Sunteți pe pagina 1din 10

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Inginerie, Nr. 1/2010

CERCETĂRI EXPERIMENTALE

PRIVIND SUDAREA CU

ULTRASUNETE A COMBINAŢIILOR

DE MATERIALE AL -AL

Dr. ing. Cornelia LUCHIAN Universitatea Politehnica Bucuresti

Dr. ing. Delia GÂRLEANU Universitatea Politehnica Bucuresti

Conf. univ. dr. ing. Gabriel GÂRLEANU Universitatea Politehnica Bucuresti

Prof. univ. dr. ing. Florea DUMITRACHE Universitatea Politehnica Bucuresti

Rezumat: In lucrare se determină parametrii optimi la sudarea cu ultrasunete a tablelor de aluminiu folosind metodele de analiză statistică a rezultatelor şi analiză structurală microscopică. De asemenea, se ajunge la concluzia că formarea sudurii se produce în urma unor procese de deformare plastică a metalelor ca urmare a acţiunii energiei ultrasonore în zona de îmbinare.

Cuvinte

aluminiu

cheie:

ultrasunete,

tehnologie

optimă,

1. Consideraţii teoretice Sudarea cu ultrasunete a materialelor metalice face parte din procedeele de sudare prin presiune în stare solidă. Energia necesară sudării se introduce în componentele de sudat, prin provocarea unor vibraţii în locul îmbinării, cu o frecvenţă corespunzătoare ultrasunetelor (16·10 3 …10 10 Hz), componentele de sudat fiind presate cu o forţă normală pe suprafaţa lor de contact. Prin acţiunea simultană a vibraţiilor şi forţei de apăsare se produc tensiuni oscilante în zonele vecine celei de contact. Acestea conduc la alunecări si frecări între cele două componente de sudat, la expulzarea oxizilor şi

EXPERIMENTAL RESEARCH ON

ULTRASONIC WELDING

OF MATERIAL COMBINATIONS AL -

AL

PhD Eng. Cornelia LUCHIAN Politehnica University of Bucharest

PhD Eng. Delia GÂRLEANU Politehnica University of Bucharest

Assoc. Prof. PhD Gabriel GÂRLEANU Politehnica University of Bucharest

Prof. PhD Florea DUMITRACHE Politehnica University of Bucharest

Abstract:This paper presents the optimum ultrasound welding parameters of aluminum sheets using static analysis methods results and microscopic structural analysis. Also it get the conclusion that weld formation it’s produced after the plastic deformation process of metals because the action of ultrasonic energy in the joint area.

Keywords:Ultrasounds,

Aluminum

Optimum

tehnology,

1. Theoretical Considerations

Ultrasonic welding of metallic materials is part of the processes of welding pressure in solid shape. Energy required for welding is introduced in welded components, the challenge of combining vibrations instead, with an appropriate frequency ultrasound(16·10 3 …10 10 Hz), welded components are pressed with a normal force on their surface contact. The simultaneous action of vibration and pressing force producing oscillating tension in the neighboring areas of contactless. This leads to slip and friction between the two components soldered, to expel oxides and

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Engineering Series, Issue 1/2010

101

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Inginerie, Nr. 1/2010

impurităţilor de pe suprafeţele în contact, urmând astfel, realizarea mai usoară a legăturilor metalice a celor două componente. În zona a-a se formează un punct de sudură a cărui mărime depinde de timpul de sudare (pătrunderea este de 50…400·10 -3 mm). Zona b-b, în care particulele metalice vibrează, este de 2…3 ori mai mare decât zona a-a [1]. Procesele ce au loc la sudarea cu ultrasunete a materialelor metalice trebuie înţelese ca o serie de fenomene, care se influenţează reciproc: dezvoltarea de căldură şi presarea straturilor superficiale sub acţiunea forţei de presare şi a frecării; deformarea plastică, ecruisarea şi recristalizarea; difuzia şi formarea continuă de microsuduri între cele două metale de sudat. Partea cea mai importantă a unei instalaţii de sudare cu ultrasunete o constituie sistemul ultraacustic. În general, alegerea parametrilor de sudare se face din tabele, nomograme sau diagrame. Valorile alese ale parametrilor reprezintă doar un punct de plecare, deoarece pentru fiecare material şi tip de instalaţie de sudare se stabilesc parametrii optimi ai regimului de sudare numai pe cale experimentală.

In majoritatea cazurilor calitatea

imbinărilor sudate se apreciază prin determinarea forţei de forfecare-tracţiune F, necesară ruperii imbinării a două epruvete sudate. Analiza statistică a rezultatelor obtinuţe presupune calculul următoarelor mărimi:

- valoarea medie a forţei de rupere la

tracţiune F , care se face cu relaţia:

1 F =
1
F =

n

n

i = 1

Fi

(1)

- dispersia corectată s -2 , cu relaţia:

s

2

=

1

n

1

n

i = 1

(

Fi

F

)

2

(2)

- abaterea medie pătratică corectată s , cu

impurities from the surfaces in contact, thus remain, easier hardware implementation of metal ties of the two components. In area a-a a welding point formed whose size depends on the time of welding (penetration is 50…400·10 -3 mm). Area b-b , where the metal particles vibrate, is 2…3 more then in area a- a. [1],[3] . Processes occurring in ultrasonic welding of metallic materials must be understood as a series of phenomenals, which influence each other: development of heat and pressing superficial surface layers under the action of pressing and of friction; plastic deformation; hardening and recrystallization; diffusion and micro-welding continues training between those two welded metals. The most important part of an ultrasonic welding equipment is the ultraacoustic system. It contains the transducer, acoustic concentrators and tool. In general, the choice of welding parameters it’s made from table, diagrams or nomogrames. The chosen values of parameters represents just one starting point, because for each material and welding equipment type it sets optimal parameters of welding regime only experimentally. In most cases the quality of welded joins is estimated metallographic way by determining the shearing-traction force F, needed to break the join of two welded bars. The statistic analysis of the results presumes the calculation of the following measures:

- the medium value of the traction break force , that is calculated with the relation:

break force , that is calculated with the relation: (1) s 2 (2) - = -

(1)

s

2

(2)

-

=

-

1 F =
1
F =

n

n

i = 1

Fi

the corrected dispersion

1

n 1

n

i = 1

(

Fi

F

)

2

dispersion 1 n − 1 n ∑ i = 1 ( Fi − F ) 2

, with:

the corrected medium square deviation

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Engineering Series, Issue 1/2010

102

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Inginerie, Nr. 1/2010

relatia: n 2 s = 1 ( Fi ∑ − F ) n − 1
relatia:
n
2
s =
1 ( Fi
− F )
n
− 1
i
= 1

, with:

s =

n 2 1 ( Fi ∑ − F ) n − 1 i = 1
n
2
1 ( Fi
− F )
n
− 1
i
= 1

(3)

-

coeficientul de variaţie W, cu relaţia:

(3)

(4)

W =

s

100

F

0 0
0
0

- the variation coefficient W, with:

W =

s

F

100

0 0
0
0

în care: Fi este rezultatul unei măsurători; n –

(4)

numărul de experienţe (suduri);

where:

num ă rul de experien ţ e (suduri); where: is the tested value ; n- number

is the tested value ; n- number

Pentru excluderea rezultatelor rebut se foloseste criteriul student:

of measurements To exclud the result of a reject we use the student criterion:

t

=

F j

F

s

(5)

în care:

n

măsurători); F - valoarea medie a forţei de rupere la tracţiune. Pentru verificarea ipotezei că două

aparţin

valori medii oarecare

mare

este valoarea testată (cea mai

F

j

sau

cea

mai

mică

din

cele

F

1

si F

2

aceleaşi valori reale se foloseşte mai întai testul“F”, de forma:

(6)

F = s

1 2 /s

2

2

Şi apoi testul “t”, de forma:

F − F n ⋅ n 1 2 1 2 t = s n +
F
− F
n
n
1
2
1
2
t =
s
n
+
n
1
2
(7)
în care: F ; F
sunt valorile medii studiate;
1
2

n 1; n 2 - numărul de experienţe din care s-au

medie

determinat

pătratică corectată, calculată dupa formula:

F ,; F

1

2

; s

abaterea

-

(8)

s =

2 2 f ⋅ s + f ⋅ s 1 1 2 2 f
2
2
f
s
+
f
s
1
1
2
2
f

t

=

F j

F

s

(5)

where: is the tested value (the highest

= F j − F s (5) where: is the tested value (the highest or the

or the lowest in the n measurements); - the medium value of the traction break force. To verify the hypothesis that two random

medium values

belong to the sameTo verify the hypothe sis that two random medium values real value, first the „F” test

real value, first the „F” test is used:

to the same real value, first the „F” test is used: and F = s 2

to the same real value, first the „F” test is used: and F = s 2

and

F = s

2

1

/s

2

2

(6)

and then the „t” test,under the form :

 

F

1

F

2

 

t =

n ⋅ n 1 2 n + n 1 2
n
n
1
2
n
+
n
1
2
s
s
 

(7)

where:

are

the

studied

medium

, ; –
,
;

values;

where

the

number

of experiments

the

determined;

, ; – values; where the number of experiments the determined; -

-

were corrected medium calculated as such:

 

square

deviation,

s =

2 2 f ⋅ s + f ⋅ s 1 1 2 2 f
2
2
f
s
+
f
s
1
1
2
2
f

(8)

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Engineering Series, Issue 1/2010

103

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Inginerie, Nr. 1/2010

în care:

f 1 =n 1 -1; f 2 =n 2 -1; f=f 1 +f 2 =n 1 +n 2 -2 sunt gradele de libertate respective.

2. Rezultate experimentale:

Condiţiile în care s-au realizat sudurile sunt următoarele: puterea: 860W pentru aluminiu; forţa de apăsare: reglabilă în limitele 175…2050 N; timpul de sudare reglabil în limitele 0,5…5,5s; amplitudinea de oscilaţie a sculei: 6,4…11,8 μm; frecvenţa: 2,16·10 4 Hz; scula şi nicovala cu suprafeţe plane şi rugoase; direcţia de oscilaţie a sculei: perpendiculară pe direcţia de laminare; starea suprafeţelor componentelor: degresate în tricloretilenă. In toate situatiile rezistenta sudurii a fost peste 85% din rezistenta materialului de bază. Din literatura de specialitate rezultă că asupra calitătii imbinărilor sudate influentează nu numai parametrii regimului de sudare ci si o serie de factori tehnologici: geometria sculei si

a nicovalei, directia de oscilare a sculei in

raport cu directia de laminare. Pentru studierea influentei geometriei sculei asupra calitătii imbinării sudate s-au ales diferite tipuri de scule (fig. 1, a), executate din stelit cu duritatea 50-55HRC si rugozitatea

R a = 1,5 10 -3 mm. In figura 1, b sunt

reprezentate

nicovalele utilizate.

geometrii pentru

diferite

In prima etapă a experientelor s-a stabilit cea mai bună geometrie. Pentru aceasta s-a

folosit scula A si cele patru nicovale N1, N2, N3

si N4. De la inceput s-a constatat că nicovala N4

nu este bună deoarece fiind foarte netedă produce alunecarea tablei inferioare pe ea.

where: f 1 =n 1 -1; f 2 =n 2 -1; f=f 1 +f 2 =n 1 +n 2 -2 are the degrees of freedom.

2. Experimental Results

The conditions for welding realization are the fallowing: power 860W for aluminum ; pressing force adjustable between 175….2050N ; welding time adjustable between 0,5…5,5s; tool oscillation amplitude: 6,4…11,8 μm; frequency:

2,16·10 4 Hz; tool and anvil with flat and rough surface; direction of oscillation of the tool: perpendicular to the direction of rolling; surface state components: degreased in trichloroethylene. In all situations the welding resistance was over 85% from the base material resistance. From speciallity documents results that welded joints quality is not influenced just by welding parameters, also by a series of technological factors:the tool and anvil geometry,the tool oscillation direction compared with rolling direction. For studing the tool geometrical influency about welded joint quality are chosen different types of tools(fig.1,a ) made from stelit with hardness 50-55 HRC and roughness R a = 1,5 10 -3 mm. In figure 1,b are represented different geometry for used anvils. In first stage of experience it’s settled the best geometry. For this it used the tool A and the four anvils N1,N2,N3 and N4 . from the beginning it’s seems that anvil N4 are not good because it’s very smooth is produced the sliding of the inferior board on her.

O 9 R15 O 5,2 0,6
O
9
R15
O
5,2
0,6
O 9 O 5,2 0,6
O
9
O
5,2
0,6
60° O 9 O 5,2 0,6
60°
O
9
O
5,2
0,6
30° O 9 O 5,2 0,6
30°
O
9
O
5,2
0,6
O 9 O 3 0,6
O
9
O
3
0,6

A

B

C

D

E

 

a

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Engineering Series, Issue 1/2010

104

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Inginerie, Nr. 1/2010

3,2 O 35 N 1
3,2
O
35
N
1
0,8 O 35 O 35 O 35 N N N 2 3 4
0,8
O
35
O
35
O
35
N
N
N
2
3
4

b

Fig. 1. Forma geometrică a părţii active:

a – pentru sculă; b – pentru nicovală. Geometrical form of the active part:

a – for tool; b – for anvil.

In tabelul 1. este prezentată dependenţa forţei de rupere la forfecare F s, de forţa de apăsare F p şi timpul de sudare t, pentru aluminiul degresat cu grosimea 0,8 mm, folosind scula tip A, iar în figurile 2,3,4,5 sunt reprezentate dependenţele respective.

Tabelul 1. Dependenta fortei de rupere la forfecare F s , de forta de apăsare P, si timpul de sudare t.

In table 1 are presented the dependency of the tear strength in shear F s, by the pressing force F p and the welding time t, for skimmed aluminum with thickness 0,8 mm, using tool of type A, and in figures 2; 3;4;5; are represented the respective dependency.

Table 1 The dependency of the tear strength in shear F s, by the pressing force F p and the welding time t

Forta

Timpul

 

Nicovala

 

Forta

Timpul

 

Nicovala

 

de

de

 

N1

 

N2

N3

de

de

 

N1

 

N2

N3

apăsare

sudare

 

Forta de rupere la forfecare F s [N]

apăsare

sudare

 

Forta de rupere la

P [N]

t[s]

P

[N]

t[s]

forfecare F s [N]

390

1,0

 

642

 

677

653

 

1550

1,0

 

705

 

735

720

 

3,0

 

665

 

822

707

 

3,0

 

730

 

785

827

 

4,0

 

688

 

878

745

 

4,0

 

642

 

835

817

 

5,5

 

773

 

880

867

 

5,5

 

687

 

867

817

950

1,0

 

730

 

730

727

 

2050

1,0

 

730

 

753

753

 

3,0

 

727

 

848

742

 

3,0

 

758

 

780

860

 

4,0

 

783

 

863

760

 

4,0

 

633

 

800

853

 

5,5

 

790

 

885

816

 

5,5

 

607

 

838

772

 

Forta de rupere a metalului de bază F= 887 N

 

Pressing

Welding

 

Anvil

Pressing

Welding

 

Anvil

force

time

N1

N2

N3

force

time

N1

N2

N3

P [N]

t[s]

Tear strenght in shear F s [N]

P

[N]

t[s]

Tear strenght in shear F s [N]

390

1,0

642

677

653

 

1550

1,0

705

735

720

 

3,0

665

822

707

 

3,0

730

785

827

 

4,0

688

878

745

 

4,0

642

835

817

 

5,5

773

880

867

 

5,5

687

867

817

950

1,0

730

730

727

 

2050

1,0

730

753

753

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Engineering Series, Issue 1/2010

105

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Inginerie, Nr. 1/2010

3,0

727

848

742

 

3,0

758

780

860

4,0

783

863

760

 

4,0

633

800

853

5,5

790

885

816

 

5,5

607

838

772

 

Tear strength of the base material F= 887 N

 

Din tabel se observă că pentru nicovala N2 se obtin rezultatele cele mai bune mai ales pentru timpi si forte de apăsare mai mari. Sensul fizic al acestei realităti il constitue faptul că nicovala N2 impiedică alunecarea tablei inferioare si ajută la distrugerea straturilor de oxizi, la deformarea plastică la locul imbinării si deci la realizarea unui număr foarte mare de microsuduri.

In partea a doua a experienţelor pentru a se stabili cea mai bună geometrie a sculei s- au folosit combinaţiile nicovalei N2, cu sculele tip A, B, C, D (scula tip E nu a dat rezultate încă de la primele experienţe).

prezentată

dependenta forţei de rupere la forfecare F s, de

forţa de apăsare F p şi timpul de sudare t, pentru aluminiul degresat cu grosimea 0,8 mm folosind nicovala N2, iar în figurile 6,7,8,9 sunt reprezentate dependenţele respective.

Din tabel se observă că pentru scula tip C s-au obtinut cele mai bune rezultate.

In

tabelul

2

este

From table it’s observe that for the anvil N2 are gathering the best results in specially for stroke an bigger forces. The physical effect of this reality is that the anvil N2 prevents slipping of the inferior board and helps at destruction of the oxides layers, at the plastic deformation in welded joints place and so it’s achieving a big number of micro weldings. In the second part of the experiments for establishing the best tool geometry is used combinations between the anvil N2 and tools of type A,B,C,D (the tool type E has not give results since the first experiment). In table 2 is presented the dependency of the tear strength in shear F s, by the pressing force F p and the welding time t, for skimmed aluminum with thickness 0,8 mm using the anvil N2, and in figures 6,7,8,9; are presented the those dependencys. From the tabel is observed that the best results it’s obtained when we used the tool type C.

850 750 650 P = 390 N Nicovala N 1 Nicovala N 2 Nicovala N
850
750
650
P = 390 N
Nicovala
N 1
Nicovala
N 2
Nicovala
N 3
550
02
46
Timpul de sudare t[s]
Forta de tractine F [N]

Fig. 2. Dependenţa forţei de rupere la tracţiune –timp de sudare / the dependency of tensile breaking strength- welding time

850 750 650 P = 950 N Nicovala N 1 Nicovala N 2 Nicovala N
850
750
650
P = 950 N
Nicovala
N 1
Nicovala
N 2
Nicovala
N 3
550
02
46
Timpul de sudare t[s]
Forta de tractine F [N]

Fig. 3 Dependenţa forţei de rupere la tracţiune –timp de sudare. / the dependency of tensile

breaking strength- welding time

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Engineering Series, Issue 1/2010

106

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Inginerie, Nr. 1/2010

850 750 650 4 t = 3[s] (6,48 ⋅ 10 Ηz) Nicovala N 1 Nicovala
850
750
650
4
t = 3[s] (6,48 ⋅ 10
Ηz)
Nicovala
N 1
Nicovala
N 2
Nicovala
N 3
550
0
400
800
1200
1600
2000
Forta de presare P [N]
Forta de tractine F [N]

Fig. 4. Dependenţa forţei de rupere la tracţiune –forta de presare. / the dependency of tensile breaking strength- pressing force

850 750 650 P =390 N Nicovala N Scula A Scula B 2 Scula C
850
750
650
P =390 N
Nicovala N
Scula A
Scula B
2
Scula C
Scula D
550
02
46
Timpul de sudare t[s]
Forta de tractine F [N]

Fig. 6. Dependenţa forţei de rupere la tracţiune – timp de sudare. / The dependency of tensile breaking strenght + welding time

850 750 650 t = 3s Nicovala N Scula A Scula B 2 Scula C
850
750
650
t = 3s
Nicovala N
Scula A
Scula B
2
Scula C
Scula D
550
0
400
800
1200
1600
2000
Forta de presare P[N]
Forta de tractine F [N]

Fig. 8. Dependenţa forţei de rupere la tracţiune – forta de presare. / The dependency of tensile breaking strenght + pressing force

850 750 650 4 t = 4[s] (8,46 ⋅ 10 Ηz) Nicovala N 1 Nicovala
850
750
650
4
t = 4[s] (8,46 ⋅ 10
Ηz)
Nicovala
N 1
Nicovala
N 2
Nicovala N 3
550
0
400
800
1200
1600
2000
Forta de presare P [N]
Forta de tractine F [N]

Fig. 5. Dependenţa forţei de rupere la tracţiune –forta de presare. / the dependency of tensile breaking strength- pressing force

850 750 650 P=950 N Scula A Nicovala N Scula B 2 Scula C Scula
850
750
650
P=950 N
Scula A
Nicovala N
Scula B
2
Scula C
Scula D
550
02
46
Timpul de sudare t[s]
Forta de tractine F [N]

Fig. 7. Dependenţa forţei de rupere la tracţiune – timp de sudare. / The dependency of tensile breaking strenght + welding time

850 750 650 t = 4s Nicovala N Scula A Scula B 2 Scula C
850
750
650
t = 4s
Nicovala N
Scula A
Scula B
2
Scula C
Scula D
550
0
400 800
1200
1600
2000
Forta de presare P[N]
Forta de tractine F [N]

Fig. 9. Dependenţa forţei de rupere la tracţiune – forta de presare. / The dependency of tensile breaking strenght + pressing force

In ultima etapă a experienţelor s-a urmărit influenţa direcţiei de oscilaţie a sculei în raport cu direcţia de laminare a tablelor asupra calităţii îmbinărilor sudate. Experienţele s-au efectuat în condiţiile prezentate în tabelul 3 folosind scula tip C şi nicovala tip N2. In timp ce rugozitatea suprafetei masurata in directia de laminare a fost R a = 1,6 . 10 -4 mm in directie perpendiculara pe directia de laminare a fost R a = 5,3 . 10 -4 mm. Aceasta valoare mai mare a rugozitatii creeaza conditii mai favorabiole din punct de vedere energetic pentru formarea sudurii, aceasta reflectanduse intro rezistenta mecanica a

In the last stage of experiments it’s fallowed the direction influence of the tool oscillation compared with rolling direction of the boards over the welded joints. The experiments are made with the tool type C and the anvil N2. While surface roughness, measured in

, in

rolling direction was

perpendicular direction on the rolling was . This higher value of roughness creates more favorable conditions by the energy point of view for welding forming, which reflects in a larger weld area so is giving a higher strength to the weld .(fig.10 a,c)

so is giving a higher strength to the weld .(fig.10 a,c) Annals of the „Constantin Brâncu
so is giving a higher strength to the weld .(fig.10 a,c) Annals of the „Constantin Brâncu

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Engineering Series, Issue 1/2010

107

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Inginerie, Nr. 1/2010

sudurii mai mare (figura 10. a, c)

Tabelul 2. Dependenta fortei de rupere la forfecare F s , de forta de apăsare P si timpul de sudare t. / The dependency of the tear strength in shear F s, by the pressing force F p and the welding time t

, by the pressing force F p and the welding time t Tabelul 3. Influenta directiei

Tabelul 3. Influenta directiei de oscilatie a sculei in raport cu directia de laminare a tablelor asupra calitătii imbinărilor sudate. / The direction influence of the tool oscillation compared with rolling direction of the boards over the welded joints

Forta de Timpul de Forta de Directia de oscilatie a sculei în raport cu directia
Forta de
Timpul de
Forta de
Directia de oscilatie a sculei în
raport cu directia de laminare
rupere la
apasare
sudare
forfecare
Fp [N]
t[s]
Fs [N]
0,5
650
1,0
665
k 1
3,0
745
0,5
490
k2
1,0
570
665
950 3,0
0,5
570
k3
1,0
590
3,0
652
0,5
530
k4
1,0
545
3,0
600

si c sunt reprezentate

microfotografiile imbinărilor pentru diferite

directii de oscilatie a sculelor.

In

figura

10

a,

b

In figures 10 a, b and c are represented the micro photo of the welded joints for different types of the tool oscillation directions.

for different types of the tool os cillation directions. a 100x 800x b c 800x Fig.

a

100x

different types of the tool os cillation directions. a 100x 800x b c 800x Fig. 10.

800x

b

types of the tool os cillation directions. a 100x 800x b c 800x Fig. 10. Microfotografia

c

800x

Fig. 10. Microfotografia imbinării / welded joints micro photos:

a - K2, t = 3 s; b - K1, t = 3 s ; c -

K2, t = 1 s

Analiza microstructurala a sudurilor

realizate cu ultrasunete a evidenţiat următoarele:

- ruperea şi dispersia peliculelor ce

acopereau suprafeţele componentelor înainte de sudare precum şi formarea primelor microsuduri ca urmare a deformaţiilor plastice a

Microstructural analysis of welds made with ultrasound revealed the following:

- breaking and dispersion components of films that covered the area before welding and forming the first micro welds due to plastic deformations of surfaces micro

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Engineering Series, Issue 1/2010

108

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Inginerie, Nr. 1/2010

microneregularităţilor suprafeţelor (fig. 11); - la timpi de sudare mai mari numărul microsudurilor creşte, în unele cazuri are loc o deformare turbulentă a suprafeţei de contact, care se poate observa mai mult la marginea sudurii

- deformări ale grăunţilor cristalini;

- transformări de faze şi difuzie.

În funcţie de condiţiile concrete de sudare pot avea loc unele sau altele din fenomenele

menţionate mai sus. Parametrii optimi recomandati pentru conditiile mentionate sunt pentru aluminiu 0,8 + 0,8 mm: P = 950N; t = 2,5s; amplitudinea = 7,8 10 -3 mm;

irregularities (Fig. 11) - at higher welding times, the number of micro welds increases, in some cases there is a turbulent deformation of contact surface, which can be seen better at the weld's edge

- deformation of crystalline grains;

- phase transformation and diffusion. Depending on the specific conditions of welding can take place some or other of the above phenomena:

The optimal parameters recommended for the mentioned conditions are for aluminum at 0,8 + 0,8 mm: P = 950N; t = 2,5s; amplitude = 7,8 10 -3 mm .

mm: P = 950N; t = 2,5s; amplitude = 7,8 10 - 3 mm . a

a

800x

950N; t = 2,5s; amplitude = 7,8 10 - 3 mm . a 800x 800x b

800x

b

t = 2,5s; amplitude = 7,8 10 - 3 mm . a 800x 800x b c

c

800x

Fig. 11 Microstructura imbinarii:

a – aluminiu-aluminiu, t= 1s; b - aluminiu-aluminiu, t= 2s; c - aluminiu-aluminiu, t= 3s Fig. 15. welded joints micro structure:

a - aluminum- aluminum , t=1s; b – aluminum- aluminum, t=2s; c – aluminum- aluminum, t=3s.

3. Concluzii

La sudarea cu ultrasunete a materialelor metalice, vibratiile produse de transductorul magnetostrictiv si amplificate de concentratoarele acustice sunt transmise la locul îmbinării intr-un plan paralel cu suprafata de contact. Prin actiunea simultană a vibratiilor si a fortei de apăsare se produc tensiuni oscilante in zonele vecine celei de contact. Acestea conduc la alunecări între cele două componente de sudat la expulzarea oxizilor si impuritătilor de pe suprafetele in contact, urmând astfel realizarea legăturilor metalice a celor două componente; Asupra calitătii imbinării sudate cu

3.

Conclusions

On ultrasonic welding of metallic materials , vibrations produced by magnetostrictive transducer and amplified by acoustic concentrators are transmitted at the join by a parallel plan with the contact surface. The simultaneous action of vibration and pressing force is producing oscillating tension in areas neighboring the contact. This leads to sliding between the two welded

components at the expel of the oxides and impurities from the surfaces in contact, following such the achievement of metal connections of the two components; On ultrasonic welded joint quality acts

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Engineering Series, Issue 1/2010

109

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Inginerie, Nr. 1/2010

ultrasunete actionează atât parametrii principali ai regimului de sudare (amplitudine de oscilatie a sculei (3…25)*10 -3 mm, forta specifică de apăsare (40…120MPa), frecventa de oscilatie (18…25)*10 3 Hz, timpul de sudare (0,05…3)s , cât si factorii tehnologici

(geometria sculei si ai nicovalei, materialul din care se face sistemul oscilant, componentele de sudat si directia de oscilatie a sculei in raport cu directia de laminare a tablelor; Aproape toate materialele şi aliajele metalice se pot suda cu ultrasunete, dar nu intotdeauna procedeul este cel mai economic. In fiecare caz în parte, parametrii optimi de

sudare se stabilesc pe

experimentală;Procedeul de sudare cu ultrasunete se aplică deja pe cale industrială în industria electrotehnică şi electronică la fabricarea componentelor miniaturizate şi ultraminiaturizate, a diferitelor tipuri de contacte electrice şi a produselor din aluminiu, mai ales dacă ele se compun din folii. Se sudează bine componentele conducătoare de curent electric din diferite materiale (aluminiu, cupru, argint), precum şi sârme subţiri calibrate , cu rezitenţa electrică ridicată.

cale

Bibliografie:

[1] Cornelia LUCHIAN, Contributii teoretice si experimentale privind sudarea cu ultrasunete a materialelor compuse, Teza de doctorat, Bucuresti, 2007; [2] Gheorghe AMZA, Sisteme ultraacustice, Editura Academiei Bucuresti, 2005; [3] Florea DUMITRACHE –Ultrazvukove bodove zvaranie niektorych kombinacii nezeleznycs kovov. Teza de doctorat Bratislava, 1976.

the main parameters of welding regime ,amplitude of oscillation of the tool (3…25)*10 -3 mm, Specific pressing force(40 120MPa), oscillation frequency (18…25)*10 3 Hz, welding time (0,05…3)s , and also technological factors (the geometry of the tool and anvil,the material that oscillating system is made, welded components and direction of oscillation of the tool in relation to the direction of plate rolling; Almost all materials and metal alloys can be welded with ultrasound, but the procedure is not always the most economical. In each case, the optimal welding parameters are established experimentally; Ultrasonic welding process is already applied industrially in the electrical industry to manufacture miniaturized components of different types of electrical contacts and aluminum products, especially if they are composed by sheets.The components that lead electrical power made of different materials, such as aluminum, copper, silver must be well welded along with calibrated thin wire with high power density.

Bibliography

[1] Cornelia LUCHIAN, Contributii teoretice si experimentale privind sudarea cu ultrasunete a materialelor compuse, Teza de doctorat, Bucuresti, 2007; [2] Gheorghe AMZA, Sisteme ultraacustice, Editura Academiei Bucuresti, 2005; [3] Florea DUMITRACHE –Ultrazvukove bodove zvaranie niektorych kombinacii nezeleznycs kovov. Teza de doctorat Bratislava, 1976.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Engineering Series, Issue 1/2010

110