Sunteți pe pagina 1din 36

Universitatea Politehnica din Bucuresti

Facultatea de: TRANSPORTURI


Departamentul: Telecomenzi i Electronic n Transporturi

PROIECT M.E.S.
Aparat de masura numeric
cu functie de Ampermetru si Voltmetru

Studenti:

ndrumtor:

- CAVCA Ion, gr. 8315


- OTELEA Ina, gr. 8315

S.I.dr.ing. Nemoi Mihaela

Bucureti, 2015

CUPRINS

1. Introducere. (Importanta aparatelor de masura numerice. Avantaje si


dezavantaje fata de cele analogice.)
2. Tema proiectului
3. Schema bloc a aparatului
4. Memoriu tehnic.
4.1 Prezentarea fiecarui bloc din schema
4.2 Schema electrica a fiecarui bloc
4.3 Functionarea
5. Breviar de calcul
6. Schema electrica a intregului aparat
7. Calculul economic
8. Realizarea cablajului
9. Bibliografie

INTRODUCERE
Importana aparatelor de msur numerice.
Avantaje idezavantaje fa de aparatele analogice.
Clasificarea instrumentelor de msurat electrice se face dupa:
- natura mrimii msurate;
- natura curentului;
- gradul de precizie;
- dup principiul de funcionare, n funcie de sistemul utilizat etc.
Dup natura mrimii msurate:
- Ampermetre;
- Voltmetre;
- Wattmetre;
- Ohmmetre;
- Varmetre, etc.
Dup naturii curentului:
- instrumente de curent continuu, care pot fi folosite numai n circuitele de
curent continuu;
- instrumente de curent alternativ, care pot fi folosite numai n curent alternativ;
- instrumente de curent continuu si alternativ, care pot fi folosite i n circuitele
de curent continuu i n cele de curent alternativ.
Dup gradului de precizie, instrumentele pot avea urmtoarele clase de
precizie: 0,001; 0,002; 0,005; 0,01; 0,2; 0,5; 1; 1,5; 2,5.
Prin clasa de precizie se nelege eroarea relativ admisibil tolerat (considerat
pozitiv sau negativ) exprimat n procente, din valoarea maxim a mrimii
msurat de aparat.
Dup principiul de funcionare:
- aparate cu magnet permanent i bobin mobil (magneto-electrice);
- aparate electromagnetice (cu fier mobil);
- aparate electrodinamice;
- aparate de inducie;
- aparate termice;
- aparate electrostatice;
- aparate cu termocuplu, etc.
3

Circuitele de intrare ale unui AMN (aparat de masura numeric) lucreaz


cu semnale analogice, dar toate celelalte blocuri lucreaz cu semnale numerice .
Semnalele analogice pot fi msurate direct cu aparate relativ simple, ns sunt
sensibile la imperfeciunile cilor de transmisie i de prelucrare (pierd din
precizie dup fiecare operaie deoarece informaia este grefat pe amplitudine).
Semnalele numerice sunt sub form de impulsuri i au informaia grefat
pe durat i pe poziia impulsurilor n timp(semnalele numerice ofer o mai
mare flexibilitate n utilizare (operaiile de calcul, numrarea, multiplexarea,
transmisia se fac mult mai comod dect n analogic, iar n cursul acestor
prelucrri precizia mrimii primare se conserv).
Circuitele numerice (CN) lucreaz pe principiul folosirii unor structuri
foarte simple n circuitele de baz. Cu CN de baz (pori,
codificatoare/decodificatoare, multiplexoare, bistabile, numrtoare, registre,
operatori logico-aritmetici, automate programabile, circuite de conversie a
datelor) se pot construi o mare varietate de aparate de masura.
Circuitele numerice permit implementarea de funcii din ce n ce mai
complexe pe acelai cip (micorarea gabaritului aparatului de masura i
costului). Viteza de lucru a unui procesor modern este de aproximativ
1000MHz(frecven de ceas).
Caracteristicile metrologice ale aparatelor de msurat:
Ele se refera la comportarea aparatelor de msurat n raport cu obiectul supus
msurrii, cu mediul ambiant si cu operatorul uman si, cele mai importante,
sunt:
- intervalul de msurare (domeniul de msurare) care se exprima prin limitele,
minima si maxima, ale valorilor ce pot fi msurate cu un aparat dat. Domeniul
de msurare se mparte n mai multe subdomenii, numite game (scri) de
msurare
- rezoluia reprezint cea mai mica variaie a rezultatului msurrii care poate fi
observat de operator pe dispozitivul de afiare de la ieirea aparatului de
msurat si se exprima ca diferena dintre dou numere consecutive ce pot fi
percepute la afiaj.
- sensibilitatea (S) este raportul dintre variaia Y a mrimii de ieire si variaia
corespunztoare X a mrimii de intrare.
4

-sensibilitatea relativa (Sr) se definete numai pentru aparatele cu mrimi de


ieire electrica sau la convertoarele (traductoarele) utilizate la msurri:
y
y
Sr
x
x

-constanta aparatului (K) se definete numai pentru aparatele de msurat la


care sensibilitatea nu depinde de mrimea de intrare X
K

1 X

S Y

-prag de sensibilitate (S) prin care se nelege cea mai mica variaie a
msurandului ce poate fi pusa n evidenta cu ajutorul aparatului de msurat, n
condiii reale de funcionare a lui. Acest parametru determina: precizia maxima
pe care o poate avea un aparat de msurat si valoarea minima msurabil a
msurandului. El depinde, n principal, de: rezoluia aparatului de msurat, de
perturbaiile (proprii si exterioare aparatului) si de sensibilitatea indicatorului de
nul (la aparatele care folosesc la msurare metodele de zero);
-precizia instrumentala este calitatea aparatului de a da rezultate ct mai
apropiate de valoarea adevrat a msurandului si ea se exprima printr-un numr
numit clasa de precizie a aparatului (sau, pe scurt, clasa aparatului) care se
determina n funcie de eroare maxim tolerat.
- suprancarcabilitatea reprezint capacitatea aparatului de a suporta o valoare
de intrare mai mare dect valoarea maxima de regim permanent, pe o anumita
durata (scurta sau lunga ce se precizeaz), fr ca parametrii de funcionare
ai instrumentului sa se modifice;
- fiabilitatea metrologica este data de catre durata de timp (pe termen lung) n
care aparatul funcioneaz stabil (adic ncadrat n limitele parametrilor de
performanta, n special clasa de precizie).
Avantaje idezavantaje fa de aparatele analogice:

Avantaje:
-AMN pot atinge viteze mult mai mari dect cele analogice
deoarece aurspunsul independent de amplitudinea semnalului ce
poart mrimea demsurat(x).
-AMN sunt mai robuste(rezistente la ocuri i vibraii).
- AMN pot funciona n orice poziie.
-AMN sunt uor integrabile n sistemele de msurarereglare conduse decalculator.
5

Dezavantaje:
- AMN nu permit sesizarea rapid a tendinei de evoluie a mrimii
demsurat(x) i nici realizarea de scri neliniare.

2. TEMA PROIECTULUI
6

Sa se proiecteze un aparat de masura numeric capabil sa indeplineasca


urmatoarele functii:
1. Ampermetru de curent alternativ cu scarile: 20mA, 200mA, 5A.
- rezistente individuale la intrare;
- tensiune specifica de 0.35V.
2. Voltmetru de curent continuu cu scarile : 200mV, 2V, 20V, 100V.
- rezistente individuale la intrare;
- rezistenta specifica de 250 k/V.

Observatii:
- afisare pe display;
- convertor analogic numeric la alegere.

Ampermetru

Ampermetrul este un aparat de msurare a intensitii curentului electric ce trece


printr-un conductor sau un circuit electric. Exist ampermetre folosite pentru curent
continuu (c.c.) i ampermetre pentru curent alternativ (c.a.). Unitatea de msur pentru
intensitatea curentului electric este, n SI Amperul. Pentru a msura curentul ce trece
printr-un element (component) de circuit, ampermetrul se monteaz n serie cu acesta.
Dat fiind c n timpul operaiei de msurare, prin ampermetru trece curentul de
msurat, rezistena lui electric intern (constructiv) trebuie sa fie ct mai mic posibil
(putnd ajunge pn la 10-3 ), pentru o bun precizie i pentru limitarea pierderilor de
energie nejustificate.

Se realizeaza utilizand functia de ampermetru cu care sunt prevazute de


regula multimetrele digitale. Acestea au ca principala baza constructiva un
voltmetru digital, de obicei de tipul cu CAN tensiune timp in varianta cu
integrare cu dubla panta. Functia de ampermetru se realizeaza prin trecerea
curentului continuu sau alternativ de masurat printr-o rezistenta calibrata, de
regula cu mai multe trepte corespunzatoare curentilor nominali si masurarea
caderii de tensiune produsa de curent cu ajutorul voltmetrului digital.
Voltmetrul
Voltmetrul este un aparat electric de msur folosit pentru msurarea tensiunilor n
circuitele electrice. O alt definire valabil spune c, voltmetrul este un aparat de msur
care msoar diferena de potenial electric dintre dou puncte. Voltmetrele clasice sunt
compuse din dispozitive de msur propriu-zise, alturi de care pentru extinderea
domeniului de msur sau/i divizarea n game de msur sunt incluse n construc ie
rezistene adiionale i divizoare de tensiune.

Voltmetrul electronic este un aparat pentru masurarea tensiunii in


domeniul frecventelor audio si radio. Voltmetrele de acest tip sunt alcatuite
dintr-un dispozitiv electronic, care indeplineste functia de detectare si care este
urmat de un amplificator avind in circuitul sau de iesire un aparat cu un magnet
permanent si cu bobina mobila care masoara curentul mediu anodic sau un
circuit electronic specializat pentru a transforma o marime de intrare analogica
in marime digitala, pentru a o prelucra si a o afisa numite convertoare numeric
analogice si analog numerice.
Voltmetrele electronice pot fi clasificate, in primul rind, dupa modul in
care se afiseaza rezultatul, distingindu-se voltmetre analogice si voltmetre
digitale. De asemenea voltmetrele electronice pot fi clasificate dupa cum
utilizeza tuburi sau dispozitive semiconductoare sau dupa tipul de detectie
utilizat. Se disting, astfel, voltmetre cu dioda, voltmetre cu detectie anodica si
volmetre cu detectie pe grila. In afara de a aceste tipuri curente de voltmetre
electronice exista si tipuri speciale, ca: voltmetre cu retragere, voltmetre in
punte, voltmetre cu scara logaritmica si voltmetre cu trioda inversata.

In ultimul timp, in tehnica masurarilor electronice se utilizeaza pe o scara


cat mai larga instrumentele digitale sau numerice, la care rezultatul masurarii
apare direct sub forma numerica. Prin voltmetrul digital se intelege un aparat
digital destinat masurarii tensiunilor.

3.SCHEMA BLOC A APARATULUI

SCHEMA BLOC VOLTMETRU DE CURENT CONTINUU (????


MAI TREBUIE???)

10

Blocul de numrare/afiare

Numrtor
(N)

Registru de
memorare

Decodor
(D)

Afiaj
numeric
(AN)

11

Functionarea ampermetrului si a voltmetrului:


Ampermetru
Ampermetrul este un aparat de msurare a intensitii curentului electric ce trece
printr-un conductor sau un circuit electric. Exist ampermetre folosite pentru curent
continuu (c.c.) i ampermetre pentru curent alternativ (c.a.). Unitatea de msur pentru
intensitatea curentului electric este, n SI Amperul. Pentru a msura curentul ce trece
printr-un element (component) de circuit, ampermetrul se monteaz n serie cu acesta.
Dat fiind c n timpul operaiei de msurare, prin ampermetru trece curentul de
msurat, rezistena lui electric intern (constructiv) trebuie sa fie ct mai mic posibil
(putnd ajunge pn la 10-3 ), pentru o bun precizie i pentru limitarea pierderilor de
energie nejustificate.

Se realizeaza utilizand functia de ampermetru cu care sunt prevazute de


regula multimetrele digitale. Acestea au ca principala baza constructiva un
voltmetru digital, de obicei de tipul cu CAN tensiune timp in varianta cu
integrare cu dubla panta. Functia de ampermetru se realizeaza prin trecerea
curentului continuu sau alternativ de masurat printr-o rezistenta calibrata, de
12

regula cu mai multe trepte corespunzatoare curentilor nominali si masurarea


caderii de tensiune produsa de curent cu ajutorul voltmetrului digital.
Voltmetrul
Voltmetrul este un aparat electric de msur folosit pentru msurarea tensiunilor n
circuitele electrice. O alt definire valabil spune c, voltmetrul este un aparat de msur
care msoar diferena de potenial electric dintre dou puncte. Voltmetrele clasice sunt
compuse din dispozitive de msur propriu-zise, alturi de care pentru extinderea
domeniului de msur sau/i divizarea n game de msur sunt incluse n construc ie
rezistene adiionale i divizoare de tensiune.

Voltmetrul electronic este un aparat pentru masurarea tensiunii in


domeniul frecventelor audio si radio. Voltmetrele de acest tip sunt alcatuite
dintr-un dispozitiv electronic, care indeplineste functia de detectare si care este
urmat de un amplificator avind in circuitul sau de iesire un aparat cu un magnet
permanent si cu bobina mobila care masoara curentul mediu anodic sau un
circuit electronic specializat pentru a transforma o marime de intrare analogica
in marime digitala, pentru a o prelucra si a o afisa numite convertoare numeric
analogice si analog numerice.
Voltmetrele electronice pot fi clasificate, in primul rind, dupa modul in
care se afiseaza rezultatul, distingindu-se voltmetre analogice si voltmetre
digitale. De asemenea voltmetrele electronice pot fi clasificate dupa cum
utilizeza tuburi sau dispozitive semiconductoare sau dupa tipul de detectie
utilizat. Se disting, astfel, voltmetre cu dioda, voltmetre cu detectie anodica si
volmetre cu detectie pe grila. In afara de a aceste tipuri curente de voltmetre
electronice exista si tipuri speciale, ca: voltmetre cu retragere, voltmetre in
punte, voltmetre cu scara logaritmica si voltmetre cu trioda inversata.
In ultimul timp, in tehnica masurarilor electronice se utilizeaza pe o scara
cat mai larga instrumentele digitale sau numerice, la care rezultatul masurarii
apare direct sub forma numerica. Prin voltmetrul digital se intelege un aparat
digital destinat masurarii tensiunilor.

13

4. MEMORIU TEHNIC
Volt-ampermetru
Amplificatorul instrumental
Amplificatorul instrumental este un circuit electronic care amplific cu precizie
diferenele tensiunilor aplicate la bornele de intrare i furnizeaz rezultatul sub
forma unei tensiuni de ieire. Referindu-ne la figura 1, n care a fost prezentat
schema bloc a unui amplificator instrumental interconectat cu circuitele aferente,
n cazul nunui amplificator ideal, se poate scrie:

Amplificatoarele instrumentale reprezint o categorie aparte de


amplificatoare operaionale utilizate n special n msurri, motiv pentru care
acest tip de amplificatoare operaionale au mai fost denumite i amplificatoare
de msur. Amplificatorul instrumental este un amplificator operaional
diferenial cu amplificare finit i foarte bine reglat, reglajul amplificrii
fcndu-se fie prin conectarea n exteriorul integratului a unei rezistene sau
grup de rezistene, fie prin comanda digital cu ajutorul unui calculator sau
microcontroler. Amplificatorul instrumental are performane superioare
amplificatoarelor operaionale n ceea ce privete tensiunea de decalaj, deriva
termic, liniaritatea, stabilitatea i precizia amplificrii.
Amplificatoarele instrumentale pot fi realizate cu componente discrete i
amplificatoare operaionale, n tehnologie monolitic sau hibrid. Cele integrate
au elementele de reacie incluse n structura circuitului integrat. La aparatura de
msur i control amplificarea n tensiune se face, adesea, cu amplificatoare
difereniale la care una din intrri este folosit pentru intrarea de semnal, iar
cealalt pentru conectarea reelei de reacie. Dac s-ar folosi un singur
amplificator operaional reeaua de reacie ar reduce impedana de intrare la
valori care sunt prea mici fa de cele necesare n aceste aplicaii. Din acest
motiv au fost realizate structuri speciale de amplificatoare difereniale cu dou
sau mai multe amplificatoare operaionale. Amplificatoarele instrumentale sunt
amplificatoare difereniale cu intrri flotante fa de mas, cu impedan mare
att n modul diferenial ct i n modul comun i avnd o rezisten de ieire
redus.
Amplificatoarele instrumentale trebuie s ndeplineasc mai multe cerine:

14

amplificarea mrimilor preluate de la senzori pn la valori care pot fi


prelucrate fr probleme de etajele urmtoare din lanul de prelucrare a
semnalului;
asigurarea unei impedane de intrare mari, pentru a nu perturba mrimea
aplicat la intrare;
realizarea unei anumite caracteristici de transfer, liniar sau neliniar, n
funcie de natura procesului de msurare;
asigurarea unei caracteristici de frecven adecvate procesului de msurare;
asigurarea unei rejecii a semnalului de mod comun foarte mare.

Principalii parametri ai unui amplificatorului instrumental sunt:


a) ctigul (G). Valoarea acestui parametru reprezint panta caracteristicii de
transfer a amplificatorului instrumental. n datele de catalog sunt specificate:
eroarea ctigului, neliniaritatea ctigului i stabilitatea ctigului n raport
cu temperature.
b) tensiunile de decalaj la intrare i la ieire. Tensiunea de decalaj la intrare,
Uosi [V] i tensiunea de decalaj la ieire, Uoso [V] sunt independente una
fa de cealalt i, prin urmare, trebuie considerate separat. Pentru un ctig dat,
tensiunea total de decalaj Uos este definit pe baza a dou erori:
- eroarea total raportat la intrare (Total Referred to the Input Error Total
RTI Error) prin: Uos(RTI) = Uosi + Uoso/G;
- eroarea total raportat la ieire ( Total RTO Error) prin: Uos(RTO) =
GUosi + Uoso.
c) curentul de decalaj la intrare (n [nA]), valoarea acestuia n funcie de
temperatur (n [nA]), precum i coeficientul mediu de temperatur al
curentului de decalaj la intrare (n [pA/0C]).
d) curentul de polarizare la intrare (n [nA]), valoarea acestuia n funcie de
temperatur (n [nA]), precum i coeficientul mediu de temperatur al
curentului de polarizare la intrare (n [pA/0C]).
d) impedanele de intrare diferenial i de mod comun. Sunt alctuite dintr-o
rezisten n paralel cu o capacitate. Se exprim n G||pF.
e) impedana de ieire. Este foarte mic, de ordinul 10-2 .
f) tensiunea i curentul de zgomot ale amplificatorului. Aceti parametri pot fi
raportai fa de borna de intrare a amplificatorului, fiind specificai ca i valori
vrf la vrf sau efective ntr-un anumit interval de frecvene (se exprim n [nV],
respectiv n [pA]).
g) raportul de rejecie a modului comun, CMMR. Este specificat pentru o
anumit nesimetrie a sursei de semnal de intrare, de obicei 1 k, pentru diferite
15

valori ale ctigului i ale tensiunii de mod comun UCM. CMRR crete odat cu
creterea ctigului i scade odat cu creterea frecvenei.
h) parametri referitori la regimul dinamic:
- banda de frecvene la -3 dB la semnal mic. Este specificat pentru diferite
valori ale ctigului. Cu ct ctigul este mai mare cu att banda de frecvene
este mai mic.
- viteza de urmrire (Slew Rate, SR [V/s]).
- timpul de stabilizare. Este specificat n funcie de valoarea ctigului pentru o
variaie dat a tensiunii de intrare.

16

Convertor Analog Numeric (CAN)


Comvertorul analog-numeric este un circuit care transforma o marime
analogica aplicata la intrare(curent, tensiune), intr-o marime numerica la iesire.
Intr-un sens mai larg, procesul de conversie analog-numerica poate fi considerat
ca o plasare a marimii de intrare intr-un interval de cuantizare, obtinut prin
divizarea intervalului de variatie a acesteia intr-un numar de clase egale.
Legatura dintre intrare si iesire este o functie definita pe o multime discreta
- multimea numerelor aplicate la intrare - cu valori ntr-un anumit interval de
tensiuni sau curenti de iesire. Pentru un CNA ideal se poate scrie: v0=n.V sau
i0=n.I corespunzator unei iesiri n tensiune si respectiv n curent. Variabila n
reprezinta numarul aplicat la intrare iar V si I treptele de tensiune respectiv de
curent corespunzatoare unei unitati aplicate la intrare (pentru n=1 v0=V).
Desi scopul lor este de a transforma o marime analogica intr-una numerica,
convertoarele analog-numerice sunt realizate pe baza unor solutii principiale
extrem de diverse, fiecare dintre acestea prezentand atat avantaje cat si
dezavantaje. Daca in cazul convertoarelor N/A (CNA) cele cu retele rezistive sau impus ca solutie aproape unanim acceptata datorita calitatilor sale deosebite
in ceea ce priveste convertoarele A/N (CAN), pana in acest moment, nu s-a gasit
un principiu de functionare care sa asigure simultan obtinerea ieftina de rezolutii
mari, viteze ridicate, erori de liniaritate foarte reduse etc. De aceea alegerea unui
anumit tip de convertor A/N se face in functie de cerintele aplicatiei, urmarind
obtinerea performantelor dorite cu efort material minim.
Pentru definirea parametrilor CNA si CAN este necesar sa definim
urmatoarele notiuni:
- Cuantizarea reprezinta mpartirea intervalului de variatie a unei marimi
analogice ntr-un numar determinat de trepte (cuante).
- MSB = (Most Significant Bit), bitul cel mai semnificativ, este bitul avnd
ponderea cea mai mare la scrierea binara a numerelor.
- LSB = (Least Significant Bit), bitul cel mai putin semnificativ, cu ponderea cea
mai mica la scrierea binara a numerelor.
Exemplu: reprezentarea binara a numarului N:
N b b b b bnnk110
unde bk{0,1} si k{0,1,...,n}. n aceasta scriere bn=MSB, b0=LSB, bk=BIT.

17

Parametrii CAN:
Gama de variatie a semnalului de iesire: reprezinta domeniul maxim de
variatie pe care l poate avea marimea analogica de la iesirea convertorului D/A.
Rezolutia: reprezinta treapta minima ce poate fi sesizata la iesirea unui
convertor numeric - analogic; trebuie precizat ca specificarea rezolutiei se poate
face prin valoarea absoluta a treptei minime de la iesirea convertorului, fie prin
numarul maxim de trepte distincte de la iesire.
Eroarea de gama: este o eroare de factor de transfer reprezentnd
abaterea pantei caracteristicii de transfer reale fata de panta caracteristicii de
transfer ideale; se masoara n %.
Eroarea de offset: reprezinta deplasarea caracteristicii de transfer fata de
origine; se masoara n LSB.
Eroarea de neliniaritate: exprima abaterea caracteristicii reale de la
caracteristica ideala-linia dreapta a convertorului D/A; se masoara n LSB.
Timpul de conversie: reprezinta intervalul de timp necesar pentru a se
executa o conversie; conversia se considera ncheiata cnd marimea de iesire se
stabileste la valoarea finala 1,2 LSB
Bit de semnificaie maxim (BSMax, MSB)
n sistemul de numeratie binar, bitul de semnificatie maxim este cifra
pozitionat (deobicei) la scriere n partea de extrem stng si care are ponderea
maxim n numr.
Bit de semnificaie minim(BSMin, LSB)
n sistemul de numeratie binar, cifra cea mai puin semnificativ este bitul de
semnificaie minim, amplasat de regul n extrema dreapt a numrului. Acest
bit poart ntr-un sistem numeric cea mai mic informatie care are sens,
reprezentnd deci rezoluia sistemului respectiv.Din aceast cauz toate erorile
analogice trebuie s reprezinte fractiuni din valoarea (curent sau tensiune)
asociat acestui bit.
Codificator
n conversia de date un circuit de codificare (ENCODER) reprezint un
convertor analog/numeric. El mai este denumit digitizor sau cuantificator.
Cuantificare
Divizarea intervalului de variatie (tensiune, curent) al unei mrimi analogice
ntr-un numr determinat de trepte (cuante") de amplitudine egal, n scopul
exprimrii valorii analogice sub form de numr, constituie procesul de
cuantificare al unui semnal analogic.Mrimea treptelor rezultate n urma
cuantificrii este egal cu raportul dintre valoarea intervalului maxim de variatie
18

si numrul lor, fiecare astfel de cuant" fiind delimitat de dou nivele de


cuantificare succesive.
Caracteristica de transfer
Dependenta dintre mrimea de iesire a unui convertor si mrimea sa de intrare
reprezint caracteristica de transfer a convertorului. Deoarece una dintre cele
dou mrimi are ntotdeauna o variatie analogic iar cealalt o variatie numeric,
caracteristica de transfer att a unui CAN ctsi a unul CNA are o variatie n
trepte.

Criterii de clasificare a convertoarelor A/N (CAN):


a) DUPA MODUL DE PRELEVARE A ESANTIOANELOR, convertoarele
A/N se pot imparti in:
Convertoare A/N cu esantionare la care marimea de intrare este
prelevata cat mai precis la momente de timp prestabilite iar marimea
de iesire reprezinta o masura a intrarii in momentul inceperii
procesului de conversie (si implicit al esantionarii);
Convertoare A/N cu supraesantionare si decimare in timp la care
marimea de intrare este prelevata la viteze foarte ridicate dar la
rezolutii mici, realizand apoi pe cale numerica o impachetare a
informatiei in timp,pentru a realiza rezolutii ridicate;
Convertoare A/N cu integrare la care marimea de intrare este integrata
pe toata durata conversiei, iar marimea de iesire reprezinta masura a
suprafetei din semnalul de intrare delimitata de momentul de inceput si
momentul de sfarsit al procesului de conversie.
b) DUPA MODUL DE PRELUCRARE A MARIMII DE INTRARE, exista
doua clase de metode:
Metode directe , ce folosesc semnalul de intrare ca atare, intr-un proces de
comparare cu o marime de referinta divizata foarte precis.
Metode indirecte , ce folosesc una sau mai multe transformari
intermediare ale semnalului de intrare in alte marimi mai usor de trecut in
forma numerica (frecventa sau timp).
19

c) DUPA DESFASURAREA IN TIMP A CONVERSIEI ,convertoarele A/N


pot fi cu:
Ciclu programat , care presupune o succesiune bine definita a operatiilor
si o durata a conversiei independenta de valoarea si polaritatea semnalului
de intrare.
Ciclu neprogramat, care are o succesiune a operatiilor si o durata a
conversiei dependente de valoarea si/sau polaritatea semnalului de intrare.
d) DUPA REALIZAREA SCHEMEI DE CONVERSIE, convertoarele A/N
pot fi:
In bucla deschisa, la care informatia circula intr-un singur sens dinspre
intrare spre iesire toti bitii numarului de la iesire fiind generati
independent.
In bucla inchisa, la care pe langa calea directa, informatia poate circula si
inapoi dinspre iesire, spre intrare in scopul realizarii unei reactii
inverse negative, bitii numarului de la iesire obtinandu-se printr-un proces
iterativ.

20

21

Decodoare:
Decodoarele sunt CLC care permit transformarea unei anumite combinatii de
cod intr-un semnal de comanda corespunzator, ce poate fi utilizat in operatii
de selectie, sau conversia numerelor dintr-un sistem de numeratie in altul. In
principiu , un decodificator prezinta n intrari si m iesiri, si se caracterizeaza prin
proprietatea de a obtine un semnal active numai la o singura iesire, pentru
fiecare combinatie a variabilelor de intrare.
Corespunzator tipului de cod aplicat la intrare, se realizeaza decodificatoare
binare, pentru care m=2 ^n, sau decodificatoare BCD, pentru care n este,de
regula,4,iar m este 10.Un caz special ,il reprezinta decodoarele special
concepute pentru afisaj(de exemplu ,cele cu LED-uri,sau cristale lichide,cu 7
segmente); aceste decodoare primesc la intrare un cod binar, sau BCD, si produc
semnalele de comanda pentru segmentele afisajului.
a)Decodorul binar
Decodorul binar este destinat operatiilor de generare a semnalelor de selectie,
sau de implementare a functiilor logice mai complicate. Acest tip de decoder are
n intrari de cod, un numar de intrari de validare si 2 ^ n iesiri;intrarile de
validare permit activarea/dezactivarea functionarii decodorului prin trecerea
iesirilor in starea inactive. Un exemplu de decoder binar este SN74138(decoder
binary 1 din 8,intehnologie TTL) ;in seria CMOS standard nu exista decodor
binar(ci numaiBCD).
b)Decodorul BCD-zecimal
Acest decodor are 4 intrari si 10 iesiri ,corespunzatoare numerelor zecimale 0
9;codurile 10.15 sunt invalide, si nu produc activarea niciunui semnal de
iesire. Decodorul BCD-zecimal este folosit mult la comanda afisajelor cu tuburi
indicatoare(unde fiecare cifra are comanda separate), sau la comanda unor
afisaje de tip bargraf. In multe situatii , decodoarele mentionate pot fi utilizate si
ca decodoare 1 din 8, folosind doar 8 iesiri,corespunzatoare codurilor 07.
Exemple de decodoare BCD-zecimal :SN7432,SN74141 .
c)Decodorul BCD-7 segmente
Acest decodor,are ca si precedentul, 4 intrari,dar iesirile sunt destina tecomenzii
directe a afisajelor cu 7 segmente(fie cu becuri,fie cu LED-uri,fie cu cristale
lichide).Combinatiile de intrare reprezinta cifrele 0.9,dar unele decodoare sunt
capabile sa intrepreteze si codurile 1015,pentru care afiseaza cifrele
hexazecimale A,B,F.

22

23

DISPOZITIVE DE AFISARE NUMERICA


1. Afisare cu tuburi nixie si tuburi fluorescente
Dupa tuburile cu filament incandescent, tubul Nixie este cel mai vechi afisaj
utilizat in aparatura numerica de masurare. Este ergonomic si are schema de
comanda relative simpla, insa necesita tensiuni de lucru relative mari si de aceea
nu se mai utilizeaza in prezent. Totusi el va fi prezentat pe scurt, deoarece multe
din aparatele numerice de laborator mai vechi utilizeaza acest tip de afisaj.
Tubul Nixie este alcatuit dintr-un tub de sticla umplut cu gaz inert(tipic neon) la
joasa presiune,in interiorul caruia se afla 10 catozi in forma de cifre, dispusi in
planuri paralele in fata unui anod comun; variantele modern utilizeaza 7
catozi(segmente) dispusi in acelasi plan, din combinarea carora se pot reprezenta
cifrele. Catozii sunt acoperiti cu o pelicula de oxizi ce poate emite electroni.
Splicand o tensiune de 150-170 V intre anod si unul din catozi apare o
descarcare in gaz, care face ca cifra respective sa devina luminoasa. Consumul
este in jur de 2mA dar poate fi diminuat prin multiplexare in timp a comenzii de
selectie a anozilor. Comanda catozilor se face cu ajutoul unor tranzistoare
plasate la iesirile unui decoder binar-zecimal care primeste informatia de la
blocul de prelucrare numerica a sistemului de masura respective; tranzistoarele
trebuie sa fie capabile sa lucrezer la tensiuni de collector ridicate, puterea
disipata fiind in jur a 350mW/cifra afisata. Datorita acestui dezavantaj,afisajul
cu tuburi Nixie a fost practice inlocuit cu alte tipuri de afisaje.

24

Un alt tip de afisaj destul de raspandit in trecut, utilizeaza tuburile fluorescente


vidate, caracterizate de o eficienta luminoasa ridicata, avand emisia in verde, sau
verde-albastru; tubul este format dintr-un filament de wolfram acoperit cu oxizi,
o grila si un grup de anozi-segmente. Catodul incalzit emite electroni care sunt
accelerate de grila si sunt dirijati spre segmentele selectate ale anodului; cum
acestea sunt acoperite cu un material fosforescent, ca urmare a bombardarii cu
electroni, are loc emisia de radiatie luminoasa.

2.Afisaje cu diode electroluminiscente


Intr-un sens larg ,afisajul cu diode electroluminiscente presupune atat circuitele
de afisare propiu-zise ,cat si circuitele de comanda ,necesare formarii
caracterelor.Acest tip de afisaj prezinta o serie de avantaje incomparative cu cele
realizate cu tuburi Nixie sau fluorecente : are gabarit mai mic,permite obtinerea
unor culori diferite (rosu,verde ,galben,etc) pot f icomandate de circuite lucrand
la tensiuni joase si sunt mai fiabile.Afisajele cu LED-uri foloseste, in
exclusivitate, generarea caracterelor prin sinteza din segmente sau puncte
luminoase constituite din LED-uri individuale (si nu prin selectie,ca in
cazul primelor tuburi Nixie).In functie de tipul caracterelor de afisat , aceste
dispozitive pot fi: afisaje alfanumerice (servesc la sinteza cifrelor si literelor
alfabetului),sau afisaje numerice(servesc numai la sinteza cifrelor).In aparatura
numerica de masurare impus afisajul numeric cu 7 segmente ,datorita simplitatii
sale.In momentul de fata, exista o mare diversitate de afisaje cu LED-uri
,afisajul cu puncte prezinta cel mai mare numar de posibilitati ,dar necesita o
logica de decodificare si comanda mai sofisticata. Varianta cu segmente poate
reprezenta un compromis intre numarul de caractere diferite afisabile si
complexitatea circuitelor de comanda. In aparatura numerica de masura s-au
impus afisajele cu segmente, mai simple de comandat.Din punct de vedere
electric,afisajele cu LED-uri se contruiesc cu anod comun,sau cu
catod comun;dupa cum vom vedea,acest lucru determina natura interfatarii lor
cu partea de comanda a echipamnetului numeric.
Dioda electroluminiscenta
Se stie ca orice jonctiune p-n ,polarizata direct ,emite o radiatie luminoasa
datorita energiei de recombinare gol-electron.Lungimea de unda a acestei
radiatii (deci si culoarea) depinde de materialul jonctiunii ,asa cum rezulta din
tabel.

25

In privinta culorilor se constata ca pentru cifre mici culoarea cea mai folosita
este rosul ,ce se observa bine pe fondul intunecat al afisajului numeric (cu toate
ca lungimea de unda a rosului ,0.68um,este relativ indepartata de sensibilitatea
maxima a ochiului,0.55 um). Pentru cifre mari(peste 10..15 mm) ,si mai ales
pentru masurari delunga durata(control in productie, aparate de tablou),o culoare
mai confortabila este cea verde(cu lungimea de unda =0,525 m.In ultimul
timp au aparut LED-uri cu nitrura de galiu(GaN),care au particularitatea ca la
Ud=2,4V au culoarea portocalie,iar la 4V au culoarea violeta.Ca forma,LEDurile pot fi cilindrice,patrate ,drepunghiulare(pentru afisari de
puncte luminoase,virgule),sau barete(segmente luminoase)
Alimentarea in curent continuu.
LED-ul are o caracteristica Ip(Up)de forma celei din figura (pentru dioda
electroluminiscenta CQX51),ceea ce impune inscrierea unei rezistente (R ) de
limitare a curentului la valoarea nominala(Id=1015mA).De exemplu
,pentru Id=10mA ,corespunde Ud=2,1V,de unde considerand U=+5V,se obtine
R=290. Exista si LED-uri care au rezistenta R incorporate in aceeasi montura
cu jonctiunea luminiscenta ,cum sunt,de exemplu,5082-4468.
Alimentarea in curent continuu
Este simpla ,insa prezinta neajunsul unui consum suplimentar de putere
pe rezistenta R:de exemplu,pentru R=300 si Id=10mA rezulta un consum de
210mW/7 LED-uri. Acest dezavantaj poate fi evitat daca alimentarea se face
prin impulsuri.
Comanda afisoarelor cu 7 segmente
Modulele de afisare cu 7 segmente sunt formate din cate 7 LED-uri rectilinii si
permit afisarea cifrelor de la 0 la 9. Pentru semnalizarea polaritatii si a depasirii
se utilizeaza module de tipul ilustrat in figura de mai jos.

26

Comada( alimentarea) afisoarelor cu 7 segmente se poate face direct sau


multiplexat.
COMANDA DIRECTA
In acest caz segmentele(diodele) cifrelor ce trebuie
afisate se alimenteaza simultan. Comanda directa este aconomica numai la
afisaje cu numar mic de cifre; la un numar mare de cifre se recurge la comanda
multiplexata. Un circuit de comanda directa pentru un afisor de 3 cifre este
ilustrat in figura de mai jos.

27

Acest tip de circuit este simplu ca schema dat


costisitor ca numar de component si devine neeconomic daca numarul de cifre
este mare, ca in cazul frecventmetrelor si calculatoarelor de buzunar. In
asemenea situatii se recurge la comanda multiplexata a afisajelor in care cifrele
se alimenteaza succesiv. In acest scop segmentele cu acelasi nume ale tutror
cifrelor sunt conectate impreuna la iesirile unui singur decodificator, ca si cum
ar fi vorba de o singura cifra, anozii sau catozii comuni ai cifrelor respective
sunt comandati separate printr-un al doilea decoder secventiat de un registru de
deplasare(sau numerator). Pe aceasta cale (multiplexare), consumul se reduce
considerabil deoarece, indifferent de numarul de cifre afisate, consumul este
egal cu cel al unui singur modul.
La ora actual exista module de afisare cu LED-uri, realizate compact, impreuna
cu circuitele de comanda; in cazul cel mai frecvent se include decodoarele,
logica de multiplexare si decadele de numarare, sau interfata cu sistemul
numeric in care vor fi folosite.
COMANDA MULTIPLEXATA

3.AFISAJE CU CRISTALE LICHIDE


Desi ultilizate pe scara larga in aparatura de laborator, afisajele cu LED-uri tind
sa fie inlocuite de cele cu cristale lichide, deoarece acestea din urma prezinta
unele avantaje importante, mai ales in constructia aparatelor de masura
portabile:
- Consum mult mai scazut
- Tehnologie mai simpla si mai ieftina
- Unghi mare de vizibilitate in toate directiile
La baza acestei familii de afisaje stau o serie de substante organize cu proprietati
special, numite cristale lichide.
Cristalele lichide reprezinta o stare intermediara intre starea lichida sic ea solida
a materiei. Au mobilitate ridicata, asemanatoare lichidelor, precum si un anumit
grad de ordonare a moleculelor, datorita caruia se manifesta proprietatile optice
specific moleculelor cristaline. Ca textura cristalele lichide pot fi: nematice,
smetice si colesterice. Toate aceste 3 tipuri de cristale sunt alcatuite din molecule
alungite,paralele intre ele, deosebirea constand in gruparea si mobilitatea
relativa a moleculelor.
Cristalele lichide nematice au molecule paralele in mod continuu ( fig.a) si care
se pot deplasa in 3 directii diferite, insa axele lor raman mereu paralele intre ele.
Deplasarea moleculelor, in particular rotirea acestora, se poate face cu ajutorul
unui camp electric sau al unui current electric.
Cristalele lichide smetice au moleculele paralele, insa grupate in straturi (fig.b);
moleculele au axele perpendicular pe planul stratului si se pot deplasa in cadrul
acestuia, iar straturile pot avea o miscare relativa intre ele.
28

Cristalele lichide colesterice au structura mai complicata: ele se grupeaza in


straturi in care moleculele au aceasi orientare, cu axele in planul stratului;
directiile de orientare ale moleculelor straturilor adiacente sunt rotite intre ele
formand o elice. Dintre aceste 3 tipuri de cristale lichide, la afisajele
alfanumerice se utilizeaza numai cele nematice,deoarece sunt mai usor de
controlat pe cale electrica.

29

Realizarea cablajului
Sunt multiple metode de realizare a circuitelor imprimate. Dintre acestea,
cele mai utilizate sunt: metoda cu radiaii UV (utilizat n cazul cablajelor
fotorezistive) i metoda foliei de transfer de tip PnP.
Realizarea cablajelor imprimate de serie mic sau unicat poate fi realizat
prin diferite metode, una dintre acestea fiind i utilizarea foliei de transfer de tip
PNP (PRESS and PEEL=apas i dezlipete). Aceast tehnologie de realizare a
cablajelor se bazeaz pe o folie de tip special.
Etape de realizare ale cablajului imprimat sunt:
1) se realizeaz desenul cablajului imprimat, fie manual, fie prin intermediul
unor programe specializare (ORCAD, PROTEL, CIRCUIT
MAKER,Ped2Ped);
2) acest desen se copiaz cu ajutorul unui copiator pe folia de tip PnP.
Tonerul copiatorului va adera la folia PnP, realiznd pe aceasta desenul
negativ (n oglind) al desenul de cablaj;
3) se pregatete plcua de cablaj imprimat, tindu-se la dimensiunea
necesar lefuindu-se cu un glasspapier foarte fin;
4) se degreseaz placa de cablaj imprimat, n vederea curairii de oxizi i
grsimi prin scufundarea acesteia ntr-o soluie slab de
acid:HNO3+Cu=Cu(NO3)2+H2;
5) dup 30 de secunde se scoate, se spal sub un jet de ap iar apoi se
usuc.Fr s se ating cu mna cablajul se suprapune peste acesta folia
de transfer de tip PnP;
6) cu ajutorul unui fier de clcat, reglat la temperatura de 200 pana la 225 de
grade Celsius, se nclzete suprafaa foliei avndu-se grij s existe un
contact permanent ntre fierul de clcat i folie;
7) se are n vedere faptul c toat suprafaa foliei s fie uniform nclzit,
aceasta realizndu-se prin micri circulare ale fierului de clcat.De
regul, timpul necesar transferrii tonerului de pe folie pe placa de cablaj
imprimat este ntre 60 i 120 de secunde.n mod normal acest timp este
dependent de mrimea suprafeei de transferat.
8) Operaiunea se consider ncheiat cnd prin folia transparent se observ
perfect traseul desenat:
9) se las s se rceasc cablajul i folia dup care, cu mare atenie se
dezlipete ncepnd de la coluri.Se vizualizeaz desenul transferat pe
cablaj, se compar cu originalul i dac este nevoie se corecteaz cu
ajutorul unui marker traseele ntrerupte;
30

10)
se introduce placa de cablaj imprimat ntr-o soluie de clorur feric
de o concetraie adecvat.n urma reaciei chimice care are loc:
2FeCl3+3Cu=3CuCl2+2Fe traseele neacoperite sunt corodate, obinnduse n final copia fidel n cupru a traseului desenat.Timpul de corodare
depinde de concentraia soluiei de clorur feric, de temperatur i de
gradul de agitaie a acestuia;
11)
dup terminarea corodrii se scoate placa de cablaj imprimat din
soluie, se spal sub jet de ap, se usuc, se ndeprteaz cu ajutorul unui
praf abraziv tonerul depus, se acoper suprafaa de cupru cu o soluie de
colofoniu dizolvat n alcool;
12)
dup aceast operaie placa de cablaj imprimat poate fi utilizat n
vederea guririi ei i a montrii pieselor electronice;
Aceast tehnologie este ideal pentru cablaje unicat sau de serie mic de
complexitate medie.Traseele de cablaj realizate nu pot avea dimensiuni mai mici
de 0,8 mm.Traseele mai fine se pot realiza doar prin alte metode.

31

Schema electrica Voltmetru-Ampermetru digital

32

Calculul economic

Breviar de calcul
Divizorul de curent
Avem scara de: 20mA(0.02A), 200mA(0.2A), 5A
Usp= 0.35V
R=U/I
I1=0.02A
R=U/I1 => R1=17.5
I2=0.2A
R=U/I2 => R2=1.75
I3=5A
R=U/I3 => R3=0.07
Divizorul de tensiune
???!? (de aceeasi val)
Avem scara de: 200mV(0.2V), 2V, 20V, 100V.
Rsp=250k/V
Rsp =
R= U/I, I=

U
Rsp

U1=0.2V
I1= U1/ Rsp => I1=0.0008mA
R1=U1/I1= 0.2/0.0008 =250
U2=2V
I2= U2/ Rsp => I2=0.008mA
R2=U2/I2= 2/0.008=250
U3=20V
33

I3= U3/ Rsp => I3=0.08mA


R3=U0/I3= 20/0.08 =250
U4=200V
I4= U4/ Rsp => I4=0.8mA
R3=U0/I4= 200/0.8 =250

34

Bibliografie

1.
2.
3.
4.
5.

http://www.electronics-lab.com
http://www.scribd.com
l

Masurri electronice (aparate i sisteme de msur numerice): Mihai


Antoniu, tefan Poli, Eduard Antoniu
6. Nicolau, Edmond; Beli, Mariana Msuri electronice generale; Editura
Tehnic , Bucuresti, 1964
7. Manualul electricianului : Editura de stat si pedagogica- Bucuresti 1961
8. Winikipedia libraria online internet
9. George D Oprescu , Caleidoscop Audio , Editura Albatros, Bucuresti,
1982.
10. http://www.ici.ro/RRIA/ria1998_1/art02.html.
11.Gheorghe Cartianu, Analiza si sinteza circuitelor electrice, Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1972.
12.Grup de autori, Revista Stiinta si Tehnica, NR 4,Editura Tehnica,
Bucuresti, 1974.
13.http://www.electronica.ro/
14.Dan Sachelarie, Bazele dispozitivelor semiconductoare,
Editura Matrixrom, Bucuresti ,2008.
15.http://datasheetcatalog.com/

35

36