religiune, din istoria nationall gi din limba romftneascl

Din aceste studii am fost intrebat de mai multe ori gi ard

respuns foarte bine. Din geografie am trebuit s desemnez
ehiar cu creta pe tabla toatl Itomnia , impArtitl In districte.
spre multumirea tuturora am Meat'o de minune. Amin am
putut sl simt i sA fnteleg cum se resplAtegte stAruinta. Astfel In timpul esamenului am fost foarte vesel i mi-a prut
c a trecut aga iute. Acum mi s'a spus , el dupl notele ,
ee am obtinut , voiu fi premiat. Agtept en nerAbdare ziva de
29 IuniA , cftnd va fi impArtirea premiilor.
Doresc ca purtarea mea s v fae bucurie in viitor, ca
ping acum i sa fiti multamiti de fiul D-voastr. Aceasta va
pentru mine resplata cea mai mare. Ve fncredintez , el

silinta mea nu va scIdea nici in viitor , ea s me pot arAta

vrednie de a fi numit
Al D-voastrg
recnnoscgtor

Florea.

a) S se copieze aceast epistol , desvoltAndu-se prin deserierea localului gi a camerei, In care s'a tinut esamenul.
b) SI se formeze o =A, epistoll , In care si se descrie ser-

www.dacoromanica.ro

-163

harea fmpartird premiilor (cum a fost Impododita sala , etc.

tine a pus coroanele , cine a dat cartile), aretandu-se tot de
o data i deosebirea intro zilele esamenului i zioa Impartirei
premiilor.
L. gi D.

8. .Selonpul men conic.

Multumita Domnului , ca a trecut i anul acesta de geoala.

Eu m afin de trei s'ptmanI la movia unchiului men. Ce frumos este aici ! Mai ales, and cine-va n'a evit 10 lunl ea mine afara din orav. Fie care arbor() i tufiv e imbracat inteo
lain/ verde. Paserile cele vesele data cantecul kr de bucurie i pretutindenea &en florl din cart pot impleti cunune.
Poate sa fie alt timp mai frumos i mai plant pentru noi copii , de cat vacanta cea mare P Dar aid o data n'am petrecut

ava de bine la tara , ca anul acesta. Asculta cum am venit

aid.
Unchiul meu ImI zise, dad a fost la noi cea din urma data: Tone!, in vaeanta cea mare, sa vii sa petreel la mine la movie ! Se intPlege, el am priimit i d'abia am avteptat sa plec.
Indata dupa co am ispravit esamenelo, mi-am adunat lucrurile trebuincioase vi am plecat , dupa ce mi-am luat zioa bun
de acaslt. In doue ceasurl am ajuns la mogia unchiului , care
m'a priimit cu bratele desehise.
Ah , Teodoro , ce placute 1ml sunt ziilo aci ! Pacat el nu
*vti i tu , sa impary bucuria cu mine ! Dar cel putin wart

sa-t1 poves'ese pe mart , cum Mai petrec timpul aid la tail.

Dimineata me seal la resaritul soarelui i me due cu plugarii unchiului la camp. Aci me uit cum luereaza, intreb eate-ceva gi acum cunosc o multime de ierburl vi de grane.
Mai nainte nu gtiam s deosebesc nici graul de secara. Astf el trece dimineata; iar la pranz manane cu o pofta, de nu-0
peg inehipui.
Dupa amiazi , me duo mai bucuros inteo dumbrav prea
placut, ce nu este departe vi undo acoperigul de frubze verzi

dese fac o umbra rkoreas. Umbland prin dumbrava

euleg la flori , ba cate o data dau poste cate un cuib de pasgre vi me simt fericit , ctt pot sa me uit la ouele cele mititele
vi la Impletitura cea minunata a cuibului , pe care Ina nu-I
ating , cad cine poate sa fie ava de reu la inirna!

www.dacoromanica.ro

164

Alta data iar, , dace este cald , me due la rtuletul din

apropiere , me scald cu bagare de seama , apol recorit gi intremat , me due Intre bietil din sat , cu cari me joc de-a mingea sau alte jocuri vesele.
Astfel trece zioa ; iar la murgul serei me agez cu unchiul
meu gi cu ai sel In foigorul eel de zorele din fundul gradinei
gi ascultam la vorbele cele intelepte ale batranului.
Sa vezI pa unchiul meu ; cat de frumos gtie, sa-gl petreaca
CU copii ! Mai tot deauna este vase! gi glumegte bucuros ; dar
dud incepe sa povesteasca. , anol' sa-1 tot asculti. Cate istorii
gtie aft spuna, ! Odata ne vorbegte din istorie despre Mircea
gi tefan cel mare ; alta data ne povestegte istoril vecht da
pe timpul Romanilor, gi tot ce zice, este adeverat. Astfel trine
vremea iute Sul la culcare.
Tot deauna 1mi voiti aduce aminte eu plicere de aceste zih
frumoase, pe cari nu le voit uita. A dori ca i tu, scumput
men, sa poti avea odata ocasiunea, de a gusta din bucurilla

vietei de la tail.
Dar sa tucetez oclate, cad epistola mea gi aga e prea lunga.
Agtept sa-mi povestegtigi tu, CUM ai petrecut vacanta i, salutandu-te, reman
Al th. amic
_roan.

a) SI se copieze aceasta epistoll, schimbandu-se forma

presintelui in forma trecutuld, d. e. Multumita
Eu me afiam
ce frumos era aici ; etc.
b) Sa se formeze, dupa modelul dat, o epistola nod spunand fie-care cum a petrecut, a) in vacanta cea mare, satt
b) In vacanta Pagtilor etc.
L. i D.

9. Costica draga.

De ai fi acuma la noi, sa vezt cum ne-am pus cu totii pa

lucru. Alergam In toate partile; peed are al ne vina un Imparat sau un rege. Dar causa acestei migcart neobicinuite nu
e alt ceva de cat trgul Mogilor, la care gtii, ca alearga toata
lumea. Aga i noi, ne gatim care mai de eare gi ne dueem la
Mogi mai in toate zilele, cat va tine acest targ. Cat e Oiulica de
mare stradele sunt pline de lumea care merge la Mogi pe jostl,

In birji gi cu tranvaiul ; iar cand treci de barieri, apoi d'abea

www.dacoromanica.ro

165

mai
strAbate prin multime. De aci Weep fel de fel de gatre ingirate una langl alta, cu mancarT i cu biluturT, cn terte
dulcl, eu chipurT frumoase gi icoane zugrvite, apoi cu haine,
fluere gi cate alte luerarT. Toate sunt impodobite cu
TerdeatA gi on steagurl. InsI min mi-a plant mai mult memegeria, care este aproape de grAdina lui Eliad. Unil privesc
afara la fearele glbatice, la maimutele gi pAgrile zugrAvite

pe o pang mare ; iar aii1 intrA in lluntru, de unde se aude

dad un urlet grozav, cand o groMitura urit, sau cate o guerAturti ascutitA, etc. ea de mult m'am bucurat ierl, and
tata m'a luat cu dnsul gi mi-a arAtat tot, ce era in menageTie. Ce bine era sl fi fost gi tu! Paste 40 de animale de tot
soial sunt Inchise ; fie-care in cate o catie mare cu zAbrele
de fer din'nainte. Ti voia numi pe cele mai insemnate dintr'nsele.
In cea d'antaiA colivie era un Orang-Utang mare, care
tiedea serios ca un mogneag i numai din cAnd in cand se uita
la noi cn dispret, arltandu gI dintii
albi. LangA el locuia
un urs gi o hiena cu cari nu e de glumit, del ocInT kr schin-teetorT nu cobesc a bine. ApoT dintre patrupede mai era un

pore de mare, un urs i doi lei, despre cari zicea tata el

aunt lnc pui. Dintre paserl mi-a plcut un strut, ce era cat
an cal ; apoi era un flamingo gi cati-va papagall cu pent)
foarte frumoase. Mai era de vAzut un crocodil urnplut gi doi
verpi marl.

Toate aceste minim! ale naturei le-am putut privi mai

malt de un ceas i n'am dat de cat patru bard. Acas am

luat istoria naturall gi am mai citit odatl deserierea aeestor
animale, pe care le vezusem. Nu doregti i tu, CosticA, sl
ved aceastA menagerie ? De sigur c da flind el numai aga
pop cunoagte mi ine animal-de. Aceast5 dorintl potT sl ti-o
implinegt1 prea lesne, ci pang la noi n'ai de k,at done ceasuri. Atunci eu ai ma! merge odatl cu tine la Mogl, mai ales ce, pane. atunel se va fve i cortul domnesc. Iatoree'edute seasl, veT avea ce sA povestegtI. Te agtept.
Al tM
Illircea.

a) Dupil modelul din partea Intlia a epistolei de mai sus

t se formeze o a1t. epistoll, in care sa se descrie a) caratul

www.dacoromanica.ro

/66

gi treeratul grauluT, b) culesul villor, c) culesul porumbului

d) cosirea erbei i strtingerea fnului.
L. i D.

10. lubite Nicolae,

and ai fost in cos din urni6 oar/ la noi, ne-am inteles sl na

scrim unul altuia, sa ne fmpArtggim tot, ce am vlzut sail am
citit astfel pe de o parte sl ne deprindem a scrie epistole ;.

iar pe de alta sl cagtiglm mai multe cunogtinte. Aga dar

en fac inceputul

fmpArtgesc ceea-ce am citit mai de

unl-zi despre llcuste, Mee schitl de calltorie. Cred cl

sl-ti plad, sl auzi ceva interesant despre aceste animalecurioase.

Calltorii angles! au avut mai multe prilejuri de a se convinge despre pustiirile causate de lleuste, pe drumul de la
Kertseh spie Kaffa in peninsula Krimului. Ei deosebese doue

feluri de lleuste: laeusta tt/rasel gi llcusta comma sau

clatoare. Cea d'antaiu este de (hue ori aga de mare ca cea
comunii. De obicaiti ea merge inaintea

gi de aceea

se nnmegte herold sau sol. Cea calltoare are picioare rogii,

precum i partea de dr,subt a aripilor este de coloare rogie
deschisl, in cat animalul strllucegte foarte frumos, candi
sboarl, fa razele soarelui.
Cand o obgervarl cJatorii nogtri, toatl pustiea era acope-

ritl do ele. Neconteuit cldeau jos ca nigte fulgT de zl-

padl, duse de !Ant In direcOune pezi. Ele 1ntunee4 soarele ca nigte nuorT grog i negri. Cu miile au cAzut In tr./8u/, je cai i pe cltori. MIA spun, cl de multe ori i oameni au fost frIbugiti de o asemenea ploae de lleuste.
Linde cad lcustele, aeolo piere indatl ori-ce semn de via

vegetall. Nimie nu seapl de gura lor incepnd de la

frunzele din pildurl , pang la cea mai mic iarbi din gesurL
ChmpiT, plgunI, livezI, vil, gi grdini se prefac indatl in
pustiuri gi nu remane alt ceva pe camp de cat grgmezi mari

de Ilcuste moarte , al caror mhos otrvitor infectl grow/

aernl. Darl precum ele manancl totul in Krim, aga 151 locuitoril de acolo le manand pe dnsele g/tindu-le ca romaoii ghiveciul. Cam tot asemenea se face i fn Arabia.
Ag dori prea mult, ca
fiti flout o plAcere ea aceste

www.dacoromanica.ro

..
17

ImpIrtagirT , gi te rog, scumpul meu, sg-mi scrii gi tu ceva

eat mai curind.
To salut gi r6man
Al ten amic
Mihaiu.

SI A formeze o alt1 epistolk in care A se arete ce s'a

eitit, a) din istoria naturalk despre traiul gi insugirile leulii,
b) din istoria nationalk despie islAndele, ce au avut Romnil
cu Turcii etc.
11. LEFTERIE SOME LUI VASILE DE ZHU LUI

B., in 20 Ianuarin 18 .

Seumpe amice,

Dad pogta va sosi la timp, tocmai la ziva ta, iv va aduee

aceste putine rinduri, pe cari ti le trimit ca un mic dar al

iubirei mole de prieten. Dimineata zilei de astzi, de care se

vor bucura mult pArintil gi frat4 t6i, am salutat'o cu ciragoste pentrn tine. RugAndu-m6 dtre cel Atot puternic, am
eerut de la (Mosul sAlT dAruiascit o viatl indelungatk ca sit
ajungi un brbat bun gi fericit. Tot aceste dorinte iti esprimit
gi parir4i1mel prin mine, cernd totT pentru tine'binecuviiatarea de sus, Mil eare nu este fericire.
Al teu amic

Lefler

Diva acest model se va forma o alt1 epistola.

12. RESPUNS LA EPISTOLA DE SUS
B.

21 Ianuariu 18 .

. .

Seampul meu Lettere,

Nu pop srti Inchipuegti MI bucurie am simtit, cetind

scrisoarea ta, pe care am primit'o la ziva numelui men. Felicitarile tale m'at migcat prea mult, gtiind di vine de la un prieten, carele in tot-d'auna, la ocasif, gi-a adus aminte de mine.
Arata din parte'ml priutilor ti recunoscinta mea nentra
interesul, ce'mi poartk iar tu, amicul men, primegte mil de

multumiri pentru sentimentele tale cele adev6rat priete-

www.dacoromanica.ro

168

fropodonetfl Dumnezeti sl't1 resplAteasel inbirea gi sl

beasca calea vietil cu flori. Aceasta este dorinta gi rugl-

eiunea

amicultti tu
VaBile

DUO acest model se va forma o alta epistoll.

13. 0 PRIETENA TRIMETE FLOR1 ALTEI PRIETENE
LA ZRJA El

Florile, dragl Frusinico, aunt imaginile bucuriei, simbolul

iubirei gi al amicitiei. Am cules dPos-bite florl, din carl gtiti

el 11 plac aga de mult, i impletind o cununl, ti-o trimit

drept un mic semn al amicitiei mele pentru tine. Sunt siguilt, cif gi nest dar al men va glsi un locgor fare cele multe,
ete vel fi priimit In aceasta zi serbtoreascl. Cel putin doresc
el fig. talmaciul sentimentelor mele, cad florile din care este
Impletita , aunt pfine de colori frumoase gi de mirosuri
plAcute, ea inima mea cea plinA de dragoste etitrl tine. Do-

rintele mele le cuprind In waste putine vorbe: bucurie qi

fericire in toate cardrile tale cele bune i iubire
cgtr i. a ta prieteni

Dui)/ acest model se va forma o alta epistola.

Giurgin, 24 lunin 18

. .

14. ALTA SCRISOARE

FiindeA gtiu, scumpa mea, el egti cea mai mare amid a

florilor, de aceea sunt fericitl, cl pot sl
trimit, pe langl
aeeasta un ghiveciA ca un trandafir Inflorit, sperAnd cl prin-

tegnsul I1 fac o mid bucurie. Acest trandafir ram sldit cu

mAna mea, ram udat i Ingrijit, pAnti co a inflorit, precum
11 vezi. Sunt sigurl, cA micul men dar I1 va fi on atAt mai
pllcut cu elt socotesc cl in aceastA plAcere vei avea And o
dovadl despre iubirea i amicitia mea cltr tine. Sperind
afla numal vegti bune despre tine gi al ti51
reman a ta etc.

N. N.

Dupl acest model se va forma o anti epistoll.

www.dacoromanica.ro

169

A., In 24 hulk 18 .

15. 0 SCRISOARE DE MUNN=

0 nepoatl multumegte mItugei sale pentru un dar, ce a

primit la erticiun.

Buna mea tuiclt,

Prin aceasta yin sl ve multamesc din iniml pentru minunatul dar, ce mi-ati trimis de sfintele serbAtori I Inteadever
n'ati fi putut alAge un ce mai bun, pentru a'mi face eea mat
mare bueurie, fiindol de mult doresc s am a ceastl carte
atit de frumoasl. Afarl de aceasta ea este en atAis mai
setimpl pentru mine, en eat 'mi dA o noul dovadl despre
nemArginita D-v6stre bunitate i iubire. Ceea ce 0 trimit en
este mal nimica; insA tit, scumpa mea tnic, el nu vA nitat1
la acest dar de mie pret, ei la inima cea iubitoare a nepoatel
D-v6stre care nu doregte alteeva, de elt sl
fad tot-d'auna
bueurie, gtiindu-v sAnAtoasl i multumitl. Rugfindu-ve a
nu mg lipsi niel de aci Thainte de iubirea Domniei-voastre
vA ineredintes, el nu voill ineeta de a fi a D-voastre
reennosatoare i inbitoare nepoatI

Cat. Lupescu

Dupl acest model se va forma altl epistoll.

16. EPISTPLI DE CONSILIURI

D. Enticed' eItre nepotal sin Vasila

L. 0 D.

De eftt-va timp, scumpul DM, am observat el te silegti

din ce in ce mai Inuit la InvAtAturA, ceea ce me inveselegte
foarte mult. Vez cA vrei en tot dinadinsul s inveti; de aceea

imi ceri in tot d'auna sfaturi. Aceasta me face sl crez el ai

priceput binefacerile invetAturei gi aeeasta este eheia, eu care
poll desehide uga rengitei. Ilecunogti cA invetltnra este trebuineloasl. Da, copihil meu, este foarte adevArat, cAd nun
ne deschide drumul la toate meseriile.

Dupl dorinta de a gti, trebue sl aibi i o ineredere mare

www.dacoromanica.ro

170

in profesoril tel, cad adesea un lucru, pe care denil ti-1 daa

sa-1 faci i pe care tu l crezi nefolositor, nu este altceva

poate, de eat un drum repede, pentru ca sa ajungi la un scop,
pe care nu-1 vezi Inca.
Profesoril tei, scumpul meu nepot, ,au vezut si titi lucrurile

mal bine de cat tine ; d'acea te mal sfatuesc sa te sileti

din toate puterile a face ceea co el cer de Ia tine.
Astfel, nepoate, dorinta de a ti, inerederea in profesoril
supunere care denil, sunt mijloacele, prin care vei ajunge a
avea o educatiune buna, din care vel culege fructe mai tarziu, cand viitorul se va deschide inaintea ta.
Co fericit a fi, daca Dumnezea mi-ar prelungi viata ca sa
te vez, cand vet fa mare, ca to bucuri de roadele invetaturei!
Cel putin, daca rugaciunele mele nu vor fi ascultate, voia muri
cu creclinta ca nepotul meu va ti sa fie demn de tatal seu,
pe care Il plang bad in fie care zi.
&Top1 t6u, care to iubqte.

N. Rudescu
Dupa acest model sa se formeze o alta epistola.
17. EPISTOLA DE IMPUTARE

Antonio catre loan

L. i D.

Scumput melt,

Am aflat de la vara-mea purtarea, ce o al catre Maria. Ta

til ca ea tine locul mamei noastre i ingrijete singura de
conducerea casei, sculandu-se in reversatul zorelor pentna a
se gandi la vial i a ye pregati Vito cele trebuincioase pnii
ve sculati voi.
tu, in loc sa ajutl pe Maria, sa-I indulcetI intru cat-va

grijile, din contra, tu

le mal mareti ! Nu te cuno-

team sa fil aa de uprel, to credeam ca aI o inima bung,. Departo de a intelege sarcina cea grea ce i-a luat-o de a ingriji i

de mama i de voi, tu II indoeti aceasta sarcine. Dnsa e

mistuita de nelinite, i tu o nelinitetl i mal mult. Chiar

mama s'a suparat pe tine, pentru ca Maria este de unite

www.dacoromanica.ro

171

orl constrinsd, ca ad to spue el. Voegti tu oare, Tone, sit

prelungegti boala mameI prin purtarea ta ?
Pe semne cd tu nu te al gAndit nicI de cum la ceea ce fad.
Ed aunt sigur cd in minutul, cand citegti aceastd scrisoara, to
cdegtt. Nu te intrista, frate, ci fndrepteazl-ti gregeala printeo
purtare bund. Fil supus i Mud cu sord-ta, care te ingrijegte

atdt de bine ; spune-I cdql pare rel.' de ceea ce i-ai facut,

cAcI (Musa te va ierta.

Al MI frate
mai mare
An ionic.

Dupd medolul de mai ens se va forma o and epistold.

18. EPISTOLA DE RECOMANDATIUNE

D. Nubeseu entre colonel al regimentalui x.

Dornnule colonel,

AstAzI aunt constrins Ea me adresPz la d-ta. Unicul men

fiu a intrat ca voluntar in regimentul, ce comandati.
De maI mult timp dgnsul 41 formase planul ca sA devie
militar. M'am impotrivit din toate puterile mele la acest plan.
M'am Impotrivit, fiind-cd pe annul II aveam ca unicul men fia
voiam sd-1 tin pe lngd mine. Cu tte acestea pentru ed. finl
meu igi pArAsise studiile gi nu mg visa de cat reviste militare, manevre i resbale, i-am dat voie, ca sA intro in armatA.
Am avut onoarea, domnule colonel, sd servesc sub ordinelo
dv. mai multi anI, i afectiunea, care mi-al aretat-o tot d'auna, me indeamnd, ca al ye recomand pe fiul meu. El are o
nimd bung. Na-mi pare reu cd plead, dud mg gandesc cd o
sd fie aproape de dv. Sper cA dgnsul va gti sd se foloseasca do
sfaturile dv. i ye va areta recunogtinta sa gi a mea prin
buna conduitd gi indeplinirea serviciului.
Am onoare a fi, domnule Colonel

al dv. serv

I. Nubescu.
Dupd acest model se va forma o altd epistold.

www.dacoromanica.ro

172

1 9. EPISTOLA DE SCDZE
Nicolas entre Mihall
Scumpul meu amic,

Am priimit ierI scrisoarea ta, fn care me dojenegtI pentru

sl nu ti-am respuns. M grabesce de a-ti cere scuze. Am fost
Inteadever prea leneg, clef este o lunA de cand am priimit

eealaltA epistoll a ta gi null am respuns fncA. Sunt foarte

eulpabil. Cu toate acestea nu e tocmaI gregeala mea. Am
fost prea trist, am foot nelinigtit chiar din causa familial mele.

Tatl meu

eerie, gi pentro cl nu gtiam causa acesteI

tAcerI, d'aceia eu nu scriarn la nimeni.

Tu fml zicl, cA acum fmI serif pentru cea din urmA oard,

amical nostru Vasile fml aerie tot astfel. Ce fel! amendof

ye fndoiti de amicitia mea ?
Suet foarte desnadAjduit, cl mi-am atras bAnuiala din partea voastr din causa negligentel mole. InsA void gti sA me
Indreptez. Spar, scumpul meu Michaid, c. tu veI uita gregala

mea; gi mal cu seaml te rog nu prea lua qa fn serios ceea

ce s'a fntmplat pana actin]. Am fost fntru oft t-va egoist ;
mi-a placut s primesc noutatl de la tine, fArA ca sA me ostenesc de a tI fmpArtilgi gi tie ceva din ceea ce gtiu. Seuzt
darn, Michaiu, pe
arnicu1 tu
Nicolae.

Dup acest model se va forma o altn epistola.

HL EPISTOLE DE AFACERI

(sai1 comerciale).
Epistolele de afaced sau comerciale se numesc aeelea, al
cAror continut se raporteazA la comercid, industrie sad la
ori-ce altA afacere din viata practicA. Ele trebuese serise fntr'un mod limpede i concis, de oare-ce aceste scrierf servesc
adese-orf ca documente chiar fnaintea judecatii. Scriitorul
en se pazeasca de adlogirl, stersAturi e schimbArl.

www.dacoromanica.ro

173

Cde rna

nsemnate sunt :

1. Epistole Comerciale,
2. Anuncind.
3. ContnrI,
4. Chitante,
5. Inscrisurt
6 Certificate,
7. Contracte,
8. Procure,
9. Petitinni,
10, Tinerea socotelilor sau conturl casnice (de gospodgrie).

EPISTOLE COMERCIALE.

InstruepiunY.
Prin epistole comerciale sal de afacerl fntelegem toata
incunogfiintlrile epistolare, pe earl le fae oamenil fare &ingii fn afacerile lor comerciale. Ele trebue sA fie scrise simplu,
coneis gi lAmarit. Mai ell seam/ numele gi cifrele sl fie scrise
deslugit, spre a se InlAtura oCi-ce confusiune. Formulele de
politetA se pot lAsa afar/. Adresa aceluia, eltre cine se eerie
se pune deobgte sus fn eapul scrisord, precum :

1. D-Ini loan Dumitrescu

Galati 1 Octobre 1870.

V6 rog, sl-mi faefti o masA gi 6 scaune de nue. Masa al

le fn patru colturl, de un metru de lungl si I/2 metru de lati.
BA fie prevezutl cu o eutie ou fncuetoare. Ea sA nu coste mai
mult de 10 lei. Partea, pe care se pde, sA fie impletitl ou
trestie, iar pretul unui scaun sl nu tread poste 5 Id. Mi-ar
pArea prea bine, dacl mi-ati putea trimite mobilele aoeste
Te salut
ping, la sfAntul Dimitrie.
al D-sale prietin

Radn Constantinescu, creiter.

(Cine comancli?

Ce ? CM costfi ?

Cui

etc.)

www.dacoromanica.ro

174

Petre Mar lie, morar la .8.

2.

Talcea, 14 Captor 1877.

Bine-voiti a-ml trimite prin presentatorul, cargugul Dobr e

trmatoarele articole:
1. 10 capatane de zahar gi 2 cowl de candel de calitatea cea mai bung;
2. 15 ocale cafea de calitatea cea mai bung gi
10

mijlocie ;

3. 2 sad orez de cel mai bun ;

4. 100 kilogram tutun A B No. 2 fn pachete de o

oca gi altele de 112 oca ; 50 klg. Portorico.

5. 2 tone sgpun de rend, 100 ocale de prune gi 100 ocale

raging.

Factura pentru aceste articole espediati-o prin pogtg. Valoarea lor o voifi respunde comisionarului Dv. la cea d'ntfti

p'aici.

Sperand, ca preturile vor fi cat se poate mai schute,

rmn
al D-voastrii amic

Nicolae Papua, Mean.

Qiike comancla ?

Ce ? etc. etc.

3. Domnul men,
Cu aceasta v trimit cismele cele noue, ce a-ti comandat.
Nu me Indoesc, cl vor fi bine potrivite gi ca vor respunde
akteptgrilor Dv. prin trainicia bor. Tot-odatth. Indrasnesc a
ve alatura contul pentru lucrgrile efectuate pang acum. Am
si plgtesc In zilele aceste o sumg fnsemnata pentru piel,
vi de aceea v rog sa me iertatI, ca insist pentru achitarea
aeestel sum. Sperancl ca me yeti onora i cu alte InsarciEarl fn viitor, reman
al D. V. supus serv,

Stoica Marin, cismar

Chitila, 2 Martie 1877.

www.dacoromanica.ro

175

Tome.

1. Copiatl scrisoarea I-ia curat pe hfirtie de epistola, fndoiti-o i scrieti adresa, ca i cum agave& s'o Erimitetl.
2. 1ace p o comandd:

a) pentru marf5, de lipsdnie postav, parchet, stambS,

roltase, cravate, batiste, etc. ;
b) pentru lucrurI, de care avetl trebuintl fn cad sau fn

prbalie.

ANUNCIURI
Instructiunr.
Anunciurile (fntiintIff), In foI publice (ziare), au de scop

a aduce ceva la cunotinta generals. Coprinsul kr poate fi

fearte deosebit. Ele trebue sake scurt, hotgrft i 16,murit.
ANUNCIU DESPRE 0 PERDERE.

Pe calea de la strada Verde din Craiova pin4 la garS,

s'a perdut ieri un inel de aur. In partea din Iluntru aunt
gravate litirile A. G. i and 1860. Cine-1 va gsi este rugat, sa-1 predea la administratiunea acestui ziar, unde va
primi o recompensl de un galben.
CASA DE INCHIRIAT.

Pe strada N.... Suburbia N... este o locuintS de Inchiriat

shiar de la 1 Octombrie anul curent. Sunt 5 odII, bucltarie,
o odae pentru servitorl, o magazie de lemne i
surte spatioasa. Alte informatinnl la administratiunea aeestel fol.

www.dacoromanica.ro

176

ANUNCIIIRI DE PERDERE.

1. Subscrisului i-a scIpat ieri un prepelicar cenugin cu picioarele albe gi o patA neagrA in frunte. Are la gat o sgardi
de alami cu bterele R. V. Cine il va 6 prins, este rugat sit-1
aducii cat mal curind proprietaruld, care i va restitui cheltuelile, ce va fi avut cu cainele, precum gi. o resplata de un
napoleon.
(BucureftI In 19 August 1877.]

Radu Verona
strada Scaune No.

2. Ieri seed am perdut in teatrul local o umbrell de mAtase en mAnerul de ivoriu gi cu un ciueure de mAtase verde.
Cine o va fi aflatu, sA bine-voiasel a mi-o educe in locuinta
mea . . . No. . . gi pentru care ostenealA va primi o resplatA potrivitl.
Craiova In 4 Mai 1878

P. Stanescu
3. In gara de la Filaret s'a perdut o pungl de pele rogie
cu bonurl domeniale inteinsa, in valoare de 600 lei. Punga
Cine o va
are d'asupra literile de aur F. G. gi anul 1876
gAsi este rugat s'o predea in strada Coltil N. 167, unde va
primi o resplatA cuviincioasA.

E. 31antuleanu.
Buoureqt 2 August. 1878

Teme.

1. FA un anunciu, despre o casA de inchiriat (spune strada

uncle este, No. gi cats camere are).
2. Cineva cautA o casA sa inchirieze (cite odAl?). &de an
anunciu despre aceasta.

3. FA un anunciu despre un lucru &it (amintegte) uncle

11 poate lua In primire proprietarul.
4. Dintr'o livede s'a furat un bou. Proprietarul face cunoscut aceasta ; deserie boul cu deamilnuntul gi promite o resplatA de 3 galbeni aceluia, care-i va da de veste, unde se afla
boul. FA acest anuncit.

www.dacoromanica.ro

177

CONT (Socoteala, Notet),

1. INSTRUCTIIINI

Contul este o Insemnare a obiectelor comandate i r6spunse,

a lucrarilor efectaate, a obiectelor predate, etc. fnsemnanduse pretul sau (plata), costnl muncei. Sus la dreapta se pune

de Age locul e data. La mijloc se scrie pentru cine fi de

eine se emite contul. De desupt urmeaza 3 coloane sau rubriie. In cea d'antai coloana la st'anga se noteaza data predarei
mrfurilor. In a doua obiectele predate, i fn a treia preturile
lor, care apol se adun, precum urmeaza :
BrMla, 1 Ianuarie, 1872.

COI\TIT
pentru D-Z losif Nicolescu, architect in Galap.
de la

NICOLAE PETRESCII, croitor fn Braila

L. B.

1872

knie
August

D-lui N. o pereehe de pantaloni noi

10 Bului D-le o jacheg nod, eu toate accesor.

Septembre 19 Detto, o versa' noul

10

Daeembre 23 IIn palton dres

8

9
5 04

Observare. Cind s'a emis contul? Cine 1-a emis? Unde vade eel ears
1-a emis? Pentru eine? Undo locueste acesta ? Cine a lucrat? Pentru.
sine? Ce a lucrat acela ? Cnd s'a flout fie-care Inerti [anu/ si saw] ?
OM este sumo, ? Cine are s'o plteasci? Cine primeste acesti bani ?
Data se plteste eontal, se scrie de desubt

leuee.

1. Tin Wan a predat urmItoarele articole: 3 oeale eafea,

4 ocale zahr, 3 ocale piper, 2 testele hrtie fin de eerie, o
sutinti de condee, 2 ocale spun i o duzin de chibriturl.

www.dacoromanica.ro

12

178

PI un cont asupra kr ! (Informeaza-te la plrintil tli despro

pret).
2. Scrie un cent despre lucruri de cismIrie: clime, ghete,
pantofl etc. (noul, carpite, cAputate, drese, tAlpuite), de dulgherie, croitorie, tamplIrie etc.
3. FA un cont despre lucruri efectuate din prIvAlia tatIlui

th Rat a altui meseria.

CHITANTA DE PRIMIRE (Recipise)
InstrueliunL
Cand primim de la cine-va banl pentru mIrfurI predate
dAm o adevesau lucrAri facute, guild suntem datori
rintA, el ne-a platit. 0 asemenea adeverintit se numetite chitantl. 0 chitantA trebue sl contina :
Suma, ce s'a primit, in cifre i in litere,
2. Se noteazI pentru ce s'aa plgtit bang,
3. Numele aceluia, care a pl/tit,
4. Locul i data priimirei, i
5. Numele (iscdlitura)
CHITANT.i.

50 GALBENI
Adeveresc prin acesta, cA am primit de la D-1 I, M. arendatrul moksiei D. . . suma de 50 galbeni, adecit: cinci-zeci
galbenl, plAtitl ast5z1 in banI gata, pentru un cal cumpitrat de la mine.
Stan Wan.
Ploelti 2 februarie 1876
Observare. Cine plitete ? Pentrn ce ? Cat ? Cine primegte paralele
Cine trebne s eerie chitanta? Cine o priimeqte ?

CHITANTA. DE A-CONT.

Am primit de la D-I Costicl Fluerati, suma de 25 Id, adid : dou-arcl i cincl lel in numerar, din suma totalit de
43 lel, 23 banI, pentru marfurl de manufacturl, ce am predat.
Prin aceasta adeverese cA mal am, sa priimese numal 23 lei,
23 banl, (adicl: dod-zed 1 treI de lei gi doui-zed gi trel
de ban!).
Petre Filipescu, neguyttor.

www.dacoromanica.ro

179

Teme.

1. Schimbl chitanta No. 1.

Incepe : a. Pentru un cal cumplrat de la mine
b. Cinci-zeci de galben1

c. Dela domnul . . .
1. Schimbl tot aga chitanta No. 2.
2. Sri() o chitantl despre plata ; d. e.
a. Pentru 20 banite cartotl, a 23 Wulf... etc....
b. Pentru 10 baniti orz a 1 galben 27 banI. .

. .

etc.

. . .

c. Pentru 25 oI, Me 2 galbeni, 7 lei' gi 50 bani...etc...

Dad, suma din contul ineanat se pltegte, aturwi de ordinar se eerie dedesubtul soeotelei, precum
am primit'o. Sau ,
Sawa de mai sus de.... galb
lei
Am primit suma pe deplin ; sau scurt primit. Locul gi data:
INSCR1SURI DE DATORII (ObligapiuW),

INSTRUCTIUNI.

Inscrisul de datorie sau obligatie este o marturisire in scris,

a am imprumutat bull de la cine-va, sau o adeverintl, el

am remas datori Waal cui-va, pentru lueruri cumpIrate. Imprumutltorul se numegte creditor, iar priimitoruI debitor
(datornic). Inscrisul trebue sl contInl
1. Surna Imprumutatl sau datoritl. in cifre i Mere :
2. Numele crediternlui ;
3. Mhturisirea, c s'au primit banil ;
4. Cifra procentelor (dobinzei) ;
5. Obligatiunea de a inapoia suma. Timpul, dud se va face
aceasta, (sceiden0).
6. Locul gi data.
7. Semnitnra (au Wow proprie) a debitorului.

INSCRIS DE DATORIE.

300 lei (adicl trel Bute lei.) am imprumutat astzI de la

D-nul Gheorghe Constantinescu, arendag, care mi a numerat

sum aretatl mal sus in banI gata. Tot de o dal me oblig a-i

www.dacoromanica.ro

180

respunde aceasta suma dui:4 doi anf de astAzi fnainte on procente annale de la Bute..
Zimnicea, in 3 Apriliu, 1869.

Chirig Teodoroviciu.
Cine e creditorul? Cine debitoral? Cine trebue sa scrie adeverintat
Cine o prlmeqte? Cari aunt procentele? Cine are sa Oatmeal; dobandiF

Cui? Cind e scadenta? god trebue, Si se inapoese mita1u1.

65 LEI.

Adeverese prin aceasta, ce. am remas dator D-lui N.N.

negutAtor same de 65 lef, ace, : gase zed i cinci leI, pentru marfl de bragovenie, ce mi a dat, i me oblig a-i
spunde aceasta suma fn rate lunare de cftte 10 I-zece] lei po
lung.
Cucuteni, In Maia 1873,

qtefan D. Cetratirl
T e m e.

1. Schimba inscrisul dupe, urmatoerele date :

Eu
a. D-1 Gheorghe Constantinescu mi-a fmprumutat.
me oblig.......
Aceasta suma....,,..
b. Am primit
c. Marturisesc ca
i me oblig
2. FA un fnscris despre un capital imprumutat de 450 lei
cu ets procente, ce se va mnapoia dup. 6 lunI t

3. &fie o chitanta despre respunderea capitalului dinpreuna cu dobinzlle !

4. Nicolae Stan a remas dater D-luf August Sterea suma

de 180 lei, pentru an cal cumparat de la dnsul. Aceasta
soma se va plAti dupe, 3 lunf (fall dobnde). &de o adoreHata drapre aceasta.
5. Gavriel Porumb a cumperat la 17 Sept. 18.... de la Vintil Maracine, Ingripor de mogie : 40 de chile de orz, a 3
galb. 10 Id; 20 chile oyez, cate 2 galb. gi 5 lei chile, 18 chile
gran cu. cate 4 galb. gi 7 leI chile. Se obliga a plati pe jumetate din suma totala la CrAciun anul curent; iar restul de-

-- la 3 Februarie anul viitor. FA despre acesta o adeverintl.

www.dacoromanica.ro

181

(Mai antaiA socotesee fie-care condeiu (fel) gi apoi scrie tu

adeverintii).

CERTIFICATE.
Instrueliunl.
Un certificat este o declaratiune in sods despre capacitatea
conduita etc. nnei persoane : Certificate le trebuie sg fie
seurte, precise gi adev.rate. in ale se spline :
1. Despre cine se certifica :
2. Ce ti se certifieg;
3. Cand se face aceasta;
3. De cgtre eine se certificg.
CERTIFICAT.

Maria Stanii din Coregti, in virstg de 20 anT, a servit la

mine duoi anT, ea bucAtiireasg. In tot timpul acesta, am fost
pe deplin multumit de purtarea gi credinta ei. Dupg cerere
i-am dat acest certificat spre Intrebuintarea euvenitg.
BrAila 30 Innin 1872.

Stan Lamareseu.
(eine certificil

Cnd ).

Cul i-se certifiel ?

Ce i se certifieit ?

CERTIFICAT,

Incredintez prin aceasta eg D-nul Ioan Marin a invAtat la

mine tamplAria in timp de patru ani gi anume : de la 1 Maim

1859 pang astg-zi 1863. In acest timp a avut tot-deauna o

purtare bung gi a lnerat cu stgruintA in cat poate fi recomaudat ori-cgrui megter ea o calfg indemanaticg gi harnicg.
Pite0I. Mail 1873.

Costicd

tamplar.

Teme

1. Schimbg certificatul No. 1 dupg urmgtoarele argtgri

eg
a. Adeverese

www.dacoromanica.ro

182

b. D-nei Maria -- despre care

c. Dupa cererea

cA

CONTRACTE.

(De inchiriere, de arendare etc.).

Tin contract este o intelegere intro clod sail mai multe

persoane, prin care se hotArlse llmurit drepturile gi datoriile fie-cArei pArti. Pentru a se Incheia un contract se cere
neare'rat invoirea ambelor 011, El trebue s coprindl :
1. Numele, meseria gi locuinta contractantilor ;
2. Insemnarea lAmurit a drepturilor gi datoriilor Invoite;
3. Locul gi data incheerei;
4. SemnAtura
CONTRACT DE INCHIRIERE.

Intro B. Lercescu, zidar gi 1). Lupu ceasornicar din acest

oras, s'a incheiat astAzi urmAtorul contract.

1. B. Lercescu inchiriazi D-lui D. Lupu, casele sale cu

No. 38 din strada CoItei (curte, etc.) pe timp de trel an!, Incere'nd de la 1 Aprilie 18.... pAnA la 1 Aprilie 18....
2 D. Lupu plAtegte pentru acesta o chirie anuall de 200
lei, In dou castiuri de cate 100 lei la fie-care semestru.
3. Chiriagul se obliga a face, cu cheltuiala sa, miel reparatiuni la usi, ferestre, geamurl sparte etc.

4. Reparatiunile mai marl ca : spoitul easel, dresul pe

dinafarl, gmine in ingrijirea proprietarului.
5. Dad chiriagul nu va plAti chiria invoit, in cele 10 zile
de la inceputul semestrului, atunci proprietarul, are dreptul
inchirieze easa altuia, iar chiriagul trebuie sA se mute
In restimpul de 3 lull!.
leest contract s'a fAcut in dublu esemplar, s'a subscris de
amndou pArtile si fie-care a priimit cate un esemplar.
Encareti, 18 Martie 18...

B. Lercescu proprietar.
D. Lupu, ceasornicar.

www.dacoromanica.ro

183

CONTRACT DE UCENICIE.

Intre D-lor Z3mOr Mora, dulgher, i TAnase Gheorghes'a fncheiat astaz1 urnaltorul contract de
ucenicie:
1. D-1 Z. Z. dulgheru, primete la sine ca ucenic, pe fiul
lui T. G. (cismaru). anume Stefan Gheorghescu pe trel anI
de zile, adica : de la 1-ie Aprilie 18 . . Ong la 1 Aprilie
18 . . El se obliga a-I fnvAta cum se cuvine toate lucrArile
de dulgherie qi a-i da de mncare i locuintA fn timpul ascu din

cesta.

2. D-1 T. G. cismar, se obligl din parte-i a ingriji el Insn1 penrru hainele i rufele fiulul sn fn acest timp de ucenicie.

Acest contract s'a i subscris de amndou pArtile, luAnd

fie-care Cate un csemplar.
Iai In 20 Martie 18

. .

Zamphir Zacupa, dulgher

Tanase Gheorghescu, cismar.
T e ns e.

1. Scrie un contract despre arendarea unel grdini?

Cine arendeaza;
Cuf ?
Ce?
Uncle e radina?
Cdt e de mare ?
Pe dip ant (de ecind fi /Ana ctind).

Freul arenoei.

Reparapunt la ua i la gard.

.Reservarea dreptului de desfiinlare.

2. Soria o chits,* despre un acont primit din chiria datoritA peutru o cas sau grading.
3. FA un contract de ucenicie pentru o fatA, care fntrA la
o prAvAlie de manufacturi.
2. Scrietf un Cetificat.

a. Peutru un argat.
b. Pentru o servitoare care este muncitoare, dar cam rea
de gull, nn iubete curAtenia i spume neadevAruri.

3. &vie un certificat pentru un meseria, care a flcut o

lucrare (anume) In toatit privinta bine reuita.

www.dacoromanica.ro

184

PROCURE.

Instrueliuni.
0 procurl este un act, prin care imputernicim pe altul de
a se ingriji de o a facere a noastrA. Ace la, care (11 proeura sau
imputernicirea, se numetite Mandant, eel care o primete este

Mandatar. Intr'o procura trebue 81 se spunl:

L One imputerniceqte? 2. Pe cine? 3. Pentru ce?

PRO CUBA.

Sub-scrisul imputernices3 prin aceasta pe fratele ma N.

N., negutator fn Ploeti, ea s Inchirieze casele mele, ce le.
am in acel orq, strada. . . . No. . . i declar, c6, tot ce va
fece D-sa in privinta aceasta, voitt privi ca bine-flcut.
Giurgiii in 15 Main 1864.

Alexe Maxim.
Teme.

I. Schimbg procura de sus :

deplinl putere
a. Fratelui men N. N. Ii dau
b. Prin aceasta subscrisul imputernicesc....
imputernicetite pe D-nul
2. D.nul N. toptengiu din N
N. N. advocat In N.... ca s. incaseze suma de 350 lei, datorie de la Wand D..... de acolo, i la trebuintI s-1 actioneze.
procure.

PETITIUNI.

Petitiunea este o scriere, prin care ne adrestim la o autoritate oare care, cerindu-i un ajutor, un sprijin sau reclamAnd un drept.
Petitiunile, cari aunt de interes general se subscrin de mal multe
persoane ; :eels de interes particular se subscriu nunii de o singari
persoani (veai esemplele de mai jos).

www.dacoromanica.ro

185

Bucuresti 12 Martie 1878.

Domnule Primar,
Subsemnatul, voind a face niste uluci noue in locul celor
vechi, ce despart acum curtea mea de strada X. din suburbia
are onoare a ye ruga s binevoiti a delega pe D-1
inginer al comunei, ca sA vinA la fata locului spre a insemna
liniea, pe unde au a se pune ulucile, i apoi a-mi elibera biletul cuvenit.
Primiti, VA rog, Domuule Primar, incredinterea deosebitei mele stime.
N. H.
Domniel sale.
Domnului Primar al comunei . . . .
Locul i data.
Domnule Subprefeet.

Vito le sub3emnatilor locuitori din comuna

tredud din nebagarea de seaml a pazitorulai pe moia arendagului N. N., au fost fnchise de acesta. Fiind musk cA arendagul ne cere pentru fiecare cap de vitA o sumA peste mesuri
mare, de aceea ve ruglm, sA binevoiti a rndui o cercetar e
la fata locului apre a se dovedi paguba flcutA, pe care apoi
la rndul nostru o vom plAti.
Primiti, ve rugAm, Domnule Subprefect, ficredintltrile
deosebitei noastre stime.

Ioan Paun
Toma Lazarescu
Voicu Dumitresca
Costantin oprJA

Domniei Sale
Domnului Subprefect al plasei
Teme.

1. Ionescu a Imprumatat o sumA de 50 de lei de la N. pa

un termin de 6 luni, dar neputAndu-o plAti, N. vrea sA-1 tragl in judecatA gi face o petitiune cAtre judectitorul de pace.

2. R. rice o petitiune, prin care chiamA in judecatit pe

www.dacoromanica.ro

186

. chiriagul seu. pentru china, ce acesta n'a pltit pe

semestru de la Sf. George Oa la Sf. Dumitru.
B. Lui C. i s'a furatu mai multe lucruri in noaptea de 15

D.

Noembre; el face aceasta cunoscut comisarului coloarei printr'o petitiune.

4. D. . core el i se legaliseze procura dat de frate-sen
pentru a putea inchiria casele acestuia din oragul X.
TINEREA SOCOTELELOR SAX CONTURI-CASNICE

(De gospodetrie)

1. INSTRUCTIUNI.
Este bine, ca in ori-ce familie sA se tin un catastif despre
veniturile gi cheltuelele casei, ca tot d'auna s putem vedeap
cum stIm cu economia casei. Aceast carte se face mai bine
fn format de &WA, ast-fel :

De veniturile qi cheltuelile lui N. Botescu, econorn.

Venituri 1Cheltuelil
Nap. L. B Nap. L. B.

1877

Bani In casi

Ianuar 1

De ale bcnif
pentru 4 chile porumb . .
postav de un gheroc .
Croitorului N.
Pentru unt, oil& etc

7
9
15
1

23
28
30
31

16 58
17 20

Pentru o vaa

34

5
,

in cas'

Februar

Contributia pltit
Simbria servitorilor

31

Bani In cas
pentru o rochi

43 10

T.5

13

25

30
1 30

8 88

T ern 0.
1. Scrie o socoteal pentru familia unui mescriag.

2. &He aceast despre daraverile printelui t60.

www.dacoromanica.ro

3 15 4
13

24 30

TABLA DE IIIATERIA.

PARTEA SINTACTICA

1. Proposifiunea .

2. Subiectul
3. Predicatul
4. Propositinnea
negativa, esclamativ i interogativ5. .

1.
1

3.

5. Yodel de analisa anei

propositi

ple

6. Proposifiunea desvoltatil i atributul . .

7. Model de analisa unei
propositiuni

6.

7.

28. Forma scurtat5 a se-

deavol-

tatil,

8. Complemental drept .
9. Complementul nedrept.
10. Complemental circum-

10
11.
13.

stant al de loc. . . 16.

11. ComplPmentul circumstantial de timp . . 18.
12. Complemental circumstantial de mod . . 20.
13. Complemental circumstantial de causti . . 22.
14. Recapitulatiimea I-ia . 25.
15. Propositiunea contrasol 27.

16. Model de analisi miei

propositiuni contrase.

22. Subordinat sabiectiv5.

23. Subordinat circumstantiald de loc . .
24. Subordinat5 circumstantial de timp . .
25. Subordiaat, circumstantia15 de mod . .
26. Sub ordinata cir camstantiall de caus5. .
27. Recapitulatiunea all-a.

45.
46.
48.

50.
53.
58.

can darelor . . . . 61.

29. Transformarea frasel fn
proposititme Ili viceversa
62
30. Transformarea propositiunilor princii.ale in
propositiuni secundare gi. vice-versa.

31. Periodul
32. Elipsa
33. Punctuatiunea . . .
34. Sintacsa special
.
35. Intrebaintaree substantivulul

66.
70
72
74.
80.
81

36. Intrebaintarea artico30.

lald

83

melnY

89
94.
95

17. Pras5 . . . . . . 31.

18. Sabordinati, atributivi 34.
19. Model de analisi miei

87. Intrebuintarea adjectivulal

38. Intrpbaintarea prom-

88
frase
20. Sabordinatii dreapt5 . 40.
21. Subordinatinedreapt5. 43.

39. Numeralul . . . .
40 . Verbal

www.dacoromanica.ro

B. PARTEI. COMPOSITI1JNELOR.

Materla q1 forma data.

Slater 1a data forma goblinSatit dapit timp, dupli insular

27. Tratarea unei naratinni

125
in clasi
28. 0 intimplare in timpul

gi (1110 persoana.

29. Inceperea Ernei

30. Cuibul
31. Ziarul me . .

1. Luna lu 111E411
2. Onestitatea .

.
.

3. Nebgarea de seamit.

4. Inbirea fasci . .
5. Cuiburile de omi0.

6. Noaptea
7. Nn vlijucal eu arme de

97.
98.
99.
99.
100.
101.
102

.. 103.

foc

S. Pirn1

104.
106.
107.

9. Copilul milos. . .
10. Pusnicul
11. Transformarea versurilor In prosci . . . 109.
12. Asinul i furul . .
109.
13. Broasca i boul . . . 110.
14. Transformarea naraiiunei in dialog . . . 111.
15. Caltorul istet . . . 111.
16. .Resumarea sal contragerea unel bucclti de
eitire
112
17. Fratele cel bun . . . 112,

Forma data materia

34. 0 dare de seami in

forma epistolar . . 133.

35. Visul
135
36. Mai multe tame de lu137
crat
37. Deseriptiunea.
. 139.

38. 0 descriere tratati in

clasi
140
39. Culesul viilor . . . 144.
40. Blanul nostrn . . . 144.
41. La Venitre . . . . 145.
42. Vulpea
145
43. Rondunica
145
44. Bradul
145
45. 0 noapte de earn . . 146.

46. 0 seari de vari .

47. 0 dimineati de var

la tar

117.
118.

.
.

33. 0 dare de seam despre

sele infamplate intr'o
septmn . . . . 131.

48. 1arna

sehlmbatil.
18. Moneagul dirman .
19. Teiul nostru . . .

127
128.
129
.
. 130.
32. Ziarn1 lui Constantin . 131.

20. Grdina nstri de florI 119.

21. lioara de l'angi pdure 119.
22. Cele mal insemnate regull de compositiani
i de stil. . . . . 120.
23. Cercetarea Sali gisirea
cugetrilor . .
. 120.
24. Ae4area cugetirilor tu

147.

147
148.

49. 0 dimineati de tmn 149.

50. Furtatia
130

51. Despre eplstole In

genere

151

52. Forma din afar a epistolei

152

53. Forma dia nuntru a

epistolei.

Locul

Data
154
54. Corpul sau tertul epistolei

156

ordinea cuveniti I,dispositiunea temel) . . 122.

55. Cerintele unei epistole

prin vorbe

56. Imprtirea epistolelor.- 157.

7. Exemple de epistole de
la pag.
.
158. 172.

25. Espunerea cugetrilor

26. Naratiunea.

123.

124'

bune

www.dacoromanica.ro

156

www.dacoromanica.ro