Sunteți pe pagina 1din 4

Moara cu noroc

Realismul current literar aparut in secolul al XIX-lea ca


reactive impotriva idealizarii romantismului, valorifica realitatea
sociala surprizand raportul dintre om si mediu aducand in prin
plan tipologii umane caracterizate prin analiza psihologica. Textul
realist se defineste prin obiectivitatea narativa si veridicitate.
Nuvela este specie a genului epic in proza de dimensiuni medii cu
un singur fir narativ, un conflict puternic si personaje bine
individualizate.
Moara cu noroc a aparut in 1881. A fost considerata o nuvela
cu sibiect de roman datorita dimensiunilor ample si conflictului
puternic. Este o nucela realist psihologica prin prezentarea critic
obiectiva a realitatii sociale a secolului al XIX lea si prin
surprinderea conflictului interior al personajului principal.
Textul apartine realismului datorita numarului mare de
toponime ceea ce ajuta la veridicitatea textului: Ineu, Arad, ;
dar si prin onomastica: Ghita, Ana , Lica, Pintea.
In text tipologiile umane sunt bine evidentiate. Ghita este
personajul principal , iar el este macinat de neputinta alegerii
intre familie si patima banului, ceea ce il aduce la pierzanie. Lica
este personajul negativ al nuvelei , acesta este insetat dupa
putere. Dorinta de putere il determina sa comita crime si sa
savarsesca fapte marsave . Ana este sotia lui Ghita care se
supune si face exact ceea ce zice barbatul ei sa faca. Batrana
este femeia inteleapta care il sfatuieste pe Ghita in legatura cu
mersul la moara cu noroc , dar acesta nu o asculta.
Nuvela surprinde efectele dezumanizante ale dorintei de
imbogatire. Urmareste oscilatea continua a lui Ghita intre
dragostea pentru familie, patima banului si dorinta de a fii
perceput ca un om onest. Nuvela valorifica modelul destinului

implacabil: Ghita traind sub semnul imposibilitatii de a alege si al


sanctiunii de a fii incercat sa si schimbe soarta.
Ghita si schimbat statutul social de la cizmar la carciumar
din dorinta de a castiga mai multi bani. Ghita cand ajunge la
moara este un om harnic, vrednic , isi iubeste sotia si familia , isi
asuma responsabilitatea familiei. Este o persoana comunicativa ,
vorbeste cu Ana si cu batrana inainte de a lua o decizie, cu toata
ca decizia finala ii apartine.
Dupa aparitia lui Lica la han , personajul se schimba devine
ursuz , morocanos astfel ca Ana se teme sa I-se mai adreseze ,
deoarece in momentele de tandrete Ghita ii lasa semen pe
mana , dovada a tensiunii acestiua. Ghita ascunde temerile de
batrana si de Ana. Ghita incerca sa isi ascunda sentimentele sale
fata de Lica , cerandu-I Anei sa danseze cu Lica. Gelos Ghita nu
se poate stapanii si o ucide pe Ana. Uciderea Anei echivaleaza cu
o sinucidere, deoarece omorand-o distruge tot ce ramasese bun
in el. Moartea lui Ghita este justitiara este impuscat de Raut din
porunca lui Lica.
Tema si viziunea despre lume este dezvaluita obiectiv, se
nareaza la persoana a III a,naratorul fiind omniscient si
omniprezent comportandu se ca un regizor al textului. Perspectiva
narativa este din spate deoarece naratorul stie mai multe decat
personajele sale asa cum dovedeste utilizarea tehnicii anticipari.
Tehnicile narative sunt specifice unei scrieri realiste: tehnica
detaliului obiectiv, tehnica detaliului semnificativ utilizata in
particularizarea personajelor , a locurilor , tehnica anticiparii,
tehnica simetriei incipit-final, tehnica bulgarelui de zapada
concretizata in acumularea gradata a conflictului, tehnica
organizarii cronologice cauzale si gradate a evenimentelor.
Viziunea realista este ilustrata prin reperele spatial, sunt
descrise in expozitiune prin tehnica detaliului obiectiv si a
detaliului semnificativ . Este prezentata moara cu noroc situata

intre Ineu si Fundureni la o rascruce de drumuri. Descrierea


spatiului in care se afla moara are valoare anticipativa prin
imaginea celor 5 cruci, a trunchiului de copac ars si a corbilor
croncanitori. Totodata situarea morii la rascruce de drumuri are
valoare simbolica semnificand rascrucea la care se afla Ghita care
trebuie sa aleaga intre dragostea pentru bani si dragostea pentru
familie .
Reperele temporale actiunea nuvelei se desfasoara pe
parcursul unui an calendaristic de la Sf Gheorghe pana la Paste. Sf
Gheorghe reprezinta inceputul luptei cu demonul banului ia
Pastele simbolizeaza purificarea.
O alta particularitate realista este conflictul puternic, de
ordin social intre Ghita si Lica, conflict al orgoliilor masculine
fiecare barbat incercand sa si impuna suprematia asupra celuilalt,
intre Ghita si Ana generat de indepartarea barbatului care se
insingureaza deoarece se simte vinovat de alegerile facute.
Conflictul interior indica imposibilitatea lui Ghita de a alege intre
dragostea pentru familie, patima imbogatirii si dorinta de a ii
perceput ca un om onest.
Ghita este personajul principal, evolueaza in plan
materialdar involueaza in plan spiritual si psihologic fiind
dezumanizat de patima banului. Initial Ghita este cizmar in sat
dar decide sa isi modifice statutul social luand in arenda moara cu
noroc. Devine carciumar iar calitatiile sale sunt recunoscute ,
moara fiind numita Moara lui Ghita.
Ghita este un sot iubitor si tandru , isi asuma
responsibilitatea familiei, este orgolios si ne ascultator , nu
asculta de sfaturile batranei , chiar daca aceasta il avertizeaza cu
plecarea la moara si este incapatanat si orgolios doarece nu
admite ca a gresit in alegerea facuta. Temerile lui Ghita se
concretizeaza odata cu aparitia lui Lica ; personajul devine ursuz
si moroconos. Intre Ghita si Lica se stabileste un raport de de

forta si dominare, fiecare incerca sa isi impuna o autoritate


asupra celuilalt. In final Ghita este omorat la porunca lui Lica , iar
Lica se sinucide pentru a scapa de pedeapsa.
In opinia mea, tema nuvelei este pusa in evident intr-o
maniera realista cu accente naturaliste
In primul rand, Slavici ofera o perspective critic obiectiva
asupra lumii satului Transilvanean dar si asupra vietii umane
dominata de patimii pe care nu le pot controla.
In al doilea rand, prezinta accent naturaliste care se
concretizeaza in scene de violent : uciderea Anei, sinucidera lui
Lica, uciderea vaduvei si a copilului.
In concluzie, Moara cu noroc este o nuvela care surprinde
in mod realist distrugera relatiilor sociale ; intre membrii familiei
si echilibrului interior .